arhitectura postmod eee Conceptul de postmodernism a aparut in anii ‘40 in Statele Unite si definea noua directie, si anume “anti-modemista”, din scrierle unor poefi, Aproximativ Tn acelasitimp, in Europa, termenul a fost folosit si de nu mai stu care critic englez, care anunfa o era noua in istoria occidentului, numind-o "post-modera”. Acesta, al carui ‘ume |-am uitat” stabileste o dihotomie (diviziune in doua parti a unei rnotiuni Tntre rationalismul modem (am discutat in capitolele trecute in legaturé cu acest termen (v. Mies)), pe de o parte, si izbucnirea anarhica postmodema de irationalism (-a zis aga pentru al opune rationalismului, pentru ca arhitecti antimodemnisti nu erau irationall, pe de alta parte, dar aceasta era tol alat de confuzd pe cat de generals. Postmodernismul s-a manifestat in toate formele artei dar cu precadere in arhitecturd pentru cA aceasta este, dintre toate artele vizuale, ceamai deschisa si accesibilé publicului larg Acest concept clasificator neclar si bun la toate, s-a raspancit in scurttimp ca un strigat de lupta (frumoasa comparatie!). Desi parea solutia ideala pentru rezolvarea noilor probleme cu care se confrunta arhitectura celei de a doua jumatati a secolului 20, postmodernismul nu avea capacitatea de discriminare si era totalmente nepregatit pentru a face fata unor chestiuni de detaliu side rnuanfa istoricd, si aga armas pana in a doua parte a anilor’60. Se parea ca elaborarea unor reguli clare de dezvoltare a arhitecturii de ace! organism —revolutionar, C.LAM. (Congres Intemationaux d’Architecture Moderne) rezolva i punea ordine in degringolada prezenta in randurile arhitectilor. (a existat o perioada in care arhitectura_modema a functionat alaturi de arhitectura academica, eclectica si nu de putine ori conflctul a fost violent (am mai vorbit despre aceste lucruri la arhitectura moderna si cand am vorbit de Le Corbusier). De fapt arhitectura moderna ‘nu exista, existau cativa arhitecti (Le Corbusier F.L.Wright, W.Gropius, A. Aalto, etc) fecare cu delle ui de modemitate laté cAteva din cele 95 de dogme care fundamentau arhitectura moderna (mi-am permis s& le comentez avand in vedere marasmularhitectural in care traim. = Impéifirea orasului tn zone functionale, izolate prin ample spati 3 verzi (spatile verzi sunt pe cale de cisparifie ar de zone functionale nlclnu poate flvorba) = rezolvarea problemei locuintei prin blocuri tnalte, amplasate in mijlocul unor spafi verzi, cu multe apartamente, care sa asigure o ‘mare densitate (blocuri tnalts da, dar cat mai Inghesuite sau AE — amplasate de preferinté acolo unde te-al astepta mal putin) a ~)) - desfinjarea strézilor .coridor” prin interzicerea construiri de cladiri ~ ES de-a lungul arterelor de circulatie (prostil!) ~ separarea stricta callor de circulate si diferentierealor pe categori: circulatie pietonala, de automobile, cai pentru traficul intens ete (aiurelicare nu au functionat niciodata)EO eget ie Ce een ae ere et ttt ert eee Coren re Leer: Fealtate imediata a infSpluirlor omenesti sinu dintr-o.utopie pe care F athitecti s-0 pri eo Ste eae eter ett SON oe escent] See eee ee mer eee arte ca ane at ‘Aceste idel deriva din curentul artistic ,Pop-art, care faces DOr Uee ee en aca subculturit cu tendinta de subminare a creatilor aristice cl Pe Mra eee ee tee Etre eet eo ee Seer, erie od Suerte errant! ee Cerin Pe eee ee Sen ee ee er kéeoarece lumea ei era cea a semnelor, simbolurilor, emblemelor sau Set et et ae Ce) enna te me Tan een tire fcria: .Eu sunt mal degraba pentru bogaila semnicatifor, decal pentru clartatea lor’; iar apoi Eu prefer una sl aa, dar nu una sa Certo ere ert ence iret terre eee te kt, oe oa ee ea eee mee ae orn Dee ete ete eet eget eee tun fel de cladi magazil - tn Interiorul cérora se va desfégurd Su tau ma ee purtatoare ale semniicafllor functlel, nedepInzand de deosebirie tructurale ale magaziel". El a demonstrat c& naivtatea caloulat poate fitransferata in crearea estetici urdtuli Poon uri afimma c vrea .ca arhltectura priveascd in trecut In cdutarea de soluil ale unor probleme care a Coen Cee CR rue ae eee outs aac SO arn ee itn nome eee! tut, iar nsdgi structure istorice au evoluat acer ener cee Pree - amenajarea unei ample retele de spafi verzi pentru recreere si sport integrarea paduri in orag; apararea naturi si a pelsajului etc.(tocmai s-a dus draculul padurea Baneasal - ce Integrare in oras? care...aparare a naturll?) - salvarea patrimoniului arhitectural.(zona veche a Bucurestlulularata ca dupa un cutremur de gradul 12, care a avut ca efect schimbarea rellefulul-care conservare?) Dar poate cea maitare idee este cea din paragraful 70 unde ni se araté ca ,Practica folosirii de stiluri ale trecutului, pe pretexte estetice in realizarea de noi structuri in zone istorice, are consecinte rnefaste. Nu vor fi tolerate sub nici o forma nici continuarea acestor practic, nici introducerea de astfel de initiative” (E at&t de absurda $1 ‘In fondul ei c&t gi in forma 8, aproape, imi vine s& cred od a fost ems de un roman), Va imaginati ca uimirea noastra de acum o aveau si cei mai mull cttici, ziaristi si chiar arhitecti din perioada imediat urmatoare aparitiiei acestor enunturi (insugi Le Corbusier s-a dezis de aceste rostii dupa principiul: .eu te-am facut eu te omor’). Problema arhitectilor era ca erau putini si dezorganizati si pana prini965 au tacut chit. Cel mai reprezentativ sustinator al abordarii postmoderniste aarhitecturiieste, insa, arhitectul Robert Venturl Tn anii'60, contribuija lui Robert Venturi la dezbaterea asupra J} arhitecturi si a noilor orientaristilistice a fost, ‘mult teoretica. Publicatile si lecturile sale critice au constitult masuré mai mare un punct de referin{a decal operele sale, coerente, de altfel, cu ceea ce a afirmat in paginle carer. in eseul sau despre complexitatea i contradictile arhitecturii contemporane (Complexity and Contradiction in Arhitecture, 1966), Venturi sugera o lectura provocatoare a Inerucisarilor lingvistice, nu intru totul coerente, din istoria amitecturii occidentale, propundnd ined de pe atunci o recuperare a acelei arhitecturi .vernaculare"; n viziunea sa, aceasta era 0 parte importanta a patrimoniului american, pe nedrept sacrific pe altarul alionalismuluiarhitecturi ‘in studiul "Leaming from Las Vegas" (Invajand de la Las Vegas, 1972), scris impreuna cu Denise Scott-Brown, el se proctama In favoarea cladirior ce tsi proclama explicit simbolismul. in mod paradoxal, in norma modemista, unde decoratiunea era interzis4, Intreaga ciadire era distorsionata pentru a crea un simbol, Dar sintaxa acestul simbolism aparea atét de straniu incat cladirile erau “necultivate" in propril lor termeni sau ininteligibile omului de rnd, simple bucati imense de decoratiune culturala. Venturi, servindu-se de precedentul dubios al "Strip"-ului (bulevardul principal) din Las Vegas sustinea, in majoritatea cazunlor, o arhitectura de "panou" unde functiunile erau cuprinse in “ad&posturi" obignuite, iar frmele amplasate in primul plan, Asa se proceda, argumenteaza el, in bisericile manieriste si baroce si pe frontoanele vestice ‘ale catedralelor gotice. Recomandarea este atat populista cat gi de 0 foarte fina ironie: Arhitectul care ar accepta rolul de combinator de clisee vechi, semnificative sibanalitati valabile in contexte nol, ca find conditia sa, intr-o societate ce-si dirjeaza in alla parte cele mal reusite eforturi, semne importante si tehnologii elegante ar putea exprimaironic in aceasta maniera indirecta o preocupare reala pentru scara rasturnata de valori a societafji..continuare tn episodul. albastru Cth mal mutte n partea rogle din stanga =|), arhitectura postmode Termenul care a consacrat .refntoarcerea la trecut" si folosirea banalitajilor in creatie a purtat denumirea de postmodern" $i a fost inventat de criticul de arta englez Charls Jencks in 1975, dupa care in 1977 arhitectul american Robert Stern a stabilit trei principii care pot stalabaza stilului postmodern contextualismul - care subordoneaza obiectul arhitectural, dedus de altfel din mediul gi din cultura reala tn care se incadreaza, uzlonismul-care confine trimiteri cétre arhitectura istoricé (mai Indepartata sau recenta), dar care de multe ori confine o serie de relationari ,ironice" (postmodemismul istoric - mai vorbim despre astal) ‘omamentalismul - ce se referd la identificarea elementelor arhitecturale care au anumite semnificaji, darnu cele care au un rol in structura sau functiutiitare Rezullatul a fost acela c& s-au consacrat, prin zelul lor, creatori de arhitecturé postmoderna precum arhltectll amertcani Philipp Johnson, Robert Venturi, Charles Moore, Robert Stern, spanfolul Ricardo Bofill, englezul James Stiing, tallanul Aldo Ross|, luxemburghezul Leon Krler, lar austrlacul Hans Holla a aplicat postmodemismulsiin ambianta arhitecturalé siurband. Dea lungul timpului, la curs, chiar dacd nu discutam despre epoca modema, periodic faceam referire din diverse motive la arhitectura modema si postmodema. Mai sus v-am prezentat céteva randuri culese din diverse carti despre postmodemism, randuri care ‘nu intodeauna sunt usor de infeles (m-am stréduit cat am putut s& aleg fraze usor de digerat!). De aceea voi incerca sa va spun ce cred si cum vad eu disputa modemism-postmodemism, mai ales c& perioada post moderna este perioada in care am invatat gi m-am formatca arhitect Voi incepe cu spatiul interior: arhitectura moderna a impus suprematia spatiului liber, netngradit, usor de compartimentat dupa functiunea urmairta, sia lansat idea ca fatada trebuia sé reflecte cu sinceritate aceasta functiune intema. Arhitectii postmodemi au constalat si speculat in sprijinul demersului lor, 8 datorité planului liber, functiunea poate sa se schimbe in timp, falada ramanand cea initala gi astfel pierzndu-se una din axiomele arhitecturii moderne: forma urmeaza functiunii”. Unii mai ...glumeti..au parafrazat acest Slogan astfel: forma urmeaza doar acelei functiuniatribuite initial Astfel prin schimbarea ,metabolismului” intern apare 0 tradare in raport cu aspectul exterior. Sunt nenumarate exemple de cladiri care si-au pierdut functiunea initiala dar (cum altfel?) si-au pastrat forma: toate casele de cultura, cluburile muncitoresti, casele de creatie si cluburile sindicatelor din oragele pattiei construite pentru clasa muncitoare prin anii‘60, in care actualmente se dezvolta exact opusul activtaijlor cultural-educative pentru care au fost construite: discoteci, cluburi de noapte, baruri, cazinouri, etc. Acest fenomen s-a manifestat daca stau sd ma gandesc bine, la aproape toate nivelurile arhitecturii - uitati-va numai la toate centrele de oras aproape standard (primarie, casa de cultura, magazin universal, hotel), ganditi-va la toate cartierele de locuinte, la toate uzinele gi fabricile Intepenite intr-o forma care nu le mai exprimd, o forma care nu mai are nicio legaturé cu modu! lor de folosire, cu obiceiurile celor care le utiizeaza Arhitecturii moderne i-a lipsit dimensiunea anticipativa... Bunn...cred c& acum incepeti sa intelegeti mai bine despre ce vorba..postmoderismul reia disocierea dintre interior si exterior, celebrand spafiul public al oragului, al fafadelor, ca fiind altceva decat spatiul privat, interior. ‘Aaparut bucurta fatadelor!!arhitectura postmod in acest moment delicat, arhitectii (cam tof!) hotarase c& spatiul interior se adreseaza locatarului gi nu are nici o legatura cu Feces falada care se adreseaza strazil, care se adreseaza de fapt orasulti POP Aceasta idee simpla (cum dracului de ne-a venit asa tarziu, se cainau i Unil (mai ales cei care erau pe moartel))) a fost transpusa in practica In infinite forme... cAfi arhitectiatatea arhitectur..intr-o data athitectura s-a Inviorat...dintr-o data arhitectura a expiodat...dintr-0 data arhitecti au iesi din starea jalnicd de ,inginerie” ...dintr-o data arhitectiiaveau ce face $i acum facem 0 pauzd cu postmodernismul autentic gi Incercénd s& va prezint cum s-a manifestat posmodernismul (sau mai bine zis. un ecou de postmodernism ce a reusit sa treaca granita Zvorat a tinutului mioritic resemnat, in care oamenii isi zideau femeile pentru a construi (Ana lui Manolel) si tsi abandonau satele, dupa ce otraveau fantanile, in scoala de arhitecturé romaneasca, va voi povestiiceea ce am trait ou Voi incepe prin a va spune c& de cur am intrat in facultate, colegii mai mari mi-au descris profesori, dincolo de alte considerente (buni. rai, te invata...nu te invata, stie..nu stie....etc) imparfindu: doua categori: functionalist siformalist Functionalistii erau (de evitat, chiar cu pretul vietii 1) arhitecti fara imaginalie, cei care nu stiau sa se joace cu formele, cei care nu stapaneau desenul, cei carora le era frica de propria opinio, de conducerea coli (care nici ea nu era mai breaza -ca...de aceea era conducere!), In principiu le era fricd de orice, cei care nu erau in stare s8 experimenteze, dar nici pe alti nu-i ncurajau, ca nu cumva. intr-o zi... acestia din urma sé evolueze gi sale ia locul..niste oameni trst. Tot timpul, argumentul lor idiot, la orice le propuneai din punct de vedere fomal era: ,aga ceva nu se poate construL_oo porcarlel..egtl un Idbotl...cénd vel fl arhitect nlmenl nu va accepta ‘aga ceva.l..vel murl de foame,.!'(pentru cé_ ma séturasem de acest comportament, tot anul 2 nu am vorbit cu profesorul pe care jl aveam la atelier..va dotaliez la ours!), igi ascundeau neputinta in spatele unei minciuni, profesorul de structuri celebrul Cismigiu mereu ne spunea: pe lumea asta orice se poate construl, ‘Camenii acestia nu stiau sa faca altceva in afara de planur Planurile caselor pe care ei te incurajau sa le faci erau, evident inlepenite in ,teoria unghiului drept’, supdrétor de plicticoase si un lucru (de fapt primul ar fi trebuit sa fie in enumerare) pe care Lam observat...erausustinute si de o grafica batranciosa gi oft Darlucrul cel mai ru abia acum vine: dupa ce terminau toate planurile casei...faceau fatadele!...aga cum rezultau ele prin simpla Tidicare din plant!..de volumetrie?...de imagini ale casei vazute din diverse unghiuri?..de filozofia casei?...nici vorba......Chinul acesta a durat pana tn anu. ‘ACESTI OAMENIAU DATFORMA LACEEA CE S-ANUMIT MAITARZIU 1 - Romania este ticsita sl cst (existé cuvantulsta?) de ,operele" acestor arhikectl..nchipull| Formalistii = toti ceilalf...ofi cei care se jucau cu formele, care erau talentali, care erau buni desenatori, cel care aveau 0 filozofie, cei care jubeau cu adevarat aceasta meserie...oti cei CARE ERAU, STIAU SIAVEAU...ee ee eae a en eT em ep anieee nee nase te cee eee Eanmrat tare er eo oe Sone ae are Seco eeu corcnn Soe entertains Sena coerce aera eeias mee are rr ke et Rea aeT ee et mreeeirerer kr fei Peer ant rny curs, ecare planga are o pave coeerea ete See Co ree ere one iaae any tne mere Pare roe Peer ts Sree cere mn ier ree eae een mien buna nu poate f bund daca nu e sustinuta de un desen pe Teen ee ee mee ere urn Pern ree eet tleneiedeesg ere Neuer oes See eke or at irae? Saree ees peer or oreere eee (teres Pe eam panies Certara antes Soe eretrenesc antl oe ren ea erie ore re euro pen 3 eet Sees, eae ones Recerca een Renee ae oe aa reer E3tetse seid arhitectura p situsrliarhitectura postmode ‘Sa ne intoarcem la arhitectura adevarata si sé continudim discutia despre post modemism, Spuneam pe la inceputul capitolului c& sub denumirea generoasa de postmodemism se ascund o multime de stiluri care parent nu au nimic in comun (poate doar frica de unimormizare aga cum spuneam mai devreme). Astfel devine din ce tr faci diferenta intre un . modernist" siun ,post modern’, pentru c& insus modernistul declarat nu mai gandea si proiecta’ precum pari arhitecturiimodeme Carlile sunt pine de clasificéri dupa diverse criterii. In continuare va voi prezenta intr-o ordine care fine numai de preferinta mea pentru un arhitect sau altul(totul se desfasoard in acelasi timp 1965-1990+) cam cum stateau lucrurile in acea perioada. Khan este un arhitect profund spiritual extrem de riguros si totodaté paradoxal prin faptul c a raspuns provocarilor specifice societati timpului sau rafinand un set de principii atemporale dincolo de limitele disciplinei Este recunoscut pentru geometria primitiva, usor brutalist | foarte asemanatoare cu formele antice (Mesopotamia, Persia, Egipt). Precum marile munumente ale civilizatilor enumerate, Kahn aincercat sa confere cladirilor sale un aspect atemporal (nu suna bine c& ma repet dar nu e pentru prima oara c&nd nu gasesc un alt cuvant ‘cu.acelagi inteles, iertare!) a fel de potrivit si etern. O zicere ‘a sa il caracterizeaza cel mai bine: Opera de arta -. este aceea care ne spune ca natura nu poate realiza ce poate realiza omul Grupul cel cinci = Grup format din Peter Eiseman, Michael Graves, Charles Gwathmey, John Hejduk gi Richard Meier. Au fo nif pentru prima data In 1967 la o expozitie organizata de Arthur Drexler la Muzeul de Arté Moderna din New York Un alt eveniment important este publicarea in 1972 a c&rti Five Architects: Eisenman, Graves, Gwathmey, Hejduk, Meier, care, printr-o neintelegere, a fost luata drept un manifest al Celor Cinci din New York. ‘Supranumiti si Albi", Cei Cinci din New York au fost una dintre paiiile unei controverse purtate in anii 1970 in teoria americana aarhitecturil Prezentandu-se ca teore peni si moderisti, ei au luptat pentru aceste idealuri cu rivalii lor, ,Verzit cinci teoreticieni ai arhitecturii rezidenti in Philadelphia. Verzii erau eoficial condusi de Robert Venturi si se autodefineau ce mericani, populisti i postmoderni.in realitate, dinotomia niciodata atat de clar trasata, iar intre membrii grupului Celor Cin New York au existat intotdeauna diferente majore. Cu toate acestea polemica a fost imps in batalia cu privire la sensul modernismutui iii in continuare va voi prezenta cateva idei ce au m: JM} personalitatea fiecdruia si evident cAteva din casele importante See eee1932 ‘SA ne Intoarcem la arhitectura adevarata gi s8 continuam discutia despre postmadernism. Spuneam pe la inceputul capitolului cA sub denumirea generoasa de postmodemism se ascund o multime de stiluri care parent nu au nimic in comun (poate doar frica de unimormizare aga cum spuneam mai devreme). Astfel devine din ce in ce mai greu sa faci diferenta intre un modernist’ si un ,post modem’, pentru ca insusi modernistul declarat nu mai gandea si proiecta’ precum parinti athitecturii moderne. . Crjle sunt pline de clasificéri dupa diverse criteri. In continuare va voi prezenta Intr-o ordine care tine numai de preferinta mea pentru un arhitect sau altul (lotul se desfégoard in acelasi timp 1965-1990+) cam cum stateau lucrurile in acea perioads Eisenman Architects este firma de arhitectura infiintata de Pater Eisenman, care a devenit cunoscut in 1967 ca membru al grupului Celor Cinci din New York. In primele sale lucrari a fost preocupat de dorinta de a prezenta athitectura ca forma pura si autoreferentiala - un exercifiu mai mult de tip academic, generand adesea structuri antagoniste sau deconcertante pentru locuitor atunci cand erau construite. Din cauza acestel preferinfe pentru forme fragmentate, dezarticulate gi planuri care se ciocnesc, a fost catalogat printre mem: briifondatoriai migcari In ciuda incercarilor sale de ad a se distanja de acest grup. Proiectele lui exerseazd exlinderea 3 [Bi formolor siidotior arhitecturale gi suntinfluentate tn special de flozofie iim side teoria arhitecturii. Desi face parte din Cei Cinci din New York dupa expozitia de care am mai amintit, se distanteaza de acest grup, Reamintesc ca acest grup a fost caracterizat ca fiind continuatorul modemnismului si, datorité culorii preferate in tratarea volumelor, a mai fost denumit si .alb”. Se apropie mai mult de Robert Venturi prin arhitectura bogat: simboluri, ambiguitati si aluzii, sustinandu-si cauza prin referinfe la istorie sila critica lterara, ET alarhitectura posto , New Orleans, Louisiana, 1975 Este un spatiu public cuprins Intr-un mare complex comercial Piazza ditalia ocupa o suprafata circ si este form construct in aer liber, coridoare plantate cu pomi, terase, etc. (a facutEaduekes aeiitastuili arhitectura ‘In spatiul cultural german, Heinrich Klotz, istoric de arta si directorul Muzeului de Arhitectura din Frankfurt, recent deschis in 1984, a devenit purtatorul de cuvantal Post modernismulul in aceasta perioada Frankfurt-ul construise sau reamenajase treisprezece noi muzee sau galeri de arta, toate acestea contribuind lacrearea unei impresionante enciclopediia Arhitecturii Postmoderne sitotodata dovedind un important program de refacere urbana Muzeul Arhitecturii proiectat de Oswald Mathias Ungers nu este doar 0 dovada a indepiinirt nevoilor institutiei adapostite, ci demonstreaza in acelasi timp posibiltatjle arhitecturi: muzeul preia o vila din 1901, demonstrand angajamentul fafa de ganbus Doof, si o foloseste ca pe o cutie in care se dezvolté arhitectura sa rationala, idealist-geometricd in evocarea perfectiunii clasice. Demersul proiectului devine explicit in timp ce arhitectura este lasaté Vorbeasca despre posibiltatea de absorbfie a unor perioade diferite de constructie in forma unei case caometaforaa arhitecturiinsag. = # genius loci: Pane ese ee LTT Perce ferries clay Cee poets |