COMUNICAREA NOWVERRALA: EXPRESHILE FACIALE SIEMOTULE, RASUL, 203, ZADIBETUL $1 PRIVIREA 1 Oo (2004/2008, 13) propune urmatoarea definitie a comunicdrii nonverbale: jterea yoluntaré sau involuntar’ exercitarea trans COMUNICAREA NONVERBALA: EXPRESULE FACIALE i mel SI EMOTHLE, RASUL, ZAMBETUL $I PRIVIREA. umane), precum si perceptia si ca gia artefactelor”. Luind in considerare perspectiva lui Mark L. Knapp (1990, 51), autorul a cérui definitie am prezentat-o m Probabil vi mai adueeii aminte de ,scparea” Hiderului PDL gi comunicarea nonverbalii ,dupi modalitiile sex copresedinte ARD, Vasile Blaga, din 2012, edd imediat dupa anunjarea principal, in receptarea semnalelor: 1) cum privim (catacteristicile fizice si imbrficdmintea), 2) eum auzim (tonul voeii), 3) eum mirosim, 4) cum ne migcim ~ individual sau in conjunetie eu alii (gesturile, postura, privirea, expresitle faciale le corporale gi proximitatea), 5) cum spunand c& de fapt s-a afecteazii mediul inconjurstor interactiunile umane si cum afecteazt acestea, la randul lor, mediul ineonjurdtor (dispunerea spatial a mobile, temperatura, prezenfa altor oameni, zgomotele g.a.m.d.)" (Cheleea, nonverbal 2004/2008, 13). In capitolul de fati mi voi referi la urmitoarele {n care se afla liderul PDL. elemente ale comuniedrii nonverbale: expresiile faciale si emotiile, rasul, zimbetul si privicea, seama de imensa greseal, a reve referit la adversai Ja cei din USL. Cuvintele si contextul au. cecea ce am fi vrut sii aflém prin corm in vedere daca dorim si ,descifidim” interlocutorul? De exemp! diseutie amicald care nu s-au mai vizut de mult, sluminarea fetei” unuia ul, zimbetul ori strangerea fn brate if strangere de mand, un aer distant ire rece denot, pe de alti parte, mai degraba rezervare si 0 printr-un zambet, printr-o cut a fruntii saw prin nenumiirate alte nuante dorinfi foarte mare de a iesi eft mai repede dintr-un posibil dialog. i detalii faciale, Este 0 binecuvdntare a ev care ne deosebeste de Ce este comunicarea nonverbald? In Prefafai la edi ¢ confor’ statutul de a fi cele mai expresive animale de uerarii ,Comunieatea nonverbal: gest adevirat. Este unanim acceptat faptul ci acestea fericirea, mania, tristetea, surprinderea, dezgustul gi friea find considerate universale (Ekman gi Friesen, 1975; Ekman, 1972). Ins trebuie spus si c& existi o serie de animale (Darwin, 1872/2009). La oameni, expresivitatea poate fi analizat’ in funetic de mai multe aspecte. De yPSIHOSOCIOLOGIE. ZECE TEE INTRODUCTIVE 204 Ekman si Wallance V. Friesen (1971, 1975) au identificat trei componente ale fetei in comunicarea emofitlor. Prima componenti este reprezentatii de partea de i sprincenele. A doua, obrafilor. In fine, cea de-a treia component’, partea de jos a fefei, nasul gura si barbia, Toate acestea ‘lustreazi cele sase tipuri de emo! ate mai devveme, Pe lang acestea, Jonathan Hat si Dacher Keltn rebuie si tinem cont, totusi, de cfteva lueruri: variatile eulturale pot fi interpretate prin faptul cf ,unele gesturi sunt specifice unet culturi”, dupa cum altele pot fi interpretate ca fiind universale, fn. acela ieberg, 1940, apud Russell, 1994, 105). Cerceidtile ce au avut ca obiect de studiu fata umani au demonstrat ¢& expresia fetei iteazai de multe ori comportamentul sau evolufia mul in care indi interactioneazi. De exemplu, 0 persoani care are o infitisare plicuté ature pot fi caracterizate ca slabe, supuse, dependente sau, in functie de cultura, calde si (ajutorul si simpatia exereitate asupra Jor sunt mult mai mati comparatic cu cele aritate copiilor cu o fata matur’). In cazul elevilor si COMUNICAREA NONVERBALA: EXPRESIILE FACIALE SIEMOTULE, RASUL, 205, ZAMBETCL $1 PRIVIREA studenfilor, situatia este asemindtoare. Birbatfi cu fata de eopil au precizat c& sunt .nmult me y, 1997, apud Keating et al., 20% un astfel de comportament. Cu cét acuzatul are si afigea2ti o fat de copil, cu atat mai mult gansele ca decizia finald sa fie ‘impotrivé ori pedeapsa sii fic una foarte aspr sunt mai mici, chiar in cammile grave (Zebrowitz gi MeDonald, 1991). O parte a specialigtior din domeniu considera c& aceste atvibuiri sunt rezultatul ,supragenei inferentelor” care pot lwa o form& ,adaptativa” eind vorbi dezvoltarea umana (Zebrowitz faptul c& aceste trisituri imature, cum ar fi ochii mari, sprancenele ‘maxilarele rotunde” (Keating, et al., 2003, 91) arati neajutorare, dependenti, june (Cunningham, et al., 1990; Keating si yyle, 2002). Pe de alt parte, tristturile mature (ochii mici, buzele subfiri, maxilarele patrate, pirullins dat pe spate) evidentiaza dor (independenté, {ncepand inc’ din tinerete (Keating, e¢ a Exist stu facial si ajutorul acordat semenilor elocvent in acest sens este cel al persoanelor care ati job- ing et al. (2003, 89) rile neotenice i fac pe a mente precum tatuajele moto, 2015; Doss si Hubbard, turile, postura si mersul (Chelcea si Ivan, 2004/2008) intensific nuanfarea mesajului pe care dorim si il transmitem celorlalti.Comenicanea NONVER ZAMBETUL $1 PRIVIREA FACIALE $I EMOTIIEE, RASUT, 207 Rasul si zmbetul ‘sul este considerat a fi tot o expresie vedere faptul ci acesta apare la oameni 1997, 688), Ne Apirand in foarte multe slumele celor din jur (Chapman, 1973: La Pointe et al ituatii particulare, de exemplu zémbetul caracteristi de unii autori ,zdmbetul cu gura poate fi de dowd feluri: ,zimbetul mbet, in care ,buzele rina 1990). Exist si persoanelor dominante, de ‘oamenilor de afaceri foarte bogeti cazul celui de-al doilea, ,muschii din jurul gurii sunt tensionati pentru a aviita ci zambetul este retinut [...] Este un zambet maseat, unde intentia rnu este de a ascunde zambetul, ci de a sublinia toemai incerearea nereusiti de ascundere” (Collett, 2003/2005, 49, 50). Vorbim de un zambet fortat, tinut sub control. De altfel, putem zambet, cu formele sale enuntate de Peter Col rept 0 particularizare a ceea ce cunoastem d complezenti. Situafia cea mai des intnitd este aceea in care oamenii vorbese 3993) datorit’, in caracteristica cea mi contagios, putind fi ,luat” doar prin simpla auzire a ‘manifest eei din jur (Provine, 1992). Prin urmare, si conversatiile zilnice pot fi considerate drept nastere rsului gi bunei dispozitii” (Vettin gi Todt, 2004, 93). Pe de alta Todt (2001) subliniaza eX ,schimbirile dintze clementele singulare ale rasului si pauzele, respe le ritmice ale acestor elemente par si fie eruciale fn determinareaPSIH0SOCIOLOGIE. ZECE TEME INTRODUCTIVE 208 acestui proces” (apud Vettin si Todt, 2004, 94). Hugh C. Foot si Ant Chapman (1976) gisese si cea mai important functi comunicarea. Argumentul principal: menjine eursul interesul si ,atentia partenerului comunicational”. Poate fi rezultatul manifestiilor emofionale cum ar fi bucuria si fericivea. Mi nu este cel asteptat, De asemenea, fn situa de tensiune, poate avea rol de stabilizator. In multe din cazuri oamen mascheazi anumite stiri emotionale (furia, rusinea, nervozitatea) prin intermediul rasului, nelisnd si iasi apropierea dintre dowd persoane (Owren si Bachrowski, 2003, 188). Concluzia: rAeul mediaza conversatia, prin urmare dialogul tnsotit de ras produce satisfactie ambelor pa dintre studenfi, Robert R. Provine (1993) a evidengiat faptul ci in cazul subiectilor (stucentilor) st cestia niciodat nu intrerupeau vorbirea celor cu care intretineau un dialog. De asemenea, mai putem adauga cf iare poate cor i Todt, 2004, 108) sau poate ional. Ludind in consideratie persoanelor. ‘Tindnd cont de aceste aspecte si pri expresie fa ‘ermediara care ulterior poate conduce la rés, David Cohen (1992/1997, 44-45) argumentearA existenta a trei tipuri de zambete: zambe fr eare se ,contureari si se incet” pe intreaga fat exprimand o proportior muschilor fetei; zambetul nesincer este ,stramb i asimet i foarte scurt uneori si 2ambetul dureari prea mult, Stille emotionale produc freevent schimbiri ale expresiilor faciale. De exemplu, ,ednd un student inte tn biroul coordonatorului ___illllll (COMUNICAREA NONVERBALA: EXPRESIILE FACIALE §TEMOPULE, RASUI, 209 ZAMBETUL $1 PRIVIREA tezei sale de licent& si zimbetul fetei coordonatorulai se diminueaza, studentul va interpreta aceastt schimbare in sensul c& buna dispo: anterioara a coordonatorului a fost cumva influengata de aparitia sa in acel moment, coordonatorul nu are o atitu apar in mod frecvent sunt cole legate de universalitatea expres si de faptul cf, desi multe studii sustin contrariul, ,este imposibi stim dae expresiile faciale ale subiectilor pot fl recunoscute ca expresit deci de tre noi? Autorul citat ridiea eine! probleme in intentionate jun studiu nu a demons concordanta ulterior (Matsumoto, 1987, 770). J. Laird (1974) ~ citat de David Matsumoto (1987, 770) ~ a cerut subiecti furie prin ineruntarea sprancenelor si in acelasi timp strangerea Rezultatul ,nu a constat intr-o expresie faciald ce denott furie pentru c& incordare sau o strangere 770). Bxista astfel intensitatea migedrilor foarte greu de evidentiat. Accleasi ce priveste durata expresiilor, aceas Cea de-a patra problemi se refer’ la fapt dupa trecerea timpului” (Matsumoto, 1987, 770). Este schimbarea interpretativa a expresiilor. Expresiile faciale se pot controla foarte gren deoarece trecerea dintr-o stare emotional in alta starePsr0socioLocte. ZECE TEME INTRODUCTIVE 10. emotionala se poate produce cu rapiditate. In fine, cea de-a problema se referit la acestia a aparitia expresi Corcetatorii s-au intrebat daca expresiile faciale pot ,identifica” nationalitatea sau cultura celui care le exprima. Abigail A. Marsh et al (2003, 373) au demonstrat ca pot exista astfel de ,aceen fatale care apar in urma diferitelor emoti. Acestia notau c& ,diferentele culturale sunt inte Prin urmare, ,expresiile emotionale pot funetiona ea lim fiind, in acelasi timp, unul en accente regional ‘ncercat si arate dact expresiile faciale rezultate parte, reprezinta ,un limbaj universal” iar, pe de alta parte, daca existit ‘modalititi si cai unice de exprimare a emotiilor tinand cont de diferitele Mesquita et al.,1997). Privirea sau ,ce spun ochii”. Tipuri de priviri Intro serisoare din 1728 a lui Lady Man Alexander Pope, printre stoatit Lumea se holbeazd mode, exist o privire atentt si plind de interes, una ce exprim® curiozitatea, alta care videste asteptarea, una care arati surpriza ~ gi te-ai amuza pe cinste si vezi care sunt lucrurile de nimie ce atrag ‘apud Collett, 1993/2006, 145). licator facial foarte important. De multe Wortley Montagu cit mmétoarele mentiun’ feritele moduri de a privi ale unei persoane, privire care ® acesteia. In finetie de starea adevirate” (Pease, 1992/1995, 137), Trebuie si fim atenfi ins sla ceva ce lll COMUNICAREA NONVERBALA: EXPRESHILE FACIALR SU FMOTIILE, RASUL, 241 ZAMBETUL ST PRIVIREA Peter Collett (2003/2005, 72) atentiona si nu omitem: ,indicatorii asociali cu supunerea”. Potrivit acestuia, plecarea privirii, de identificarea tuturor elementelor care pot unite stiri de confort sau disconfort, 2003/2008, 72), Mark Knapp (1978) ~ citat de Joseph A. DeVito (1988, 151-152) - prezinti patra functii majore ale comunicarii prin intermediul ochilor. Prima se referi la elutarea si obtinerea feedback-ului. ,Ochii sunt foarte interactioneazi eu o alti persoan’, indiferent de sexul acesteia. © astfel de abordare sugereaza in majoritatea eazurilor deschiderea, cert si siguranfa celor transmise, dar la fel de bine re. O alt functie este aceea cit ochii (privirea) contribuie la indicarea faptului e& persoana de langt noi isi poate incepe di i (DeVito, 1988, 151). Cand profesorul adreseazi o intrebare el de curs, acesta nu trebuie si numeasca o anumiti persoanit rispunda, dar si 1988, 151). lat doar un exemy a contactuhi vizual. Ochi interactioneaz’. De ease geful in ochi poate privi in alt parte decit la persoana cu ca cealalti parte, ,subordonatul poate incerea si-sPSIHOSOCIOLOGIE. ZECE EME INTRODUCTIVE a2 sat si priveased in pamant”, Joseph A, DeVito (1988) consider’ cd intr-o astfel de situatie apare ceea ce el numeste comportamentul vi dominant (visual dominance behavior). Apropievea sau os dowd persoane se poate citi prin intermediul conta 8 unele dintre migcaile och fafa, pent 3988, 152). fin fine, compensarea distantei fizice, Migcdtile ochilor sau privirea compenseaza de multe ori distanta fizica dintre doua persoane. trul, Chiar dacti se afl la 0 distant destul dé r, Dacti o femeie it de un barbat, fl priveste cu pupilele dilatate, iar barbatul rpreteari acest semnal corect, fara a sti, de fapt, ce se intampli. De neze printr-o simy oF satt si reactioneze foarte dur postind verbal. Plecind de la astfel de aspecte, Allan Pease (1992/1995, asociazit eu sprfincenele usor ridieate sau eu un zimbet, ea comunica (COMUNICAREA NONVERBALA: EXPRESIILE PACIALE $I EMOTILE, RASUL, 233 ZASMBETUL $1 PRIVIRES interesul pentru cealalti persoani, fiind utilizati freevent gi ca semnal al sau de lisarea in jos a buzelor, ea vesteste suspiciune, ostilitate sau atitudine critica” (Pease, 1992/1995, 140-141). And interactioniim in vinja de ai eu zi, acasi, la servicit sau pe strada, Iuernl cel mai important intr-un dialog il reprezintd conectai (Fuifer, 2001). Dact vorbitorul mu este eonectat la audient’, fn ca sedinfe de exemplu, aceasta se poate sonda cu un egec, Potrivit Fulfer (2001, 21) mai ales intilnirile in care se iau decizii important soldeazi de cele mai multe ori cu un esee deoarece persoanele implicate adue cu sine atitudini, preferinte, stiluri, sentimente” propri lor. sau cel eare vorbeste trebuie si aiba foarte bune abilitsti de persuadare si, de asemenea, si fie un foarte bun ‘face reader’. "Prin citirea fetei putem observa ,ceea ce de multe ori nu este ‘spus” intr-o simplé intalnire intre doud persoane sau intr-o int afaceri (Fulfer, 2001, 25). Empatia reprezint un alt element (Borgstrdm et al., 2003). Fara a intelege cea ce simte si cum géndeste persoana din fata noastra este foarte greu s& reugim s& ne facem miicar infelesi intr-o astfel de situafie, Citirea feyei contribuie tntr-o mare masura la rezolvarea conflietelor. De asemenea, ne poate ofer ne opri gi arunea o a doua privire” aupra problemei cu care ne confruntaim (Fulfer, 2001, 25). Constatiim, de exemplu, c& unele expresi faciale pro} persoanei de lang noi sunt asemiindtoare, dacd nu identice, eu ceea ce exprima fafa noastra. Vom descoperi ef aver Iueruri fn eomnn mai mult c& daci mint si mu vor si fie ,descoperiti” trebuie si nu roseasel sau st devin’ pi veasci in pimant. Astfel, cu exceptia momentelor in care stntem dominafi de emotii, toti avem o ‘oareeare perspicacitate in a interpreta tristiturmam PSIOSOCIOLOGIE. LCE TEME INTRODUCTIVE ag (ComUNICAREA NONVERBALA: EXPRESIILE PACTALE $1 EMOTIILE, RASUL, 215 ne trebuie prea multe eunogtinfe despre interpretaren tristturlor feet ZAMBETUL SI PRIVIREA ‘umane pentru a sti cl 0 persoand care are colfur fayul of telefon saw comput trebuie sf intruneasc un spirit accentuat de observati cculearea pi © judecati sinitoast, de asemenea numeroase prezinti mai mull decit cuoarea cravat sf se afle eX avem ral firmet la care Iucriim sau e& nu ne infelegem eu urmare, ascundem aceste lucruri. O persoana care mi este preocupati si ne analizeze expresia facial’, poate erede et ne simfim bine si ci nu avem vreo problema daci nu vorbim despre situatia care ne preocupa. Un ,ochi agex” poate ins’ observa acele detalii care ato Important covargitoare in coca ce priveste dezviluirea adevaratelor aie este mai subiectiva cu att mai multe fafd fork ca noi s& ne dim seama, Sunt informatii pe care nu le stiam si pe care poate chiar nu suntem pregatiti s& le aflam. t lucru trebuie s& .respectiim” sential: nu pputem privi gi analiza 0 expresie facial in mod i ipuine s& Iuim re Intreaga gam de gesturi ce o insotesc, tinuta corporal si le vocii pentru a infelege multiplele aspecte ale une situatii (Pease, 1995, 23-24). Revenind inst la fntrebiile initiale, putem impirtisi opinia lui Joseph Addison care afirma in Spectator” (nr. 86, 1711, apud Davies, nu dorim si se sti probleme eu mana, Psychology, 68, 261-279.