70 ELECTRONICA ANALOGICA Pentru Ry = Rp, relatia (2.6.5) devine: RY y+ yy =| ta Ue 2.6.6) ° ( zl 2 eet Pentru alte relatii de ordine intre Ry si Rp se objin alte relafii de sumare, De exemplu, pentru Ry = 2R} se obtine: 2.7. Circuit cu amplificare reglabili intre (+1) si (1) Circuitul cu amplificare reglabila intre (+1) si (-1) este prezentat in figura 2.7.1, unde s-a notat (aR) rezistenta corespunzatoare pozitici cursorului potenfiometrului fa €(0,1)). Fig. 2.7.1. Circuit cu amplificare reglabila intre (+1) si (1). Se considera ca circuitului cu amplificaré reglabila din figura 2.7.1 i se aplich pe cele doud intrari acelasi semnal vj de la doud generatoare iferite, astfel: se deconecteazi potentiometrul R de la Rg, si un generator aplicd semnal numai pe intrarea inversoare prin rezistenta, Ro si eel de-al doilea plied acelasi semnal vj numai potentiometrului R. in aceste conditii, aplicand principiul suprapunerii efectelor, avem: 2.7.1)Gireuite cu amplificatoare operationale 1 @y; ; tnlocuind in relafia (2.7.1), se objine: we vj + 200; vg = (20 -1)v, Deci amplificarea este: B= 20-1 (2.7.2) Mt Din relatia (2.7.2): = pentru: @ =1; v9'/¥j =1 —pentru: @ = 0; vg /j Aceste ultime consideratii permit desenarea circuitului (£1), aritat in figura 2.7.2. Fig. 2.7.2. Circuit (£1). Cand TEC-J conduce in regim nesaturat (rezistenta mica), se obtine un amplificator inversor sau situatia cu a =0 de Ia circuitul ‘anterior, si din relatia (2.7.2) amplificarea este (-1). Cand TEC-J este blocat, se obtine situatia cu c= 1 de la circuitul anterior si amplificarea este (+1). Tranzistorul cu efect de cmp cu jonctiune (TEC-I) este folosit ca un comutator bidirectional si poate fi si de tipul TEC-MOS. Semnalul de comand’ asigura functionarea tranzistorului in regim nesaturat cAnd acesta conduce, pentru a asigura o rezistenti mica (w /00.2) si, de asemenea, blocarea acestuia pentru a asigura o rezistenfa foarte mare.2 ELECTRONICA ANALOGICA 2.8. Amplificator inversor cu amplificare reglabild Schema electric a amplificatorului inversor cu amplificare reglabila este aritati in figura 2.8.1, in care Ry >> R Noland cu Ry, R3 rezistentele corespunzatoare unei pozitii oarecare a potentiometrului R (Ry +R; redesena ca in figura 2.8.2, unde AO are in reactie un circuit T, format din rezistentele Ry, Rp gi Ry. '), circuitul din figura 2.8.1 se poate Rr Ro + + A L Fig. 2.8.2. Amplificatorul cu amplificare reglabili. redesenat. Intrarea inversoare a AO find virtual 1a mast, pentru circuitul T din reactia amplificatorului intereseaz impedanta (rezistenta) de transfer in scurtcircuit,Circuite cu amplificatoare operationale B in relafia (A2.1) din anexa 2, impedanfa de transfer in scurtcircuit Zz devine rezistenta Ry, care pentru Z;=Ry, Z7=Rp si Zz =R3 are expresia: Rye Ry eR + tke (2.8.1) R3 Presupundnd AO ideal, se poate serie: iy +2 = i /Ro =R; RQ. inlocuind R; cu relatia (2.8.1), se $i iz = V9 / Re, deci v9 /vj obtine: (28.2) Expresia (2.8.2) reprezinti amplificarea de tensiune pentru amplificatorul din figura 2.8.2, care are un cuadripol T in reacte. Relatia (2.8.2) se mai scrie: JG, (+22 4) 28.3) Vi Din conditia! Rp >> R= Rp +R; rezult&: Ry >> Rp;Ry >> Ry. in aceste conditii, relatia (2.8.3) devine: Ff, Re (2.8.4) Ro R3 Pentru Ry =aR; Rp =(I-a)R, unde o=0..1, relatia (2.8.4) devine: (28.5) Interpretarea relatiei (2.8.5): cursorul ta iegirea AO (@ = 1): vy/v;=—Ry/Ro (amplificator inversor) = -cursorul “lamas (@ =" 0): vj vj +00. Pentiu limitarea amplificarii se conecteaza spre mast o rezistenfa in serie cu potenfiometrul R.4 ELECTRONICA ANALOGICA 2.9. Cireuite de integrare Aici vor fi prezentate dou’ cirenite de integrare, unul en amplificare infinite, numit circuit de integrare propriv-zis, si altul cu amplificare limitata, numit circuit de mediere. 2.9.1. Circuit de integrare propriu-zis in figura 2.9.1 este prezentati schema circuitului de integrare propriu-zis unde amplificatorul operational (AO) este considerat ideal, Tntrarea inversoare a AO este virtual la mas’. Cu notatiile din figura 2.9.1 se poate scrie: a ag ect 2 aCa Ems 00 Gnlocuind é si iz in relatia i +i2 = 0, se obfine: % 490 9; cH0_ dt at R ope »| i Fig. 2.9.1. Circuit de integrare propriu-zis. Tinand cont c& v; si vp sunt funetii de timp, avem: 29.1) unde r=RC este constanta de timp a circuitului, Relatia (2.9.1) arata ca semnalul de la iesire este integrala semnalulut de la intrare.Circuite cu amplificatoare operationale B © Influenta offsetului de tensiune si de curent Se considera circuitul de integrare propriu-zis realizat cu un AO real afectat numai de offsetul de tensiune si de offsetul datorat cutentilor de polatizare. Se descompune acest circuit in trei circuite: — unul cu AO ideal (Lig. 2.9.1); ~ unul afectat numai de offsetul de tensiune, pus in evident’ de generatorul de semnal vj, (fig. 2.9.2), in rest AO riménand ideal; ~ unul afectat numai de offsetul de curent. fn acest caz curent polarizare J, si 1) si sunt diferiti de zero, Pentru simetrie pe intrare sa adtugat o rezistenti de valoare R pe intrarea neinversoare (fig. 2.9.3). Cu notafiile din figura 2.9.2, pentru circuitul de integrare afectat de offzetul de tensiune pus in evident de generatorul de tensiune continu vs, si {inand cont cd intrarea inversoare a AO este virtual la masf, se poate serie: Vos = Ves + Vis Fig. 2.9.2. Circuitul de integrare afectat de offsetul de tensiune. Deci. i os = el isd + Mis (2.9.2) Pentru: vis =Vjg = ct. relatia (2.9.2) devine: i 0s = eVst V5 (és + fi 2.9.3) vs16 ELECTRONICA ANALOGICA Relatiile (2.9.2) si (2.9.3) aratd cd cireuitul de integrare isi integreaza propriul offset de tensiune, semnalul la iesire creste in timp si integratorul poate ajunge in saturatie. Se considera acum circuitul de integrare afectat numai de offietul de + 2 0IT curene( 1 #0:Ip +0). Pe circuitul din figura 2.9.3 se poate scrie: RIG Ve = 0; deci vj} = vj, adic& rezistenta R de pe intrarea inversoare este parcursi de + curentul (- t) : Tinand cont ci vg = 0 avem: (2.9.4) ee #(| jz 42 Fig. 2.9.3. Cireuitul de — afectat de offgerul de curent, Pentru J,=ct. relatia (2.9.4) devine: Op = Pat (2.9.5) c Relatiile (2.9.4) si (2.9.5) arati c& circuitul de integrare igi integreazA propriul offset de curent, semmalul Ia iesire creste in timp gi integratorul poate ajunge la saturaie,Gireuite cu amplificatoare operationale nm Din cele prezentate rezult& c& circuitul de integrare realizat cu AO real nu sta in zero la iesire aplicdnd semnal zero ta intrare, La un circuit de integrare real, semnalul zero ia iesire in momentul initial se objine scurteircuitand condensatorul cu un comutator bidirectional realizat de obicei cu tranzistor ou efect de cmp (TEC), aga cum se vede in figura 2.9.4, unde pentru scurteircuitare s-a ales un tranzistor cu efect de camp cu jonctiune (TEC-J) paror » {ct “| afar + = Fig. 2.9.4, Integrator cu mentinerea in zero a semmalului de iesire. Tinind cont ci inttarea inversoare ‘a AO’ este’ virtual’ la masa, tensiunea pe condensator este’ egal cw tensiunea ‘de iegire vg, astfel cB, atunci cfnd TEC-J conduce in regim nesaturat (rezistenta mica), vy = 0 © Réispunsul circuitului de integrare la semnal treaptai: Pentru semnal treapti cu amplitudinea Vy aplicat la intrare, semnalul la iesire calculat cu relatia (2.9.1) este: t iar id ol v9(0) Daca se considera c4, la t= 0, vo(0) = sremulti: vol)= Relafia (2.9.6) aratf c& semnalul de iesire rest linia, Ia aplicarea ‘unui semnal treapta la intrate. Semnalele de intrare si de iesire sunt reprezentate in figura 2.9.5, unde E reprezinté tensiunea de saturatie a AO, apropiatt ca valoare de tensiunea de alimentare (cca 85% din tensiunea de alimentare) 296)18. ELECTRONICA ANALOGICA 1, Fig. 2.9.5, Raspunsul circuitului de integrare la semnalul treapti. © Raspunsul circuitului de integrare la semnal dreptunghiular Problema raspunsului circuitului de integrare realizat cu AO real la impuls dreptunghiular se pune doar pentru un impuls dreptunghiular a carui duraté s conduc la o deplasare neglijabild a iesirii datoritd integrarii propriului offset (fig, 2.9.6). Un semnal dreptunghiular aplicat la intrare poate fi privit ca dowa semnale,treapt, un semnal treapti cu. amplitudinea V7 care se aplici tn momentul rg =0. si altul, cu amplitudinea. (—Vy) care se aplic in momentul f9 = To Semnalul la iesire pentru durata [0,7] tinnd cont c& la 19 = vo(0)=0 até volt) Fig. 2.9.6. Raspunsul circuitului de integrare la semnal dreptunghiular.Gircuite eu amplificatoare operationale yp Pentru: To LY; pl Cand 1>Z, pentru semnalul ta intrare (V7) gi finand cont ca, ta =, volto)= =p. v9 (To)= -2y, se obtine: it vg(t) == [Vat + v(t) "Tp -T% 1% volt)= ary eal (2.9.7) Pentru t = 279, v9(21) )=0. Nota Relatia (2.9.7) se poate obfine si.seriind ecuatia dreptei care trece prin punctele (Zy,v9(79)) si (27.0), unde v9 (Tp) Foayy: Problema raspunsului circuitului de integrare realizat cu AO real la semmale periodice nu se pune din cauza faptului c& integratorul isi integreaz& propriul offset de tensiune si de curent, ceea ce are drept consecinté deplasarea semnalului de iesire conducdnd la intrarea in saturatic a cirouitului. Pentru a se evita acest fenomen, circuitul de integrare cu impulsuri periodice la intrare se utilizeaz in bucle ou reactie, aga. cum se va vyedea, de exemplu, la generatoare de semnal, sau cu amplificare limitaté ca Ja circuitul de mediere. 2.9.2. Cireuit de mediere Schema circuitului de mediere provine din cea a circuitului de integrare propriu-zis, la care se conecteazd o rezistenté Ro in paralel peste condensatorul din reactie, aga cum se vede in figura 2.9.7. Ro ' cP Ip Fig. 2.9.7. Circuit de mediere.80. ELECTRONICA ANALOGICA Intrarea inversoare a AO este virtual la mast. Seriind ci suma curenfilor in nodul din intrarea inversoare este’ null, se obtine ecuatia (2.9.8) Notand: + = RC, ecuafia (2.9.8) se serie: #0 Ro 29.9) 0 4 yy) =-F0,, rate Ecuafia diferentiali (2.9.9) reprezinta legitura dintre tensiunea de iesire gi cea de intrare pentru circuitul de mediere. © Influenta offsetului de tensiune Pentru studiul influentei offsetului de tensiune se considera circuitul de mediere afectat numai de acesta. Offsetul de tensiune este pus in evident de generatorul de tensiune vjs, asa cum se vede in figura 2.9.8, Pe circuitul din figura 2.9.8 se poate scrie ecuatia diferentiala: clos vis), Os >is. _ Vis 29.10) & RoR Pent vig =Vzs = ct. sinotind r= RgC, ecuatia (2.9.10) devine: cos, Ys y, (1, 1 dt Ro R Ro 05 Ro 255) 1¢ 52. 2.9.11 Tg M08 —Vis| tte ¢ ) Fig. 2.9.8. Circuitul de mediere afectat de offsetul de tensiune.ircuite cu amplificatoare operationale 81 Tinand cont c& 0 solufie particulard a ecuatici diferentiale (2.9.11) este Vj5 (+ Rg /R), solutia generala este: t vos =de * +n( +42) (2.9.12) Se consider’ ci a momentul 1=0 offsetul de tensiune se aplic’ in treapta. Condensatorul este scurtcircuit si la momentul t=0; vgs =Vfs- Din A=VjgRg/R. Inlocuind in relatia (2.9.12), rezulea: Bi 2 vos qe Far (1-42) (2.9.13) Cand ¢ > 0 ,relatia (2.9.13) devine: v05 a 1+42) (29.14) Relafia (2.9.14) este aceeasi cu cea obtinutd, la amplificatoarele inversor si neinversor. De asemenea, relafia (2.9.14) araté c& offsetul de tensiune nu mai conduce la cresterea nelimitaté a semnalului de iegire (intrarea in saturatie a AO), influenfa fiind aceeasi casi asupra unui amplificator inversor sau neinversor. Nota: Influenta offsetului de tensiune se poate calcula si in complex Notand matimile in complex cu litere mati subliniate, pe circuitul din figura 2.9.8 se poate scrie: Vos “Vis _ Vis: Ro R Efectuind calculele si notind r= RgC, din relatia (2.9.15) rezulta: sCVos ~Yis)* (2.9.15) (2.9.16) Pentru Vig = Vig /s , relat (2.9.16) devine: Ro Vis, Vis OR s(i+st) 582, ELECTRONICA ANALOGICA Descompundnd in fractii simple, avem: Ro, {11 | Ves Vos =—2v ,,| —-— |+-& fos="R "Ils 7 |" s 7 sau, in timp: i A ee v05 =O Vig 16°F larg (2.9.17) Se observa c& relatia (2.9.17) este acceasi cu relatia (2.9.13). # Raspunsul la semnal treaptii cu amplitudine V Pentru vj =V7, ecuafia diferentiala (2.9.9) are solutia particulara (- RoW; /R). Solutia generali este: t v= de * -*y, 2.9.18) Constanta de integrare A se determin’ din conditia initiala: 1=0; v9 =0. Se obtite: A= RgVy / R. Relatia (2.9.18) devine: ai » =-“0r) Inet (2.9.19) Pentru ¢-»c0, relatia (2.9.19) devine: vg = 21, ceca ce arati c& amplificarea circuitului este limitata la (— Rg /R) Ecuatia dreptei tangente 1a curba (2.9.19) in origine este: y=vo'(0)-t, unde panta vg'(0) este derivata functiei (2.9.19) in =0 si are valoarea: are loc in # = RoC.te cu amplificatoare operationale Grafic, rispunsul cirouitului de mediere Ja semnal treaptit este ardtat in figura 2.9.9, "ie Fig. 2.9.9. Rispunsul circuitului de mediere la semnal treapta. Nota: Raspunsul circuitului la semnal treapta poate fi tratat si in complex, Notand transformatele Laplace cu litere mari ‘subliniate, pe cirouitul din figura 2.9.7 se poate serie: Vy (2.9.20) Efectuand calculele, expresia (2.9.20) devine: Foverree sport (2.9.21) unde 7 = RgC @ Pentru V; = V7 /s, relatia (2.9.21) se scrie: Ro r Vo =-—V; (2:9.22) 0-1 ese) eR Descompunéind in fractii simple, relatia (2.9.22) devine: (2.9.23) Trecnd in timp relatia (2.9.23), se obyine relatia (2.9.19),84 ELECTRONICA ANALOGICA © | Raspunsul la impuls dreptunghiular Se considera acum ci semnalul de intrare este un impuls dreptunghiular cuamplitudine ¥7 si duraté 7 , aga cum se vede in figura 2.9.10. “2 % [oj]. Fig. 2.9.10, Raspunsul circuitului de mediere la impuls dreptunghiular. Pentru durata: [0,79] rispunsul este dat de relatia (2.9.19) la intrare aplicandu-se un semnal treapti cu amplitudinea V7. Valoarea semnalului de iesire in momentul = To se obfine, de asemenca, din relatia (2.9.19) si este: (2.9.24) Pentru > 7g; vj(¢)=0 si ecuafia diferential& (2.9.9) devine: _t \ 12019 =0 cusolutia: vo(t)= ze * (2.9.25) unde constanta de integrare 4 se determin’ din condiia ca, la =0, vo (Tp) s& aiba valoarea (2.9.24). Expresia soluici ecuatici diferentiale (2.9.25) devine: z 1) t -~ & i) _. vol)=volToe * aa Ine Tile t (2.9.26) Graficul semnalului de iesire dat de relatiile (2.9.24) si (2.9.26) pentru ¢<7p si, respectiv, 7 > 7p , este prezentat in figura 2.9.10.Circuite cu amplificatoare operationale 85 © Raspunsul la 0 succesiune de impulsuri dreptunghiulare Dat fiind faptul c& circuitul de mediere, datorit’ amplificarii limitate, prin integrarea propriului offset, nu mai ajunge Ja saturatie, asa cum se intampli la circuitul de imtegrare propriu-zis, circuitul de mediere se utilizeaza si cu o succesiune de impulsuri dreptunghiulare Ia intrare, Pornind de la rispunsul circuitului de mediere la un impuls dreptunghiular, se poate construi rispunsul acestuia la o succesiune de impulsuri dreptunghiulare (semnal periodic). Pentru regim periodic stationar si un anumit raport intre durata 7g si perioada T, acesta este prezentat in figura 2.9.11 it Fig, 2.9.11. Raspunsul circuitilui de imedieré la 0 suecesime de impulsuri dreptunghiutare. Alegand corespunzator valorile elementelor R, Ry gi C, circuitul calculeaza valoarea medie cu semn schimbat a semnalului periodic de intrare i, de aceea, se mai numeste gi circuit de mediere.