UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT CONCURS DE ADMI 20 iulie 2011 GRILA NR. INDICATII DE COMPLETARE A GRILEI 1. Ordinea rispunsurilor la grila este urmatoarea: 1— 60 Limba romani 61-100 Economie 2. Pentru marcare folositi numai culoarea negru! 3. La fiecare intrebare marcati numai una dintre variantele de raspuns. Raspunsul corect la fiecare intrebare este evaluat cu 1 punct. Raspunsurile gresite sau marcate incorect nu se puncteaza. B Marcarea rspunsului corect se va fac corespunzatoare. Orice alt mod de marcare duce la anularea raspunsului la subiectul respectiv. Modalitajile de marcare corecti prin umplerea completa a cisutei a bed abe d abe d a J a a a bed a Exemple de mareare incorecta: abe d HA20S8 a 5. incaz de marcare gresita, puteti solicita o alta foaie de raspuns. SUCCES!Concurs de admitere ~ 20 iulie 2011 Grita nr. 2 A. Marcari raspunsul corect: Fie enuntul: Lupta impotriva coruptiei este la ordinea zilei. Denumirea corecta a functiei sintactice a seeventei subliniate este: a. atribut substantival genitival (pentru c& substantivul este in genitiv); b. atribut substantival prepozitional (pentru ca substantivul este insojit de prepozitie); ¢. atribut substantival genitival prepozitional (pentra ca substantivul este in genitiv eu prepazitie); 4. toate dem le de mai sus sunt corecte. Fie enuntul: Nu-ti convine propunerea mea? Subiectul popozitiei este: a. -ti (= pron. pers. in D., exceptie de la subiectul in nominativ); b. propunerea; ¢. inclus; d. subinteles. Fie exemplul: Jon esie inteligent, iar Maria, frumoasa. in enungut dat avem: a. un singur predicat (nominal) cu nume predicativ multiplu; b. dou predicate (nominale) cu un subiect multiplu; e. dows predicate (nominale), fiecare cu subiect simply; d. alta interpretare. Fie urmatoarele afirmatii: (1) 0 propocitie principal este intotdeauna yi regenta; (2) O propoxifie principalé este intotdeauna in relatie cu alti principala; (3) O propozitie secundard (ca inteles) este intotdeauna si subordonatié (grammatical); (4) O propozitie secundara (si subordenati) poate fi in acelasi timp si regenia (unei alte propoziti). Sunt corecte: a, toate; b. numai (3); €. numai (4); d. numai (3) si (4) B. Marcati interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozitiile sunt date in ordinea in care se succedé predicatele lor fexprimate sau subinjelese] in frazi:) 5. Nervos cum este, micar ci nu intotdeauna firi motiv, poate ar fi mai infelept pentru moment si-l lagi in pace. a. circ. de mod + concesiva + principala + subiectiva; b. cire. de mod + concesiva + principala + subiectiva + subiectiva; ¢. circ. de cauz + concesiva + principald + subiectiva; d. alt& interpretare, Nu trebuie si se afle de citre spioni cand si cum pleacd un contingent nou spre risdrit, dar eu siguranta ci asta se va intimpla si inci repede. a. principali + subiectiva + subiectiva + subiectiv’ + principal + subiectiva + subiectiva, b. principala + subiectiva + subiectiva + principala + subiectiva; e. principala + subiectiva + compl. directa + compl. directa + principali; d. altA interpretare m atras atentia si data (recut si nu te mai agifi atita, ci doar nu s-a intimplat nimic grav si, la drept vorbind, chiar aya si fie, 0 solutic tot trebuie si se giseascd in cele din urmi. a. principal + compl. directa + compl. indirecta + circ. concesiva + compl. indirecta + subiectiva; b. principal + compl, indirecté + circ. de cauza + cire. concesiva + circ. de cauzi + subiectiva; e. principal + compl. indirect + circ. de cauza + principala (incidenta) + compl. indirecta + subiectiva; d. alla interpretar. C Marcafi varianta corecta de raspuns: 8. 10. Th 2 1B. 4. Cuvantul tendentios poate fi in raport de antor nepiitinitor; d. nepericulos. cu: a. binevoitor, amabil; b. insinuant; e. obiectiv, enuntul: Din punct de vedere al intereselor noasire, sunteti de acord, sper, cii nu se meritd sit facem nimic, respectiy ceva care, datorita grabei sau a neglijentei, si ne aduct prejudicit. Accsta contin greseli; b. doua greseli; ¢. o greseala; d. nicio greseala. Fie enuntul: [nainte de as parisi familia, mai vorbi o datit cu fostii sii socrii dar se sfii sd le spund ca si-ar dori st rménd aldturi de ei. Acesta contine: a. sase greseli; b.cinei greseli;e. patru gregelis d.trei greseli. “ie enuntul: Nu stix de ce naibii in ultima vreme faci deedt prostii, ca gi cum ai avea mintea pujind a copilutui aceta mic si rasfatat de alta data. Acesta contine: a. opt greseli, b. sapte greseli; e. cinci greseli; 4. pairu greseli Fie enuntul: Odati ce ajunse Ia balti, se aruncit in api, desi nu in fire si-nnoate si desi stia cit i-ar displace sa se-nniimoleascé. Acesta confine: a. patru greseli; b. trei gregeli; ¢. doua greseli; d. 0 gregeali Fie urmitoarele definiri si / sau explicdri de cuvinte: (1) a elabora o lege; (2) a adopta o lege; (3) « stabil ceva prin lege; (4) a stabili regulile in societate, stiingd, artd etc. Care dintre acestea reprezinti sensul (ensurile) cuvantului a legifera? a. numai a treia; b. numai prima, a doua si a treia; ¢. toate; d. numai a doua, atreia sia patra. ie urmitoarele definiri si / sau expliciri de cuvinte: (1) perioada de zece zile consecutive; (2) deceniu; Q) perioadé de zece luni consecutive. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvantuluiConcurs de admitere 20 iulie 2011 Grita nr. 2 15. 16. 17. 18. 19, 20. 21. 2. 2. 24. 2. 28. 29. Se dau cuvintele: (1) altermativ; (2) secundar; (3) intimplitor; (4) incidental. Sunt sinonime ale cuvantului episodic: a. ioate; b. numai primul si al doilea; e. numai doilea si al treilea: d. numai al doilea, al treilea si al patrulea. Se daw cuvi . numai pi tele: (I) sincer; (2) cinstit; (3) leal; (4) fidel. Sunt sinonime ale cuvintului loial: a. toate; ul, al doilea si al treilea; e, numai al treilea ji al patrulea; d. numai al patrulea Se dau seriile: (1) adineaori / adineauri; (2) incarna /incarna, Avem: a. paronime in (1) si cuvinte in variatie liberi in (2): b. paronime in (1) si sinonime in 2); e. variante optionale in ambele seri; d. paronime in ambele seri, Se dau urmitoarele cuvinte: cuviint-inainte, posi-universiar, maine-dimineata, non-stop. Sunt corect serise cu cratimi: a. toate: b. numai primul si al pairulea; e. toste, in afari de al doilea; d. numai primul, al doilea gi al patrulea. 4, piatetd, companion. Contin diftongi: a. toate, b. numai mul, al de ; ¢ numai primul, al teilea si al patrulea; d. numai al doilea, al treilea si al patrulea Se dau urmitoarele cuvinte: pertinent(1); nepotrivii(2); impertinent(3); incompetent(4). Se poate stabil un raport de antonimie: a. aumai inire (1) yi (2), respectiv intre (|) si (4); b. numa intre (1) si G); e. numai intre (1) si (2), respectiv intre (1) si(3);d. uma intre (1) si (4). Se dau urmitoarele expresii: admonestare severd, comunicat oficial, scurti alocuriune, blazonul familie Constituie pleonasme: a. toate; b. numai a treia si a patra; c. numai prima ji a doua; d. toa patra, Se dau urmatoarele serii de cuvinte: (1) aleii, osti, copertii, bandei; (2) aleei, oastei, copertei, benzit @) aleci, oastei, copertii, bandeis (4) aleii, ostii, copertei, benzit. Contin numai forme corecte de genitiv~ jculat: a. toate; b. numai prima yi a patra; c. numai a doua gia treia; d. numai a doua. Se di enunful: Cand é-au fost predate rapoartele(1) / raporturite(2), a vitzut cit de pe foi lipseau antetele(3) ‘anteturile(4). Dintre substantivele la plural subliniate, sunt corecte: a. numai (1), (2) si 3); b. numai 2) (4); €- numai (1), (3) $i (4); d. toate, Se di enuntuk: Dupa ce a fost anunjat cit, in urma acelei razii politienesti(I), fusese pus sub interdictie fegali(2), a apetat la un barou de avocati(3). Dintre expresiile subliniate, constituie pleonasme: a. toate: 1b. numai (2); €. numai (1) si 2); d- numai (3) Se di enuntul: Toati iarna m-au chinuit guturaiurile(1) / guturaiele(2), dar cel mai mult m-au deranjat accesurile(3) / accesete(4) de tse. Dintre substantivele la plural subliniate, sunt corecte: a. toate; 1. numai (1) si (4); €. numai (1), (2) si (4); d. numai (2) si (3). Se di enun(ul: Tor mai multi sunt dezamigiti de cea ce se intémplit pe la noi, asa ed se hotirdse sii emigrece(1) /imigreze(2) din Romania. Cuvantul corcet (potrivit) pentru acest enun{ este: a. primul dintre paronime; b. al doilea dintre paronime; c. cuvintele subliniate sunt variante optionale, deci amandoua sunt corecte; d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amandoua sunt corecte Se di enuntul: Vorbeste mereu la telefonul mobil(1) /mébil(2) despre lucruri intime(3) / intime(4). Dintre cuvintele accentuate, sunt coreet (potrivit) folosite: a. toate; b. nun 4); & numai 2) si 3); 4. numai (1), (3) 51 (4). Se da urmitorul enunt: Cand a ajuns pe tarmul mediteranean(1) / mediteraneean(2), a intrat in primul cazino(3) / cazinou(4) iesit in cale sia sevit un cocktail(5) / cocteil(6). Dintre cuvintele subliniate, au forme literare: a. toate; b. numai (2), (4) si (6); €. numai (1), (3) si (5); d. numai (2), (4), (5) si (6). Se da urmatorul enunt: Desi guvernantii anticipeaza(l) / anticipa(2) de atita vreme iesirea din cried, Jumea se indoieste(3) / indoaie(4) cit asta se va intémpla curdnd. Dintre formele verbale subliniate, sunt corecte: a. toate; b. numai (2) si (3); e. numa (1) gi (4); a. numai (1), (2) si (3). Sensul cuvantului elocvent est a. graitor; b. demonstrativ; ¢. expresiv; d. toate cele trei sensuri de mai sus. Sensul cuvamtului parenrat es trei sensuri de mai sus. brevetat; b. notoriu, evident; ¢, care are proasta reputatie; d. toate celeConcurs de admitere ~ 20 tulte 2011 Grila nr. 2 D. Marcati varianta corecté de analiza gramaticald a cuvintelor subliniate din enunurile de mai jos: 32. 33. Me. 35. 36. 37. 38. 3. al. a2. 43. 44. Ai mai vizut dintre ai nostri in tribuna oficiala? a. pron. pos., Ac. / compl, direct: b. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.; pron. pos., Ac. /compl. indirect; d. alti interpretare Cel dintai prieten al meu a fost un cieluy. a. art. dem. (ad).) / ra functie sintactica; b. adj. pron. dem, de departare, N./ att. adj.;€. pron. dem. de departare, N. / subiect; d. alta interpretare. Cum pensia era cam subfire, mai muncea pe ici, pe colo. a. ady. rel. de mod / compl. cire. de mod; b. con} subord. cauzali (cum "cauzal") / fird functic sintacticd; e. adv. rel. de cauzé / compl. circ. de cauza; d. adv. rel. de mod cu val. cauzala / compl. circ. de cauza, Dupa cele intamplate, a ajuns de nerecunoscut pana side editre ai sii. a. verb pred., supin / compl. circ. de ‘mod; b. verb pred., participiu cu prep. / compl. circ. de mod; e. verb pred., participiu (in structura d, pasive) / fird functic sintactica autonoma; d. verb pred., supin / nume predicativ Dupa atata suferingi, ajunsese aproape cao umbra, a. subst., Ac. / compl. direct; b. subst., Ac. / compl. cire. de mod; ¢. subst, N./ nume predicativ; d. subst., Ac. / nume predicativ dl Iuate toate misurile de precautie, nu mai putem avea surprize. a. verb pred., gerunziu, d. pasiva / compl. cire. de cauzai; b. verb nepred., gerunziu, d. pasiva / compl. cire. de cauza; ¢. verb pred., gerunziu, pers. allll-a, ph, d. pasiva / compl. circ, de cauza; d. altd interpretare. idem si noi si vedem spectacolul! a. interjectie (predicativa), pers. | pl. / pred. verbal: b. verb predicativ, ; pers. I pl. / pred. verbal; e. adverb predicativ (provenit din interjectie) / pred. verbal; d. alti interpretare. inainte de a-i fi dat un raspuns, s-a gandit bine. a. verb pred., int. perfect, cu val. de conjunctiv, d. activa / pred. verbal; b. verb pred, inf. perfect, d. activa /compl. circ. de timp; e. verb nepred., inf. perfect, Ac. cu los prep. inainte de, d. activa / compl. circ. de timp; d. verb pred., inf. prez.,d. pasiva / compl. ee. de timp. ned ou te-ai dumi /nume pr 2 a. adv. interog. de mod / compl. cite. de mod; b. adv. interog. de mod caliv; ¢. adv. rel. de mod / nume predicativ; d, altd interpretare. Ati aduci si copiii cu tine? a. pron. refl., D. (posesiv) / atr. pron. in dativ; b. pron. refl., D. / compl. indirect; . pron. refl., D. / firk functie sintactie’ (= marca a diatezei reflexive); d. pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. in dati. ‘Masina din dreptu-ti este a ta? a. pron, pos., D. cu prep. / atr. pron. in dativ cu prep.; b. pron. pers., G. cu prep. / atr. pron. gen. cu prep; €. pron. pers., D.cu prep. / compl. circ. de loc; d. alt& interpretare Mii dor de o vacanti la mare. a. pron. pers, D./ compl. indirect; b. pron. refl,, D. / compl. indirect; e. pron pers., D. / subiect (exceptic de la subicetul in N.); d. alté interpretare. Neare ce se intimpla, ci ne-am Iuat toate misurile de precautie. a. verb pred, inf. prez, d. refl. / compl direct; b. verb pred., inf. prez., d. refl. / subiect; e. verb pred. inf. prez. cu val. de conjunetiv, d. refl. / pred. verbal; d. alta interpretare. Nu da pasirea din mini pe cea de pe grad. a. pron, dem,, Ac. / compl. indirect; b. pron. dem., Ac. / compl. direct; c. art. dem. / fara functie sintactica; d. alta interpretare, Nu mii prea drag de el. a. adv. de mod / nume predicativ; b. adj, sg., masc., N. / nume predicativ; e. adv. de mod, superlativ absolut, N./ nume predicativ; d. adv. de mod / compl. circ, de mod. Nu pune mina pe intrerupitor, ci-i defect. a. subst, Ac. / compl. cire. de loc; b. subst., Ac. / compl. direct; . subst., Ac. / compl. indirect; d. alta interpretare, Nu s-a mai intamplat nimic deosebit. a. adj.,N. /atr. adj; b. adj, Ac. /atr. adj; ¢. adv. de mod / ate. adv.s d. adv. de mod / compl. cire. de mod. Nu stii ce accident a fost aseard pe pod? ‘cad, pron. int, N. / tr. adj.; d. adj. pron. adj. pron. rel., N. /atr. adj; b. adj. pron. rel., Ac. / att. adj.; + Ac. (ate. adj. Nu-mi vorbi mie de hotelul ,Anaconda™, ci-1 ptiu destul de bine. a. subst. propriu, Ac. / compl. indirect; b. subst. propriu, Ac. / atr. subst. apozitional (= apovitie neizolat2); ¢. subst. propriu, N. / att. subst. apozitional (~ apozitie neizolata); d. alta interpretareConcurs de admitere— 20 julie 2011 Grila ne. 2 51 52. 56. 57. E. Marcati rispunsul corect: 61. 67. Oare nu s-ar putea lua uncle misuri mai aspre? a. subst., articulat cu art. nehot. (unele), N. / subiect b. subst, neart., N. / subiect; e. subst, neart, Ac. / compl. direct (pe langi vb. tranz. a lua); d. alti interpretare. Pe la poarta cui mi-i drag, / Treabi n-am, da’ tot imi fac. a, adj., N. /nume predicativ; b. adj., D. (acordat cu pron. cui) / nume predicativ; e. adj., G. (acordat cu pron. cué) / nume predicativ; d. adv. de mod (in lipsa unui subiect cu care sd se acorde) / nume predicativ. Pe-al nostru steag ¢ scris unire... a. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. circ. de loc; b. adj. pron. pos., Ac. cu prep. /atr. adj. «. adj. pron. pos., G. /atr. adj; d. adj. pron. pos., Ac. /atr. adj Poate si si ning sau si ploud, c& eu nu ma mise de aici. a. adv. pred, / pred. verbal; b. verb pred., impers. / pred. verbal; e. verb pred., personal / pred. verbal: d. alta interpretare. Poftim banii si lasi-ma-n pace! a. interjectie (predicativa), (interjectional); b. verb pred., imperativ / pred. verbal; verbal (interjectional); d. alta interpretare. imperativ, pers. a U-a sg. / pred. verbal {erj. (predicativa), impers., conj. a IV-a / pred. Scolile prin internatele cirora mi-am petrecut copiliria si tinerejea arati acum cu totul altfel. a. pron rel., G./ tr. pron. gen.; b. adj. pron. rel., G. /atr. adj.; e. adj. pron. rel., Ac. / atr. adj.; d. pron. rel., G. / compl sire. de loc. Te-am chutat de (ei o1 b. num. card. adver interpretare. timp ce erai in strainatate. a. num. card. adverbial, Ac. / compl. circ. de timp; |. Ac. { compl, cite. de mod; e. loc. adv. de timp / compl. cire. de timp; d. alti Tofi cei care s-au prezentat la test au fost admigi. a. pron. dem. de dep., N. / subiect; b. art. det componenia pron. rel. compus) / fard functie sintactica; e. adj. pron. dem. de dep. N. / att. adj interpretare. Vitatul sear de sears ta televizor nu-i un obicei siinitos. a. loc. adv. de timp / compl. cire. de timp bs loc. subst., Ac./ compl. cire. de timp; €. loc. subst, Ac. / att. subst. prep; d. loc. adv, de timp / air. adv. intra in d. alta Youi, celor din Ardeal, va place pestele? a. pron. dem, de dep., D. / compl. indirect; b. adj. pron. dem. de dep. D. /atr. adj. e. pron. dem, de dep., N./apozitie; d. pron. dem. de dep.,.D. ! apozitie Bunurile si serviciile: a. sunt create, fabricate si prestate de cAtre populatie; b. sunt cumparate pe piata resursclor gi vandute pe piata externa; ¢. sunt fabricate, respectiv prestate de cAtre agenti economici producatori (prestatori); d. sunt vindute si achizitionate pe piata resurselor. Cand oferta este clastica (restul conditiilor pietei rimandnd neschimbate), mirimea coeficientului ei de elasticitate in funcfie de pret este o mirime: a. supraunitar’; b. subunitari; e. intotdeauna egala cu 1; a negativa. Capitalul circulant al unui agent economic este 10,000 u.m., iar cel fix reprezinta 60% din primul. Cat reprezinti capitalul tehnic al firmei (in u.m.): a. 6.000; b. 16.000; . 4.000; 4. 60.000.000. Care din urmitoardle clemente nu intr in componenta capitalul circulant: a. stocurile de materii prime; b. utilajele foloste; ¢. combustibilul consumat; d. apa tehnologica necesara fabricatii Ce proces nu este caracteristic fazei de expansiune a unui ciclu economic: a. scdderea cursului ttlurilor de valoare; b. un proces investitional intens; e. sporirea gradului de ocupare: d. cresterea productiei. Cererea se defineste prin intermediul: a. cantititi in care un bun sau serviciu se poste cumpara la un anumit pre|, intr-o perioada de timp; b. cantititii totale in care este fabricat un bun; ¢. cantititii in care un bun se poate produce; d. toate raspunsurile anterioare sunt corecte. Costul total al productiei unui agent economic cu activitate pe termen scurt este dat de functia CT = 2.000 + 40-Q + 80-Q*. Pentru volumul productici Q = 5 buciiti, se inregistreazi urmiitoarele valori ale CFM (costul fix mediu), CVM (costul variabil mediu) si CTM (costul total mediu) ~ in um. / bucati, in ordinea precizata: a. 2.000, 2.200, 4.200; b. 400, 2.200, 2.600; e. 2.000, 440, 2.440; d. 400, 440, 840. Cu cat pretul de vinzare al unui bun este mai mic, cu atit bunul devine mai atractiv pentru: a. fumnizor; bb. cumpartor; ¢. producitor; d. stat,Concurs de admitere 09. 70. n. Th 2. m4 15. 16. cE 78. ”. 80. 81. 82. ‘ulie 2011 Grila ne. 2 Cumutativ, inflatia se exprima prin: a. cresterea generalizaté a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor; b. seiderea costurilor de productie gi a preturilor de vanzare; e. eresterea salariilor in acelagi itm eu cresterca preturilor; d. intarirea puterii de cumparare a monedei nationale. Cunoastem urmatoarele date privind activitatea unui agent economic: cifra de afaceri ponderea costurilor materiale in totalul costurilor = 80%; marimea costurilor salariale Stiind cd impozitul pe profit este 16%, profitul net al fir 16.800. 20.000 u.m. 20.000 um. este (in u.m,): a. 3.200; b. 20.000; ¢. 100.000; Daca piata monetari se confrunti cu un exces de cerere in privinta capitalului de imprumut (ceilalti ie{ei ramanand neschimbati), tendin{a ratei dobanzii de echilibru este: a. de a creste; b. de a scdiea; e. de a tinde spre zero; d, de a nu se modifica, Elementul de capital care se consuma integral in activitatea economicd, intr-un singur cielu de este: a. capitalul real; b. capitalul eirculant; e, capitalul fix; d. capitalul tehnic Fie 3 produse: X, Y si Z. Dac un consumator rational il preferd pe X fati de Y Fezulta ca il prefera: a. pe Y, in raport cu X; b. pe Z, fata de X; €. pe X, pe Y fata de Z, raport cu Z; d. pe Z, fata de ¥ Fie B un bun normal, achizitionat si consumat frecvent de citre marea masa a indivizilor. Dac venitul consumatorilor se majorear’ (cclelalte conditii ale pietei rimandnd neschimbate): a. cererea pentrs bunul B va spori; b. pretul lui B se va micyora semnificativ, ca urmare a scaderii cereri; €. cererea pentru B se va diminua; d. oferta pentru bunul B se va reduce. Identificati afirmatia falsi: a. Ciclul economic presupune altemanta fazelor de expansiune cu cele de contractie economica; b. Recesiunea este 0 fazi a expansiunii; ¢. In perioada de boom, economia are o evolutie in general favorabila; d. Fazele ciclului economic difera in eeea ce priveste durata lor. Indexarea veniturilor este 0 masura: a. de crestere a productivitatii muncii intr-o conjunctura inflationista; b, Piri efecte, in cadrul misurilor antiinflationiste; ¢. de acoperire partial a cresterii preturilor si scéderii puterii de cumpirare; d. care vizeaza sporirea ofertei de bunuri economice Indicele salariului real reflect: a. modificarea in timp a salariului nominal; b. migcarea de ansamblu a prejurilor: ¢. dinamica salariului real: d. modificarea salariului net in raport cu cel brut in cheltuiclile materiale de productie, firmele includ: a. salariile personalului administrativ: b. salariile lucratorilor direct productivi; c. amenzile plitite; d. materiile prime necesare productiei. ile unei rate anuale a dobanzii de 20%, venitul anual adus de un tity de valoare a fost 120 um, Daca rata dobanzit a ajuns 30% (venitul adus de titlu ramanénd neschimbat), inseamna ca s-a modificat cursul titlului, astfel: a. a crescut cu 10%; b. a scizut cu 66,67%; e. a crescut cu 200 um; da sclizut cu 33,33%, Hi atunci cind: a. nu exista libertate de actiune re; ¢. preturile sunt fixate de stat; d. preturile in economia de piata, manifestarea concurentei este posi aagentilor economic; b. economia are un inalt grad de centr se formeazs liber. schimburilor realizate intr-un Jan, masa monetara 1.600; b. 600; ¢. 3.600; ‘in economie, cererea reali de bani — determinata de volumul valoric an (PT) ~ este 3.600 milioane u.m. Daca viteza de rotatie a banilor este 6 rots necesari mentinerii echilibrului monetar in economie este (in m 4.6. {in intervalut tulie — septembrie, venitul unui producitor scade de la 10.000 u.m. ta 8.000 u.m. Pe piati, oferta lui pentru bunul B a ajuns, in acelasi interval de timp, la 50 kg (find cu 50% mai mica decit cea inifialé). Marimea cocficientului de clasticitate a ofertei in raport cu venitul este: a. 0,04; b. 2,5; ¢. 2; inclinatia marginala spre consum intr-o perioada de timp este 0,6. Daca venitul curent este 1,5°Vo si sporul economiilor a reprezentat 3.000 u.m., venitul perioadei de baz (in u.m.) a fost: a. 5.000; b. 180; €. 15,000; d. 27.000. La finalul unui an, intr-o fabrict de conserve, 104%. Dac In inceputul anului, producti lucriitor, reiese 4, la sfarsitul perioadci, ca a ajuns (in kg/lucritor dicele productivitatii medii a muncii a reprezentat tea medic 2 muncii a fost 5 kg legume conservate / - 5,25 b. 20,85 €. 55 4. 10,4.Concurs de admitere- 20 iulie 2011 Grita ne. 2 85. 86. 87. 90. 1. 2. 93. 4. 95. Marimea absolut a pretului creditului (a pretului plitit de citre debitor pentru un imprumut) este ‘cumoscuta ca: a, masa dobanzii; b. suma de bani negociata intre producatori si cumparitori: e. rata dobar: 4. cursul monedei nationale. O rata redusi a dobainziit a. stimuleaza investiliile; b. duce la sedderea profiturilor intreprinzatorilor; e. are cefecte negative asupra economiei; d. duce la micsorarea productici Oferta de forti de munca este OL= 3°S, iar cererea de forth de munci este CL = 250 ~ 8S (unde S nivelul salariului). Dacd $ = 25 u.m. /lueriitor, pe piati se inregistreazii: a. echilibru intre cerere gi oferti; b, exces de cerere de ford de munca, egal cu SO lucratori; c. necesitatea cresterii salariului fata de nivelul S; d. exces de oferta de forté de mune’, egal eu 25 lucratori Operatiunile intilnite pe piata monetari sunt: a. de cerere si de oferta; b. ale agentilor publici; e. ale agentilor privati; d. de finantare si de refinantare, Patru muncitori agricoli lucreazii un teren de 8 hectare. Daca productivitatea medic pe intregul teren este 100 kg / lucrator, productivitatea la hectar a tuturor angajafilor este (in kg): a. 32; b. 12,5; e. 25; 4.50, Pe piata cu concurenté monopolistica: a. un numir mic de producitori, cu pulere economic’ relevanta, fabrica si vand cea mai mare parte a ofertei dintr-un bun; b. cererea si oferta au caracter de atomicitate: ¢. cumparatorii nu au posibilitatea si aleagi vinzAtonul de la care achizitioneaza marfa dori; d. agentii ‘evonomici actioneaza ca pe o piaté de tip monopson. Pe termen scurt, in raport cu perioada de baza, productia unei firme a crescut de 2 ori, iar costul et total s-a majorat cu 200%. In aceasta situatie, fai de marimea | Hi, costul total mei a. a crescut cu 200%; b. a rimas neschimbat; c. a crescut cu 50%; d. a crescut cu 150%, Pentru o productic de 450 buciti, costurile totale sunt 440,000 u.m. Sporind productia la 500 buciti, Fezulta un cost marginal de 480 u.m. Cum a evoluat costul total, in raport cu baza de analiza (in u.m. a, a rimas 440,000; b. a scAzut cu 24.000; ¢. a ajuns 24.000; d. a ajuns 464.000. Persoana care ia bani cu imprumut se numeste: a. creditor; b. investitor; e. debitor; d. antreprenor. Recesiunea face referire la: a. boom + expansiune; b. criz% economic + depresiune; e. avéint + dezvoltare; d. faza de crestere + faza de descrestere a economic Scopul_unei activiti{i economice este: a. imbogitirea omenilor, b. dezvoltarea relatiilor interumane; ¢. satisfacerea nevoilor de consum individuale, de grup si colective: d. rationalizarea nevoilor de consum ale oamenilor. Un agent economic ia un credit de 100.000.000 um. de la 0 banei pe o perioada de 4 ani, cu o ra anuala a dobanzii de 20%. Care este dobanda totali pe care o va pli stiind ci atit suma imprumutati, cit si dobinzile aferente, se pitese Ia sfirgitul celor 4 a ‘4. 107.360.0005 b. 80.000.000; e. 117:360.000; d. 360.000, Un indice al salariului real egal cu 100% presupune c4 in perioada curenta fata de perioada de baz, salariul real: a. acrescut cu 100%; b. s-a dublat; e. s-a injumatati; d. a rimas neschimbat Un intreprinzitor investeste 1.000 u.m. intr-o afacere si, dupa un an, obfine un profit net de 200 wm. Daci rata dobanzii in economic a fost, in decursul aceluiasi an, 25%, gasiti enun(ul corect: a. profitul inregistrat din afacere a fost superior cu 50 um., dobanzii bancare posibil de obtinut; b. in urma alegerit efectuate, intreprinzitorul a marcat 0 pierdere de 50%; ¢. afacerea a fost mai profitabili decit plasarea ‘evonomiilor in sistemul bancar; d. depunerea capitalului la banca ar fi adus 0 dobinda mai mare decit profitul intreprinzitorului Utilitatea economica: a. reprezint’ frecventa consumarii unui bun; b. este aceeasi in cazul tuturor bunurilor economics; ¢. este acceasi in cazul tuturor consumatorilor unui bun; d. este apreciati diferit de lao persoani la alta,