MINISTERUL EDUCAT LUMENETA VLADESCU ‘CORNELIU THRABASANU-ITHATLA LUMINETA TRENEL DOICIN Chimie Manual pentru clasa a X-a ART tu ectorat‘Acest manual este propristatea Minlsterati Educa gi Carceti Manual a fost aprobat prin Ordinul ns. 3287 din 05.04 2005, tn urna Ketel organize de etre Minkterul ducati gt Cereetari, esta reaizat in conformiate cu programa analiicd aproseta prin Ordin a init Educate 5 erecta ar. 4508 din 31,08.2004 i eete catroult gratuit elovier AEEST MANUAL AROSE FOTO BE a fame oiewaneit | eee Copyright © 2008, ART Pees come i pore nko “peices neal ne nal onria Dieo Grapel Blo ect coe pret rove pte CES VOP. 3 sets, Boe Pro dl, ers Su? 0130, ‘het gain mere ore bianssis ion orua0n70 Luca Sato ‘nals snlasnmacom vain arse Send ingore eve cme hs SRE. en ra tenner an SS a ST 2a aa ni rene owt tren ma [ Pesca Ca a inva Nanas a Romi | VLADESCU 20min hime | amine ont Down, Gaon Tape Mai Bech keeams ison Ban Ss sasas.s Laminin Te Teabijan, Cornea [ s4o7s35) CUPRINS Coplotul 4 ernooucans Wi srLoU CHIME onaAnece 6 Legttunt chino 6 GEO umicgeas ot Tee i sto ; Sorts, 3 eaipaatteas # eee ° a ‘ ee eae # Sai none # eae Sar ‘ fifa Z ee nats x owe g SE pre tae 2 haat BAAS sncuaomnn = See seasaa : Fr one i Fe a : Geese alow # a # a 2 Ea caionne i a é Sr rae 2 Eire ctor & Fea ous 4 eee E Birt sl probiome Tete 3 reap *s Blt ne imme Ricoceminn, & Chosuctinatral eet & eco eee d Cesena. 2 aac n BENE ana x Berets | eoious, 4 ea proce ce et hrocavbus aomatice B fear ‘gl probleme, Teste: 7 86 2.8, Petrolul gi Broun, Combustbil fost i Surae dle materk primo organice Beto eee Girone Excel probleme Capitol 3. Counoss onaani: wowar ncponAis 24. Aloot Bevamie Shc ocr Ree ct tdoge AeEer et moenan rate oles ‘Metanolut : Seton cia erect g protien Tete 42. feel carbone! eee Propet nee. gz gras Sane! detergent Seouns Deters oun ‘Grd saturata Sigal nosaluate sxsri's pttone este Caplio 4. Coueus) orcanir cu moRtAN 44. Compusl organic cu actane bologld Zaraniga oN roan cn actane biog Gucsze Setarosa Gatioza Amore! Piaigne iacsevapratainalae aurea proeieor 42. Esange. Arome. Parlumut 49, Madicamonto. Drogust Viamine 44, Flore naturale, artical gl sintetice 45. Colorar natural gi sltetel. Vepsale Exerc! prbleme, Teste xeritl si problome recaptulatve ‘Teste finale de ovaluara Rezultate la exerci, probleme gl tastePrietoni, Dine evar regis Icercaren de aexplica 9 fnfelage Gamen i core tri, parentgind edie noose eschise de Chit saw Bie afi vent Cimostinyleteorebce yi practice acumulate tn clasa @ Xa, atitudinen interogativd fag eto cea ce Entei, fet, ca tn vig, oblrnsinga da fcerca da un rdspuns Intrrbaren See 7, veri rsqunsunle yi si reflecte asupra or, constitu baz pe ca construire Dmprennd Chimia pent elasa ¢ Xa. entra tine, local dn casa Xa, este o chine oud: Chia Organica anual acest te ve ata: + cumosti substantele oranicn, 3 troept st ese forall sid le teligh ropritaple fie cima; sd descopertfenomene si grocese nos + sh venfici pria experiment valaileates regubor si a lef, se brpeleg prin expleatilgice gi pe baz de exemple; © sk oflt ce existent anor materiale woi sou despre composisia unora weuale, eu plceitproctice de zi oni sau deosebite sé care pot avea efete importante ‘supra mediuls inconjuniter; pe care trebuie sd invepi sl progjesi sd ifiapreciescunostintole prin resliare de exec, pro6lame yi teste Manual se adieseazt deopotrivdeleaar cam an parstcutd fm program ont do chine pe sdptdnnd si color care au fa dispcitie pentru aceastd disciplind 2 ore pe siptimand. Lecple clfigatori mumat pentru acestia din ume sunt morcate cu sexu SERRA pot fiparcurse optional, ca exindave gi de cite cial elev. Cu top pot aprofunda domeniul studi, parcurgind textele i imagine oflate sub sgl aH x i. Mira cu imegin spepate fe moteculilor,madilacea unor reat limi, scene, grafice si fowyraft originale ~ exeewate de autoaree acestud anual fn Iaboratoarle do chive gin afara for tn sprijinal eit i profesorilor a fost elaborad so Culegere de probleme, ce euprnde exons, probleme st teste cate tsmeaed pas ew pas demersu de insur, fare si verficare a cunostinffor cprinse ix manual gi permit evaliarea continua a cali invdjan. Culbgerea conte 9 probleme practice, propuse spre af ealzate fn ‘aboratonut sci, precum si probleme penne concurs seolare Cu aceste instramente de Gucru, fleste eu privepere de profesor sf cu interes $6 cviostate de oltre elev, parcurgerea matere’ de Chimie Orpanicd, prevtcued pentra clase a 26a, cere mai putin fort .se wt fae temic, pentru prezent si vitor. Lusniniga Viidescn, Cuminita Irinel Doicin, Comueliu Tandsanu — iii Capitolul 1 INTRODUCERE IN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE © Scurt istoric Insomndrie despre aielerele de tbs pelea side fabricare @ beri in Egipul antic (vez fig. 1.1), despre folosites unor produse rminerale, vegetale gi animate Inca de acum cei mi de. ani consemnate In prima farmacopee ohineza, precum 3} deopre folosivea de cate fenicieni a purpui extrasa din moluste rarine (vezi fig. 1.2) pentru vopsirea panzel gia stofeor, reprezinia repere jn evoluia speciel umane si unele dintre primele informal refentoare (a preocupd legate de chimie organi, {La sfarsitul secolulu al XVill-es au aparut primele clesifogn {2fe subsianfsior cele proventts in regnul vegetal $1 animal au fost numite substanfe organice (prin analogie cu fap c& sunt preduse de organisime vi), iar cale din regnu! mineral au fost rrumite substanfe minerale sau anorganice (68 via{a) Termenul de chimie organiea a fost introdus fn anvl 1806 de Ju Berzelus care 1l asocla cu faptul cf toate substantelo ‘organice sunt produse de organisme visi au la ndut loro fort vitald, Teoria forte vilale avea s& fia infrmat® tn 1028 de F Wobier, cel care a obtinut penteu prima gard in laborator, prin sintez8, un compus organic: ureea. F Wohlor a observat c& prin actinea clorul de amoniu, INH4Cl asupra cianatuluide argint, AgNCU se formeaza clenat do ‘moni, NH,*NCO" gi cloruré de argint, Ag: AQNGO + NHyCl—> NHANCO + AgCl: NHANCO PEs (NH),00 ; Analiza reziduulul alb cristalin format prin tansformarea a cald a cianatului de amoniu a aratat c& substanja obtinuta in laborator este urea, compusul organic existent in urna gi studiat Intens fa acea vrem Chimia organicé este chimla hidrocarburilor (compusl formati doar din carbon $1 hidrogen) si a derivafilor acestora. Aparifia si dezvoltarea chimiei organice in Roménia este legata de lverdie lui Peiru Poni (1841-1926) refertare la studil ‘petrolulut romanese, ale lui Constantin Istrati (1850-1918) gL. Edefeanu despre chimiia compugilor aromatic, ale ful Costin D. ‘Nenifescu (1902-1970), intemeietorul Sool remanapt de, Chimie organica, care a avut contribufii remaccabile In domeniul hidrecarbunilor, al compusilor heterocici, al eompusior natural, precum 5! in eluckiarea unor mecanisme de reacio, Fig. 11. reso din pias Ain Fgiptol Ani Wig. 1.2. Maleul de ponpora din care se extrage purpura HaN~ C- NH ) Water (1800 = 1882),un fn comin cts un electron do » @ carvor © OptectuL chime! ORGANICE valenia, formandu-se 0 legaturé OS. far calla electron! de Pee (Sa Caren fe rset delet cee Valen map, Tl pun In comun cu electron aparinand uner fe Niro stabitea siuturtecostore, suaerea propretafine er toes gi atom do hierogen: ‘himice gl elucclaroa mecanfsmofor prin care se produc reoete oa €. oxtgon—_stimice a care patois compu organs tient eet ieee : @ ELEMENTE ORGANOGENE ua 7 Ca Femi tenis formal nage tots Compusi organei pot avea n moteculafor nu numel atom do Cdovalens,recrek carbon shdrogen, care aunt elamenteleprtcpale, ci ialom de ee carbon drogen, car su le pple salot 0 formesza molecula de etan, care se poate sero tn forms os Toale acesta elemente, care se regisese In. compugi Exerc i organi, sunt rumie-elemente organogene, acica cele care Fae na care 8 lotta Sea rat fomeszi compus! organic. formoaza prin fegarea @ 4 Lows, cu inufe de vaio in fig. 1.3 unt reprezarta tom elemento’ erganogane rin fiom de Ctnte el prin gi restiangg "porta Fig. 15 Ore n sativa sfore ier clerat, aga cum aparn fg pin caro arm pn Topstun. Laagé valojela Lompusal organ celor a vslene sl atmo oo modal seehie i compact) imagine otc computor libere ale atomilor de C de wd oe Organi despra cae ve Invaja In dasa a Xa E 7 o Peet Rezultatele studilor experimental au ardtal ca legéturle & f LEGATURI CHIMICE. ‘covelenta simple dntre un atom de carbon $i4 atom de hidiogan A unt tlentce $1 sunt orientate Jo epaplu dupa vérfuria nul he sult CATENE DE ATOM! DE CARBON fatreodru raputet (ho 18). , & 7 In comportaeledrul compus organé exist cal pun un atom Unghiul dire dova legalu C-H este de 109°28 (muchile de carbon, In anul 1858 Kekulé a stabilit ci atomul de carbon unui tetraedru regulat fac Intre ele un unghi de 109°). Acezagi G = esto totravafont, acca are in tf compusil a valonfa 4 (excep valoar® are gi nghiul ante valenjole a dol atom de carbon g/g ‘monexidul de carbon, CO) gi formeaz’ logit! covalent. ‘ego prin Feghturd simp, SASS Rw Wig. 1.3. Represents prin Carbon, g@ are confgurata.slackoniols a? e? 2p magia rrmulaioe melecileer care contin eatene ae atom Soy SS RLS Merea principaeirelemente Stricturg electronic a earbonul se sera, folosind simboli $20 fe atoms de H pot Wi reprezentsts Im spe fgueind 2, ». ‘organogene, Lewis: C- figcare punct simboizand un electron de valenfa foiraccre imaginare (vezi fg. 1. 6. 2.) seu mult mal simpli, Parti sell ovary cathe eos eacte opie folosnd bile pent tomi st tje pent logétule cine ch 19 Fig. 1,6, tmaginca ueor Hertuntsmbon Gattweminatcsiona ae mde care respec var unghror re vale (ve neon 4 88, cu elgctroni dia lima strata al au ai a 1s metan; Be vena re nec creeae In med siniar 6 pot sere foil cavalente simple int 2 ccmpicerenend de) for fom) re cave sahloc esl legs coven, oral do carbon 3 al tom sau grupo do et care pol pune om dC Tn anul 1859 Couper a ardtat atom de carbon au Meets de Lait een 2 eto capwahaite doa se btoend crit, eome neater aa an ~fomarea de utr evans simple, oe caton Gs bron bie He de a forma lanfuri de atomi de carbon, numite catene (vezi fig. lon 1.4.), Pentru a scrie formulele catenelar de atomi de carbon s-a A u marcat 0 valenfa prin trasares cAte une fniufo Intra simbolurla, i Gott H-G-ol : chy ct Fig. 14 Canuri sou catene — Senaone sorte : 5 de atomi de carbon: De exemple: 2am. cten. Piyetant alae alata Satea tata gfomarea dei eaten snp, «nko atm do 6,0 Ccomun a fiecdrui electron de valent, eu'cAte un electron de la 4 4 atomi de niogen, H (ear Ig asiguiéasilel confguaia stabi : de dublel); se formeazd molecula de metan, CH, Bits -G-0-H “9H 6-0-4: cHy-OH a ¥ K GAD sou HEH ou H-G-H sou Cha; Fiecare electron singur (nclmperecheat) se fgurenzs print-o if fi 4 ln care arta c&etomul are o valenja era fomulé Lows formu ov ina farmus Frechea do electron pe care © ma are un alor, cups ce ‘()de valenja—restansa gra stabilit octetul, se numeste pereche de electron!Sinevenuiuin? Foes ame i crate ce dt tow pote fh or oral of recta Tagatira & se Tocaz pein Intepatnandenes (apes total dot_onbitalt consal Fare sete can atm, epitiea 9 ee fone} prin Hild dt oxbitall pra fovienta acount vce dup acces aN de coonny fs poste exists Hecht Teg = eg Aube dae do Sea ron pn atic mul eaba Tepe Soy Siesta ee en ea Legis iiplddinire loi oe to i 9) ha Vig. 1.7. Chsiticarenentenelor lap tipul e leur’ C6 hoparichani gi mu se mal noteazR in scrirea focmulet ‘compu Un atom de C poate participa $i a formarea de logdtur muti = logatur dbo, de exempiv: 3CmCX , 30 ,30=8 ao GaG sau eek: Yomeg 4H H-GaC-H sau CHyeCHy, = § sou ond i 0 H-G=0 sau HoeD = legaturt tripe, de exempht ~| cue sau ~CaC~; st, ‘cull sau -C=N, ~cec- H-CEC-H sau He! H {In tabelul 1. 1. sunt prezentate principalete modaitatl de seriare @ formlelor compugilor erganic. Tabelul 1.1, Malti de Sriere 2 formulelor eompusilor organic [Formule cu tiniufe de] Formula de provactie Formula Lewis [°° restranss Ghy-Chty Cis OH.~CHy- Hoy © Tieur! DE CATENE DE ATOM! DE CARBON Uni atom de carbon nu folosese toate cele 4 valentele ale for pentru a forma catene. Valenfele care nu fac parte dnti-0 calend Sunt folosite pentru @ se combina cu hidrogenul (se fermeazs hidrocarburi sau cu alte elements organogone (ee formeazd alte ‘clase de compusi organici Clasificarea catenstor dupa tipul de legaturi care exista intre atomii de carbon Dupa mocul in care se leagh stomii de carbon inte ei eatenele de elon de carbon sau calenele hidiocarbvonate pot fi de tipurla urmatoarele (vez! fig 1.7.) + catene saturate; tnire atomii de © sunt numa legit covalente eimple, 2, C-C; ole ee gkeasc in compusi organicl satura = catene nesaturate: in catena exista cel putin o legaturd x Ine dol atomi de C; ele 60 gseso in compu organi nesalurafi - catene aromatice: catenele de aiomit de C formeaza (cel ‘mai adesea) ciluri (denumite nuctee) de 6 ator si contin atét legaturi ¢ c&t | electron’ x corespunzaten Iegaturlor duble; ela se giise8c In compusi aromatic. Clasiticarea catenclor saturate gi nesaturate Intro catena atom ce carbon se pot agera (vex fa. 1.8): lard nine (care este reap doar pe nae, pentu 0 nu complica sriorea, th realtata find vorba de olin Ing zagh 5 formeeza catone liniare ~ de 0 parte gi de ala 9 cate! Iniaro; se formeaza catene ‘amnitiate(asemeni euro: un copac) ~ intro forma. goometrica.Mchit: de exemply pairat pentagon, sau haxegon: se formeaza catene cilice, ccestea fot avea gel ramen Tipur de atomi de carbon in cateno Intro eaten, etomi de carton pot F clasfoay dupa numeral legéturior prin care se leega do ali ston do\ carbon aste. nat ~ atom ds carbon primati~ eunt gal covalent de un singur atom de carbon (vez fig 1. 9. ~ stom de carbon secundarl~ sun legal cu dout covaente do un at sa do af ator de carbon (eat fig. 1,96: ~ stoi de carbon tran ~ sun fega cu trecovalente de at ‘au do aif atom de carbon (eri. 1 8.0) ~ atom de carbon euatemar ~ sto de caroon legal cu aru covaents de ai atom’ de carbon (vez! fig. 1.8), Exercitiu Precizeazi, completénd cubricle labelulul 4.2, pul fecanuia ine atomil ce carbon (par, eecundari, tear, cvaternari) «in urmatoarele catane hidrocartonale: uty “ory ae “ono ‘eb oH, Hy Rezolvare: veri tabelul 1,2 ——4 STRUCTURA COMPUSILOR ORGANICI NNojiunea de structurd chimica (introdusa pentru prima data de Butlerov in 1864) s0 refer’ la ature, nuradrul gi fell tn care ‘sunt feget atom dntr-0 moleculé. Proprietale fizice si chimive le unui compus organic depind de structura sa. Stabila structuri unui compus organic ge face parcurgand ‘urmatoarele efape: a Natu i a numa de atoml dint-o molacula se face in urma unor analize calliative (arata care sunt ator) gi Fespectiv caniaive (arat3 nurndrul de atom din flecare ip de ‘atomi) la care cunt supugi compusii chimici puri; ~ stabiirea compozitia! substanjei cu ajutoruldatelor obtinute. Pe baza compoziie (de obicei exprimala in procente, %) se deduce formula mofeculard; = modul in care stom sunt sranjati in moloculs este redat de formnulele dle structurs, eH-gi-ery cmp hm > ce he Hap oH Habs % 1.8, Claifaea enone up oo de agersea stonlor de 9. Tipuri de atom de © in eaten a. primar; b,secundaris tenis. euaternat Teelul 1.2. Tpul tiger’ atorn de C din eaenele dis exerci, [Tip atom | is =e a) » | par cad Pear ateena|Pig. 1.10. fostalate imps pent efectarea Fig. 1.11. Roprezentrea schematic salou ‘¢- Compezitie fh prosente a unel sustanie A. @ ANALIZA ELEMENTALA A UNE! SUBSTANTE ORGANICE © Natura atomilor din molecul Peniru 2 stabil natura atomilor dint compu organic se plied metoda arderi descoperté in anul 1784 de Lavoisior, ‘urmats de analiza gazelor rezulaie din ardere, prin electuarea lunor react specitice. In acest fel sa roalizeazd analiza elementalé caltativa a substanyoi ‘Arderea substanfel organice se face int-o inctalalo empl, de tipul celei cin fig. 1.10. (de cole mal multe of In prezen{s de calalizator giseu de substanje care sé reactioneze cu elemeriele din compoziia molecule’). In vasul de prindere se inaduce aps ‘sau 0 solujle care 68 reaciioneze cu produgll de react. @ Compozitia in procente de masa a substanfei organice In anul 1830 Justus von Liebig a pus la punet metoda analizel elementale cantitative flosind, atu de ardere, 0 seria de ate reacti specifics prin caro elementolor organagene din compuni forganicl sunt transformate In compugi care pat f deierminatt ccanftal (se deterriné masa slsau concentrafia). In acest fel 8¢ poste stabil concenitralia procentuala a flecénii element ch ‘molecule unui compus ofganic (cu excepfia oxigenulul care se calcvleszé ca diferenfa pina ls 0 suta), Exercifiu Se cupun analize!elementale 0,30 g do subetanjergonics A, prin ardere (combustia) in excas ce oxigen: In urma reaciel rezulté 0,224 L de CO, gi 0,17 g de apd, Stabilegte compoz- fia in procente de maséi 8 aubstanfl A Rezolvare: Stl: Mapa * 18 §1 Mog= 44. © Se calculenza: ‘maga de C,ms din mca, © Se calculeaz4 continutul hal fecdrui element subsiangé A: 02098.....002¢H 1009 2 02 10070,30 = 6,66 %H O809A.....012g0 100 y hoo, = Mn 002 incantatea 08 T Hhoos 160 a y= 0,42100/0;30 = #0,00% C 100 ~ (6,86 + 40,00) = 53,3380. simasa de H, m,din My: 189H.0....29H otag iny= 0,782718= 0.02 9. — @ DETERMINAREA FORMULEI BRUTE Formula brut arats natura atonilor $f rapartul in care se soso ia molecull, exprimat prin oumers tntregh Formula bruté's0.poata- stabli cunoscénd compazitia tn Procenta de masa a substanfel organice si masela atomice cle elamentelor care © compun, xeretfia Un compus orgenic confine 85,71% C gi 14,29% H. Stabileste Rezotvare, ‘Sa imparts flecare valoare procentualé ls masa atomica a lomeatulul eorezpunzator cm ast 2~ 7,14 Ho 14,29 11 = 14,20. Se Imparte lecare rezutat la numa cel mal mie: Hic = 14,28 (7,14= 2 C:Gs 7,14 17,14 =1 Raportul de combinaro al atomilor se exprima ria numore inregi: CH= 1:2, Formuta brut este: CH, y formula brut a acestvia, a € DETERMINAREA FORMULE! MOLECULARE Formula motecutard precizea’ fell atomilar din motecer $f numa exact al acestora Formule moiaculard ste un multiply Inrog al formutol brute, Une! formule brute f pot corespunde mai muite formule molecular. Exerci P Slabs care este formula molecular a compusuiul organic A ptind 8 are formula brutd CH gi masa molaté 28 g/mol, Rezolvere: ‘Masa molara, Ma compusor cu formula molecular (CH), este: M= (12 +2) 14 0, M=28 = a = 2; formula molecularé a luiA este (CH), acc Cot © DETERMINAREA FORMULEI STRUCTURALE Formulate structurale precizeaza (ca element nou th raport ‘2 cele moleculare), modu de fegare a afonifor In molecul Formula plana, Formula slructuralé a uni subetanfe chimice ‘89 poale scrie Tn plan In mel mutta modun. Roprazentarea graficd a formulelor structurale este posibié utlizand: formule Lewis, formule in care so traseaza o linie pentru a marca legatura chimica (numite formula de proiecie) $: formula de proiacfo restrnse (vez! tabelul 1.1). 8s Ty AR - By eae Come is Siena TW AY onaie Re at Formula ~ el Fig. 1.12, Epele stsbiint structuril computor organic,Fig. L 13. Modoe spite ale molecule de elan:Fotograti ‘ale modelo mode! dese model eouspact. eh iy wt Fig. 4.14, Modele spatiale ale ‘oleevle de oton; mods ‘tds conga Pig. 1.18. Scrlerea struct molecules simple, ts spat, pin formule de conriguraie: 1 pent wn tom de carbo 1. pent ctor ci atone C legal nua pin Neg sil, Exerc * Pappa vera ack Lee teaao cermule Lewie [Formule de prolecji] Formule de proectie} Formule Le Me eae g loHs-G-cHy-cxcn| Jn scrierea formulclor molacuiclor compusior arganisl se {closes focvent formule de prolaciarestrane, ele se vor nami in captoiste urmstoare: forme do tue plana Formula spafialéprezinté modu do orientore th spafy a legBturcrchinice. Pol const modele spf ato molocullor compusior erganici folosind ble coirate i je. cin (usd (voa! tg. 1 13) Imagine molectsecr comput organs dase care vel inva, sunt prezentate in cost manual m copie a numoroase fit, rn modele dechise pcompacte vos fi. 114) Dypé goomaia for molecule pot aves formule do strlur lina’ remifleatd sau cick, ecaro dno puna slur, nesatirate sau aromatoe, rans Formulele moiecvlare plane se pot seria in mod sunphfical prin formule condensate simplcate (formule graf!) cate sunt| realizale prin tint frdnle sau modele, In care nu se mal sexy simbolutle pentru C gi H; de exempt: CHy~ CHy HyC = CH ~ CH, ~ CH, ~ CHy Peniru structur! de molecule simple, in spajiu, se poate recurge la formuldri co sugereazé modell tetraedric al atomul de carbon (formule de configura) unde linia continua (—) ‘eprezintd lanl lomior de carbon alt in pian hit, coa punclalS ( - -) reprezinid. atom aflai Ih spalele acestua, | respect legaturie ingtogate (47 ) araté atom sain foja lamuli hatie do exempl, (ved i. 1. 15). "Thos pte: po bre friar condense incleae parpta cacueee x pant 8 nee Se nemesis de © lzomer: Unei formule moleculare fi pot corespunde mai multe formule structural. j Compu organie' care au n moleculd acolal tp gh acelagi De cute ‘umar do ato, dar care acta nu sunt logo gin aclagi De pote fo, se rumesc zomert (zo-eceesi, moran, nia geacs). — atttane {9 ciesicare a izomarior este dain hg, 1.16 f i aL [f CLASIFICAREA COMPUSILOR ORGANICI a ‘Gompugi organi includ in struclurd un numa mie de grr de atom), care le’ determina reectvtatea, fapt ce permite Clasicerea gi caractarizarea lor msi ugoar8, Acestea sunt nurite ‘grupe functionale. identiicares grupelor funcionale tnirun ‘ompus chimic permite s8 se proved proprietale tui chime, Grupa funefienala este un atom sau 0 grupd de atom care. 1 pun prezerfa sa inleo nrotacul, 1 confor acesteia proprietji Brice $i chimice specifice. a ra Grapes furesionae pot: , crete ita Fig. 1.18, Dependents istanel nied ator eC se tip de lepdara inte et Gea ac te Duzer pe eng Legturitechimice pot 1 injeleze ug Aespre forte pe cate lea din std fz Legitura chinied este 0 forti un vector ~ care se webiste tire trom sau grupuri de atom pe eare ii mantine imprund gi deferens HH funojioneze ca 0 unitate cw stailtate mare, astfeh neit xh ie considera 0 speete independent ~ 0 mooculd Inacceptis cea mel simp a unetTegiturt que dot alom Agi, oct Aoi electoni de valent sunt atag eu o fori F\ de nucle atommalsi A sco for F de ncleulatomalat B. _.Dsch, A este cu mult mai electronegativ decdt B atunci [Filp>[% 9B cedeazd un electra ii A devenind on posi (RY) iar Aun fon nggatly (8°). Lepitura A:” BY a fost denutaelecrovatend, acd |F este comparshiléca marine on |F2|legiturs form exe iegarunt covalent (se pun eletront in cam). rune! cind |) lepitora este nopolara (feevent in eazul legituilor omogene) ic ind [Fil = (Fe), leeatura covatenia este potara (Ircevent in caallpior ‘erogens), molecula se compet ca un ipo Lopitura chimic# eovalents, find © fort, pose toate atibatele = actionensi pe o dreapté suport, motiv. peniry care legate himtce sunt ortentaie tn spaiu (vezi formlele spa gf modelul teiraedtc al about de carbon). Valente fae ince ele mh, = legturle chimice ifort ea iensiore (pr modulul vectarul), Aatiel legitura simp, o este mai stbila dec Jegitre dubla (ox) care este mai slab dec fegatura rip (@¥2s), Fyfe desta mari det ste mil te atom, a forfle de tact mel doternin tae mal mai Ast, hmgimes lees ead Ss Jggauur papa tegmura dutla< onan sy eg © Concluzii O Elemente organogene, cele care forneazti compu onanici sunt C, H, O,N, falogeni, 5, P gl in proporte mica metal, Atomui de carbon este tetravalent si formeaze logituri covalente: simple, duble $i tiple. 1 Alomi de carbon au vapacttatea de a se faga uni! cu att $1 de fora lanturi de atomi do carbon, numite eaten Caterile de atom’ da carbon sau catensle hicrocarbonate ot fi: ealurate, nesalurate sau aromatice, precum sl Iniere, ‘amifcate sau cilen, 1 Intro catend, atomi de carbon pot ft: primari, secundar torjari sau custernar Notiunea de structuré chimied se referd la natura, ‘numeral g foul caro sunt lege alo dno moleculs, Stabiirea siructuri' unui compus organic ge face arcurganc urmatoarele etape: analiza elementald, deduceres formulei brute gi apoia formule! moleculare; modal in care atom sunt afanlai n molacula este redat de farmulele de structurs Clasificarea compusior orgenici se face In functie de jtupste functonale pe care le conjin fn melecul8. Din punet de vedere al compozitiel lor, compusii o”ganici se impart Tn hicocarburi9i deriva functional ai acestora, ‘ [— PROBLEME REZOLVATE 4. © cantitate do 2,1 g de substanjé organicd A s-2 supus anaiizel elementale, cbiinndu-se 4,4 9 de CO, $10.9 9 de H,0. Determiné formulcle procentuald, bruté gi molactlara ale ‘substanfei necunoscute A sind 68 cubstanfa’A are masa molaré ‘egald cu 84 girl ‘Rozolvare: Calcuieaz masele do: carbon din dioxidul do carbon gh ‘crogen din apa, obtinuto tn urma snalize) elamentale 449.9 COpmranennst2 GO 18 HO 29H MAG O0prorrvrnnX GE _O99HO. yoH SeIz9c; y=0iod acd tn wma analizel elementale s-au objinut doar CO, gi 1,0 lar suma maselor do carbon gi hidrogen nu este egala cu ‘masa substanfei supusd analizel, diferenja co attibuie prin ‘conventie oxigenului existent in subdstanfa analizata 24-(1,2 + 0,1) = 0,890, Calcuteaza formula procentualé e substanfel A: 24 g substan rnnnyech2 G ConnnniOsl GH, 0890 400 g substanja.i ag Go. bg. eg a= 87.14% C; D=47a% H, ‘= 38, 10%O. Pent determinarea formule brute: sa imparte fecare valoare procentualé obtinti fa masa atomica @ elementulul coroepun2ator 1 ap se impart rezultatele ta col mai mic dinte ele. Acaste lime ‘ozultale sunt indict formule’ brute Cg $F aye] :295 somasnt ttt o 22 2a 6 Formula molecular a subsianjel A este (CH. Determinares valorl ul n se reslizeaza folsind valoarea masei ‘molare a aubstanjel A M=42n, Aa Aare formula molecular’ C.H,0:. 2. © substanjé organicd necunoscuta are raportul masio CHIN = 6:2:7 gf masa molard egalé cy 60, Determing formula ‘molar’ a sudstanfei necunoscute Rozolvare: Caleuieazé masa fiecdrul clement organogen confinut inten ‘mol da substan necunescut 15g BUbsANfB os nn.6 GB Conese 2G Havens? GN 60 g substan} 29 Con b OH, con Sr ee Oe Stabileste mumérut atomlor din fiocare element organogen egyfnut into melecula Ge substanfa necunascuta 8 2 “GE = 2atomi Cy —— = B.atomi H; a = 2 atom Fe = 2atomi co; tomi Hy = = 2am N. Formula molecular a substanfel este: C,H.NsIE ExXERCITU $1 PROBLEME 41, Dolermina formulele: brute ale substanfetor care au rapoartae da mass: a} CHO = 18:33; b) CHIN = 18:5: el CH= 61 2, Prin ardetea 9 9,12 g de substan|a organicé avdnd masa molar8 104 g/mol se objin 3,36 dm? CO, gi 324 mg HyO. Determind formula rmoleculard a eubstanjel orgenica. Stind <8 in sirycita subslanjei se gsesc numal legaturl simple, serio 0 formula de structurd.posibl& pentru aceasta substania 3. Prin arderea a 1,68 g de hidrocarburl se obfin 2,888 Um® CO; Sind c& donsitatoa vaporlor 981 fol de aor esie 2.91 detatminé formula molecular hidrocarburi 4°. Lo enaliza a 1,58 g do substarfé organic& 8-au obfinut 4,344 din? CO,, 2,016 LH.0 91 224 fo Np floalo volumele au fost masurate in Condit normal). Detenmina formula molecular 2 substanfel organice, lind c& densitatea ‘vaporior sai fata de azot este 2.1 5°. Osubstan|s erpaniea format gin C,H gi Cl eu ‘masa molar 127 gimol este supusd araize. Din 4127 g lo subston|d #20 abjinut 2.87 g do AgCl 811,76 g de CO, Determin’ formula molecular 2 substanfel gisele 0 formulé de structurd posi glind G8 nu confine in molaculé deat fegatur . fn uma descompuneni termice a 4.38 9 de substontS organieS cu masa molaré 148. ginol ‘58 obj 2.016 dm? CO, 3,36 dm? CO §1 4.86 9 H,0, Determind fonnula moleeuaré a substanjel, 7 In condi normale 1 dm? dito hidrocarbue ‘gazcasd oéntiresle 2,6 g. in urme ardent a 0,2 molt din aceeas! hidracarbur& se degajs 35.2 9 Oz. Determind formula molecular @ hidrocarburi g eri 0 formula de etructurd, gine ‘cha conjne o legaturd =, 8. Se di urmétoarea formula de structurd @ unei hgrocarbar oy CH Hy My Orip- GH- 6. Og PrecizoazA tigul catonsi (saturati eau nesa turata) $1 tipul atomilor de carbon (primar, ‘secundat,tertia! sau cuatenfar Oly CHy 16 —& Tes 1. Scrie cuvantul / cuvitiele dintre poranteze care complsteaz’ corset flecaro dint afm file date: 4. Sineza...... 8 fost prima sinteza organic (vrei metanull) 2. Flomantele care intré tn compoaitia compuglior organici se numese slomonte (erganogene /organometaiice) 2. Orica compus organic confine in molacula ui bIIgaLO nnn (BPDON oxigen) 4, Clon... partipa la o legaturd x. (poate / nu poate) 1 punet 1 cae lan te do “4 zs woueed. ee 1, Determind formula moleculad @ unet substanje organice care are raportul de masa GMO = 6:18 gf masa molar8 60 imo. 2 puncto IW, Se ard 1.44 g da substan organicd (are donsitatea vapor fala de aer egala cu 2.48), Stind €8 se obfn 1,792 am® CO, $11.44 g de #0 20 cer: 4) determind formulole procontuals, brut. gi molecular ale subslenfel organice supusé arte, 3X1 punet = 3 puncte b) Serie o formulé de siructurs posits penta substanjs organied determinala la punctul a, 8 alomul do oxigen participa ia slngura legalura x din molacuts 1 punet Timp de hucru: 60 minute, 1 punet din ofc Capitolul 2 HIDROCARBURI Hidrocarburite sunt eompusi organici care contin in molecule Jor rum elon de carbon $i hiarogen. Formula molecularé genereié a unei hidrocarbur poate fi cexprimata astel: CyH,, unde x reprezints numérul de atomi de ‘carbon din molecular y numarul de atomi de hidrogen, CLASIFICAREA HIDROCARBURILOR Clasificarea hidiocarburior se poate face tn functio de modu! dds dispunera a atornior de carban In catena gi de natura legd- turitor chimice (fg. 2.1.) Dupa natura legaturilor chimico exist: O hidrocarburf saturate ~ alcani ~ contin in molecule lor doar legtur simple; de exempl CH, CHy-CHs CHy-CH:—CHy rican tan propan hidrocarburi nesaturate ~ confin tn molecula lor cal putin © legétura dubla Sau tpla intre dot atom’ de carbon, Ele se clasific in: salehene: CHa=CHy CHy=CH-CHy tea proper + sleadione: CM2=C=CH, — CHy=CH=CH=CH, propasions 1,3:butations + ebehin: ono“ Chis tind propind © hidrocarburi aromatice ~ contin in molecula tor cel putin Un ciclu benzenic; de exemplu, veai fig. 2. 2. ‘Dupa tipul catonel exists hidrocarburi cu catend acielics - confin in molecula lar 0 ‘structurd iniar’ eau ramificatd (acoloa} U hidracarouri cu eaten cicicd - contin in motecula for unul ‘sau mai muie clclur de atomi de C; de exempla voz fig. 2.2 Exercifit 7, Scie 0 Tormuld de siruc- turd @ une’ hidrocarburi ne- saturate cucatend acicica gi care conjing In molecu 4 ‘atomi de carbon. Rezolvare: Exisi mat multe hidrocarburi nesturate cu calend acicio gi cu 4 tori 4 carbon in molecu’. Una lire aceste hirosarburi are formula de sructura plana (CHs-CH=CH~CHy. 2, Sate 0 formu de structura une hidrocerburl saturate cu catend aciclcd gi cu atom de carbon in molecu, a | H ! D R Oo Cc A R Be at | eames R sniper ! i Ho “ch, a : & On oO) es i He “SCH ee oO Fig. 2.2. Hidrocanbusi eu struct celica a. saturate (cicoalcani) ‘a menatirte .acumalice,Tabetul 2.1.6°Formulele ‘molecolare st denumistle sleailor CC, Ca. Formula [se enum 5 CsHi2 | Pentan 8 | Cette | Hexan 7 Cite | Heptan 8 | Celie | octen 3 7 TEx [oraecen 20] CooMa2 | Eicosan : . t e& CY Fig 2.3. Malas 8 formula ews by forma do proectie magines molecule mode deecbis; 2, moe compact 2.1. ALCANI ff DEFINITE, SERIE OMOLOAGA, DENUMIRE Alcan sunt hidrocerburi sctolice saturato Formula generala a alcanilar eate CpHone>. In molecule aleanilor se g8sesc aural lagaturl simple, de tp o, ‘carbon-carbon si carban-hidrogen, Soria omoloagit 2 alcaniior se objine pornind de la tomwula Wonerala a acestors, CyPlenga, in caro i $a atrbuie kil a val! Introgi $i suocesive (n= 4, 2, 3,-.) © Denumirea alcanilor Primi patru termeni din seria omoloaga a lcanllr au denumin Speciice, uzusle itabelul 2.1.2), care conjin auf an, Tibelul 2.14, Formulele gi deseonies pinor pairs alean Form Formula do etructur | Den 1 |motecu] roman de protci — a i 1] cy ¢ cre | satan] 2] city Orgel | tan 3| cite OHts-CHly-CHy_ |propan| Gtiy= CH= CH=CH 4| caite sau Buten CHyACH gos {a denumirea compusilor organi) se aplcd regiile stabilia Ge Unk nea Internationala de Chimie Pura si Aplieata (TUPAC), TIncepind cu cel de-al cincilea termen din seria omoloaga @ aicanior, denumirea se reaizesza prin adSugerea sufixulil an, la ‘xvantul grecesc care exorima numa de atomi da carton cin ‘moleculd da exemplu: vezi tabs 2.1.6, Flecare substanja din seria omoloag’ a alcanor der de cea pre- ‘codenta seu de uimatcarea pont-o grupare, ~CH2~, nmi ciferenta ‘de omologie ratie de omlog). Primal termen este metanul (vez fig. 2.3), Exerciiu Sore formulete moteculara g de structuré plana pentru omologul ‘superior a! pentanului prscum gi numele acest, & /ZomeRIA ALCANILOR Sustanfolo care au aceeasi formulié molocularé, dar cifera rin structura for ($i drept consecing’ $i prin propntiie for), se umose izomert De exemplu, aleanii cu formula molecular’ CyH4q sunt substante izomere: CHy=CH-CH, CHy~CH)—CHp~CHy by (caten’ tine) (catend ramifcata) ebutan izobuten (7-butsn), Aleani cu catone linlare se numesc eval normal alcani (-2icani), iar cai cu catone ramifcate fzeatcant (-alcani) Subsfanfots fzomare care se deasohesc doar prin modul de aranjere 9 stomilor de carbon in catene (lviar sau rarufcat) $8 ‘numasc lzomorl de eatend. Gele doua substanje care au aceeasi formulé moleculard CyHy9: mbutan gi izobuten, sunt lzomer de catend In seria aleanifor, odata cu crosterea qumanulu! de atomi de ‘carbon, cragle $1 numarul izomeriior de catend care corespund ‘acaleiagi formule moleculare (vezi tabelul 2.2) € Denumirea ZoALcaNILOR Pentru a denumi coract aleanii care au catena ramificata {(z0alcen), trebuie sa respecti ceva reguh generale (impuse de IUPAG) gis cunosti numelo cafenelor care constiule amicajie legate de catana de baz’. Ramificafite catenei de baza au numele radicallor nidrocar- onal corespunzaitor, ‘In mod formel, prin indepértarea unui sou a mal multor atom dd hidrogen, H cint-o hidrocaraura se objine un radical hidro- carbonat, sau pe scurt: radical de hidrocarbura Denumirsa radlcalilor proveniti de la alcani se face prin Inlocuiren sufiului aa din numele alcenului eu eufxul care cores unde numérului de atomi de H Indepartaji de la otormul de C (vezi fg, 2. 4), De exempt * dad s-a indepdrtat un stom ds hidrogen, s¢ inlocuieste ssufcal an din denumirea alcanulul cu sufiel it Acosti radical ‘onovalengi se mai numese radical elchit, * daca s-au Indepartat doi atomi de hidrogen e8 Inlocviegte sufsul an eu ifiden sau iien (radical! divalent! alohiiden saw alehitony, * dacé s-au Indepértattrei atom! de hidrogen se inlocuieste ‘sufxul an eu isin sau in (radical rivaleny alchitn sau alchin, De exernply, radical proveniti de la metan sunt cH CH abi ~CH,~ rmetan met autititen atin (anetfen) ——emetin) Tabehal 2.2, Numael de izomeri de cen’ corespunzdiort sloaila 8 €,~C343 Cp Formula tzomeri de motecutan | ern | Cito 2 Cite | 8 [Seg fe [tHe [8 Choos [75 Rc, — ox atch G 7 BRA nal EHS atcha? ale Pig. 2.4. Obynssea ovina cairo ba lean si dsnumive fr ”©) CHy-CHy~CH— Rezolvare 4) eb) etliden; ) prop ll @ Denumirea alcanilor cu catena ramificata se face respectand urmatoarele requl 1. Se stabileste cea mai lunga catend de atomi de carbon, Acoasta se considera calend de bazd: de exemplu Clg GH-CHe=CHe=CHy=CHy (CH= GHAOH,=CHg=CH)~CHs Gh - GH CH hy Alege eweesT deusecwesens cee el slyee insoedd davarece Gitena con ug are 7 atom de carbon: nal hgh ate 6 stor de cabo, Dac exist doua catene cu avelagi nur de ator) de carbon, se consider’ calend de baza aceea care confine cele mai multe ramificai (Cty-CH-GH=GH=CHA=OHy (CH CHACHECHSCHLAOHy Gh CAFC, Ors io oh hy legate convit deoweco catena eu 6 slags inewnvif oui som! de carbon are wei nana; alo de cabon ae do ric 2. Se numeroteaza alomii de carbon din catena de baza, prin ele arabe. Aceals cifte reprezintS indici de poziti ale ramifcatilor. Numerotarea se face de la o extremitate sau ata a catonei, find erecta acea varlanta de rumarétoare In care suma inciclor de pozile a tuturor remifcatilor este minima jm 0a 6 bind trbiccaimony ‘ori ZoucoatoH-oRcoH, laZbhean, IChFeHECHs “Ge gee creed deouce sim in-alegere incorecté deoarece sma Cilor de pole rifigior ete: inittor de poitie ramifcafir ream, estes} 44452 12 3, La numele alcanuli corespunzator catenei de baz ge adaug’s ddenumirie ramificatitor(radicalar), in ordine alfaboti, indicana: prin ciffe arabe pozijite acestora, = pin prefhele: dt, tot, penta... mullptitatea lor pe catend, Prefixelo nu moificd ordinea alfaboticé a camifcalilr 4, 5, 8 Crore TH CHEGH, hy at.24dimetesan “courte caveat 66 aa (Cth Gie- GH CH=CH, ‘demumice acon xorg V7, Genumesie umitonul Rezolvere: itcaeos CHe~CHyCHy~CHy= Cis gts ae Oly CHa GHGHF-CHs iy CH=CH Cy Gia Cy Cty "Gy CHs mea seenuee 2meibutay, 4-2ti.2,2,3-4imetithexan, 2. Sorte formulele de strue- turd. 9f denumeste izomeri alcanulu eu formula molecu- lar Gey. 2,2-dimetipropac, Peniru unelehidrocarburi, pe tanga denumirle corferm IUPAC ‘se folosesc gi denunii uzuaie. De exemplu (ver! fig. 2. 8) * aleanii cu 0 grupa mali la atomut al doiles de carbon se denumese folosing prefixul izo adaugat Ia numele n-alcanulyi izomer Inocil hi” CH, —cH=CHy=CHy Hy 2-metlibutan sau repeutan, * pentru sleanii cu doud grupe metil la al doles atom de cordon al catenei de bazd se foioseste prefixul neo acugat ia rnumele f-alearului izomer, fn loc ui: e on-bmcny & Exercitin "Scie izomeri alcenuisi cu 6 atomi de carton gi denumeste+ ‘conform IUPAC. Serie denumirie uzuale izchoxan respeciv ‘nechexan sub izoaicanit corespunzator —& STRUCTURA ALCANILOR dd ‘Aton de carbon esie un element situatin tabelul periodic fn grupa 14 (VA) $i perioads 2 2-8. Configuratia hi electronic este prezentaté Ta fig. 2.6. Observi cd are poulimul srt 4 doi dintre et su si ‘orbital de tip ss au spin opus gi doi sunt situa fn orbital de tp p34 au spin paralel. Dac etomul de carbon ar participa la ourarea de Jeghtorichinice uma eu cei dol ebiteli de tip p eaebonul at aven fa ‘composi sti valena 2, fn realitate in tof comps i organi, somal de carbon ace valenfa 4: Du ce? Pentru a rispunde le sceast itrebare aloestoH ek Julengaesie un mumdr rreg $earacterizeaed capaci ‘aed de eambirare a umul arom cx at ato, a. Cok Cy b. CHeGH=R Fig, 2. Stractura grupelor de ‘atom crore le corespund pe Fixe Folate in denmiron aleanilor cae le conti: 1160; b, iz, aFig. 2. 6 Reprezentorea schematieg «formar molecule de metan a stu fetal stem oC, bh sive de valent a atrm eC; © gpometia arom de exon sare de yale, . geomatin e ‘cath in ste fe scomnin mt “U _ Oe Fig. 2 7. maginea molesile de meta ‘9, model desis 1b model compact. Se ‘ KAR Fig. 2.9, Imaginea. Penn a forma legit chimice stile stoma do carbon tice in store filament sea de vatenya, Aceaststretere are fe pi ccombinavea orbtalitr de tp s gi p din statu 2 al ste fndameutate i formeres unor foi orbital Acestia au toi aveeasl geemerie g energie care sunt complet dori athtdeosle ale orbitlilor «et gi de cele ale orbiaitor p. ‘Dacd se combink osbitel de tps ou 3 orbital de tp p se forme 4 orbital cu acveasépoemerte 3 enegic (fg. 2. 68) 4 cine se mimese orbital sp, Fleeare dre ace orbital sp? (orient puna dite ‘ele te axe de conntonate) este aeupat cu ete un elec, Atosn de avon, flat in aceas8 steve de valon ae geometriatefracibcd (ig. 2 Formica cu hidrogenal im corpus cu formula CH, fa care vm de hdrogen este legat de atom de cuban pena legit igma, «(ve 2.6), Se Goomettia metanulti, alcanul cu formula CH, este reprézen- tata in fig: 1. 6. Observ! cé este imaginea unui tetraedru regulat Un model al metanulul, CH, in care sunt indicate unghiurle inte lagétur, precum gi ingimea acestora este prozentat In fig. 2. Ta, lar modelul compact al molecule de metan In fg. 2. 7.6. Netanul, CH,, primul tormen din seria eleanier este format lint-un singur atom de carbon si patru stom de hidrogen legati prin legaturi covalente simple, Valeniele atomului de C sunt orientate Th spe dupa varie ‘nul teraedry reguat; unghiul dintre dous vaterfe esta de 10°28" “oli cela alcani contin deasermenea numai legatuile simple, ‘6. Intre dol atomi de carbon si leg&tur simple, a, Inte ateral de ‘carbon 54 hidrogen. Lungimea leg&turl simple CC este 1,54 & Jar rottia In jurul aceste’legaturl este posit, vezi i, 2, 8: borgt [1,54 8) GND indo niche ievaetace aye setcr do Cohn sos seat ents see na eT PROPRIETATI FIZICE © Starea de agregare Tn conditi standard (25%C $i 4. atm), primi patra termeni ‘neopentanul sunt gaze, Alcanil, Ineepand cu termenti mic incluslv Cy7 sunt Rentz, lar oei superior sunt salir, © Punctele de fierbere gi de topire ‘n figura 2.10. este reprezentata variala valorior punctelor de fierbere gi a color de topiro ale normal aleanilr tn func de ‘numarut de atom de carbon in moleculd (sau de valoarea masei nrolare). Observi c& punctele de flerbere gi de topire oresc o data cu cregterea numérului de atomi de carbon din molecul ‘Cresterea punctelor de topre cu cresterea numérulul de atomi de carbon gin moleculé este mai putin uniforma decat crastersa unctelor de ferbera, Iroalcanil au puncte de flerbere mai scazute dec&t normal- aicani cu aceiag! numar de atomi de carbon. In cazul aleanior eu acelagi numar de atomni de carbon izomeni| cu catena cea mel ramfficaté are punctul de lerbere col mai eed; de exemple reste ramitearea estan Henrth oopr-cipts hf mt RG det ae bee fe Keeani comer: noctanul gi 2,2,33-otrametibutanl au fecare un caraceristic, Se dau valotie pi: 128,7°C $1 108.3° Se ca: 4) sci formuiale do etructur8 aie celor doi izomer Db) serie sub flecare formula valoarea pf. pe care o consider posrivts; ¢) argumenteazs raspunsul de la punctual b). Razolvar ),B) CHy~CH;~CH,~CH,-CH:~CHz~CH,-CHy sn octanul are Bf, 127,790; CHaGH é-G—cH, CHsGHs 2.2.3,2-etrametibatanol are pf. 108,39C: ‘) izomesul cu catena ramiicata are p.. mai mis daeat cel cu tena linia. CHyr ACTIVITATE EXPERIMENTAL Mod de lueru. in tei epruboto pune cite ~3 om? de veseina (amesiec de aleanisuperiosi). Toamn fn fiecare eprubeth ete unul din ‘wmaoaree lice: apa, iezing,tetratorura de carbon, Ce abservi? Observai, Vaclia hw se dizolvA in epi i pluteyte deaspra ei ea se dizale8 ing att in baz et gin tetraclorued de carbon (ig. 1), Decet Alcanii au molecule nepolare gi se dizolvé th solventi nepolari {care au molecule nepolare), de exemplu: benzina, tlraclonicé de carbon, Aleanit nu se dizolva th ap8, care este un solvent polar Alcanit soli plutesc pe apa, lar cel ichizi stau la supratata ‘pei, deoarece densitatea lor esto mal mica decét a apal vez! fg 212}, © Miros Alceni inferlor! sunt inodor, lar esi supetior! au mitos carac+ teristic, Pentru a depista scurgerie de gaz din conducte seu din butell se adauga amesteculul gazos formal din aleari, compu corganici cara contin in molecuia sulf. Acestia se rumesc mor- ‘capiani, au miros neplicut gi got fi dapistay) ugor in eazul unor fisul ale recipientelor transpontoare. 2.10. Varina tempera- hurley de Ferere (>) ga eeler de opie (~) tn Faetie de Ide atomi de C. olecul, ease saps; », vasend gi bonzing e-vasolind secur do catbon, 2. Vasifla density aleanoe ie fanotie de mun Oy + CHC Hyco pe ddd oly dHprHy=CHy—+ CHy-CH * Cle cia tnt ~ esc da dehiarogenare: 4 GHa-GH-CHty~CHy —-» OH, (CHg-CHy-CHy~CHs AH sida ' Giy"CH-GH- cit, —» CH) cs Hy Exereitiy Yeeeah ‘eculile reacilor chimice care au locla descompunerea termicd a propanului, ——4 © Piroliza motanulul emma {La temperaturi mai mari de 12008C are loc reacfa de pivoll2a #8 metanul (vezi ig. 2. 19): zon 12-1200%, Echilibrul se stabileste Intr-o stare favorabild formarl acetilenei la temperaturi de peste 1200°C, cand ina acetiena este instabils. Pentru a impiedica descompunerea acetilenel for- ‘mate, temperatura trobule eetzuté rapid sub 100°, Ga produs secundar {a pirliza metanulul se abfine carbon elemental, sub forma de praf foarte fin, numit negru de fun. Hy ~P85.0 + 2H, negru de fom He HCH Clty Hy owen H~CHy + Hy 2-buteni H-cho—u43Hy Hig 2.19. Reprezcntrea formal a profiel metanahi ”ig, 2.20. Uni ateand sunt felost! drop combuaibili Fig. 2.21. Puteron caloric a ‘a. aeagaz be atomobil Lemn Carbune brun Antracit Coss eeeieynd ex6010 eltorva combust @ REACTIA DE OXIDARE ‘Oxidares compusilor organic’ poate fin functe de produgi de coxidare care rezultd din reactie: + oxidare completa, nuit ce obioe| are, Indiferent de natura ‘compugior organi, din veactie rezulté CO, §1 H,0 si se degayé o ‘mare centtate de energie, sub forma de caldura gi lumin = oxidare incompieté Sau poartalé, numila de obicel oxidare; din reacts rezults commpusi organici cu grupe funetionale care Conjin oxigen. In functie de agentii de oxidare folosti $i de Conciile de reacie, cxidarea poste fi bléndé sau energic’. @ Arderea alcanilor Arderes este un proces de trenslormare oxidaliv® caratterslio: ‘uturor substanfelo’ chimice. Arderea substantelor organics este msojla de dsgajeres une ‘canta mari de energie: caldura $i tumina, Prin ardere In oxigen sau aor, orice alcan se inansioema tn C0, $1 1,0. Ecualia goneralé a reactiei de ardere @ alcanilor este CpHans2 +8210, 5 nCO, Hin 4)HO+0 2 incare Qeste cantiatea de caldura degajala din reacie. Degajarea mare de cildurd fa arderea Tn aer a sleanilor a determinat utlizarea acestora drept combustibili (vez ig. 2. 20). Do exomplu: gazel moten, aragazu! (amestee de. propa 3 bbutan), butanul sunt folosite pentru incdlzrea locuinfelor, gazul natural si aragazul pentru pregatirea hranel, lr benzinele pentru ppunerea in migearo a vehicuelor echipata cu motoere cu com bustie interna. Lampile cu gaz: lampant au inlocul fldcarle |uméndtir g opaielorfolosite la Tuminatul tncaperor,Inainte de escoperirea curentului electric. Gazul metan a fost folosit Ia Inceputul secolulu trecut pentru iuminatul public: Bucurestul a fost printreprimele orage din lume ale c&ror strdzi au fost lumi- nate de feinare stradale ev gaz. @ Caildura de ardere CAidura de ardere, Q reprezinlé céldura degajaté la arderea wi mo! de subsian{é gi se masoard In kd eau keal. Puterea caloricé @ combustbiliior este dlferita (vez! fig. 2.21). Pulerea calories a unui combustibil ests cantitatoa de etd Ldognjeld la arderee compieté @ unei mase de thy de combustiil Solif sau ich, sau @ unui volum de 1 ro? de cembuslbil gaz0s. Exerci 4. Sorie ecuatia reactielchimice de ardere 2 metanulul. tind cf la arderea unui mol do CH, se degojd 212 keal,caleuleazs puterea caloric’ a metanulu Rezolvare: CH, +20; —* C0,+2H,0+ Puterea caloric& a motanului reprezinta cantiatea de c&idura degajatd la arderea unul volum de 1m? (e.n.) de metan, 1 m?= 4000 L ‘Tmol CH. 212 keal n= ne. de mol 44,64 mol, xkeal +000 Je aap aee ncaa ne yg AM OA mali CHy. x= 44,64212 = 9463.88 koa = 2483,68 keal / m! 2, Scrie ecualia react chimice de ardere a butanull Caleuleazd puterea caloricd a butsnului sind of ii arderea unui mol de butan se degsia 2877 ka ural De regula, arderea nu se produce In mod spontany combustbiul ‘rebuie mai ni cdl (da exemplu ce aprinde cu ada unui chi- bt sau cu o scéntee electric), © Oxidarea incomplet& (Oxidare) ERE Inciasa a iX-a ai avéjat od fn roacfilo do oxklo-reducore are oc modificarea numérulu de oxidare, N.O. al unor element din ‘compugi care reaclioneaza: In reaciile do oxidare NO. al ele ‘ment chimic reste iar in reachile de reducare N.O cade, Acelag! lucru se Intémpla gi In reactile de oxidare si de raducere la care participa compu! erganict Ti china organicd se folosesta, in plus, ca un citer practic de sistematizare a reaciilor de oxido-Teducare. varatie cartinu- lului de oxigen éav do hidregon ab compusior organic, in urma reactiachimice, Reaciile de oxidare cuprind ceactile care conduc: la eresterea ‘conjinutuhii de oxigen al unei molecule, fa oregterea riumérului de legatutchimice prin care oxigentl se leaga de carbon, eau la sediderea continutului de hisrogen al molecu Dupa acest crteriu, compusi organicl se aranjeaza in ordinea: reste yiaus! do evidare al eompnisulu organic RCH, R—CH)—-OH bidrocerburi < compust hidtoxlicl < ‘compus! carborilci ‘crete numirul de oxidare al alomului de carbon Alcaril sunt stebit la actiunee agentilor oxidant. In prezenta ‘unr catalizator, alcanil supetiori(parafina) se oxideaza (cu sau {818 ruperea molecule!) formandu-se acizi carboxilic! superior! (cu numir mare de atom de carbon, aciz! gragi)folosi la fabri- ‘carea sépunurilor; de exemplu: RECH ACH, «¢ aizicarboxtic! R¢CHgCOOH lean superior acid earbaxile superior 2 (Ne reaminticat ‘eal = 4,18©. Chimizarea metanului prin oxidare Metanul, CH, denumit de Veite (1770), descopertorl eu, 2 de bal, 8 formeaza in natura pn eetunea anaereb8 a tor bacteri asuprarestunior animate 9 vegetale dep funda lacurior, Acest proces natural de purezre este folk est, n Condit controlate, pentru a descompune in preduse netoxice degeutile organice dn apelerezidale sle martor orage. ‘Metanui este componontul principal din gazele naturale. Tara Fig 2.72. Metauleste wm» Noastrd are zaceminte de gaz metan ci purtate rilesta ewponent jr a atostere (08-99%). Atl, 28cdmanl de la Sarmagel conine gaz metan Pineteler Join, Satun, In proporie de 89,18%, Uranus gi Neptun. A fost’ _-Metanul este component al gazetor de sondi alurl de etan, Aetectat chiar fn spat propan, n-butan gf fzo-butan, precum gi al gazului de cocserie loterstelae, (25%). Metan exista $i ta minele de edrbuni in eoncantrafia mare poate forma cu aerul amestecu! exoioaiy denumit gaz orzu, Metanul este folosit in cantit8ij mari drept combustitil gazos cu mare putere catorica (vezi reactia de ardere). Din metan tn urma unor reac chimice ee pot abyine alte sub- stanje cu importan2 practic’. Resctile de oxidare blend’ a Tetanuiul, in canditi aiferte de lucru, constituie clrectie de chimizere a metanulul (vez fig. 2. 25). ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de tueru: Aprinds un boc de guz (vei fig, 2 23) yi teglear suioisin eral asfel inet Dacia. fie coloraté in gabe, ceea ce demonstteazi o andere Incompled) a gazwful moi, Ci afetonut mut Gaza sio2A A > atid. Ral gehen LP vaaa a wise da a) scaiiine AB. ip 2,25.Chinizaren | meta ‘ Fig. 2. 26. 8, Creme care conn Vass bs, Minugi de caucixe,Deverséirle de petrol sau de venzina In apele manor, veanelor gi In cele curgatoare provoaca dezastre ecologice (vez! fig. 2.27). Petrolul 5) benzineleplutesc la suprafata apel gi Impiedicd schimbul de oxigen intie apa §i ser oeea ce dice la moarlea faunei si a vegstatel subaovatie, La fel de daundtoare ‘sunt deversétlle la suprafala solului, deosrece pttunderea lar in aman impiedic’ circulajia nomnalé aerulul gia apel s distruge stroctura chimiea gi fzicd a acostuia afectind dramatic ecilibrul ‘ecosistemeler, © Aplicatii practice Metanul are nummercase apical practice (vez! fg. 2, 26). NE Agon{t rer : SS peehayi 2” elu ‘Metenol | _halogenal)\.. Narcolice, minal afectat de aeehdon, Proce ~ Reoniae 4g, 2.28, Cieva dei sdeaplea practice ale meta Q Concluzii 1D Hidrocarburte sunt comousi ai carbonula eu hidragen! Activitate de tp wroeets a le pol fi: saturate, nessturate 91 aromatice Inioxieste, foynen ex eolegi. vm tefert cu tema: G1 Alcanif sunt hidrocarburh saturato cu formule molecular Direc de vatarificare a GENRE CHa. vat: de a coubustibl ta Q Primi patru termeni din seria omoloags a alcanilor au do- prog de china _nunin specifice; Incepénd cu cel de a cncile termen denumires Penta dessmenere = hap woewenerec biogar hire i wwe coma? hip! woe ore uk se face prin ad@ugaroa sufxulu) an fa cuvantul grecese cores- unzétor numérului de ator de carbon din moleculd O Molecula metanului are geomet de tetiaedru regula, far ‘cotenele alcanilor au o siructura fn forma de 2-200, In funcia de mass lor molaréalceri pot fi ga2og, hii sau soz Q.Alcanii nu sunt solubii in apa, dar sunt solubil in solvent nepolar ‘WAlcanii dau react’ chimioe aumal in condlti energice c€nd ‘au loc: rupere de legaturi C-C (reacfile de eracare, iaomerizare, ardere) i rupere de legaturi C-H (reactile de substitute, dehidro- ‘aenare si oxidare), [ EXERCITH $1 PROBLEME 4. Scie formulele de structrd ele urmstorilor 2, Serle formulele de structurd $i afenjeaz’ In ‘zoaicant otdinea cresterli punctuul de flerbere urmator a) 22-cimatibutan ‘loan! s} izoalcani: elan, izobutan, butan ») Sth. 2-mtipentan rmatan. ©) 22,3-renatihexan 2 3. 3) Denumegte conform IUPAC urmatori ‘zoalcan A. CHy~CHe-CH—CH,—CHiy, Gee GH, B: CHy-CH-CH,~cly, Gry c Hs CHs-CH=E-CHy, D: CHy-CH-CHy; Gly Cry GH by Precizeazé cara dine izoaleani denu mili la_punctul a) sunt omologg1 care sunt laomer 4,2,2 9 substants organics necunoeeuts, x, cu masa roar’ 44 formesz8 prin ardere (enaliza ‘elerreniaa) 6,6 g CO; 913 g H,0. Se cere a) determina formulele procentusla, brut #1 imoleculard ale substanjeiX; 'b) sore fora de strucurd subtante X: °c) sate ecuafa react chimice de ardeve @ ‘substentel X 5. Un alean’ gazos. este supus combust, Determind formula molecularé =. aicanului {gar0s sind ca prin combustia @ 1.48 9 din Alcan necunaseut s-au dagajat 24 L CO, {(maeurat tn condi normale) 6. Stabieste formulele moleculare si denu- ‘megie alcanil cae contin In0 molecu 2) 8 atom’ de hidrogen; 1) 14 atoms (carbon § hidrogen); ©) 5 lepaturi C-C. 7. Sere formulele da structure’ 9! denumegte: a) un izomer al hexanului care contig un ‘om de earbon custemar, ’b) un tzomer al pentanutul care confine un ‘tom de carbon teria ‘o}-un izomer al pentanuiui care ta mono- lorurare folochimicd formeaza un singur ccompus, 8. Se ard 44,8 cm? CyHy, Caleuleaza: 8) volumul de aer (cu 20% O, in volume), mésurat i condi normele, coeumat b) numarul de mol de CO, degajat ) masa de apa objiouts in urna reactiel do ardor. 8, Se considera echama de reac Catia M26 A (alean) + B (alehond) 2% c+He1 Mop sEso Se cere a) sete s egaleaza ecustilereaclor eh: ce ain schema, identifica s! denumeste substan lele necunaseute: A E; ) sore ecuata reaclel chimics de cracare ‘unui alean din care 58 se obtind propan, ©) calouleaza compoziaprocentuala 8 pro pana 410°. Prin cloruratea fotochimica a metanuiul ‘.aU obtinatpatru compusi oganici A, B,C, D. Stiind 8 cei patty compusi au un confit Erescator de clor AcBO=CK In acesta reacti se scindeazé numal legétura x gi se formeaz’ céte o nous logBturé o a fecare atom ‘de carbon participant lalgatura dubl8. Au loo reac de tip: Ro OHGH-R + ry — Raa J io fe x fn care cu R gi’ s-au notat radical alchil (R poate f identic sau iferit de R) In urms reactiel de aditie se objine 0 moieculé cu structurd spalala, in cere valentele flecérui alom de carton sunt orientate dupa varfurle unui tetraedru regula Q Aditia hidrogenului Reaclia de acitie a hidiogenuiul ta aichene (react de hndra- _genare) are loc in prezents de cataizatori motale fn avizate: Ni, Pt, Pa (la temperaturi cuprinse intre 80 ~ 180°C gi presiuni de pnd la 200 atm), In urms reactie’ do hidrogenare a alchenotor se obfin alceni corespunzzton: Los : R—CHECH—R + HHH Ms R—cH CHI it | POe Io Is A De exemplu, prin reactia de adijie a hidrogenului ta tend so formeaza etan (fig. 2. 37): CH=CH, + Ha» CHs~ CH Reaclia de hidrogenare a elehenelor are loc in sistorn hetero- gen deoarece in conuditive de lucru: hidrogenul este in stare gazoass, alchenele pot fi gaze sau sub forma de solutle, produsit de reactia (aleanii) sunt in stare fuid&, iar catalizatorul este solid (vezi fig. 2, 36). Exo WG. Bare ecvato teactel de adie a hidrogenuiul la propend. Denumeste produsul de reactis objinut Rezolvare: [~ Peet cH Se propan 2. Scie ecuafile reacillor de adie @ hidropenulu a: a) -butend; 2) 2-butena, Denumeste produsi de reacjo obliny é QAditia halogenilor Prin adiija halogenior, X, (X= Cla, Bra |) la lagStura dubls (eoactia de halogenare) se objin compusi ahologenali in oars ‘ei dai atom de havagen sunt Invecinatl (compus! dinalogenalt vicinal —y R-CH: HOR + KAR CHER er & deriva dial ogenat viinal De exempts, count (weal tg. 2.38) ‘oactic! de adie a cloruli la etend este CH=CH + C+ He PH aia een 1 2edisloroetan Numele de olefine, care a fost dat alchenelor, se daloreaza proprietaii lor de a se transforma prin halogenate in compusi saturali cu aspect uleios, Exerel Sere ecuajia reacici de adie a Cl, la propend. Denumeste produsul de reactie objinut Col mai ugor se aditioneaz’ cloru, apol bromul gical mal grew jodul (vezi fg. 2.40). Reaciia de halogenare a alchenelor are loc, de regula, tntr-un ‘solvent inert (tetracloruré de carbon, CCl, diclorometan, CHCl, suifuté de carbon, CS). Adilia de clor gi de brom este instania- nee §) cantitatva gi se foloseste pentru recunoagteree (identf- ‘carea) alchenelor §{ pentru determinarea lor canttatia, ACTIVITATE EXPERIMENTALA, perder so eves a mi, de ste profesor Mod de Incr. Se preparh etend pra desbidrataes etanolul (alcool etc) folsiad menial di fig, Inwrodue i balon San aleoo! eile si eaieva bucil de artelan (xe poate fs nln ‘Wurte) Cu autora pitniel picurtoare se adaugi, in pleut miei 19 ni de aed sulfur cancontal. inctlzrea balers face eu atentie st fit mal uniform. La temperature de upcoximativ U709C jncepe dea Javea etenel ise oprest fncdzitea lena este bubotat intro solute de Br, in CCl, de eulonre bru rogeuti, Ce observi? Observai:in sluin din vasol de prindee burboex2 un gaz eae de color’ solu de Brom in tetacorueh de carbou (ver fg, 2.41). Dew? Etena reactoneaz& cu bromul conform ecuatel readlelchirnice: CH=CH, + B—* CHa CHa Br | 2-aibromoetan. Bromul din solutia de brom se consumé in urme reactiei cu tena $i solufia devine incolora Exorcifiu ‘Sorle ecualia reaclisl de acite a Br, la propend. Denumeste produsul de reaciie abjinut. Fig. 2.39. Modelaca rect de ule ctovull fa ce, fs 6 EUW Ce By ig 240, React Iniogenilor in reactil de neliie nalehene, Fig.2.41, lena solic do Beg? CC, 4 fnainten de reducer escieh ', dupa produceren rests “Eire G @ «€ He OKBr Hci Fg, 2.42, Reactvitate hidra- he elle in eactile de ai alehene® HII8>HC. ae Wladimir Kesteviet, Markoxnikov (1837-1901). @Aditia hidracizilor Hidracil, HX (HX = HCI, HBr, HI) se adivoneaza fa alchene formandu-se derivaji monehalogenati satura. © Adifia hidracizilor ta alchenele simetrice { 1 ° BOOHER + Hoek —oR gro i oe and ime derivat honchdfogena De exerpiu C=C + HCI—* Ch GHy a tens 1-— CH stent polletans (pollen), FF Sere scvala reac chinice de polmesizare 8 propeneis denumesie poimerul Fore: ncha=H —+ Eh Ge Oty Gy revpent_pligrpen pliproptent 2. Serle ecualia react chimice ds polmerizae a coroetena, um uaual oor ce vi Ree aC > LOH eH cr a 3 ll Problema ily Polimfizarea a 2 ky de elena se obfine polietena cu ‘mace moloré 42000 g / mol. Stind c3 doa! 80% Uh elena Introduss polimarizeaza se cere: a) sciie ecualia reactie chimice care are [oo: b) celeulenza gradu! do polmerizare a! poleienei; } calculeazé masa ce polietena obtinuta Rezolvars: 2] Verii’ raspunsul cu reactia eerie mai sus, vy ne Meme. £2000 _ 1699 Mowyie: 28 6} Int-oreacle de polmerizare ce are loc cu un rendement de 100%, se poate considera c& masa de menamar este egalé cu masa de polimer objinyta, Pinas * Mains JODIE $1 se obfin 1,8 kg politens Hig. 2. 48, Modelnrea tea de polimerizare eter 18 kg etend pollmerizeazd dd FER Avchenele se exideazé mal ugor decat alcanil: react de oxi- dare a alchenelor au loc sub actiunea agentlor oxidar Reaclile de oxidare a alchenslor decurg In mod difert gi con- duc la compus! diferi, fn funcfie de ageniul oxidant folost si de conciile de Reactit De oxipaRE “ @ Oxidarea blanda Reacta de oxsare a aleneneor cu solile apoass outs sou slab boxed de pormanganat do potest (eactv Layer esle num oxiaare bland Sub aofunes epeniintoxtant se une numa egatura x dn loglura dull 5 e0 formar dll. compus. caro contr dou Gif ote MnO, KOH oft 3 Identiti atom care gi a NO. gi sca procesele par Nale (semireacti) de oxidare gi de reducere care au lor pee “| Cimcty + Ken, + Hgo —e Gio Gh— ott ind. KOH te oH | 4, Echilirezi semireactile scrise in etapa 3 fndind seama de: legea conserva masei s} a sarcini electice gi de fap 8 ‘nuranul election codati tn procesul de oxidare trebuie sa fie ‘egal cu col a elactonlor acceptay In procesul de reducere: 2 tet c a *¢ . xa 4c, % tet 38 ty 8s ty x2 5. Scit coefcent: asf determina) pony cele dout semireaci dept coetcient al specitr oxdans ¢ educatoore patiipantelereacfa recox ach, OH OH 6, Caloulezi coeticienti celoralte speci chimica partcipante fa reactie pe baze legli conservari mass) HCH *2KMrO, +H:0—r 96H CHCl + BNO + KOH | iF 3OHL=CH~Cis *2KMNO, + 4HLO——r A¢He~ GH—CHy + BMnOp * 2KOH OH OH Probloma ‘© cantiale de 0.15 moll de propend se oxidesza cu o solufia ‘po8sd de KMInO, de concentrate 0,6 Mf. Calewveaza volumul Soluiel apoase cle KMnO, consumat gi maea de diol obtinut a ad © Oxidarea energica ACTIVITAY oa 828 PERIMENTAL Wf sub nh, de ire ‘Mod de tuera. Se prepa een cath experimentulul descis tp 41, Btona se harbotea2 totum vas fh care se afl 20 mL solute viel dle KMnO, 0,5% 515 mL solato de H,S0, 20%, Ce observi? Repeti experienis, dar Tn vas pine 20mL. solute portoculis ce K,Cr0; 0.5% Sal de 11,80, 20% Ce obser? Oservaft e observa decolaratea soles de KMnO, (fig 2 48.3) ti schimiarea enlor soaies de KyCr,0; (Hig. 2. 48, 6), Dee? Etena a reaclionat cu solute de agent oxidanti in mediu acld eanteren toaetiee chimion Kun, HsSCy, oH=CH, 200; +2H,0 crigzcH, SOPHO, 265, 24,0 Oxiderea energie © alchonelor se face cu KzCr0; tn prezenfa de HS0, sau cu KYO, tn prezenta de H,$0, Se produce riperea legélur dible © = © $i se fermeazd amestecuri de cert proc do oxidare, In uctio do strctra inal a sichenet. ste: ~ clnd atomul de carbon impkcat in dubia egtrd cone hiro {9n, se formeaza un acid carbowic, R—COOM (fa. 2. 49} ~ eld atomul de carbon imptcat tn dubla logturd este la capatulcatene, del are doi atom de hidogen (=CH,) radcalul 20 ovideazd pana la CO: si 10; = can! aiomal de carbon impleat in dubia logSturé nu cone hisrogen se formeaea un comps carbon, cetond, R=CO ~ (ig, 2.80), Example pee ee HO Coste +R COOH Fig. 2.48, Reacia ete i med ai cn sale de KM eu soke de K3C1305 Lsolateds KjCyOx | 2 slat eae confine Cr"; (ups oxidaeeetene. agines grup COOH, Fig. 2. $0. Imagine grupeh Fuejionaleeathanid C0, alg. 2. $1. tnginca lecular de 8 aclu propa a propanons (odete dese Gity-CHycr SCH, =C-GH,—CHy vehi, +12H;90, -» 560, +1710 +55 Cth i K ma | {Cr40p, Myo ay i A20U0n WO", G0, +10 + R—G=EO E h 2 Ke6e20r, HO * R—COOH +R'—COOH seid cubosttic acl eubasitie sid curoxitie ech Exercitiv 0. "fe cheno care prin oxdare cu KMnO, in prezenja de HjS9, concentrat formeaza acld —propancie, CHy-CH,—COOH $i propanona, Hy (vesi ig. 2. 81) Rezotvare: osbeon, ee A HOO", cH.-cHy-COoH + O= 6-CH, E- Chis + Os CHa CH= si = C~CHy oh, on, Probloma © ceantitate de 0,2 moti de 2-mell-t-butend se oxideaz’ cu 0 solufie 0.4 Mf de KMnOy in mediu de H,S0,, Caleuleaza volu- ‘mul de solute de Kian, consumat in react, Rezolvare: Sori ecuatia reacliei de oxdare si stables! coeticlenpl, aga cum ai invita la pag, 46 Gh chy 4 80e* ENS, OH 2 te 4 = eI aL. yap 0 je eg [XS Mn ES Hh [xe c tte Coleulezi, po baza scuafei reeclci chimice, numérul de molt de KMInO, care se consuma in reactia da oxidare: 5 mol 2-meti-t-butend, 8 mak KiinO, 0.2 moll propens, x mol KMAO, x= 0,92 moli KMnO,. \Volumul de sbluyo epoasa de KMnO, 0,4 M, se calculeazd astel 1000 mi. solujio KMINO, 0.4 MA... .4 moll KMnOy Vii salute KMNO, 0,4 Msn 0,32 moli KNnO, V= 800 mi solutio KNnO, 0.4 M. © OxioaReA comPLeTA (ARDEREA) Atchenela ard in oxigen sau Tn aer. Ele se oxideazi complet pnd la dioxid de carbon gl apa, ebberand o cantitate de energie, . Ecuatia gerersts a reacjoi de ardere a olchenelor este: Catan + Bog —e nc0,+ nH,0 +0. See eval Rezolvare CMe + 80-—> 260, + 24,0 +. ial chimico de ardere a etenet tn oxlg ‘oa en alle Achenta nu eo folosese dept combustiat desarece Ta fenr RCHs~CH=CH- CHR petatra de arcere pot avea loc reacji de polmerzar. Din celal motvtebuieevtaté prezoniaalehenele In bore @ Reactia DE suBsTITUTIE Reactia do halogenarea in poxitia allicd ‘on Wa hdroned pri aed Fig. 2. $2. Atomi de C atom de H din porta silica si Roacite do substtuio nu sunt caraglodisice aicheneor, tirocarburor saturate Tous, fa temperaturé risicata ‘ae loc substiutia anumitor Se stom de hidrogen (mai reectid) cn etena satura a alchenelor Logs €u atom da dlr eau de brom : a ‘Aomi de hirogen fa alorul de carbon legat de un atom de savbon implica tro dbl egatura cia dn poeta aed (ecg kD ‘tbl legatin) sunt mai react dacit stom do hdrogen de la“ propent | ‘celal atom’ de carbon din catena unei alchene (vez! fig, 2. 52). Prin tratarea unor alchene inferioere, cu clor sau brom, la tem= beratuti ridicate (500-6000C}, are foc substtuia atomulul de hidrogen afiat in pozitis alc’. Se formesza un compus mono- hhalogenat nesaturat, De exemplu ciccurarea propenei la 500°C “© On 25) +f < © # loruri de oll H H Fig. 2. $3. Medelarea reat proper J-cloro-2-propens (cloruri de ali). de clorurere spropenet Glorure de alll este folosité pentru obfinerea Industiald 9 in pozta alles. licernei ”exerci Serle ecualia teaclel chimice care are loc Tate ‘-butend $i lor la 6009C, @ IMPORTANTA PRACTICA A ALCHENELOR ‘Achenele cu cele mal mute ec de vaoriicare praca eunt tena (vez! exemple in fg. 2.54) si pzopene, Ele sunt folosite ca - materi prime pentru obfinereaalfor compulsi chim etano, propanol, etlenglcol (folosit ca entigel), glcerina, (folosits in incustia Tarmaceuticd i cosrnetica),sclven| gi acid acetic; + stimulator al proceseior vepetatve: etona acceleresza Incoltres semintelor,precum $1 infor gi coacerea fucteor gi #2 legumetor (vex fg. 2. 55); € CLASIFICAREA MASELOR PLASTICE © Dupa comperteroa la dofarmare, masele pastce po f “plastomen = pot suleri dalormati permanente “elastomer - pot deformati numal temporar, dts find merea for elasciiate dupa comportaoa a incaire, se cunosc mase plastce: =fermoplasto~ se trmoaie la inclzre g's inarost le tc = termorigide — se preucreazl numai la rece, dacareco nu 8 topes ia Incazire (vezi fg. 2.67). Intabets 25 sun Treg ediva monamen vii (tana 3 prin- cipigai monomer deat dn ee) 3 polmoni rover cin acegla Tabelul 2: Pincipall poliaet in Pig. 2. $7, Casifearee asclorplastice monomer! penitu objinerea de mase plastice; etens $l prope na sent monomeri pentru obtinorea polictanel cespectiv a polipropenei (vez! lacia .Mase plastice”) Frocite§ egumele ‘Se eve nisi rope (coaeere rst On poze ten a MASE PLASTICE Beaks Posi stom LaSeemt nti J sien “oti caren, ace Cai ei cnwcrgeet Fl. 2. 84. Direct de valorfcare practi E ase pLastice Materialele plastice sunt produse tehnologice de sintaza in ‘compozita carora intré un compus macromolecular shtetic $i ~alfe substanfe (plastifant, colorant, antioxidang) acéugale pen- tru a fe confer proprietat! syperioara. Compusi: macromolecular, (mase plastics) infoculese meta- lele, emnul, piolea, tn fabricarea unor articole tehnice, ambalaje, Imoracéminte etc, dar in egaté masura ei pot fl considera mate- ‘iale nof cu propretat) superioare compusilor natural, ct larga Utlizare, att Tn Industrie ct gn viaja de 2i ou 2 Jn aport cu materiale pe baza de produse din natura, masa le plastice au ald! avanisie At $i dozavantaje, sub aepectul functionaltai lor (vez! fig. 2. $6). Dezevantajul jor major este ca nu aunt biodegradable. Bin ‘acest motiy obiectele din materiale plasticefofocite trabule «8 fe cotectate separat 9 dlstruse sau reciclate industria {La folosirea unui polimer treble luatd in consierara corelafia ropriets}i~ ullfzare. Astfel, © arumits propristale poate davani lavantaj sau dozavantal. De exemply, callatea de lzolant termi cesta un avanta| dacé polimorul se folozaste la confectionaroa de tamplarie ip tetmopan, dar este un dezavantaj in cazul vaselor {de bucalarie cu interiorul acoparit cu potimeri, unde transfer ter- mic reprezinta a condita a tif 28r, stone, Monomer Dentin na | 8 CH, CH propena i aE | sfren 17" | otstren po Obs | GL= CHT corres | CoH CH, | poteoara de Uf sini 4 nieve) Soe) ats poitarata cer | one _| “FOF —Cr,, [eon toro @ Apuicat practice 1 Paletna ait produ de polineien a ten In ral de polmsrzare vataza tie tite foarte mart (18000 fce000) fe funche de presme (61500 a gf cells Conde Yabo, se abjne polten cv ra conto do posse 9 dea cu propa aor, ult produnea de pemrzare ote mal mao, cu all en- state geasotateapetmonha aunt mel il nse rese ten ln agen chr! rst, Cele mal lat pr do pote ttand aust cele do pesian fecal clo de prosin ose Peisiens re utzesz8 la zlaen conduconay cadre lect, faberea do blr ambalj cies ee vz cami proearea euafettor mpotiva corr amouse par ra thee simotareglarmacoulee (ed fg 2. 500), ' Pollpropena are propel 9 ulzoseemnttoare cu patetenasn pus: 08 pout asf fr. ‘in potbropena to pet obtin fli cut, Nacoane, sein! Polproen ene rorandalé pon acl caren neon Vig. 2 58. Obiecte dl cu alcool etic concentra (vezi fg. 2. 88.0), ‘ polistenée 1 Polistirenul este un polmer cu propels dielectrice foarte » poipropens, bune, stabi fa actunea divergilor agenti ehimici. Se utiizeazé la poise, obtinerea polstiewulut expandat (vez! fy. 2. 68.0) sl a une) lergiSTS fpeesat ig. 2,58. Obicete din 1 polilorark devils btelon. game de aricole da uz casnic sau de interes sania gi iglenic Polistvenui expardat este objiout prin valarea pecelor de polstiren ‘cu mbutan sub presiune, urmatal de inctlarea lor, end are foe ‘expandarea (cregte dianyavul perlelor §] acesiea se sudeaza Inve ce). Procusl rezuitat sub forma de blocuri este mai ugar deca lula, find folasi la amalaje pentru plese casabile seu deformable ‘1c material izolator toric g fon, Polictorura de vinil (PVC) este utiizats pentsu objinerea de tubur gi (evi, precum sf a unoe fol cu sau f&rd suport text (inoleum), Aricslele din policlorura de viel rezisté fa acfiunoa iversitor agent! chimicl s! atomsterci, dar nu sunt rezistente fe incéizie. © ulizare importanté @ artcolelor din policloruré de vill 82 datoreaz’ caracleruli sau de izolant terme gi electric Tamplésia termopan este confectionald din polilonuta de viii (vezi fig. 2. 59.8) '§ Politetrafluoroetsna (leflonul) este un foarte bun izolator lectvic. Se folosegle Tn industria chimied gl aeronaulled, sub {forma de piese sau stratur izolaoare, care funclioneaza th madi ‘corosive sau! fa temiperaturi dicate (vez fig. 2. 68.) ‘Teflonu! este inertia actiunea agentior chinici, chiar la tom- peraluré vdtcald gi nu este inlamabil, Aceste propriatai au fost valorificate practic 9i prin fabricarea vaselor de busétérie care au pates interioaré acoperiti cu un strat subtie da teflon, ‘Teme caro pot fi dezvortate In realizaren de referate: {, Poi(2snat-propene) curses ca poi(ao butend) ete compo- nen prec! produsel utlizale la Gopatiaa doversari de rac ‘ivoere fn apoio marine. Aces pliner se imbibe fact peo, conducind lao masa vicuass, co plulasle fa supratays ape un imp Tdelnaat. und fusatinsnisnt varia rniein cnet tn acon ‘h potmaru poate fireyera ar Fachunle pebofee ngobate pot Frecu perala pin dsiates eces-xa un amesteculrezial fa depoluae 3. Condulvlatoafermicd a unor polknert este de ce pun 200 de ot ‘mal mica deca a ojeltulu Apical prachoe. 4, Poluarea cumete plate uzao gl dopaur. Meus de lop Impatt ve acestu ip de puluae, pe pian lca! fgcea, ecailate, acn). @ Concluzii G Alchenele sunt hicrocarbur nesaturata care contin olegituré covatenta dubia C=C au fermula melecularé Cy, (> 2) Denumire eichenetor se face rin Infocureasufiull an cu ‘ond In numele sleanuki corespunaaor ‘Ache au izomerie do catena (n2 4), de pozkia (a 3) gl sgoometica n=) © Alchenele au propre fice asemsnAtoare eleanilr eu acelasi numa de atom de carbon ‘lchenele participa la react de adi, oxdare, poimetizare (specie sislomelor resalurate} precum $a reacle de subst iufe in poaitia ale, Elena 9i propena ay © mare Importanté practica, find materk prime pentru sinteza ator compusl orga, deosebt de folsi in viata de 2i cu 2 1 Masete plastico stau la baza unor obiacte folasite Ta tole domenile de activate. Deseurie rebuie coloctate gi distuse sau recicate —E EXERCITH $1 PROBLEME 4, a) Denumesie conform IUPAC urmatoarele alchene: GH CHy-GH—-G=cHy CH=CH~G~CH: GH, Ga OH OH CH= CHC, Hs by, 1th Ga-c=cH on g oH Hts CH b") Precizeazd care dinte slchenete de la punctul a) prezinta tzomerie geometicd 2. Serie formuele de structura ale urmatoarelor alchene: 2) Semeti-2-penten, b) 2,2-dimati-2-nexend; ) 3el@1-pentend; 4) 2,3- g dova logdtur ‘Atomul de carbon implica Intro trpla legatura formeaza dous fegatur coplanare, cu unghi de 1809 inte ele si dous legatud (weal fig. 2 63.2), Planutile in care se gisese cele doud legatur n sunt perpen- ciculare, atatInire ele, cat si pe planul in care se situeaZa lege. ‘ura. a (fig. 2. 83.b). Acest iucru face impasibilé rotatia fiserd fa ural legaturt tpi. 7 Lungimes fegaturi triple ~CaC~ este de 1,204 A gi a teat {url 26;-H dintre carbonul participant la trip legatura si H este de 1,574 (vezi fig. 2 63.0), Prezenta celor dova legaturi x face ca legétura tripié din ace. tiena si cin alchinele marginale (care au legatura tpl la cand. {WF catenel) 8@ fle polerd, avand polut poziliv la atornul de hidro gen 91 pole! negativ la atornul de carbon trip legat nbs FLERE HY In consecinta, atomii de hidrogen legati de atomi de carbon Participant ia 0 jegaturd trpla av earacter slab acid. EB (ZomERIA ALCHINELOR Achinsle pot prezente izomerie de consti ~ alchinelo cu cel putin patra atorl de carbon in molecula pre- ZintaJzomerio de poze; de exempl, in lig. 2.65 sunt danenate stucturle Izamerilor de pozije al alchinel CxH,: ‘-butina. $i 2 butina; ~ alchinele cu mai mult de pat atomi de carbon au gl izomerie 6 catend, Exerciti cre formulele de structure HO=C-CH,~Cr~Ciy plana si denumaste aichine- =< hail 1 pentins felzomere cu formula mele yy cab oy, culara CoH a RezoWvare: -peniink + izomer de eaten’ Formule moieculare Cty i rmulel moleculare CxH oS Cy ‘corespund mai multe’ alchi- ne tome Gy - lzomeri de poz: BE PRoPRIETATI FizicE OStarea de agregare Primil te-meni din seria omoloaga a alchinelor (acetler propina gl t-butina) sunt gaze tn condi obignuite (vez! tate 1), Termeni urmatori tncepand eu Zbutina sunt substante Fichide; o=i superior sunt sol. @ Punctele de topire si de fierbere. ‘Naloile temperatunior de topiro, pt, de ferbere, psi ale den- sitaloraichinelor sunt putin mai man decat ale alcerifor ¢ alone. ‘ielor cu acelag! numar de atom de carbon, fn seria omoloaga a alctinelor sa constats 0 regulantate tn Greglerea velorior proprietor fizice odat8 cu eresterea masei ‘molara (vezi tabelul 2.7), @ Solubilitate Datorité poleritilegdturi (vezi structura alehinelor) acetilona ste partial solubilé fn ap La O°C, + volum de apa diaolva 1,7 volume de acetland. Acetiena este salubilé gin solvent organic Acatilena nu poate fi transportet n stare lichefiat, In tun sub ppresiune, deoarece tn aceste’ conditi explodeazd. Pentru lransportarea ei, se folosese tubuti de ojel umplute cu o mast Poroasé imbibata in acalonds, In care acetiena este forte solubla 4 volum de acetona poate dizolva pand la 300 volume de ‘abelilend la presiunea de 12 alm, » & ®@: peed 8. -butna;b. Z-butina Tabelut 27, Ponctele de Aber sd wpe ale dlehinelor Cy Cy Atchina | pte] pare Etna | -e4 | 02 [Propina | -23 ‘butina | 8 Dbutina | #27 Tpentinal +40 | -106 oany» descopeat actin in soul 1836 De sat! ‘Metis de yin w coi se bivewd pe unm roarele rea chine aco,“ a0 CO; C904 36-8E-Ca, +00 Cal ae Fig. 2.66, Objineren ucetiensi [ACETILENA hin carb ap Metal an Ronciide s98e 182 Siboruro Comps al natn Reagide once fou o> fo 2,67, Proprettilechimice ale acellenci ff ETINA (ACETILENA) tina sau aetlena, Ca (vex! fig. 2:60), este primultermon at seri omolonge & hidrocarbrirnesaturate ou tpl legatur gi da- tort muligllor eliza esl | cea mai importa ie alchine @ MeTope DE OBTINERE (0 meted de preparare a unorcanttat mci de acotilond ste aati pe reacta carbidulu (crburd de calcu), CAC, cu apa Chinerea acetlene! prin aceast8 metod® a fost realzatd pent Stone data da chimstl gatman Frecich Wahier in anul 1852, ACTIVIENTE EXPERIMENTALA nga se exact sub niga! ‘Mod! de fuer. Ca vas de reat (confectionat din sich reise termi) se poate folos: wn pabsr conle avind vn tu Intral oa de {romp stun Baloo ou fn rotad ex tub neal partes sper fats cbalon Hirt). Poi fost gansta de tip ele din he 3s: tn baton (1, in eare $2 pus cad, se vant ap dni Asie piedtoar ea robinet (2). eetlena degajet din racic ajunge fn eas He prindere (3) prin intermedi! unr tuba de stil (4) si racordurt de faveiue (5) In vasul de prindere so pune o sole de reactv eave a feactiona ev acetlens(pentra aceast luckare pune ap ce solvent ‘Obeervaf: in wasal de ceseie are Foe o seat Wiokents dn care 96 page un gaz cae barboten7& in soluia din vasut de prindere al insta~ Talo: vasul de renege se tntzeste. De ce? Eouelia reacfei chimice care are avut loc Tntre carbid si apa este: CoC: + 24,0 + HOBCHT* CalOHa! \asul In care se: produce reacija se Tnedlzeste pent c& reaciia este putemic exoterma. € PROPRIETATI CHIMICE Ccompertarea chinicd a scetlensi este determina n print pal ce prezona tip leg (voz, 2.67) Asta ind fr aid una logatud © g dou legAtu x, confer’ scene un Carseter rostutat mal ponuniat decatelalcheneto. OReactii de aditie Reaciie coracteristive alchinetor sunt reaciite de adie ‘© Adifia hidrogenulul (hidrogenarea) ‘alia idrogenului a acetiena poate fi efectuat fle pnd la sled do etend, fie total pana la etan (vezi fg. 2. 68), In unctie de catalizatorul metalic fost Penitu hidrogenares tolal’, pana la etan se folosesc cata izatori de nichel, platina sau paladiu gi exces de hidrogen: HOEGH 2H Mee HyO-CHy an, « Hidrogenares partial, cu obtinare de eter, are foo co rane dament mie [produsul de reactie majontar find tot etanul) cAnd Se foloseste drept ealalizator paladiu (depus pe un suport sold) fotrdvit cu sérurl de plumb (Pah): © Aditie halogenilor “Acetilana adifionsez bromul in cous etape (Is fol reactionezé ‘§ dor ancl ofnd se Iuereazé in solvent ined), Se pot izola Ginalogonoetene (campusi halogenati vicinali nesatural), care titeriar cu exces de halogen, irc in tetrahologenoetan: oon ct kek St edge they —- Gang PS 6 we Bipovfonfa sw recutd sub nip de ve ‘Mad de tar. Se preps celle Taro instalie de tpl coe’ din sig, 266, pein rence inte carbid i apa, Aceilena fyjisutlbarbouseed dike selutie de By In tetactorur de earbon, CChy, de evloare brat: rogeatt, Co obsersi? dhrarsa obser decoloraren sail brom (ved fi. 2,69). Dee? Acellera acioneaza ey brn conform real chinice A Ta ae 12-dibromoctenti—11,22-tetrabromocian ‘In fig. 2. 70 este redata reprezentarea prin modele spatiale desctise a moleculelor eompugo:texrahalogana ebjiut ie Bro- furarea gl clorurarea (In solvent iner) a acetone ‘Rosrfia ia faza gazcasd) @ cloruluicu acetiana este o reacts violent, find puterne excterms Gracy > 26 + 2+ @ @ Aditia hidracizilor ‘lia hidraczior, HX (x = Cl, Br) are loa la 170-2008C 9 prezenta clowuril de mercur, MgCl, deept cataizator. Reactia Gecurge tn doud otape: se forreaz4 initial monohatogenoetens Glin fnel dinalogenoetan gerinal (atom de halogen se gaeese {a ecelag atom de carbon) snonohalogenostend. 1,1-ibslogenoetan, re && Fig. 2.68, Modelarenreatio, Ge hidrogenare a actin 69, Decoloratea de ci oelendssohiel| SBr, in CC @, § . Sg Se 6 é 5 n ig 2.70 Repent dl sate ech “cei sin 8. 1yh2,2:ttrabromoetsr 1. HQ etetnecometanFg. 2. 71. Modelare react ‘de nite # aps acetilent. 2. 72, Generator de cation 1 - arbur de cali; 2 rezer- vor de api, = mania de rire; 4 eeacunseaoetilens Fig. 2.73. Sudura metalelor Felosina flaeden suftorulus coxiaceieni, Prin adiia acidului clothirie se obfine, cloreetena sau cloru- Fa de vinil (in condi de lucry care asigure oprirea reacfel la prime otapa de adie) H+ Heo FIDE Hy cH a 2 seston ad uo facts micas cu emptor fae ete seqo thin tesco nun a eeperea iat, Spats te docs cre co eaoerene arco can, Gn andes Sssonpon mice wel sins omen Oph, £2 20 + Hy Puc onsen, adn are eta geo sepeittoo S60 el alt dat a gs Snes nae abs story osscne expen sah nan gat ue 2 Sena prt e's res meses We £7 @Reactia de substitutic Atomii de hirogen din acetilend gl cel de la capatu catenet ‘ichinetor cu tipla legatura marginala au caracter slab acid (vezi pag. 66). Ei pot fl nlocuifi cu fonl de metale, rezuitand acetii! metalce Aesth aerator da pst A gla A prelim to ae ctrgee ser cea warn ame | sane) seer Tela ceafoesh au snd ae i erent de soins sienna omnes Gee 0, GN i a Acatura nocnih retfnes a Gott cual ne mpm an ge i GN 26, EM a i Ena} pe acetilwd disodica, Cutt Gaby ene wh Resohere to eal fe ste mes Le ale fiei chimioe de objinere a ace- Ht sca i e a+ He. perso eee bettie cle mei stave 3 sal »pltdauae wk cola ate cin stain tar’ unt Fad relent cqcrera wasnt cz ung coil orgie oe arrears prot © Obfinerea acetilurii de diargint Med de lncru. +hh, cpa nal It hidroxidul do diaionrgit 0), [Ag(NHL JOH (reactivul Tllens). Pesirs sovasta, amesteci volume gale de soll de AgNO, 10% s! NaOH 10%. Adauga solie de amo- lac 5% pfnd tn dzolvarea comple a preiptallsl obvinul Ineda Intro eprubetd 10 ml. reactiv Tallon, in care berholevai acetlens (obtinutt in medul deserislaaetvitate experimental de in pag. 58) Notcazl observaile fa eaiet, Obsersat:aceiiena a resitonat cu reaciiyul Totlens ssa format precipitat al gbul (veri fg. 2.74), De ce? Eouslile reactilor chimice de preperare a reactivulul Tollens si do obtinere 8 acetluri de diagint, care au avut loc in activitates experimental sunt 2AGNOs + 2NaOH —+ AgO1 + Hy0 + ZNaNO, ‘Ag,0 + 4NHy + HO —-» 2{Ag(NH,):]0H HCSCH + 21Ag(NH3},JOH > AGCECAg + 4NH, + 24,0 acetic deat {precpitst a galbu, Fig. 2.74. obginerea acti de diargint a instalait > acellura de dacgint,Fig. 2.75, Obgineren acti de dieupre instal bs. aconiurs de aeupm. © Obfinerea acetilurii de dicupru (1) ACTIVITATE EXPERIMEN TALA Mod de tera, Preporl mai inti clorurk de diaminowcupru (0, (Cu(NHs}9ICL, Pentru aeeesiadizolvd | g de sulfat de cupme ir tins ‘mun de ap’ distil, tot-un pahar conic, Pest whats obyinnta aang Su plednr, solute de amoniae concentrst si agit paharl pint la ds. perjiaprecptctuutelbasira obynut iil, Dilueded ex 50 ei. ap gi ‘séauga 3g de clorhidrat de hieoxilamin. aceast aves barb acetlena (otgnut intro instal de tpl celet din fig. 2.6), Noten observailh valet (ved fi. 2.75). Obserrail: Se observ apariia unui prasipitetsoqu bran, Deo? Ecuatia reacts chimie de objinere a acetii de dicupry () HOSCH + 2[Cu(NHyjCI—» CuC=CCu + 2NHy + 2NH,CI Acetiuriie metalelor tranaiionale sunt etabilefal2 de ap8, dar In stare uscata, prin ovie gla Incdlzre, sunt puter axplozive. Formarea precipitatsler colorate de acetii de cupru sh de agint se foloseste ca metodA analtioa de identficare a acetfonch. © Importanfa practica a acetilenei Acetiona aré numeroase apizafi practic, att pia arcere suflétorul oxiacetieni, eft gh ca materi prim8 de baz penta obtinerea unor comps organisi cu largl domeni| de iizare (veri fg. 2.76) A Gece caogen A ‘cant Fig, 2.76. Dire de folosir a scetlenel 4 eompilor btn dine © Coneluzii Avchinele sunt hidrocarburi nesaturate care contin o leg turd covalents tnpla C=C gi au formula molecular’ C, Hay {O Denuimirea alchinelor se face prin inlocuirea sufi an eu ‘sufnul ind in numele alcanului corespunzator, ‘Alchinele pot prozenta izomerie do constitute: de catené gi de pozitie, dar si de tunctiune 1 Alchinele au propria fice aseménatoare, alcanilor $i alchenelor cu acelagi nursar de ator de carton, | Acetlena este paral solubla In apa glare caracter lab eid Flacéra oxiscetilenica obfinuta prin ardevea acetlene! este {olosita la taiarea $i sudarea metalelor. ‘DAlchinets participa la react de aie, oxidare gl substitute la ato- mul de H lagat de atom de C dino tpl legaturd marginals — xXeRcITu $1 PROBLEME 4. a) Denumaste conform IUPAC urmtoa- rele eich’ CH= C-CH~oHy ory Gt: CHO ~C~Ory Os Gay CHy-CHy-C=C~CHy grog - CH Hy 1b’) Precizeazd care dina slchinole de la ‘punctual a) pot forma acer 2, Serie formulele de structuré ste urma- toareioralenane: 4@) S-metT=t-penting, 'b) 2.2-dimetil-a-haxing, 6) Smet~1-hexind, Precizeaza cara dhe alchinels de mai sus sunt omg 3°, Sotie foanwlele de siracturd ale unmi- toarelor alchine gi donumeste-le conform IUPAG. Procizeaza care cintre ele formeaza acetla. ‘a)4-ti-2-meti-(-pentn 1b) 4 metil busing 6) $-eti-t-butina 4. Se considera schema de reactl (ety, BOs ast, (2) A+ [AgiNH)JOH @)BHHGI—* A+ ei 2) Satie si egsieaz& ecuatilereactilor chimice din echomd, ldaniies gi denumeste substantele necunascute: A~ E by Reaofia (1) are loc cu un randament de 40% 1 s-au supus plrolizel 2000 m? CH, de purtala 98%, La reactia (2) participa Inreaga canitate de prods A obfinuté in reactia (1). Calateazd mase de produs B obtinuts in reacta (2), 8°, 2.7 g de hidcocarburd nesalurata, A, ou masa molara 54 gimol adiionnaza 224 I de 1H, Kansiormsndkise Intro hidrocarbura sae ‘rats 4) Determina formula molecular a hidro- carbunllA, 'b) Scila zomeri aioe eu formula mole cular’ determinats BIKceD 6. Etanalul sau aldchicia acetioa este un ichid incolor eu mos de mere verz,flosit fn math ‘antitai fa obfinares unerragini sine a) Serie ecualia react chimice de bjinare a etanaluui in seal. b) Calculeaza masa de elanal care se poate cine prin adiia api Ia 280 em? (pH, de puritate 3035, 7. Din 30 q de carbid se objin prin Heroiea 8,96 dm ds acti ') Detarmind puritatea carbidus float. b) Calculeaza masa de apa de tom de concentrate 7% care poate f decolorat’ de 818,98 om? de acetiana, 8, Raperkul ira mass melerd 8 uno alchene, ‘A, $1 masa molara a unel alchine, 8, cu celagi numarde atom de carboa este 1,077 a) Delarmina formulae malecutare ale color doua hicrocarbut, A i 6, 1b) Scvie ecuatia readielchimine de obfinere a alchenst A din alchina 8 €) Caleulesz’ valuml de acr pacsear adel a 0,5 de® de smestes echimoiacular din cele dou hidrocarbur A gi B 9: apa sed tren aceon se bline clorura de vini, menamer important fo Industria potimerine 2) Sctie ecuala reactei chimice de obtinere a clonuti cla vil dn acetiena ') Calouieaza masa de poicionsé de vint care se poste objine din clarwra de vial rezultata dn 200 kg de acctlend cu un rena sant de 70% 10" 20 9 amestes de slehine izomere ou fae mula moleculara C4Hg reactioneaza cu 28.7 g de clonra de ciamino- 6; © At2C_ >, Precizeaza condiile de reacile pent fscare dino cele tai reac 3 puncte Ww. a} Sorie ecualia raacel chimice de ardere. 4 punet ») Galcweaza volumul de aer (cu 20% O; In vo- lume) necesar arderi a 872 em® de acatiena, 4 punt ¢) Calculeazs numirul de molecule de CO: care se obtine prin arderes unui volum de 4m? (on) acetiena, 1 punet ‘Timp de tueru: 50 minute "Vpunetain ofcie Test 2 |. Serle cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect focore dint afm. file date: 4, Zepentina 60.1.0 2-butin, (zomer / omolog) 2, Alchinole conjin In molecula lor ~.. Tegatur x (12) 3. Acetilura de cuprt . eu relacerea ‘acailone. (eactioneszé cu apa’ J nu reacio ‘noazi cu apa) 4. Resclia comund a alchinelor cu aleani este (aia J substi) ‘pune I inesreuieste airmatia coract, 2) Prin adiia apel le elchine se obj inot- oauna o aldehida, ') Acetiena este insolubia in ap, ca si etena ©) 2-butina prezlotd lzomerie geomet. 4) t-butina reactioneaza ou sadks metals, ‘tT punct} Din 200 p de carbid de purtate 64% se obtin 231,38 a? (e..) de acotiena, 8) Calculea24 randamentu reac carbldului ew apa, 1 punt 1b) Ce cantitato de caldurd se degait a arderea acetilene! obtinute la purctl a), gtind o& pu- torea caleried a mcetione’ este 14000 heal / Fponcig 1v. 80 consider schema de eo A+ H, 28 Che CH-CHy A+ HO-18% 8 Iontteh suntan recuoncun A 9:8 3] sci ecuaile reacilor chimice ale suastanjel A CUM gi cu Na 2 puncte \V. Se supun pirclizel 4000 m? de CH, (en. azole ce pardisesc cuplorul contin 15% OzH, 160% Hp gi estul motan nereaclonal. Se cere: 4) caleuleaza volureul de ecatlena (meuret i Condit! norma) objinut; 2 puncte ) calouleaz’ cat melan sa transformat In aoatlend, cSt In elemente 1 cat 2 ramas netransformat (fn pracente molate).. 1 punet Timp de tucru: 0 minute. 4 punt ain ofcia ERI 2.4. ALCADIENE If OEFINITIE, DENUMIRE, SERIE OMOLOAGA Aicadienels sunt hidrocarburl acilice nesaturate care contin Jn moiecula for dou loglurl dub, Formula geheraia a alcadlenelor este Gyan. Avcadienele’ au aceeagi formulé generala. cu alchinele, Compusi cu aoseasi formulé molecularé, ar in care alomil sunt Jegoli n mod aif, asta! incét fac parte din clase de substanja diferite sunt fzomeri do funcflune. Alcadionele sunt fzonteri de funeitune cu alchinela. Daca in formula general a alcadienelor, C,H; Inlocuiaste 1 cu valor intregi gi succesive inoepand cu n'= 3 se ‘objine seiia omioloaga a alcadienelor. ‘Dentumirea elcacienelor se obfine prin inlocuitea iterei finale in din qumete alcanului corespunzator, cu suful dlend. De exerplu: CHy=C=CH, CHy=C=CH~CH, propadiens—— t,2cbutadient (lent) ‘ncepand cu cel de a doiea termen al seriel omoloage a alca- sienelor (buladiens - vezi fig. 2.77.) in denumire ee previzeazi pozta dublelorlegatur. Clasificare. Duo’ poztia relativaé a color doua duble legétert aleadionele po fi “ alcadiene cu duble legaturi cumulate, de exemplu: CHy=C=CH, CH)=0=CH-CHy propadion 1 2ebutaciens; + alcadiene cu duble iegaturi conjugate, de exemplu cHy=¢-c1 Cty CHy=CH~CH=CH; ‘CHa 13-batadiond 2am Ci=ch-cHy-Chi=CHh, {speniens Clie CH=CH-CH-H-0) Lescubien IE PROPRIETATI CHIMICE ALE ALCADIENELOR CU DUBLE LEGATURI CONJUGATE H—cty Acadienele, au In molecula lor dou’ dubla lagaturl, caea co Inseamnd c& vor da toate reagtile chimice Invatate la elchene, Reacfile caracteristice hidrocarburilor nesaturate sun! reac- 51 reaclile de polimeriaare. tite Ge adie la legatura dubia C :botadlend (zopren) ~eleadiene cu duible legatur izolate sau diajuncte, de exempl b, 4 j L i : 2 ig. 2. 77, Formule de struct peetea 1 S-butadies 4. forola Lewis, b. fozmuta de proicstic; forma retrust, 4 imaginen moleculel 1. model desis; 2. model compactFig. 2.78. Modelarea reactor de ati 3 rasmus ta 1,3-butadien, @ Reactia ve Avie © Aditia halogenilor Alcadienele cu duble legaturi conjugate au un caracter esaturat, pronunfat, Ele dau reacti de adie: 4 in poxitile 1,4: In uma acestelreacjii so formeaz8 2-buters ‘substiuita in pozitiie 1.4 ® in poziile 4,2 sau 3,4; tn urma acestor reach ee formesza ‘-butena substtita inpozitila 3,4 De exemplu, ada bromului st, 3-butadiend se face In porte 4,4 413.4 gi se obfine un amestec de compugi dhalogenali nasa tury in care derivatul 1,4 este majortar (vezi fg. 2, 78): a CH, 4cn. “oie + Brn che cH peta 1 3sbutadiona 1 -icoma-2-butena ‘s0 obtine In proporiie de 90%, br 4.4-dibromo-1-barene, se obine In proportie de 10%. Dacd se lucreszé cu exces de brom se obfine un derivat tegrosat pa el g2 78 Ice Hy + 2Br2——> GH GH~CH~Gily bear der 1 S-batadiena Exerc ‘Adiia cloruii la 1,3-betactend are loc in mad asamanator cu cite bromutul, Scrie ecuatile reactilor chimice gare au lo. © Reactia de polimerizare 1,23,4-t2eabrofnobuna A\ Iinvdjat reactia de polimerizere a alchenelor. Ener “. Defnegte react de polimerizare, 2, Serie ecuetia reacjiel chimice de polimeriz a t-butene! Polimerizarea alcadienetor cu duble legéturi canjugate are loc prin adit 1.4 formandu-se macromolecule fforme. De uladiene formeaza prin polimerizare polloutadiond ACHy=CH~CH=CHy —r 4CHg-CHECH= Cle | 3-butadiens (bursdiona) paliburadiens, : - 2'metib’ 3-butadienia, numa izopren este monomerul care sia fa baza formar cauciucuiul natural gi a dlfestelortpurl de ccauciue sintti Ecuatia reaciel chimice de polimerizare a izopremul (fig. 2. 79.) este! NCH.=O=CH=CH, —+ + 0Hy~O=CH~CHa)g oy CH izopren pelizopren In reactia de polimerizare, fn funciie de condtile de reactle folosita, pt avea loc gi adi 1,2 objindndu-ee polimeri cu caten’ rainifcata, dar fara importanta incustriala In macromalecula polizoprenuili existd 0 dubla legatura tn fiecare unitate structural care se repetd de n of, Dubla leghturd determina existenta a doue varet! structurale cin punct de vedere ‘geomet: forma cle-polizopren g1 respect trans-palzopren, ‘Gauciucut natural este forma cis a polizoprenvii Cy H ® ch, lx-polizopren Forma trans a posizoprenuilsi dentimt& gutapercé este tot un ‘compus natural macromolecular: f i EN Hea ee ad Bl ‘rans-patiizopren So gSsegte tn caaja 3 runzete planiei Pafaquivm (vezi fg. 2. 80) ‘Are mai puline aplicali practice deoarece este sframocios gilip- ailde elastictate (exemole: (oli hidrozzolatave folosite In medica 9'T. Sori formula de structura a forme’ trans-polizopren. 2. Scrie ecuatia reactiel chitnice de polimerizare 2-cloro-1,2-butadianel (cloroprenul), monomer important in industria eauctuculu sintetic, a) EE caucwcut NATURAL $1 SINTETIC @ Cauciucut NATURAL Cauclucul natural, produs de crgine vegetal, co gasoste sub form’ de dlspersia coloida'é tn suc! teptos (atonal unor Plante tropical, arte cere cea mal Imporiantd este Hoves Drasionss, cultvata mal ales in Brazia, Inoneza, Mataezia 9 Vietnam (vex fi, 2.81). Din punct de vedere chime, eauciucul natural este 0 hidrocers ‘urd macromolecular’ numita potizopren,eformata moleeiars (Cite Fig. 2.79. imagines rmolecvles de zope: ‘9. med desc Wig 2.80. Ponta Pataguiun in ear se ‘xlrage guaperca ater! prods de arbors de encivc oFig. 2,82, Obiecte dn Cauclucul natural brut are culoars slab gaibuie, este inca bil In apa, alcool, acatona, dar este solubil in benzon, benaina si sulfuri de carbon. Soluia objinutd prin dizolvares. cauchicul natural in benzind este folosité ca adeziy, sub rumele de ronandoz Cucivcul este efzatic, el are propriotatea de a sufori atunglt mari (700-B00%) la aplicarea unei fore slabe gi de a reveni la ddimensiunile inllale c&re actnea forlel inceleaz’. Aceastd elas- lcitate se pAstreazd intra 0 gi 209C; peste 300C cauelucul ee inmosie, cvine lipicios, iar sub 0°C ‘cristalizeaza devine ca sant (se sparge la lovre) Sub aojiunea oxigenului devine sfaramicios ¢ inutlizabi, ‘Aceste inconvenienle sunt inlaturate prin vuloanizare, ope- ralie care consi In Incalzirea cauciucului cu mio canta de sult (0,5-8%) ta 130-1409C. In cureul acestul tralament se formeaz pun C-S--C intre macramolaculele de polizopcen. Cauciucul vulcanizat nu este plastic, lintels de temperatura sie clastcitai sunt lrgite (-70 ~ +1400), rezista la rupere, nu este solubl fn hidrocarburi gi se imbiba fosrte putin in solvent ‘Daca in pracesul de wicanizare ee folovesc canta mari de ‘suif (25-40%) se obfine un produs dur, cu mere reziston(s mecanic& si care nu este elastic numit ebonité, Ebonta se foloseste ca izolator electric. iclucul Jimbatréneste", adied € Caucwcur sintenic Cauciucul sintetle esta un compus macromolecular cu pro= prietsli asomandtoare color ale cauciuculul natural. El poate fi prolucrat gi vulcanizat in mod asemanater, Deoarece productia de cauciuc nalural nu a mal facut fafa ce- rinfelor piefi de consur, s-a recut fabricarea industiald a cau~ ciuculul sintatic, care este obtinut intro gama larga (vezi tabelul 2.8,), Im canfitati din ce tn ce mal mar. Tubelul 28, Tipu de caueiveshfett ‘canareTal ere >? Jcoucive buladinie (ne) |are propretey man Ceosebie ao” ale caLSENE natal, dai jaund vilesnizare formea2é materials asemanatoste cu cote Jodjnte ain cauciucul natura, [Sacco patieoprete [ia propre apres ence Oy ae SSUTOGN RATT [caucte potcteroprenic (Neooren} Teanleat are proprialal mecanice Toate Bune, compara I] nie caueivouti natal i ezieta mal bine deol scoot a oxida [Gavcise batedionatvonie(Euma 6) |cavsiue butsdienaeriontil (une 8) [Ene cai mal pot pant Tablearea do anvelope, a BUA TaBORDS ean WI CAiTea, cela WOMBTT —— laican UUizarea causiuculul sintetic este legeté practic de toate domnenile economiel (cSteva exemple sunt in fig. 2. 82). Cel mal ave consumator este industria de anvelope, crea il revine mi uit de jum&tate din productia mondiala de cauciuc. Cauciucul sintalic este de asemenea utiizat in fabricarea benziior trans- Pertoare, curelelor de transmisie, urtunurlor, garnituilor gi alter repere pentru industria seranauticd gla autovehiculalor. Domenil importante de ullizare a cauclicu! eintetec ge gasesc In pro- Headey, unde: A 91 8 sunt cet doi monomer, réprecinté gradu de primeriare, tr * reper miler al calor dot ménemer in y copotmera! obj ‘Copolmet au popit dlrite de ale polmetor out din cei do) moromer In parle si de asemenea, ere Je ale amestecului acestor polimeri. In structura lor resturile de polimeri olf reptizatesimocsau in mod Inti. Reecia de copotmerizare este dedsebl de imporanid in Industia elastomertor 1 pont objneres cvereelor purl de cauciue sitet. De exempl, prin coplimerizaree |,2-butadionel cu aco trill CHgecri cn (rea fi 283) se obine caucu stete tuiadlematroniic denumt uevel Bune N Sau SK ‘nH =G¥-CH=ChrFCHe=GH > HACry-ch=CH-CHebtCh- CH bu ou avec butecon acronis folosegl a confeconarea fununutior penta transport produseor peter, deosrece este hsoubP In ean Exercitiv W Carelosal Thiet objint prin copoimerizarea 1,3-butacinel ca vnitenzonu (renut - ve! fg 2.64) se numegie cauctuc butedon tronic au Buna S. Scilescuaia.teactel chimice de copolmerizare a 4 Sebutadiene! ou strenu ‘ OConcluzii | Alacieneia sunt hidrocarburi nesaturate care conti dous legatut covalente duble C=C sau formula molecular G, Hey 'Q Denumirea slealeneio se face prin inoculea iter! nee ‘cu sufi dion in numalealcanului corespunzator. ‘D Alcacienele au izomerie de cafend, de poze s geometica G Acodlenele partcips la reaciii de adie, oxidare, polimeizare,copotmerizaro C Caueiveul natural esta izomerl cls a poliizopeniu G Caucicut siete se obtine prin react de polrmerizere seu de copoimerizare gh poate M prelverat 31 Wucanaat In mod fsemanator cauciucU nara Ki et, 6. i. 2, 83. Imaginea moleculat sd aciloitis model deschis ‘model compact, HCH, Fig. 2.86 1 formula rests: imaginea molecule | model deschis 2, wrode compact& EXERCITH $1 PROBLEME E TEST 1°. Serie formulele de struct ale urmitoarelor alcadiene: a) S-met,3-pentaciond; b) 2;3-dimelimt 4-hexadiena;, ©) Scebl-t,3-hexagiona, 2, © sleationa necuncscutt, A, are reportul ‘rasic C:H = 18:2. Determina formula molecular’ 2 alcadionel A."Scrie formulele de structurd §) ddenumestealcacienele j2omere cu A 3. Cauciuoulsintetc potbutacienic (Buna) a fost ‘objinut ia scaré industrial pant prima dat de Lebedev si colaboratori sai In anul 1932, Formula moleculara 8 acesiui cauciue este (CH). Se core: 8) calculeazé masa molard a cauciucuiul Buna \dac8 gradul de polmerizare alll esto 1200, ‘) caleuleaz’ compoziia procentuald a cau- clucului Buna, 4. Couclueal sintetc polizeprenic are propriett ‘aproape identce cu ale cauaiveull natural $i se ebtine prin polimerzarea izoprenuitl, conform ‘cuatielreactiet chimice: nGaMs -» ~{CqHah= 2} Sill e& 18% din izoprenu inrodus In ‘eaclie nu polimarizeaza, calculeazé masa de ‘auciue obfints din 260 kg de izopren. 1b) Un cauctuc palizoprenic are masa molars 4700C0g/mol. Calouloaz’ gradul de polimerizere «el poner 8%. Un cauciue butadienaericnitile (Buna N) 86 obline prin copolimerizarea.1,2-butadionel cu acioitrit, CHysCH-CN. Sting c& Th cauciie ‘exist 8.7% N (procante masive), eerie eouatie ‘actiei cnimics de obfnare a caucucului butade fenacriontitic gl caleuleaza reportul molar a! lor dei monomnar in cauciu, 6°. Primul cavciue siniatc s-a fabrcat la scars Industrial in Germania de cate infrepringeres Bayer ¢1 Co. in timpul primulsl rho} mondial Prin polimerizerea 2,3-dimeti-t,3-butadlenel, a) Sore zate a aces! 1) Goleuleaza inasa de cauciuc obnutd din 24 de 2.3-dimeti-t.S-bulaclen’, daca reactia de po- limezare e-a vealizat cu vn rancdament de BOP 7°, So supun potimerizari 364.9 ¢e 2.cloro-.3-butadiend (eleroprenul, 4) Scrie ecvatiareacte! chimice care are toc. ) Caleuleazs gradul de polmerieare si pro- cent de clor (In procente masice) pertts cau ‘luca ebtinut pind ef are masa molars 132780 gino) |. Seria cuvdntul/cuvinteledinve paranteze care ompleteaza corect flecare dint afirmafie date. 4.1,3-butadiona este o alcadlend ou duble leg’ {Un (Cuma /eanjugate) 2, Alcacienele contin i molec Tot... J6Q8+ turin. (2/4) | 3, Polmerizarea 1,3-butadienel are loc pregon- Atene > Alc ig. 2 87 Lung Iegturilordiste 2a hone le eC in hrwcarburt a Chased : Bhs A Fg. 2.88, Srutur reald beazeril. leculel de benz Fig. 2.90, Modelarea nori- Tui de elt deambele pig ”‘Benzen Cuenta: Fig. 2.91, Clsiicars arenslor, Fig. 2.02, imagines motecile lor unor monoslchilberzen Be act oe ey . stiven ce Kee ee, & @ oN « ig 2.93, agioea moieties de oeilen, Teteala 2 EE CLASIFICAREA HIDROCARBURILOR AROMATICE ‘Hidrocarburile aromatice se Impart dup’ numérul do eiclui (ouclee) benzenice din molecuia, tn (veal ig, 2, 91) + hidrocarburi aromatice mononucieare; ~ hicrocarbutl aromatice polinueleare. © Hidrocarburile aromatice mononucleare contin lun singur ciclu benzenic. Ele pot fe = 18rd catend lalerale: benzentt ~ ey eatons latorala. Atom de hidrogen de la atom de carbon din cilul benzenic au fost substitu eu una sau mel muti adi. cali leh; €2 numesc aichibenzeni (sau fenllaloeni, decarece radicalul GgHs ~ s0 numeste fen) Exemplu de derivati alahil monosubstituli ai. benzenului (wea! fig. 2. 92) Hy CHa CHy- CHCl Hy-CH-CHy oo6. 6 ‘metibenzen etilbenzen ——n-propibenzen izopropitenzen ole ‘eumen) Raticali din catenete faterale pot gi nesaturall; de exempiu vinilbenzen sau stren (vezi fg. 2, 92): Basch, cnitbenzen (vnitbensen, tire), © Denumirea hidrocarburilor aromatice s¢ face contort re- ullor IUPAC, dar arenele cu cole mai multe aplcafi prectice au i denumiri w2uale, ‘In cazul dervatilor disubstituf! ai benzerilsi pozitile sub- situentior s= marcheazé prin cifra sau folosind profiele: orto (0 -~), mota (mm = ), para (p ~ ). De exempta cei tret derivall C=0., rit, ON, Bi ore ia SUBSTIUENTI 2.103. Clasificarea subattuegior Fig. 2.104, Orlntaren cel deal 2en‘substien, fa vst p- de cite substituent le ordinal, ig. 2. 105, Imsglnea mole ~ clelor de: a, o-ntvotalen, ', paittotalven (imodete compte), Fig. 2.106, Orintarea coli ‘deal 2lexsubstinaent, Y in peaiia mde ere substituent de ordinal 1Bi 2.107. Imagiven ‘mole! de _mlorontrobenen (exodel compact, Fig. 2.108, tenagines Tmoleculclo de a. 1 3.Suletrebenzen: ».2,4.6-initotoluen (iuodete compact) De exemolu, prin clorurarea nitrobenzenuilul se obtive ‘m-cloronitrabenzen (vezi fg, 2. 107) NO, Nop +ortci Fe, +HO} TH cl meta-vlorositobenzen, Substituen{ de ofcinu! I! dezactivearé nuctoul Benzentc pe care se af, astel Incat reacilie de substitute decurg mal grav 2800249) + 10H0,) + BN) + Exercifiu 7, Biplicd de ce grupele -NOz int in pozitite 1, 3 s1 6 pe puclou! benzenie nesubstuit, 2. Explica de ce gruparila -NO; intl in pozifle 2, 4, 6 pe ‘utcleul benzentc din toluen, Rezolvare: 41. Gruparea nitro, -NO, este substituent de ordinu I 2, Radical alchl, -Cly este substituent de ordioul | 4 @ Reactii de aditie Hidrocarburie aromatioe participa ta reaof de aditio numel in conditt energice. © Aditia hidrogenului @ Benzenul adifioneazd hidrogen tn prezenta catalzatonior e richal, Ni, a 2002 transformandu-se In hidrocarbura ciclicd saturate dictchexan He oO ateecth g HOGHe Hire Le H:G._-CHe Hy benzen cielhexa leben run de hog en) eae pete aienat |a 2 moll de benzen, Tog © Adio tidrogenului (a naftalin’ are loc in dous etape (ciclunle benzenice se hidrageneaza pe rand),'in prezen|a de calalizator de: Ni, Pl, Pd: Ht Hon He Ne JL fe ety a, Hat He Wr othe Hibse bao Bs Hy Fea i ronafalina ecahirodftlina (eetating) (cating), Tetralina gl decalina (ver fig. 2. 108) sunt lichide uliizate ca dizolvanti 5 earburant, ‘Naltaina parteip’ mai ugor fa reactii de adie, ceea ce arall (cA are un carecter aromatic mai slab dest banzenul In seria hicrocarburlior aromatice polinucleare cu nucle con- denssle, caractorul aromatic scade odata cu cresterea numa ui de nuclee: condensate (vezi fig, 2. 110), cereste caractenul aromatic O80 Ooo crste numarul de eiclur Gondetigate Wig. 2.110. Variaya caracterului aromatic ja Fantie de mi nuclee condense we ig, 2.199. taginen Imoleculelor de: 1 teri ». decalina Armodele deschise)Fig. 2. 111, tmagines molecule de HCH. ig, 2.112, Most ‘de obtinore a anit aloe, t / Fig. 2.113, Repeezentarca molecule do ania fais, By € © Adifia halogenitor Cort g!bromul se aditioneaza la benzen In prezenta radi lor ultraviolete sau a luminii solare (sau termic). Prin acjinea Clorulul asupra benzenulu, in prezenta fuminit solare (olorurars fotochimicd), se obline 1,2,3,45 6-hexactoroslelohexan (H.C H) 1234S 6hesoelorocelshovin GLCH), Hoxectoranul sau gamexanul, unl dnt izes compusul 1.23.45 Bthexacloosilonexan (ved! fg. 2.111) este flit ca Insecta Exercitiu Serie ecuaT react chimioe de adie a bromuul la benzen gi siorumegte produsu de reacje, 4 © Reacfii de oxidare © Oxidarea benzenulu, Benzenul are o mare slabiittetermic8 ] este foarte rezstent a actiunea aganflor oxidant obignui, EI ze oxideazA numal la temperatura rdicat& In prezenfa ce catafizster, cu ruperea lot La 600°C. in prezenta centaoxidului de vanadiu, V;Os, ben- Zenul se oxideazé §1 se formeaz’ acit maleic; la temperatura de roost acidul malate elimin& » molewulé de aya treceng, In amhidrida maleic (vezi fg. 2. 12): P P do, veqenre, He hie, ROR HE Hoge B AB" He? % % cid mao ‘Acidul maleic este omeru! eis al gcidulul 1,¢-butendloic: HOOC=CH~CH=COOH Izomerul trans al aceluiag! acid 36 numeste cid fumaric, nu Se obfine a oxidarea benzenului si nu poate forma anhicrida, nid mle 0 oxidarea naftatine! Naftalina, cu un caracter aromatic mal slab decét benzenul (vezi pag. 81) se oxtteaza la temperatura cava mai mica, dar tot cu ‘uperea tnuia din leur se formeaza acid fai, care poate elimina ‘© molecula de apa trectind In anhlcr Ratica (vex fg, 2, 113}: : %° ald fais hide fale © Oxidarea antraconutut Aniracenul ara caracter aromatic mai slab decd nattalina (vezi pag. 81) side aceea se poate oxida mult mai usor. chiar ou agai ‘ident. KsCr,0, In prazeni@ de CHs-COOH, oxidarea are loc 8 alomi de carbon din ciclul din miloe, fra riperee acest 9 oe keoxo, (7 sS 1 Hy COCO wo te antrachivona Antrechinona (vexi fig. 2° 114) 98 foloseste In industria colorantilorsintetic (class colorangior anttachinonici Exercifiu, livindustie se obtine antrachinond prin oxidarea antrecenulul, ttecind vapori de antracen, cu aer, peste cataliztor de pen- taoxld de venadi la 30020. Serie ectajia acestel reac chimice, ll @ REACTII LA CATENA LATERALA Hicrocarburile aromatica care au catend laterald paticips atat 1a roacti chimice caracterstice nucteulularomsto, et ga eect care au foc la eatena lateral In continuace sunt lustats reach tela catena lateral © Halogenarea in pozitia bonzilica Pozitia vecina nucteulul aromatic dn catena leterala a hidra- cearburior eromatice este numit& porifie benzilicd (fig. 2. 115). Clorurarea toluenutul in prozena lumini are lov Ja eatena laterala $i nu fa qucieu! aromatic, rezultand un amestex de derivali helogenal O20 “O20 @oxidarea la catena lateral In prezenta agenflor oxidanti sau a oxigenulul molecular (gi catalizator) are loc cxilaroa catene! lateral (aici) legaté de un atom de cerbon dintrun cicly aromatic ‘In conditt enorgice, cu permanganat de potasiu in medi de ‘acid sulfuric, calena lateralé alohl 99 oxidesza pana fa gruparoa carbon, ~COOH. Cictul benzenic, rezlstent la oxidare, rémane Intact, Se obtin aciz!carboxlc! aromatic. Pig. 2.114, Imagine -meleedlel de tnnachinon CH toler ~CHe radical bonai 115, Pala Denali s ndicalul ‘beni a2. 17. Imagini ‘moleculelor de a acid izotaio acid terentaic e-aekd bowzeie. ACTIVITATE EXPERIMENTALA, ‘Mod dle her fn dou eprubete pune ete 3 mL sulie de KMNQ, 195 $2 mi solute 1,80, 20%. inealzee en gif numa una din eprbele. Introdu tare eprubee cate 2 ml detalun, Ce observi? Observafit. Solufia de KMo, tu media de H_S0, 20%, in rece, ta prezenja foluensel nu si modifi’ culottes, Solutia de KMnO4, in Imediu 6e 180, 20%, incdlit, @ fost decoloratt de tolven (Geri Nig, 2.116). De ce? Toluenutreeclioneacs cu solujia de KMinO,, i prezent@ de acid sulfuric, la indlzire (vezi fg. 2. 118), conform reacie chimice: On Ow Cand pe nucleul aromatic existé cou’ grupe alchil, se oxideez8 améndoud, De exemplu, prin oxidarea o-xlenulul se obtine ecid falc care poate elinina © moleculé de apa tecénd in anhicids Maia (vezi fig. 2.143) P Orie Ore ‘7 Exercifiu 8: erie ecuatile reacilor chimice de oxidare @ mailenul si a patlenului cu oxigen molecular in prezenj& de calalzatori, Stic ca se obtin acili carboxlic corespunzéitor: acid lzofaic $i acid terefalic (vezi fg. 2. 117). Formarea de anhidrdé esto peabilé numa) B"SCaa Ratt torts apropierlicelor dous grupe carboxlice, ceea ce permite inchiderea unui cils stabil de 5 atom si nu este posibila la acl izoftalic gi treat. Radicalii alc cin catena lateralé (Indiferent de iungimea Aacesteia) sunt oxidafi fa act2! in care grupa carboxil-COOH este fegata direct de atom de carton care fac parte din nucleut oro- ‘matic: de exemplu, a oxtdarea propiberzenulul se objine acid benzole: GH toH-cHy £ Wino s0 + cH Ho “oH opilbanzen sid betzole eid sceio Daca in poziia benzilicd a catene!laterale nu existé hidrogen, oxidarea cu egenf oxidan|i nu poate aves loc. Osidarea catene! laterals a elchibenzeniier este importants in anumite procese motaholice. Astel, vaporil de toluen sunt mut ‘mai putin toxici decat coi de benzen, Toluenu! care a itrst In organism poate fl oxida (In prezenta tunel enzime prezenta in fcal) la acid benzoic ugor de eliminat pin uring Bonzenui,lpsit de cater’ tateralé, nu poste fi oxidet gi in prezoija aceleias!-enzime esle capabl 84 produc mutai In ADN, Aceasta ar putea fo explicate a faptulul c8 benzenul gi alte hidrocarburi eromatice fara catend latecala sunt cancerigane iar folueri, ru. _Eperaanenmemnnnainnrnnnamti QAplicatii practice ale unor hidrocarburi a aromatice Bteva dintre hidrocarbutle aromatice: benzenul, oluenul s! nafisina eu aplice}i practice importante, fie ca atare, fe prin ‘compusi chimic fa care conduc prin procese industria. In fig. 2. 118 sunt prezentate schematic prncpalale diectii de Intrebuinfere @ aoestore © Concluzii b. © Arenele (hidrocarburi atomatice) sunt hidrocarburile care ‘confi Ta rmolecula unul sau mai multe ciclur (nuciee) benzenice, Gi Hidrocarburle aromatics se impart In hidrecarburl aroma- tice mononucleare si hidrocarburi aromatice polnucleare, A Careoterul aromatic scade odaté cu cesterea numaruiulde © ruciee benzenice condensala, GArerele palvipa la react chimice propn caracreruu aro- ‘matic: dati ugor react! de substitute (halogenare, nitrare, sul- fonare, alchiare, acare) si numal in condiji energice dau react de ache (hidrogenare, halogenare). Nu polmerizeaza si nu se ‘oxideazé cu KMnO,In Soluia neute U Hidrocarturle aromatice care au catend laterala parcip’S py otét ta reacti chimce caracteristice nucleului aromatic, eat gla ‘eacti care au loc ia catena laterala (halogenare, oxidare). EE EXeRCcITII $1 PROBLEME Inustia usta oer med caenlr = = Loree El © nsestese potty Wat nde ft elma i clo e om » Dixaivary, ia eat ester “Send TEED sintnn otter FERED Psion i, 2. 118, Aplical practice ale nor arene: a. henzen be toluen;e.nafaling 4, a) Donumeste urmtoarele hidrocarburi ara- bh) Scr formulole oe structurale compusion matice: .2-dimetibenzen, rattaina, 1,3,5-vintrotoluen, Hs clorabenzen. i 1S morovonteah cute 209 en tanzon CIS: exetegrens S ‘ante 70% ee coe lind © reactia are lee en 8) calculeaza volumul de clor necesar react, chy mésurat in condi narmale; ) caiculeaza maca compoala procantual ‘cento masice tinivototuenulbl ain do corebenzen abtnuté st 18 @ cloroberzeruiu, in pro= 3. Sctie acuatia reacjei chimice de objinere ‘cluen, Care este masa de acid azotic de concentrate 70% neceserd ‘objineri 82 kg tintvotoluer?4. La arderea unu! mo! de hidrocarbura aromatics mononuclear, A se objin 352 g de CO, $1 90.9 de H,0. Dstermina formula molecular’ biero- ‘carbur A g sre formule de structural ale hiro- ccarburlor atomatice izomere ey A. 5°. Lindanul, inseaticd foarte puteric, éste un ‘omar al hexaclorociclchevarlil, In’ care giseple In procent de 13%. Se core: 2} scrie ecuslia reactel chimice de objinere a hevacloroletohexanuiut; ') calculeazd mata de banzon necesard cbtineria 151,32 4g ae lngan, ©. Se nireaza 18.4 g do towen. Stind cA ‘amestecul final canine c-ntrotaluen, protoluen i toluen nereacfonat in rapon molar 134 Calculeazi masa de prnitratelven obfnut 7’. La clorurarea calaltic a unui compus aroma- tic eu forma molecular CyHig 88 obtina tin sine (gur compus. clorurat, Denumeste hicrocarbura ‘aromatca gi sere ecualia readyel de clonore, CCalculeaza volumul de clor (masurat la 1 atm gi 25°C) necesarclorurat a 2 moll de hidrecarburd, 28°. Un emestec de 46,8 9 de o-xien s! nafalna Cconjine 7.682% H, Calculeaza compestia pro- ‘centuala molar @ amesteculul de hidrocarbun Introg emestecul de hidrocarburi este supus ‘oxidrl cu ser pe estalizator da VzOs. Sa care 4) sce acuatile reactlorchimice care au le: b) caleulesza maca do anhidda flac’ oblinat 43 Volum de aer (masurat In conti normale), ‘ecosar oxidéri amesteculul 9°. 0 hidroserburd aromaticd mononuclear, A, ‘contin 8.69% H, Determind formula moleculara ‘2 hidrecarburi $1 completeazs unmétoarele ‘ecuafi ale reactor chimice: CO ATE Q)A+CH cI Ay B)A +201» Blind od acidul clorhidic objinut in reacta (3), izolvat in apa formeazd 2 L de solute de con: Ccentrate 0,1 i, calculeaza masa de hidrocarbura Acconsumalé In acoasts reach. 10", Completeaza ecuaile reacilor chimice gi donumogto procugil de react objinu Hs +04 Ms 41°. Nirarea a 312 g de benzen se reatzeard cu Lun amestee sutfonitic format cin soluje d@ HNO; de concentrajie 92% gi solu de eld gulf de concentrate 98%, Stind ed In emestecdsulfon. tic, HNO 5 H2S0, 58 98eesc In port molar 1:2 5 ou exist® HN, in exces, se cere: 4) coluleazd mang da amestoe sufonitic necssar ‘tri masa de fe Benzeisutoricobtnata)— 1eleeaesconcosaa pees Sed sure rezcual (flat n soli fiala) dpa tnda- pirlarea compusuls organic. 412°, Se dh achoma de reati Or “a Determind substanjele necunascute din schema 41 serie ecuatile reacfiior chimice corespunza- tare. Calculeazé masa de «-meilstren CHy-G=CHy ‘cbjinut8 cn 400 g da benzen cu 22% impurta 43%. Eoualia reaclie!chimice de oxidare a antrae ‘cenulu cu KzCr0y In prezenia de CHyCOOH este: oCcNg HEI, + 80H4-COOH—> OIC) zn coo y. + 2(CHs- COOH}Cr+ BHO Caleulaazd volumul soluiat de K,C1_0, de eon ccentratie 0.2 M necesar onldarii a dol moll de aniracen, Ce masa de antiachinona se objine, ‘acd randamentul reacial asta dp 70%? & TESTE Test 4 1 Seria cuvanul/ cavintelo dita paranteze care ‘ompleteazd corectfecare dntre afimait date 1s GeHygnn- Ml © hitrocaroure aromatica {poate / ru poats) 2. Naftalina este 0 hidrocarburd sromatica snx{mononvelears J police’) ‘SNaitaina conte tn molecule i... ater de ‘orton, (10/12) 4. Toluena..... participa la reaci da substi, {poate /nu poate) =a 4 panet 1. Incarcuiesto afirmaliaincoract 4) Tolusrul este © hidrocarbura aromatica mononuclear b) Benzenul are in moleculs 12 atom ©) Nitrarea benzerului go realizeazs cu amesies suiforitrc 4) Benzenul nu poate participa la veacti de sub- stu, 4 punet IM, a) Serie ecuatiareactci chimioe de cbjnere ‘sntrotoluenuiul prin nitrarea toluene 1 punet ) Calculoazs composi procentuslé a titra ‘ower 4 punet IV, Din 400 9 de nafelind de purlate 08,0% se ‘bin prin ntrare 387,52 g c-niranaftaing, 8) Sctie ecuatia reaciel chimice care are loc, 1 punet b) Calaileaza rancamentul reactiel de ritfare a nafatne, 1 punct VW. Se supun clorurirtl cataltice 200 mL da benzen cu p= 0,88 g/ mL. a) Caleuleazs masa de clorotenzen obfnutd ‘dacd rendameniul eactiel esta de 70%. 2 puncte ') Catculeaza yolumus de olor (masurat in concttt normale), necesar clorucdii benzonulul ‘1 punet “Timp de tucry: 80 minute. ‘punt din ofciu Test2 Sian 1 Sete euvantol cuvinile inte parantezo care ompleteaza corect liecare dnze armatie date: 4. Alchlaroa bonzeruiti ast oreacla de (Catia supsttte) 2, Benzenu......88 88 oxdeze eu Kin in prezenfa do Hz80,. (pate /nu peat) 3. Naftalna ate earacter aromatic Denzenul (mai siab/ mal puterric) 4. Bint sn ulzomer cimetibenzen, (9/8) 4 punet aca 1. Scie ecualilsrezefilorchimice ea obfinera din Denzen a substantelr 4} lzopropiibenzen b) nlrebenzan, {2} fenikmeti-cetona; 1) hexaclorocictchexan. 2 puncte I. Un amestec echimoleculor de benzen gi tlu-| fan se supone oxida cu soliie de concentrate, 0.1/M de Kin, In media de acic sulfur, Stand 8 80 obtin 24,4 g de acid benzsic, calculeaza masa amesteculul de-hieracariun sane ‘oxidari gi velumalsoluliel de KMnO), consumat In eactia de oxida, 2 punta WV. In reacta de sulfonare a benzenuhil se inro-| duc 300 g solute do HS0, de concentrate 86%, Caleuleaz’ masa de banzen introdus’ In ‘eacte s! numarul de mol de acd benzensutone | oblinut, tind cB doar 80% din benzen reactoneaza. 2 puncte V. Se clorureazd tn prezenfa lumial ultaviotete 2 ‘moll de toluen gi se obtine un compus clorurat care contne 44,1 5 Cl a) Detarmina formula molecular @ compusul clorurat obtinut $1 serie ecuatia reactlal chinica care are lo. 4 pinot b) Celculoazti masa de compus clorurat abjinut gh Volum de clr (2.9, consumat 4 punct Timp de luoru: $0 minute. 4 punet din fii oFig. 2.119. Engin natural a lg. 2.122, Vedore de ensan- blu one afin 2.6. PETROLUL SI CARBUNIL COMBUSTIBILI FOSILI $1 SURSE DE MATERII PRIME ORGANICE pevolulat bru, [f PETROLUL Potro! bat, quit fet, este un combust fos, de natura corganicd, eunoscut gf folost Ine din. anlehtate. Produsele objinute prin relverarea petrol brut au deveni indispensable societaiji moderne ptroul brut este considera la fel de valores 2 aru, de aceea ¢ fost num aural negre @ Formarea gi extractia petrolului Petrol bot s-¢ format tn uma ou mifoane de ai 5! este ‘ezuitatutranstormaniorchinice gi zie ale amestecalts de m8 {resturi vegotale gi animale) existent pe fund rater $1 Sceanelor Acumuleres continu’ de sediments a soufundet th subsoil Pémantii, la 0 aianaime de aproximaty @ kr, malul bogat in materi organive, numit nino! sapropetc. Sub ecunea Presiuni sia temparaturi namo s- trantormal in roca (nuit ‘ocd primaré), iar materia organiea (descompusé de bactti anaercbe}Inicun amestee de petrol bru, ep gi gaze, Sub ach unea gazeor, trou rut migreaz8 de ao roc i ala $186 cl- mmulaaz8, doer th cele impermeatie, ca int-un fecpient perfect ‘tans, numit 28edmdnt (au 0 pung’ de petro) Inchis ermetic in zac&émant, amestecul de gaze ¢reeaza o pre- tune foarte mare tn acest sist gi face posi. extacia petvowui orate prn erupta natura pa baz presuni prop (veri fig. 2. 119) a zacimartulu, fe prin extactie mecaniea prin pompare (vedi 2. 120) © Compozitia petrotului Petru brut este un amestec complex a cfu comportia difers de la un zicémant la alu, Pncpalele clase de compust cate se gAsese In ofce zAesmSnt de petrol brut sunt: hiraca burs (alean,cictoalcani si arene), compusi organi cu oxigen, azot seu suf gi unete metale (vanaci, molbden, niche!) Proprietifile izice ale petrol sunt determinate de com- pozija sa. Este un fichid vascos, 2 caru cuioare variaza de la galben pana fanogru, cu miros earacterisle; este Insoubl n apa © Petrolut - sursa de materii prime gi produse finite Petrolul brut este extras din ziicdmant si este transportat pe cai ferovierd sau nevalé (cu vapoare nunile tancull peters ~ vezi fig. 2. 121) spre rafindri, unde in inetalafi speciale (vez! fa, 2. 122) este separat In componente, adica este rafinat Procedaul cave sta lo haza ratinarl este disilarea "pate oer I aio ere ama, panacea Diallarea este procedeul fiic de separare a componentelor amestecuriior de lichide miscible; consta In inedlzirea, la fier- bere, a amestecuul de lichide si concensarea vaporiar In dis pozitve, numite condensetoare (refigorente - vezi. fig. 2. 123). Deoorece in urma distri petraulu brut se cbfin amestocur de hidhocarbur' saturate, cu puncte de ferbere apropiate, numite ‘racfi, operafia se numoste ostiare fractionata. Ea se face indus ‘nal In colvane de clstilare fractional (veri ig. 2. 124), Componeniele rezultato in ume distiar’ facfionate la pre- siune atmiosterica, @ petrolul bru, sunt = fracfia C; ~ Cy, numita gaze’ usosre, este folosta atét ca mateile prima in petrochimia cat gi ca gaz comoustib = fractile: Cy ~ Ce, nuit eter de patrol i respectv Cs ~ C7, ‘numita solvent nafta usoaré eunt folosie ca solvanti; de aver. nea, fraciia afta usoard este principalul constituent al benzine, da.acesa se mai numoste gl bonzing usoaré ~ fraciia Ce ~ Cio, numits nafta constituie materia prima atat Pentru objinerea benzinelor (se mal numeste gi benzind grea), 8t gi fn petrochimie: = tracjia Cy, ~ C5, numita cherosen sau petrol lampant, este folosita drept carburant in turboreactoare (pentru avioane), dar $i pentru incalairee locuinelor = tracfia C;2 = Czo, numiti motorind este foleita drept carbu- rant tn matosrele Diesel = facia > Cag, se nuimeste rezicuu almosterie i este rezidu- Ul solid rBmas dup cistiarea petrlului brut este materie primd in urma distill fa prosiome acdauld a reziduului simociara co ‘se obj: Jubnilant gl pacura, iar ca reziduy, asta @ Chimizarea petrotului Fracfile principale oblinute tn urma distal pot 1 foloste ca atare sau pot fi supuse unor procedes de rafinare evansata, cu sscopul de a obtine procuse nol. Prelucraree petroluui 89 mai ‘numegte $I chimizaro CChimizarea petrolutui se poate face prin: ® procedes fzice:cistlare sub presiune gi dstilare eub vid: © procedee chiar: cracare catallicd, la ~ 440°C; cracare la temperaiur ricicata (~ 800°C); reformare cataltic. Cu exceplia tracfei > Czy, toate cele Fracti petroiee sunt ‘uansformete In benzine de callals superoara. Toate fractile petrofere sunt ansformats In comousi care sunt la r@ndulfor mater rime pent cifete rarer industialo (ve) fig. 2.128), Produsele objinute la rafinarea pelrolulu sunt tansportate, cel mai ietin gi practic prin conducte de mare capacitate, nurnite oleoducte, (vezi fig. 2.126) de la rafnarie spre centre. fe pentru comercalizare (cazl combustor gl @ benzinelor, fie pentru preluerare uterioara (cazul compusiior care sunt folasii ca ‘materi pia). Extraota $i transportul petvolulul brit precum ge produgiior jbtinul! prin rafinarea acesiuia sunt riguras supravegheele cu scopul asigurani calti{i mediului inconjurdtor. De aclvisiie de Uurmatire 91 control al cata mediulal réspund Tn egela, masura ‘afingrile,traneportator, administraia [ocala gi guvernamentala ig. 2,123, astalaie de Altace tn aborator. Vig. 2. 124. Colonne de Aistaretrayionals te Fig. 2.128, Donsenti de valo fear superior a petroluls. Q Fig. 2,126, Conducte de mars ‘apocitale(oleounadacte) De sins Garele care yor fh ase suneferd se Gilera, apete dee verse se epumeame, so venfies cundustle 9 aveurite poe cu scopil evn seegeon .De watt orcuresal a fost pent nag in lume sina ex pete lam ‘et, amu 1857. ade Paoteaiy 0 elaborat ta 1908, proce tare a fetroluhtt fotosind bioxid. de sulf in scopul extactiekelec- tivea hldeocarhurilo aromatic procedeu a fast brevetal st fost ‘lori fn toa ines ig. 2-129, Vedere w unel centrale termaelectrce. @ Benzine. Cifra octanica ‘A\Invajat In capitolut Alcan cd un parametns important pent slabilrea caltii benzinel este cre octanicd La inceputl scale benzinele ebjnute la rafinarea petokiul ‘voau cifre octanicd tn intervalul 50 ~ 60, ceva ce fea cll ‘demarajul aulovehicuioor. tulle au arBlat eB tetractipumtd este un adv deal pent cresterea caltal benzinei gi a performanfelor autovahiculeor In anal 1989 cia octane’ a benzinel comercial era {de 78; n ani '90 cia octanicd varia Inte 95 $1 98. Gazole eliminate prin arderea benzineloraditivate cu tetrast- Plumb contin exid de plumb, compus cu toxictate mare, nociv tal pentru om cat si pentru ford si fauna. ‘Tho cn ani "70 Wi Statele Unite wa abfhut o benzinl ou cf octa- ic 98 care nu canfine teraeti-plumb nuit benzind fr pmb. Benzina f6r8 plumb se acitveaz’ cu sdruri de potasiu eau teri. Const! Europel @ stabilt ic cin anul 1998 ca autov Fioulele 68 fle echipate cu motoare care folosesc benzina fara plumb, in ecopul prezervari ecosistemelor gi a eregteii cal orulul, apei solulul gi subsolulul prin eliminarea factorul poluant ~ oxid de plum, © cArsunn ‘Carburi atural sunt combust ost, forati cag! petrol, prin acumularea si depoztaree restullor vegetale gl animale la nivelul suprafetetor uscate ele scoarfel terestre (vezi fig. 2. 128). ‘Procent de carbon este un elude lsifcare a carburlcrn Superior, vara recur antractl hu igi, core au brazen! de carbon mare si putare ealorca mars: “run ifefor, presum cdrbunalebrun tba, care eu un rozent de carton mle gi putere calorica mica Cabri sun ois} majortar pent producerea ener electice i termico (ver fg 2.129), rept combust sole! precam oa ‘tere rir pentru cbnerea cost, gutoanelor ga gaze te nozere(incpalle a recital la sla cérbunlo) © Conaluzii { Petrolul brut (feu) 1 c€rbunll sunt combusioi foil gi se gisesc Tn 2acaminte naturale, Petrol este © sursé de mater prime organice; acastea se cextrag di petrolul brut prin distlare fraction 'O Chimizarea petrol se poate face prin procedess flee gi chimice, A Céirbuni sunt combust gi materi prime pentru objinerea cocaull, [E EXERCITH $1 PROBLEME 4, Exp in oBleva fraze denumirea petrokiui aproximativ 8000 kcal/kg. Celouleaza caldura de aur neg ddogojatd la arderen a 100 kg antract 2 Scrie formulele moleculare si denumeste 4. Carbonul reactioneaza cu hidrogenul in dou’ hidrocarbur care fac parte din fracla prezenfa de nlchel, fermand ta 300°C CH, petroliers numita henzind ugoard. Calouieaz’ masa de eniracit cu 90% C necesar 3, Puterea caloricé a antracitulul este de objineri a 2 rm! molan cu un rendament de 70% %0 Capitolul 3 COMPUSI ORGANICI MONOFUNCTIONALI 3.1, ALCOOLI © Scurt istoric In chimie, care este o stints strins legatd de Viaa si activiatea ccameniir, sunt numeroase cazuila 1h care un compus foarte folosit in practicé 68 rumsle 98u unei tne) clase de compu. Aga 5.2 int&mplal gi in cazul alcoolui etic (etancl), cunoscut gi folosit inc8 din antichitate in inteaga lume, ca alcoot, dela care provine rumele casei de compugierganict alcool. CCuyantulalcoo! isi are originea In cuvantut arab al Koh! care Tnseamnd pude’ find, der are §1 sensul de esonga a unui luctus; in particular se refer laichicul obtinut prin distarea vinului:aleaoh, ‘are reprezinta esenia acestula. \Vinul a fost cunoscut gi folositde oameni di cele enal vech n= pur, Frescele din piramide dovedesc faptul e& vechi egiptani, ‘objneeu vin din strugut (fg. 8.1}, Inc cin secolul al XV-ea I Ht Aleoolil sunt compusi organici care contin in molacul8 grupa idvoxi, ~OH jegats da un atom de carbon c2 patticio’ nurmal la formare de legaturi simple, «. © Denumirea alcoolilor Denumirea unul zlcoot se face prin adéugarea sufixuli ~of fa ‘rumele aleanului cu acelagi numar de atomi de carbon; de exem- a Cee ay en [jae ft tc cay Pentru alcool eare contin 3 sau mal muti ators do. carbon ‘este necesar 88 se precizeze poztiagrupel ~OM: pentru cei care confin mal mute grupe -OH se precizeazs numaru or axn pre- fil corespunestor i, ate ‘In unele cazuri se mai foloseste gi un mod mai vecht de for- mare a numsla, din cuv8ntul aloo! urmat de aumele racic icrocarbonat, ta care. se adaugA sufvut ~/e; de exempi tmetarol seu alcoo! mete, elarol sau alco! ele. Unit sleoll au denim uzvale: spi lb, glial, glcernd © Clasificarea alcoolilor cool so clasifes: + dup& natura ceteneihidrovarbonate, + cup numeral de gnupan hidrox cin motecul = dup tout de atom’ de carbon de caro esto eget grupa ~OH. Imagine a tei elcol sunt redate tn fig. 3.2 ig. 3.1, Frese din Bein see XV lea. He (obineren vin in stroga a Be ae ig. 3, 2. Imagialle moleculetor ‘de: a: metano; b.etano «-alicerin omFig, 3.3. Compatte neste ture moleculeler de ap gi de alcool: 8) molecul de aps ') molecule dealevok, 1 formule planes 2. mndele spatiale; BONE BONG : 7 one drt wegaliva © posta Fig. 34. Molecalele de api (a) sf de alcool (b) sunt pares -anodele plane, 2-modee spatiale deschise 5 sarin eet & oe de @e Lam . ‘ p35 fave molecule de alcool ae stabes leg de hidrogen ca inte roteclei> eps ‘ote de aps , molecule de etal 92 © Structura alcoolilor Exercitit FF Deseneazd Structure apei, aga cum ai Invdet-o In clasa a 1X. Expliod polaratea molecule de apa, Marceaza, pe desen, der- site de sarcind electra 5+ gi 3-pe fiecare ator de O gi, Pentru a injolege mai ugor structure unu! aleool, comers for ‘mula lui generals, R-OH cu formula apei, HzO sau HHOH, aspre a cAirelstructurd al invatat In class a IX-8. Din fg. 3.3 se ‘observ c8, dacd se inlocuieste atomul de H din molecula de apa cu un radical alchil, R=, se objine formula aleoolului, R-OH, S-a arélat experimental c& unghiul dintre legaturile C-O-H esta, in majoritatea alcoollor, do. 109°, foarte apiopiat de valosrea Unghiulut dintre legaturile H-O-H care este de 105" PF Ordaneaza elementele H.C gi O in functie de electionegati- vitetea lor, pe baza daielor din tabetul periodic. Rezolvare: Heo am ‘crept eldctronogatvtatoa alam ll Legditurle C-O-H din alcool! sunt polare: pe atomul d9 oxigen se gaseste o densitate de sarcina negativa (deoarece el este mal ‘altgétor de elec), iar pe atom de H gi C apar dersilah de ‘sarcind pozitva (vezi fig. 3.4), ‘Aceasid polatizare a molecule! de alcool face os Inire stomul de hidrogen a une! grupe hidrox!, -OH gi atomul de oxigen al alte) grupe sa se exercite fore de atracte electrostatic’ Intre molecuieie de elcoo! se slabiese fnferactit do natura ft zicd, numite legaturi de hidroger Moteculelo de alcool formeaza lagaturi de hidrogen inte ele, ‘cu moleculele de ep, sau cu molecule alo altor compugi care con} alomi de oxigen, O (vezi fig. 3.8) & PROPRIETATI FIZICE Propristitie fizice ale alcodlilor inferiori sunt infuenjate mai ‘mult de prezenta in moleculé @ grupel ~OH, decat de a radicalu- lui idrocarbonet In stare lichid’ ssolid@ aloooli formeazs asocieri moleculare do tipul (ROH) In care n este numarul de molecule asociate prin legaturi de hidrogen. 2 se modiic& in mod continuy, asttel Inedt rolri! de molecule asociate sunt unite Inte ele. \Moleculete asociate prin fegaluri de hidrogen au puncte de Trerbere = de topive ricicate, vascozitate $tenslune de suprarels flensiune superficial) man ‘Alcoot inferior (cu mase molare mic) sunt lichiag de exem= plu: metanel, etanol, gicerind 1: Magarela Avram, Chie Organ, velur! 1, Er Asad 8 R ‘Bucuegt 188, pg. 456 Punctele de ferbere ale alcoolior sunt mut mai idcate decd ‘ie alcanior corespunsato (vezi. 36) $1 erase cu ereqierea ‘umérali de grupe ~OH din molecu Punctole de ferbere sie metanoluiki, etanoluil i gicerinel crese th orange Pads * haart < Paint ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod dé tueru, Fntrun siatly ageazt eprubete curate si uscate, Fieeute din urmitorii compus! organic: parsing, etaol gi glicctina se introduee incite dove eprubet,astel inci si ocupe ~lem? din vole snl eprubsel Peru flecare perched eprubet, se folosese acest solvent sl amu: int-o epeubetdtoar apd it in cea dew 2 tard tn solvent organic, de exempla tetractorurt de carbon, OC in volume de ~5 mL. Agit flecare episbetd, Notenzd observajile qi eonehuaile ‘nium tel eu rubric din abel 3.1 Observaft: sunt iuscise in fatal 3.1, MMrubeta|S¥bstenia|Soivent! — Observati Goneluzit [resins | H9 [PST | anata a Paratina | CCl, See er 5 [oma | H20 | Snonmese” | aeanin a & [emma [cou [omental Snes Alcoalii sunt usor solubi in apa. Metanolul si etanoiul formeazé amestecuri omogene ou apa tn orice propor. Exerc, Explica de ce alcool sunt usor solubil fn ep8.lustreazé expi- calla data pentru 0 soluie de metanol in apa, princun desen tn are reprezinta molecule de apa gi de metanol prin modele spatiale compacte, Dup ca al rezolvat exerci, compar desentt tu cu fig. 3.7 A ACTIVITATE EXPERIMENTAL Mod de tueru. ints elvan grad (dau eprubet) tear sta In alt glicering,observind Hlehidal cae eurg. Agitusoreprube poi observa chil in contact eu pero de stil. Observe licerina curge mai incct deckt etsnolul; dup eptsre, slicer inftrcie pe peri eprubete: fn ambele eprabeta lichidul fornseaed om nenise (Fig. 3. 8). De ce? rsh isi Fig. 3, 6. Comparatis inte tess: peraturils de flerbere ale unor aleeali§ Fig. 3.7, Modolarea fort ‘epatui de nideogen molecule de apa si cele de metanol, Fig. 3.8, Alcoolilichii aders In peri vasululforménd un ‘mensc (datortdtnsiuni de suprafal mar} » glcerna& ig. 3.9, tmaginea molecull ‘d,retonal: a. model deschis model compact. Fig. 3.10, Imeginea mole: vulelor de: a. skh Yori bac form, Glicerina este un aleoo tchidroxilc (trie): Recare moleculs de giicering are trel grupe ~OH prin intermesiul carora formeaza legaturi de hidrogen cu molecule vecine; coeziunea dint mole~ cule este mai mare in glcarind daca Ya etanol. Glicerina are. vascozitate $i tensiune superticlaté eal mari docat etanoll [E ALcooLi cu mporTANTA PRACTICA $1 BIOLOGICA @ Metanovut Metanolul sau alcoolul metic, CHa~OH (vezi fig. 9. 9) este Ccunscut gi sub numele de alcoo! de leran, pentru c @ fost obinut pentru prima oard din femn (prin istilare). Exists metanol tn can- ita extrem de mic (fa nivel de ure) tn ful de la ardarea lem= ‘elo gn vinul nou (cantibuind la buchetul ecestula) po Enumerd doua metode de objinere Industria # metanotulul prin chimizarea matanvhi Rezolvare: 1- din gaz de sinteza; 2- Inedlzivea la 400°C: eu presiune a amestecului de metah gi oxigen (vez! pag. 31) al © Proprietati fizice Motanclul este un ich incolor, volati, cu miros ugor dulceag (foane asemnator cu al etanoluluiy, este foarte ugar solubl in ‘pa git all alcool: ge emestecd parfect cu apa gi cu etanoll fn ‘orice properie. Ds aici, pricolul intoxicafilor provorate de con. ‘sumarea lui in loc de etanol, cu care se confunds foarte ugor! © Actiunea biologica a metanolului Metanolul are acfiine faxed asupra ocganimuktuman, Eft oslo 0 otra, dar ere indirect a ectlne extrem ae Noza Tosfctatea metanclii so datorazd faptuli cA, dup ce este introdus in organism, el este ransom in cep exe (alia formics, >C=O 9 acdul fois, H—-C20) voz (fg. 3, 10), sul actunea une enzime (aleoot deniragensza) prods do Expal emenese, Aces conpup, in earate ist, tach coke frat proveacao deyonerere a nar opi ca dic a ‘rt; in cantate mai mare provoacé moeres. Dora Walt do ‘retarelpenty om este d= 615 kg cor ‘cil forme (ermisa = func in nba etn) ete nut dn- tre constuonp vont ieotat. detail ver fg. 3 11 3 Uo nel oma, @ Arderea metanolului Metanclul este foarte inflamabil gi arde cu o flacard alba deschis, eproaps invizbla (fig. 3. 12), transformandkese In CO> slaps Chy-OH + For —r 60, +2840 +0 Desi prezinta numeroase avantaje: are o putere caloric’ mare. {7000 kaa) formes produ de reac ene nu pokoaea siostra pate abel po slo nuctals ous atna festa fost in present dept combust dn couza arn fslotoie- lrdneo ateratialalostea bona so vars ants de combust pont ar © Aplicafii practice Motanclul se foloseste tot mat rar.ca solvent gl combustiil, din ccauza toxicitii. El constituie materia prima pentru sinteza altor Ccompusi organic, ullzal pentru objnerea de mase plastics, co lorantj, eign sinttice otc. © Etanowut Elanoks sau alcool ett, GzHs-OH (ve fg. 3. 13) este cunas- ‘ut in intreaga lume sub numele de alcoot, el se mal numeste §1 Spit alo (spits = "spr in limba latina). Din anticitate g pana astazi. este constitventul esential al tuturar bauturior aizoolica Etanalul se obtine, din cele mai vechi timpuri si pana astazi, prin fermentatia alcoolicé a computor dull (2aharide) din fructe (fig. 5.14) sau din metasa (cegeu de la fabricarea zaharul), sud ‘acfiunoa unor eiupercl (Saccharomyces cerevisiae) care exis tn trojdia de bere. (Ca materie prima se pot folos si produse naturale bogate'In amidon: cereale (porumb, grBu, o°e2, vezi fig. 3. 15) eau legume: (cain, stecia), dar acestea hu 86 supun airect termentajie alcoolice; asta necesard o prelucrare preliminaré In uma céia 8e obtin compugi fermentatl In urma fermentatici alcoolice rezulté 0 solujle apoasa care canting alcool In concentrati de 12% - 18%, aldfurd de alli ‘comps chimici In vinul de masa, din 20 de molecule numal una ‘ste do otenol, restul find moleculele alter compugi (majoriter molacule de aps, Solu apoass avand concentra mai marl de etanel ge abtin prin process de distilare; se poato ajunge pana Ia o solutie de fatano! 85.06%. Etanolul anhiciu (care nu confine deloe apa) se jobfine prin acfunea unor reactiviavizi de apa asupra etanolult concentra, Vinul, bersa si baututle sleoolice au confinut variabil de alcool, care este Inscris pe etichet sub forma de grade alcoolice (care reprezints % volum de atanal In bautura) Exorcitiu Ce hidrocarburd se folosegte pentru objinerea industvialé a tachi? Serie ecualia Une reactii chimica de fabricare: Industrial @ etanoiutu, Rezolvare: (pentru veriicarea raspuneulu) vezi pag, 43). a Fig. 3,13. lmaginca molec ‘etanoluli 1. model doses 1. mode comput, Fig. 3.14, Puce din eae poate objis clase Fig. 5, Cerale din cate poate objine etanik 4, oF; 042; 6 ponamb, oeFig. 3. 16. Soltia aids & K,C20) il schimba cutoares in prezaue etanoui 1, etanol 2. elanal + KaChO> Consus exces pe | a a ALCOOL DAU NOnAV SNR Fig. Prodi de mctabo- liza etanolial a atione toxied asupre organism a, Imgginea molecule de alde- hid acetic (etal), b. Avertizare care eobuie inser pe relamele fx buturt aleoolie + Bauturlalvoat hata compu organic Fig, 3,18. Caters direct de plea practice ole @ Actiunea biologica a etanolului. Etanolul actionesea asupra orgerismull, alt dost, ct gi prin comput tn care se tranforma pa cale enzimatcs ‘Din pict do vadere lziologc, el are 0 acllunen depres gi cjoncaed ca un anostezic. Perecanela care au baut butt Alcooice percep prezanja alcoolulul tn ocgarism ca un sient, dar in realise alcool! acfoneaz’ la rivelul membranclor Geller nervoase, in acelagi mod ca si medicamentele cu act- tine sedatva g ranchizant (Inghitrea unor ase} de medic ‘mente inpreuna cu bautur alceolee poate provoca mares) Din aceste mative, este inferisd conducerea autovehicotelor ctupace at fost consumete béuturelcoofce. Peni a constala prezenfa sou obsanfa etanokiui In organisrul unui conducdtor Suto se otosest fost cu fala care contne coromat de potas Duna cum al invétat in Gasa a 1X3, 0 sluts pestocale de dicro- mat de potas, K,CrOr fin H,80,) igi schimba culosrea, dovenind verde In prezanja de etano! (vezi fig. 8. 16). “ile elects filogice legate de prezerja alcool etic In coxganism sunt: * slimulegza producerea unar hormor diurelicl, care deter rind cresterea secrete de apd side urns si apare 0 sonzojie de deshidratare “ provoacd dlatarea vaselor de singe, actlel incl cregte Me nul de sAnge prin vasole caplare sub-cutanale, eea ce condce Ia inrgirea anor portinialepleli sla senza de caldund Prin metaboizarea etanokit in feat, el se transforma trun produs toxic (atanal sau aldehid acetic’, (ft >C=0 - vezi fi. cHs 3. 17.2) a clrei prezen{a explica ciizele de flat, Abuzul tndelun- {gat de alcoo! are ca elect imbolndvirea ficatului (ctoz8) gi chiar distrugorea li Bauturi alcootice, in canttall mici, pot actiona ca un stimu lent penta sistemul nervos central si pentru sistarnul circulator. Consumul de etanol in canta mari g'sau Th tmp Indelungat este toxie $l praduce denendenfa, Infoxicalla cu alcool provoacs Cdemenié etic $) poate provooa moartea (vezi fig. 3. 17.6). Etanolul se administreza ca antidot, celor care au but sau au inhaiat metanol. Enzima (alcool dehidrogenaze) din organism aoioneacaé asupra etanalului, astfel Incat metanolul ramane nelransformat gi este eliminat din corp, Aplicafii practice Etanolul ee foloseste tn doment faite de activate (fig. 3.18). CCaleve exemple gunt date in continuare. Etancll se folvseste ca dezinfectant, eub form de solute apoaed, care poate sau ru 38 confnd gh alti componenti(colcranti parfum); este comer- calizat sub numele Ue alcool sau spirt mecicinel sau song, drepl component de baz’ la prepararea hduturlor alcootioe sia exentelor: in sinteza de medicaments si la prepararea unor solu folosite ca medicament, ca solvent la fabricarea lacutlor gl vopselelor, sau sub denu- rirea de afcoo! (spi) fetnic; in industria parfumurion pentru conserveres unor preparate biologice; a lchid tn uneletipur de tormometrfolesite la temperaturi sub 478°C (punctul ui de flerbere). dup ce a fost colorat prin dizolvarea unul colorant (cel mal freovent 30), = drept combusiiil, de exemplu, in sprterele folosite tn uncle: laboratoara de chimie: ca materi prin ponte sinteza altor compusl organic. © Guicenina (glicerol) Glicerina este numele uzual al tolult 1,2.9-propantrol (vez fig, 3. 19.8). Este un lichid incolor, tard miros, ave gust dulce $i vascozitale mare; este ugot solubla in apa gi alcool. © Aplicatii practice Cele mal inpovant rvebulniele gerne (ved fg. 3,19), pot grupate in dova catego 2 Inirebuin{nlo care ai fe baz capacitatea mare a glcerne die-a forma Jegsturi do hicragen, ett intramolecular, cal gi cu molecules de apa seu cu grups -OH, SH, -NHI, din al compugi organi aste glcering intra in compoziia unor solu farmaceultice de uz exter (cu rol do aniisaptec g calmart), 2 unor produse cosmetice (are actiune ‘emote, cafeleaza pielea gi impiodica uscarea ei) gi in pastele ‘do in (impindion scares} * se adauga In compozyia bomboanelor pentru a impiedica pro- cesul de eistaizare a zahsruli; 7 8e pune pe (runzele de tutun ca 62 Impiedice Inere\rea lor g1 chiar To tutun pentru a pastra uniitatea; ~ 8¢ IncorporeazA Tn unele malerile plastica, pentru a le pasira plasiicitatea, deoarece acjoneaza ca un lbrifiant tntre moleculele 4 polimeri, = este un constituent valoros al vinurlr de cate, contibuind fa ‘ustul dulce 51 catia (Gatorat vascoziati), formarea unui strat ‘care aderdi la pereli paharulu, dupa ce vinu a fost agitat uo, se Catoreaza prezenjel glosroluii care mareste vascozisiea 5i face ‘ca vinul 68 52 BoUrga mal lent de pe pete de stl (este un ind clu at cali + 8e ullizeaza ea ich In termometiee care sunt folosite la tem- peraturi sub +280°C (cand incepe sa fib) 'b, Totrebuinanle care au la bax’ propvietifile chinice ale giicornat “este componenta de bazs a gréeimilar, din care se gi obtine la fabricarea sapunurior ve inlrebuinfeaz® ca materie prim’ pentru fabricerea unor gin citation; ‘este materla prima de beza pentru fabricarea trinitatuiui de slicering Componenti a ‘ordsiinlor Youn agi) sriatice pL 11s Fg, 3.19. Glicerins a, Imaginea moleculei de ilicerind ( model deschis): Bb, Catova dite de aplic practice ale glcernet or