4.6. Oscilator sinusoidal cu punte Wien
Schema electric’ a oscilatorului sinusoidal cu punte Wien este
prezentata in figura 4.6.1 si confine un amplificator neinversor, realizat cu
amplificatorul operational 4; si refeaua de reactie negativa Ry,R2, si un162 ELECTRONICA ANALOGICA
cuadripol de reactie pozitiva format din circuitul serie-derivatie RC,
denumit refea Wien.
Fig. 4.6.1. Oscilator sinusoidal cu punte Wien.
Pentru acest oscilator, conditia de oscilatie este condifia
Barckhausen:
AB=1 (4.6.1)
unde A este amplificarea, iar B este factorul de reactie pozitiva.
in cazul nostru, amplificatorul este un amplificator neinversor, care
are amplificarea:
Aa1+82 (4.6.2)
Ry
in figura 4.6.2 este aratati reteaua de reactie Wien.
2
ae,
po:
R Cc
Zi4R ec ue Ys)
i i
Fig. 4.6.2. Reteaua de reactie Wien.
Cu notatiile din figura 4.6.2, pentru refeaua de reactie Wien se poate
serie:Generatoare de semnal 163
zeRte = 7 uceeRC
a 5 Zp =R+— 4.6.3)
sC 1+sRC 7 "Sc x ¢ »
Zr
A Vo(s), de unde:
ils) zat Fol), de onde
B= 21 (4.6.4)
Z1+Z2
fnlocuind A gi B date de relatiile (4.6.2) si, respectiv, (4.6.4) in
relatia (4.6.1), se objine:
(62) 7 (4.6.5)
Ry) Zj+Z2 :
Utilizind pentra Zy si Zz expresiile din relatia (4.6.3), ecuatia
(4.6.5) devine:
RptRp RR 1+sRC
Ry 1+sRC 1+sRC™ sC
Dupi efectuarea calculelor, rezult’ ecuali
sag 28
Ry
cu solufiile:
2
1 \(R2 R2
= L|[22-2|2,[ 22-2) -4 (4.6.6
#12 2RG (® ies Geo
Comportarea cireuitului din figura 4.6.1 este functie de natura polilor
dati de expresia (4.6.6). in continuare, se discut comportarea acestui circuit
functie de pozifia polilor in planul complex. Se stie ca unei functii de
twansfer care are 0 pereche de poli complex conjugati fi corespunde, in
domenjul timp, un produs format dintr-o functie exponential care are Ia
putere partea real a polului si o funotie sinusoidala care are ca argument
partea imaginari a acestuia, Pentru a rmane din acest produs numai functia
sinusoidal’, este necesar ca polii si fie pe axa imaginar’.
Pentru poli complex conjugati situafi in semiplanul din dreapta:164 ELBCTRONICA ANALOGICA
de unde rezu
24, rédicinile sunt in semiplanul din dreapta, dar
sunt reale ~ circuitul nu oscileaza si amplificatorul se duce in saturatie
Rp aa : i be
Pentru =2 = 2, solutiile (4.6.6) devin: s12=+j—-, deci polii
ent lutiile (4.6.6) devin: sy =2/ Re pe
sunt pe axa imaginara si circuitul oscileaz,
Pentru s = ja, se obtine pulsatia @ = 1/ RC si, respectiv, freeventa
de oscilatie:
i
> FaRC
Valoarea amplificarii, in acest caz, este 1+R2/Ry = 3.
(4.6.8)
in practica, pentru amorsarea sigur a oscilatiilor, amplificarea A se
ia putin mai mare decdt 3 (trei), de exemplu 3,05 , adici Rp = 2,05Ry (poli
nu maj sunt pe axa imaginara, ci putin in semiplanul din dreapta) si, pentru
ca amplitudinea oscilatici si nu creasc& continuu pani cind amplificatorul
intra in saturafie, se folosesc circuite de limitare a amplitudinii oscilatiei. in
momentul cand amplitudinea oscilatiei depiseste valoarea la care este
limitata, circuitul de limitare intervine, miesorand amplificarea.
ati mai jos cateva circuite utilizate pentru limitarea amplitudinii
oscilafiei, care se conecteazé intre iesitea amplificatorului si intrarea sa
inversoare. in figura 4.6.3 sunt prezentate trei tipuri de circuite de limitare gi
anume:
circuit de limitare cu diode Zener in figura 4.6.3.a)
— circuit de limitare cu punte de diode semiconductoare si diod’
Zener in figura 4.6.3.b)
= circuit de limitare cu divizor rezistiv in figura 4.6.3.0)Generatoare de semnal 165
Functionarea circuitelor de limitare din figura 4.6.3 a) si b) a fost
deserisé in cap. 2.
Pentru circuitul din figura 4.63.c), Roy, Rog si Dy limiteazd
alternanta pozitiva, iar Ro3, Rog si D2 limiteaza alternanta negativa.
intrarea P27 Bo iesire —intrarea Ro iesire
inversoare inversoare [4
b)
intrarea
inverSoare
Fig. 4.6.3. Cireuite de limitare:
a) cu diode Zener; b) cu punte de diode; c) cu divizor rezistiv.
Circuitul pentru limitarca alternantei pozitive redesenat este aritat in
figura 4.6.4, unde notafiile sunt cele din figura 4.6.3.0), iar v este tensiunea
dintre intrarea inversoare gi masa.
Roa Roi
Fig. 4.6.4, Circuitul de limitare pentru alternanta pozitiva.166 ELECTRONICA ANALOGICA
Aplicdnd principiul suprapunerii efectelor, se poate serie:
=—02_y__*01_p
Ro1+Ro2 Ro + Ro2
Pe de altd parte: vy = vp] +, unde vp, este e&derea de tensiune in
polarizare directa pe dioda Dy.
Tindnd cont c& v = vg / 4, expresia tensiunii vy devine:
¥0.
yy (4.6.9)
yawn (46.10)
fnlocuind tensiunea vj din expresia (4.6.10) in (4.6.9), se objine:
Ro2vo - RoE 0
=yp, +22 (4.6.11)
Roi + Roz 4
Expresia (4.6.11) se utilizeaz fie pentru calculul valorii tensiunii de
iesire vp, fie pentru dimensionarea rezistenfelor Ro1,R9? cand se cunosc:
valoarea la care trebuie limitatd amplitudinea altemanfei pozitive a tensiunii de
iegire, valoarea amplificdri, putin mai mare ca 3, de exemplu 3,05, ciderea de
tensiune in polarizare directa pe dioda Dy si tensiunea de alimentare E .
Cireuitul pentra limitarea alternantei negative se trateazi in mod
similar.
4,7, Oscilator in cuadratura
Oscilatorul in cuadraturé aritat in figura 4.7.1 furnizeaza doua unde
sinusoidale defazate intre ele cu 7/2, sinat si cost.
2 2
Fig. 4.7.1. Oscilator in cuadratur’,Generatoare de semnal 169
schema practici pentru oscilatorul in cuadratura este aritaté in
figura 4.7.2
“15
17k
Fig. 4.7.2. Schemi practica pentru un oscilator in cuadratura.
Cireuitul de limitare utilizat este cel cu divizor rezistiv prezentat
anterior, la oscilatorul cu punte Wien,
Utilizand relatia (4.7.12), freeventa de oscilatie este:
1 Pr aee ee
2x-IM Olu 22-105 -0,1-10-%
= 16H
4.8. Oscilatoare LC
Oscilatoarele prezentate pani acum utilizeaza ca elemente pasive
numai rezistenfe si condensatoare gi pot fi numite oscilatoare RC. Acum se
trece la 0 noud categorie de oscilatoare, care utilizeazi ca elemente pasive
inductanfe si condensatoare si care se numese oscilatoare LC. Dintre
oscilatoarele LC, vor fi tratate oscilatoarele in trei puncte, att cu
tranzistoare bipolare, cat si cu tranzistoare cu efect de cdmp (TEC). Cele
ntrei puncte sunt terminalele tranzistorului, Oscilatoarele LC se utilizeaza
la freevente de oscilatie mai mari deca oscilatoarele RC.170 ELECTRONICA ANALOGICA
4.8.1, Oscilator in trei puncte cu tranzistor bipolar
Schema electrici de principiu a oscilatorului in trei puncte cu
tranzistor bipolar este aratati in figura 4.8.1.a), iar schema electricd
echivalenti cu parametri A in figura 4.8.1.b), unde je este impedanta de
intrare a tranzistorului, iar f este factorul de amplificare in curent.
Fig, 4.8.1. Oscilator in trei puncte cu tranzistor bipolar
a) schema electricd de principiu; b) schema electric echivalentt,
In schema clectricd din figura 4.8.1.a) au fost omise circuitele de
polarizare ale tranzistorului si sarcina oscilatorului.
Cu notatiile din figura 4.8.1.b) se poate scrie:
Z2(I + Bip) + Z (I -ip)+Z31 =0 si (4.8.1)
Z
ip I (4.8.2)
Zi thie
inlocuind ig dat de relatia (4.8.2) in (4.8.1) si simplificdnd curentul
J, rezulta:
4h Zy
aise jar \z-0 (4.8.3)
21+ he Z1+hie
Efectuand calculele, se obtine succesiv:
Z
Zp+Z2+Z3+ Z2-Z))=0
+22 +Z3 Zhe 1)
2) (Zq + Zz + Z3)+ hie(Z] +Z2 + Z3)+ Zj(PZ2-Zj)=0 (4.8.4)
Se presupune ci je si sunt reale, iar Zy, Z2, Z3 sunt pur
imaginare (clemente pur reactive). In aceste conditii, primul si al treilea