3 m COMPARATOARE 3.1. Prezentarea comparatoarelor Comparatoarele sunt circuite care amplifica diferenta intre doud tensiuni aplicate la intrare, furnizénd la iegire tensiunea de saturatic corespunzatoare semnului diferentei acestora. Semnul tensiunii la iesire este functie si de intrarea pe care se aplicd aceast diferent. Simbolul comparatorului este acelagi cu cel al AO. Comparatorul poate avea doua tensiuni de alimentare (+£) si (-£) sau una singura (+ £), asa cum se vede in figura 3.1.1. +E Ro vjeo—- ct y vfo—te 0 Fig. 3.1.1. Comparator. Comparatoarele sunt, in general, open colector, adic& colectorul tranzistorului final nu are sarcina. Rezistenta de sarcin’ Rc se monteaza in exterior, valoarea acesteia adaptandu-se functie de rezistenfa de intrare a circuitelor care urmeazi, asa cum se vede in figura 3.1.1, pentru un comparator cu o singura tensiune de alimentare. Acest lucru este util mai ales atunci cand comparatorul se utilizeaz& ca circuit de interfata intre circuite analogice si circuite logice De obicei, la intrarea comparatorului se aplic’ doud unde una cu frecvent’ mult mai mare decat cealalti . Unda de frecventé joasa poate fi si © tensiune continua care se mai numeste si fensiune de prag.110 ELECTRONICA ANALOGICA Comparatoarele sunt AO speciale care au un slew-rate foarte ridicat . Dar, nu slew-rate este caracteristica indicat’ in catalog pentru aceste circuite, ci timpul in care comparatorul ajunge la saturatie pentru o anumita diferenfa intre cele dou marimi aplicate la intrare. in figura 3.1.2.a) este artata comutarea din zero in (+) a comparatorului 139 pentru o diferenta intre marimile de intrare de 5; 20; si 100 mV, iar in figura 3.1.2.b) comutarea de la (+E) la zero, pentru aceleasi diferente. Se constat ca bascularea comparatorului de la zero la E sau invers este cu att mai rapid’ cu cat diferenta dintre marimile de intrare este mai mare. Tensiunile de saturatie ale unui comparator sunt apropiate de tensiunile de alimentare, circa 80 - 85% din valoarea acestora, de aceca, pentru simplificare, vor fi considerate egale cu acestea. %, Yon, E 100} \5 areas fie) Marge de as TH) a) b) Fig. 3.1.2, Comutarea comparatorului CA139 pentru trei valori ale diferentei semnalelor de pe intrare: a) comutarea de le zero la (+E) ; b) comutarea de la (+2) la zero. Funefia de comparator se realizeaz si cu AO, mai ales la frecvente joase ale semnalului de iesire. 3.2,Comparatoare fara histerezis 3.2.1,Comparator neinversor Comparatorul neinversor este comparatorul la care generatorul de de realizare a unui comparator neinversor sunt aritate in figura 3.2.1.2), unde generatorul de semnal este aplicat pe intrarea neinversoare si tensiunea de prag pe intrarea inversoare, si in figura 3.2.1.b), unde prin intermediul unui sumator ambele semnale sunt aplicate pe intrarea neinversoare.Comparatoare ui S +E Ly ~ +E —— —= 1 a fo - a fro QD L 2] L a) b) Fig. 3.2.1. Comparator neinversor: a) semnalele se aplici pe ambele intréri;b) cu sumator. in figura 3.2.2 sunt aratate formele de unda pentru comparatoarele neinversoare din figura 3.2.1.a) si b), pentru vj semnal triunghiular bipolar. Comparatorul neinversor basculeaza in (+E) cand vj>Vp si in (-E) cand yj 0 (Gig. 3.23 a) si pentru Vp =0 (fig. 3.2.3).112 ELECTRONICA ANALOGICA Fig. 3.2.3, Caracteristica de transfer a comparatorului neinversor: a) Vp > 05 b) Vp =0. 3.2.2. Comparator inversor Comparatorul inversor este comparatorul la care generatorul de semnal se aplic4 pe intrarea inversoare. in figura 3.2.4.2) si b) sunt aratate posibilitatile de realizare a comparatorului inversor, similare cu cele de la comparatorul neinversor, cu deosebirea ci semnalul care se aplicd pe intrarea neinversoare se aplici acum pe cea inversoare si invers. +E Ro +E ¥ 7 - , ly et y “E 0 Ro l _E 0 1 i a) b) Fig, 3.2.4, Comparator inversor a) semnalele se aplic& pe ambele intrari; b) cu sumator, Formele de unda pentru comparatorul inversor sunt ardtate in figura 3.2.5 pentru vj semnal triunghiular bipolar. Comparatorul inversor basculeaza in (+E) cand vj Vp.Comparatoare 113 Fig. 3.2.5. Comparator inversor - forme de und. Caracteristica de transfer pentru comparatorul inversor este aratata in figura 3.2.6.2) pentrii Vp > 0 sin figura 3.2.6.b) penta Vy =0. Fig. 3.2.6. Caracteristica de transfer a comparatorului inversor: a) Vp > 0; b) Vp =0. 3.2.3. Comparator dublu Comparatorul dublu confine doud comparatoare, unul inversor si celilalt neinversor, a c&ror semnale de iegire constituie semnalele de intrare4 ELECTRONICA ANALOGICA pentru un circuit logic $2. Schema electrica a comparatorului dublu si tabela de adevar pentru funcfia logic’ $7 sunt aratate in figura 3.2.7. +E Ro Yap — onde a 4 vf Re y ST Fig. 3.2.7. Comparator dublu. Tabela de adevar pentru funcfia logicd SI Functionarea comparatorului dublu rezulti si din formele de undi din figura 3.2.8, unde unda tringhiular& unipolar se compara cu tensiunile de prag pozitive Vp, si Vpy Vpy Vpy seobfine: 11 = 1; 12 =0; Q=0, adic vo = 0 Atat din aceste consideratii, cat si din formele de unda, rezulta caracteristica de transfer a comparatorului dublu prezentata in figura 3.2.9. 0, "> %2 Fig. 3.2.9. Caracteristica de transfer pentru comparatorul dublu, 3.3. Comparatoare cu histerezis Histerezisul este o reactie pozitiva, unde, prin intermediul unui divizor rezistiv, se aduce o parte din semnalul de iesire Ia intrare, si anume pe intrarea neinversoare. 3.3.1. Comparator inversor Pontra a pune in evidenti histerezisul se considera pentru inceput un comparator inversor cu histerezis si prag nul (Vp = 0), asa cum se vede in figura 3.3.1. 4 1, Comparator inversor ou histerezis si prag nul.116 ELECTRONICA ANALOGICA. Notind = Rz/(R7+R2), histerezisul introduce pe intrarea neinversoare tensiunile : R2 —pentru vg = +E; vi = "2 Ff = BE z 0 TRI +R A 2a. BE. Ry +R Valorile + BE se numesc praguri de histerezis Comparatorul basculeazi dac& semnalul v; este mai mare decat ~pentra vg =-E; vy = pragul pozitiv BE si mai mic decat pragul negativ (— BE), astfel: 7 pentru y; ~ BE > 0 ,comparatorul basculeaza in (-); - pentru vj + AE <0 ,comparatorul basculeaza in (+E). in figura 3.3.2 sunt aritate formele de unda pentru comparatorul cu histerezis, pentru v; semnal triunghiular bipolar. Dac& comparatorul nu ar fi avut histerezis, acesta bascula la trecerea prin zero a semnalului triunghiular. Histerezisul deplaseazi momentele de basculare cu valoarea pragurilor de histerezis: (+ BE) sau (— BE). “Tensile date de histerexis Fig. 3.3.2. Comparator inversor cu prag nul - forme de undi.