“GH. IACOBESCU AL BACIU ST- POPESCU A. CIAMBA —— GONTROLUL CALITATII LWCRARILOR IN ENERGETICA MANUAL PENTRU LICEE DE SPECIALITATE, ANI lV VL SEOs Basaprof. dr. ing. GH. IACOBESCU ing. A. BACIU conf. dr. ing. ST. POPESCU ing. A. CIAMBA CONTROLUL CALITAT LUCRARILOR IN ENERGETICA MANUAL PENTRU LICEE DE SPECIALITATE ANII IlI-V (SPECIALIZARILE: ELECTRO- HIDRO- $1 MECANOENERGETICA) $1 $COLI DE MAISTRI i) EDITURA DIDACTICA $] FEDAGOGICA, BUCURESTINOTIUNI INTRODUCTIVE A. CONSIDERATII GENERALE Energia electried este in prezent unul dintre factorii determinanti tn dezvoltarea societa{ii umane. Toate progresele remarcabile din ultimui se- col, incepind cu dezyoltarea industriel si transporturilor, a medicinii si tele- comunicafiilor gi pin& la cele mai noi cuceriri ale stiinfel tn domeniul caleu- latoarelor eleotronice, al zbornrilor intorplanetare sau al folosirii energioi atomice in scopuri pagnice, ar fi fost imposihil de realizat fird utilizarea ener- giei eloctrice. Se poate alirma deci ci realizarea unor central de producere a enorgiei electrice, a unor retele de transport si distribufie a acesteia, inter- conectate sub forma unor sisteme energetice nafionale sau chiar internatio- nale, a asigurat o crestere considerabild a progresului tebnic si a civilizatici omenirii. B. PARTICULARITATILE ENERGIE! ELECTRICE Spre deosebire de alte produse materiale, energia electric’ prozinti anumite particularitafi, care impun adoptarea unor exigenfe sporite in ce priveste calitatea acesteia. Aceste particularitati ale energiei clectrice pot fi sintetizate astfel: — energia electric’ este produsd, transformata, distribuit& si consumata practi simultan; ca urmare, sinb necesare legaturi electrice permanente gi sigure intre producatorul si consumatorul energiei electrice; orice intrerupere a acestor legaturi conduce inevitabil la intreruperea furnizarii acesteia, adick se intrerupe atil utilizarea cit si producerea energiei electrice aferente consu- mului respectiv; — energia electricii, desi este o forma de manifestare a materiei, nu poate fevaluata pe baza sistemelor conventionale de masurare materiale (mecanice) ; energia electrica isi face simfit& prezenta numai prin efectele produse (me~ canice, magnetice, calorice ete.), deci, ea reclama o serie de aparate si metode de méasnrare specilice acestui domeniu; — datorité unei interdependente strinse intre produciitorul si consuma- torul de energie electric’, calitatea cnergici clectrice este determata nu numai de condifiile de funcfionare ale producitorului (centralele electrice), ci si de cele ale consumatorului; efectele negative (de exemplu, sciderile de tensiune sau de freovenfi, dezechilibrarea sistemului trifazat de curenti ete.), 3datorate unor consumuri necorespunzitoare (de exemplu: suprasarcini de putere activa sau reactiva, sarcini nesimetrice etc.), au repereusiuni nega- tive si asupra altor consumatori de onergie electried din sistemul energetic interconectat. C, OBIECTIVELE MAJORE ALE ACTIVITATILOR DIN SISTEMUL ENERGETIC Caracteristicile energiei electrice impun lucrétorilor din sistemul ener- golic trei objective de bazi, si anume: —alimentarea continud cu energie electrict, la parametrii nominali, a tuturor categoriilor de consumatori, si in special a marilor platforme in- dustriale : — eliminaren acfiunilor gresite ale personalulul; — evitarea accidentelor de munca. Pentru a putea sesiza prezenja energiei electrice, pentru a-i putea masura parametrii si in consecinfa pentru a o putea utiliza cit mai raionsl, in avan- fajul reciprocal producdtorului, furnizorului si consumatoralui, tofi cei care sau ales meseria do electrician trebuie si nu nite nici un moment particu Jaritafile pe care le prezinta energia electric& gi obiectivele principale pe care le au de rezolvat. D. CONDITH (INDICI DE CALITATE A ENERGIE! ELECTRICE Condifiile de calitate a energici clectrice se caracterizeazi prin urmitorii indici de performanta: continuitatea in alimentare cu energie electried, la tensiune gi [recvenja de valori cit mai_constante. Continnitatea reprezintd conditia principali de calitate si presupune lipsa intveruperilor In furnizarea energiei electrice necesare consumatorilor, jndiferent dacd acestea sint intempestive (in care caz se numese incidente si avarii) sau sint voite (pentru racordarea unor instalatii noi, reviaii stu reparatii planificate ale instalatillor existente). ‘Menfinerea la 0 valoare constanté (50 Hz) a freevenjei curentulut electric alternativ este un alt indice de calitate a energiei electrice. Este cunoscut faptul e% freoventa industrislé la care Increaza sistemul energetic si pentru care sint construite majoritatea instalatiilor este de 50 Hz. Abateri in plus sau in minus de la aceast& valoare pot avea influente negative atit asupra instalafiilor, cit. gi asupra consumatorilor. Astfel, la sodderea freeventei, tu- ratia motoarelor maginiloramelts se reduce, micgorindu-se productivitatea muncii: mai mult deeit alit, o scddere accentuat a frecventei (de exemplu, la 47 Hz) poate produce ,desprinderea” (oprirea) unor motoare electrice (de cxempla, motoarele pompelor de alimentare ale cazanelor de abur), fapt gare poate aven consecinte grave asupra functionarii sistemului energetic. Mentinerea constanté a tensiunii de furnisare a energict electrice este de asemenea un indice de calitale a energiei electrice. Abaterile tensiunii (ca valori absolute) de la valoerea nominala si indepiirtarea ei de la forma de sinusoid’ pot produce efecte negative. Astfel, o scddere & tensiunii sub valoa- 4rea nominal produce pierderi suplimentare in instalatii, supraincdrcari alo motoarelor maginilor-unelte gi intensitati luminoase mai reduse ale ampilor electrice. Calitatea Inerdrilor exeeutate in instalafii, desi nu reprazint& un indice direct de calitate a energiei electrice, poate avea influent (prin modul in care au fost concepute gi proieetate instalatiile sau dup& cum au fost stabi- lite si executate tehnologile de reparatii si de intretinere) asupra calitatii energiel electrice. De exemplu, un contact electric executat prin presare sau prin lipire va prezenta 0 probabilitale mai mied sa se transforme intr-un contact slab decit unul prin stringere cu suruburi. De escmenea, o sigurant’ gresit cali- brat poate cauza tntreruperea mai muller consumatori decit ar fi fost ne- cesar. De fapt, calitatea Incrarilor executate in instalatii influenteaza cali- tatea energiei clectrice prin indicele de performan{é reprezentat de conti nuitatea in alimentare. —& CONTROLUL CALITATII ENERGIE] ELECTRICE 2 $1 A LUCRARILOR EXECUTATE Cunoscindu-se particularitapile energiei electrice, importanta ei, precum si condifille de calitate care o definesc, rezulti in mod clar ed unmarirea yalorilor wnor parametri din sistem devine o condilie esentiali pentru buna functionare a sistemului energetic, pentru continuitatea in alimentarea eu energie electric’ a consumatorilor. Urmirirea acestor parametri nu poate fi ins% efectuata decit printr-un control al acestora cu fustrumente de misurare, specifice energie’ electrice. Ca urmare, este foarte important sé se stic cind, cum gf in ee condifii. so uti- lizeazk instramentele de misurare si cum functioneazd acestea. REZUMAT @ Parlteutaritatiie calitative ale energtet cleetriee sint: — producerea, trensformarca, distributia si consumnl sint simultane; aparate si metode de misurare specifice; — depinde atit de produeator eit si de consimator. — neces © Obiectivete aetivitafitor din sistemnt energetic sint: —aiimentarca continua eu energie electrics; — eliminarea actiunilor gresite in exploatare; —evilarea accidentelor de muned. INTREBARI RECAPITULATIVE 1. Care sint avantajele folostrti energiei electrice? 2, Care sint parliculartuasite calliatioe ale energie’ eleelrtee prezentate intro orand dezvoltatl? 3. Care sind indicié de eatitate ai enerpieieleetrice? 5P t T ° L uU L a > n METODE Si MIJLOACE DE MASURARE A. MASURAREA MARIMILOR FIZICE int proprictittile misurabile ale corpurilor, proce- selor sau stdrilor fizice care au anumiie dimensiuni. De exemplu, lungimea, masa, temperatura, pul ete. reprezintad méarimi fiziee, care au proprietatea esentialéi de a putea coregte sau doseregte. Ele sint da diferito specii, determi- nate prin procedeul lor de misurare; toate marimile ve se pot masura prin acclagi proceden de masurare fac parte din acceagi specie (sint de acecagi nafurs). ‘A mitsura o marines printr-un anumit proceden inseamnd a 0 compara cu 0 altd mdrime de acceasi raturd, lnatdé convenjional ca unitate de masurd. Ra- portul dintre mirimea misurati X si unitatea de misurd x reprezinta un numir @ numil valoarea mérimii fizice date, adick: * a (2.4) Marimile fizice reprezii sau X= ax. (2.2) Miarimea gi unitatea of de misuré reprezint& notinni fizice, eu aceeagi dimensiune fizick; valoarea mérimii insi reprezintii un numir fark dimon- siuni, Mérimea nu variazi ca unitatea de mafisuri aleasi, in timp ce valearea variazi invers proportional cu aceasta. De exempln, valoarea unei_mirimi poate fi 2, daca nnitatea de masurd este metrul, sau 200, dack unitatea de masurd este contimetrul. De aici rezulta oa, pentru ca valoarea unei mérimi fizice s& fie univec doterminata, trebuia ca rezultatul masurarii efectuate ou un anumit provedeu de misuri s& fie exprimat numai in raport eu o anumil: unilate de masuré. B, ELEMENTELE PROCESULUI DE MASURARE In procesul de m&surare intervin urmitoarele elemente: —mirimea fizicd de masurat sau obiectul masurdrii; —metoda sau procedeul de masurare; — mijlocul de masurare.1. MARIMILE FIZICE DE MASURAT Marimile fizice de misurat se impart in dou categorii: mirimi funda- mentale si mirimi derivate. Marimite fundamentale sint mirimi independente sau distincte, ou aju- toral ctrora se definase marimile derivate. De exemplu, lungimea J, timpul ¢ gi masa m sint troi specii de marimi fundamentale folosite in mecanici. Tem- peratura reprezintaé o mArime fundamentala folosita tn termotehnicd. Inten- sitatea luminoasd reprezinté o mérime fundamentalé folositA in tometrie, in timp ce intensitatea curentului electric reprezinta o m&rime fundamental in domeniul electricitatii. Numérul mérimilor fundamentale este deci limitat. AMérimile derivate se definese astiel inett valorile lor rezultai din valorile (sau din cregterea valorilor) marimilor fundamentale cunoseute, faré a se face un nou apel la experient’. Viteza, de exemplu, constituie o specie de marime derivata, deoarece ea se defineste cu ajutoru!l Iungimilor 7 si al timpulni ¢ a Sse ween oie ( S} ale ciror mirimi se presupun cunoscute. Introducerea mirimilor derivate in gtiin}a si tehnick ugureazA descrierea stirilor gi a fenomenelor. intr-un sistem fizie, numérul marimilor derivate nu este limitativ. 2. METODELE DE MASURARE Metodele sau provedeele de miisurare reprezintd operatii reproductibile, efectuate in anumite conditii, cu ajutorul erora se compara marimile fizice de masurat cu unitafile de masuri. Ele depind de mérimile de msurat si de precizia doriti a misuriirii, clasificindu-se dupa mai multe criterii. © Dupi modul de obfinere a valorilor mérizilor de mdsurat, metodele de mXsurare pot fi direste sau indirecte. Motodele de masurare directa sint, cele mai aumeroase si constituie baza masurarii tuturor mirimilor fizice. Ele permit citirea directa a rezultatelor sau compararea direct cu unitatea de m&suré a marimii respective. Metoda de citire determina marimea de misurat prin citirea directa a valorii acesteia_pe scara gradata a unui aparat de miisurare. In acest cax, scara aparatului este gradat in unitg{i ale mérimii de masurat. De exemplu, masurarea intensilajii curantului electric cu ajutorel ampermetrolor sau m= surarea tensiunii cu ajutorul voltmetrelor se fac prin citirea directa a valorii mérimilor respective, pe scara aparatului. In general, aceste metode se aplici in toate cazurile in care nu este necesaréo precizie mare a miisurdrilor. Metoda directé de comparatic misoaré mérimea de méasurat prin compa- rarea ei cu una sau cu mai multe marimi, Aceasti comparare se poate re- aliza prin trei metode: metoda de sere, metoda diferenjialé si metoda de substitutie: — meioda de zero se bazeazi po faptul e& efectul mérimii de masurat este compensat (redus la zero) de efectul unei mérimi cunoscute de acelagi fel. Compensarea sau echilibrarea efectului m&rimii de mésurat cu cel al 7indrimii cunoscute se manifesta prin disparitia unei mirimi tntr-o porfiune a circuitului de masurare. Accasta se realizeazé cu ajutorul aparatelor de zero. De exemplu, masurarea revistentelor electrice cu ajutorul puntilor poate fi fRewtd dupa echilibrarea lor, care are ca reaultat disparitia curentulul in diagonala in care este conectat un galvanometru (aparat de zero); — metode diferenjialé determin’ valoarea marimii de mésurat ca 0 ferenf& intre efectele simultano exercitate asupra aparatului de méasurare de cdtre marimea de misurat gi 9 marime cunoscuté cu care aceasta sc comparé ; — metoda de substitutie substituie, in montajul de masurare, marimea de m&surat cu o mirime cunoseuta, urmérind si obtind acelagi efect asupra apa- ratuhi de misurare In ambele cazuri. Daca cele dons mArimi comparate pro- duc aceleasi efecte calitative si cantitative, atunci ele sint identice. De exem- plu, la metodele de mAsurare a curentilor si a tensiunilor prin metoda respec- tivd. (de substitutie) se substituie tensiunea necunoscnti de masurat cu o tensiune eleciromotoare etalon (pil&. Weston). Motodele de misurare indirectS sini acelea in care se m&soara intii alte mérimi, din care mdrimea ciutata’ se determin’ ulterior, prin caleule, De exemplu, metoda industriali de misurare a rezistentelor determina valoarea mirimii de misurat din raportul dintre tensiune gi curent, ale cdror valori sint citile direct pe un voltmetru gi pe un ampermetru. Uncori, pentru determinarea valorilor unor mirimi se ul atit metode directe, cll si motode indirecte. © Dupi caracteral mdsurdrii in timp a marimilor de misurat, metodele de mésurare pot fi continue gi discontinue (diserete). Masurdrile continue se efectueazi continuu in timp, obtinindu-se 0 anumit’ valoare a marimii misurate. ‘Mésurdrile discrete se efectueazi numai la anumite intervale de timp. @ Dup& precisia urmdritd in mésurare, metodelé sint: de leborator si tehnice sau industriale, Metodele de laboralor se cfectueazi cu mijloace de masurare de mare precizie, in timp ce metodele indusiriale folosese si mijloace de mésurare cu precizic mai mict, admisiblA scopului urmarit. ilizeaz’ combinat fiecare moment 3, MIILOACELE DE MASURARE Mijloacele de masnrare determin’ cantitativ mirimile de mésurat ou ajutorul unor aparate de méisurare. Aparatele de milsurare efectueazi misuririle ca ajutorul cfirora se realizeaz& compararea direct’ sau indirect a mazimii de mésurat cu unitatea de misuri. Alegerea acestora din urms depinda de metoda de misurare utilizata. Unele mijloace de misurara, care poart’ demumirea de elaloane, servese Ja pastrarea gl la reproduserca unitatilor de mésur&, cu precizia metrologict valabilé intr-um anumnit stadix ol tchnicii mésurarii. Celelalte mijloace de m&- surare servese la mAsurdii curente si poartt denumirea de mijlocce de mésw- rare de luerw, cara pot fi de laborator san industriale (tehnice).C. SISTEME DE UNITATI DE MASURA Misurarea mérimilor fizice presupune totdeauna alegerea prealabili a unor unitéfi de misuré care reprozinta mirimi alese conventional dintr-un numér de mirimi de acelasi fel. Dimensiunea unitatii poate fi aleasa cricare, insti o data acceptat& ea trebuie si ramind neschimbata. Corespunziitor marimilor misurate, unitafile de mésura se impart, dupa natura acestora, in untidji fundamentale gi unildfi derivate. Totalitatea uni- tatilor fundamentale si derivate folosite intr-un anumit domonin de ma- Surare se numeste sistem de unitdti. Fiecare sistem de unitati de masuri are Ja bazi un anumit numar de unitati fundamentale, independente intre ele. Sistemul de unitéfi de masuri adoptal in ara noastri este sistemul intemational (S.1.), care a fost stabilit la cea de-a IX-a Conferinti Generali de Masuri si Greutéti de la Paris din anul 1960, cu acceptarea urmatoarolor uniti{i fundamentale: — pentru Jungime, metral simbol m — pentru mast, kilograznul simbol kg — pentru timp, secunda simbol s — pentru intonsitatea curentului electric, amperal simbol A — pentru temperaturd, gradul Kelvin simbol K — pentru intensitatea Iuminoasi, candela simbol od In acest sistem international (S.1.), amperul reprezint& singura unitate electricd fundamentalé. Toate celelalte marimi electrice si magnetice se de- finese in raport on aceasta unitate fundamentala gi cu cele trei unita{i mecanice fundamentale: metrul, kilogramul si secunda. Definifia amperului ca unitate fundamentald, adoptat& pe haza interac- Hiunii mecanice dintre doi curenti la cea de-a [X-a Confcrinti Generali de Masuri si Grentiti din anul 1948, are urmtoarea formulare: ,Amperal este intensilatea mui curent electric constant, care mentinut in dowd conductoare Paralele, rectilinit, de lungime infinité gi de secfinne circulard neglijabili, asezate in vid la o distanté de un meiru unul de alinl, produce intre aceste doud conductoare o forta egald ox %- 10-* Nim (newton pe meirn, de lungime). Aceasta definitie a rezultat ca urmare a faptului oi, in prezent, se poate mésura cu mare precizie forfa dinire doud condnctoare pgralele parcurse de curent. Po ling& acest sistem, 0 perioada de timp s-au folosit sistomul CGS, in domeniul fizicli, si sistemul tehnic, Mkgfs, tn industrie, care erau bazate pe trei uniliji fundamentale, si anume: centimetrul — pentru lungime, gramul —pentru masi gi secunda — pentru timp, in sistemul CGS, si metrul — pentru hingime, kilogramulforfé — pentru fortd si secunda — pentru timp, in sistemul Mkefs. In acelagi timp, numai pentru domoniile mecanicii, ale electricitatii si magnetismului sa folosit sistemul practic MKSA, in care a apirut amperal ca fiind a patra unitate fundamentals. 9D. ERORI DE MASURARE 4. DEFINITI| FUNDAMENTALE IN STUDIUL ERORILOR DE MASURARE ‘Misuravile efecluate asupra mirimilor fizice, oricit de precise ar fi, contin totdeauna erori de masurare, care se datoresc atit, mijlocului gi metodei de mésurare, ctt si experimentatorului gi condifiilor in eare se experimenteaza. In cele ce urmeazi se vor defini eroarea de masurare gi eroarea admisibilé a une masuréri, Eroarea de mdsurare reprezinia diferenta dintre valoarea X a unei ma- yimi rezultate printr-o mésurare oarecare 1 0 valoare de referinfa X,, care poate fi, fio valoarea real a acestei mArimi (ce s-ar objine printr-o masurare Tiguros exacté a ci), fic valoarea efectiva cea mai apropiatd de aceasta, ob- finuté prin mijloace de masuri-etalon, fie valoarea medie vezultata dintr-un gir do masurari. Ea se poate exprima sub forma de eroare absolutd gi este data de relajia: AX=X-X, (2.3) sau sub formé de eroare relativd, care este raportul dintre eroarea absolutd AX gi valoarea de referinjii a marimii masurate, adic&: ax, =3a*=*. (28) X ° Relatiile (2.5) gi (2.6) arata ¢& eroarea absolut este de aceeagi maturd ca gi marimea de masurat, si deci se exprima in aceleagi unitati de misura, in timp ce eroarea relativk reprezint un numar ([8ra dimensiuni) exprimat de obicei in procente. Eroarea. admisibild sau eroarea toleraté reprezintt valoarea absoluta a erorii maxime admise de prevederile unui standard, ale unei instructiuni de verificare sau ale unei norme de incercare, pentru rezultatul unei masuréri sau ‘pentru indicatiile unui mijloc de masurare. Pentru masurari, eroarea to- Jerata se dé fie sub forma unei erori absolute, fie sub forma unei erori relative; pentru aparatele de masurare se da, mai ales, sub forma unei erori relative procentuale, calculati {aja do limita superioard de misurare a aparatului, care defineste clasa de precisie a acestuia. Clasa de precizie constituic 0 earac- teristic’ a aparatelor electrice de masurare, dopa care se face clasificarea lor din punctul de vedere al previzici gi se exprima printr-un numér C, inscris pe cadranul fiecarui aparat. Clase de previzie a unui aparat se exprim& matematic sub forma: Ata. foia7 Fs = 100%, (2.7) in eare: Lan ‘Ai,, este eroarea admisibili de indivajie 2 aparatului*; X, — limita superioaré de masurare. an ’ i Se = roarea twativa de indeetle a unui aparat Mi = 71— 2 este aitenita ge ina cele de caed ol acestala pila aceen cd rapottarea se face'la 0 marine satecare Xq mAsuratd ct aparatul-etalon. Cind X; reprezinta limila superioara de misurare Xjq, evident e& ele coincip. 10Din aceasta relatie rezulté ci eroarea de misurare admisi pentru un aparat, exprimata in unitajile scrise pe scara sa, are valoarea maxima ad- (28) pentru orice punct de pe scara gradat& a aparatului de mXsurare. De exemplu, pentru un ampermetru de clasi de precizie 0,2 si limita superioar de misu- rate Xm = 5 A, eroarea maxim’ admis 2. CLASIFICAREA ERORILOR DE MASURARE Erorile de masurare se pot clasifica conventional, dup% caracterul lor, in erori sistematice, erori aleatorii (intimplatoare) si erori grosoiane (greseli ). e Erorile sistematice capita in fiscare caz 0 valoare determinata, con- stant& sau variabilk dupd o anumita lege. Eroarea constanté are acelagi sermn in tot cursul mésurarii. De exemplu, cu o riglt gradalit In mm, Ia care prima divirime este de 0,8 mm, eulelalte diviziuni fiind corecte, se face 0 croare sistematica’ de —0,2 mm. Eroarea variabild poate Ina tn cursul mésurarii diferite yalori, schimbin- du-si eventual si semnul. Dupi caracterul ei, ea poate fi progresivé sau periodic’, Eroarea progresiva poate creste sau deseresio continuu in cursul smésurdirij (de exemplu, cazul unui gubler in care fiecare diviziune este mai mare sau mai mic& decit 1 mm). Eroarea periodic’ tsi poate modifica valoarea gi semnul (de exemplu, eroarea unui comparator cu cadran, la care axul acu- tui indicator nu este situat in central cadranului, ci putin excentrie). @ Dupi provenienga lor, erorile sistematice pot fi instrumentale, de instalare, personale gi de metodd. Eroarea instrumental este canzali de imperfectiunea constructiv’ a aparatului folosit pentru mésurarc. De exemplu, gradarea sau montarea gre- std a scaril, precnm gi reglajul insuficient de precis al dispozitivului de ma- surare a aparatului conduc la o coincidenta imperfecta a indicajiilor searii gradate cu yalovile efective ale marimil de misurat. Eroarea de instalare este o eroaro sistematieX provocatt de instalarea sau de agezarea gresiti a aparatului de misurare folosit ori de modificarea condijiilor exterioare (presiune, wmiditate, temperatura, cimp magnotic, cimp electric etc.). De exemplu, montarea aparatelor fara verificarea orizon. talitatii sau a veriicalitatii lor determina erori sistematice de instalare. Eroaroa personal apare ca urmare a parlieularitafilor senzoriale proprii ale observatorului (experimentatorului). Eroarea de metoda se datoreste metodei de msurare fie prin cunoas- terea insuficienti a acesteia sau a conditiilor in care se efectueazd misurarea, fie prin aplicarea ei incorecté M1e Erorile aleatorii (intimplitoare) capata yalori gi semne intimpla- toare, intr-un sir de determiniri succesive ale aceleiasi marimi, efectuate in acoleagi conditii. Hle nu sint controlabile, find produse de fluctuafiile inci- dentale ale aparatelor de masurd, ale mediului ambiant gi ale atentiei ob- servatornlui. Pentru a se determina influenfa acestor erori asupra rezultatului final al masurarii, se mAsoara marimea de un numar suficient de ori, In condifii identice, si apoi se calculeazé media aritmetica a rezultatelor obfinute, care — dupii ce scazut eroarea sistematicd — este considerata ca valoare efectiva. a marimii masurate. ‘© Erorile grosolane (greselile) au valori foarte mari si duc la denatura- rea rezultatclor misurarilor. Ele apar rar gi provin dintr-o manipulare gro- sit a experimentatorului, din citirea ori din serierea gresiti a rezultatelor ga din elegerca necorespunzitoare a metodei de experimentare. Rezulta- tele denaturate datorite gregelilor nu se iau in considerare, trebuind repetate méasurarile. 3. CALCULUL ERORILOR DE MASURARE Pentru aflarea valorilor marimilor de msurat elt mai epropiate de va- Jorile lor reale, dup% efectuarea masurarilor se face corectarea rezultatelor obtinute, caleulindu-se in acest seop erorile, Caloulul erorilor diferd in functic de metoda de masurare folosita. Tn cazul masurarilor directe asupra unei marimi, eroarea relativa maxima se determina [rd dificultate cu ajutorul relatiei (2.6). In masurarile indirect, obignuite, marimea de masurat X este legata de mirimile msurate direct (z, 2, w), printr-o relatie de forma: X= F(u,», 2) 9) Gradul de precizie al masuraxii este definit de erosrea relativa maxima , care se exprima in functie de erorile relative parjiale +“, u ” ote., ale m&rimilor misurate in mod direct. Obignuit, erorile a) relative partiale se cunose numai ca marime, nu gi ca semn. Datoritd acestui fapt, pentra a se Iua in consideratie cazul cel mai defavorabil, céruia ti corespunde eroarea relativii maximé, se vor considera arbitrar toate ororile in acelasi sens, si anume poziliv. Erorile respective reprezint varia{it fi- nite, foarte mici, ale variabilelor, c&rora le corespund variatil finite si foarte mici ale marimii de masnrat, presupusi continua In domeniul de masurare Determinarea erorilor, in acest caz, se hazeazii pe formarea diferentei finite — diferenticre simpli'—sau pe Tormarea diferen{ialei — diferengiere logarit- micd — a functiei. Metoda de diferentiere simpld se apliea in felul wrmétor: Fie X marimea de m&surat reprezentata de exemplu de o relatie de forma: X=u+v42, (2.10) in eare u, v, w reprezinth mirimile masurate direct. 12Tinindu-se seam de eroarea de misurare a mérimii de misurat si de erorile cofespunzitoare ale mérimilor x, v, 1, rezulta relatia: X +4 AX = (w+ Aa) + (0 + Av) + (w + Aw). (2.41) Dacii se scade relatia (2.10) din relatia (2.11) se objine: “(K+ AX) — X= (w+ Aa) + (@ + Av) + wt Av) — (et sau (2.12) AX = Au Ao Aw, (2.13) adic&é eroarea de misurare a mArimii de maAsurat indirect este egal. cu suma erorilor de misurare a mirimilor misurate direct. Eroarea relativi corespunzitoare se determin’ prin aplicarca relatici generale (2.6), obfinindu-se: AK _ Au+Ac+Aw . vw Ax,=% (2.14) Metoda de diferentiore logaritmi posibile, plecind de la definirea generale de forma: Z permite calculul erorii relative maxime rimii de masurat cu ajutorul unei relatii Xx . (2.45) ow in care m, n gi p sint exponentii valorilor m&surate direct, care pot fi intregi sau fractionari, pozitivi sau negativi. Daca se logaritmeazi relatia (2.15) si apoi se diferenfiaz, se obtine: InX =mInu+ninv—plw (2.48) si Bamk4n2_p%. (2.47) ey Pe Inlocuindu-se derivatele* @X, du, dv si dw prin cregterile finite ale marimilor corespunzitoare, relajia (2.17) devine: Ax __ Aw mE pnF (2.48) AX An Av |. Aw . os 5 i » S#, % gi “® se pot considera ca fiind erorile relative ale mivimilor X, u,v gi w. Dacé se consider aceste erori cu acelagi semn, se poate afla eroanea re lativdé maxima posibili a m&rimii determinate indirect, adic: in care HL mM nA 4 pA (2.49) sau [AX naz = mAn, + nAv, -+ pAw,. (2.20) * Derivatele mu reprezinta altceva decit limita cresterilor finite ale maximflor respective. 13In misurarile indirecte, efectuate prin comparatie, nu se obfine valoa- tea mirimii misurate, ci mumai diferenta fata de 0 mAsurare etalon (misu- rare model), folosindu-se un instrument de mdsurare perfect. REZUMAT © DMarimile fizice reprezintd proprictatile mAsurabile ale materfel sau energie! si se impart in doud categori — marimi fundamentale (de exemplu: Jungimea, timpul, masa $i intensitatea curen- tului); — iirimi derivate, care sint obfinnte din ecle fundamentale (de exemplu: viteza deriv din raportul dintre Iungime si timp). @ Melodele sau procedecle de mésurare reprezint’ aparate cu ajutorul edrora mirimile fizice sint comparate cu unititile de masuri. © Unitajile de misuré sint stabitite pe baza unui sistem international unanim acceptat: de exemplu: melrul (ungime), kilogranutl (masa), secunda (timpul), amperal (inten- sitatea curentnlni) ete. INTREBARI RECAPITULATIVE 4, Ce sint marimite fizice $i eum se clasified ele in tented? 2. Valoarea unel marimt oarecare depinde sax mu de sistemal de unitate adoplal si de ce? 3B. Poate fi definite 0 marime fundamentatd tn raport ew alte mdrtmi fur damentale si de ee? 4, Poate ft definitd o méiriore derivate in raporl eu alte martmt derivate st deco? 1, Erorile de mdsurare depind de ststemual de unitifi adoplat?oO > w P 1 T ° L u L APARATE ELECTRICE DE MASURARE A. CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE DE MASURARE paratele electrice de masurare se pot clasifiea dupi urmittoarele eri- terii: principiul de functionare, marimea misuratd, felul curentului, clasa de precizie, modul de utilizare gi modul in cave se inseriu gi se citesc indica~ fille lor. e Dupa principiul de functionare, se deosebese urmitoarele tipuri de aparate electrice de misurare: magnetoelectrice, electromagnetice, electro dinamice, de induetie, termice, de vibratie, eleetrostatiee si electronice. © Dupt mdrimea mdsuratd, apaxatele electrice de masurare pot fi: ampermetre, yoltmetre, wattmetre si varmetre, contoare de energie, frecvent- metre, cosfimetre etc. © Dupa felui curentului, aparatole electrice de misurare pot curent continu gi pentru curent alternativ. © Dupa clasa de precizie, se deosebese aparate cu clase de precizie de Ot, 0,2, 0,5, 4, 1,5, 2,5, 5. Aparatele eu clasele de precizie 0,1—0,5 sint apa- rate de laborator, iar celelalte sint folosite, in general, ca aparate tehnice pentru misuréri industriale sau ca aparate de panou. @ Dupi modul de wtilizare si de exploatare, apavatele clectrice de m&- surare pot fi fixe (aparate de panou) gi portabile. @ Dupi modul in care se inscriu si se citese indicajiile lor, aparatele electrice de misurare pot fi: aparate indicatoare, care sint echipate tn general cu dispozitive de citive cu sedri gradate si cu ace indicatoare sau spoturi Juminoase*; aparate totalisatoare sau iniegratoare, cave tnsumeazi yelorile Juate intr-un anumit timp de mirimea ce se misoard, rezultatul Insumirii find citit pe un cadran (de exemplu, contoarele de energie); aparate inre- gistratoare, care tnvegistreazd pe o diagramé vizibil variatia in timp a va- lorilor marimii de masurat. In cadrul acestai capitol, aparatele vor fi descrise pe baza primului criteriu de clasificare. - 1 pentru * Jn ultimul timp au ineeput sit fie realizate aparale de mésurare numeriee (elfrice) 1a care mirimea de misurat este aflsatd pe un cadran in sistem ,alfanumerte ‘(en clfre) folosind elemento clectronice, 15B. PRINCIPII DE MASURARE A MARIMILOR CU APARATELE ELECTRICE Indiferent de principiul de functionare, misurarea mirimilor cu ajutorul aparatelor electrice se bazeazi pe acelagi fenomen, gi anume pe existenta eu- plurilor antagoniste. Intr-ndovar, dispozitivele de m&surare an proprictatea general a cor- purilor mobile care, situate intr-un ctmp electromagnelic sau electrostatic, tind s& se orienteze astlel, incit energia sistemului si fie cit mai mare. Aceast& tendint& de crestere a energiei provoaci cuplul actiy, care ac fioneazé asupra echipajelor mobile producind deviatii ale acestora. Pe baza acestui fenomen rezulta c& expresia generalé a cuplurilor active este deter- minati de raportul dintre variajia energiei magnetice W,, si a deviatiel « a sistemului mobil, adici: i Se @.t) da In expresia (3.1), deviatia « a sistemului mobil este Iuati ca variabila independent&, iar valoarea energiei cimpului (magnetic sau electric) depinde de valoarea mérimii de m&surat. Dacd se noteazd aceasta marime eu K, atunei fiecdrei valori a marimii de mésurat ii corespunde, pentru aparatul dat, o valoare a cuplului activ, adioa: a= 12). (3.2) Daca sistemul mobil s-ar afla numai sub influenta acestui cuplu, atunci la orice valoare a marimii de masurat sistemul s-ar roti continuu sau pind cind ar fi tmpiedicat de o cauzi oarecare (un dispozitiv de oprire, frecare in piesele mecanismului ete.). Pentru ca deplasarea si fie proportional ou valoarea marimii de masurat, in aparatele de misurare se introduc dispozitive antagoniste care dau nas- tere unui sistem de cupluri, a edror rezultanta, numité cuplu rezistent If, se opune cuplului activ. Acest cuphi rezistent, proportional cu deviatia o, are expresia general: M, = De, (33) tn care D reprezinti o constanta de proportionalitate. Sub acfiunea acestor cupluri, echipajul mobil se va roti pin’ in momentul in care ele se vor cchilibra, oprindu-se intr-o pozitie corespunzitoare marimii masurate. In acest caz se poate scrie: M, = ut, san f(z) — Da = (3.4) de unde: a= EKz), (3.5) adick deviatia stationara a echipajului mobil este funefie de mérimea de mi- surat si de constanta D a aparatului. 16C. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE APARATELOR ELECTRICE DE MASURARE Aparatele electrice de masurare au ca parti constructive dispozitivul de miisurare (care defineste tipul aparatului) si elementele accesorii necesare pentrn o mai bund adaptare la scopul urmarit. 1. DISPOZITIVUL DE MASURARE Acest dispozitiv este format dintr-un ansamblu de elemente din a cdror interactiune apar forfe meeanice care determin& migcarea echipajului mobil. Constructiy, acest dispozitiv diferd de la un tip de aparat Ja altul, inst in toate cazurile el are o parte fix si una mobili. in afara acestor parti, dispozitivul de méasurat mai confine o serie de elemente auxiliare, cum ar fi: dispozitivul antagonist, dispozitivul de citire a indicatiflor (indicator, to- talizator, inregistrator) gi dispozitivul de amortizare sau de frinare. Partea fixi sau statorul dispozitivului de misurare produce cimpul mag- netic sau eleetrie care provoacé migcarea echipajului mobil. Acesta poate fi: un magnet permanent — la aparatele magnetoelectrice; una sau mai multe bobine — la aparatele electromagnetice de atractie sau o piest de fier mag- netizata de o bobind — la cele de respingere; una sau mai multe bobine fara miez de fier — la aparatele electrodinamice si cu miez de fier — la aparatele ferodinamioe; un sistem de electromagne{i — lar aparatele de inductie; un sistem de plici conductoare (armaturi de condensator) — Ja aparatele electro- statice; un sistem de conductoare — la aparalele termice cu fir cald etc. Partea mobilé sau echipajul mobil produce un cimp de accoasi naturt ca gi al parti fixe, cu care interactioneazA si da nagtore la forte mecanice sau cupluri. Aceast& parte poate fi format din: 0 bobind mobil, care consti- twie, in general, un cadru — la aparatele magnetoelectrice sau ferodinamice (la aparatele magnetoelectrice, se introduc in interiorul cadrului mobil un cilindru fix de fier moale, pentru a le mari sensibilitatea), 0 bucat& de fier moale, turtit si cit se poate de ugoark — la aparatele electromagnetice, pirghii mobile — la aparatele cu fir cald, un cilindra sau un disc dintr-un maierial nemagnetic —la aparatele de inductie, plici metalice — la aparatele electrostatice si feromagnetice ete. Echipajul mobil este suspendat pe benzi tensionate sau pe fire de tor- siune, ca in figura 3.1, sau este fixat pe un ax, sprijinit in lagire speciale, ca in figura 3.2, prevazute eu pietre dure pentru reducerea freciirilor. Primul tip de suspensie este utilizat la aparatele clectrice de mAsurare de mare sensibilitate, iar al doilea — 1a aparatele de tablou. Dispozitivul antagonist sau de producere 2 cuplului rezistent echili- breazi cuplul mecanic care apare intre elementele active ale dispozitivului de misurare. E] poate fi creat in trei moduri, si anume: mecanie, electric sau magnetic. 17In primul caz (v. fig. 3.2), cel mai des intiinit, dispozitivul antagonist este format dintr-un (sau mai multe) resort spiral metalic 7, fixat cu un capat de axul mobil, iar ou celdlall capat, de o piesi curbi 2 ce ponte fi rotita prin gurubul excentric 3, numit. corector al pozitiei de zero a dispozitivului indicator. La uncle aparate, resorlurile elastice, in afara de aducerea echi- a 2 “a THe & L Fig. 34. Echipaje mobile: tentionate; b— cu fie de corsiunes ‘oping’ 3 — bans sau fr pajului mobil la zero dupa efectuarea serveso si la conducerea curentului electric e&tre cadrul mobil. In al doilea caz, dispozitival antagonist este format dintr-o bobind in- erucigati cu bobina ‘mobili, sub un anumit unghi si fixata pe acelagi ax. ‘Asupra acestui sistem mobil de don& bobine actioneaza cupluri de sensuri contrare, care se echilibreaci reciproc. Aparatele cu astfel de dispozitive an- tagoniste se numesc logometre. al treilea caz, dispozitivul antagonist foloseste interaejiunea dintre indugi de un magnet permanent intr-un dise de aluminiu, care se rotesle intre polii si si chmpul’ magne- 0 tului. go 80 80 og a m J litigant Dispozitival de citire # indicatiilor este . format in general dintr-un ac indicator care se deplaseazii in fafa unui cadran en scaré gradatd. Acul indicator este solidar cu echi- 0 20 do so 99 Paitl mobil al aparatului si are diferite forme ee ady CUPS tipul si utilizarea aparatului de misu- I nf lili pare; el este subjire la aparatele de labora- curent tor si gros la aparatele de tablou. Uncle dintre formele pe care le poate avea Fig. 33. Forme ale capului acului SP! acului indicator sint reprezentate in indicator. figura 3. 18La aparatele de masurare de mare precizie, paralel ou seara gradati si pe toath lungimea acesteia, se afld o oglindi ingusti in care se observ imaginea acului indicator. In momentul citirii indicatiilor aparatului esto necesar si se priveased scara gradati astfel incit aeul indicator s& se supra- puna peste imaginea sa din oglind4. In acest mod se elimina eroaren ode @ indicatorilor cu. ogling: cu, cures lumineassinterionrs hipaiul obits f= ecran geadat, Fig. 3.4. Dispozitive de ci eeu surs_luminaarh exterioses 1 Steed fominoss 2 paralaxa* care ar putea s& aparii datorit& faptului ci, in lipsa oglinzii respec- tive, experimontatorul nu priveste perpendicular pe scara aparatului. La unele aparate de laborator, de mare sensibilitate, acul indicator se inlocuieste cu 0 mic& oglind’ pe care sint trimise raze de lumina de la o sursi aflata tn interiorul sau in afara aparatului. Simultan ou rotirea echi- pajului mobil al aparatului se rotesie si oglinda, care deviazi razele de Inmina pe un ecran gradat, Ia aparatele eu sursi Inminoas’ exterioars, ca in fi gura 3.4, a, sau pe o scar gradatil, la aparatele cu sursi luminoas’ intorioari, ca in figura 3.4, 6. Scara gradatit a unui aparat de misurare este trasata pe un cadran pe care se mai afla gi alte date care precizeazi caracteristicile aparatului, i anume: prineipiul de funcfionare, felal curentului penton care este construit, clasa de precizie, unitatea de masuri a m&rimii ce se mésoard, tensinnea la care a fost incercata izolatia aparatului, indicatii asupra rezistentei sale i terioare, a pozifie: de Iucru, inscriptia fabricii constructoare, anul fabrica- tiei ete. 19TABELUL 3.1 Simboluri pentru aparatele electrice de miasurat Stmboluri pentru felul curentului Curent continu — Curent alternativ trifazat pentru aparaie cu un singur dispod- | 227 tly de masurare Curent altemativ monotazat Gurent altemativ trifazatpentra | oa ad aparate cu doud dispozitive de | == Curent continuu si curent Curent alternativ trifazat pentru => altemativ monofazat ‘aparate cu trei dispozitive de | === masurare Simboluri pentru tensiunea de fucercare dielectrica ‘Tensiunea de inecrenre de Nu se pretinds incerearea die A 500 V lectrica, a Tensiunea de Ineereare de ‘peste 500 V (de exemplu, 2 ky) niten tmpotsiva teninit | inette eave depapeste tonsiunea | Af de incereare diclectrica r i |W Simboluri pentru pozitia vormald de func ionare si elasa de preeizie Ca cadranul vertical Cu _eadranul metinat fata de erizontala cu 60° (inclinarea poate fi oarecare) Cu cadrandl orizontat Clasa. se refers Is erorile oxprl ‘mate in pracente din valoarea exact (de exempla, 1,5) d}F Simbolurt care indica principiul de tmetionare a aparatelor de imgsurare accesoriile lor) Aparat magnetoelectric cu cadra mobi mobil, electromagnetic) Aparat feromagnetic (cu fier = Logometrn snagnetoclectric Aparat eu fier mobil st magnet a jonaina tetmeaguats ¥¥ Aparat eu magnet mobil Logometru cu magnet mobil Aparat electrodinamie #|+]o/D 20TABELUL 3.1. (continuare) Simboluri care indio& prineipiul de functionare a aparatelor de misurare [inclusiv accescriile Lor) = Logometry. clectrodinamie ss Inductan}a aditionala Logometra ferodinamie Impedani adiffonalt eranare eleetrostaticd C (ep | psn meee oO sana (a ae Ae a ina oa ents) y ast ae Aparat de induepie Logometru de inducgie Gradul de protectie impotriva | —__ Aparat magnetoclectrie eu einpulit magnetic termocupiul incius In aparat Aparal magnetodeetric en Bora de pamint zedresor inelus in aparat i ‘Suat pentru aparate deni | __ Reglajul zero oN = S surat Reterinta la wm document Aparat cu lame vibrante ww Grad de protectic tmpo- r-4 | Orientare tata de merigianat | A triva cimpulti electric E33 magnetic A parat himetaite easy, | Stenaacaul core 1 coxspun- | STAS de produce 4640-61 Aparat electrostatic =p Pesexente 0-H 50Hz 241In figura 3.5 este reprezentat eadranul unui aparet pentru misurarea puterii (wattmetru), cu scard gradata gi inscriptiile necesare. Gradarea scdrilor poate fi ficuth uniform sau neuniform, dupa eum intervalele dintve diviziuni sint egale sau nu intre cle. Cadranele au, de obicei, seara gradati corespunzitor unghiului maxim de deviatie a echipajului mo- bil, care in general* este de 90°. m2 1297605 SA nmg2zoy oft Fig. 3.5. Cadranul unui watemetres, Semnifieatia unor inscrip{ii indicate pe cadran este notati prin simbo- luri caracteristice reproduse in tabelul 3.1. Mérimea de misurat se indicé prin simbolul unit {ii de masurd: V (voiti), A (amperi), W (wafi), KW (Iilowati), cos 9 (factorul de putere), Hz (Irecventa) ele., jar tensiunea la care a fost incercat aparatul printr-o steluta eoloratii diferit (la aparatele mai vechi) sau printr-o steluf% ou un numar interior (la aparatele mai noi). Coresponden}a dintre culoarea stelutei gi ‘tensiunea de incercare este aritatd in tabelul 3.2. TABELUL 3.2 Corespondenfa dintre culoarea stelufei si tensiunea de Incercare Culoaroa stetufet Tenslunea de incoreare, ¥ Neagra 500 Cafenie 1000 Rosie 2.000 Albastxa 3.000 - Verde 5.000 Cind stelujele nu sint colorate, ci cuprind in interior un numa, acesta roprezinti tensiunea de incercare, in kV, a aparaiului. Dac& steluta nu are nici un numér, atunci tensinnea de Incereare este de 500 V. Clasa de precizie a aparatului se indick pe cadran printr-un numir ze- cimal sau intreg, ca, de exemplu: 0,1, 0,2, 4, 3, 5. Dacd un aparat aro in- © In scopul ulegortinit erorii de eitire, Is uncle aparate moderne, seara gradata se poate extinde pind Ia unghinti de 271 22dicat pe cadran cifra 1, aceasta inseamna c% el face parte din aparatele ou clasa de precizie 1 si masurarile lui trebuie si nu dea o eroare mai mare dectt 4% din deviatia maxima a acului indicator (de exempin, pontra o deviatic maximi de 50 A, eroarea ou care poate fi indicat’ citirca este eel mult 0,5 A). Dispozitivul de amortizare sau de Ininare reduce durata oscilafiilor acu- lui indicator, in jurul valorii mavimii masurate, gi face ca indicatorul si se Fig. 3.6. Dispozitive de amortizare: eeu pistons b— eu pales ¢— magnets, ageze rapid tn pozilia corespunziitoare acestei valori. Constructiy, aceste dis- pozitive de amortizare pot fi cu aer sau cu magnet, Dispozitival de amorlizare ex cer este alodtuit dintr-un tub 2, mrehis la capete, im care se deplascazi un piston 3, ca in figura 3.6, a, sau o paleta 4, ca in figura 3.6, }, solidare eu axul 1 al echipajului mobil. Prin comprimaroa aerului sau prin rezistenta care se opune Ia migcarea paletei, migodrile osei- Tatorii ale echipajulai mobil sint amortizate. Dispozitivul de amortisare magnetic (fig. $.6,c) oste aleStnit dintun disc (sau numai diatr-un sector de dise) 5, construit dintr-un material ne- magnetic, fixat pe axul J al echipajului mobil si care se roteste intre polii unui magnet permanent 6. Datoritt actiunii dintre curen{ii turbionari care iau nagtere in dise gi fluxul magnetului permanent, apare un cupla de sens opus celui de migcare a discului*. Se obfine astfel o amortizare a miged- rilor de oscilajie in jurul pozitiei de echilibru. 2. ELEMENTE ACCESORII Aveste elemente servese la apirarea dispozitivului de mésurare tmpo- triva actiunilor exterioare, la fixarea si consolidarea dispozitivului de masu- tare, Ja legarea aparatului tn cirenitul electric in care se efectueazd masuri- rile ete. * Cuplul respectiv se datoreste unci forte de frecare in cimpul magnetic care este pro- Porlionali cu viteza de deplasarc a discului. Acest tip de frecare se numeste ,frecare viscoasi", prin analogie cu frecarea care se manifesi4 asupra unui piston en orificii ce se deplaseai Int rtm cilindru wnplat cu um mediv viscos (de exemplu ulel) sl spre deosebire de ,frecarea uscata sau -coulomblana, care are loc intre dou eorpuri solide si care uu este funclie de viters. 23Cutia aparatului adiposteste dispozitivul de masurare si fereste attt impotriva actiunilor mecanice exterioare, elt si impotriva actiunilor prafului, umezelii, temperaturilor exterioare cto. Pe eutie sint previzute bornele sau guruburile la care se fac legaturile aparatelor, iar pentru aparatele de tablou sint prevazute si suruburile sau giurile de prindere; aparatele portative mai au in plus curea de transport, picioruge de caucine ete. D. TIPURI DE APARATE ELECTRICE DE MASURARE 41, APARATE MAGNETOELECTRICE Cireuitul magnetic al acestui tip de aparate clectrice de misurare este format dintr-un magnet permanent, tntre ai cérui poli se poate roti o bobini (fig. 3.7). La capetele magnetului, care are o formé de potcoava, sint prinse de poli s&i dowd piese polare J si 2, care cuprind intre ele un cilindru de otel moale 3, Intre piesele polare si piesa 3 exist un intrefier circular si uniform de cirea 2mm, in care cimpul magnetic este radial, avind liniile de fort situate permanent In planul bobinei mobile 4. Echipajul mobil, reprezentat in figura 3.8, este construit dintr-un eadra ugor de aluminiu, pe cave se afli bobina 7, formata din infagurarea uni con- Fig. 3.7. Schema de principi Fig. 3.8. Echipajul moblt al aparatelor a aparatulul magnetoelectric. magnetoelectrice, 24ductor subfire de cupru sau de aluminiu, El este fixat pe douw semiaxe 2 si 4, care se rotese in lagarele 4. De semiaxe sint prinse dowa resorturi spirale 5, ware ereeazii cuplul rezistent (antagonist). Capitul fix al resortului inferior este prins la sasiul aparatului, iar al celui superior Ja furea 6 a covectorului de zero. Pe semiaxul 2 superior este fixat acul indicator 7, care se deplaseaca in fafa searii gradate. El este echilibrat de contragroutifile 8 care au pozitii reglabile. e"Bebine 1 este conestati im clreuitul elactes prin intermediul cclor doud resorturi spirale 5 sia dowd borne. Funefionarea aparatului are loc in felul urmitor: ca urmare a interac- fiunii dintre cimpul magnetic al magnetului permanont si curentul I care parcurge bobina, asupra partilor active ale spirelor acesteia, care se alld in intrefier, apare un sistem de forte ce da nagtere unui cuplu activ J, Acest cuplu se determina cu relatia (3.1), In care variatia energiei magnetice, Ja rotirea echipajului mobil eu un unghi elementar da, se produce ca urmars a variatiel Muxulni magnetic ©, adios: (3.6) Tinindu-se seama do faptul ei tn Introfier cimpul magnetic este radial si uniform, fluxn] magnetic va varia conform relatioi: do = BSN de, (3.2) in ¢are: B este inductia magnoticd din tntvefier; S_ — suprafata aoliva a bobinei N ~ numirul de spire al bobinet Reaulti ci: HM, = 8 _ 7 89 _ psy. (3.8) dx ou Bobina mobili se va roli pin cind cuplul reristent af. determinat de resorturile spirale gi care este proportional cu deviatia (4f,—= Dz) va echilibra cuplul activ. Cu ajutorul relaticl de echilibru dintre cupluri (Af, = Mf, se obtine v loarea unghiului de deviatic, eare este proportional ea intensilatea euren- tului, adic&: Si. (3.9) BSN D aparatului fata de curent, adi eurent egal cu unitatea. Aparatele magnetoelectrice se pot utiliza pentra misurarea atit a curen- filor, cit gi a tensiunilor, insi numai in curent continuu*, In ambelo cazuri, Seara oste uniforms, deoarece atil curentul eft si tensiunea sint proportio” Marimea S, este o constant& si reprezinta sensibililatea & deviajia echipajului mobil pentru un * Tn curent allematty, echipajul mobil ny poate urmazi variatiile cuptului activ — care esie, de asemenea, altemativ — dic cauza momentulul sin de inurtie releliy mare. Datorita acestul fapt, deviatia sa va fi determinati do cupiul activ mediu corespunzilor mel perioade care pentrn curent alternaliy sinusoldal este zero, 25nale cu deviafia «. Ea este etalonata direct in amperi sau in volfi prio inter- mediul unei constante de curent C, sau de tonsiune C, a aparatuln Constanta de curent C, reprezinti o mirime invers& sensibilit#{ii apare- tului, conform relatiei: (3.40) care arati ci m&rimea de masurat este totdeauna proportionala cu deviatia, adic’: l=Ca. (11) © relatie analoagi se deduce gi pentru tensiune. Intr-adevar, daci se noteaz& cu A rezistenta bobinei aparatului, reaultd cd pentru obtinerea unei anumite intensit&éti de curent este necesara aplicarea la bornele bobinei a unei tensiuni: U = RI = Ble = Ca, (3.12) in care C, = AC, este constanta de tensiune a aparatului. ‘Aparatele magnetoclectrice sint foarte mult folosite in practic’ la ma- surarea curentilor gi a tensiunilor, datoriti urmitoarelor calitafi: sensibili- tate gi preciaie mare, consum redus de energie, influent redusi a variatiilor de temperatura asupra mésurarilor, mai ales in cazul miliampermetrelor, seard uniforma. Ele au Insi dezavantajul de a nu functiona decit in curent continu:® si de a nu suporta sup i mari (curentul de masurat treeind prin arcurile spirale, provoacd incflzirea acestore, cee ce determink pierderea elasticitatii si, in uncle cazuri, arderea lor). 2. APARATE ELECTRODINAMICE Aparatele clectrodinamice functioneazi datorita actiunii dintre dou% bobine — una fixd si alta mobil’ — parcurse de curentul J, dup3 urm&toral principiu: in pozitia inifialé, cind prin spirele bobinelor nu cireulé curent, axele lor sin perpendieulare tntre ele, aga cum se observa in figura 3.9, a. Cind acestea sint parcurse de curenti, bobina mobili 2 se roteste in interiorul Forfe electrodinarice de: 77/884 Respingere| Aleogere 2 —_—o | Airagere | Aespingere [Bea] -7 6 Fig. 3.9. Schema de principiu 2 aparatelor electrodinamice. + Extinderea domenfului pentru curent ellernativ se ya face eu ajutorul unor elemente speciale (de exempln, redresoare), 26hobinei fixe 7, ca urmare a fortelor electrodinamice ce se manifesta intre conducicarele parcurse de curenti (fig. 3.9, 6). Dupi cum se stie din clectro- tehniet, forfele electrodinamice sint de respingere, cind curentii in dou’ con- ductoare paralele au sensuri contrare (@ gi ()), sau de atragere, cind acestia au acelagi sens (@ si @ sau G) gi ©). Bobina mobili esta fixatt rigid pe axul & al sistemului mobil, de care se mai gasesc prinse acul indicator 3, resorturile pentru crearea cuplului rezistent 4, preoum $i dispozitivul de amortizare si celelalte piese care na au fost figurate, fiind aseminitoare cu cele din cazul precedent. Aparatele ferodinamice se deoseheso de cele elzctrodinamice numai prin aceea ci bobina fixd a lor este Infiguratd pe un miez de ofel moale, cea ce permite objinerea unui clmp magnetic puternic si, ca urmare, a unui cupln activ mult mai mare decit la aparatele electrodinamice. Cuplul activ, sub a cirui actiune se deplaseazi bobina mobilé ou acul indicator, este determinat cu relafia (3.1), in care energia magnetic este dat& de rélatia: Wa = $ (LAB + Lal’) + Melle 13) Ly si L, reprozentind inductantele proprii ale bobinelor, iar Af,.— inductanta Jor rautuala Deoareco inductantele proprii sint constante si nu depind de pozitia bobinelor una fafa de alta, rezult eX variatia energiei magnetice este influ- enfata numai de inductanta mutual, care se modified odaté cu deviatia a, astfel Incit se poate serie: dW, = LyTo- dM yy (8.14) si M, = TyIy- ae. (3.15) Din aceasta relafie remulta c cuplul activ a] echipajului mobil depinde atit de curenjii din bobine, cit gi de pozitia reciprooa a acestora, adicd de de- Viajia a. Dac sensul curentilor se modified simultan, sensul cuplului activ nu se schimbii, ecoa ce arata ci aparatele electrodinamice si ferodinamice pot functiona atit in curent continun, cit gi in curent alternativ. Sub actiunea cuplului activ, sistemul mobil se roteste pind cind acest cuplu este ochilibrat de cuplul vezistent M(M,— Dz). In situatia de echi- libra, cele doud cupluri sint egale, astfel ineit se poate serie: (3.16) Aparatul este construit cu cimp magnetic radial, in care caz factorul =const.=%y; eu aceasth notatie se obtine: aar Re D Tle: a LT; (3.17) fm care prin & s-a notat raportul constant £ Relatia (8.17) veprezint& relatia de gradare a sc&rii in curent continua. 7In_eurent alternativ, valabilitatea relatiei (3.17) se menfine, eu obser- vatia ei produsul dintre cei doi curenti este un produs scalar, astfel inelt se poate sctie: a = kl I,+ 00s (Elz). (3.48) fod. 6 ony > — TZ @ 6 Fig. 3.10, Legarea bobinclor unui aparat electredinamic. Daca cele dowa bobine sint conectate in serie, atunci cei doi curenfi_sint egali ca modul sian aceeagi fai, deci relatiile (3.17) gi (3.18) coincid. Deviatia echipajului mobil devine in acest caz: a= kr, (3.49) adic este proportionalé eu patratul intensitafii curentului, deci seara apara~ tului_ este neliniard. Legarea in serie a celor donk bobine se face ca in figura 2.10, a. Daci la cele dowa infdgurari ale aparatului electrodinamie se leagd In serie o rezis- tenta aditionala 7,,, ca in figura 3.40, 6, atunci el poate fi utilizat si ca volt- metru. In acest caz, deviatia unghiulara a sistemului mobil este: 0, (3.20) m Ph, in care R reprezinta rezistonta total a celor dou& bobine gi a rezistentei aditionale. " Aparatele clectrodinamice pot fi utilizate si pentru masurarea puterii. in acest caz, bobina fixi este alimentati en curentul circuitului (conectata in serie cu aceasta), iar la bornele bobinei mobile se aplick tensiunea cireuitului. Precizia misurdrilor cu aparatele electrodinamice este foarte mare, ceca ce face ca ele s& fie utilizate ca aparate de laborator (eu clase de precizie 0,2 —0,5) si ca aparate-ctalon pentrn circuitele de curent alternativ. Indicatiile obfinute in curent continuu gi alternativ sint identic Erorile misuririlor cu aparatele electrodinamice sint. provocate de pro- zenja cimpurilor magnetice extericare. Variatia temperaturii, mediului am- hiant gi a frecventei influenfeazi in mod neglijabil indicatiile aparatelor. Pentru eliminarea influcntei cimpurilor exterioare, dispozitivele de misurat electrodinamice se exeeutd ecranate. 3. APARATE ELECTROMAGNETICE (feromagnetice) Aparatele clectromagnetice se bazeazi pe interacfiunea dintre cimpul magnetic al unci bobine fixe, parcursa de curentul de masurat, gi unul sau mai multe miezuri mobile, constituite din material feromagnetic. Sistemul 28mobil tinde sé se ageze astfel, incit s4 intdireasck cmpul magnetic al hobinei, adic& energia magnetic& a sistemului si devina maxima. Din punctul de ve- dere al interacjiunii elementelor sale, aceste aparale se Impart in dowd mari eategorli: aparate de alractie, la eare bobina atrage miezul magnetic, si apa- vate de respingere, la eare bobina respinge miezul magnetic. Aparatele electromagnetice do airnctie (fig. 3.11, ) sint constituite dintr-o bobind plata Z, previiauti{ ou o fereastra ingustd, in care poate patronde miezul 2 din material magnetic moale, montat excentric pe axul 2. Pe acelagi ax sint fixate acul indicator 4, contragroutittile de echilibrare 5, resortul 6, care creeazé cuphul reaistent, legat cu celalalt capat la furea caroctorului 7 si paleta amortizorului 8. Cind bobine este paroursi de curent, miezu] magnetic din ofel moale este alzas in interiorul acesteia, provocind, sub actiunea cuplului activ care ia nagtere, rotirea sistemului mobil. Cuplul activ este determinat din aceeagi ecwatic generald (3.1) in care energia cimpului magnetic produs de bobina cu inductanti L, elnd aceasta este parcursi de curent, este data de relatia: Wa har. (3.2) ab : Muha) 6 uf t ° Ssh Fig. 3.11. Aparate electromagnetic ede atractie: 6 —de respinzere. 29Variatia energiei se datoreste modificarii inductanfei bobinei* in functie de unghiul de rotatie « (de pozitia miezului magnetic in bobin&).Ca urmare, se poate serie: Mu, = 2a li pet, (3.22) ae Cuplul vevistent dat de resortul 6, care actioneazit asupra axului, este proportional cu unghiul de rotafie, iar expresia sa se obtine din relatia (3.3). Sub actiunea color dowd cupluri, Ia echilibru, dispozitival de misurare se stabileste la 0 anumita deviatie a, a cirei valoare este: a= sf (8.23) a Din aceasta relatie rezult ca, dac& & este constant, scara gradaté a aparatului este pitratic’, adici: % pox. (8.24) 2p In acest caz, subdiviziunile oi se indeseso spre gradafia zero a apata- tului. Astfel, in cazul unui ampermetru electromagnetic de 10 A, a carui scart are 100 de diviziuni egale, indicatia de 4 A va fi situata la prima divi- ziune, indicatia de 2A, la a patra diviziune (2%), indicatia de 5A, la 25-2 diviziune (5%), indicatia de 8 A, la a 64a diviziune gi, in sfirsit, indicatia de 410.4, la a 100-a diviziune (ultima). Dacii se modificd forma pieselor feromagnetice gi pozifia lor inifialé fata 7 x A : de hebin8, factorul = poate avea valori mai mari pentru curenfi miei gi a valori mai mici pentru curenti mari. In acest fel se poate obtine o scaré gradat& aproape uniform, incepind de la 15 la 20% din valoarea limita su- perioaré a marimii de masurat. Aparatele electromagnotice de respingere (fig. 3.11, 6) sint construite dintr-o bobiné rotunda i, in interiorul efireia se afli doud piese din material magnetic moale, una fix 2 gi alta mobil& 3, solidaré cu axul 4. In figura se mai disting acul indicator 5, amortizorul 6, contragreutatile 7, dispozi- tivul corector § si resortul spiral 9 care crceaza cuplul rezistent. Gind bobina’ este parcursii de curont, ambele piese se magnetizeai mod identie gi, ca urmare, se resping. Piesa magnelicd 2 fiind fixd, deviajia acului indicator cu un unghi oarecare « oste asigurata prin rotirea piesei mobile 3, solidaré cu axul ¢, Cuplul activ si ecuatia de gradare a scarii se deduc ca’ in cazul indicat mai inainte. Din analiza relatiei de functionare (3.24) rezulla ci aparatele clectro- magnetice se pot utiliza atit in curent continu, eit gi in curent alternativ, devarece deviatia sistemului mobil este propor{ionalii cu patratul curentului gi nu este influentat® de schimberea de sens a curentului alternativ. Precizia _misuriilor aparatelor electromagnetice este influentatd de fenomenul de histerezis magnetic si de curentii turbionari care apar in piesele * Se stie din electrotehmicg ci variatia induetanfei unei bobine este realizata prin intro: ducerea sau scoaterea unor belisoare de ofel in interiorel aces| 30feromagnetice. Din aceastd canz, aparatele clectromagnetice se construiese pentru clasele de precizie 0,5—2,5 si se utilizeaz’ mai ales ca aparate de ta- blou, in domeniul freeventelor industriale (50 Hz). Ble au o constructie sim- pla, posibilitati de masurare a unor curenti mari, fara gunturi sau transfor- matoare de eurent, robustefe si cost redus. Aceste calititi le asiguri uti- lizarea mai ales in masurdri industriale. Au ins& precizie relativ miaa, scart neuniformé, valorile misurate find puternic influenjate de freeventa curen- tului de méisurat side cimpurile magnetice exterioaro, ceea ce Jace va ele si nu fie utilizate ca aparate de laborator de mare precizie. 4, APARATE DE INDUCTIE Aparatole de inducfie functioneazd pe hava interactiunii dintre unul sau mai multe fluxuri magnetice alternative si curentii indugi de avestea tnlr-o piesa din material nemagnetic. In consecinf2, ele se vor compune din una saw din mai multe bobine fixe, parcurse de cnrenfi care creeazi fuxurile magne- tice, si un sistem mobil, format dintr-um dise sau tatabur, de obicei din alu- miniu, care se roteste. Schema de principiu a unui aparat de inductie (tig, 3.12, 0) cuprinde doi electromagneti £4, si EM, in al cdror iatrefior se rotegte un disc de aluminiu. Acul indicator este fixat de axul discului. Magnetul J, are rolul de amortizor, iar cuplul rezistent este asigurat, ca gi la celelalte aparate, de c&tre un ‘resort. spiral. Aparatul funcjioneazi astfel: bobinele electromagnesilor parcurse de curentii J, si Jz, defazati cu un unghi }, creeazd fluxurile magnetice ®, gi ©, (fig. 3.12, 6). Aceste fluxuri, care sint in fazi cu curentii care le-au produs, stribiilind discul din material nemagnotie, induc tn acesta tensiunile electro” motoare £, $i E, defazate in urma en 90° (fig. 3.13). Tensiunile electromotoare produc curentit I; gi 1:, care vor fi in fazd fiecare cu tensiunea electromotoare corespunzitteare, deoarece inductanta L Fig. 342, Schema de principiu a aparatului de Fig. 3.13. Diagrama fazorialé a flu- inductie. xurllor si curengiior in aparatele de indu 3a discului este neinsemnatd in comparatie cu rezistenja. Sensul curentilor turbionari Z; si 1 se afl dup regula burghiului. Cuplul activ care ia nagtere ca urmare a interactinnii dintre un flux si un curent este proportional eu produsul acestora gi cosinusul unghiului de defazaj dintre ele. In cazul de fat, cuplurile create intre ®, si J; si ©, si J; sint. nule, deoarece acestea sint defazate intre ele eu 90°, ins%i euplurile care ian naglere ca urmare a interactiunii dintre fluxul ©, si curentul Z2 si fluxul ©, si curentul 1 sint difcrite de zero, avind valorile: x M, = K, Oy, cos (@,1;) = Kyl; cos (20° + ¥) = — K,O,E sin) 8.25) si Pas My = KO yl, 008 (,1/) = Ky Dolj cos (90° — Y) = Ky li sin %. (3.26) Relatiile (3.25) gi (8.26) au semne diforite, de unde rezulté c& cele douti cupluri vor acfiona in sensuri opuse. in realitate, ele actioneaz& ia acelagi sens, deoarece, aga cum se vede din figura 3.12, 4, cuplul Af, actioneaza in sensul respingerii circuitului curentului J; din efrapul ®,, In timp co My actioneaz@ in sensul alragerii cirouitului ourentului J, in chmpul ©,. Cole dowd cupluri actioneazi deci in acclagi sens gi, ca urmare, cuplul rezultant, activ va fi egal cu suma lor, adicd: M, = My + My = KyOlzsin ¥ + K, O21; sin y = = (Ki Oly + Keli) sin b. (3.27) Sensul in care actioneazi acest cuplu asupra discului va fi totdeauna de Ia polul parours de fluxul defazat inainte, ,, spre cel defazat in urma, ©. Cind variatia fluxurilor ©, si @, este sinusoidal, ier rezistenja discului se consider invariabili gi practic de natur’ pur ohmic’, curentii indusi in disc Z{ si Zi sint proportionali en frecventa f a curentulii si ou fluxurile respective, adici: NaKfo, 3 = Kf, (3.28) in care Ky gi Ky sint coelicienti de proportionalitate. Tinindu-se seama de relatille (3.26) gi (3.28), cuplul activ rezultant dat de relatia (3.27) se poate pune sub forma: = (KyO Kf ®, + KyO,Kof,) sin ¥ = (KK + Kak) (0.9, sind = , Ze = K,f0,0, sin) = K’@,®, sin (0,6), (3.29) care arata ci, pentra o frecvent& constanti, el este proportional cu produsul dinire flusurile magnotice produse de curentii din bobine gi sinusul unghiu- Ini dintre acestea. Dacd unghiul de defazaj dintre aceste fluxuri este zero, cuplul activ este nul, deci discul nu se va misca. Sub actiunea cuplului activ, disoul se roteste cu un anumit unghi «, corespunzitor echilibrului dintre acesta gi cuplul rezistent (Mf, = Dz). In- dicatia (deviatia) aparatului rezulté din relatia: x et 9 a= * 0,0, sin 9 (3.30) 32saul, tinindu-se seam de proporfionalitatea dintre curentii Z, si I, gi fuxu- rile’ O, si & 8 . an : Aly sin b= & Dl, sin (hI). 3.31) care araié cil unghiul de rotatie al discului este proportional cu produsul curentilor ce strabat bobinele gi defazajul dintre ei. Masurérile efectuate cu aparatele de inductie au precizie mica, deoarece sint influenfate de variajia temperaturii mediulni ineonjurator, care modi- fic& rezisten|a discului, si deci curentii indusi, preeum gi de variatia freeven- tei, care modified reactanta electromagnetilor, si deci defazajul curentilor ial fluxurilor magnetice, De aceea, ele so utilizeaz’ numai ca aparate in- dustriale, cu clase de precizie de 1—1,5. Aparatele de inductie prezinLd insi si multe avantaje ca,’ de exemplu, cuplu activ mare, posibilitatea de masurare a unor curenti cu intensitate mare, rezistenfa la suprainedlziri, siguran{& mare in functionare, constructie robusta, influent& redust a cimpurilor exterioare ete., ceea ce le face si fie totusi folosite. 5. APARATE TERMICE Principiul de fundtionare al aparatclor termice se bazeaai pe proprieta- tea firelor metalice de a se alungi atunei cind sint strabdtute de un eurent electric, ca urmare a efectului termic al acestuia. In figura 3.14 este reprezentata. schema de principin a unui astfel de aperal, in care elementul principal il reprezinta firal subtire 1, constituit dintr-mn aliaj de platina cu iridiu, fixat rigid la eapete in clemele de alimen- tare 2 si 3. In punctul 4 al acestui fir este prins un al doilea s 4% 2 5 fir metalic 5, din bronz fosforos, a ee care este fixat eu eeldlalt capat =. \\ lt"! LT de mecanismul corector de zero 6. \ A “ng De mijlocul celui de-al doilea fi in punctul 7, este legal firul de mitase §, care este Lrecut peste un seripele 9 gi fixat Ja celilalt capat de areul lamelar 10. Scri- petele 9 este fixat pe axul 74, pe care sint fixate gi acul indit cator 17, $i sistemul de amorti- zate al aparatului, constituit dintr-un sector cireular de alumi- niu 12, care se mised intre polit magnetului permanent 13, Cind curentul de misurat J trece prin firul metalie Z, acesta se incdlzeste si se alungeste: ca urinare, punctul £coboard sub gig, 3, PInGBNANS ne) vapsicn aefiunea resortului 10 care tage "HM Sehema ge prinelpta & wnui aparat 33firul de mitase 3 spre stinga gi roteste scripetele 9, peste care este Infiigurat, produciad deplasarea acului indicator 17. In acest. caz, alungivea firului sub- fire se transforma intr-o migeare de rotatie a axului de care este fixat acul indicator. Spre deosebire de celelalte aparate de masurare, la aparatele termice cuplal activ este creat de resortul lamelar, de care se prinde firul de matase, iar cuplul rezistent este creat de firul metalic prin care trece eurentul. Sub actiunea efectului termic al curentului, firul eap&t& o alungire pro- portional cu diferenta de temperatura, adiea: AL =L—L,=L,8(T — T)), (3.32) in care: Ly este lungimea firului la temperatura initial’ T,; L — lungimea firalui la temperatura 7, corespunzitoare unui curent de incalzire 7; — coeficientul de dilatare liniard a firului. Cantitatea de c&ldur& ce se produce in unitatea de timp la trecerea curentului prin fir este proportionala cu rezistenta A a acestuia gi cu pdtratul curentului Z, adic: Q= RP. 8.33) Cantitatea de cdldurd degajata in unitatea de timp in mediul exterior este proportionali cu diferenta de temperaturé si se poate determina cu relafia Q, = CS(T —T.), (3.34) in care: C este coeficientul total de transfer al edldurii prin radiatie si convectio; S — suprafata lateralé a firlui prin care se face transferul de cal- dura spre mediul exterior. In starea de echilibru termic, intreaga c&lduré produsd este degajaté in medinl exterior, respectiv exist egalitatea: RP = CS(T— 1), (3.35) de unde rezulta c& (7 pe eT 36) T ha f + (3.36) in care K,= © este o constant’ de proportionalitate, presupunindu-se Le proport P ca suprafata lateral S, cocficientul C si rezistenja P practic nu variazd cu temperatura. ‘Tinindn-se seamé de relatiile (3.32) si (3.38) in expresia alungirii, rezulta o&: AL = LK = KP, (3.37) K reprezentind factorul de proporjionalitate corespunzitor. Relatia (3.37) pune in cvidenj faptul e& alingirea firulai gi, in conse- cing, si deviajia « a acului indicator, care este functie de aceasta, depinde de pitratul intensitatii curentului. Ca urmare, scara aparatului este patratio’, putind fi etalonata direct in amperi. 34Indicatiile aparatelor de masurare termice iu sint influentate de ctms purile magnetice exterivare si nici de freeventa mérimii de masurat. Dato- rita acestui fapt se pot utiliza la m&surdri in curent alternativ de inalta frec- venti si de frecventa industrial’. Ele sint influentate ins de temperatura me- diului ambiant, ceva ce constiluie unul dintre dezavantajele principale. Pentra micgorarea acestei influenje, aparatele termice sint echipate eu dispozitive de compensare. Compensarea este asigurata (fig. 3.14) de placa 15 (pe care este montat dispozitivul de m&surare), al cArei coeficient de dilatare este egal cn cel al firului activ. La alte aparate termice, dispozitivul de compen- sare este asigurat printr-un fir metalie eu acclasi coeficient de dilatare ca al firului activ. Firul de compensare este legat la un cap&t de clema 3, care este fixati de un resort astfel c& pozitia clemei este influentata de lungimea firului de compensare. La variatia temperaturii, lungimea firului de eompen- sare variazé, iar clema 3 se deplaseazd, astfel incit intinderea firului activ ramine independenta de temperatura, Cu toate acestea, nu se poate realiza © pozitic stabil de zero a zenlui indicator. De accea, aparatele termice sint intotdeauna dotate cu corector, care readuce acul la zero, prin modificarea intinderii firului. 6, APARATE CU VIBRATIE Pentru mésurarea freeventel in retelele electrice se utilizeazii aparatul cu vibrafii cu lamele metalice, al cdrui principin de funetionare so bazeazt pe fenomenul de rezonan}A mecanied a lemelelor, la anumite freevente ale curentului electric care alimenteazi aparatul. Aparatele cu vibrafii se con- struiesc exclusiv ca freeventmetre, schema de principiu a frecventmetrului respectiv fiind redaté in figura 3.415 Aparatul este construit (fig. 3.15, a) dintr-o serie de lamele 7 de diferite lungimi si grosimi asezate una ling alta gi fixate pe fala de jos a barei 2, care la rindul ei este fixati pe rescartele elastice 3. Fiecare lamela poate intra in rezonanta lao anumita frecventa de oscilatie a arm&turii metalice 4, produsa de electromagnetul 5. Armalura metalici 4 este prins& pe bara 2. o Fig. 3.15. Schema de principiu a unui frecventmetru cu famele (a) si scara aparatulut (6). 35> | Gind’ curentul alternatiy strdbate bobina electromagnetului 5, forta de atractie (proporjionali. cu p&tratul valorii instantenes a curentului) care se exercit asupra armaturii £ creste si descreste de doud ori intr-o perioadé, intr-un ritm imprimat do freeventa curentului alternativ, si transmite vi- bratiile sale intregului sistem de lamele. Una dintre lamele, a eirei froevenja de oscilatie coincide cu freeventa curentului de alimentare, va Intra tn re- zonanti 5i ya vibra puternic. Capetele lamelelor vopsite in alb se gésese in fata unei sedri gradate tn herfi (Hz — fig. 3.15, 6), astfel incit vibratia fieedrei lamele corespunzatoare frecventei curentului ce alimenteazi aparatul se poate citi direct. Dac vibroazi mai multe lamele, atunei freevenja misu- rat corespunde lamelei care vibreazit cel mai puternic. Dac& vibreazA dowd Jamele la fel de intens, frecventa misurati va reprezenta media aritmetici a celor doua indicatii. Freeventmetrele avind bobine de tensiune se conecteazi in retea in derivatie, indicindu-se pe cadran tensiunea nominali pentru care sint_con- struite. De obicei, game freeventelor masurate este cuprinsa intre 45 si 55 Hz, cu lamele vibrante prevazute din 0,25 in 0,25 Hz, adic& cu clasa de precizie de 0,5. 7. APARATE ELECTROSTATICE Aparatele electrostatice de indisurare se bazeazd pe principiul atractiei a dona piese metalice intre care existd o diferen{a de potential. Unele dintre piesele metalice sint fixe, iar altele — mobile. Diferitele tipnri constructive ale acestor aparate corespund diverselor variante ale condensatorului plan cu armaturi fixe si mobile. In toate ca- qurile ins&, deviatia echipajului mobil este obfinuté prin variatia capaci- titii sistormmlui, care se poate realiza fie prin variatia suprafe|el active a armiturilor, fie prin variatia distantei dintre avestea. ‘Aparatele eleetrostatice cu variatie a suprafefei active a armiturilor (fig. 3:16) se compun din dou& perechi de placi metaliee fixe 1, paralele intra ele gi legate electric, gi doua placi mobile de aluminiu 2, in forma de sector cireular, fixate pe acelagi ax cu acul indicator 3. ‘Aparatul funclioneazi astfel: ia aplicarea unei tensiuni de mésurat intre placile fixe si cele mobile, acestea se ineared cu electricitate de semn contrar. Intre ele apare un cimp electric sub a carui actinne armiiturile mobile se rotese, tinzind 38 ia o astfel do pozitie incit energia inmagazinatd in clmpul electric si aibi o valoare maximi. Cuplul rezis- tent, eare echilibreazé cuplul activ produs prin varialia energiei electrostatice cu unghinl de deviatie, este produs de un ‘ . resort spiral. Fig SAG: Seems Se Bo Guplul activ # detormin# ou ajuto- Wisgiel setive a armaurfior. Yul unei relajii asomAnitoare ou re- 36latia (3.1), in care in locul variatiei energie magnetiee se introduce variatia energiei clectrostatice W,. Dack se noteaz’ eu U tensiunea continud de mi- sural, aplicata intre pl: stemului, gi cu C, capacitatea Ivi, atunci: WwW, : cuz (3.38) gi (3.39) La echilibru, eind sistemul mobil a cipétat o deviatie «, cuplul rezistent este egal cu cuplul activ, adic&: Ai 288, (3.40) dx Da de unde rezulta o&: BB ac an te Cind aparatul se conecteazi intr-un civewit de curent alternativ, incdr- carile plicilor electrostat. variazi ca gi tensiunea, iar forta de atractie dintre ele ramine indreptatd in acelagi sens. Deviatia echipajulni mobil va fi_determinaté de valoarea cuplului activ mediu, in cursul unei perioade, find proportionalé cu p&tratul valorii efective a tensiunii aplicate. Deoarece relajia (3.41) pune in evidenta faptul ci deviatia sistemului mobil depinde de patratul tensiunii si de variatia capacitatii Ini, rezulti c& scara aparatelor cloctrostatice este pitratict. In unele cazuri insd, prin anumite modifiedri constructive, care privesc forma si dimensiunile siste- mului de plici, se poate obtine 0 scar& gradat& aproape uniform. Aparatele eleetrostatice cu variatia distanjei dintre armAturi au schema constructiva de principiu reprezentata in figura 3.17. Sistemul fix este format din placile 7 gi 2, iar sistemul mobil din placa 3, suspendat&’ cu dou’ benzi subfiri de bronz 4. Placa fix Z este legat& electric cu placa mobil gi izo- laté de cealalté placd fix 2 a (3.41) Fig. 3.17, Schema de principiu 2 aparatului electrostatic cu variatia distantel dintre arméturi: oO schera constructs: b—scara aparatulul. 37Cind so aplic# tonsiunca de misurat la bornele aparatului, placa fixd 7 si placa mobil 3 se incarca cu electricitate de acelasi seman, in timp ce placa fix 2, cu electricitate de semn contrar. Sub actinnea cimpului electric ce ia nagtere, se produce o deplasare a placii mobile, care este respinsé de placa fixa 7 gi atrasd de placa fixd 2. Aceasta deplasare se transmite acului indi- cator 4 prin intermediul unei tije 6, care traverseazi placa fixa J si care face legittura intre placa mobili 3 si axul 7. Cuplul activ este generat. si, in acest caz, de variatia energiei electrostatice cu capacitatea sistemului, res- pectiy, cu distanja dintre placi*. Cuplul rezistent este dat de greutatea plicilor mobile, ceea ce constitnie un inconvenient, deoarece impune ca aparatul si fie totdeauna astfel agezat incit acu] indicator sa stea pe repe- ral zero. Aparatele electrostatice se utilizeazi aproape in exclusivitate ca volt- metre, avind avantajul c& misurarea tensiunilor are loc practic fara consum de energie, Indicatiile lor nu depind de temperatura, de cimpurile magnetice exterioare, de frecvon{ii ete., find influentate numai de cimpurile electrice exterioare. Influenta acestora este insi micgoral’ prin ecranarea electro- statica. Clasele de precizie pentru care se construiesc aparatele electrostatice sint, de reguli, 1 si 2. 8. APARATE LOGOMETRICE (logometre) Logometrele sint aparate eare permit misurarea raportului dintre doi curenti sau dintre doui tensiuni. Ele se deosebese de celelalte aparate elec- trice de m&surare prin aceea cA cuplul rezistent este creat in acelasi mod ca gi cuplul activ. De aceea, teoretic, constructia logometrelor se poate concepe pornindu-se de la oricare dintre aparatele de masurare electrice doscrise, cu exceptia color electrostatice si a celor termice. Dispozitivele de masurare, in ansamblul lor, pot avea o serie de piese comune, cum ar fi, de exemplu, magnetul permanent la logometrele magneto- electrice, sistemul mobil comun la logometrele clectromagnetice ete. Sistemul mobil este format din dou& bobine fixate rigid pe acelagi ax si incrucisate sub un anumit unghi, cuprins intre 5 si 90°, acesta depinzind de sensibilitatea eo se urmareste si se dea aparatului, de regularitatea di- viziunii sc&rii ete. In figura 3.18 sint ardtate principiile de functionare a logometrelor magne- toelectrice. Cele doua bobine ale echipajului mobil sint parcursa da curenti, care, interactionind cu cimpul magnetic de inductie magnetina B, creat de magnetul permanent, produc doua cupluri, Cuplul M, produs de curentul é,, care parcurge prima bobind, este: M, = K,,B sin a, (8.42) tn care & este unghiul pe care-l face hobina respectivé cu planul perpendicular pe directia liniilor de forti ale clmpului magueti * Capsettatea unul condensator plan este invers proportional cx distanta dintre plici (grosimea dielectrieului). 38Cuplul produs de curentul i,, care parcurge cea de-a doua bobing, in- erneigalé le un unghi 3 fat de prima bobinii, este: My = KyigB sin (8 — «), (3.43) unde K, si Kz sint doud constante de proportionalitate. Fig. 3.48. Schema de principiu a logometrutul magnetoelectri ‘a—eu eimp de indutle emegan: b — cu clmp de induetie eu reparuitie reall sinusona Unul dintre aceste cupluri poate fi echivalent cu cuplul activ, iar celit- alt cu cuplul rezistent, sensurile lor de actionare fiind opuse. Sub actiunea diferentei celor doud cupluri, sistemul mobil se roteste in aga fel, incit, po masura rotirii, cuplul mai mare (activ) se miegoreaza, ia¥ cel mai mie (re- zistent) creste, pind la echilibrare, cind ele devin ogale, adieti: KiB sin 2 — Kyi,P sin (3 — @) (3.44) sau howe sim@— 9 _ yp sin @~a) | (3.45) Daca bobinele sint incrucigate la 90° [6 = 90°, deci sin (90 — atunci relatia (3.45) devine: cose], = Kiotga (3.46) sau os «a(s \; (3.47) care arati cd deviatia sistemului mobil este funcie de raportul dintre cei doi curenti. In figura 3.19, a este reprezentata schoma de principiu a logometrelor clectrodinamice, iar in figura 3.19, 0, a celor ferodinamice. In acest caz, eu- plurile sint determinate de interactiunea dintre curentii i, si iz, care pareurg bobinele echipajului mobil, si curentul J, care parcurge spirele hobinei fixe. 39Cuplul activ M, produs de curentul i, eare parcurge prima bobini este dat de relatia: M, = Kil cos g, sin x, (3.48) in care p, este defazajul dintre curentii #, gi Z. o Fig. 3.19, Scheme de principiu ale logometrelor electrodinami @—sinple; b—ferodinamic, Cuplul rezistent Af, produs de curentul i, care parenrge ¢ea de-a dowa bobind, inorucigata la un unghi 3 cu prima, este dat de relalia: My — Keigl cos sin (3 — 2), (3.49) in care g, reprezinti detazajul dintve eurenfii é, si Z. La echilibru se obtine: KyigI c08 9; sin z= Kyigl cos 99 sin (3 — a) (3.50) sau 4 008 9, ean) | (51) i009, K, sine sin a In practiced, siluatia de functionare este astfel aranjata incit si existe relatiile: tit 2 = 90"; 8 = 90%. Rezulta : feose, sé : pcos @O— 8) = * sing (3.52) sau feo A, ctga = K etga= K"fl2), (3.53) de unde: : a= Kf ()- (8.54) Cea mai larg’ rispindire o au logometrele magnetoclectrice, care sint folosite pentru masurarea rezistentolor (ca ohmmetre) $1 a marimilor neelectrice. Celelalte tipuri se utilizeazit la misurarea freeventei, a factorului de putere ete. 40REZUMAT ———_—_———________ Aparatele electrice se clasitied pe baza urmétoarclor eriterit: —principiul de fancttonare: magnetocleetrice, electromagnetics, electrodinamice, de induetie ete; — mérimea de masurat: ampermetre, voltmetre, wattmetre, varmelze, contoare ote. — felal eureptatut: continuy sau alternativ; —elase de precizle: 0,1; 0,2; 0,5; 1; 1,5; 2,5: 5: — modul de montare: tixe si portabile; — modal de presenfare al masurarii: indicatoare, integratoare si inregistratoare. INTREBARI RECAPITULATIVE 1. Pot fi folosite aparatete magnetaclectrice in eurent allernatic? 2. Ge asemand’ si ce deosebiri sint intze aparatrle electrodinamice gf ocle ferodinamice? B. Se poule realtza dia punet de vedere eonstruetto ur empermetra de induce? 4. Inee contifit se poate cansirn an logometra pentrm mésurarea jrecvenfet? Depinde ciasa de prec xparatitai respectio? a unui aparat de misurare de mérimea sedriix A P I rE ° f u L oO MASURAREA CURENTILOR $I A TENSIUNILOR A. CONSIDERATIE GENERALE Aparatele de masurare a curentilor si a tensiunilor se aleg in functie de mérimea de masurat si de valoarea acestei mirimi. Astfel, in practica indus- trial gi de laborator este necosar sé se mésoare curenti si tensiuni de valori foarte diferite, de la ordimil microamporilor sau al microvoltilor, pind la sute de amperi si mii de volti, la freevenje variind de la zero (eurent con- tinuu) pind la sute de megaherti. De exemplu, pentru dotectarea si masura- yea unor curenti foarte mici se utilizeazd galvanometrele (mai ales in insta: latiile de laborator), in timp ce pentru masurarea unor curenfi mai mari ge folosesc ampermetrele. Pentru misuriri industriale si de laborator este necesar uneori ei se cunoasca variafia in timp a curentilor si a tensiunilor alternative sinusoidale, pentru a se putea explica fenomenele fizice care apar la functionarea insta~ Jatiilor in anumite conditii. In aceste cazuri se utilizeaza osciloscopul sau oscilo- graful, cu ajutorul cdruia se urmarese direct variatiile in timp ale curentilor $i ale tensimnilor, respectiv prin imprimarea fenomenului de studiat pe o pe- lieul& fotografica. In tabelul 4.1 se indicd principalele tipuri de aparate electrice de ma- surere gi marimile pentru a ciror masurare se pot utiliza, iar in tabelul 4. domeniile lor de masurare gi posibilitatile de extindere prin folosirea de gu turi, rezistente aditionale sau alle mijloace. ‘Metodele de masurare a curen(ilor sia tensiunilor depind de valoarea mirimii de masurat si de precizia necesar’ Masurdrile industriale, directe sau indirecte, se fac tn mod obignuit cu ampermetre gi voltmetre, fara a fi necesara utilizarea unor aparate-eta- jon speciale, Rezultatele au o anumita precizie care, in general, este satis- ficitoare pentru scopul propus. Masurdrile de laborator sint caracterizate de o precizie foarte mare, care se obfine numai prin aplicarea unor metode speciale, cum ar {i metodele de compensare, sau prin folosirea unor aparate speciale, ca, de exemplu, galva- nometrele. In cele ce urmeaza se vor analiza mai intti aparatele folosite pentru ma- surarea curentilor si a tensiunilor (ampermetre, voltmetre, galvanometre si osciloseoape), tinindu-se seama de caracteristicile lor generale si de domeniile de utilizere, 1 apoi metodele de m&surare. 42TABELUL 4.1 Tipuri de aparate electrice si mivient misurate. wirinee | 4} 2 ale Irs Monee (OI _|_T_ |e Feompete (COO ro Beathnoni Oooo ooo Ferenc \CNO|EICI io ta oto oooonoooe Termie ooo! | | | [Bewerate LL Wat Hisurore direité — [R) Mesurare inginecté TABELUL 4.2 Tipuri de aparate electrice si domenil de masurare. Anges! “olf Heofi rerio tos wt wt 198 108 m4 0 beta tz0* 10° 1 aoe 100° Ww? 10° to 0°| Tipu de azerat Hagretoelectote T Eteetromageshe t t Eectrodinonie t T 22 induetio: tt TH Terme TH La vibrapie co co Domenial de trecventé Levent continee TB operat ausitior 0 Corea conto ag > bireat obernatiy Rind operat ouxitian fied te WEE Lisren/ aitemnat ev aporot ovxtior Curent olteraaiiy APB opirat auxilion B. AMPERMETRE Ampermetrele permit masurarea direct sau indirect’ a intensitatii curentului electric din instalatiile imdustriale sau de laborator. Indicatiile Jor sint date in mod obignuit in amperi sau in multiplii sau submultiplii acestuia (kiloamperul si miliamperul). 43Legarea ampermetrelor in cirenitele de masurare se face in serie, in mo- durile reprezentate in schemele din figura 4.1. La tensiuni joase si curenti pind la 300 A, ampermetrele se Jeagi direot. (lig. 4.1, a); pentru curenti mai mari gi pentru instrumente cu o precizie mai bund, legarea in circuit se face prin intermediul. unui gunt in cazul curentulni continuu (fig. 41, 0), saa a unui transformator de masurare de curent, in cazul curentulni alter- - + - + a @ é Fig. 41. Legarea ampermetrelor in circuitele de misurare. nativ (fig. 41, ¢). Sunbul, respectiv infagurarea primard a transformatoralui de mfsurare, se leagi in serie cu circuitul tn care urmeazi sd se masoare curentul, iar ampermetrul se leagi la bornele guntului sau ale transforma- torului. In cazul unor masurari Ja inalt& tenshme, seounderul transforma- torului de curent se pune la pimint, ca in figura 4.1, d. Deoarece ampermetrul se leagi totdeauna in serie, trebuie si aibi rezistenta infaégurérii micd, uneori chiar de ordinnl miimilor de chmi. In acest fel, consumul proprin de putere este foarte redus* si croarea sistematica de, metoda, introdus% asupra valorii masurate, este mick. In general, eon- sumul proprin al ampermetrelor variazi intre 0,2 gi 10 W, In functie de ti- pul acestera, aga cum se poate vedea din tabelul 4.3. Ampermetrul magnetoelectrie (cu cadru mobil gi cu magnet, permanent) functioneaz& atunci cind bobina cadrului mobil este parcursi de un curent continuu. Echipajnl mobil al aparatului se roleste cu un unghi « intr-un anu- mil sens, corespunzator sensului enrentului si proportional cu acesta. Ca ur- mare, scara lui va fi gradaté uniform**. Ampermetrul magnetoelectric se poate lega in cireuitul de mfsura di- rect sau indirect, folosindu-se gunturile. In cazul unor curenti mici, pina la 30—50 mA, se utilizeazi fird gunturi, ca miliampermetra, efectuind ma- suriri directe. Pentru misurarea curenfilor de la ctteva zeci de miliamperi ping la 30000 A se foloseste impreund cu sunturi. » Consunml de putere al ampermetrelor 21°, modifick regimml de Ineru al efreuitelor sf ca urmare si valearea mrimii de mAsurat, introducing aslfel eroare sistematica de metodd. Aceasti eroare va fi eu allt mai mied, cu cit consumul propriu este mai redus. ‘s* Pentru ampermetrele magncloelectrice utilizate tn circuilele bateriilor de aeumula- toare scara de misurare are diviziunea zero Ja mijloc, datorilé faptului cd ele trebuie sa indice ambele sensuri de cirenlatie ale curentuluf si anume sensul de ineareare sl cel de deseircare. 44TABELUL 4.3 Valorile aproximative ale consumulul propriu al diverselor tipuri de aparate ConspmaaT WV) Nr ert. ‘Tipul aparatului Ampermotre si_| Voltmetre si honine lnopine serie, Ja'un| derivatie, Le. 0 Curent de's | fensiume de 100 V 1 | Ampermetra magnetoclectric 2 | Ampermetru cu redresor 2 | Ampermetru termoclectric 4 | Ampermetra electromagnetic 5 | Ampermetru: eleetrodinamic 6 | Ampermetra de induetie 8 9 Ampermetru termic Ampermetru inregistrator Voltmetra magnetoelectrie 10 | Vottmeteu cu redresor 11 | Voltmetru electromagnetic 32. | Voltmetru eleetrodinamie 13 | Voltmetra de induetie 14 | Voltmetra termie 18 | Voltmetru electronic 16 | Vollmetru inregistrator Wattmetru electrodinamie 48 | Wattmetra de induetie 39, | Wottmetra inregistrator 20 | Kazmetru electrodinamie 21 | Fazmetru ferodinamte 22 | Contoare de indueyie 23. | Freeventmetre Sunturile sint rezistente electrice foarte mici, care se conecteazd in serie in cirouitul de masurat in looul ampermetrului, acesta din urma legindu-se in paralel cn guntul, ea in figura 4.2. Curentul J, care trece prin ampermetru se determina cu relagia: Rs Rat Ra I, dy (44) in care: R, este rezistenta suntului; rezistenfa ampermetrului: curentul total de masurat; curentul care treee prin gunt. By Fmt Bee. R (4.2)unde m este factorul de suntare: (43) si care indic& de cite ori curentul de misurat este mai mare decit curentul care trece prin ampermetra Din relafia (4.3) se obtine valoarea rezisten{ei guntului: z Bs of. 4.4) oS Rp Tn practic& se utilizeazd montaje cu mai multe sunturi, avind valori diferite ale rezistentei, pentru ca prin ta ao schimbarea lor s& se poaté utiliza Fig. 42. Legarea ampermetrului magnes acelagi aparal_magnetoslectric ou mai toelectric prin sunt. multe sejri de masurara a_curentu- Jui. Sunturile se monteazé fie tn in- teriorul carcasei aparatului, fie in exterior, sub forma de piese separate. Consumul propriu al ampermetrelor magnetoelectri¢e este foarte redus, 0.2—0,4 W, find in unele cazuri de ordinul miimilor de watt. Ca urmare, precizia lor de masurare este foarte bund, putind fi construite pentru clasa de precizie de 0,1. Tndicatiile ampermetrelor cu sunt depind ins’ mult de variatia tempe- raturii mediului inconjurator. Curentul de masurat s¢ distribuie in cele douk cireuite paralele — al bobinei mobile si al guntului, invers proportional cu rezistenta lor. Rezistentele suntului de manganina nu variaza practic en tempe- ratura, in timp ce rezistenta bobinei de cupru se modified destul de mult (creste cu 4% pentru fiecare 10 grd crestere de temperatura), cea ce duce la o nouk redistribuire a curentilor, indicatiile aparatului devenind inexacte. De aceea, pentru micgorarea acestor influente, se folosese diverse scheme de compensare. Tn figura 4.3, @ este reprezentati schema de compensare utilizata in cazul unor ampermetre magnetoelectrice cu clasa de precizie de 1 gi 1,5, Fig. 4.3.Scheme de com- pensare a variagiel cu temperatura a lor ampermetr netoelectrice: 2 b—serieparlet, Hongoniné Manganiad 46in care bobina mobilé se leagi in serie cu o rezistentai de compensare R,, din manganini. Pentru ampermetre magnetoelectrice cu clasa de precizie de 0,1, 0,2 si 0,5 se poate folosi schema de compensare serie-paralel, 4.3, b: In acesataé schema, bobina mobila a aparatului de rezistenta A,, in serie cu ronnie de manganina R,, se leaga in paralel cu o alta rezisienta Ry, de cupru. Intregul ansamblu, in seria cu o a treia rezistenlA A, de manganina, este conectat in paralel cu rezistenta A, a suntu- Ini, do asemonea de manganin’. Ampermetrul magnetoelectric om alimen- tare prin redresor permite extinderea dome- niuhti de mésurare a acestui tip de aparat la curentul alternativ. Elementele redresoare cu semiconductoare (diode cu germaniu, cu si- liciu sau cu euproxid) sint legate intre ele in diferite moduri, in seopul transformrii cu- rentului alternativ in curent continuu (re- dresat). Dup& numérul alternantelor redresate, redresoarele pot fi: cw simpld redresare (monoalternanta) si ew dubld redresare (bial- ternanta). ‘Aparatele care folosesc redresarea simpli se utilizeazi rar, deoarece curentul, trecind mumai in enrsul ‘unei singure alternante prin dispozitivul de masurare, face ca cuplul activ gi deci sensibilitatea Ini sd fie mici. Aparatele cele mai folosite sint cele cu dubla redresare, cu ¢ireuitele de alimentare fie eu transfor- mator ou prizi median’, ca in figura 4.4, a, fie in punte, ea in figura 4.4, 6 si c. Legarea redresoarelor este astfel fieuta; incié pentra ambele alternante ale curentului alternativ curentul redresat circul& prin aparatul de masurare AM in acelasi sens (fig. 4.4, d). In cazul figurii 4.4, e, doud brate ale puntii de fig, 4.4. Circuite de alimentare cu alimentare sint formate din rezistente. Aceasta dubla redresare, schemA prezinté avantajul ca reduce influenta variatiilor temperaturii ambiante, ins ave gi dezavantajul c& necesita aparate demésurare mai sensibile, deoarece prin acestea nu trece decit o parte din cu- rentul redresat in fiecare somiperioadi, una dintre revistenfe servind drept gunt. Pentru netezirea pulsatiilor curentului redresat, in paralel cu aparatul de masurat se conecteazi 0 capacitate. Indicatiile ampermetrului magnetoeleciric sint proportionale cu_valoa- rea medie a curentului alternativ. In curent alternativ este necesar ins& sd se masoare valorile elective, ceea ce impune o gradare corespunzitoare a sciirii aparatelor. Acest lucru este posibil numai pentru o anumiti forma a eurbei curentului (obignuit pentru forma sinusoidal&). Cind curba curentu- Jui redresat se modified, apare o eroare suplimentara, cu atit mai mare cu cit curentul este mai nesinusoidal. 47Aparatele cu redresoare se construiesc, in general, ca aparate universale, permitind m&surarea atit a onrentilor, cit si a tensiunilor (voltampermetre) in mai multe domenii de masurare. Pentru masurarea curentilor, ele se folo- sesc in combinajie cu gunturi (la fel ca gi ampermetrele magnetoelectrice), care se leag in cireuitul de curent alternativ si nu in cel redresat. Se utilizeaz mai ales ca aparate industriale portabile, avind o precizie de m&surare velativ mic (clase de precizie de 4,5 sau 2,5). Ampermetrul electromagnetic (cu ofel moale) funcfioneazi pe baza principiului general expus in eapitolul 3, adied prin atractia exercitata de o hobind fix, pareurs’ de curentul eara se mésoard, asupra unei bueiti de otel moale, seu prin respingerea exercitaté de o piesA de otel fix’, magnetizata cu ajutorul unei bobine parcursi de curentul care se m&soara, asupra unei piese mobile. Datorita simplitatii constructive si robustejei lor, ampermetrele electro- magnetice sint cele mai utilizate aparate pentru mésurarea curentilor alter- nativi, Tn acelasi timp, ele se pot folosi gi pentru mésurarea curentului con- tinun, Consumul lor propriu de putere este mai mare decit cel al amper- metrelor magnetoelectrice; datorita acestui fapt, ele se fabricd, in general, ca aparate de tablou cu clasi de precizie 1,5—2,5, precum si ca aparate por- tative gi de laborator, cu clasti de precizie 0,5—1 si, mai rar, 0,2. Conectarea lor in circuitul de masurare se face direct, cu. hobina dispo- zitivului de mésurare legata in serie la circuitul de masurare care, fiind fixd, poate fi constrnita pentru curenti nominali mari, pind Ia 250—300 A. Pentru miisurarea curentilor alternativi mai mari, ampermetrele electromagnetice se conecieaza indirect, impreuna cu transformatoare de misurd de curent. Extinderea domeniului lor de masurare nu se face cu gunturi, deoarece in acest caz ar ereste consumul propriu al aparatelor, datorit4 faptului c& este necesar si se monteze si rezistente pentru compensarea erorilor de tempe- ratur& si de frecventd. Ampermetrul electrodinamie funejioneaz’ pe baza interacliunii dintre doni bobine, una fixa si cealalta mobili, parcurse de curen{i. Domeniul de miisurare a curentilor este determina de modul de conectare a cclor douk bobine (v. cap. 3). Bobina mobila se ieaga in serie cu cea fixd, cind aparatul se foloseste ca miliampermetru (curenti sub 0,5 A— fig. 4.5, a). Pentru aceste valori ale curentilor este posibila alimentarea bobinei mobile prin resorturi spirale. Pentru curen{i mai mari, conectarea bobinelor in serie nu mai este posibild, deoarece resorturile spirale s-ar inedlzi prea mult si ar cdpata defor- mii, iar bobina mobili ar deveni prea grea gi s-ar iurdutd{i factorul de cali- tate al aparatului. De aceea, aceste ampermetre se construiesc cu bobincle legate in derivatie, ca in figura 4.5, 8, sau ou bobina mobili legati in deri- vafie cu un gunt montat in serie cu bobina fixa (fig. 4.5, ¢ gi d). Deviajia sistemului mobil al aparatelor elecirodinamice este propor- tional’ cn pAtratul eurentului de mésurat. Ca urmnare, scara de masurare a aparatului este patraticad, cu diviziuni extinse spre finele sc&rii. La amper- meirele clectrodinamice moderne s-a reugit ca prin actionarea asupra con- stantei de functionare* a aparalului si se realizeze 0 scar aproape uniforma + Modifiearea gradatiei scarii se obtine actionindu-se asupra formei hobinvlor, creind un dipozitiv de misurat ‘cu clmp magnetic uniforin, si asupra clementului antagonist, prin in- troducerea in serie eu eircuitul de mmdsurare a unor elemente neliniure (de exemplu, Jampa cu filament metalic sau eu filament eu edrbune), 48pe toatd lungimea oi, cu excepfia porfiunii sale inifiale, care este comprimata pentru o zona de pink la 20-25% din lungimea scarii, ‘Ampermetrele electrodinamice se pot folosi atit in curent. alternati cit si in curent continuu, deoarece sensul in care se deplaseazd acul ind eator mi se modifica la schimbarea sensului din bobine. Pentrn ca indieatiile s& fie accleagi att in curent alternativ, eit si in eurent continuu, curentii T, si J, trebuie si fie in. fara, iar distributia lor prin bobine si fie 7p 1 acecasi in ambele cazuri. Pentru aceasta, rezistentele si reactantele 4, celor doua circuite in paralel se aleg . asifel, inet constantele lor de timp 88 fie egale, adic’: in care Ry gi Ry, Xy gi Xyy veprezinta rezistentele, respectiv reactantele to- tale ale circuitelor in derivatie. In acest scop se foloseste un conden- sator © (fig. 4.5), care sunteazd o parte din rezistenta aditionala, Consumul propriu al amperme- trelor electrodinamice este cuprins intre 3,5 gi 10 W, iar clasa de pre = _/ al & cizie poate fi pind la 0,2 (uneori se “ construiese gi instrumente eu clasi 2 Fe de precizie 0,1). Ele se construiese pentru o singur& zoni de mdsurare d (sensibilitate) san pentru mai multe o zone, prin. divizarea si cuplavea dife- Fig. 4.5. Schemele de canexiuni ale bobine~ rita a bobinei fixe. In general, aceste ler ampermetretor electrodinamice. aparate sint destinate pentru masu- rarea curentilor cuprinsi intre 25mA si 10 A, mai rar pind la'50 A. Pentru masurarea curentilor mai mari se foloseste legarea indirect, prin intermediul transformatoareler de masurare de curent. Domeniul lor de masurare nu se extinde cu ajutorul guniurilor, din accleagi motive ardtate la ampermetrele electromagnetice. Ampermetrul termie functioneazd prin dilatarea unui fir metalic subtire parcurs de curentul electric care trebuie masurat sau prin deformarea unui bimetal inedlait de curentul de masurat (v. cap. 3). Consumul intern al acestor aparate esta relativ sedmut, find construite pentru iclase de precizie euprinse intre 1 si 2.5 si curenti nominali pind la 5 A. Pentru eurenti no- minali mai mari au un 3unt interior si necesita dispozitive speciale de com- pensare. Se utilizeazi in curent continuu gi in curent alternativ si prezint& avantajul cd, alituri de ampermetrele cu termocuplu, sint singurele aparate eu care se pot masura curentii de inalta freevenfa, preeum gi curenjii in regim deformat, m&rimea mAsurat& fiind independent’ de frecventi sau de existenta armonicilor. 49Ampermetrul cu termocuplu, folosit pentru m&surarea curentilor de inalt frecventa, are o functionare asemandtoare cu cea a ampermetrului termic. El este constituit dintr-un filament, inedlzit de curentul electric de masurat, in contact termic cu un termocupln, si dintr-un aparat de masurare magnetoelectric (miliampermetru), alimentat de acest termocuplu. Termocuplul este format din dow conductoare din metale sau aliaje diferite, care sint sudate la unul dintre capete. Datorita incalzirii capatului activ (sudat), prin contact direct sau indirect cu filamentul pareurs de curent, intre capetele libere ale termocuplului apare o tensiune termoelectromotoare, ¢7, care se aplicd dispozitivului magnetoelectric. Tensiunea termoelectromo- toare este proportionala cu cantitatea de cildurd produsa de curentul ma- surat pentru incalzirea capatului activ (ey = A-J?- R,-t, R, find rezistenta firului Inedlzitor prin eare trece curentul de masurat). Ca urmare, scara apa- ratului este evasiparabolica, indicatiile find proportionale cu patratul valorii efective a curentului de mi&surat, si deci independente de valoarea Irecventei- Dupa modul de inc&lzire a termocuplului, ampermetrele eu termocuplu sint de doua categorii: cu contact direct si fara contact direct. Aparatele cu contact direct, prezentate in figura 4.6, au capatul activ al termocuplului Z fixat pe firul incdilzitor 2, prin care trece curentul de masurat. ‘Astfel de aparate se folosese pentru masurari de curenti mari (intre 4 si 300 A). Datoritd faptului c& se degajeaza o cantitate mare de caldura, ele se constru- jese cu termocuplul agezat in aer gi au borne de legdturd masive, pentru a se evita supraincalzirile. Indicatiile lor diferé intr-o oarecare masurd de sensul eurentului de misurat, deoarece o parte din curentul de misurat trece gi prin termocuplu si se adun& san se scade, dupa sens, la curentul produs ‘de tensiunea termoclectromotoare, fapt care constituie ua dezavantaj al schemei. Aparatele fiird contact direct, al cdror prineipin este reprezeatat in figura 4.7, a si b, elimina dezavantajul aparatelor cu contact, datorita faptului c& termocuplul fiind inedlzit prin radiatie, nu_este strabatut decit de curentul produs de tensiunea termoelectromotoare. Ele au insé dezavantajul ci nece- sité o cantitate de céldura, mai mare, deci si un consum intern mirit. Pentru mérirea tensiunii termoelectromotoare se inseriaz{ mai multe termocupluri (fig. 4.7, 6), iar pentru reducerea pierderilor de cdldura, fila- mentul si termocuplul stnt montate intr-un balon de sticla cu vid, constitu- ind un ansamblu numit, de obicei, cruce termoelectrica sau termocruce. Do- meniul lor de m&surare este relativ restrins, find cuprins tntre limitele 5 mA gi 1A. 7 _ae = ooo 2 a Fig. 4.6. Schema de prin- 4.7. Schema de principiu a termocuplulul cipiu a termocuplului cu fra contact direct: contact direct. cu un singur termocuplu: b—eu mai multe carmecuplur 50C. VOLTMETRE In figura 4.8 sint reprezentate schemele de montare a voltmetrelor, in curent continuu si in curent alternativ. In cazul tensiunilor inalte, infasu- rarea primar a transformatorului de tensiune este conectatd in derivatie Ja circuitul de masurare, iar voltmetrul — la secundarul transformatorului. gs fue pe RST ¢ ig. 48. Schema de conectare a voltmetrelor: — cu reziszengeadipionsle in serie: fs secunderul uni transfocmator de tensions, = direct Deoarece voltmetrele se leagd in derivatie la refeaua electricd a carei iensiune se mascara, ele trebuie si opund o rezisten}a cit mai mare curentu- lui electric ce trece prin infégurarea lor. De accea, bobinele interioare ale acestora, spre deosebire de cele ale ampermetrelor, sint confectionate din conductoare subtiri si cu rezistent& cit mai mare posibil. In acest fel, curentul care se deriva prin voltmetre este foarte mic, deci consumul propriu redus, coea co face ca eroarea sistematicd de metoda, introdusi asupra rezultate- lor masurarilor, si fie mied. In tabelul 4.3 s-a indicat acest. consum propriu, cave variaz& in funetie de tipul voltmetrelor, de la 0,1 pind Ja 20 W Functionarea voltmetrelor este asemAnitoare cu cea a atnpermetrelor. Curentul care circula prin bobina L, este dat de relatia: in care: U, este tensiunea necunoscuta; 7 — Yezistenta clectrica a bobinei yoltmetrului. El este direct proporfional eu tensiunea de mésurat si produce deviatia sistemului mobil al dispozitivului de misurat: = 1) =1(U,). 6) Conform acestei ultime relatii, voltmotrele au dispozitivele de msurare de construchie aseminatoare cu cea a ampermetrelor, deoscbindu-se doar prin parametxi, schema interioaré si modul de legare la eireuitul de misu- rare. Intervalele Jor de misurare (in efara celor electrostatics) sint cuprinse intre 10 si 750 mV, {ara rezistente aditionale, gi intre 1,5 si 600 V, ou rezis- 51tente aditionale. Cind misurarea se face indirect, prin intermediul transfor- matoarelor de ura de tensiune, ele au tensiunea nominala de 100 V. Rezistentele aditionale se leaga in serie ou infasurarea aparatului de m&- surare, in interiorul sau in exteriorul cutici voltmetrului. Valoarea lor se poate determina fara nici o dificultate. Fie /, curentul care trece prin bobina voltmetrului, la deviafia maxima a dispozitivului de masurare: Acelagi curent trebuie sX parcurgi ansamblul format din rezistenta in- terioars si rezistenta aditionala a voltmetrului, pentru aceeasi deviatie ma- xii, la care insi corespunde o tensiune de n ori mai mare, adic& nw p=, ry + Raa Prin egalarea celor dowd relafii, rezulté: Rag = (8 — 1) rye (47) In cele ce urmeazi se va tine seami de clasificarea dup& principiul de funcfionare, insistindu-se mai mult asupra caracteristicilor principale ale volimetrelor, functionarea dispozitivelor de masurare fimd asemindtoare cu cea a ampermetrelor. Detaliat se vor explica numai voltmetrele electro- statice gi cele electronice. YVoltmetrul magnetoelectrie poate fi folosit numai in curent continuu gi are o scari de masurare liniari. Consumul propriu este neglijabil de mic, avind o rezisten{& interioard foarte mare, care, exprimati in raport cu indi- catia maximd a svfrii, poate atinge chiar* 50 0000/V. De aceea se utilizeazi in laboratoare ca aparat de masurare de mare precizie, mai ales ca mili- voltmetru, putindu-gi extinde intervalul de masurare cu ajutorul reaistente- lor aditionale. Voltmetrul magnetoclectrie eu redresor este un aparat alimentat prin redresor, care poate fi utilizat alit in curent continuu, cit si in curent alter- natiy. In curent alternativ, indicatiile lui sint direct proportionale cu valoarea medie a tensiunii m&surate; din aceasta cauzd, masurarile sint admisibile din punctul de vedere al preciziei, numai in regi sinusoidal, pentrn curenti nesinusoidali rezultatele fiind insotite de anumite erori, YVolimetrul electromagnetic poate fi folosit in curent continun gi in curent alternativ, pentru tensiuni nominale cuprinse intre 15 si 600 V. Domeniul de masurare poate fi extins prin utilizarea rezisten{elor aditionale. Indicatiile lui sint influentate de temperatura mediului ambiant, deoarece rezistenta bobinei aparatului de misurare, confectionati din strma subtire de cupru, constituie o parte insemnata din rezistenta voltmetrului. Prin asi- gurarea unui raport anumit intre rezistenta bobinei si rezistenta adifionali, * Acest indice de eulltate — rezistenta specifica — este 1a aparatele obignuite de 1000— 5.000 O/V. Se observa ed, cu etl acesta este mal mare, cu allt curentul absorbit este mai mic de exemplu, Ip —— eal 1000 o. 52aceasta influenti se compenseaza. In curent continuu, functionarea aparatu- lui de masurare mai este influentata de histerezisul magnetic al miezului fero- atnagnetic, dind indicajii mai mici sau mai mari deeit cele reale, la creg- terea, respectiy la sedderea curentului. In curent alternativ, erorile datorate historozisului magnetic sint neglijabile, inst aper crori delerminate de curentii turbionari. Din aceste cauze, indica- tiile in curent continun diferd de cele in curent alternati Consumul propriu al acestor a~ parate este relativ mare, cresetnd cu limita maxima a domeniului de mésurare. Constructia lor este insd simpla, robusta si putin costisitoare. Datorita acestui fapt, ele sint mult utilizate ca voltmetre industriale, portative sau de tablou, pentrn mi- Sardri fn \carg| nn. este: Mevesarl 9: pege econ ay conesapenermetnal precizie mare. electrodinamic cu mai multe domenii de Voltmetrul electrotinamic poate mésurare, fi folosit In eurepié. continun gi in curent alternativ, find construit, de obicei, cu rezistene adifionale si cu mai multe limite de masurare (lig. 4.9), euprinse intre 15 gi 600 V. Este folosit aproape exclusiv ca aparat de laborator pentru msuréri de precizie. Voltmetrul eleetrotermic (cu fir cald sau en rezisten}i) poate fi folosit atit_ In curent eontinun, cit si in curent alternativ. Indicatiile lui nu depind de freeventa si nu sint influentate de cimpurile magnetice exterioare, Lnsd depind direct de variatiile de temperatura (pentru care insk se pot construi dispozitive de compensere). Se utilizeazi aproape exclusiv pentru masur2ri de inalta freevenja. YVoltmeteul en termocupla are un consum proprit foarte mic si nu este influentat de clmpurile magnetice exterioare si de [reeventa tensiunii de ma- surat. Se foloseste pentru mésurarea tensiunilor de joas si inaltd freeventa. Voltmetrul electrostatic functioneaz& dup§ principiul expus in capitolul 3. Cole cu dispositive de masurare eu suprefata activi « armiturilor variabile se folosese de obicci pentru méasurarea tensiunilor joase (inure 20 gi 2.500 V), iar cele cu distanta dintre arméturi variabilé se folosese pentru masurarea tensiunilor inalte (pind la 30kV). In ecazul tn care armiturile se introdue intr-un dielectric (ulei sau gaz comprimat), limita de masurare se poate ex- tinde pind Ja 1450—180 kV Prin utilizarea unor mijloace tehnice speciale se poate extinde domeniul de masurare al yoltmetrelor electrostalice pind la 500 kV. Dintre aceste mij- Joace se mentionear’: —montarea in serie cu vollmetrul electrostatic a unor condensatoare aditionale C,, ca in figura 4.10, a; —uiilizarea divizoarelor de tensiune capacitive, ca in figura 4.10, 4, care presupun un ansambla de condensatoare (C,, C;) montate in serie, pe unul dintre ele find legat in paralel yoltmetrul electrostati — utilizarea unor divizoare de tensiune rezistive In curent continun. In primul montaj (fig. 410, a), tensiunea de masurat se distribuie intre voltmetrul electrostatic gi condensator, in raport invers cu capacitatea lor, 53Intr-adevar, dac& se noteazé cu U, si U, tensiunile repartizate pe voltmetru si pe condensatorul adifional, tinindu-se seam de faptul c& curentul care parcurge cele doud capacitati este acelagi, se poate scrie: (4.8) al voltmetrelor ox condansntor adivional: 8 —eu divi- ror de eenalune capacity de unde rezult&{ cd: (4.9) (4.10) care arati cf domeniul de masurare a tensiunii cu yoltmetrul electrostatic a crescut, Se mentioneazd insi ci aparatul trebuie sé aibd scara gradata pentru fiecare condensator aditional, adic pentru fiecare domeniu de m&surare. In al doilea montaj (cu divizor de tensiune capacitiv — Tig. 4.10, b) se pot serie aceleagi relafii (4.8), tinindu-se seam& de faptul c& in circuit existi © capacitate inseriaté cu alte dowd capacitéti in paralel. Rezulta: — oC: + Cd 5 U,=U,= (4.11) Go de unde: GAGE, U=U,4+0,= a (4.42) Cind sapdcitatea C, este mult mai mare decit cea a volimetrolui C,, atunci raportul = ramine practie constant pentru orice valoare a tensiunii de mésurat, si deci aparatul poate avea o singura seara gradata pentru orice domeniu de misurare. Extinderea domeniului de masurare cu ajutorul divizoarelor de tensiune rezistive pentru masurdri in eurent continun este limitat&, datorita faptului cA rezistentele folosile au valori foarte mari, iar curenfii care tree prin volimetrul electrostatic sint foarte mici 54Indicatiile yoltmetrului electrostatic sint influentate, in micd misura, doar de cimpurile electrice exterioare. Cind aparatul este bine ecranat electro- static, atunei si aceste influente se pot elimina. Voltmetrul electronic. Voltmetrele obignuite, descrise anterior, au in general rezistente proprii ce nu depagese 20 000 O/V. Aceasta inseamna, de exemplu, ca un astfel de voltmetru cu o seard de mdsurare de 20 V are 0 rezistenta internd: Ry, = 20 V- 20.000 O/V = 400 000 D = 400 ka. Se presupune ci avem de msurat céderea de tensiune de pe rezistenta R, = 400 kQ (tig. 414, a) in. serie cu Ry = 200 KO gi alimentate de Ia sursa de tensiune E = 30 V. Se observa usor ek, datoriti faptului c& A, = 2K, potentialul punctului xeste 20V fati de punctul y—0 V. Asadar, cdderea de tensiune real pe rezistenta 2, este U, = 20V. Cu toate acestea, prin con tarea voltmetrului (fig. 4.11, 5), cirenlatia curentilor prin montaj se schimba astfel incit potentialul punctului scade la 15°V (U, = 15 V). Este evident c& 0 astfel de eroare de masurare de 5 V (c = 38%) este inadmisibila. Mai mult. decit alit, dac& divizorul de tensiune A, R, este folosit, de exemplu, intr-o schema electronicd cu tranzistoare, m&surarea cu ajutorul vollmetru- lui prezentat poate produce perturbatii grave in montajul electronic respectiv. Situafia este gi mai grea in cazul folosirii unor asifel de voltmetre pentru ma- surarea frecventelor inalte utilizate in eleetronied, caz in care pot aparea erori mari de misurare datorité reactantelor inductive Lo si capacitive | ale ta infigurarilor voltmetrului care se modificé odata cu modificarea frecventei (o = 2n/). Aceste inconveniente sint eliminate prin realizarea unor voltmetre cu impedanti de intrare foarte mare si de reactante neghijabile. Solutia construc- tiva consté in folosirea unui instrument de m&surare obisnuit — un miliam- permetru magnetocloctric cu performante ridicate (clasi de precizie si sensi- bilitate mari), conectat printr-un montaj de componente ¢lectronice, ansamblu ce poarti denumirea de volimetrw electronic, sOY she =5OpA iy 275A 5; Ip2T,=I75UA anh BOOK ce # 14) |) orzeaee y= 200k0. 7 2av ena. 4 be m en 2 Aya 400K ) 2| iH y= HOOK a wv ya figlg=20V Ups fly =15V ga é n@ pe o rezistenti. Fig. 4.11. Schema pentru misurarea cideri 55Voluetrul electronic de eurent continux. Cea mai simpli schema de volt- metru electronic pentru curent continuu este reprezentata in figura 4.12, a. Comutatorul K find pe pozitia 2, se stabileste punciul de functionare ¢ (tig. 412, 6) al triodei 7 printr-o negativare inifiald 2H, » grilei tubului, In acest mod, cind tensiunea de intrare este nul (U, = 0), tubul nn este complet blocat pentru a se evita functionarea in portiunea neliniars b—i (tensiunea de Fig. 412, Schema de principiu a voltmetrulut electronte (4) sf la = f(Us) (6)- negativare inifiala aL, este evident mai micd decit £, Intrucit z= 0... 1). In cireuitul anodic al tubului 7 se introduce miliampermetrul magnetoelectrie mA alimentat prin sursa £,. Datoritd faptulai cé in lipsa semnalului de in- trare (U; = 0) curentul anadic nu este zero (are valoarea Ly — fig. 4.12, b), se prevere un circuit de compensare format din sursa de tensiune Z si reosta- tul R, care stabileste un curent de compensare Inq — — I4oy astiel incit, in starea inifialii, indicatiamiliampermetrului este null. Misurarease efectneaza cu comutatorul K pe povitia 7, valoarea marimii de masurare U, flind astfel amplificata de c&tre tubul 7 si materializata prin variafia curentului anodic 1, care strabate miliampermetrul. Cu o etalonare corespunzatoare pe scara miliarnpermetrulni se pot citi direct tensiunile masurate. Montajul descris pre- zinta avantajul unei impedanfe de intrare mare, inst are si urmitoarele deza- vantaj wMhecesitatea vorifiedrii poziioi de zero inaintea fieoirei mitsurdri; — neliniaritatea scarii miliampermetrului din cauza neliniaritatii carac- teristicilor tubului; — aparifia unor erori de masurare din, cauza variafiei in timp a pantei tubului. Practice, se folosese voltmetre electronice in punte avind schemele din figura 4.13, @ sib si care climind aceste dezavantaje. Astfel, in lipsa ma- rimii de masurare U, (fig. 4.13, a), vezistentele R,, Fz, Ry, impreun’ cu rezistenta interni 2, a triodei 7’, formeazi o punte Wheatstone la echilibru. Prin varierea marimii de m&surat U,, rezistenta Ry se modified gi, a efect, puntea se dezechilibreaz’ modificind eurentul J, din diagonala puntii. Se observa ci valoarca curentului Z, depinde au numai de valoarea rezistentei Rp, deci de tensiunea U,, ci gi de valoarea tensiunii de alimentare Z,, fapt care impune si se foloseascA o sursé £, de tensiune stabilizati. Dack in Jocul rezistorului Ay se introduce un tub 7; identic cu 7, se obtine mon- 56tajul simetric din figura 4.13, B, eare este insensibil la variatiile tensiunii E,. Deoavece tuburile 7, si 7, sint identice si Increazd in condifii identice, parametrii lor se modified cu timpul tn acelagi mod, astfel incit voltmetrul este foarte stabil si dup& imbitrinivea tuburilor, Voltmetrul electronic de curent aiternativ. Principiul voltmetrelor electronics de curent alternativ consta in transformarea tensiunilor alternative in tensiuni ote Fig. 4.13. Scheme ale voltmetru 2 5b —penert eurent continue pencru curensaleenathy. continue, care apoi sint masurate cu volimetrele electronice de curent contimm descrise mai sus. Dupa regimul de functionare al sistemalui de redresare (detectie), voltmetrele electronice pot fi cu functionare in clase sau G. In clasele A-B, variatia curentului anodic rezulta Z,— KU?, astfel Incit indicafiile miliampermetrului sint proporjionale cu patratul valorii eficace a tensiunii masurate. Componenta medie a curentului anodic in clasa B este proportionald cu valoarea medie a tensiunii de masurare (prin detectie se asiguraé redresarea numai a alternantelor pozitive), iar in clasa C — ou yaloarea de virf a tensiunii masurate, In figura 4.13, ¢ este reprezentata schema de principin a unui voltmetru electronic de eurent alternativ cn diod’ de detectie functionind in clasa B si cu amplificator de curent continu. Tensiunea allernativ’ de m&surat U, este rodresati monoalternanti prin dioda D care asigura o tensiune con- tinua (pulsatorie) pe rezistenta 2,. Amplificarea gi deci procesul de masurare se realizeazi mai departe ca in figura 4.13, a sau b. D. GALVANOMETRE Curentii si tensiunile foarte mici, de ordinul microamperilor, micro- yolfilor sau chiar mai mici, se m&soara cu aparate foarte sensibile, numite galvanometre. Ele se construiese de diverse tipuri, dintre care se vor analiza galvanometrul magnetoclectrie cu bobind mobili si galvanometrul de rezonanta. 574, GALVANOMETRUL MAGNETOELECTRIC CU BOBINA MOBILA Acest aparat este construit dup’ principiul general al aparatelor mag- netoclectrice. In figura 4.14 este reprezentat_un astfel de galvanometru de mare sensibilitate, cu suspensie liberé, cu indicator cu oglinda, spot luminos si righ gradata exterioar’. De firul de torsiune 7 sint suspendate oglinda 2 si bobina mobili 3, care se poate roti in jurul miezului cilindrie 4, situat intre polii magnetului permanent J. Firul de suspensie este agezat intr-un tub de protectie 6 si prins cu capatul su superior de gurubul corector 7. El serveste la crearea cuplului rezistent si aducerea curentului la bobina mobili. Conductorul de iegire 8 confectionat din aur sau din argint, se jucleazi pentru a mu influen{a migcarea sistemului mobil. Functionarea galvanometrului are loc astfel: la inchiderea intreruptorulut din latura cireuitului de masurare in care se aflé conectat galvanometrul, echipajul mobil al acestuia se pune in miscare, oprindu-se intr-o noua poritic de echilibru, corespunzitoare egalitatii dintre cuplul activ si cuplul rezistent. Oprirea In pozifia de echilibra se face fie printr-o serie de oscilatii amortizate, fie printr-o singuri, oscilatie. Primul eaz are loc cind galvano- metrul este inchis pe o rezisten{ii exterioar mare. Micgorindu-se rezistenta exierioara, gradul de amortizare a migcfirii cregte, iar durata oscilafiilor seade. Cind rezistenfa exterioara scade sub o anumit& valoare, numité rezistenla Gritieg, echipajul mobil se stabilizeaza printr-o singura oscilatie, dupit 0 mig- care aperiodic’, Pentru rapiditatea echilibrarii galvanometrului, se recomanda ca acesta sk functionoze in regimul de migcare aperiodic critic’. Caracteristicile principale ale galvanometrului sint: sensibilitatea lui de curent gi sensibilitatea de tensiune. Sensibilitatea de ewrent S, reprezint& raportul dintre deviatia echipajului mobil, m&suraté in diviziuni ale selrii inierioare (sau in milimetri, pe rigla Fig. 4.14, Schema de principiu a galvanometrulul_magneto- electric cu bobind mobili (o) si aspectul exterior (5).gradati aflatd la distanja de 1 m de oglindé la galvanometrele cu rigli exterioar’) si curentul in bobina mobili: oe ES ; (4.13) Uneori, caracteristica galvanometrelor se exprima prin constanta lor de curent, care reprezinti marimea inversd a sensibilitatii, adicd: G=t=2 [Ss] (4.14) mm Sy Sensibilitatea de tensiune Sy, veprezint& deviatia echipajului mobil pro- vovata prin aplicarea la bornele aparatului in serie, ou o rezisten}a egali cu rezistenja critic’ exterioara, a unei tensiuni egale cu unitatea, de obicei LuV, adied: Sy =(SI- (4.15) ular Constanta de tensiune a galvanometrului reprezinta mirimea inversi a sensibilitafii acestuia, adied: ~ i _ Cyt eae f (4.16) Se @ | mm Cele doud sensibilitati de curent gi de tensiune sint legate prin relatia: 2 _§ Sygate tt 4.17) WTR. Re (a7) considerindu-se U ca find c&derea de tensiune la trecerea eurentului I prin rezistenfa critica a circuitului in care este coneciat galvanometrul. Galvanometrele cu sensibilitate de curent. mare au perioadé de oscilatie si rezisten{a criticd mare, iar sensibilitatea de tensiune mica. Cele cu sensibi- litate de curent relativ mick si cu rezistenta critic’ micd au sensibilitatea de tensiune relativ mare. Extinderea domeniului de mésurare la acest galvanometru se realizeazd cu ajutorul sunturilor sau al rezistentelor aditionale. 2. GALVANOMETRUL DE REZONANTA Acest aparal, utilizat pentru masurarea curentilor alternatiyi, are un echipaj mobil cu moment de inerfie foarte mic, astfel incit frecventa os- cilatiilor sale proprii poate fi ficut& egalé ou cea a curentului de masurat in bobind. Cind cele dou frecvente devin egale, se realizeaz’ fenomenul de rezonanté, datorita cdruia oscilatiile echipajului mobil ating amplitudinea maxima, ceea ce face ca sonsibilitatea zalvanometrului de rezonanta sA fie foarte ridicata (107 ...108 mm/A). Din punct de vedere constructiv se deosebesc urmitoarele tipuri de galvanometre cu rezonangi: eu bobing mobila, cu placut& mobild magnetizata gi cu magnet, mobil, Galvanometrul de rezonanf cu bobind mobili este aseménator galva- nometrului de curent continuu, ins are bobina mobili de forma alungita si ingusta, {ari cadru, pentru ca momentul de inerfie s& fie foarte redus. 59Galvanometrul de rezonant& cu plicu{é mobili: magnotizaté are o construe- tie cum este cea reprezontata in figura 4.15. Electromagaetul J, alimentat in curent continun, are lixate de polii lui electromagnetii de forma speciala 2 si 3, prin care trece ‘curentul alternativ de masurat. Plicuta 4, din ofel moali este suspendata pe dou& benai 4 tensionate gi se afla in intrefierul pieselor polare ale electromagne- tilor de curent alternativ. Pe una dintre benzi este fixatt oglinda 5 a indicatorului cu spot luminos. Funotionarea galvanometru- Jui are Joe tn felul urmator: fuxul magnetic continu, coneentrat in intrefier asupra plicutei 4, datorité formei speciale a pieselor polare 2 si 3, oreeaza, impreund ou firele tensionate ale acesteia, enplul re- zistent, Cuplul activ este ereat do flurul magnetic altemnatiy al ele tromagnetilor respectivi, care este Fig. 4.15. Schema de principiu a galvanometrului Perpendicular pe fluxul continua. de rezonantS cu plicuti mobili magnetizata. Cele doud fluxuri, acfionind simultan asupra pldeutei 4, fac ca pozitia acesteia si fie determinat& de fluxul rezultant, Deoarece unul dintre fluxuri este constant, iar celdlall variaza periodie ca mérime si ca sens, fuxul rezultant va fi si el periodic gi, ca urmare, plicufa va oscila cu o frecvent& egal cu cea a curentului alternatiy de misurat. Freeventa proprie_a_osei- latiilor libere ale plicutei £ poate fi modificat& prifi yariatia curentului con tinny, adied a cuplului_rezistent, pind cind ea devine egalk cu frecventa curentului de mésurat. In acest moment, plicuta intra in rezonanta me- eanied, oscilind cu o amplitudine maxima. Spotul luminos reflectat de oglinda galvanometrului deserie pe rigla gradati o bandi luminoasi, a carei lafime este proportionala cu valoarea maxim’ a curentului de masurat. Aceste galvanometre an o sensibilitate mare si se construiese pentru freevente de 25—100 Hz sau 400—1 000 Hz. Galvanometral de rezonanfi eu magnet mobil are fluxul magnetic de curent continun creat de un magnet permanent de dirensiuni foarte mici, suspendat pe benzi tensionate intre polii unui electromagnet, ceea ce exclude necesitatea sursei de curent continua. Functionarea lui are loe ea gi in cazul galvanomotrului cu plicufa mobili. El are insi performante mai reduse, adicd o sensibilitate de circa zece ori mai mica, iar gama de freevente le care se utilizeazad este de obicei 40—60 Hz. 3. GALVANOMETRUL BALISTIC Pentra mésurarea cantitafilor de eleetricitate ale unor impulsuri de curent de scurté duraté se foloseste galvanometrul balistie; aparat_magnetoelectric caracterizat printr-o perioadd. mare de oscilatie a echipajului mobil si un moment de inertie mare. 60in figura 4.16 este reprezentat principial sistemul mobil al galyanome- trului balistic. Pentru marirea momentului de inertie, de bobina mobili 1 este legat un cilindru 2, In cazul din figura 4.16, 6, in locul cilindrului 2 s-au atagat echipajului mobil, ea greutati suplimentare, doua bile 4. 4 a 4 nf # yf Fig. 4.16. Schema de principiu { N 8 ( | N s a galvanometrulul ‘balistic: | ses cindra de inwie; bee bile She , r + r a é jului mobil al galvanometrului balistic. La trecerea impulsului de ourent prin galvanometru, sistemul mobil, deci gi oglinda 3, atinge o deviatie maxim a,c, dupa care revine in povitia initial (de zero) printr-o migcare oscilatorie amortizata sau aperiodica. Dact timpul ¢ de treeere a impulsulai de curent este mai mic decit perioada de oseilatie a sistemului mobil al galvanometrului (fig. 4.17), atunei deviatia maxima 2,» este proportionald cu cantilatea de electricitate care trece prin bobing, adic: (4.48) de unde: nag oe (6.19) Co lui, Sensibilitatea balistice i re- in care C, reprezintd constanta balistied a galvanometri galvanometrului balistic este marimea inversd constantei 61prezint& deviatia echipajului mobil la trecerea prin bobin& a unei cantitati de electricitate egal cu unitatea, adie%: (4.20) Moditicarea sensibilitti{ii galvanometrului_balistic se realizeazi, ca gi in cazul galvanometrului cu bobin’ mobilé, prin suntare. £. OSCILOSCOPUL (oscilograful) Oseiloscopul este un aparat care permite observarea pe un ecran a formed curbei marimilor variabile in timp, in general, a curentilor gi tensiunilor periodic alternative. Dup& principiul lor de functionare, osciloscoapele se impart in doud mari categorii, si anume: osciloseoape electromecanice, la care disporitivul de ma- suraré are o anumita inertie, §i osciloscoapele electronice. la care dispozitivul de misurare nu are inerfi Primul tip este utilizat la studierea marimilor electrice care variazt pe- riodic, en freevente joase pind la 1—2 kHz, sau a marimilor aperiodice, en durat& mai mare dectt o miliseeunds Cel de-al doilea tip este utilizat la studierea marimilor electrice pe- riodice care variazi rapid in timp, cu freevente inalte pind la citiva mega- herfi, sau a marimilor aperiodice, cu durata pind la fractiuni de microsecunda. Oseilograful este un osciloscop prevazut cu dispozitiv de inregistrare fo- tografick a fenomenului. 4. OSCILOSCOPUL ELECTROMECANIC Sistemul de m&surare al osciloscopulni electromecanic poate fi construit dupa oricare dintre principiile pe care se bazeazi constructia aparatelor de masurare. Dintre acestea, sistemul cel mai raspindit corespunde aparatelar magnetoclectrice, avind ca element de misura bucla osciloscopului. Buela de masuré a osciloscopului (fig. 4.18, a) este confectionata dintr-o banda de bronz 7, bine intinsii, asezata intre polii unui magnet. permanent 2. In mijlocul buclei se afl& lipit o oglind& minusculi 3, a eirei suprafala este de aproximativ 1 mm? Intregul dispozitiv se introduce intr-o cutie din material plastic (fig. 4.18, 0), umplut& cu ulei special, de obicei ulei de ricin, pentru a se elimina orice influenté exterioara care ar putea produce vibratti parazite si denaturarea inregistrdrilor. Functionarea buclei se bazeaza pe interactiunea care are loc inire curentul ce pareurge bucla si cimpul magnetic al magnetului permanent. Curentul de inregistrat stribate cele doud laturi ale buclei in sensuri contrare, astfel incil interachiunea produsi intre acesta gi cimpul magnetic este diferita. Cele dou forte egale si de semn contrar ce se exercita asupra laturilor buclei vor determina rotirea acesteia si, data cu ea, a oglinzii, intr-un sens oarecare, aga eum se observa in figura 4.19. 62Daca sensul curentului in buclé se modifica, atunci se va modifica si sensul de rotire al acesteia. Daca buela este parcursi de un curent alternativ, migcarea ei se ma- terializeazi printr-o puternicd vibratie, ffeut& vizibild cu ajutorul unui fas- cieul de raze de lumina trimis printr-un sistem optic special * pe oglinda 3 (v. fig. £18) gi reflectat de aceasta pe un ecran. f 1\Ve 1 | hexd de s | fang ao o = Fig. 4.18. Bucle de mésur& a unui osciloscop 4.19. Miscarea buclei ‘electromecanic. osciloscopului. Cind ecranul este constituit din hirtie sau din pelicwl fotografied gi se mised ou o vitezi uniforma, printr-un dispozitiv oarecare, alunei spotul luminos va inscrie forma curbei marimii electrice studiate. In figura 4.20 este reprezentata schematic functionarea oscilografului cu inregistrare pe banda de hirtie fotografica, unde L, C, 5 reprezinta sistemul optic care concentreaza fasciculul de Iumina pe oglinda 7, de unde, printr-un alt sistem optic Z, este trimis pe pelicula P, care se deplaseazi cu vitezi constanta. Curba 0 materializeaza vizibil vibratiile buclei. Pentru ca fenomenul respectiv sfi poati fi studiat viznal (osciloscop), fasciculul luminos reflectat de oglinda buclei de m&surare este oriental catre un tambur prismatic 7 (lig. 4.21), prevaizut ou oglinzi plane, caro se roteste proportional cu turatia de sineronism corespunzdtoare fenomenului. De pe tamburul T, raza de liming reflectaté este trimisé pe un ecran de sticla mata £, unde se vizualizeazi_ forma curbei ma- rimii_variabile care se studiaz&. Daci buela osciloseopului nu vibreaza (intrarea este zero), dira Iuminoas4 care apare pe ecran este perpendiculara pe directia axei tamburului cu oglinzi gi reprezinti axa tim- pilor (axa abseiselor) pe dia- Fig, 4.20. Schema de principiu a oscilografului, * Sistemul optic este format din lentile, prisme, diaftagme, in seopul obtinerii unui fas- cle] de Iuming eit mai subjire (focalizat), 63grama respectiva; daci ins lamburul on oglinzi este imobil gi bucla vibrea- 75, imaginea de pe ecran este paralelé cu directia axei tamburului cu oglinzi si constituie axa ordonatelor pe diagrama respectiva. Cind migcarea aparatului este bine sincronizatd cu maririea variabild, imaginea care apare pe ecran este fixd; in caz contrar, ea se deplaseazd de-a lungul axei absciselor intr-un sens sau altul, dupa cum turatia tamburului cu. oglinzi este mai mare sau mai miei dectt cea corespunziitoare vitezei de varia- fie a fenomenului studiat. In acest mod este realizat osciloscopul electromecanic. In oseilografele moderne, cele doud sisteme de observalii sint combinate, adie& se inregistreazii pe hirtic fotografics si se vizua- lizeaza pe ecran ca in figura 4.22 Pe tamburul 7K se inregistreaza variatia in timp a marimii mésurate, iar pe ecranul £ se zualizeazi. Obignuit, aceste o3- cilografe sint realizate cu un nu- mir mare de buele de misurar (3, 6 sau 8), on ajutorul cdrora se pot inregistra si observa simul- tan variatia* mai multor marimi electrice. In figura 4.23 este re- prezentata schema unni oscilo- graf cu gase bucle. La aceste os- Fig, 422, Schema de principiu a oscilografulul Cilograle, in afard de buclele de electromecanic universal. masurare, mai existé o bucla eu ajutorul careia se determina scara timpilor si care pe pelicula inre- gistreazt o eurhi ouxiliarA eu perioadé cunoseut® (baza de timp"). Amplitudinea oscilatiilor bu- clelor de masurare este propor- tionald on marimea curentului ce le stribate care, In general, tre- buie si nu depigeascd 100 mA. Dac&_ curentii de masurat. sint, mai intengi, atunci alimentarea buelelor se face prin intermediul Fig. 4.23. Schema de principiu a unui oscifograf WU gunt sau chiar printram ‘cu gase bucle de masurare. transformator de misurare. * fp acest mod se pot observa (Inregistra) otit variatia in timp a unor marimt electrice, ett si defazajele dintre ele, 64Cind trebuie s& se oscilografieze tensiuni, in serie cu buclele de misurare se conecteaza rezistente aditionale neinduetive, asemindtoare celor din cazul voltmetrelor. Pentru inregistrarea puterilor instantanee s-au construit bucle de ma- snrare speciale. In figura 4.24 este reprezentaté o astfel de bola, la care magnetul permanent din cazul studiat este inlocuit cu un electromagnet, al cérui bobinaj constituie cireui- tul de curent al buclei de misurare, fiind construit pentru a putea suporta un curent nominal de5 A. El se poate conecta gi la secundarul unui transformator de mésurare de curent. Bucla propriu-zisi este stra- batuté de un curent proportional cu tensiunea de la bornele circuitului la care se inregistreazai curba puterii instantanee. In masurari de precizie, pentru a se evita in- fluenta trensformatorulni de masurare, bncla de mi- surare a puterilor se construieste eu bobina electro- magnetulni cu circuit de tensiune, legat la rofea, in serie cu o rozistenta adifionala neinductiva; bucla de masurare propriu-zis&i constituie elementul de curent, care se conecteaz’ la retea prin intermediul unui sunt. 2. OSCILOSCOPUL ELECTRONIC (catodic) Oseiloscopul electronic, eunoscut sub denumirea general de csciloscop catodic, are urmdtorul prineipiu de functionare: aplicindu-se o tensiune continu intre doi electrozi, un catod si un anod, situati intr-un tub in care sa facut un vid inaintat, va lua nagtere un flux de electroni care, sub influenta cimpului electric aplicat, se va deplasa de la catod cdtre anod. Viteza de deplasare va fi cu alit mai mare, cu eft diferenta de potential dintre cei doi electrozi va fi mai mare. Dac anodul are o forma de disc, eu un orificiu circular central, atunci o parte din electroni vor scipa prin acesta, propagindu-se in linie dreapta si constitnind un faseiul de raze ca- todice. Cu ajutorul unor bobine speciale, fasciculul de electroni este astfel concentrat, incit sa fie cit. mai subtire. Elementole descrise pind aici, care asiguré formarea wnei raze electronica concentrate, constituie un tun electronic gi el isi gaseste aplicatie si in alle omenii; de exemplu, in televiziune, la realizarea tubului cinescop, in con- structia distribuitoarelor electronice etc. Cazind asupra unui ecran acoperit cu 0 substanta luminescent, fasciculul de electroni provoac’ aparitia pe acesta a unei nels luminoase, care se observa cu ochiul liber prin partea opus& a ecranului, Daed se indepirleazi ecranul, cu un mijloc de actionare special din exterior, electronii vor ajunge pe o hirtie fotosensibilé, agezata intr-o camer fotograficl imediat dupa ecran si, bom- hardind substanfa fotosensibili, 0 vor impresiona. 65Fasciculul de clectroni poate fi deviat din drumul siu in dou directii porpendienlare intre ele, cu. ajutorul unor cimpnri electrice sau magnetice produse de dispozitive speciale. Astfel, folosindu-se condensatoare plan pa- ralele (emp electric) sau bobine de deflexie (cimp magnetic), raza electronic: poate fi deviati, de exemplu pe vertical, proportional en marimea de ma surat, si pe orizontald, cu o yitezi constantd in timp, Iucru realizabil cu T 54 Fig. 4.25, Tensiune in dinte de feristriu. Fig. 4.26. Vizualizarea mirimii_miasu- rate pe ecranu! osciloscopului. ajutornl unei tonsinni alternative in ,dinfi de ferastrau (fig. 4.25), eonstiluind _baza de timp'. Datoritd faptului ed accasta tensiune variazd continuu si liniar de la valoarea — U, la + U, si apoi instantanen de la + U, Ja — punctul luminos se va deplasa pe ecran eu viterA constanta de la sting Ia dreapla ecranului, apoi brusc va reveni la stinga ecranului, perioada flind reluata. In acest mod, in lipsa m&rimii de masurat pe ecranul osciloscopului ya apirea o linie orizontala. Daca valorile tonsiunilor aplicate acestor dis- pozitive variaz simultan in timp, fasciculnl va descrie In planul ecranului o curba ale c&rei ordonate, intr-un sistem de tpard sheds rectangulare, stat proportionale cu valorile instantanee ale marimii de masurat gi ale carei absvise sint proporfionale cu timpul (fig. 4.2 In tehnica masuririlor osciloscoapale catodice folosite gi ou catod cald Oseiloscopul eatodic cu eatod rece se utilizeaz’ ca aparat industrial pentra vizualizarea fenomenelor tranzitorii si ultrarapide. Cu ajutorul lui se pot face si inregistrari (oscilograf) in inceredtile cu unda de soc la cabluri, la izolatoare, Ia transformatoare, 1a masini clectrice, fenomone de trésnet etc. Producerea fluxului de electroni la acest tip de oscilograt catodie are loe numai ca urmare a actiunii ctmpului electric care reaulta din aplicarea unei tensiuni continue intre catod si anod. Schema lui de principin este repre- zentaté in figura 4.27, iar principiul de functionare este urmmatorul: curentul electronic se formeaz’ ca urmare a unei actiuni luminescente in tubul eu dosedreare 2. Sub actiunes tensiunii inalte U (de 50—80 kV), aplicata fatre catodul 7 si anodul 4, ionii pozitiyi, care exista in tubul 2, se indreaptt +: ct eatod rece 66spre cated si, bombardindu-l, elibereaz electroni de pe stratul superficial al catodului (emisiune autoelectronica). Fasciculul de electroni 18, concentrat cu_ajutorul bobinei 3, trece prin crificiile 5 si 8 gi, cazind asupra ecranului 23, acoperit cu o substanta luminescent, provoacd aparitia pe acesta a unei pete Iuminoase, care este observata prin fereastra 16a cuvei de otel 27. Daca so indeparteaza ecranul, 220 (ba Fig. 4.27, Schema de constructie a oscilografulul catodie cu eatod rece. cu. un dispozitiv de actionare din exterior, fasciculul de electroni va ajunge pe 9 hirtie fotosensibilé (fotografie), agezata in camera fotografica 14 imediat dup& ecran gi,’ bombardind-o, 0 va impresiona. Sub actiunea tensiunilor aplicate placilor 12 si 12, situate perpendicular una fafé de alta, fasciculul de electroni este deviat in dou’ diveciii perpendiculare intro cle. Daci cele doud tensinni variazi in timp, fasciculul va descrie in planul ecranului o curb& ale c&rei ordonate, tntr-un sistem de coordonate rectangulare, sint proporfionale en valorile instantanee ale tensiunii placilor ZZ si ale carei 67abscise sint proportionale cu valorile instantanee ale tensiunii placilor 72. Plicile 17 se numesc pldci de deviatic sau plici ale fenomenului e studiat, iar plicile 12 — placi ale hazei de timp. Pentru a se evita luminarea continua a plécii fotosensibile, fascienlul electronic trebuie si nu cada pe ecran un timp indelungat. Fasciculul trebuie si fie in mod normal ,,zivorit® si .deschis* numai in timpul fotografierit fenomenului, intr-un interval de timp care depagegte putin durata de parcurs a vazei in lungul ecranului. Raza trebuie sf fie deviati in prealabil dincolo de limitele ecranului, ceea ce se realizeaz’ prin aplicarea unei tensinni de decalare pe plicile bazei de timp; ea trebuie si se deschida* dups in- ceperea destasurarii fenomenulni de studiat. Daca tensiunea acceleratoare este aplicata pe electrozii Lubului de des- eiireare un timp indelungat, z&vorirea razei se efectueaz’ in camera 7. Pe placile 6 se aplic’ o tensinne continua, care deviaza lateral raza electronica din dreptul orificiului S. In timpul fotografierii se indeparteaz& tensiunea de pe placile 6 si raza, nemaifiind deviata, trece prin orificiul 8 in camera 13. Ta unele Uipuri de osciloscoape, devierea prealabilé se efectueazd ou ajutorul unui condensator de deflexie 20, separat de plicile 12 care asigura numai baza de timp. Pentru obtinerea unei oscilograme clare, diametrul spotului pe eoran trebuie si fie cit se poate de mic (sub 1 mm), ceca ce sé realizeazd cu ajutorul diafragmei anodice eu orificiul ingust 5 si_al bobinei de focalizare 9 Fasciculul electronic divergont, radiat prin orificiul 5, este focalizat in planul ecranului sub actitnea clmpulni magnetic cu simetrie axialé al ho- Dinei 9. Faseiculul electronic produs de catod trebuie sa fie stabil, Stabilitatea este posibili numai daca presiunea din tubul de descarcare este mentinuta intre anumite limite care depind de valoarea tensiunii aplicate, de dimensin- nile si de forma tubului de desciircare, precum si de natura gazului din tub. La aseiloscoapele moderne, pentru umplerea tuburilor se foloseste acrul, iar pentra mentinerea presiunii necesare (de obicai aproximativ 10"? torr)* se folosegte supapa de laminare 22, care face legatura intre spafiul de des- ckrcare gi atmoslerii san o ouva de rarefiere prealabilé 20 a instalajiei de pompare 27. In camerele de zivorire 7 gi tn cea de deviere 13 trebuie s& existe o presiume foarte scizuté (10~ torr), pentru ca rigiditatea dielectricd 84 fie suficient de ridicata. Vidul inaintat din camera de deviere 3 are gi rolul de a evita formarea in calea fasciculului electronic a unor sarcini spatiale care ar putea sii exervite o actiune de dispersare (deviere) a fascioulnlui, la deplasirile transversale rapide ale acestuia. De aceea, pentru a so crea gi a se mentine vidul in aceasta camer’ de deviere, se foloseste pompa de di- fuziune de vid inaintat 19, cu mercur sau cu ulei. Oseiloseopul deseris are un singur fascicul electronic si, ca _urmare, nu poate inregistra decit un singur fenomen. Nevesitatea inscrierii simultane pe acelasi ecran a mai multor fenomene care au o baza de timp comund (de exernplu, tensiunca si curentul) a condus la crearea osciloscoapelor ou doua sau cu mai multe fascicule electronice, care nu se deosebese, principial, * Torzul este o unitate de m&sura tolerata egalt cu t mm Hg 68de cel descris mai sus. Fasciculele se obtin cu ajutorul mai multor tuburi de descarcare independente sau al unui tub comun, cu un_numéar corespunzitor de catozi si de orificii dispuse pe diafragma anodic’. Sistemul de focalizare, placile bazei de timp si ecranul sint comune pentru toate fasciculele, insii fiecare fascicul isi are placile proprii de deflexie ale marimii de studiat. Osciloscopul catodie cu catod eald (incandescent) are fascieulul de elec- troni crea{i nu prin bombardarea catodului cu ioni, ci prin emisiune termo- electronic. Sub actiunea temperaturii inalte, catodul incandescent emite electroni si formeazé in apropierea lui o sareind spatiali, numita nor elec~ tronic. Din acest nor, cimpul electric accelerator isi creeazd fluxul de electroni. Catodul este format dintr-un cilindru de nichel, acoperit cu un strat de oxid de barin. Inealzirea se face printr-o spirali de wolfram alimentata cu curent electric gi acoperit eu o masé izolanta, si care este introdusd in ci- lindrul de nichel. Constructia de principiu a unui tub catodie utilizat Ja osciloscoapele eu catod cald oste reprezentata in figura 4.28, la care focalizarea se face in douad trepte. Prin aceasia se obtine un spot luminos de dimensiuni foarte reduso, gi deci o densitate mare a fluxului electronic. In balonul de sticla, care are un vid foarte inaintat (10-® torr), se gasese sistemul de emisie, format din catodul cu oxid X, incAlzit electric, modulatorul 47 sau electrodul de comanda, de forma unui cilindru cu un orificiu cu diametrul de circa 1 mm, anodul A,, de forma unui dise plat. cu un orificiu cu diametrul de circa 2 mm, gi anodul Ay, de forma unui eilindru cu un orificiu cu diametrul de cirea ‘1 mm; — .lentila* prineipala, formata de elmpul electric dintre anozii A, gi Ag (cilindru_cu_orificiu circular) ; — plieile de deviere sau plécile fenomenului de studiat (PF) si placile bazei de timp (P17): — diafragma D, cu un orificiu rotund, care limiteazd fasciculul de elec- troni si diafragma D., eu fant dreptunghiulard, eare slabeste influenta electromagnetica reciprocé a cimpurilor placilor; — eeranul luminescent 2. Sistema Lente ob emisie pracipoll. Fig, 4.28. Schema de principiu a unui tub catodic cu o tensiune de accele~ rare de 20 kV. 69Cimpul electric accelerator cu simetrie axialé format intre electrozii K, M, Ay si Aq acceleread clectronii gi focalizeaz’ fluxul electronic in apro- pierea orificiului din electrodul A). Intre electrozii A, si 4g, fasciculul divergent de electroni este accelerat si din non focalizat. in planul ecranului Inminescent. Formarea imaginii pe ecran reaulti ca o actiune combinata a celor dous cimpuri electrice create de PF si PT asupra fasciculului de electroni, care va face ca spotul si urméreasof variatia eurbei marimii studiate. Pe ccran, imaginea este stabili, datorit& inertiei Iuminoase a ecranului. Osciloseopul catodic cu cated cald se construieste, in general, cu plici la care se apliod tensiunea de studiat gi tensiunea bazei de timp. Pentru a se studia un eurent pe osciloscop se trece curentul printr-o rezistenta neinduc- tivé bine cunoscut& (etalon sau sunt) gi se aplied osciloscopului tensiunea de Ja hornele acestei rezistente. Tuburile catodice se confectioneazé, in general, cu un singur eatod si, din aceasta cauz&, nu se poate studia decit o singur’ marime. Exist insi tuburi si cu doi sau cu mai multi eatozi calzi, insd in acest caz constructia oseiloscopului devine rai greoaie, Pentru a s¢ putea inregistra simultan doua curbe cn un oseilograf obignuit se utilizeazi un montaj special, numit comutator electronic, care ajuta la alimentarea plicilor de masurare pe rind, cu cele doud tensiuni de sindiat gi care apar astiel in acelasi timp pe eeran. F. METODE DE MASURARE A TENSIUNII $I CURENTULUI 4. MASURAREA TENSIUNI! Masurarea tensiunilor se efectueazd prin diferite metode, care difera dupa valoarea marimii de mAsurat si dup& preeizia cu care trebuie efectuata aceasl&i misurare. Astfel, dacd intr-un circuit valoarea curentului si a ten- siunii se Ineadreazii in scrile de mésurare ale aparatelor, atunci se utilizeard metodele de masurare direct’. In caz contrar, se utilizeaz& mésurarea cu ajutorul transformatoarelor de masurd. De asemenea, daca masurarea se poate efectua cu un grad de precizie obignuit, atunei se utilizeaz& metodele industriale. Cind insi este necesard o precizie foarte mare se utilizeazd metode speciale de masurare. Meteda industriali. Metoda industriali de m4surare a tensiunii foloseste aparate obignuite, in general, cu clase de precizie de 1—2,5, Aparatul folosit este un yoltmetru care se leagi in paralel cu sarcina. Extinderea domeniului do masurare se face cu ajutorul rezistentelor aditionale, iar precizia corespunde aparatului folosit. ‘Metodelo de compensatie. Metodele de compensatie se utilizeazi pentrn mé&surarea cu mare precizie a tensiunilor electromotoare, a dilerentelor de potential gi a curentilor in circuite de curent continuu. Prin aceste metode, marimea de misurat este comparaté nemijlocit cu marimile fundamentale etalon. Astfel, la m&surarea tensiunilor électromotoare sau a tensiunilor, 70acestea se compari, cu ciderea de tensiune produsg intr-o rezistentS de preci- zie de un eurent auxiliar care circulé prin aceasta. In practic se utilizeazd doud metode de compensatie: de opozitie simpli si de opozitie prin substituti Metoda de opozitie simpli se vealizeazi cu ajutorul montejului dat de figura 4.29, care este format, din doud cireuite: cireuitul principal, care contine tensiunea electromotoare de misurat £,, conectaté in serie cu rezistenta R, cunoseutd, si cirenitul de ma- surare, format din etalonul de tensiune electromotoare Ey (pila Weston), aparatul indica- tor de zero G, de obicei un galvanometru cu magnet per- manent, si rezistenta de pro- tectie Hy, care limiteazi eu- rentul la valori admisibile pen- tru galvanomeiru si pentru elementul-etalon. Elementul Weston se mon- teazi in opozitie cu sursa elec- trica de masurat. Modul de masurare este ursnatorul: se inchide tntre- ruptorul J,, stabilindu-se in circuitul principal un curent constant i= Fig. 4.29. Montajul pentru metoda de compensatic de opozitie simpla pentru misurares tensiunilor electromotoare. 1 = = (de ordinul 10°! — 10- A), care poate fi masurat cu miliampermetrul ma. Se inchide apoi intreruptorul J, si se variazd pozitia cursorului @ pind eind se echilibreaz galvanometrul G. In acest moment, cdderea de tensiune la bornele rezistenfei A, (B—C) este egali cu tensiunea electromotoare a ele- mentului normal, deci prin galvanometrul G mm trece curent. Rezulta: de unde rezulta: (4.21) Din aceasta relatie se observa c&, deoarece raportul rezistentelor este intotdeauna supraunitar sau cel mult egal cu unitatea, prin aceasti metodé nu se pot masura diferente de potenfial mai mici decit tensinnea electromo- toare a elementului normal. Metoda de opozitie prin substitujie permite si misurarea tensiunilor electro- motoare mai mici decit tensiunea elementului normal E,. Montajul utilizat este cel din figura 430, care cuprinde urmatoarele clemente: elementul etalon Ey (acelagi ca gi in metoda de opozifie simpla), tensiunea electromotoare misuraté E,, tensiunea electromotoare auxiliara K, galvanometrul G, rezis- tenja variabilé S, comutatorul X si intreruptoral J. Modul de méasurare este urmétorul: se inchide intreruptorul Z, stabilin- du-se prin rezistenta # un curent i a cdrui valoure este de 10-*—40-° A. Se pune comutatorul K pe pozitia 1, introducindu-se elementul normal E, ntn circuit gi apoi se variaz# rezistenta R pin cind se echilibreazd galyano- metrul G. In acest moment, ciderea de tensiune pe rezistenja de echilibru este egal cu (ensiunea electromotoare a elementului normal, adies: Rif. (4.22) Se trece apoi comutatorul K pe povitia 2, conectindu-se tn serie eu galvanometrul tensiunea electrome- foare de masurat_E,. Se variazd = Pozitia eursorului C al rezistentei R, © pind cind se obtine o nouii echilibrare a galvanometrului, pentru o alld va- loare R,, a rezistentei. In acest mo- ment, tensiunea electromotoare de misurat este egal cu caderea de tonsiune in rezistenta R,, adic Fig. 430. Schema de montaj_utilizaté in metoda de opozitie prin substitutie. pentru 7 misurarea tensiunilor electromotoare. E,=Bz-t (4.23) Din aceste dowd relafii rezulta prin tmprtivi: de unde: In practioa se adue acestui mod de lucru modifieari care simplified masu- area. In loc s& se treacd prin rezistenta # un curent é de 9 valoare oarecare, se stabiloste un curent de valoare cunoseuta de exemplu 10°? A, printr-o ope- rafie preliminara, numit& tarare. Oporatia de tarare se efectueazi astfel: se 000K, {pontra curentul ales ae A): fixeazi oursoral C astfel ineit Ry = 3 So inchide apoi cirenitul principal (intreruptorul 1) gi se variaz’ intensitatea curentului dim acest circuit eu ajutorul rezistentel §, pini cind, introducin- du-se in circuitul de masurare elementul normal Ey (ou comutatoral K pe pozitia 1), se obfine eehilibral galvanometrului, In acest moment, eurentul A. din circuitul principal este de 1000 Ca si mai inainte, se trece comutatorul K pe pozitia 2, objinindu-se echi- librarea pentru o rezistenti oarecare R,. : Ea tai 3 Deoarece prin taraze raportul S* este cunoseut ( = Typo Sp renal Le .. tee . my ; of valoarea tensiunii misurate E, va fi in acest eaz: Re (4.28) =~ F000 | Misurarea fensiunilor inalte se poate efectua cu montajele de compen- safio descrise folosind divizoare de tensiune. In acest caz se conectear# la bornele F, ale circuitului de misurare numai un procent stabilit din tensiunea 2de misurare. Pentru misurare se utilizeazi divizoare de tensiune rezistive, cu rapoarte de reducere de: 10; 1, 100: 143i 1000:1, a cizor schema este reprezentati in figura 4.31. Acestea sint alcdtuite dintr-o rezistent& sectio- nati, de valoare mare (obignuit 100 000 0), cu borne de iesire separate pentru fiecare secfiune. r 1 | i ' | Lederele Ey il 1 ole aaatojalat A | xiong | de congencahe = Tensiuneo t Go de masuret a & I | 1 1 | LL Fig. 4.31. Schema de montaj a divizorului Fig. 4.32. Eclator cu sfere. de tensiune rezistiv, folosit In metodele de compensati La bornele intregii rezistente se aplicd tensiunea de msurat U,, iar la civeuitul de masurare se conecteazd numai anumite sectiuni in functie de raportul de reducers ales. Metoda eclatoruizi. Eclatoarele sint aparate utilizate pentru masurarea valorii maxime a tensiunilor inalte, atit in curent continuu, cit si in eurent alternatiy. Aparatul reprezentat in figura 4.32 se compune din dowd sfere de cuprn sau de alama cn acelagi diametru, situate la o distanta d, care se poate regla si misura cu o rigli gradabi. Distanja dintre sfere determin’ valoarea maxim’ a tensiunii de descdrcare, care se citesle direct pe rigla eclatorului, etalonata in kilovolti, la temperatura de 20 °C si la presiunea de 760 mm Hg. Dack misurarea se face la presiuni si la temperaturi diferite de cele de etalonare, se folosese curbe de corectie, care depind de tipul eclatorului. Cu eclatoarele se pot msura tensiuni cuprinse intre 2 si 2500 kV, in functie de diametrul sferelor. ‘Mdsararea tensiunii cu transformatoure de mutsurare. Aceasti metod& se utilizeazi atunei cind lensiunea mésurata este mai mare decit cea corespun- zatoare indicatici maxime a voltmetrului. In acest scop, se utilizeaz’ transfor- matorul de masurare de tensime, la secundarul ciiruia se conecteaza un volt- metru, ca in figura £8,c. Dac& pe voltmetru se citeste tensiunea U2, iar raportul de lransformare este A,, tensiunea pe partes de inaltA tensiune (primard) este: U,=KUe (4.27) Obignuit, transformatoarcle de masurare de tensiune sint destinats pantra reducerea tensiunilor alternative mai mari de 500 V, la tensiunea secundara standard de 100 V. 732, MASURAREA CURENTULUI Metoda industriali. Misurarea industrial a} curentulni continuu sau alternativ se efectueazé cu un ampermetru legat in serie pe circuit. In acest caz — datorita faptului ¢& rezistenta ampermetrului, desi micd, nu este nul oe Fig. 433. Scheme de montaj pentru misurarea curentilor prin metoda de compensatie. — apare In ampermetru o pierdere de putere care modified rezultatele, intro- ducind erori de misurare. Acestea sint cu atit mai mari cu cit rezistenta cir- cuitului de masurare este mai mica. Precizia masurarilor depinde de aparatul folosit. ‘Metoda de compensafie, Accasta metoda se ntilizeazd in laborator in seopul obtinerii unor masurari precise ale cnrentnlui. In acest caz, curentul se ma- soari in mod indirect, printr-o m&surare de tensiune. In figura 433 este reprezentata schema de misurare a curentilor prin metoda de compensatie, eu ajutorul careia se masoara cAderea de tensinne U,, la bornele rezistentei- etalon Ry, prin care circulé curentul de masurat ,. Curentul de misurat rezulté din relatia: (4.28) Se observa o figura 4.33 corespunde figurii 4.30, in care, la bornele E, ale cireuitului de masurare a fost conestata rezistenta-etalon Ro, pe cara se masoara U. Metoda galvanometrului. Curentii si tensiunile foarte mici (ping la 10-1 A) se pot m&sura cu ajutorul galvanometrului. Dispozitivul indicator, format dinir-o mica oglinda lipiti pe un fir de torsiune (v. subcapitolul D), reflect o raz de Inmina, trimifind-o pe o rigli exterioara, gradata in milimetri, situ- ati la distanta de 1 m (galvanometrn de rigli gradati) san pe un ecran pre- vizut ou diviziuni (galvanometru cu cadran interior). In figura 4.34 este indicat modul de amplasare a galvanometrului gi a riglei gradate. Razele de lumina emise de o lamp special 1 tree prin orifichal 2 gi cad pe o oglinda din in- teriorul galvanometrului 3. Aici se re- flecté pe scara 4a riglei gradate, sub forma unui spot luminos. Deviatia de pe rigla gradata este proportional’ cu deviatia unghiulari a echipajului mo- bil, si deci cu valoarea curentului E (tensiunif) care trece prin galyano- Fig. 434, Amplasarea galvanometrului. metru. 74Masurarea curentului se realizeazd prin legarea galvanometrului in serie on cirouitul respectiv, ca gi ampermetrul. Cind aparatul nu este utilizat, se recomanda s& se scurtcircuiteze bornele sale, pentru a se proteja sistemul mobil. Misurarea curentului cu transtormatoare de mAsurare. Cind curentul méasurat este mai mare deeit posibiit&tile de masurare ale ampermetrelor, precum gi in cazul msurdrii curentilor de inalta tensiune, se folosesc trans. formatoare de masurare de curent. Ele reduc curentii alternativi de intensitati mai mari decit 50 Ala valori mici, de obicei 5 A (mai rar 1 A). In acest scop, transformatoarele de curent se construiese cu foarte putine spire in infasurarea primara gi cu un numir mare de spire In infasurarea secundard, astfel incit este satisfacuta relatia: : (4.28) Infigurarea primard a transformatoarelor de curent se leagi in serie cu circuitul curentului care se masoara, iar infdgurarea secundara se conecteazd in serie eu aparatele de masurare. Dacd in circuitul secundar se masoar& curentul J,, iar raportul de trans- formare este K,, curentul in cireuitul primar are valoarea: d= Kil. (4.29) Transformatoarel de misurare de curent se construiese fie ca transfor- matoare de uz industrial, fie ca transformatoare de laborator. Cele din prima categorie au de obicei un singur domeniu de masurare, pe cind cole din a doua categorie au mai multe. REZUMAT ‘Masurarea cutentilor se realizeazd cu ajutorul ampermeirelor, extinderea domentulut de masurare necesilind sunturi (revistente im paralel eu ampermetral). © Conectarea ampermctrulat se tace in serie cu cireuitul saretnts, @ Misurareaensiunitor se realizeaxd cu ajutorul vollmetretor, extindorea domeniulut de miisnrare ngeesitind revistenje aditionale (dn serie cu voltmetrul). @ Concetarea voltmetrului se face in paralei (dertnagte) ext circuitul sarcinii. © Galvanometcul este folosit pentrn msurares curentilor sau a Lenslunilor foarte mici © Osciloscopal (ossilogtatul) peraiite virualizarea (zegistrarea) mirimilor clectrive varlabile in timp. INTREBARI RECAPITULATIVE 1, Se poate masura un curent cu ajutoral usu volimetra st in ee mad? 2. Se poate masura o tensiune ex ajatorul unué galvanometru sé tn ce mod? 3, Dintre sunturi si resisterfe adifionate care a valori mai mart gi de co? 4, Folosinda-se un vollmetru magietoclectrie se poate masura o tensiane de inalid Freeverse?MASURAREA REZISTENTELOR ‘Masurarea rezistentelor electrice se poate ofectua printr-o serie de metode care diferd dupa specificul si marimea rezistentelor, precum i dup& precizia si aparatele de masurat utilizate. Astfel, pentru rezistente a céror masurare mu necesita o precizie deosebit’, se pot aplica metodele industriale, in timp ce pentru rezistente de precizie se aplick metode de laborator (metode de punts sau metode de compensatie). fn cele ce urmeazi se dezvolt& aceste metode tinind seam& de scopul urmérit prin misurare gi de marimea rezistentelor de mésurat. A, MASURAREA REZISTENTELOR CU METODE INDUSTRIALE Metodele industriale de masurare a rezistentelor se aplie’l in intvepriader constructoare, in ateliere, pe platforme industriale ete. si utilizeazii instrumente de masurare curente, ca ampermetre, voltmetre, ohmmetre gi rezistente-etalon. Dintre aceste metode se vor prezenta metoda ampermetrulai gi a voltmetrului, metoda volimetrului 1 rezistentel-etalon sau metoda comparatiei si metoda ohmmetrului. 4. METODA AMPERMETRULU! $1 A VOLTMETRULUI Prin aceasta metodd, valoarea rezistentei de mitsurat, R,, se determin’ cu ajutorul legii Ini Ohm FR, =, in care AU, este ciderea de tensiune la bornele acesteia gi se mésoard cu un voltmetru, iar curentul J, care o par- curge, cu wm ampermetru. Legarea acestor aparate in schema de mdsurare se poate face prin dowd montaje: montajul aval si montajul amonte. ‘Montajui aval, reprezentat in figura 5.1,a, are voltmetrul conectat in derivatie direct la bornele rezistentei de masurat, ceea ce face ca el s4 mu miasoare gi céderea de tensiune din rezistenja ampermetrului. Curentul m&surat de ampermetru reprezinta ins curentul total al schemei, format atit din curentul J,, care parcurge rezistenja, cit gi din curentul /,, care parcurge rezistenta voltmetrului. Montajal amonte, reprezentat in figura 5.1, , are voltmetrul conectat astfel incit acesta masoara gi ciderea de tensiune in ampermetru. Intensitatea curentului care parcurge rezistenja FR, corespunde indicafiei de mitsurare date de ampermetru. 76Valoarea efectiva a rezistentei, in cazul in care se cunose caracte- risticile aparatelor de m&surare, se determina in cazul ambelor metode (aval sat amonte) folosindn-se legea Ini Ohm. Astfel, din montajul aval rezulta: R. (6.4) dy te 7 U Re o Aue v 445.) ba ae] | 4 if | ‘ile a e é Fig. 5.1. Scheme pentru misurarea rezistentelor prin metoda ampermetru- lui sia voltmetrut <¢-moorjl aval b—momalel amontas Ap—rectent de mitsurat(nedunoscutt) A—eeseongsrghbis Din montajul amonte se cbfine: uA, ey es , 5.2 Ty Ty Te “ 2) AU, reprezinté c&derea de tensiune in rezistenja ampermetrului; Ei = rezistenta ampermetrului Dac nu se cunose caracteristicile aparatelor de miisurare, iar rezistenta de misurat se determing folosindu-se numai indicafiile ampermetrulni si ale voltmetrului, atunci rezultatele obfinute contin erori sistematice relative (de metoda). Eroarea sistematici relat general: im cazul montajului aval rezulta din relatia (e)- En Fy reprerinta vevistenta ce reiese din folosirea citirlor de pe aparatele de masurere; R, — rezistenta reala. , (53) in care: Tinindu-se seam’ de faptal od:relatia (5.3) devine AR (el, fst ty G4) care arat c& evoarea sistematicd este cu aiit mai mic’, cu cit rezistenja de masurat este mai mic&d in comparatie cu rezistenta voltmetrului. Ca urmare, montejul aval se va utiliza atimei cind trebuie m&surate rezistente mici (In general, de ordinul ohmilor seu chiar mai mici). Eroarea sistematicé relativ’ in cazul montajului amonte se determina folosindu-se aceeasi relatie general (6.3), in care: y= AU4, Tx si Re= AU, reprezentind c&derea de tensiune in rezistenja ampermetrulni. Rezultaé of: AR e AR) _ 5.5) ( Ze —AUa ( ) ceea ce aratd c& eroarea sistematicd este cu atit mai miei eu cit rezistentele de misurat sint mai mari fata de rezistenta interioar& a ampermetrului. Acest Jueru scoate in evidenta faptul ci montajul amonte se va utiliza atunci cind jnebuie misurate reaistente meri (ping la 10° sau chiar mai mari), 2. METODA VOLTMETRULUI $1 A REZISTENTE! ETALON (metoda de comparatie) La aceasti metodit se formeaza un cireuit in care se leagé in serie cu rezis- tenta necunoseuté de misurat #,, 0 rezistenti-etalon cunoscutd Ry, ca in figura 5.2. Se masoari succesiv, cu acelasi yollmetru, tensiunea Ta bornele acestor rezistenfe, curentul fiind mentinut constant in cireuit, in ambele cazuri. Daca cele dou tensiuni masurate sint Us gi U,, atunci rezulta ed: R,= Bo 66) ia Jot Aceasta metoda este cu atitmai exac- F 4 ta, ow cit rezistentole ce se compard au Fig, 5.2. Schema pentru misurarea re- Yalori mai apropiate una de alta. Ea este zistengelor prin metoda comparafiei. indicatd, in general, pentru mésurarea re- 78zistentelor mici (R, < 10), putind fi aplicaté gi ca metodé de laborator, daca se inlocuieste voltmetrul cu un galvanometru sensibil, in serie cu 0 rezistenfa mare, de ordinul 10*—108 0. Daca nu se dispune de rezistenti-etalon, ci numai de un yoltmetru cu rezistentd interioara mare si cunoscuta, se poate folosi o baterie de acumu- latoare bine inedrcata. Se masoara cu ajutorul yoltmetrului diferenta de potential la bornele acumulatorului, obtinindu-se o valoare oarecare U,. Se leag’ in serie eu volt- metrul un rezistor eu rezistenfi necunosouts R. gi se masoard din now di- ferenta de potential la bornele aceluiasi acumulator, obtinindu-se o alta va- Joare Rezistenta necunoscuté se determini fintndu-se seami de faptul cd la prima misurare marimea U; este data de relatia: U,=K2— Ki, (7) Ry ar la cea de-a dova masurare rezulta: U,=K = = Kin (6.8) in care: & reprezinta constanta voltmetrului; i — _ curentul care parcurge yoltmetrul; ra — curentul la legarea in serie cu yoltmotrul a rezistenjei_ R,; E — sursa electromotoare a montajului; R, — — rezistenta voltmetrului. Imparfindu-se relatia (5.7) prin (5.8), rezulta: de unde: 69) Cu aceasti metoda, folosindu-se un acumulator de 4V, pot fi mAsurate rezistente cu valori cuprinse intre 25 si 50 000 ©, iar cu un acumulator de 80°V, rezistenfe cu valori cuprinse intre 2.000 gi 4000 000 2. 3. METODA OHMMETRULUI Obrometrele sint aparate cn care se determina direct valoarea unei re- zistente electrice. Ele se compun dintr-o sursé de curent continu, care poate fi o baterie useatA san un mic generator de curent continuu cu magnet perma- nent (magnetou), si un aparat indicator magnetoclectric, Principiul lor de funetionare se bazeaz’ pe aplicarea legii lui Ohm. Din punct de vedere constructiv se deoschese trei tipuri de ohmmetre: ¢u montaj sunt, cu montaj serie si cu indicator (magnetou). La primele doud eitipuri de chmmetre, indicatiile depind de tensiunea sursei de alimentare, iar aparatul indicator éste un aparat magnetoelectrie obipnuit, care poate fi un ampermetru sau un galvanometru. Ele nu se deosebese decit in cea ce pri- vegte modul in care se leagd rezistenta de m&surat Ja aparatul indicator. La al treilea tip de ohmmetru, in- dicatiile nu depind de tensiunea sursei de alimentare, iar aparatul indicator este construit dup’ principiul logome- trelor_magnetoelectrice. Ohmmetrul cu montaj serio are aparatul indicator conectat in serie cu rezistenja de masurat, ca in figura 5.3. Acul ohmmetrului rémine in pozi- tia de repaus atunei cind rezistenta de mésurat are o valoare infinit de mare (adick atunei cind Ja bornele apara- tului nu exista nici o rezisten}a). Acest punct este notat pe scara aparatului cu semnul co. Cind rozistenja de ma- surat are valoarea zero, respectiv bor- nele aparatului sint legate in scurtcireuit, acnl indicator are cea mai mare deviatie, care va fi notat& cu zero (deci scara aparatului gradata in ohmi are sens invers). Masurarea rezistentelor se face in felul urmator: se leagd rezistenja de misurat R, la bornele chmmetrului. Se apasi pe butonnl M gi se citeste valoarea rezistentei direct pe aparatul indicator. Comutatorul K serveste la schimbarea domeniului de masurare, respectiv la schimbarea sensibilit&{ii aparatului. Deoarece indicatiile aparatuhri pot varia im raport cu tensiunea la bor- nele sursei, el are prevazut un dispozitiy de verificare a acesteia, care consla din mésurarea unei rezistente cunoscute, montaté chiar in aparat. Verifi- carea se face apasindu-se pe butonul P si observindu-se dac& acul indicator se opreste in dreptul unei snumite diviziuni, marcata eu rogu pe seara apax ratulvi. Dae indicatia nu este cea corecta, atunci se reeomandé schimbarea bateriei sau modificarea rezistentei interioare a aparatului, cu ajutorul unui dispozitiv de corectie. Domeniul de utilizare al ohmmetrelor eu montaj in serie corespunde re- zistentelor mari. Ohmmetrul cu montaj sunt are aparatul indicator conectat in paralel eu rezistenta de masurat, ca in figura 5.4. Spre deosebire de montajul serie, in acest caz acul indicator se afl& in pozitia zero pe scara, cind rezistenta de mésurat este nulé (bornele aparatului sint in scurteireuit), si are deviatia maxima, cind rezistenta de masurat este infinita (R, nu exist Ia borne). In consecinfa, soara aparatului, gradata in ohmi, are sensul normal. ‘Masurarea rezisten{elor cu ajutorul chmmetrului cu montaj sunt se efec- tneazi in acelasi mod ca si la montajul serie. Reglarea aparatului se face eu intreruptorul P deschis, aducindu-se acu] indicator la diviziumea oo a Fig. 5.3. Schema ohmmetrului cu montaj seri 1 — sparse indicator. 80searii, cu ajutorul guntylui magnetic a aparatului. Domeniul de utilizare al chmmetrelor cu montaj sunt corespunde rezistentelor mici. Ohmmetrul cu inductor (eu magnetou) ave aparatul indicator de tipul logometrelor magnetoelectrice, iar surse de alimentare este constituita dintr-un inductor, ca in figura 5.5. Echipajul mobil al logometrului, alcdtuit din doud bobine / gi 2, incrucigate 1a 90° si le- gate solidar, este situat intre polii unui 2% ¢ magnet permanent V-S. Bobincle sint Hoss p alimentate de curentul produs prin 7 invirtirea manivelei inductorului JG, , 2 legate in serie cu rezistente de valori és diferite, gi anume, una dintre ele—ou re- ¥ poet 4 fe zistenta necunoseutd #,, cealaltaa — eu o rezistent& de protectie A, (fig. 5.5, a). | Reristenta R, se poate monta si in pa- = i ralel cu una dintre bobine ca in figu- % f£ & ra 5.5, b. 5.4, Schema ohmmetrului cu montaj Dupi cum se gtie (v. cap. 3, sunt fig. 3.18), deviafia logometrului este Rif cersnk de lags sent A care determinataé de raportul intensitatilor —F—comutator pencru verificare; .—aparacul indicator: curentilor din cele doua bobine.Deoa- “— hue" #e, minurare; R= comutator de schimbare rece ambii curen{i sint_proportionali eu tensiunea sursei de alimentare, raportul lor este independent de aceasta, astfel incit se poate scrie ci deviatia x a echipajului mobil este: (2) = 122) = tara, 6.10 Ty + Ry) in care R, gi R, veprezinta rezistentele celor douk bobine. Relatia (5.10) arata c& indicatiile ohmmetrului sint functie numai de re- zistenta de mAsurat, fiind independente de tensiunea electromotoare a sursei, adicé de viteza de rotatie a manivelei inductorului. Ca urmare, aceste ohmme- tre nu necesita nici o reglare prealabila masurdrii i. Schema chmmetrelor eu induelor eu rezistenté R, tn serie ca una dintre bobine se utilizeazé pentru mi&surarea rezistentelor de valori ridicate, de or- dinul megohmilor (de aceea, aparatele se mai numesc si megohmmetre); cele cu rezistenja R, in paralel cu una dintre bobine se utilizeazd pentru miasu- rarea rezistentelor de valori reduse. Fig. 5.5. Schema ohmmetrului cu inductor. atB. MASURAREA REZISTENTELOR CU METODE DE LABORATOR Motodele de laborator sint metode de preeizie, eu ajutorul cérora se pot miisura rezistente de orice valori. Ele se aplica, mai ales, in laboratoarele sat in atelierele de montaj i de reparatii de aparate electrice gi folosese montaje speciale. In cele ce urmeazi se yor dezvolta metodele cu punte, meteda de compensatie gi metoda de opozitie. 4. MASURAREA REZISTENTELOR PRIN METODA CU PUNTE Puntea de masurare este aleituita din mai multe rezistente legate intre ele dupé 0 anumiti schema, de regula sub forma unui patrulater inebis, un aparat indicator de zero (un galvanometru) conectat intr-una dintre diago- nalele patrulaterului si sursa de alimentare (pil sau baterie de acumulator sau o sursi altemativa), montata in cea de-a doua diagonalé. Rezistenta ne- cunoseuta, care trebuie determinata, este legata intr-una dintre laturile pa- trulaterului. In general, cu ajutorul puntilor se poate misura orice rezistenta electrica, de Ia cea mai mic& pind Ja cea mai mare valoare. Totugi, in practiced, pentru misurarea rezisbenjelor eu valori cuprinse intre 1 si 1MQ se folosesle pun- tea simpli (puntea Wheatstone), iar pentru rezistente mici si foarte mici, sub 49 pind la 10-*Q, se folosegte puntea dubla (puntea Thomson). Puntea Wheatstone* este alcdtuita din trei rezistente cunoseute, R,, R, si R,, care, impreuna cu rezistenta necunoscuta, de mAsurat R_, formeazd laturile patrulalerului ABCD din figura 5.6. Galvanometrul de curent continu, care are o sensibilitate foarte mare (10-7 — 10-* A/mm), este montat ea aparat de zero in diagonala CD a patrulaterului, iar in cealalta diagonala se afl sursa de curent continuu fn serie ou o rezistenta r, pentru limitarea curen- tului in cireuit. Determinarea rezistentei necunoscute presu- g Pune dowd operafii, gi anume: echilibrarea puntii si celculul propriu-zis al rezistentei necunoscute. Pentru echilibrarea puntii se fixeaz valor , vezistenjelor R, si R, si se variazl R,, pind ciad, apisindu-se pe intreruptoarele K, si XK, spotul | luminos al galvanometrului este adus pe pozitia zero a riglei gradate. In acest caz, curentul in x ; 'e diagonala CD este zero, datorit& faptului c& po- Fig. 5 Schema pungii tentialele nodurilor C si D ele punlii stub egale, ‘Wheatstone. iar puntea se considera echilibrata. Situafia aceasta + Puntea Whealstone se foloseste in od eurent Jo iniisurfirile industriale de rezistenta 82este posibila numai daci caderile de tensiune in bratele AC gi AD $i, res- pectiv, BC gi BD sint egale intre ele, adici: AU je = AU yy gi AU ge = AU ay sau, finindu-se seama de notatiile din figura 5.6: Rlg=Rl, gi AI, = Rly (6.11) Valoarea rezistentei se afld feindu-se raportul relatiilor (5.11), adica: Fe Pa, 12) Re Be de unde: R,=**. Rp, (5.13) Ry “ r Relatia (5.12) constituie conditia de echilibru a puntii care, dupa cum se observa, depinde numai de valorile rezistentelor din laturile patrulaterului ABCD, find independenta de rezistentele interne ale sursei si ale apara- tului de zero (galvanometrulni). Conform relafiilor (5.11), (9.12) sau (5.13), echilibrul punfii se poate ob- fine fie fixindu-so rezistentele R, gi R, intr-nn raport constant" gi variindu-se Tezistenja de comparatie X,, fie invers, menfinindu-se constant& rezistenta de comparatie R, gi variindu-se raportul dintre rezistentele R, si Ry. Pentru a se putea calcula cu usurinfi valoarea unei rezistonte misurate, rezistentele R, gi R, se fixeazd in aga fel incit raportul lor si aibA una dintre valorile: 0,001, 0,01, 0,1, 1, 10, 100, 1000. In acest seop, ele sint constituite din cutii cu rezistente de 1 +10 + 100+ 1000 =4 141 Q. Rezistenta A, este constituité dintr-o cutie cu rezistente in decade, dupa com urmeaz&: zece rezistenje a 1000 2 = 10 0002 zece rezistenfe a 1002— 10000 zece rezistente a 100 Q zece vezistente a 10.0 zece rezistente a 1Q — Wi a Tinindu-se seama de posibilitatile de masuraro ale puntii Wheatstone, roault& ca rezistenjele ce se pot determina, conform relatiei (5.43), au valorilé cuprinse in limitele de 0,001 0,1 = 0,000 Osi 4 O00x11 111 — 14 111 000.0. In practic insi, cu aceasta punte nu se mésoari rezistente mai mici de 10/si mai mari de 1 MQ. Observatii 4. Cind se Iuereazi cu puntea Wheatstone, dupa ce se fixeaz valoarea vezistenjei de comparatie FR, si se canta si se vadd dacd puntea echili- brat&, se apasi mai intii pe intrernptorul K,, corespunzator stabilirii cireu- * De aceea, aceste rezisiente se ial numesc sf rezistente de raport. Obignull, se alege Re 5 5 x xaportal * constant si se variaea revistenta de comparaic’ Re. a 83itului cu sursa electromotoare, gi apoi pe intreruptorul K, al galvanometrului. Dacd se procedeazd invers, se poate provoca deteriorarea galvariometrului. 2. Din cauza variatiei in trepte a rezistenjei de comparatie, de multe ori nu se poate realiza cchilibrul puntii prin aducerea spotului Iuminos al galvanometrului la gradafia zero de pe rigla gradatd a acestuia. In aceste cazuri se va proceda astfel: se fixeazd rezistenta R,,, care dé o deviatie 2 la stinga pozitiei de echilibrn, si apot rezistenta R.,. care di deviagia og la dreapta pozitiei de echilibru. Revistenta reald R, care, dac& ar putea fi realizata, ar echilibra puntea, se determina prin interpolare, aproxi- mindu-se curba variafiei deviatiilor gal- yanometrului in functie de rezistenta : ra de comparatie, in yecinitatea punctului Be ee i ee ee de echilibru, ou o dreapté (fig. 5.7) gi parafie. utilizindu-se relatia: Rey = Bat (Ba — Ba) (5.14) ia (5.13) cu ajuto- Aceasti rezisten}i de interpolare se introduce in ecua’ rul cireia se caleuleazi rezistenta necunoscuta. 3. In modelul de punte Wheatstone deseris mai sus se mentine fix ra- portul celor doua rezistento R, si R, si se variaza rezisten{a de comparatie FR pind cind puntea se echilibreazé, Exist’ punfi la care valoares reziste jei #, se mentine constantd, iar echilibrarea lor se realizeaz’ prin variajia rezistentelor lt, si R,, respectiy a raportnlui R,/R,. Acestea sint puntile cu fir, la care valorile rezistentelor H, gi #, sint stabilite cu ajutorul unui cursor ce se deplaseaz’i pe un fir perfect calibra. In figura 5.8 este reprezen- tat&é schema electric’ a unei astfel de punti cu fir calibrat, care se poate fo- Josi in atelierele de montaj sau de reparatii electrice. Firul calibrat este pus in contact cu diagonela galvanometrulni, pentru a se evita deteriorarea acestuia, ca urmare a scinteilor electrice. Puntile cu fir calibrat se manipuleazé ugor, inst precizia rezultatelor obtinute este mai redusi. Puntea Thomson permite misurarea rezistenfelor miei si foarte mici, eliminind influenta contactelor si a conductoarelor de legituré asupra cir- cuitnlui de masurare, prin plasarea lor intr-un circuit auxiliar. Tn acest scop, puntea dubla este format& din douk cireuite, aga cum se observa in figura 5.9. Primul cireuit este aledtuit din rezistenta de masurat R,, in serie cu o re- zistenjé de comparatie etalon A, gi cu sursa de curent continun, care es capabild s& debiteze un curent destul de mare (4—10 A). Cel de-al doilea cir- cuit este format din rezistentele m,n. 0 si p, a clror valoare este de ordinul miilor de ohmi. Acestea din urm&, impreuni cu rezistentele R, si A, formeazi bratele punfii. Galvanometrul se leag& intre rezistentele m,n $i 0, p. 84Determinarea rezistentei necunoscute presupune, ca gi la puntea Wheat- stone, doud operatii, si anume: echilibrarea puntii gi calculul propriv-zis al rezistentei Ay. Echilibrarea puntii se realizeaz cu ajutorul rezistentelor m, n, 0 si p. Cind curentul prin diagonala in care se conecteaza galvanometrul este zero, Fig. 5.8. Schema puntii Wheat- stone ¢u fir calibrat. céderile de tensiune prin cele trei circuite ale puntii, acceptindu-se sensurile de cireulatie ale curentilor ca in figura 5.9, sint determinate de relatiile: — pentru cireuitul R,; 0, G, m: IR, + Lo — pentru cirenitul Ry, n, G, p: Ry + Lap — pentru circuitul 0, p, r: I,(o-+p) —(—E,)r. Rezolyindu-se aceste ecuatii in raport ou rezistenta necunoscuté R,, se determin’: ee: (5.45) P R= 2R,+— ae n otperln Daca se iau rapoartele ™ si © egale, termenul al doilea din ecuatia a” p (5.15) este nul gi rezistenta, necunoseuti se calculeaz’ cu o relatie asemanatoare celei determinate Ia puntea Wheatstone, adicd: R,=R,™ (5.16) Precizia determinarilor experimentale depinde in mare masuri de reali- zarea egaliti{ii celor dowd rapoarte ale rezistentelor m, n gi 0, p. In acest scop, legitura dintre reristente R, si Ry trebuie realizaia en un conductor de sectiune foarte mare si lungime mica, cu rezistenta practic nulé. De asemenea, se recomanda ca rezistentele ce compun cole dowd rapoarte sf aib& valori cit mai mari (de minimum 10.) Puntile duble se realizeazé cu raportul bratelor 7= constant sau a ae ¢ se face prin variatia rezistentei- variabil. In primul eaz, echilibrarea punti 85etalon A, (aga cum s-a ardlat), care in constructiile practice poate fi constru- ita dintr-un fir calibrat. In al doilea caz, variajia raportului este realizata de obicei, prin reglarea rezistentelor m si 9, care sint constituite din rezistente cu decade duble cu manete cuplate mecanic. Rezistentele n gi p sint constituite din cutii de rezistente eu fige, ea gi in cazul puntii Wheaistone, care capata valori egale, fixe. Pentru atelicrele de reparafii electrice se utilizeazi punfi duble mai simple, cu ajutorul cirora se pot msura, cu suficienta precizie, rezistente sufieient de mici. 2. MASURAREA REZISTENTELOR PRIN METODA DE COMPENSATIE Metoda de compensatie permite determinares ou precizic mare a rezis- tenfelor electrice. Schema electrica de masurare prin aceasti metodd este reprezentaté in figura 5.10, din care se observa ca rezistenja de masurat este conectata intr-un circuit ausiliar, in serie eu o rezistenta-etalon Hy gi cu ba- teria de alimentare £. Cu ajutorul comutatorului K se conecteazd succesiv rezistentele Ry si Bz la bornele E, ale montajului de compensatie, masurin- du-se cdderile de tensiune U, — RJ si U, = RJ, din care se deduce: Rezistonfa-etalon se ya stabili, pe cit posibil, de acelagi ordin de marime cu reyistenta R,, iar bateria de alimentare se va alege astfel, Inett curentul J din cireuitul auxiliar si aib’ o valoare constanta, care sa nu depageased valoarea maximi admisibilé corespunzétoare celor dowd rezis~ lente R, si Ry. La barnele by ole monta~ Jule’ de compensate Fig. 5.10. Schema electrick de masurare a rezistentelor prin metoda de compensatic. 86