Horst H. Siewert T 3 roe 5 = ~) — PROFILE $1 TIPURI DE PEASONALITATE TESTE $1 EXERCITI COMPLEXE ANALIZE $1 EVALUARI PROFILE $1 TIPURI DE PERSONALITATE TESTE $1 EXERCITII COMPLEXE ANAUZE $1 EVALUARI ul si tipul alta Jar toate isi prime: le mai bune sfaturi pent iatea propel personalitii uri utile yi rientate pentruPorunuldeacprat Fed Print SA ceccotme tutan Gas 7 4 Tate Varn rae, SOMA Horst H. Siewert Teste de Personalitate Profile $1 tpur de personaltate Teste ol exerci! complexe Analize evaluat Traducere, notes Ton-Mirea Serbane GEMMA PRES Bucuresti, 2001Nota entra o cat mai bund imelegere si insusire a informatilor ‘oferte, am mareat paragrafele cele mai importante eu utsoarele ropa BAB ener cenane cst FF sss B o. cero Opinia dumneavoastra conteazit ‘Va rugim si comunicatiedturi orice comentari, nebare sau ited prvand comtinutul acest: cart Aeestca vor fi communicate autorul Hore Sewer Parentchacias erin meter on ‘preg oe eer Soret 22s re Men ‘Etc vray sin ai 2 Cai a iSeheraame 20.0 ' Cuprins (Covi inaine 1. Introducere Mouvare, Ce veti es in papi urmitoare ala asgurd o permanenta cvoluie 2 Considerati privind construires unui program de antrenament Sanse i limite Citeva obectiun i elspunsur la acestea Despre antenamentul pent testaea personal Principalele teste de personaitae 3. Situatia de test Sirestam tes. | Profil de personalitate Seleetonarea candidal ‘Cunostinte de bazt Sfaturi un ‘4 Chestionarele si ce se ascunde in spatele intrebirilor Chestionare de sonday Analiza Chestionarului de Sond ‘Testul de Personalitate : Iowroducere in mvestigarea trisiturilr de petsonaitate ‘estul de personalitate : Evaluare Analizarezltatelor Profile de personaltate ~ exernpie 6, Creativitaten Introducere in cercetrea creativity Testl de creative Evaluarea st analiza rezuitatlor Profile de eveatiitate ~ exemple. 0 10 rr) 5 a 7 20 23 28 u 31 y 50 3 ss 8 39 2 2 16 8 8 93 0s uw7. Atitudine rational tra Ce intelegem prin gindire iraional? ‘Testu d= rationaliate Evaluare Analiza renutateor Profile de raonalitate~ exemple ‘8. Vint inti dup testa peteor de cerneaka Rorschach Ce deduce pstologul din petle de cerneala? Testu peelor de erneald Evaluare Analiza emtatelor 9, Stresl si stresul psihologic, Suferti de ses? Testu destres Evaluare Analizarezaltatelor 10, Testu proiectiv Rosenzweig de tolerant la frustrare ‘Cum reactonai in fata frustrrlor de 24d 2 Testul de tolerant a frustrare Evaluare Analiza realtor. 11. Siguranta de sine (Ce intelegem prin sigurania de sine? Tescul de sigurania de sine Evaluare ‘Analiza reultatelo, Profil siguranei de sine ~ exemple 12. In toe de conctuzii 13. Apendice Adresaautorulut Bibligrafic Bibhograte de teste Index aliabene Cuvant inainte Putine sunt cuvimtele care sf trezeascd) un imteres pe masura celui provocat de notiunea de personalitate. Inca de prin 1921 end, prin Iucrarea sa .Psihologta personalitdii ~ psiholo ‘gia diferentiala”, americanul W. Stern a pus bbazele acestei rumuri a stinjelor psihologice, aproape dou generat de psihalogi s-au straduit 84 dea definitia exacta a personalitati. Cu toate acestea, pind acum nimem) nv a reusit si destuseasca cit de cit satisficator: misterul acestut concept® In prezent cunoastern nenumarati factori i lemente le psibologiei personalitati si stim cd @ este deosebit de importanté pentru clanfic {ea diferentelor dintre individuslitati. Am reu a, uilizand anumite teste, analiza persona Iitateas pe baza datelor obtinte si ne reprezemimn ‘modalititile in care accasta va evolua, Putem ‘firma ci astizi avem posibilitatea de a rect ‘noaste anumit factor constitutivi ai personaltit) Si, mat mult deci att, cd acesti factor’ pot fi Supusi unui proces de educate. lar aceastd lucrare isi propune tocmai a va introduce ‘isterioasa lume a testelor de personalitate Am folosit in aceasta carte, printre altele, ezultatele obtinute in seminarile si cursurie finute la Camerele de Industrie si Comert ale mai frultor landun., la Camerele diverselor asoeiatit FetonaTates ese caracteriat prin disponibile Srueale st specie pe care o peso fe poute faprina in Taporturle aie cu'aitn tel Us Schipe,psihologprofesionale, scoli si universititi populare sau euniun de domenta int man, stricta crt este urmatoarea: in fiecare capitol sunt expuse edt ‘mai concis att elementele de bazd ale cite unit anumit factor de personaitat, cits cae ale testulut utiizat pentru determinarea acestura, Vor conti ‘nua cu o analiza a seopulu si perspectivelor unu antrenament corespunziter al acelui factor de Personalitatc, incheind eu prezentarea unui test adeevat pe care cittoral il poate efectua de unul singur On de ete on situatia o impune, am adaugat tun profil al exigentelor. sfaturi utile pentru aprecierea rezutatelortestuui espectiv, precum st indicati privind alte posiilitati de exercitii st de antrenament pentru ameliorarea acestora. Primal contact cu studhul psihologiei persona- Tiegh tam avat ca student fa Universitatea din Tubingen, in 1975, cand am urmat cursul tint de profesorul dr Dirk Reventorf pe tema ele ‘mentelor constitutive ale personalitati, si care ‘mica furnizat suficient material pentru a ineita ‘mintea mea de tindr student. In 1978, cind deja imi termmasem studile, domnia saa revenit ‘supra acest subvet, ar profinzimea concluziilor Sale ma urmarit fara incetare de-alungul anor, imfluentindu-mt enorm modul de a gindi si evolutia mea intelectuala. Dupa cite stu, niet mu Dinuie edt de profund {1 sunt indatorat pentru aceasta. si profit de aceasta ocazie pentni a-mi exprima multumnile, ‘La vremea doctoratului am continuat efortul de adéineire » cunostintelor despre psihologia personalititi completindu-le cu clementele practice ale consultantet de personalitate si de Ccuplu. In cartea mea despre divor* .Cum poate i onal in grand Sched Bowaltigung ™ fievitat divortul” am descris cele mai importante modalititi de strategic ale consultantei de ‘matrimoniu si de divert abordate din punctul de vedere al psihologie: personalitit Studhierea personality umane este un subiect ‘care a sat permanent in atentia cercetitorlor. In timp ce unit considerau fizionomia ca find foglinda personalitqn, Kretschmer® s-a ocupat ‘mai mult de upul constiwutier*® bolnavilor ‘mental, ar Freud**™ considera inconstientul ca fiind cheta personalitain De end, in vara lus 1984, m-am deeis si seriu despre tesiele de personaliate, am luerat rd Incetare la aceasth cart. Intre anit |9R6 si 1988 am aetivat in mai multe institut siam studiat, pe Lingl psihologie, stintele economice si informatica. In aceasts perioadi am realizat cit de profunde sunt ‘lementele care leag’ psihologia individului de ‘economic si modalitatle de exprimare a acestor ‘conexiuni in testele de evaluare a personaltit, Dorese si imi exprim multuminile fatt de lr. Dirk Zimmer, de la Universitatea din ‘Tabingen, caruia ii datorez mult pentru idee si ‘completirile creative pe care le-a oferit cu ‘generozitate acestui domeniu de cereetare. Ale Sugestii am primit de Is Lutz Miller s1 Peter Lauster, a ciror colegaltateinsearmna mult pentru ‘mine Reutlingen, nie 2000 dr Horst H. Siewert 3) Brest Rretschner (884-1968) pibolon german, 4 prome.[predspus ia ingrasare).'b lepovam ellen eer cs ae peeps oo Grad Freud (1886 (939) fa ata de oii cela [a tn Pabor ‘tualice Moria) eteworal eteIb inn! personaitate 0 1. Introducere Motivare Prin ce s-ar deosebi metoda prezentati in ‘aceastd Iuecrare de nenumdatele anirenamente Psihologice propuse de multele concepte existente pe piata pregatini in vederea trecer lunor teste? Efortul de pregitire in vederea treceri testelor de personalitate nu trebuie s abt rept scop doar ameliorarea generald a caliatit eprindenilr si dextertitilor, ct daci se doreste ~ st influentarea in bine intregii personalita individulus. Cet care consider’ cd um astfel de Program de instruire poate fi utilizat numai in Vederea treeerit unui test de selectionare sa promovare, se inseald amarme. In multe momente ale vieht si in majoritatea situatilor limit personatitatea este supusi untor teste, chiar daca subiectul nu este constient de aceasta ;,_ Sine gandim la cecu ce se petrece in seoh, lncepand cu prima evaluare a aptitudinilor s1 ‘cunostinelor la momentul inti into forma farecare de invitanint, copilul este supus unor teste care, dest identificabile ca teste de perso nalitate la un nivel de dletani, nu sunt hipsite de caracteristicile fundamental ale unor programe ide investigare specializate, Fenomenul se intensified pe masura avansirit pe treptele de invatimant. Majoritatea evalvarilor primite de clevit din priaicle clase elementare Ia orcle de | dirigentie mu sunt alteeva deci interpretiri “nt-un sens mat larg ale personalitti acestora Primele notati efective ale unor elemente specifice de personalitte apar la absolvirea Heeului, gimmaziulut sau scolii profesionale in ‘eadrul aprecierilor de comportament st spirit de feolaborare care, de cele mai multe on sunt twansmise. din oficiu sau la cerere, celor nteresati de persoana absolventuls Cu incepere din momentul acest ori de cite fori va don si se prezinte la un concurs de it-un mnstitut de invagimaint superior, de angajare la o firma sau de promovare in funcnc. cl va funiza examinatorilor date noi privind personalitatea sa. Uncori aceasta se {ntimpla fara ca examinatoral si o doreased in ‘mod deosebit. Cum de se poate petreve asa ‘ceva? Veti vedea cdnd veti ajunge la capitolul al ieilea. Arareori veti avea posibilitatea de a vi ini cu vreun examinator care nu fi eliminat Indicatival Test de Personalitate de pe formularele pe care le veti completa. In Germania aceasta se Petrece de exemplu la intrarea in servieiul ‘militar, de griniceri, sau in alte domenti ~ eum ar fi de exemplu testul la care sunt supasi in Flensburg conduedtori auto dup ridicarea cametului de conducere, test denumit popular -atiploma prostului “Testeleutilizate in psibologia cuplului, chiar $4 foarte simplul test Liischer, in cadrul ciruta vi ‘€ cere si combinati inte ele cartonase diferit colorate, sunt tot teste de personalitate. eu eare Yati intilnt deja, probabil, prin. paginile revistelor, sau daca ati apelatelindva la serviciile ‘unor agent matrimonial, Toren iin, twa ne este testata pe tata dura wetPutem astfel afirma cu suficienta certtudine i, dacd deja att avut de a face de mai multe on in viath cu teste de personalitate ele v-au fost administrate Aird stirea ori consimtamantal ‘dumnesvoastra. Dar dac8 asa stau tucrurile, dacé testele de Personalitate sunt asa de des utlizate. nu este luimitor ed publiculu larg i sta le dispozitieatat de putine informatii cu privire In ele? Cine at putea fi interesat ca importanta testelor de Personalitate sA fie prezentatd ca un clement absolut benign, ascunzindu-se pe cit posibil scopurile urmitte de acestea? Cred 4 eititorl poate rispunde singur la aceste introbari, Dar ia si alte informatii care mise par deosebit de interesante. In primal rind problema Ceitineri in special sar putea simi in nesiguranta tocmat ca urmare a confruntiris cu un asifel de antrenament: Mai are atunct ‘rein sens antrenamentul pentru trecerea testelor de personaliate” Sigur ct este posbil ca uni dint cei care vor parcurge etapele acestui antrenament si dobat- easca un sentiment de incertmudine, de teama chiar, fata de testul de personalitate. In seminarile mele, sesiunile de antrenament att loc in mod fcurent si dacd se constata manifestarea nor asemenca efecte ele pot fi cw usurintaanihilate prin discutile purtate jn grupul de studi sau et ‘ajutorul ner exercin de relaxare. De acord, luforulut tar fi cam greu si apeleve la asfel de metode, asa ca dacd 1 s-ar intimpla si constate apantia celus mai mic mdiciu dle respingere sau de teams eu i recomand si intrerupaimedist anirenamentl sisi se adreseze ~ dacd are posi- bilitatea ~ unui specialist. In Germania, c@ si in alte tan exist, pe Kinga insututee st institute specializate st scolipopulare,ateliere psihologice sau psiholoys cu experienta in cadnal bieourilor de consultants prafesionala, la cate cittoral poate apela eu incredere daci intimpina dificult in abceptarea antrenamentului ‘ison a fc ines cad prea usr cu veers sinnke aworala Nu a tee ml st Sonal soloed va deven’ uh inpetamuuas Pe ‘igurate eral fia! da pea cola men companion et ihologit sunt de acord cw publicarea lor unor teste in scopul antrendrit celor esa, sau nu? nu toti psihologn accepts ideca, dar este ‘de © minoritate. Sunt foarte multi aceia gre nu au nimic impotrivs ca pit ale testelor st flcute cunoscute publiculu lag, fie si doar fa lisa ca, pe aceasta cale, acesta si isi da seams in ce consti efortul lor ercator. ‘Cu cit mai mula lume va ft informatd asupra ititlor de a cunoaste testele psihologice smodaltinle de antrenare in vederea treceri x atit mai bine va fi asigurata egalitatea lor pentru cei care au ase supune acestora lus, prin asigurarea unei larg s transparente ler cite publie se ercaza o bara sold de ui, ceea ce permite continua imbunatiqire a delor de cereetare i, in final, ridicarea in a efectiy @ insdsi calati testelor . Pentru ele cu care unmeazi sa faceti cunostinti in gnile urmatoare cel putin, fiecdrut autor in pare j-am cerut conimuimantul, pe care de fel si eau dat cu drag ima, De notat ed este despre aproximatiy 90 la utd dintre ile de teste utilizate in mod curcnt in Yaluarea personalita Este necesara, deci, cunoasterea nu numa & telor sia genului de probe specifice fiecaruia 1a strategiilor pe care acestea se bazeara astfel_vom putea vor’: despre. buna epitre in vederea treceni lor eu succes, lucru are in carul testelor de personalitae este mat tific decit la multe altele. Si nu uitam c& in s lunui test personalitatea autorulu este “faai mult ca sigur principalul fir conducitor. st “Mimai subiectul sau candidat care va acunmula Testele sunt entrust Gseutate st amelioratecele mai multe puncte va corespunde in cea mai ‘mare misue8 idealului acestuia de personalitae, > Ce putem sti despre idealul de personativate pe care se bazeazd un test Din modul de evaluare al unui test am putea, cu mai mult sau mat putind exactitate, eriong caracteristicile de baz ale unei astfel de -personalitati ideale". Unul dintre scopusile Imarturisite ale acestei citi este intrucitva’ si acela de a face cunostintd eitionlor sti cu aceasth enttate misterioasa care ar trebui si fie piatra unghiulard « constructici unui test. Eu ‘unul em impresia ci un mumér prea mare de autor de teste isi tau ea punct de reper un ideal de personalitate asa cum a fost el considerat la \temea cand ct insisierau pe bincile seo Or {8 pretinde ca tineretul zilelor noaste si fie sup lanor eriter de evaluare mucegaite deja prin an “30 mi se pare o stupizenie cdteia ar trebui s.1 se puna cit mai repede capat. Cercetarea Psihologicd trebuie si isi giseascd resursele in prezent. Acesta este motivul pentri care am solicitat Permanent contributia, mu mumat a studentilor Imei dar si cititorilor, rugindu-i si nu prevete ‘ami transmite, direct sau prin. intermedia cditorilor mei, orice comentari ar avea ei de ficut supra antrenamentului propus; cum au fost testele, cum apreciaz’ maniera de prezemtare, ‘cae a fost recultatul antrenamentului ete Despre antrenamentul pentru testarea personalitati js mod inevitabil, antrenamentul pentru testului de personalitate va influenta masuri oarecare esenta personalitatit lu, dar mu in mod semniticatw. Se va la aproximativ cam ceea ce i se intampl orilornevoiti si inre in pielea personajulut pe fH interpreteazd, Rolul pe care il vetiavea pe | antrenamentulu: va fi, desigur, cel al datulus caracterizat printr-o personalitate mai aproape de ideal, interpreta acest rol cu edt mai succes va trebui si ulmi in permanent dou trepte de evaluare care vi sunt puse la ozitie: cea individual, proprie, st cea a uu ideal. Veti putea eonstata cum, pe ce vetistrihate etapele antrenamentult ica evaluat individuale va tinde a se ropia de ideal. Cand cele dow coordonate se ‘cu 0 situatic de test reali, veti nota maxima, deoarece toate testele de onalitate sunt construite pornind de la emisa personalitti ideale Antrenamentul de personalitate ca si testele, 44 fost claborat pentru a fi parcurs in ctape ‘Succesive, Va ineepe cu exercitis simple pent a _fermina eu baterii de intrebiri din categoria celor ‘éare sunt vulizate cu precidere Ia selectatea tru funeti, de conducere, astlel inci 3 | Piilem aves sigurania ca am acoper DPosibil eums intrebirilor relevante Dupi executarea fiecirui cxeretiv vet avea Ia dispozitie 0 sere de comentarn privind pe cit Punetiva in Ipostaza andl data Iaeal Tipurite de problame se inva pas cupascvaluarearezalamlu, mat de comparatia cy Stuaia eal na Inainea ctr tes de personaliate va vor cxplicate tribute de prsonalitate care urnca fiesta asl ea al iv pues span da seama in ce mis push ment calicato de .spargiion de teste Cao conclurie froly veti gist indrumdn privind posible cll ae ameliorare a criterilor de ‘personalitate Te Siunile de text, precumn si sft folosioa Pent afimarea persona individvate Daca avet in vedere obtinerea unui post eu o calificare bine precizata, de exemple, ¥a tru, ‘8 parcurgeti aproximativ urmatoarele etape, > Firma respectivi v-a invitat si vi supuneti lunor teste in vederea angajini ~ Printre aceste teste va fi siunul de apreciere a personalititi, » Vise va cere si vi dati acordul eu supunerea la testae, > Firma vi conunicd locul unde va.avea locul testul de personaliiate, sora > Va trebut si cunoasteti cate sunt de fapt criterile de evaluare ale umai candidat > Va trebui sd vi decideti ce atitudine veti adopta pe durata testului de personalitate An ajutor va vine antrenamentul pentru trecerea testelor de personaliate, care vi va invita: ~ Care sunt regulile care trebuie respectate in mod special Cum vede pshologul personalitates individu, > Cum trebuie si v8 ordonati atitudinea si felul ea rispunde psihologului pe duratatestulu, interviului ete si va elaborati strategia personal, ‘va rebut si'va comportat in situaqia de are ar fi comportamentul corect si care erori, ‘Cum si v4 consiruiti imaginea propriei personalita. Neti invata si va analizati cursul viet, si v8 rdonati evolutia carierel, ce atitudine sd adoptati in fata problemelor de viata si eoncluziile pe care ar urma si le trageti turma lor, fn plus. veti afla c@ antrenamental nu vi hich un fel de smecheri ct cum sh de pe urma antrenamentului penta test Personalitateunelefoloasecolaterale. Neti invita si recunoastelt diferitle tatir © utiizate cu ocazia testelor de personalitate Antrenamentul este concentrat pe. siuati Gonerete $i sonferd 0 vedere de ansambla supra principalelor variante de teste de personalitste > Neti dobindi obisnuinta de a depasi cu calm si firs team situate de test > Neti invata si folostt eumostitele dobandite Pe parcursul antrenamentulut pentru @rezolva fnmod pot multe dintre situate limita cu are vi vet! contrunta in vias | Usilizaren sntrenamentul penirs testul de Personalitate mi presupune elaborarea uot lactic de inselae a psihologuli» Antrenamentul pentru testal de personslitate Presupune din partes dumneavoastra ne ‘numa manifestarea unui sprit de colaborare, Gi si a unei sinceritat depline in special iy Geea ce priveve recunoueren prope, slabiciuni, pepe » Dohindtes anor noi perspective astra broprit persnaiat v8 ve sao dep tat sisted test ct ale stusthoheng Cucre va ura sv confuat in Va Principatele teste de personalitate ups cum am mai spus-o, in acest antrenament am snalizat si pregitit in mod Sistematic principalele teste de personalitate, care sunt utilizate in prasticacurenta. Psibologici clinice, de citre mediei, psihiatri st specialist! ai consultantes de domeniu, Publicul larg nu are acces la aceste teste, ele. find comereializats sub regim special yi vindute ‘humai profesionistilor. In cele ce urmeazs le vot face, totus, © succinta prezentare > MMPI [Minnesota Multiphasic Personality Inventory, elaborat de SR Hathaway st LCMcKinley]*. este cel mai bun si mai ‘cuprinzator test de personalitat, folosit cu Drecidere in clinic, sanatori i institute de dezintoxicare sau reeducare. Variante ale ‘cestui test sunt incluse de preferintd in Drogramele de perfectionare manageriala, 7 Ghesionan] Mimesota 28 1Q [Mandsley Medical Questionnasre, de rysenck*], este un chestionar menit a in evident tendiniele nevrouice ale lui si este ulizat in cazul investiga bilititii acestuia cu functitle de indere N [Mandsley Personality Inventory. de HLJ.Eysenck]**, completeazi investi- tendintelor neurotice cu datele privind linarea spre extraversie sau, dimpotnv3, ‘introversie, necesare la’ mvestigarea sibilitati cu functile care implica fecesul, conirolul sau manpularea resurselor financiare “Testul Rorschach***, un test despre care si Iaicitstiu cite ceva, in spectal faptul ed nu fi .spart", se bazeazi pe analizarca de psiholog a vitezei si. semnificatict “asociatilor si interpretirilor date de subiect formei luate de o piciturt de cemeald strivite | pe linia de indoire a unei coli de hirte Extrem de util in teapia dependentei de orice gen de diog, este foarte rar folosit in Procedurile de verificare « companibiltans Sau personality, datorit costulut ridicat al expertizei. TAT [Tematic Apperception Test, de HAMurray****), este un test proiectiy, in ‘are subiectului ise cere si iterpretezeintt-0 scurté povestire imagini reprezentind ‘Persoane aflate intr-un context ambicatal fnerul Medical Mundsley. HLA. Eyscach flologenglernascu te Germania (Berlin ”1916) “Th, Chests de Personalise Mandsley Rowschuch. pitians evetan (1884 '* Henry Alexander Murray, psibolog american (19S. =30 Find de asemenea dest de costitor, sg apeleash incl in cal unr inveoga privind, sompattiltatn eandiatie inci de mat spurs > Teatul Roserzvcig® [Petre Frastaon Tet avalzeza reac fa de steal croton) ‘este folowt in azure care cunaacna 1 se propane v finctie penta care nt cea capaciate de aeons judas ond de ae puter ~ Testl euonlor Linch imerpretear reach subject la dfee culo mol irene Acesten pot ft combina. Este ilu te Proceduile de sclectonare ‘¢ peronan ae inet i conta! memos Spl cere, stewards, rceponers foe de vz ete) dat 5 i consulate tos teapi de cup 7ST RGR, iolog american (1997) 3. Situatia de test Sa testiim testul timp ce unit sunt de plrere cl prin test se iagnostca definitv prsonaltatea ind sed testele sunt infalibile, al psihologs deosebit psibanalisit — manifesta rut pind incredere in ele, ajungind chiar si le inte total ‘cum se Intémplt adeseor,adevirul se jundeva la mijlos. Daca program de exare ‘putes asigura conditt permanent const, mnci am putea vorbi despre un Test de tate eficace, un test care ar fi masurat ee avea de masirat tocmai aceasta este marea dilema a testelor. Nimeni nu poate asigura in mod iv garantrea pis unor coi de test Astfel cd devine inevitabila manifes- ‘unor diferente notabile in. manifestinle iti subiectulut de dimaintea testi 91 ceca, sau chia intre momentele efectuim or faze ale testulu. Aceste diferente nu fi evidentiate de etre testul in sine, ast c 1 specialist nu are cum si determine ile existent in pachetl de date pe care ist. va bara interpretarea final a rezulatelor testi Pentru citminares unor asemenea contradict, specialist in psihologiatestelor a props efectuareatestelo sab loc exact in cont stres. pentru cl — sustin acestia ~ stesul acd eactia unor zone ale. personalitii Testele $i stesulControle de ‘evaluare = forma cea mai ctectivs deverteare atti individulud mai relevate sub condi minima Si fir indoiald ea au dreptate, Numai cin limp ce este relatv simplu a produce situatt de sires in timpul testelor de inteligenta, de compa: tibiitate profesional, de aptitudini ete, in cazul testelor de personaltae simularea sau provocares lunorsituatii de ses ridicd o serie de probleme Asifel, diferentele individuale in eapacitatea de a inflege un text la prima vedere, sau chiar si murat {in catia lui, pot duce la diferenterea rezultatelor testului. Daca la aceasta adaugim imperativul ca ispunsuiile la chestionar si fie date corect si eu ‘eplind sinceritate, vom realiza cu edtd greutate ar putea specialist crea condiile de stres pe sdurata testulu de personaltate, Pe de alt parte, nu pot fi ignorate avantajele Pe care le-ar avea existenta unei componente de sires in_evidentierea personalititi individula Prin efectuareatestului de personalitate ‘Candidatul stesat nu se va mai putea concentra supra claborini si mentineri une strategin de infruntare a problemelor testuls, asa cd efectcle Uunut antrenament executat in prealabil ar patea cA pot fi anulate. Cu toate acestea, experienta ‘unulata in evaluareareaultaelor la chestionare ddemonstreaza contrarul © lternativa excelentd 0 ofera Centiele de Evaluare*, dezvoltate in mai toate tarile eivi lwzate dupa conceptia maiorului Walter R. Bion, ciruia -a revenit sarcina de a se ocupa de tinerele cadre mulitare. El a enuntat © problema ‘7 TrPaginle Galbene pes Bucuresti jul ube Patio. Paka f Medicina ivan su Hise scam’ de cabimete poiticwar Ue Consultants ttomen piologes unde decdt cele cate sun feelaxare sau de solicitare bine cunoscuta in tarile de Limbs englezd st folosita adesea pentru evaluarea candidatilor la angajarea in armati: dint candidat este ales un ‘grup de sase, cirora li se propune rezolvarea lurmatoarei situati: ei trebuie si traverseze un brat de mare infestat de rechini amanzi s1 nu dispun decat de un bidon de ulei gol, o scdndura, 0 pinzi si alte citeva obiecte marunte ‘Scopul exercitufui nu este acela dea constata ddacd vreunul dintre eet sase da o solutie in mod fect, ci care este antudinea pe care 0 au fath de rezolvarea sarcimii propuse. Personalul de testare experimentat va femarca dac’ printre cet din grupul estat se afld vreunul cate ish asumd responsabilitatea de lider, care dintre et se va lari incapabil de a propune vreo metod’ iabill si care va sugera aetiuni imposibile, Prin ‘mtermediul acestat exercitia seleetionetii insti- ‘utilor militare au obtnut rezultate remarcabile ddublat fata de anit precedent Experienta centrelor militare de evaluate in selectarea de personal pentru armati, griniveri sau aviatie a fost des folositi si in practica imstitutilor eivile, ea constituindusse ca 0 forms alterativi de analizi a personalitati in eva luarea cadrelor, in programele de perfectionare ssau de atestare a cadrelor din management. Pentru intreprindert insi, metoda are deza- Yantajul de a 1 relat costsitoare. O sesiune poate dura chiar dowd sau tei zie, sar atitudines ficedrui candidat in parte trebuie apreciatd de un singur cxaminator. Cascada costurilor este de natura si blocheze intreprinderilor sau tutilor mict sau maijlocii accesul la acest gen de analizi care, la ora aetald, presupune intrebu- 8candidat sunt testa condi ‘ele eae intarea celor mai bine fundamentae si rafinate tehnici de cercetare. In Centrele de Evaluare de {apt nici nu se practed testcle propriv-zise de personalitate, ci 0 simulare a activititit dint-o inteprindere sau institutie de un profil bine determinat, in cadrul cireis candidat trebuie si se conffunte cu necesitatea de a rezolva sarc edt se poate de apropiate de cele din viata de zi eu 2 ‘Aceasta inseamnd, inainte de orice, probleme organizatorice, exercitit de colaborare si de relat cu structunle de conducere, ori de rezol- vare a unet intreg seri de probleme practice, pe parcursul cArora motvarea si personalitatea indivizilor sunt puternie solictate, Pe fondul saprecierit pregitirn profesionale si bagajului de ‘cultura genera, candidanlor lise va Verifiea in primul ind capacitatea de efor, atitudinea soiviala 1 aptitudinile pentru functile soliitate, Programal grupelor din centrele de evaluare va incepe de obicei cu © discutie Libera, pe pparcursul clreta unora dintre candidati li se Va atnibun rolul de examinatori.Temele cele mai des intiloite sunt cele privind modalitatile de ‘cooperare in cadrul intreprindenii, felul in care este priviti activitatea acesteia, care ar putea fi alittle personalulut de conducere si ce metode sau afvtudim ar trebui sd fle adoptate in anumite situans date pentru diseiplinarea subordonatilor. fn cele din urma, dupd incheierea acest’ faze preliminare,candidatilor li se intocmeste un profil de personaltate axat pe urmatoarele caracteris- viet individuale’ Gindirea analitica Orientarea spre finalizarea scopulut Trisituri de caracter Componenteleatitudini sociale CCunostinfele profesionale Capacitatea de lua decizil side a da soluti Discutia in sine nu are decit un rol intro duct, de ,inedlzire™ a candidatilor. Exerestitle propriu-7ise vor apare abia mat tarziu, si vor fi din ce in ce mai dificile. Ele sunt astfe! organizate ineit in mod efectv nici un candidat ‘nu are posibilitaica de a le rezolva in totalitate ‘Scopul pentru care au fost elaborate este tocmai inducerea unei stiri palpabile de stres si — ca lurmare — crearea conditilor optime pentnt cvaluaree nu numai a capacititi de coneentrare supra solutionari problemet ci sia tolerant la ses si soliciare Altfl spus, candidatul nu face de faptaltcova docdt st orbecie in imuneric. Pe intreaga durata 4 testul, in timp ce el se concent rezolvint exereitiilor, examinator ccomportamentul. De multe ori sunt strecurate interventi ale unor factor! extern, de genul unos apeluri telefonice ,neasteptate”, ‘care pot fi auaite indeva, in apropiere, muzici, _zgomote diferite ete. Pentru a ajunge la 0 apre- ‘ciete profesional fundamentata a candidatulut, la ‘observatiile supra comportamentului su se vor adiuga si analizele efectuate de anchetatori supra rezultatelor practice, sense sau verbaleTeamade teste nu este unmotiy pentru a v3 ‘ea! ‘Cu toate acest, trecerea print-un proces att de labora, specific centrelor de evaluate, este ‘mai mult o exceptte decato regula, In majortatea ‘cazurilor vi se va pune in fat un camet de testare Pe care il veti completa cu ajutorl eresomul Orice fel de test presupune inducerea unui sentiment de nesiguranta, de nervozitate, care {nsa nu are efecte negative, ci va influenta in ‘mod pozitiy validitatea testulur de personalitate Desigur. cei care suferd de un exces de tmiditate care isi pierd usor controlul, se vor putea eons: era dezavantajti. Trisiturile de personalitate Vor putea fi totust corect evaluate: si nu uitim 4, desi situatia de test poate provoca a crestere 4 inearearii emotionale, pentru exerciarea ctl sileces a celor mai multe profesti 0 asemenea caracteristicd este absolut necesara. Seopul ‘dumneavoastra fiind. deci, tecerea eu sucees 4 testului de personalitate, veti putea apreeia Uutiltatea si valoarea unut antrenament adecvat In legatura cu cele de mai sus, am elabor fantrenament anti-stres care di rezultate excelente in pregitirea in vederea confruntinn ‘cu situatile de test, antrenament care se bazeaz pe desensibilizarea sistematica ~ metodi care astizi face parte dintre tchnicile de bazi ale ‘erapie! de comportament Ea apeleaza la sugestt ‘care, dupa practicarea chiar sia nei prime par din antrenament, au efect de linstire st relaxare pe durata a doud sau trei siptimant, in mod special in ceea ce priveste situaisle de solicitare maxima. Astiel, veti constata cd pe. durata testului va vett putea pastra calmul st intreaga capacitate de pindire si actiune, simtindu-va la adipost de pnmejdia descurayani premature Indiferent de cit de mult v-ar solicits conditile de test, veti putea rezolva eu suverand usurinta exereitia dupi exereitiu, prezentind examins- forulut specificul unei personality echilibrate, sigure de sine si capabila de prestatit excelente ‘Sn vise para ciudat, dar acesta este scopul emérturisit al examenului de_personaltate depistarea candidatulut bine pregiti,inteligent, adaptabil, eu un simt bine echilibrat al misus care, chiar st atunei cand devine subieetul unci situati de stres, este capabil de o prestatie optim’, ‘meritindu-si "remuneratia postului pentru ‘ocuparca caruia eandideaza ori este testa Profilul de personalitate De cele mai multe or testul de personalitate este combinat eu un test de randament, de ccapacitate sau aptitudine profestonali, impus- ceindu-se ~ cum se spune ~ doi iepuri dintro lovitura, Pe deo parte se obtine un profil complet si demn de ineredere al personalitai cand {ult la angajare sau [a promovare iar pe de alta se venficd in ce grad va corespunde acesta ea om st ea putere de munci, Pentru multe firme st servieit publice accasta reprezinti 0 foarte aurigitoare posibilitate de acces la datele intime ale onetrai individ care s-at afla in zona de tnfluenta a cadrelor de conducere, sau care si-ar ori st patrunda acolo, - Capacitatea de prestatie va fi documentata in Evaluarea Prestatie, iar caracteristicile de FC pare a tstalus de personaltate, Tesele de Performan [prestanie) cealeazd randamenl fhinate reste Combinatia ‘opting test be persona- ates cet, de compat. biitate profesionalFy Personae foto Evalue @ Apsituinor Aces dout enter de apecee sunt Isat ine el. pe alcur care supapu ffl inet nu por foane exact eat hod Span Important ese a subset st bing 9 apeciere porivs in ambcle deci, coe oe 9 ‘tsi cele ma bane sase de fst Evaluarea prestatiei Trentru a obtine o evaluare a prestatiei de care sunt capabili, candidat vor trebut in general sh reuseasca la testare a acesteia, Daca et sunt deja ‘angajati at unit care oganizeazd test, evalua fea se va face in concordanta cu observatite flcute de sett drecti pe formulare ce apartin de dosarul postulur respectiv. Acestia au chiar obligatia de urmsri si a nota in permanent rezultatele muncn subondonatior, punctualitates Drezentiri la serviciu, precizia si indemiinarea de care di dovadi in executatea sarcinilor de serviciu, prezenta [a locul de munca, attudinea fina de colegi.si incd multe alte date care vor contribut Ia crearea unei imagini de ansamblu supra calititil prestatici profesionale a ‘indivizilor in cau. Desigur ca asemenea date mi mai stau la ispozitia celor interesatiatunei cna este vor'a de candidati in curs de examinare sau de cet aflatiintr-un termen de proba. Pentru isi forma © opinie, angajstorit sau exammatoni vor fi Hevoiti si apeleze la date obtinute in mod Indirect din diplomele de absolvire, certiicatele de calificare. serisorile de recomandae, din informatile continute de cererea de angajare sau exummate. ori de cele din activitatea precedent profesionala sau educationala a eandidatului), Mai multe expiicatit asupra aceste situatit voi dain capitolul urmator Prin evaluarea prestaiei se urmareste identi- ficarea compatibiltatit cu specificul functiei la care aspiri. candidatul pe baza rezuliatelor ‘objinute la unele probe practice. In mod normal se incepe cu deserierea functit sia sareinilor ce ‘ear revent, sau — In cazul celor ce au avut deja o activitate in domeniu ~ & postului si sarcinilor avute. Compauibiliiates profesionala va fi cevaluata dupa urmataarele citer > Capacitatea de reprezentare si gindires strategic, > Angajamentul ia muned si daruirea in vederea obtincnt rezultatelor optime. > Spiritul de colaborare eu ceilali partieipanti la procesele specifice postului (colegi, subordonati, superioni, client sau furnizon) » Afinitatea pentru. asumarea sarcinilor de conducere si contnibutile 1a mai buna orien tare a celorlalt > Eronile sau deficientele manifestate pe durata testuui sau a angajai. Aprecienile bazate pe aceste ctiteri vor fi in cele mai multe eazun exprimate vetbal, irk a se da calificative de vreun fel. Cu toate modalitatea de inregisirare diferd de lao stitute Ia alta, dar atuncs end veti prin formularul personal de evaluare le vets putea recumoaste fird niet un fel de dificulate wl cure vitae (CV sa autobigraied Citrile do svaluare a restate,40 Exuminatorul principal ori angajatorul, va primi de regula un formular completat insi nu ‘oumar pe baza celor cinei criteni de mai sus ct upninzand st alte aprecient asupra unor aspecte speeifice fecarei situatit in parte. Pentru viitors nowangajat de exemplu, avestea ar putea fi * Unilizarea eficiemta si economied a uneltclor 51 mijloacelor de produetie. > eficacitatea prestatiei * Angajamentul in urmaiirea realizar sarct- nilor sectiet. departamentului sau ale intrest lund (aceasta in mod special in activitaten de vingan), Propunerile de imbunititi in efectuarea restate, inovati ete La categoria .capacitate de representare si ‘indive strategica vor fi nate in considerate $1 aspecte legate de motivarea colegil disponibilitatea de intrajutorare, mobilizarea in vederea rezolvarii problemelor personale ale colegtlor sau din procesul de producti, initiativa in colaborarea cu eelelalte sectoare ale unitat, spirtul de echupa, aitudinea exemplara. ‘A aprecia spirit de colaborare™ implica aprecieri asupra atitudinii faté de. superior, colegi, client, furnizori, dar nu se limiteaza doar la acestea, ci poate acoperi si aspecte ale actic Vitti sau atimdinit subectulu in cadral org hizatilor sau asoctatiilor comunitare, sportiv biserict etc, cate sunt considerate a excreita ‘nfluente asupra prestaii sae la locul de munca Evaluarea ,afinitatis pentru sarcinile de conducere* presupune referiti le capacitatea individulut de a-si asuma sareina de conducere a seco i de ati, de deve prttorul de cuvant al eclorals, dew nu cata prea sarcinior supercrlo in hips acestora In sfrsit ~ capitol deicientcior va acoperi toate lipsurile constatate in prestaa candi dtu ~ obiceiul de a intiezia la inceperea Iris prehinges nese a pauls mmporiamentulecorespunzator cu client vet relamatie Fete de ses, rebst, Sustrageri de materiale sau de la exccutarea farcimlor de serviciu, invoinle pe motive ‘mincinoase ete Calificativele personale Calif supra tuuror cunostinelor st deprinderor 8 Ea considerate a fi smportante penta col sare Sala lurmeazi a beneficia de rezultatul poritiv al testirii: admitere la o forma de calificare superioari, angajare pe © fimetie anume sau promovare in cadrul unitini in care deja lucreazi. Trasiturile pariculare care nw sunt nnecesare vor fi lasate deopante, trecute cu vvederea. In cazul candidatilor la admitere sau la angajare evaluarea uptiudinilor este au prcvinta ait donee evalares Sv za doar pe partca din test referitoare la personalitatea sa ‘Trasitunle de personalitate sunt de obice: aproviate gradat co scala de pateu sau sase trepte. Cea de pativ trgpte va ata, de exemple. astfel 41 sativele personale sau evaluarea Evaluarea aptitudinilor individuale va cuprinde apreciert spttudintor2 in timp essa de se epte ar pata urmatoarea: ” mt q sw este cazal 4 4 ‘manifest in micd masund “1 manifest uncon 41 ‘manifesta deseori 2 ‘manifesta in mare: a ‘manifesta in mod deosebit Care dine apreiele wei carci: de persoratitateanumne ete es coven eae Se Maida sla, ‘mat tenis eu alo dene de eerie de eosratc pe eae fuentes sa chesuonaal fs ats n Centle ds value de exep, datele ce tor sla bast caliicanclor eer ‘Corde candi Sun mega de cite Spa evs pect ee si in ‘va prezenala sanare tn vedere ngs datele vor f complate del sal pe ce Nonarcle tessa Dn acest tat eas Sunt amestecate in mod seaos i pee mat otc posi uncle find at de peace Contacto cu aele incl eandatubar ee pares cha font node Ina joe st pr spa din eure Unt dine tclunle rue ae scene crn ene sels de a sheer fsemenes capcane ade 4 eh de poonenaee Idenietrit sense i acopur a mea laehit aaeaiggs fa trasaturilor de entra formulares fin ior Snaltete se foloseste un formula de Petar. pe care examinaoral va ifs eral de SSpemare al fiecirer trsitur in parte AS Sree tormulare nu se prea deosebese ine ele Fite sunt notte datleprivind wate aypectele fh care a putea f teresa ordopatoral stu, enel respect on ~ in uele cari ~ chiar SShiecut iesusi — penta 230 edifica asupra Saloni pe crear pulca-o ava candidat pent Srdonufor sau cer, ort pentnsfundamenarea frinepitr dup care va evotua in earner, iia Setll sau personal. ‘Ceri de apreciee ar putea difer dela un ses lala, dar armani vor fmt acle date fore de fap au sunt evidentate im exercitile propriszse ale testi, sa care preva cel Tat eare teres pnt obser valuin personae | se adsup 0 apreciere scncrli completa in uncle cnzun de o not de aracterizare. ‘Sstemele de notare sunt Is rind frit, fn fumote de domenil investiga Asfel, peru tatiele de conducerenotarea se face pe 0 seal deta unu {a opt, in tmp ce penta slectaca adrelot din invdtimdne stu unite de productie notarea eva face de a la Sse Rezutatele testull sunt ‘concentrate peur fermi aFormularul de evaluare al trasaturilor de personalitace Deoarse examinatorl dorests 44 obnd ior ct mat compet asap pesos sublctul, aprecitea general pote cupnie essere eux de peta tlementele de caracterzare 3 presaichconyie tandu-le pe cele specifice personalititi . Asolo unc apreirieverble mu. corobo tesah notte srs, evalu gencrale ve ig so caratricare er incr cng sarezute causcle care au proves ic care a provecalsrepute sine cele dous modalian as teens O ‘asemenea situate apare de cele mai mite ori in i delapidarie, Juarea de mit, traficul de influenta ete Ce se intimpli ‘mai departe? Jn marea lo majontat, evautrile de care rnesam oeupa pint acum sunt efetaate de Seful erect. cre este abit st penta decide Sare este tipul de test de persnaltte sa Dresiate, ptudin, compaibitate et, care va Fait in cazul noilor angst La indol su asesta va prezenaevaluares in cele din ura sfilor si sau patton, cu care ventual ova si diseta, Atunct edd acca Drezenare ate los in fata rprenentatilor un salon superie de deci dseutarea evalu 4s46 va avea loc numa dupa ce ea a fost snalizata de ei din “uma. Factorul ultim de decizie — patronal, ditectoral ~ va prim in fiza finald un Taport seri care va fi depus la arhiva comparti- mentulus de personal. Contestarea deciziei finale nu poate fi ficuta decat in situatin cu totul exceptionale, mai eu seamit avind in vedere faptul e& mai niciodata eandidatilor, sau celor supusi testi, nu ise ‘oferd accesul la aceste dosare De alfel, dosarcle celor care nu au fost. ‘dmisi sunt easate dup& trecerea unui termen de arhivare care, in Germania cel putin, este de dot Selectionarea candidatilor A venitmomentul ca, impreuni si aru 0 [rive sasupa a ves oe Se pete incu Unc! selectioniri de candidat ys Sine agin co etd ouccare~ spunem Sieckner Gmblt = are neve de 2ece Rersane penile insti ate profesed Ae agen Ninrtor de carte Penta ccupa una dim acest zee loca de cali etars ‘a print in mee, st icem, 360 ee caer Acasa inseam cd, prta fais cote ‘cunt de ange dra va bat cheese urmatoerste operant ‘Timpul necesar pentru efectuarea wuuror acestor operat va fi considerat de majoritatea fimelor a fi mult prea lung: este de presupus ca ‘majoritatea candidatilor s& ist fi depus conco- ‘mitent cereri de angajare sau de participare Ia Programe de selectonare sila alte firme. Exist deci posibilitatea ea minimum unul ~ daci pu ‘mai mult ~ dintre candidani pe care editura it va ‘grea si ajungi si fic angajt in alta parte pana 4 derularea tuturor operatiunilor desense mat Sus. Aceasta ar obliga editura si. accepte candidat cu o pregatire mai slaba decit a eelor ales in prima instant, Pentru evitarea unor astfel de situati ‘evalua candidatilor sune efectuate cu ajutoral calculatorului. Pe pata se gisese © multime deprograme dedicate care pot fi denulate chiar si pe ccalculatoarele PC care nu mai lipsese din dotarea ict “une organizatit sau instnutis. Datele ‘candidatilor sunt introduse si prelucrate rapid testele pot fi efeetuate de candidat direct la unul dite aceste calculatoare, iar rezultatele sunt analizate prompt si firs partinie Avantajele unui astfel de sistem sunt evidente. Candidatul nu mai are de asteptat zile Sau siptimani in sir pentru a ala rezultatal ccerent sale, iar sareinile servieulor de personal considerabil simplificate,atit in selectio- harea candidatilor eit si in procedecle de pro- movare a propriilor angajat Tati acum cum ar putea anita fisa astel intoomita de editur en amenieniel Programul va putea fine si evidenta candi- datior, de exemplu in functie de media general st numirul de puncte obtinut la testare: Lista celor admisi oa oan, Titles| ear Mais, Gana MRS) 2487 9068p Andes | F | RS) 04S 7534/25 rd. 3 Names $= Cod ‘Nei S=Sex 6= Datrnasent #=Puncts 24 3) Dupa cum se vede cu usurinta din aceste dowd fisiere de computer, punctajul obtint Ia testare 0Antrenamen: ‘ul penta teste mina ‘eama sh rervoztatea 50 are © greulate covirsitoare in decizia privind langajarea, Metoda a intrat in practica curenta decizia patronulus este puteric influeniatit de ‘evaluarea ficuti de examinator, care trebuie si 1 bazeze totusi evaluarea nu numai rezultatele la testul propriu-zis, ci si pe cea notelor din diplomele sau cerifcatele de studi, pe virsta,trasitunle de personalitae, experienta sau cunostintele in domeniu, precum si pe referinicle prezentate de candidat. ‘Cunostinte de baza Insusirenprin_antonament. 4 anumitor cunomtoge de" baci cu privie ln tess, Oe personattate va aven hope ind) compet Tnlimratentemerior ca a putea, provoca Stren de nerveriate acu de dinate in {pul exceut pablo Find ncunostn de Cd, sublet mae relat, sigur pe snes Te coca ce seca urate a antenamenal ceva Teepe din capt rite in primal rind va eb S8 ova fe cunoatets momenta are sn pus testde pervonaiate icra ou este hr att de Simplivcu tate ch rcinevaaunge 8 eandicre pent ciara nu post de netomat detach. te de vinzei nt personal de bord, va eon Stet ci va rbu a reach cu steers in examen oarecae,constd de bic dint corbintie de teste, din cre testa de personal va feu sigur parte component, Avesta vf tts gre de ndeiia dn celcae robe mente $3 verfce modu de exprimare, compabiiates ‘ea functia doritd, puterca de concentrare si eaisiena la stres. sau alte caracterstci pe care ‘examinatorul ar don si le investigheze. Califcativele objmute pe durata scolarizart ‘sala examenele de absolvire de cele mat multe fori nu spun mare lucru despre compatibibitate, jar exactitatea prognozei asupra_evoluties -eandidatului ow poate fi asigurati intro ie mai mare de 50 la auld. Evalvarea altar individual, ins, obtnuta ea urmare 2 Supunerii candidat la diferte teste, poate sigur © cunoastee a cirei preczie depaseste indeobste 80 de prncente tn Germania Exist 0 institute speciaizat — GP [ie Deutsche Gesellschatt thr Personal- wwesen} — care anal testeard ta comand Aifertelor firme care o soli peste 20,000 de fandidati,Testle au fost claborate de aceast instruc individual pent fieware domema de specilizare profesonali. Un dnte client cet Mat importani ai DGP este cascuta, banca Dresdner Bank Chiar si simplamvitae a festare primiti din pertea‘ueestei banc! feprerinth un succes personal al candidatuluh Pentru a vi face o Mee despre aceasta este Suficiemt <3 va spun cd in IRN din cei peste $2.000 de candiatt fa una cinte Tormele de fnvatimint organzate. sub patronajul acest: bint, 72 la suts au fost respinsi pe baza felulu in care au fost imocmite cererile de nscricte sta din documentele prezentate CVn). Restal de 14.400 au fost invita apot sf se sup un ‘examen constind dino combinatie de teste de compatbiltate, inteligents. si personalate "Ga aprorimati arte Incr Sciatea German teu srctnte Ps) . Rezutatul testeor une mal multe 2 diplom de shire stO practic contoversath Dintre acestia dose $.600 au fost invita la interviu pentr cain cele din drm numa | 351 Site adit la curse de ealificare in profesia elusritor banca Uniastfl de exemplu nu este eifeator edi tu sunt mute sitatile in care 0 selocic cu ntiten exigente sl se fact portnd de lao baz fit de larg Cet care na teusese din pea ni ttebuie si is fac cine ste ce probleme. Ma Sunt alte itreprnder sa ns cares alba fe eter de evalare. puting accentl pe alte oordonats. Un svoses ni este un cat de tar Si'cei cae at opt peru profeste anume daca sunt convince potrveste, vor rebut stinsste in coca ce i priveste pe canhdati espns a o astal de pri incerare, trebue 3 prectzim ch praceatestelor nurse supine Uno" let ‘miversalvnlabie find ml eet ere, dad ra Contes in totaliate, au multe obietunt de fheutasupra ei. Din punt de vedere pibolog de exempln, se pune intebarea daca prin mio dle curent folonite ast se poate relented 6 misurt unor vanabile ndvidiale cum sf reatvitaten. motivatia, wneligsnta sau fidel taten La aceasta se aati in sens nega fail fc prea multe teste sit procesate de pesoane ‘iron le Tipseste preptites profesional nece- Saray ar testarea devine mt mult wn eoneurs de fen cine stig citi deedt un mile stint ae invesiare, Capactaten de preictie a unor ate obtimte pe acest cle ext egal cu 7270. Te dumneavoasr ne, stnct cand eandat ‘a ocuparc unui post. sau end va entrant tn examen ds promovare. nu trebuie at ¥3 infigenteze prea, mult aceste. constatar, mat degrabitcoretice.Inmponant este un singur st anunieacela 8 nt-un fe sa atu, Sum scape de testaen trisituntor de litte Acesta este motivul penta cate Meare evident necesitatea une senioase pregati prealabile Sfaturi utile lata o serie de propunert menite a vi ajuta sa ‘receti mai usor testul de personaliate : de vorbi cu cei care, a aceeasi forma de ine institute tire cu atentie: cle contin de detalii asupra nor factori despre an «oe Verificati din imp care sunt materilele (calculator de buzunar. dictio~ tc.) care sunt permise si care mu. Pe de ane tv lip! mobo neta at ‘eli evita situatile neplicute, chiar sicliminarea din cones. ti-va Ja concurs cu aproximativ jJumatate de ord inainte de ora anuntata.s4 tei deciziy Testele de personalitate, sau fragmentele lor teste care ar avea legitur cu personali- tate, ptf usorrecunoseute: pent rzol- ‘area lor mu vet avea nevove sh ealeulat sa ‘ desenat, cb el se refer ma totdeauns Ta sitatt sau probleme din viata de tate ziele (Cand na sti care din variate i bifati In fowrebdie la care vi se indica mat multe posibilitt de rispuns, deedt $4 ou bifat mie, este mat bine 8 opal pentru south fare vi se pare mai aproape de realitate Aintre cole Fimase dupi etiminacea celor ware evident sunt atu cw drwmul. De multe oi acea optiunese va dovedia fi fost cea eoteet. 4. Chestionarele si ce se ascunde in spatele intrebarilor Chestionarele de sondaj fn timp ce unele firme se limiteaza ined la studiereareferintelor si diplomelor prezentate de ‘eandidati la angajare ori promovare,altele nici ima se gindese si renunte la utilizarea asa nu- titelor chestionare de sonda). care de cele mai ‘multe or sunt irimise solictantilor impreuna eu fo serisoare de insotie necompromititoare, prin ‘care nu ist asus nici un fel de angajament fat de acestia. Este de la sine intelesc& aceia care no vor completa fiecare rubrici astfel init si ‘corespunda asteptirilor referentului de personal ‘are le-a trimis, nu vor avea nici o sans de a Itece de aceasta primi etapi de selectie. Cu toate ca nu exista un indrumar exhaustiv, ‘2 putind atente la cele ce urmeara veti putea si facumulati cunostintele necesare pentru a Vi fnlesni navigarea printre capcanele pregatite de acest gen de chestionat Pe cele doua pagini care urmeaza va prezint lun model de chestionare. Poate cA unit dintre sdumneavoastré au primit deja una sau mai multe ‘sensori ascmanitoare. Ceea ce nu stati insa sunt Scopurile si modalittile de valorificare ale unor atfel de misive. Este deja 0 primi form’ de analiza 9 personalit ‘ara de 3 ompleta rect hestonarleModelul unet scrisori de insotire a chestionarului de sondaj Medicnfirma GmbH & Co, KG* usionenweg 2 72766 Reutlingen D-lui De. Erich Bollmann Ghickstr. 23 22767 Hamburg Dara Stimate Domnule Doctor Bollayann, ‘Va mulutnim pentru increderea acordatl firmei noastre DDupi cum va este einosei, in ealitatea noastrd de concern le faim ntematonal, prima fa permanent’ solicit din Partea color interesati printe care fic indotal se numa i ‘multe persoane interesante, Pent a ne da posibilitatea dea vit cunoasie msi bive apti- ‘udinle 5 alti, ne permitem s8 vf rupli sf completa cu atense Chesionarul anexat, side ni return in plicul sutoadrest pe eae il vei isi de asemenea anexat, Reiminem eu interes ih asteptarea rispunsului Ds, Asistent Personal Sonja Fromm-Adier Anexe: Chestionar Cardul de identificare Formularal de inseriere HT Geel ha mt heschrankte Hatong] = WA. [Societe Rispundere Linas] ‘Chestionar de sondaj ‘un chestionar complex de sonda). Pentru a ne da de a trata cererea Drs. de in sefiere in mod eat itor si cu profesionalism, Va rugim sa aveti ‘deal completa cu atentc si cit mai corect. is ipl jor done pnd ee dete and eee ache ‘veo funetie/functii in cadrul claseW” grupet pe studiilor? Dick DA, care au fost acestea si ce ‘atiavut -£.Gare ‘i evenimentle cele mat importante care au avut og pe durata formiri'specializarit Dvs. profesionale? descrereAnaliza Chestionarului de sondaj “Chestionarete de sondaj nu sunt altceva decit “eele mai simple forme de teste de personalitate, ‘eare pentru evaluare obtine urmitoarele compo: ent: > datele personae > percept de sine (numsiti de psihologi si capa citatea de autoperceptic sau de autoapreciere) > aprecierea de citre ten > aprecieri de cltre examinator (fotografie de pasapor., caligrafia, ortogratia ete.) Combinarea rezulatlor anaizei datlor Ransata fumnizate de cele patru componente ale imaginii testubal Personalititii celui testat, poate oferi anche- influenteaza {Bort deja uncle date generate supa dar ara MOG cvenualle crore pow foes in rod ag ele civ betta free reapecive, Acca va ent Pies cu o oarceae aproxunaie dec st evte erat cu cot in cond, sau nase plang erage ‘acini portant et ns fle tiara acest forme de imesizare mu poate deel de ‘detaliu, In timpul seminariilor am fost adeseori cum poate fi completat coreet™ un astfel de chestionar sau altele aseminatoare ‘Cum ar putea solieitanul si nu se team ed prin ‘aspunsurile date au isi pune in pericol unele sanse de vitor? Cateva propuneri va sunt prezentate in ‘umnitoarele subcapitoe. k 9Crier ‘erin 60 Datele personale La prima vedere datele personale nu par a putea oferi prea multe informatis despre soli- citant. Cu toate acestea existi —desigur —citeva clemente eritice: religia, sexul st datele sale de stare civil, Sunt, din pcate, suficient de multe ‘organizati, firme sau tntreprinderi chiar, care au cite ceva impotriva angajani ateilor sat a celor ccare apartin anumitor culte. In-mod evide aceasta va fi situatia cind vorbi despre biseri ‘au institut eigioase si subsidiarele lo (biblote ofieit de consultant, misiuni, rid ccimine, aziluri gerea unui candidat nu trebuie mai ‘motivats, soliitantul nu va afla decdt in situait de absolut exceptie care a fost motivul nere site sae, ‘Sexul candidatului poate de asemenea juca un rol extrem de important in decizia de respimgere, ‘mult mai important decit s-ar presupune ca s-ar tea intimpla in zlele noastre, Multe companit zit a incredinta functit de rispundere femeil {In Germania de exemplu, pina nu demult, unet femei nu ji ramancau prea multe de facut atun ind postal dori era inredimjat unui birbat, dest in fapt avea posibiltatea legala de a pretinde decontarea costurilor implicate de candidatura fespectiva ~ transport. cazare. subzistenti, costurile legate de copierea, indosarierea sau dactilografierea actelor sau lucritlor serie, ca si costurile convorbyrilortelefanice Mai concret: la | februatic 1989, in cazul tunei femei eare candidase pentru o funetic in mod evident descrisd ea potriviti numai pentru tun barbat. Tribunal de Muned din Germania a 8 despagubiile prin decontarea chelt- Su fscoeri suficientes, inact conform ited Fedoraleezaltatea dine sexe este a decis ca firma reapestiva 38 it m= in mod corespunzitor desencrea din fsa i in cau, ar caaidaet 1 sa permis 58 pe la teste organizate per ocupare I St tots, funetiaa fost atribuits unui baba “qo calificreinferioar. Fete a dat judecata ‘Grma, care a fost in cele din ura nevowta ca, pe Hing! decontren tuturor cheltuiehor survente “Gpremurd, pls inregut salary brut pe durata dezbatenilor. Decizia judecatoreasca a fost data ft constitu un precedent natura fimelor eu politic de personal simile ‘seve sscmenea dseriminie. Daca decontaca fostunlor nu reprezinti un prea mare. fort financier, salarul penis ofuncte de rispundere ste tous 0 gllused grew de inghit de cite patron sau consilulactionaitor ‘Nici Birbatit-mu sunt fenti de pericole imruciteaaseminatoare. Diferents prea mae de varstiintre so, cop avuti dinaine de onsfinpren lepiturlor marta of in fara Senicies pot denotastuati fannie instabile Sau chiar dx wdicapi eu privte la neseriontatea candidal espectis™ Devine evident cd prin simple completare a datelor personale, candidatul face de fapt o declaratic deschisi si neimpusd de nimeni. Amportanta lor consti in aceca c@ cle nu au cum sire falificate sau corectate in favoatea ‘declarantului. Nimeni nu si-ar putea imagina ca "Sr Roles a iter cen foe tactone intone peer de exe Frases ed penne os were de cm area om pao ofirma angajatoare sii nu le verifice eu ocazia intocmir fiselor la testarea propriu-zis8 sau a actelor de angajare. Perceptia de sine Intrebarile cu numerele de lat la 8 inves- earl in mod sistematic anumite categorit de analiza. psihologica. Pornindu-se de la idee cctusi de putin foarte gresiti 8 soliitanti mw at ddeloc cunostinte in materie, sau prea potine, acest gen de Intrebari obtine de regula réspunsun cet se poate de naive. Psihologul firme! va ‘obtine astfel informatit pretioase pe care le va putea utiliza in vederea unei tries ulterioare a ‘candidatilor. Pe misurd ce datele se acunsuleaz, devine aproape inutiltinterventia unor teste de ppersonalitate in procesul de selectionare, Firma deja_a cconomisit 0 grimada de timp de cercetare, ca sh nu mai vorbim de valoarea testelor la care s-a renunta Tn bara rispunsurlor date la intrebarea ne. | Enumeratiprincipalele aspecte care v-au atras Batentia asupra noastra anchetatorul va putea stabili care sunt sursele de informare ale candidatulu, ceea ce fi va da o serie de notiuni ‘destul de clare asupra mediutui social al acestui. “Aproximatiy aceiasifactori sunt analizati prin. intebatea urmatoare, nr. 2 .Descriet pe scurt un eveniment important din’timpul studilor de orice grad care v-a determina si candidat pentra aceasti pozitie™ Si in acest caz psihologul va afla destul de multe despre eoordonatele psiho- sociale ale individului si va obtin, in orice caz. suficient de solide cu privire la motivatia ja, Concluzia la care ajungem in ceea ce acest puinct este c@, dacd veti candida ‘0 anume profesie — sf spunem pentra fin legiturh cu computerele - nu va strica si fexprimati interesul pe care ati avut in permanent pentru aceste fascinante masindu, ‘se poate in mod indirect, pe fundalul unet Jinlimplani povestite pe scurt. lar daca vet reust ‘$4 oglinditi un asemenea interes in coutextul ‘unei virste cit mat fragede va fi cu atit mai bine © Giindii-va ca Boris Becker Inca de la vars de ‘patra ani se juca pe teremul de tenis. Important {le sé nu exagerati, pentru ci psihologii exami faatori vor inregistra cu siguranti atitudinea dumneavoastra ste limpede cA intrebarea a treia sondeaza ‘modul in care v-ati manifestat aptitudinle de ‘conducitor. Dacd ati fost sef de grupa in scoala, liceu sau facultate va tebui neapirat si 0 spuneti. La fel pentru alte sarcini permanente ‘sau semi-permanente, cum ar fi redactor al unor blicati scolare sau cdpitan al uneia dintre fechipele de volei, fotbal sau sah. Teoria apti- fudinilor inndscute de conducitor spune ci acestea se manifests inc’ din copilaria cea mat frageda, ou alte cuvinte ~ individu le are sau nu le are cu conducerea Evident, pentru candidatit la functit de raspundere, la nivel managerial, afirmarea unor astfel de caltit este hotiratoare. Atenjie inst: cdnd postul solicitat nu presupune asumarea unor sarcin: de leader a exprima prea ‘mult talent naw de conducdtor este contra Produetiv; este foarte posibil ea intreprinderea Fespectiva si nu aibii nevoie de un potential «simbure de scandal” cum se spune, de un ostulut at, ‘tind ‘exageriie, 6= 4 angajat dispus a se angaja acerb in lupta pentrw promovarea ierarhic Gand spaniel aceasta ntebare, Sau ta tele eare pot avea vte0 initerent eit de ents care candidat. va. trebui $4. aveti permanent inainten ochilor imagines ideal. a celui cae i va cups, Dac poztia © intensi pariipare la luarea “rispunsul va trebui_ st contin Coed sound nase fn cazul inst in care cot 0 for decisional ester ‘nevoie tapi aia ci deine ehtat de sarcinile de sef de grupa sau de redactor al ‘fis categorie nv ‘in iviat su polenta Creator de probleme. Intrebarea a patra nu mai atinge probleme at de delicate. Puteti descrie firi retineri orice feveniment care ¥-a influentat pozitiv evolutia profesionald; nu are rost svi faceti probleme eu problemele generale de motivatie. Raspunsurile la urmdtoarea intrebare, cea eu. rumarul S, in schimb, pot oferi cu sigurant Iinformatit extrem de utile examinatorulut Preocuparile din afara timpului ocupat cu serviciuls-ar putea dovedi extrem de importante pentru luarea unei decizn favorabile. Exemple at putea fi~ brevetul de pilot, limba strdine. abi- Iitate in folosirea computerulus, in eonstructie mecanice, electrice sau electronice, apttudinile de seritor sau ocuparea unor func onorifice Evitatt enumerarea prea multor hobby-uri. Ar ‘8 constituie nota defavorabila, ducand jlogul la concluzia cd nu vei putea acorda Tien cuvenita problemelor de serviciu. Este Dine sé descricti dowd preocupiri care simu ‘nplice un consum prea mare de timp liber sisi “posta fi considerate a avea o influent pozitiva “tsupra activititilor profesionale Punctul 6 reprezinta sursa de indieatii asupra atitudini fata de lume. Personalitatea individulut poate fi orientata spre exterior sau spre iteriorul ‘shu. Indivizin guvernati de citre exterior spre interior sunt indeobste executanti_ ideali, exeelenti in rezolvarca sarcinilor trasate de Superini casi in executarea fara gresel, init Sustinut $i cu atentie a operatiunilor de ratina. ‘Atunei cind un astfel de individ dispune si de © ingeniozitate ce depiseste media, se va putea fachita cu succes si de sarcim: de conducere ‘minore, cum ar fi cele de sef de grup sau de atelier, dar nu mai mult de atat. O functie de rispundere presupune luarea de decvzit in mod ‘independent, coea ce it repugnd itrovertitulut ‘care va cluta prin orice mijloace sd evite sau sit famine momentul de evprimare a deciziei. Lut ar conveni militiria gradelor infertoare, sau fice structuri in care ar avea sarcini precise Prestablite s1 in care cu grew ar apare nepre- virutul, Asemenca criterit gorespund de altfel functionarilor din administratia public’ ‘ministere, ec. aici acelora care se consituie in ‘numeroasa masi a .refervnjilor de speciaitate™ Tipul de persor subordonatdexteriorului orespunde in mare misurd celei denumite de Jung™ atitudine sintroversnd, CG.Jung. spune Ca Gasav Jung (1475-1901). psolog st pstitry ‘veian, conde panel pelo analitee ena iz Introverts Extravert Gru tp de pe Wapariney? 6s66 i i et Spune te cnwen a epi oma see & gotbe be etna Shadate lo oo dctemfe’ de land iene Ta mente pong oso Epes coh Saree seme tt ctor eal stil oon Sip Epc exten ee mal ma lp lover Sr dot ops a este atras de hobby-uri active, cum ar fi tooctno cg spina ee malo ace dee Sore ch Borrel voceret tcl or He, nant, teh sa one Spanien am erga intl Extn dh a itn rs pone tue es cite Ale i penal et al Sia est epee ec ee ive rf widens pa pw its ath tc comer Po protec contr Buarrome mcrae {rl Sa come exten ere Snr tp adept pes ca i ee dp Fvone edt c at Ina pure egal fsa iv pea ‘und detec de oer Gece ce ers ce pale em fearon TE, et te or Sh fences mae Saat tnuel concluzie, deci, la punctele 5 si 6 din far vor sublinia importanta care trebuie ‘urmirini cu atenfle a cretonarit unui iu de tsitur care sit corespunda in cit mare misurd idealulut de personalitate profesiunea avuta in vedere. Dac Wi trasdturi caracteristice pentra 0 18 introvertita nu veti fl printre cei {i pentru o slyj in strainitate. Pe de parte, tn extravertit va ocupa cu greu 0 fe in care ar avea de suportat rutina viett de | Extravertitul nu ist va petrece dupd- “amiezile in fata televizoruluy ct va prefera ivitatile sportive, trasul la ,fiare™*, slile de “Bowling sau activitiile mer iber. ‘mod evident, amindoud Intebanile ce ‘unmeaz (7 si 8} — alacd acelasi aspect: forma ‘aprecirii de sine 9! siguranta de sine. Va trebut ‘84 relatati pe scurt care dintre evenimentele din viata pot fi considerate drept extreme ale teusitel. O mare eroare ar fi insa aceca de a eprezenta un divort ca un esec lamentabil, cu toate cf se spune ci pentru reusita unet cariere firms epi sun pre tec ati SA povestiti insuccese marunte, dezamigiri personale sau sperante neimplinie act intrebirile de pana acum se bazau pe lemente ale teorieiclasice ale personalitani, cea ea noua isi are fundamentarea in teons ecurentes accidentelor, care sustine cl existA ‘ipuri de personalitate predispuse la aecidente ‘amen: predestinati acidea victime aceidentelor sau a le provoca**. Oricare dintre not are in ‘cercul sau de cunostinte persoane urmérite de F Sling mndera pers babe ‘cp perma (eg a8 ovat ‘cum sta ew siguranta de sine?Demon: sativa ‘spiral 6 ghinion sau eu renumele de piazi-rea, Un asemenea individ este nedorit~ el poate fi mereu bolnay. provoaci: merew reb ineurca pe cet din jur~ st va fi respins fird ca anchetatoral si stea mult pe gandun. Tinand seama de sanscle reduse de reusitd care 1 se pol prognoza unui ¢ghinionist patentat nu vetiinsira 0 sumedenie de Insuceese Sau necazun, ct doar unul sau dows ini lipsite de mportanté. Dacd vet afirma ed viata -a fost lipsitd de accidente, pe de altd partc, nu va va crede nimenea, Punctele 10 si II se referi la spirtul de analiza a propriei persoane, de antocrtica ata in sensul pozitiv, de analiza a calittilor, cit i in cel negativ. de aprocicte justi a defectelor “Said? 99 Ce anume me “parteneralui de viaid™ si adoplati regula de aura eit de mu i de via erdte in. admraia ddunmeavoasia, dar mci si mu vi fi blestemat cu toate pacarele: recierea de citre alti cexperienti, v-as sfitui ca, inainte de a fa punctul 12 persoanele care pot da ‘despre dumneavoastr, si le intrebat sunt dispuse si fack. In rest ~ mu vi fn principiu nici o primejdie, cact anfele constau de obicel in. aprecieri itive. Certificatele obtinute de Ia locurile de Jnsi pot aseunde detalt care sA nu va fie jutor sau dimpotriva Alte elemente de apreciere Sti, desigu, et strini de cele mai multe on ‘pi fac prima parere despre dumneavoastd in mete de aspectul exicrior, exact la fel se va a seu anchetatoral sau funeionarul de “a servicil de personal care va primi chestionarl completa. Principal ca cima frumos trbune 8 “Bie 8 destpt ni a fost descopert de Freud ci functioncaza de veacuri si va mai functiona inci “mult vreme. Nu putes sé nu tne seama deel feb a cuss iw cv tora tunile si genul celor de tip posaport Formatele ‘bisnuite sunt de 5 * 3,5 oni 6» 4m, dar pentru uncle profes, cum ar i reporter fagent de publicitate, moderator TV de exerpl fstepreferat cel de» 13 cm, Escoviall esteca fri park un portet artistic, fotografie 8 Va Brezince ino umina ct mai atagatoar. aie de va prezema la foxograf este bine 8 urmatisfatunle de mal jos “9Prima impresie comteazs! > Nu va imbeleat gen sport Pentru barbati ‘costumal cravata $i emasaalba sunt imperative > Avett grja ca gulerul bluzet sau cimisii (nodul de la cravata daca este cazul, ea si cel al aime s8 fie bine potrivite > Evitaji orice aevesoriu sau detaliu eare y-ar pputea arunca umbre sau pete de intunerie pe a + aranjat-va picptintura astfel inet s8 nu vt tiene suvite de pir pe frunte sau obra + scoatet-vi ochelarit dacd au lentil furmurit, sau de soare + doamnele si evite fardarea putemict a ochilor, diferenta prea mare de nuanta intre creionul de contur si ru, ca si rujunie prea violente sau prea desehuse la euloare. > Dacd purtati_un costum foarte inchis la culoare, cerett fotografului si va aseze pe genuncht 0 coali de hartie alba: patina Tummina pe care o va reflecta pe directa fetet va contracara efectul de umbre provocat de cculoares costurmulut + Tinett bustul si capul drepte, cu privires direct spre obiectiv, + Nu faveti greseala de a economist anit pentru un coafor sau frizer bun inainte de 3 merge la fotograt Este adevarat cf anchetatorul ma va tus deciria finals doar pe baza fotogratiel, dat imine faptul cl imypeesia avuta la prima vedere, bazati doar pe eat de bine ,a-a prins” fotogratul conteazi foarte mult. Trist, dar adevarat Sugestit Dupi ce ati citit cele de mai sus unit dintre dumneavoastrd s-ar putea intreba cum de un chestionar care pare att de nevinovat birocratic ‘shpoata revela att de multe aspecte eu privite la frisiturile de_personalitate ale celur care il ‘eompleteazi, lar dac’ toate astea sunt adevarate, fatunci vor mai putea fi trecute probele cu atat ‘mai subtle din cadrul testuluy proprivezis fird a 4a gres? ‘Si pe bund drepiate. Nu putem trece cu ‘vederea faprul cd in cei peste optzect de ant, eat ‘am putea spune ch misoara istona uulizari testelor psthologice, at fost elaborate o serie de ‘este edt se poate de rafinate 1, c8 atare, de grew de interpreta de citre subiect lr, ‘Dar nit vi Lisuti prada erorit de a fi tras 0 ‘coneluzie prematri. Spre deosebire de multimea ‘potentialilor candidat Ia teste care nu stu - cum ‘Se spune ~ nici miicar cu ce se minancé acestea, cu privire In teste dumneavoastri att acumulat pind acum 0 serie de informatit care deja v-ar ermite intro misuri oarecare identficares ‘acestora si chiar trecerea fird probleme de unele pragur de investigare Mai bine este sh vi bazati pe sfatunle si sugestile mele. Cel care claboreaz’ un test sau face aprecien pe baza datelot obtimute este ‘constient de faptule& subtecti testelor vor avea © reactic de aparare. Ori ceea ce facet dum- neavoastr prin insusirea unor cunostinte funda ‘mentale cu privite la testele st chestionarele de Personalitate, mu este altceva decit obtinerea datelor necesare pentnt 0 defensivd logic st ‘constient Nu este un rmotiv de escuraare nDoar att. pentru eh mu intentionez st va supun unui curs exhaustiv asupra teories testelor, pentru asa ceva as avea nevoie de cel putin pant semestre, ci numai de a va pune la disportia toate informatie care, in opinia mea, v-ar putea fi de trebuintd pentru trecerea cu succes a unor teste de personalitate. . Testul de Personalitate Introducere in investigarea _ trisiturilor de personalitate Anvestigarea wsiturilor de personslitate mu este ‘una dintre nonumaratcle direct de cereetare logic’. Alte direct sunt, de excrypl,teoria ster, psihologia pedazoric’. cercctarca tiv a atitudimor, psbolwsrs fizilogics, Jovia socials psthanaliza insd, nu au eum smu into forma oarecare si tema perso- Psihologia personalititi Faza acumulirilor cantitative si experi mentale Abia aveastd cea de a trea fazi a cercetin personaliijii ne aduce mai aproape de stadiul factual al cunoaster domeniulus. Ea a ineeput ‘curt dupa terminarea primulut rizbot mondial dar roadele ei nu au ineeput a se arita dct ultimele deceni Opiniile despre trisiturile caracterstice ale ppersonalitati si personalitatea in sine s-au confruntat pe terenul unor experimente use la ppunct cu claborati minutiozitate. Evaluarea pe ‘bara une! analize factoriale a unor probe stabilite si trecute de subiect aesi la intémplare a devenit fy cele din urma un standard penta tesiele Psihologice. Astfel, de exeraplu, testul MMPI ~ TTestul Multifazic Minnesota de Inventar al Personalitati, deseris pe scurt in primul capitol ~ 4 fost unul dintre primele chestionare care au permis coneretizarea unor conclwzii pe bare Statistice, Mal exact ~ eriterile de personalitate care fuseserdconturate pnd atunet Ta. hintt generale, au fost ordonate st definite pe baza lunor citer statistice complicate FATS Air (1970. 1987], pihany oneuwioe ras, pom care sv osupat Ge" pakologia rd rincipii asemnatoare. din care veti putea ‘osumedenie de invitaminte folositoare. Pe posibilitatea insusini unei obisnuinte cu de test si testul propriu-zis pind a deven: tin nestresanté, vehi putea intelege felul in unele intrebiri ort afirmati investighesza un anume de personalitate. Alcatuindy.va ia dumneavoastri strategic, veti incepe si afl de rispunsuri decit cle pe care leat fi pind inainte de momentul acumulért acestor © astfel de manipulare a testuluy de dupa edt cunose eu strea actus» cittlor de evaluare, nu are cum si fic utd. In cel mar rh caz va putea provoci contradictt in eadrul rezultatelor pe care yeti obtine. Mai mult decit ait: vet invita 88 ide unele capeane prin identificarea unor care, contrazicandu-se una cu cealalt | au menirea de a descoperi adevarul cam arf, de ‘exemplu, .Suferiti des de migrene™ st .Nu avert | eto data dureri acute de cap”. In modelul ce urmea7i, si pe care va rog sa il -_Gompletats in detaliu, nu am introdus totus astiel de .capcune pentru mincinosi", asa cd in acest 682 nu avetH nevoie sé mai urminti si acest ‘niteru, ci doar si tineti mint indicatile de pina ‘acum, 7% ‘Testul de personalitate = indicatii finale ficare intrebare sunt indicate sase ni de riypuns, pentru imtenstity Int-o srestere gradat, marcate astfel 4 = probabil ef da 3= mai malt da deceit nu Mai fot itt intrebarea cu atentie si mumai poi bilati una dintre cele sase variante de rispunsur posible ‘Na este permisa javentarea unor alte trepte de valoare prin bifarea inte itr. ‘Nu avetto limuta de timp pentru completares chestionarulut ‘Dupi chestionar veti gist o serie de lamuri ‘eu privire la punctajul obtinut, citeva indicat generale, precum si un model ai fisei de profil al personalitit ute incepe scum.14, Pitti vorbi desehis eu alti despre viata Dvs. intima? 15. Avett uncori impfesia ci lumen Va ‘priveste pe furnig pentru ea apoi st A vorbeased pe la spate? 16. Vise pare corect ea-oumenit si se ‘oath pentru a face carieri? 17. Sunteti o persoand geloasa? 18, Ave ticuri deosebite, cum ar f rosul unghiilo, al eapetelor de tejon ete? 123A 58 19. Avetideseor dureri de cap, smigrene? 1.2.3.4.5.6 20. Va intimideaza mulimile de coameni? 123.456 21. Cedat uncori doar pentru a evita Suto 1 22. La peso sn de vork cut lume? ~ 1 23, Vis inimls ase implica in miei accidente? 24. Vi simiti mai degrabausoriritat si vor atunei end ave de lat reo hotirie decisiva? TB Sob 56 25, Chutati adesea o schimbare in afaralegivuristabile cu partenerul de viata? 2%, Cunoasteti multe persoane care ‘vi sunt dusmani si vor s8 vi fac ru? be 27, Putet stimula. 9 petrecere lipsita de antren? 1 * 41. Vasupara 2gomotle? 42 Suter adesea de indigesic? 4B. Suet mai degraba neplenua? 4 a cia me ata aaae 4S. Va preocupa desea gindul cd s-ar Pl st muri pe neasteptate?46. Aveti fnclinatia de aadduna Jucruri despre care credeti cl v-ar putea fi de folos candva? Ded SA 5 47. Vi intereseaza politica? 48, Sunteti catcodat teribil de poloueloal?| 49, Sunt ce oboe bine disp? 50, Credet eh vias dumaeevoasteh ace vein seas? 12S 88 51, Accept eri cu pve i personelitatea dumneavoustes? —— 1..2..3..4..5..6 52. VA preocupl binele public? 1.2,3.4.5.6 53. Va asi usor ceva de flcut aunt nd suntet singur/a? Ae 54, Va preocupa adesea unul si acelasi gina? 1.2.3.4 5.6 55. Vi lisa usor enervat/ de fapte rmirunte? 1.2.3.4.5.6 156, Preferati si sayuratt felurite de imincare in loc de a termina cit mai repede masa’? 1234.56 57. Va spuneti desehis parerile? LBS AS 6 58. Critcati ungort atitudinea colegilor? 1. 2..3..4,.5..6 59, Credeti cd Suntet considerat de cet din jurdrept © persoanh increas? W..2..3.h.5..6 60), Credeti ¢& sunteti mat degrabis nnepoliticos) nepoliticoasi cing ‘orbit a telefon? 12 Bah 5.8 15h 58 62. Vise pare ei lumina rosie este potrivits activitiilorerotice? 1.2.3.5. fa Keccinay cortneuspenerietuiaa | Mats mai degra ded propre “ preferinte? Vas amuzs si obfin ce vet dela alti facand pe sentimentalul/senti~ mentala? ae ae, ae fe Se ne (66. Priiti eu admiratie la cei frumosi? 67. Acordati important faptuli de a 4 intotdeaura corect imbricata” 6% Sung fan atv a vreune eine Sportive? 09. Vise Tidal fae probleme hou walt putea pli datoile? 70. Iesiti ou placere din casi? 71. Va plac copii? ‘72. Sfirile proase VA nelinistese pentru mult veeme? 73, Vear place sf ili micar odata sof? 74, Oamenii de sueces exercit’ o anu ‘me atractieasupra dumneavoustrd? ‘75. Aveti un somn sénatos? 76. Nu putett sports pe cet indolent sav enervanti? 77. Treceti slp theere agresiunile suet in oe de ale denuata? 78, Vea fnrola ca voluntar daed patria ar fi atacata? 79. Exist in viata dumneavoast sexual lucruni neplicute pe care fu leat dori state?Evaluare ‘84, Credeti uncori eX {ati putea ‘sonduce mai bine pe cei din jur eet 0 fac alti? 85. VA simtiti in voie atunei cand sunteti acasi? 86, V-ar plicea i fiti considerau’s de ceilalti mai degrabi ca 0 persoani ‘atisfleuta de sine seu ineredere in fotele proprii? 458 Depresivtaten Iwtabitcaten 5.6 ‘Adunati Yalorile punctelor Adanasi ‘valorile-panetelor ‘85. Vi apuca din cind in cénd pofta ‘tae la wrmatoareleintcbict bate la urmioarle fers de a strange colectiona uncle 1 facet totaal # ociibae cea, cur ar fete culinare, Se... puncte timbre, aicole din presi privind =. puncte anume tem etc” 1255.6 ae 89 Cand ascultati un diseursio ae. conferntsavettcunnva impresia c& 3e=. puncte Vise aieseara direct? 12.3.4. 5.6 PE gh ‘90, V-ati cumplira un autonmébil fn rate? 1..2..3.dh.5..6 scala 7 Trcapsnie! Incr vor apare diverse ate de scale inde pa Speci au fmccret unoor sc ‘sem nie de adcmfate. fr se mgs ln comes. * 83Analiza rezultatelor | Scala N= Nervoritatea | 10-24 puncte © personaitate echilibra si calm, Numai_ aves nerd putint eameni sunt capabii ‘si ist pisteze trina stipinirea de sine in situatit limita cum puters inseamnd a dumneavoastra. Cu toate acestea, aceasta liniste Minferent interoar poate fi cuusuring interpreta in mod feronat drept dezinetes sau lips de cura. Va trebu si rita partenerui de vst i coleglor cl nu acesta este adevarul, Nu sufeit eatut de putin de tulburirs psihosomatice® si in general Suniel persoand Agreabil, ‘dumneavoastri este in_general_Intémpinat! dest de schimbtoare. Aveti unele faze pine de 21ua eu ma liniste 91 armonie, pentru ea altcon s8 fiti de o "ult calm nervozitate excesiva sts acuzati un puternic stres. Ar trebut si vi invljai s& profiad din plin de momentele de relaxare, dnd uit grijile cu rente, Nuar fi exclus ca si medicul dumneavoasih Si va f facut deja 0 revomandare asemindtoare, Asa stind lucrunile, ar fi vremea si punet in Practica aceste recomandin, Incepeti chiar de acum ca, inci Thainte ca valtoarea problemelor zilnice si va coplesease entra a evita aparitia unor serioase tulbuin, sihosomatice. Cu atit mai mult cu cat, in functie de virsta pe care o aveti,acestea probabil 4 deja au inceput a se manifests intro anume sd 7 Fikaramaie» origina sa provocat de cite pic 8s saGani is Nuva lest sr in fre Raspuncet agyesiunicu violent Tehnicle de autoaparare ‘mijioace reducers "2 proprie! agrosiviat 86 40 60 punete Personalitatea dumneavoastra sti sub semnul nervoritati, Aceasta inseamna, in primul rind, cc primle tulburani psihosomatice, deja au ince- ‘put si se manifeste, in unele cazur chiar malady ‘A va continua still de viatd v-ar putea duce in ppragul unui colaps fizic. Mai mult control si ma: ‘mult retinerev-ar face mult bine. Ar trebut si pn vit aceste constatiri cu maximum de seriozitate Scala A= Agresivitatea 10-24 puncte ‘Sumteti o fina pasnicd, fra a imelege ed va ‘multumiti cu orice vi se intimpla in visti. m= portant este cn vedeti in intrebuintarea forte ‘sau violenteicalea cea mai buna pentru reaizarea scopurilor. propuse. ccea ce vi atrage multi Sipatic, fn situate Himita putet ceda fri a va ppiorde cu firea, Autocomtrolul st lisa manifes- tinlor violente sunt Iuerun pe care cet din jr le pretuiese in mod doosebit la dumneavoastrl 25-39 puncte Agresivitatea dumneavoastri si. disponibil: tatea spre acte de violent au valon medi Puet re actiona cu extrema violent daca v-ar ameninta cineva, Dac suntet asat@ fn pace, total este in fordine si nu veti fi dumneavoastra cauza yreunut conflict. Se poate spune ci avett o atiudine sintoast fatd de agrestune 40-60 puncte in mod cat se poate de sigur ttt eu impresia ‘.avett de purtat o grea cruce in viat2, Nu poate Fi trecut eu Vedereafaptul cd aveti partea duminea Voastrd de vind pentru agresivitatea cu care vt intimpin cet din jur. Este evident 4 vina pentru actiunile dummneavoastra negndite sau reactile violente nu poate fi atribuité intotdeauna aces- ‘tora, cel putin in fazele meipiente ale conthctelor fn care sunteti implica mai mereu. Incercati si vi controlatt predilectia spre rezolvarea prin agresiune a situailor prin mai mult intelegere fia de ceilalt, Poate ci nw ar fio idee rea si vit insert la un curs de autoapdrare. Tehmeile de conttol al propnilor react care stau ta baza ‘mari majoritat: a unor astfel de cursuti var putea diminua tendintele spre agresivitate, ‘Scala D = Deprestvitatea 10-24 puncte Vi se intimpla extrem de rar si va simtti deprimav’a, Dimpotriva — aveti aproape in permanent o stare de multumire si siguranta de sine, Incereati adeseori si vedeti partea bund, placuta sau folositoare a situaiilor de viata CObisnuiti si rideti din inima iar fats de esi din {ur aveti merew o vorbaé buna, Sa nu renuntati la aceast atitudine, ct efi datoratisuccesele de ‘pind acum si cele viitoae, 25M puncte Nu s-ar putea spune despre dumneavoasta cd suet in mod cronic de stiri depresive, ci doar ca din cind in cind v8 simi la pimint. Asif 6e stiri tree inst repede si devenit din nou persoan cu eare cei din jur s-au obisnuit. Incereat si evitatt pe cit posibil consumul de bautun alcoolice, cici v-ar putea amplifica tendinta intima pe care 0 avet spre dezamagirea de sine cou pericolul dea o face s& devind perent. Depresivie Recurenta va'supara? Arent ls ‘consul deTrebuie #8 faceticeva Impotiva ‘stilor depresive! roa mus Indterents ‘Shuneas Merits care implica? ss 35 60 puncte Nu trebuie neaparat si fiti into permanent prossti dispozitie si si nu aveti chef de nimic, stir para va urmaini cu predilectic ‘un motiv anume. Incercati simu ‘uta eauza pe la cei din jr, ci pravtt in primul ind spre dumneavoastra Insiva, S-ar putea sa suferin de un complex de inferioritate mai mult ‘au mai putin evident exprimat, Nu are nici un Sens sf v4 plingeti de soars ira si facet nme. sential ar fi si edutati sb identifica de urgent ‘nu numai modalititile de eradicare a surselor problemelor care vl frimanta, et st felunle in ‘care ati putea face ca viata si vise aseze pe alte ccoordsate ‘Scala I= Lritabititatea 10-23 puncte ‘Va puteti considera c8 nu suntet prea usor de seos din apele dumneavoastri. Ia ochii tururor treceti drept o personabitatelimstita,echilibrata, chiar o fire retrasi 1 indi ferent la valurile viel Ar fi bine si remediati de urgent situata, incepind prin a va implica in mod pozitiy in ‘orice fel de activitate mai solicitanta. Ve constata cit de incitant poate devent suecesul in viatd, cu conditia ca si descoperiti modalititile de a viel asigura, 24-40 punete ‘Vii manifest interesul doar cind considera cod este cazul, 3 lisa lucruile sf se desfisoare in vora lor daca vi se pare e& partieipares dum: cavoastrl nu v-ar aduce mict un folos. Sigur aceasta ar putea fi atitudinea cea mat sindtoas x putint, dar nu ar strica din cind fn cind si fesiti din dnonimat. Cred eit v-ar prinde bine astfel de schimbare. V-ar putea aduce mai mult umn in viata 41-60 puncte Pare ati cua ca luminaren. Va Isai prea sor provocati sau ener de etre et din jr, © Siti prea bine sv face chiar placere foceret Sct dominatreactie, stm mah acordat atta imporant intepatrior Chit dich nova stare srs-arputea prea sor frstanth, senza mv Bde dura. Vital var rozerva.surprize plicites vet calitile nocesae pnt a es Total ete x4 manifesta vouma nevesark ‘Seala $ = Sociabititatea 10=23 puncte are foarte probabil ci ati aves motivele umneavoastri de ¢ manifesta retinere fat de cei din jut. Cu toate acestea ar tres esit din Lungheru! in care v-ati obisnuit a va) izola. In: cereati st dati uitir insuecesee si dezaragitle din tecut i event print ceilaln. Incepet prin afi mai deschis fat de persoana care vt este mat raga siveti constata cur cercul celor apropiatt se va lari din ce in ¢e mai mult. 24-39 puncte Ai injeles care va este situatia: char daca din wind in ind vi se pare cd sumtet tints wnor lume nesiratc, ceea ce Va provoae’ 0. stare Imterioara de nephivere, considerati e@ este mai bine si luati parte la vescha generata, Asta ii deramageste pe glumet si le pire cheful de asi Compania aitorava ‘ace placereFolositis ‘alent sociale in arena Nuva lsat rea usor lien repeta impertinentele, Ramdneti asa cum sunteti! ‘Luat lcrurile asa cum sunt, nu veti avea nimica e pierdutt 40-60 puncte De cele mai multe ori sunteti sufletul petrecerilor, molipsindu-i pe cei din jur cu buna umneavoustrs dispozitie. Vi simnti bine in sociciate si aglomeratia nu v8 inspira teams, ci — ‘dimpotrivi ~ vl alimenteaza apetitul sinatos de Miatd. Aceastt caltate mu este prea des intlnit, Veati gindit vreodati svi apropiai de 0 cariera antisticd, eventual ca moderator sau prezentator de spectacole’ Talent pentru asa ceva nu cred ci Na lipseste Scala Ss = Stapiinirea de sine (autocontrolul, ccalmul, singele rece) 10-24 puncte Apartineti fri indoiala acelei categorii de oameni temporizatori, care sum pe deplin capabilt ca, dup o nereusit, sa rea efortunle de realizare a unui obicctiv prestabilit. Atta vreme cet asa ceva sti in fea ururilor nu trebuie pentru scalele [PA] si (Fd) veth putes bifa oar una dintre cele sase variante propuse, Indiferent de faptul cd la fiecare scala avert [ropuse tei variante. Nu puteti bifa mai malt de varianta pe ambele scale. > pentru scala (Det) veti putea indica ce va sugereaza cel putin unul dar nu mai mult de tret detalii din ablou. > pe scala [Ref] veti bifa doar daci nu veti ‘putea da nici un rispuns la celelalte tei scale Desigur, sunt posibile si alte interpret, dar tesful acesta nu le poate lua in considerate Puteiincepe test petelor de cemeala acum. “Tablout | 188‘Tabloul IL 187X Seaver Scala PA: privie de a 4 (8) vad o pastire Bb) ad on met Do) vad un simicig use de 132 Seo Saale 5 4) privese affrs prints cripiturs 8 Htibccae pee team ssa de gheatt : Gilets cee dee apada Scala Ref: zero interpret’ Ou pot da nick o imerpretare ‘Tabloul IL Ont‘Tablout 1 161‘Tabloul V~ to ft pe salle db aif anim ya sugerat Taboo « ‘Scala PA: privire de ansamblu Dl a) vd un future rindunica Tb) vad dona fete 7 ie Soren Seala Fd: fundal 1) vad varful unet ines 2b) vad un tum print-o fereastrs bogat ‘omamentats 2 ¢) vad silueta capulut unci batrine ‘Scala Ref: zero interpretiri Qu pot da nici o imtexpretare abloul VIEvaluare {in caleularea punctajului intra doar bifele (ase cu totul pentru scalele PA si Fd), mumirul detalilor sugerate (nu mat mult de 3 x 6= 18), Pentru bifele de la seala Refnu se acon puncte, 167Prea de tot! Veti putes evalua 16s Scala Ref ~ refuzul interpretarii Am tablourilor: ru aceasta nu primese nici un punct punete PA + unete Det =... puncte, Punetajul maxim este de $4 punete, Analiza rezultatelor 0-18 puncte Cu un astfet de punctaj au aveti nici o sansa si primiti nota de trecere la acest test de perso~ naltate. Daca ati fi avut de interpreta tablourile dde mai sus la un examen clinic sau int-o real situatie de test pentru admitere, angajare sau promovare, vi sar fi recunoseut unmitoarele inisdturi de personalitare: aveti simul autoapre ‘teri subde7voltat,impulsivitatea instinetiva are prioritate fajd de interesele spirituale mai elevate, capacitatea de adaptare asi mult de dont atit pe plan profesional cit si pe cel personal. Acest test vi caracterizeaz’ drept 0 Persoand stears’, supravietuind prin conven tionalitate. Nu este tmposibil $4 manifestatt si alte tendinte spre probleme care la un test real interpretat de un examinator, a isi in evident jn mod sigur Aveti sanse reduse de reust in vit 19-36 punete Evaluarea dumneavoastrd se situeazi pe ‘coordonate medi. Testul confirma ci pute ceda sor in fata dificultinloy si ed nu stealueit prin originalitate, Cu toate avestea, vi vet) incadra perfect in categoria executantilor din esaloanele Inferioare, unde veti da dovadi de sirguinti Oricum, punctajul confirma cxistenta unot sanse 4 volute spre bine prin instrute care crese pe sur ce numrul punetelor obtinute se apropie de limita superioard a grupei (36 puncte. 37~S4 puncte Testul vi atest o serie de valor iterioare si talente personae. pe primul loc aflindu-se 0 integritate ce tinde spre absolut, eonfirmiindu-vd drept 0 petsoani lowld si demni de toatd increderea, cu un nivel spiritual si moral dintre cele mai ridicate. Nu aveti eitust de putin stof ppentr meseria de spargitor de bane, st nici nu Year trece prin cap si va apucati de filsificat bani. in plus, daca sunteti femeie, dispuneti de un bogat fond emotional, iar in ceea ce priveste dragostea v-ati putea demonstra furtunoasd. si pofunda. Barbatit sunt persoane de baz, fideli si-emotional echilibrat Si din punet de vedere a cteativititit stati bine. Dacd nu aveti cine ste ce tare ascunse care .si vd strice poza", nu im imine alteeva decdt si vi felicit cu toath sincertatea Notiuni suplimentare Acordati atentia cuvenita urmitoarelor: > Tendinte negative. Toate aprecierle exami natorilor vor fi influentate negati da ett ft bifat mumat interpretiri pe scala Fd (inter- pretarea a ceea ce va sugereara fundalul, bbackgroundul, tablourilor). 0 asemenea orientare presupune existemla unor tending Binge! 169170 criminale. Va tebui si va invatai si acordat preferinja sealelor PA si Det, eventual rezervind scale\ Fd doar una ~ maximum ddoua interpretins La fel de negativa, dar in alt sens, va fi aprecierea punctiri in mod exclusiv pe scala PA. Aceasta var descrie drept un individ ciudat — eu 0 attudine de refuz fat de sfaruri 1 mstructiuni confi si— mat mult sau mai putin ~ cu cdteva doage lips, cum se spune. Evitati sugerarea de imagini eu conotati sexuale, cum ar fi spenis" pentru tabloul I, on --vagin™ pentru tablourile Il sau VI. Daca veti Spune, de exemplu, .e-ar fi chestia asta rosie tune: as spune cl este ..", sar imerpreta © not de depravare sexuald sau de anumi tendinge spre perversititi Tendinte pociive: in primul si primal rind vor fi cotate ca portive toate indicate spre flinta umana si rispunsurle originale (scala Det). in general raspunsurile dumneavoastr trebuie A denote o stare generala: de echi libra, de ponderatie, prin indicarea att a unor solutit complexe, cat si a unora mai simple Pe de alta parte, daca vet bifa murat cele ma originale soluta propuse si veti da detalii dintre cele mai sofisticate yeti primi calificativul de .neadaptabit” sau .ciudat” Na strict si mareati un detalia ~ dou si cu cconotafit erotice: altfel veti i depunctat pentru tendinte sexuale deviationiste Dac vett respecta aceste indicatii, nu vid ce anume ar putea si vi meargi prost la confruntarea reali eu un test barat pe test Rorschach, 9. Stresul si stresul psihologic Suferiti de stres? [Nu cred ef raspunsul poate fi dat cu usuringt u-odati, Nici psthologii nu © pot face. cict ll nu poate decide de unul singur dacs sufera sau nu de stres, actonit de stres, tresorti~ cum sunt et dem ‘mitt de majoritatea specialistilr, luereazi poziti cat si negativ, crednd situatite plaeu sau neplicute, dups az Imaginati-va, de. ‘ch ati petreeut © 2 inteag eu Temeta sau irbatl viselor ‘Yoastre, intinind-o (sau intdnindu-!) in sfiesit. Dumnezeu poate sti citd osteneald v-ati dat penn vapregits cit mal bine, pe dumnea- voastrl insiva, dar si conditiile intalnirii, pen nu cumea veo grea stupid, ‘eu ura neydndit vsti evenimentl. Tnima si-a accelerat batdile, manifestafi o stare de tensiune, aa ‘38 presi a one ‘bunt dispozitic si mat lipsiv’a de ab pie Cand totul sa terminat, va in-‘impresia cit {ntlnirea sa soldat cu un fiasco total, Cele doud sitiati se deosebese fundamental prin scop si conditit dar, in ceea ce priveste ‘eacttle dumneavoastré psihice si fizice ebia, se axeamiind nespus de mult prin putemicul sires indus, prin solicitrea extrema a sistemulut dumneavoasird nervos. Diy puncte vedere simi, ses ete ‘considera afi reactia pe care 6 are corpul nostra unc cand tebe ft fat nor mde extreme al conditilor sale normale de medi Hans Selye®, a definit stresul drept .sindom pe- ral de_adapiare-aparare**™. Trupul nostra se 2 cu stimuli extern heobssnuiti mobilizandu-si cit mai eficient toate Fesurscle interne necesare. In momentele de relaxare. in voncediu de pilda. valorile stresului si, ca urmare, pregitirle Facute de organism in vederea combaterii unor eventual factori de sunt la limita lor inferioar. Ca totul alt se prezimta situatia din timpul existentei de 21 cu 21, cand suntem presatt de termenele cenute 1907-1979), meds uiolog onan Kamgt-Fucht Raton = react cide a pentru executarea diferitelor activitit, sicditi de efi, enervati de problemele de serviciy sau de studi de interventiile nedorite ale semenilor nostri, In mod normal, cea mai mare parte a aanulur nivelul nostra general de sires tinge cote foarte inate, Asadar, putem spune ci viata noastrd este caracterizatd de o permanentd insinute de reactit de stres, trupul s1 spiritul nostru negisindu-st ecat cu dificultate momentele de tiniste. Din punct de vedere psibologic conchidem ed aim in conditiile unui sites de drat, tmp in care landele noastre trebuie si emitd aproape in ermanenti hormontt necesari combaterts stresulul, ima este nevoitd 88 huereze intr-un rium mai aecelerat, tenstunea se ridic@, muschii ‘ut mai putemic alimentati cu singe, intregul ‘organism se afl intro stare de alert Fiecare individ reactioneazi diferit de ceilati la condiiile de stres. Unii sunt extrem de vulne- rabili la stres, alti mai putin, dar cu toi suferim. «din cauza Tut. Cei care sunt rereu tensionati vor ‘manifesta o mai mare vulnerabilitate la bob, in special la cele transmisibile Succesiunea neintrerupti a factorilor de stres fie acestia poritivi sau negativi ~ nu ineeteaza ‘ane marca nici micar in tmpul sommului, cu consecinte nefaste asupra start generale de ‘sindtute, Sunt cunoscute o sumedente de maladit sau stiri maladive care ist au originea in stabirea ‘organismulus ea urmare & stresului, saw a ciror instalare este favorizaté de asemenca situa, de Ia diminuarea acuta capacitit de functionarea sistemului imunitar, pind la deteniorarea functilor sexuale si pierderea apetitulu pentruSuesul Este usor de inteles, deci, din ce motive multe eiges instituti, intreprinderi saw companii cauta sa cevite admiterea candidatilor vulnerabili la ses, (Chiat daca, ta interviu sau test, itrebarile nu se referi in mod explicit a modul in care probantit reactioneazi la stres, ele Vor investiga existenta, tunor indicatori specific sau a unor simptome de fi pierderea subitd de greutate, ori adiugirea unor kilograme peste greutatee normal, insomnit, senzatiile sau tendintele de izolare, pind la deficiente ale sistemului cireulator, digestiy, migrene ete. Binefieles cd nimeni ni a fice asl de DSP imerogatori tn mod direct Existdtonsi uncle intrebir, aparent nevinovat,capahle $i punt ‘vide smptomele desires O bun parte intr acesten vor pata fi inlnite fn testul tinmator. Sunt pe piatl o' sumedenie de arian ale testeloc de ies, destl de mult seminitoare unele cu altele, toate avind rept sooptfstrrea capaci de Incirare 4 candidatilor De multe off aceste texte Conte doar ocornponenta nel beter de teste, even oc le face dest de greu de iMlenfcat de subitil lipsit de 0 pregiie prealaia corespunetoare Executatttestul de stres oe vi este prezemtat in continuare pentru a vi cunoaste inc si mat bine. Acordati atenjia cuvenith tuturor idica- tir $1 urmati-leintocmai 174 ‘Testul de stres (Cu ajutorul acestui test veti putea afla mai multe despre ccepacitaten dumneavoastri de incircare (sau de rezistenth la Solictis), in special in ceea ce priveste conditile de stes de ddurati de la locul de mune, din viata de 2i cu zi profesionala sau particulars, ‘Nu avetio limit de timp. Bifat) asa eur ati procedat 31 la testele precedente, gradul de exprimare al atitudinti dumnea- vous’ fat de fiecare intrebare, respectiv absolut totdeauna”, -aproape totdeaun Purtet incepe testul de stres acum,5. Ma doare adesedi spinares, Qrotdeauna Quncori Daproape toideauna Aiciodans 6.hmi place st fac mai multe tueruri deodata ‘D totdeauna Quneort ‘Daproape totdeauns Gniciodaea 7.Din ce in ce mai desamy bath sau durert de inim ‘otdeauna Quneori Gaproape totdeauna Gnniciodaa 8 ln vine foarte gre smi relax, chars dpi ce dorm "ai mult asim tot fra de obonealé Atordeauna ‘neo Daproape toucauna nica 9.De multe ori nu pot si adorm moaptea, cu toate 8 sunt foarte obgsit/. totdeauna aa Daproape tordeauna niciodatd 10. Cand mi ridie bruse md euprinde ameteala, Utotdeauna Quneort ‘Glapreape tofdeauna Daiciodara 11 Adescori suit cuprinsit de deprimare Qotdeauna ‘uncori Glaproape totdeauna ‘O niciodats 12, Simt o ciudat stare interioatd de neliniste ‘Diotdeauna ‘Qunears ‘Siaproape totdeauna Ficiodars 13: Nu am poftd de méncare: A totdeauna ‘Quneori Gaproape totdeauna Driciodats ce des ‘imi a 4 Sg iii ln Sapowreticwns needa 15. [mi vine grew si nu imi intrerup partenerul de discuti inainte ca acesta si termine ce are de spus. ‘Dioideauna uneori ‘aproape totdeauna Dniciodana 16. n ultima vreme imi vine din ce in ee mai grew sh res- sot teense fixate pent ini sau trminarea ‘nor fuer. ‘Drowdeauna Duneori aproape totdeauna ‘Uniciodara: 17. Agiomeratia sau ambuteiajele ma enerveazi la culme. ‘Dotdeauna Duncor Daproape tordeauna Davciodats 18. Nu supor fu entieav UO totdeauna Qluneori AL aproape totdeauna Qniciodatt 19. Cite o dati mimi pot stp nevi (Ototdemuna Qhuneori ‘Giaproape totdeauna Driciodas 20, Cnd sunt pid la strimoare devin ares ordeauna uneoe aproape tordeauna riciodan 21. Mi enerver duc sunt Lisava si agtep. toideauna ‘Duncors SVaproape wordeaune DriciodansEvaluare Acordati-val pentru rispunsurile la fiecare {ntrebare urmétoarele puncte Completati acum punetele pentru fiecare ispuns in tabetul de mai jos si faceti totaltrebut si aveti minimum 30 punete, dar ‘nu mai mult de 120, Analiza rezultatelor 30 — 52 punete Felictii! —Aveti un mod de a tri pasnic, echilibrat si Mai puting satisficut de sine, Tratati cu calm problemele de raivitate mw viatd si nu sunteti animav/a de ambit false, Cei ste8 din jur vi invidiaza pentru seninitatea si supe- riontatea de care dati dovada. Cu toate acestea ar ‘rebui s8 vi analizati cu seriozitate atitudinile: va paste primejdia de 4 tinde si vedett viata in cculori prea roze. 53-75 puncte Priviti viata ca pe 0 provocare pe care 0 ae~ cceptat cu interes, in mod actiy si fira tesenti- ‘mente. Factorit de stres negativi si pozitvi acti neazd asupra dumneavoasird in mod echibibrat. Pentru moment controlaii far dificultate ever mmentele, dar nu veti face fata cu succes deplin solicitor extreme. Aveti nevoie dea va verifica iso in permanentd atit pe dumneavonsta insiva eat spe cer din ju, constituent: cadrulu ale prope. Nu va lsat antrenav's fn situaile are vi scar cere prea multe 76-97 punete Viata va devenit o continua lupta pentru res- ectarea scadentclor. a termenclor, pentru cdstigarea sansclor sia succeselor. Uncort vt se imtampla si va simtiti ca prins la strimtoare Ambit, presiunea exercitata de concurenta altora si dependenta de deciziilealtora vi fac si Iupiat din grew. Simi din plin provocarile vieti, ceea ce deja. a inceput si vi marcheze din punct de vedere al sinititit. Daca toate vor merge tot asa Yeti putea si realizati multe lucrun, dar va va fi din ce in ce mai greu si va bucurati de roadele ‘muneid dumneavoastra, Nu va mai implicattatit dde mult chiar st atunei cind nu este citusi de putin cazul; incercati sd evitati_ certurile, suparaile st situatiile de intensi soliitae, Acordatitoathatentiaschimini, devarece acest punctaj va este defavorabil 98 ~ 120 puncte Pentru dumneavoastel viata nu este alteeva \decit un lung sir de efortun si necazunt. Trupeste si sufleteste sumteti aproape de limita revistete, Tesinea din aceastd stare de ealvar trebuie si va fie un imperatv. (Cantitatea de stres la care suntettsupus’, sau care vi supuneti, va pericliteaza sinstatea iect proportional cu eresterea numarului de puncte acumulate, asa cd telunle pe care vi le [propus a le atinge de acum incolo sunt practic de Aton! Sanatatea vi estoio period. 181exist mmiloace de imsnure 9 ‘stresulul nerealizat. Poate cf, prin adoptares unor proce- dee de relaxare, vetl reust totusi si diminuati influenta factorlor desires Lamuriri suplimentare Trebuie si faceti ceva pentru a scaipa de stres Vindecarea celor stresati si reducerea sau climinarea problemeler lor trupest si sufletest devine pe 21 ce tree un subvect din ce in ce mat fierbinte al cercetarilor. Pihologii si psihanalisti se preocups in mod constant de gisirea unor sisteme de relaxare, intre care unele sunt cunoscute de secole Dincolo de eforturile or nu trebuie eu torul si cu totul negljate cele ale medicini generale, Dar si ‘nu uit cd multe dintre tranchilizantele, antide- presivele, calmantele si alte asemenea produse farmaceutice sintetice* propuse ca mijloace de Iuptd contra stinlor depresive si a stresului au inceput in ultima vreme si piard’ din teren, ddeoarece au dat nastere unor situait extrem de periculoase de dependent Relaxarea poate fi indusi si exist suficiente li de relaxare care pot fi invitate. Exercitil ‘constant practicat sub 0 indrumare metodicd este una dintre cele mai bune si mat necesare, ca si antrenamentul autogen si relaxarea muscular Drogresiva $i muzica de rlaxare.constind din sec- vente de tonalitjtjoase special elaborate, poate Feduce ritmul batilorimimit la eirca 60 pe minut, cefectul de relaxare putind fi obtinut fie si doar prin atentia cu care ascultim o muzic’liistitoare. Spe debe de cele naturale, obsnute din plane de xem, fark adaosur de chinese Metoda relaxicii musculare progresive a fost dezvoltati de citte americanul Jakobson, si ‘consti in incordarea si relaxarea succesivi a cite lunor grupe de muschi. Avantajul acest’ tehrict ‘consti in aceea cA subiectul invatd mat intit si {si cunoascd singur felul in care it lcreaza ‘musehit, untrenindu-si in acest fel si capacitates de auto-observare,efect pe care alte metode mi il au, Dupa invatarea unor prineipii de baz, care ot fi insusite ta cursurile scolilor sau “niversititilor populare de eare am votbit. ort de la.un specialist terapeut, veti dobindi capacitatea dea va elaxa in mod constient anumite grupe de ‘uischi suprasoicitate, cum ar fi cei al cefet, a spinint, abdomenului ete. O repriza de 20 de minute este in cele mai multe cazan suficienta Dentn relaxarea progresiva a une grupe dz Muschi, in timp ce pentru o relaxare totali constind din tratarea suecesiva a unor grupe diferite de muschi va fi, in mod evident, nevoie de un timp corespunzator mat lungFeustaile cotiiene sure adeses saparitie ‘sen ‘mentlui ge renuntare es 10. Testul proiectiv Rosenzweig de toleranta la frustrare* ‘Cum reactionati in fata frustrarilor de zi de zi’ ‘Am vorbit despre stres si, mai devreme despre stipinirea de sine, subliniind stransa lor imerdependenta. Una dinire eauzele majore ale stresulul, cauza care functioneaza cu deosebsta imensitate la indivizit al caror control asupra ‘modulus in care reactioneaza la ele, 0 eonstituic sgradul in care se last influemtat in viata {ea personal cit si cea social on profesional de eitre privatiun, de renunti, lipsui, dificult ~intr-un euvant de cite factort de frustrate Testul elaborat de Rosenzweig* este numa unul dintre multele teste cu care psthologi investigheaza pragul de rezistenti la factor de frustrate Cu siguranta 8 monotonia munew din multe {insti 07 intrepeindert mw poate f i niet az generatoare de fericite. Dupa uni renamiti inci la ut mental de remuntare la postul pe care fl acupa, prin aceasta intelegindu-se 2, dest stau in continuare in oeiderste fi lgtime, de neinagploes ror spent te. esl Foceerete pa Sal scsi ‘ce fiumetie, nu se mai” identifica in sinea lor eu [Nemultumirea ia amploare™ este 0 afirmatic care se aude din ce in ce mai des prin birourile conducert fitmelor. Cu toate c& nimeni nu afirma cf sea siturat manu fi vine usor si divorteze de realitatea de 2 cu 2i. Principala cauza a suport, situatie © constitwieratunile de ordin financias. Putini sunt cei care isi mai permit astizi si renunte lao slujba, i asta cu atat mai mult atunci ccind mai este si bine remuneratd, Tuturora le imine deschisd o singuri cale, aceea de a trudi atita vreme cit sindtatea si, de cele mai multe fri, virsta 0 permite Pe niment nu mai mira faptul c& din aceste ccauze calitatea prestatiei lasa de cele mai multe ‘ori de dori. Acesta este si motivul pentru care firmele cu un management constient de pproblemele de personal, asa cum sunt sau ar ‘ebui si fie majoritatea, incearcd prin toate mijloacele si isi asigure serviciile unor cadre eit ‘mai stabile din punct de vedere emotional. lar ‘cum nici unal dintre candidati sau salarati nu se ‘va apuca de bunivoie si nesilit de nimeni si mirturiseasci nemultumirile sufletesti, singura solutie este testarea lor corespunzatoare ‘Testul stirilor de frustrare Rosenzweig se recomandi dela sine pentru dentificarea stirilor de frustrate. Intrebirile sunt bine formulate, pputernic reprezentative si furcioneazé simpla, e principiul benzilor desenate. Initial a fost utiliza in Statele Unite intre ant 1934-1945 si a jucat un rol important in economie in special in timpul celui de-al doilea rizbor mondial prin contribuia adusa la ndicarea moralutut fortelor de munc si prin aceasta la cresterea productivitii Iss,ifustrai Uneorisituatile sunt exprimate doar in scris iar rispunsusile vor fide asemenea date in seris. Oricum ar fi ins, cadrul general rimane cel al necesititii de a va preciza o anumitd atitudine fat de o situate contlictual. in rest — toate afirmatitle de mat sus riman perfect valabite {In ciuda tentatiei dea vi corecta rspunsurile, vas Tuga ca, pentru cunoasterea realelor

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5819)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4771)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• Mintea ta secreta Cunoaste-ti si asuma-ti inconstientul

  

  From Everand

  Mintea ta secreta Cunoaste-ti si asuma-ti inconstientul

  Hans Steiner

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Psihologia religiei vestice şi estice

  

  From Everand

  Psihologia religiei vestice şi estice

  C.G. Jung

  No ratings yet
• Oaia neagra

  

  From Everand

  Oaia neagra

  Richard Stephens

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Aion. Contribuţii la simbolistica Sinelui

  

  From Everand

  Aion. Contribuţii la simbolistica Sinelui

  C.G. Jung

  No ratings yet
• Exercitii practice de psihogenealogie Cum sa descoperi secretele de familie, sa fii credincios stramosilor tai si sa iti alegi propria viata

  

  From Everand

  Exercitii practice de psihogenealogie Cum sa descoperi secretele de familie, sa fii credincios stramosilor tai si sa iti alegi propria viata

  Anne Ancelin Schutzenberger

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Civilizaţia în tranziţie

  

  From Everand

  Civilizaţia în tranziţie

  C.G. Jung

  No ratings yet
• Psihologia fenomenelor oculte

  

  From Everand

  Psihologia fenomenelor oculte

  C.G. Jung

  No ratings yet
• Cercetări experimentale

  

  From Everand

  Cercetări experimentale

  C.G. Jung

  No ratings yet
• Supersonicul 01 decolează în zori

  

  From Everand

  Supersonicul 01 decolează în zori

  Haralamb Zincă

  No ratings yet
• Picnic la marginea drumului: Cea mai bună ficțiune SF sovietică

  

  From Everand

  Picnic la marginea drumului: Cea mai bună ficțiune SF sovietică

  Arkadi Strugațky

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• Barbatul care a uitat cine e si alte povestiri dintr-o viata de neurolog

  

  From Everand

  Barbatul care a uitat cine e si alte povestiri dintr-o viata de neurolog

  Niall Tubridy

  No ratings yet
• Opere Freud, vol.13 Compendiu de psihanaliza

  

  From Everand

  Opere Freud, vol.13 Compendiu de psihanaliza

  Sigmund Freud

  No ratings yet
• Întâlnire cu necunoscutul... (Proză ştiinţifico-fantastică)

  

  From Everand

  Întâlnire cu necunoscutul... (Proză ştiinţifico-fantastică)

  Constantin M. N. Borcia

  No ratings yet
• Marea carte a răului: Cele mai rele 10 rele din lume

  

  From Everand

  Marea carte a răului: Cele mai rele 10 rele din lume

  Sam Jordison

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• Armata Altfel

  

  From Everand

  Armata Altfel

  Silviu Suliță

  No ratings yet
• Filozofia Micului Prinţ: Înţelepciune, identitate şi fericire

  

  From Everand

  Filozofia Micului Prinţ: Înţelepciune, identitate şi fericire

  Gwendal Fossois

  No ratings yet
• Incurcarea cuantică și inconștient colectiv. Fizica și metafizica universului. Noi interpretări.

  

  From Everand

  Incurcarea cuantică și inconștient colectiv. Fizica și metafizica universului. Noi interpretări.

  Eugene Cioran

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2)
• Doua scrieri despre psihologia analitică

  

  From Everand

  Doua scrieri despre psihologia analitică

  C.G. Jung

  No ratings yet
• Sase papusi Matrioska

  

  From Everand

  Sase papusi Matrioska

  Silvia Chindea

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2)
• Când totul se va sfârși...: Ficțiuni

  

  From Everand

  Când totul se va sfârși...: Ficțiuni

  Constantin M. N. Borcia

  No ratings yet
• Fără scăpare

  

  From Everand

  Fără scăpare

  Mark Billingham

  No ratings yet
• Amintiri despre viitor Mistere neelucidate ale trecutului

  

  From Everand

  Amintiri despre viitor Mistere neelucidate ale trecutului

  Erich von Daniken

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• Canibalii

  

  From Everand

  Canibalii

  Iulia Iakovleva

  No ratings yet
• Cartea începuturilor: Un elogiu adus creativității umane

  

  From Everand

  Cartea începuturilor: Un elogiu adus creativității umane

  Stewart Ross

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• Incontestabil Evolutia si stiinta creatiei

  

  From Everand

  Incontestabil Evolutia si stiinta creatiei

  Bill Nye

  No ratings yet