2.10, Circuit de derivare Yn figura 2.10.1 este prezentata schema electricd a circuitului de derivare, care se obtine din cea a cifcuitului de integrare propriv-zis, prin inlocuirea rezistentei cu un condensator si invers.86 ELECTRONICA ANALOGICA HER i ey +8 gin gear be] % lz fro Fig. 2.10.1. Circuit de derivare, ‘Daci intrarea inversoare a AO este virtual la masa (vg = 0), atunci: ay X =yyj3 ip =C— = Yea wiip=C7P si n=, Din ecuatia: ip +2 =0 rezultt cH sau: it ay _ ay vg =-RCTE = rt (2.10.1) ° at dt Gant) RC este constanta de timp a cirouitului. Relatia (2.10.1) aratéi cit semnalul la iegire este derivata semnalului de intrare, dac& intrarea inversoare este virtual la masd. unde © Réspunsul la semnal treapta fn figura 2.10.2 este prezentat circuitul echivalent al circuitului de derivare pentru semnal treapti aplicat 1a imtrare, unde s-a notat ip =-i7 Sig, iar in figura. 2.10.3, sunt aritate formele de unda corespunzatoare. La momentul ¢=0, cdnd se aplict la intrare semnalul treapté de amplitudine Vy, condensatorul C, avand conditii initiale nule, este in scurtcircuit, deci vg = Vy si AO trece in saturatie (vg =-E), Se constati ct intrarea inversoare nu mai este virtual la mas& si condensatorul C se incarcit spre valoarea finalé (Vy +£). Cand tensiunea pe condensator atinge yaloarea ve =Vr, Ve =0, iesirea AO devine zero (vg = 0) si incircarea condensatorului se opreste la valoarea V;,Circuite cu amplificatoare operationale 87 Be R a c Ys - Yg="8| 1 L Fig. 2.10.2. Circuitul echivalent al cireuitului de derivare pentru semnal treapt aplicat la intrare, Yi "yy t % poral +2) * ule i t 4 % Oh t -E LI Fig. 2.10.3. Rispunsul circuitului de derivare la semnal treapta, Obs.: Dac’ AO nu este ideal, condensatorul se Incared pan& cind (vo = 0) compensand offsetul. Catculul duratei impulsutui la iesire t; Asa cum s-a aratat, la aplicarea semnalului treapti la intrare, condensatorul C este scurtcircuit si intrarea inversoare nu mai este virtual la ‘mas’, deci pentru calculul duratei ¢, nu se poate aplica relatia (2.10.1), ci trebuie rezolvaté ecuajia diferential’ scrisi pe cireuitul din figura 2.10.2, durata impulsului de iesire 4; obfinindu-se pentru vp = V7 (ve = 0).88 ELECTRONICA ANALOGICA Pe circuitul din figura 2.10.2 se srie succesiv: Ve + Rig +19 -4j =0 $1 ig = cfs, sau: Roe +r, =y-% it it Pentru: vj = Vy, v9 =-E si, notind r = RC, ecuatia devine: ave t—E ty, = Ppt £ atte ser cu solufia: t ve =V-Vp=Finke (2.10.2) unde Vp si Vin reprezinta valoarea final, respectiv iniial& a tensiunii pe condensator. in cizul de fat, din relatia (2.10.2), pentru Vin = 0 gi Vp = Vy +E. se obfine: ‘ ve =(¥p +E) I-e * Pentru: vp =V/y(vg = 0) se obtine durata impulsului ¢ Avem: ii Vy =(Wp +B) I~e F Dupa efectuarea caleulelor se obfine: hi rif!) (2.103) Pentru 1>t;, intrarea inversoare este virtual 1a mast, deci este valabila relafia de definitie si derivata unei constante (vj = V7) este zero, deci vg =0 © Réspunsul la semnal dreptunghiular unipolar periodic Raspunsul la semnal dreptunghiular unipolar periodic de amplitudine Vy este aritat in figura 2.10.4,Circwite eu ampli Fig. 2.10.4, Raspunsul circuitului de derivare a semnal dreptunghiular unipolar periodic. Pentru frontul crescitor, pornind din zero, avem acelasi rispuns ca si Ja semnal treapt’, iar, pentru frontul negativ, circuitul echivalent este aratat {in figura 2.10.5 Fig. 2.10.5. Circuitul echivalent pentru frontul negativ. Tensiunea initiala pe condensator este Vp Vp, adic ve =—Vy si AO trece in vg = E si rimane acolo pe durata impulsului 4, pana cind v= 0 (ve = V9 =0). Valoarea final’ spre care se neared condensatorul este vy » ga cum rezulta din circuitul din figura 2.10.5. Deci, pentru calculul duratei impulsului é;, In acest az, aver: Vin =Vr siVp =-E90 ELECTRONICA ANALOGICA inlocuind in relatia (2.10.2), se obtine: a af ve =-E-(CB-Vye t =-E+ (Vp +E * Durata impulsului ¢=1; se-obtine pentru ve =0 Dupa efectuarea calculelor se obfine: Yj We sof rs1L) (2.10.4) Relatia (2.10.4) este aceeasi cu (2.10.3), adica durata impulsului este aceeasi, atat pe frontul pozitiv, eat si pe frontul negativ al semnalului aplicat Ja intrare. Pentru impulsuri dreptunghiulare periodice bipolare de amplitudine V7, aplicate la intrare, analiza este similard, jar durata impulsului f; este: G =en( 1622) (2.10.5) 2.11. Dioda ideala © Dioda idealit inversoare in figura 2.11.1.a) este reprezentat& schema electricé a diodei ideale inversoare, iar in figura 2.11.1.) caracteristica de transfer a acesteia. Se observa ci, atéta timp cat AO fumejioneazi in regim liniar, intrarea inversoare este virtual la masa. b) Fig, 2.11.1. Dioda ideal inversoare: a) schema electric b) caracteristica de transfer.Circuite cu ampli foare operationale 9 Pentru semnal de intrare vj 0,vgy <0, dioda D> este blocati, iar dioda Dy conduce $i circuitul functioneaz’ ca un amplificator inversor cu. amplificarea (+1); deci vg vj (19 = vj); dioda Dz fiind cuprinsé in bucla de reactie. Deci, pentru , vp =0 $i caracteristica de transfer porneste din origine, cliderea de tensiune pe Dj fiind compensata. Pentru semnal de intrare vj <0; vg) >0, dioda D; este blocata, iar dioda D2 este in conductie, Datorita reactiei negative care se inchide prin dioda D2, intrarea inversoare a AO este menfinut’ virtual la mas. Deci, tensiunea la iesire vg este egala cu zero, pentru c& prin tevistenta R iesitea este conectati la intrarea inversoare, care este virtual la mas’. Rezistenia R conectat& in serie cu Dz face ca si pentru polaritate nogativé a semnalului de intrare in reactie sit existe acelasi circuit format dintr-o dioda inseriaté cu 0 rezistenta de valoare R, ca si pentru polaritate pozitiva (v; > 0). * Dioda ideaté neinversoare Schema electric’ pentru dioda ideala neinversoare este prezentati in figura 2.11.2.a), iar caracteristica de transfer a acesteia in figura 2.11.2.b). ‘E ae d) Fig, 2.11.2, Dioda ideala neinversoare: a) schema electric b) caracteristica de transfer. Pentru vj >0 rezulti vg > 0; dioda D este in conduct si VL SVE, deoarece AO are amplificare foarte mare. Prin rezistenta de sarcina Ry cireula curentul: LOBED oN onsill RRL RL unde 7p este cliderea de tensiune in polarizare directa pe dioda D. 192 ELECTRONICA, ANALOGICA Pentru vj <0 rezult& yg <0; dioda D este blocata si prin rezistenta Ry, nu circuli curent, deci, vz, = 0 Pentru’ tensiune de intrare sinusoidala, dioda ideal neinversoare realizeazi o redresare monoalternan{a ideala a altemnantelor pozitive, adict se compenseazii cAderea de tensiune pe dioda in polarizare direct. De exemplu, pentru o cAdere de tensiune in polarizare directa Vp = 0,67 si amplificare.a operationalului aj=J0", pragul este:, yp/ay=06/10 = ui’. Dioda ideal inversoare realizeazi 0 redresare monoalternanfa ideala. cu schimbarea semnului semnalului de intrare. © Circuit de limitare jos Circuitul de limitare jos este 0 dioda ideal neinversoare cu limitarea semnalului minim, Schema electric a circuitului este prezentata in figura 2.11,3.a), iar caracteristica de transfer a acestuia in figura 2.11.3.b). Fig. 2.11.3. Circuit de limitare jos: a) schema electric b) caracteristica de transfer. Pentru vj > Vref >0 rezulta vg >0, dioda D conduce si vy, = vj. ca si la dioda ideal neinversoare. Pentru vj 0, dioda D este blocatd si v7, = Vref © Detector de virf Detectorul de varf prezentat in figura 2.11.4 are aceeasi schema electrici ca gi dioda ideal neinversoare, in plus apare condensatorul C.Circuite cu anplificatoare operafionale 3 Condensatorul C se incarea cénd dioda D conduce gi se descarci cand dioda D este blocata. Dioda D conduce end tensiunea pe condensator vz, este mai mic’ decat tensiunea de intrare vj. % % vote. 0 Fig. 2.11.4. Detector de varf. 2.12. Circuit pentru calculul valorii absolute in figura 2.12.1 este reprezentat un circuit compus dintr-un circuit dioda ideala inversoare si un sumator inversor. Acest circuit caleuleaz valoarea absolut a semualului de intrare, caracteristica de transfer fiind prezentata in figura 2.12.2. Fig. 2.12.1. Cireuit pentru calculul valorii absolute.94 ELECTRONICA ANALOGICA Fig, 2.12.2, Caracteristica de transfer. Pentru sumatorul inversor din figura 2.12.1, ale eirui semnale de intrare sunt v4 si vg se poate scrie: i --tu4 ~Buy (204 +p) (2.12.1) 2 Pentru: yj >Oavem v4 =—vj: vg =v; si din relafia (2.12.1) rezulta vy =v >0. Pentru : vp 0 De aici rezulti caracteristica de transfer aritat& in figura 2.12.2, care reprezinta functia vg =|»; 2.13. Amplificator logaritmic in figura 2.13.1 este prezentat un amplificator logaritmic care, pentru tensiune de intrare pozitivi, asigura functionarea tranzistorului bipolar in conexiune normala, stiut fiind faptul c& acesta este un dispozitiv nesimetric. in acest circuit, intrarea inversoare a amplificatorului operational este virtual Ja masa, Fig, 2.13.1, Amplificator logaritmic.Cireuite eu amplificatoare operationale 95 Ecuatia Ebers-Moll pentru curentul de colector al unui tranzistor npn este: BE wc ic=aplgs(e TF =1)-Icg(e KT -1) (2.13.1) unde: i¢, ve, gC reprezinti curentul de colector, tensiunea jonetiunii bazd-emitor (BE), respectiv bazi-colector (BC); Jes . Icy sunt curentii de saturafic ai jonctiunilor BE, respectiv BC, primul cu colectorul scurtcircuitat Ja baz gi al doilea cu emitorul scurtcircuitat la bazi; af este factorul de amplificare direct al curentului de la emitor Ja colector; AT/q reprezint& potentialul termic (= 25mV la T = 300K ). Pentru vgg >0 si vgc = 0 Gntrarea inversoare a AO este virtual la mas’), relajia (2.13.1) devine: BE ic =aplgs(e *T =1) (2.13.2) Pentru ype >> kT'/q, relatia (2.13.2) devine: BE ic =aplgge *T (2.13.3) Din relatia (2.13.3) se obfine: opp nine (2.13.4) q aFles ‘Tinand cont c i¢ = vj/R si v9 =—vppr, relatia (2.13.4.) devine: w= Sania (2:13'5) q. Raples Din relatia (2.13.5) rezulta ci. tensiunea la iesire este logaritmul tensiunii de intrare, restul marimilor fiind constante. 2.14. Amplificator antilogaritmic Circuitul din figura 2.14.1 reprezint& un amplificator antilogaritmic, adic’ exponential, care functioneaz& cu. tensiune de intrare negativa, cand tranzistorul bipolar este in conexiune normal’.96 ELECTRONICA ANALOGICA Tindnd cont'd intrarea:inversoare a’AO este virtual la masé, rezulté vac =9. Penteu vpp >> kT'/q, ecuatia Bbers-Moll (2.13.1) devine din nou ecuatia (2.13.3). Pentru ic =vy/R si vag = a vo = Raplpse *T (2.14.1) , din relatia (2.13.3) se obtine: fe i Fig. 2.14.1, Amplificator antilogaritmic. Relatia (2.14.1) ‘aratii cA tensiumea de iesire’ este 0 functie exponential de tensiunea de intrare. 2.15. Multiplicator analogic log-antilog Schema bloc a multiplicatorului analogic log-antilog este aratata in figura 2.15.1. Dacd sumatorul 5 face adunare, atunci. multiplicatorul efectuenz’ operatia de inmulfire si tensiunea la iesire este vg = Avy. Dac sumatorul face sedere, atunci multiplicatorul efectueazi operatia de impirtire si tensiunea la iesire este vy = vy /v3 . De obieei, constanta k are valoarea 1/10 pentru inmulire’si 10 pentru impitire. Aceste Valori fac ca, pentru v7 = v2 = OV , si se obtin’ la iegire vg = 107. in continuare se prezinti o aplicatie pentru multiplicatorul log an antilog, si anume calculul expresiei: E(()=\47()+27())sin@r +9), unde g=arctd|B(0) 4A(t)), avand la dispozitie un generator de semnal sinusoidal in cuadratura’ (sin@;cosar) ‘cu amplitudine maxima de 10V fiecare si semnalele A(t) si B(t) cu valori cuiprinse tn intervalul (1077...-107/)ireuite cu amp! ‘catoare operationale vy -_| Amplificator| 4°) Log @ Amplificator - enlog. -—!OEn% vy -_|rplifcator| © sau Yg=kyj/¥ Log Sait — 28 Fig. 2.15.1. Multiplicator analogic log-antilog. Expresia E(f) se scrie succesiv: BW) =) A2() +B (QGin at cose +cosaxsing) (2.15.1) _ Ol 2, 5 trp ZO 1 [40] 20 costo 2, 2 + sin? Bw) re 20+. (0+ 82) cosp=—- MO sing PO * A) + B20) \ ‘A2(1)+B2(t) Inlocuind in expresia (2.15.1), se obtine : E() =|A@Jsin ot +|B(O)|cosat (2.15.2) Schema bloc pentru caloulul expresici algebrice cerute serise sub forma (2.15.2) este prezentati in figura 2.15.2, unde pentru valorile absolute ale semnalelor 4/1) si B(j) se utilizeaz circuitul din figura 212.1 R r R ay] Xy BOL la(bsinot 4 Ldsinaat Rg ze) R B [20 es ' + + FBR ROSE are smart ia(ehcosat +E OE # Fig. 2.15.2. Circuit pentru caleulul expresiei algebrice Zi)