SUMAR (Cunt inainte de C. Constantinescu-Dobridor. : Prefata |, BRORI IN FOLOSIREA SEMNELOR ORTOGRAFICE $I DE PUNCTUATIE. : Erori de punetuatie i folasira virgle I. Introducerea, inutil, a vigulei dupa adverbele cau locufiunile adverbiale) de mod explicati 2. Introducerea inuil8, a virgulei dup conjunc si Tet ‘conjunctionale coordonatoare. 3. Introducerea, inutls, a virgulei dupa conjunejile ‘coordonatoare ,.dar” si .or” . 4. Introducerea, inti avirgulei dupa conjunefile subordonatoare. 5. Introducerea, inutil, a virguleiinaintea propozifillor subiective dependente de adverbe (sau locujiuni adverbiale) si verbe (sau expresii verbale) impersonale... 7 6. Introducerea, intl, a virgulei ine elementul regent si atributul neizolat sau atibutiva determinativa, 7-Introducere, inutila, a virgulei in structura unoratribute neizolate (de idemtiticar). 8. Omiterea virgulei cind marcheaza slips al pect a eo ‘verb copulativ... 9. Omiterea virgul 10, Omitereavirgulei inaintea unor apoziti simple si dezvoltat 1 Omiterea virguleiInaintea unor atributive explicative sau apozitiv 12, Omiterea virgulei m expresi si Jocutiun cu termeni coordonati 13. Omiterea virgulei tn izolai si intercalri esoh Erori de punctuafie in folosirea eratime 1. Introducerea, inutl, a cratimei fn structure unor substantive compuse (unite) 2 Introducerea, nut, # cratimel tn structara nor forme verbale simple sau compuse.. 3. Omiterea cratimet in structra unorsubstansve compuse iol). 4. Omiterea crtimei in scrierea ~ cu adjective posesive conjunete — anor mime de rudenie. 5 Omitereacratimei in grupuri omofone (au neomofone) monosilabice. 237 10 2 4 16 18 38 40 41 Bror de punctuate jn folsira blanca a paure gate) 1 Inducers, inl banc Saucursanor sees adjective compuse (unite). s 2, Introducerea,inutil, a blancului in structura unor adverbe compuse i locutiuni adverbiale 3. Omiterea blancului in locufiuni adverbial. I ERORI DE ORTOGRAFIE $I DE ORTOFPIE. 1. Confundarea, in scris si in rostire, a consoanelo structura unor termeni uzwali s" $i.2" din 2. Confundarea, in srs gin ost, aprefixelor des.” dex” side." oF", | 3: Ronnies despise rie incoreta, a unor abrever de terment si formule de role : tina - Serierea, incoreeta, a unor abrevieri cle termeni gramaticali 6. Abin, ge «uote! desermind pate nti 7. Abrvee, rit, a unor unit de masa. r Rosie sa sites, rei unr dennis 9, Rostirea, ineoreet, a unoe termeni di i ; in presa audiovizuela {0 Seer uote ners numer ee spt crierea (sau rosttea,incorect, a unor nume proprit geografice (articulate) sau nume de loeuitor oe oe 12, Scrierea, greyitd,dups modee srine, a unor neo 13. Rosiea pei, dupt model string (ont su pate’ oe 14, Serierea (Sau rostirea), incorect, a unor termeni medical 1s ethos ee aidan a rier (sau rstirea),incoreci,aunortermeni social, sdninisraiv, comerall eee ee 16, Scrierea (sau rostrea), incoreeta, a unortermeni mora fifi Cc : 17. Sctierea (sau rosie), incorect, a nor adjective Serra nce a unor ajetve vibe a 18. Srierea, gresit, cu cifre a unor numerale cardinal numeral cardinale 12, Rosie (Sau sveres), ei aur vere oeuvre eproducete, impropri, tn comunicarea oral, a expresici ghilimele” a es Il ERORI GRAMATICALE, | Amicus, rei, a unor nme props comun fe gel) ee 238 46 48 sl 86 37 91 95 98 98 2. Forme, incorecte, de genitiv-dativ singular ale unor substantive feminine articulate s * 3. Omiterea aticolului posesiv inaintea unoratribute genitivale co0RdoMate reese us 4, Onitereaartcolulu poses inaintea unui aibut ential, ola de ‘regent printr-un text incident sau intercalat.. 3 5. False substantive epicenes.vcwsrnwrwnn 6. Substantive (epicene) denumind functi si profesi, cu forma ‘exclusiva de masculin a 7. Substantive feminine cu False forme duble (literate) de plural 8. Substantive neutre eu false forme duble (iterae) de plural... 9, Substantive comune numai cu forme de plural (,pluralia tantum’”), sca 7 10. Substantive compuse invariable Cnearticulabile in genitiv-dativ) 11. Acordul, gest, prin atractic, al aticolului poses (ce insofeste pronumele relat ,care") cu substantivul cares! preceda .. 12, Dezacordul adjectivuli (sau al pronumelui) demonstativ de ientitate il 13. Dezacordul adjectival (sau al participiului pasiv) dintr-unele construct verbale nominale (su predicative) 14 Folosirea, resi, in acuzativ, @ pronumelui relativ constructei prepozitionale ,pe care” (complement 15, Acordul, gest, prin atracie al pronumeluirelativ ,care, in genitiv, cu substantivul determinat 16, Folosirea, grit, in dati, a pronumel lui jedruia”,,careia”, .cirora” ete. Z 17.Folosiea, gresit, in acuzativ, a pronumelui relativ ,care” in Locul construeilor prepozitionale ,cu care”, la care”, yim care" care” ete ane 2 18, False numerate invariable ca gt 19, Verbe cu forme duble (in aceeasi conjugare) diferentate semantic 20, Omiterea verbelorauxiliare sau a pronumelor reflexive din structura unor predicate coordonate. z 21, Omiterea prepozitilor introductve din structure uno locutiuni prepozitionale a A 20. Folosiea, nerecomandabila, a prepozfiei de" in locul lui de catre” in complementul de agent (nume gi colectivieai de persoane) Sens 2 23, Folosiea, gesia, a prepoztiel tnt” tn Hocul ui dintre™ fn construci atributive (cu sens de reciprocate)... 24, Folosirea, gresit a prepozitiei din” in locul lui dintre” in construct‘ aributive (cu sens pasttiv) 25, Uiiizaea, inadecvat, a vorbirit direct legate in local vorbiri direct sau indirect - 26, Ordinea, nejustificata— in adrese, n prezentare sau in adresarea directa ~ a numelor proprii de persoand... me 239 focal lai care” 100 102 103 106 108 ur us 116 118 19 122 13 126 1 129 130 133 134 138 Bt 139 ui wa 14427. prin ehivoce su absurd dtr oii (punctate) ‘defectuoase ci _ 147 IV. ERORI DE VOCABULAR so 153 1. O confuzie formala (grafica) suparstoare: ,demult” = de mult” 153, 2. Alte confuzii formale (Paronime) 154 3. Confuzii semantice (Pseudosinonime) eaten 162 4 Exprimari pleonastice ese fio AGT 5. Exprimiritautologice tinea 3 6. Un cuvant ce devine cligeu: ,demers” nu ta 18 7. Un alificativ-cligeu, folost uneori echivoe: wis 179 8. Un clisew in voga”, cu tendinge pleonastice: foarte tare... 181 9. ,.Barbarisme” ce tind si devind cligee lexical. . 184 10. Construct fixe tn limbajuljuridico-rutier... 187 11. Clie lexicale de uz general 189 12, Cligee metaforice cu caractr perifastic. 195 13. Clie familiar argotice sau licentioase 197 \V.GLOSE 3 svmnenen 200 1. Abrevieri prin aferez& sau apocopt. 200 2, Abrevier dificil. 201 3. Abrevierea denumiril unor profesiun,ttur i fur 202 4. Rostirea (uneor si scrierea) diferité a unor neologisme strine 207 ‘5. Substantive cu dous varianteliterare de plural (recomandati/ admis)... 208 6. Substantive cu dour variant semantice In yrie” $i rite") sons 208 7. Substantive (pseudoomonime) cu forme multiple de plural i cu SenSUF dHETHE oon aie 8. Cuvinte gi expresiilatinegti celebre, de larghcirculafie...c-. 221 ADDENDA, 2s 1. Ignorarea virgulei in unele texte ale presei actuale ~ marturie a unei Drecare instructii gramaticale scolar. ns 2. sdnovatii” derivative si emfaza lexicala in comunicarea interpersonala si oficial 27 3. Stilul jumalisic publicitaro-erotic si ,pamfletar” — intr cinism, ‘ulgaritate gi pomnografie.rsensnnsmnsnn 230 Bibliografie. 234I. Erori in folosirea semnelor ortografice si de punctuatie Erori de punctuatie in folosirea virgulei i, Introducerea, inutila, a virgulei dupa adverbele (sau locutiunile adverbiale) de mod explicative sacestia, adicd[,] cei orezenth..." sau y..., adicd cei prezenti...” »cel mare, si anume[,] Ion” sau ,... i anume Ion” ?; 2a guyernului, recte[,] a Min. culturii” saw e 2 Mi ; el culturii” 2; a nobiectiv major, respectiv[,] reforma’” i : j SAU ns reforma” ? etc. ee Fie singura, fie precedati de un adverb explicativ (cu care formeazi o unitate sintactici, neintrerupti de virgula apozitia (propozitia apozitiva) este intotdeauna izolati, de termenu! reluat, explicat si precizat (.., prntr-o pauzai marcata cu ajutorul virgulei, al celor doua puncte, al liniei de pauza (uneori chiar prin parantezi sau punet)” (Gh. Constantineseu-Dobridor). Pentru exemplificare, voi recurge la cdteva citate din operele unor scriitori clasici: intocmai ca oamenii, ca vitele, ca locasurile si pomii, (gézele) purtau pecetea locului, adic& a picurii” (Camil Petrescu), ,... avea numai doi copii, o fata anume Artemis, si un fecior, numit Febus Apolon”. ,As vrea . si aud, ca prin vis, o muzica plina de farmee, bunitoara cea din opera Guilom Tel a lui Rossini” (A.1. Odobeseu), Ca si in epopeie, zeii, aici sfinii fin intruniri ceresti, respectiv soboare” (N. Torga), ,Si pe margini de caiete seriam versuri dulci, de pild / Citre vreo trandafirie si silbaticd Clotilda” (M. Eminescu) 8 Metodele pozitive, oferite mai sus, sunt contrazise, in mod regretabil, de formularile urmétoare in care, astéizi, nu pufine adverbe sau locutiuni adverbiale explicative sunt despartite, arbitrar, prin virgula, de apozitiile sau propozitiile apozitive pe care le introduc: AdieX[.] existenfa grupirilor de partid, care, porn la ideologia de baz insusita de toti membrii...” (corect: existenta grupitrilor de partid ..”), Si anume{,] ca totul si nu fi fost decat o rifuiala intre membrii aceleiasi «banden” (corect: Si anume ca totul si nu fi fost decit o rafuiala ..”), sw. din partea Guvernului, reete[.| a Ministerului Culturit” (corect: din partea Guvernului, recte a Ministerului Culturii”), ,Adied[,] di 0 ordonangi guvernamentala care zice c& nimeni din (arigoara lui drag nu are dreptal si exporte laminate de ole...” (corect: ,Adiei d& o ordonanté guvernamentala care Zice ci nimeni din {arigoara lui draga nu are dreptul ..”), .Cel mate, si anume(,] Ion, spunea c& nu-i ridicd cupoanele” (corect: Cel mare, si anume Ton, spunea ci nu-si tidied cupoanele”), “Abordarea institutiei in cauzi, respectiv{,] a Oficiului pentru Protectia Consumatorului ...” (corect: ,,Abordarea institutiei in cauzi, respectiy a Oficiului pentru Protectia Consumatorului ”), wAdiei[,] 0 dati ce se sparge o strada trebuie si reparata” (corect: ,,Adied o data ce se sparge o strada trebuie si reparaté”), “Sudierea atenti a repertoriului agezimintelor de cultura, bundoara{,] a teatrelor dramatice ...” (corect: ,... a repertoriului asezimintelor de culturi, bundoara a teatrelor dramatice ..."), .Anumef,} faptul ci la S.C. Avieola Dragos-Vodi in tot intervalul din 1991 si pana in prezent ..." (corect: ,Anume faptul calla S.C. Avicola Dragos-Voda in tot intervalul din L991 si pan& in prezent ...”), ,Pentru ca si se inffiptuiased cu fermitate acest obiectiv major, respectiv[,] reforma ...” (corect: ,... acest obiectiv major, respectiv reforma ..."), ,,Acestia, adied[,} cei prezenti si-au exprimat deja adeziunea liber-consimtiti de a deven «onstructori de bine” (corect: Acestia, adici cei prezenti, si-au exprimat deja adeziunea liber-consimtita ..”) 94, antroducerea, inutild, a virgulei dupa conjunctii locutiuni conjunctionale coordonatoare Sil] puri displécea s& chiuleasc3” sau gi nui displdcea ...” insal,] fascinatia de a conduce” sau “insd fascinana |! %. nsaul,]ele reprezint& copilaria” or’ eau cle ena 2s aga ¢Al,] trebule s& le plitim” sau saga e8 tretue > ae "Pete retort efi S830 eaztl conjnetek deer. tx care’ m-am fefert edndva pe larga eslelalte conjuncticooronatoare Gopulatve, adversative, disjunctive sau conchsive) mh se disbere, ely sings, is esol prone, chiar atunci Pro) i, prin punct, de propoziti aaviogs, eu care se coordoneazi. Apelind if ee aes Eels fata cateva exemple de utilizare corecta a ganiunetiorcoordonatare cine este dtr, sible foie, spo ioeepem cu tot amines, $i alti exalt. (Creangi), Au tec stelle acces, rem de fpte stst inal tel amare —” (Alexandrescu) Ei scipartsirind ct Ci eghnds. Hast Male muri prficandvse in ining imiieee De Sau ca Strada aceea nu mai este, sau ci Notas lea a stramutat-o intr-o lume ireala ...” (Galaction), pean Mea hordiam. Agadar ficu si ef ca noi” (Negruzz’), Isp ss $e alegea totdeauna’ printre fet Saul, as ei niioda noe dipever! {Qiaeedonsk), tu venea fn fecareduminied, prin urmare Sieur de gurord suletesc i de ve bund era. puting dernonst mil ce urmeaz’, extrase din presa. actual semonstesel os, ee ose: de cele ale inaintasilor nostri, propoztie sia, introducdndc, aberant danas SS wuase o ae etunetit si locutiuni eonjunctionale: Abia ig (oee.8 Basie nous sl] cneva, ta Fein, La pone spate” (crest yo i luase 0 Dacie nous cneva aan, ha poonit (esha Corte nul pea interes $i miei munca fied” sve de wag bee interesa, $i nici munca fied”), ,Acceasi . de nesiguranta si[,] chiar de dezaprobare in din partea mari majoritatii a angajatilor ...” (corect: .Aceeasi stare de nedumerire, de nesiguranta si chiar de dezaprobare ..."), “De multe ori, era neatent la ore. Sif,] nu-i displicea si Chiuleasca” (corect: ,, ... era neatent la ore. $i nu-i displicea si chiuleasca”), De fata erau parintii fetei, Precum si[,] ai baiatului ...” (corect: ,,De fata erau parintii fetei. Precum si ai baiatului ..”); b) conjunetii si locutiuni conjunctionale adversative: Dar[,] nu te pling eu, baiatule!” (corect; .,Dar nu te plang eu. baiatule!), ,,Ansaf,] fascinatia de a conduce un club si de a aduce in elita fotbalului intern i-a deschis un nou orizont unuia dintre mari «magicieni» romani” (corect: ,Ansi fascinatia de a conduce un club gi de a-l aduce in elita fotbalului intern ..."), ‘Numai cA[,] s-a incdrcat marfa gi au stat vagoanele mult si bine in curtea SIDERTRANS=ului” (corect: ,Numai_ ef s-a incdrcat marfa si au stat vagoanele mult si bine ..."), ,Grevistii au aprobat revendicarile liderilor sindicali. in schimbf.] reprezentantii patronatului nu ...” (corect: ,Grevistii au aprobat revendicarile liderilor sindicali. fn schimb reprezentantii patronatului mu ..."), ,S-a angajat sii faea tol, Decat Al.) rezultatele spun altceva” (corect: ,,S-a angajat si faci totul. Decat ci rezultatele spun altceva”); c) conjunefii disjunctive: ,Voia si se facd fizician. Ori{,] si urmeze medicina” (corect: ,, .. 84 se {aca fizician. Ori si urmeze medicina”), ,Saul,] ele reprezinté copilaria trupului siti sugereazi ideea cA trebuie protejate” (corect: ,,Sau ele reprezinta copiléria trupului ..."); ) conjunctii si locufiuni conjunctionale conclusive: _Agadar[,] depui actele la politie, dai_o fugd pana la Trezorerie (cotect: ,,Agadar depui actele la politic ...”), .Aga e4[,] trebuie si Je platim dac-am cumparat apartamentele in blocuri care aveau subsolul vraiste! (corect: ,,Aga eX trebuie si le platim dac-am cumparat apartamentele ...”), ,Cartile sunt prea scumpe, Ca atare[,] nu le mai cumparam” (corect: ,... sunt prea scumpe. Ca atare nu le mai cumparam™), M-am straduit sd-i_ajut. In consecinfi[,] n-am ce-mi reprosa” (corect: ,.M-am stréduit si ajut. in conseeinfa n-am ce-mi reprosa”), 7 estele date au fost dificile, Prin urmare(,] si eforturile au fost pe masura’” (corect: au fost dificile. Prin urmare si cforturile au fost pemasuri”), ,,.Drept care{,] inti i (si byl ,] intdlnirea d-lui (sic! pe P ir (sic!) Lantog cu mass-me- de ane a_avut loc intr-o incdpere dneaialt penin maximum 20 de pesoane” (core: Drept care Gatalnirea dlui rae ssl romnease «."), Fapee relala. sunt bile. In concluzie{,] e necesar si 2 (eoveee f : i sar sa intervenim” : =Fapele relatate sunt reprobabile, In colette © He one intervenin’), | Lnittilevizate au dat faliment rept utmare,] miuncitori vor intra in soma)” (eorect dat fine Drep mare ncn er int oi) te O10 de Prat. Care va si zi] este moldovean .." (corect: ,,Este ver 2 Este venit de dincol moldovean ...”” lo de Prut. Care va si zica este 3, Introducerea, inutila ntrodi , inutild, a virgulei dupa conjunctile esordonateare. dar" yer" dar[,] nu pentru t ndarl. otdeauna” sau',d “oF 6 dar nu . EU tHGUl seimentiet seu on weules mentne’ fo” cade Poziil adversative = se provieaz in Grama — au topica fix in frazi: iti care cucriide IN a> proy cupril Aatie au topic ij propozitia care eens i aici & ocupa totdeauna locul al nica bnsare co unetle si locutiunile conjunetionale advenatve fa pal eld de-a doua propozifii adversative re : , care se poate se > ‘se poate pune si in mijlocul se Sfagital ulimel propozti)”, Faptl cd raportal de connotes avert pat leg, de ob dou propcii prnipale ete fat atit in cadral une fraz (de ti i aze unice, nefrag! ‘a (ae spol Nu © soare, dar e bine ...” — Cosbue), céit Fela ze fragmentate, in care i a ne i te, propozitia a doua este separati prin punctate de coordonata ei (,EI concepuse idea uni contri” ~ Bolintneanu), Din eee artate se desprind ieee de necontestat 8 nie o conjunctie adversativA na poate fi tonite Gin oe virgula aparind dips neti H a -de-a doua a soni and propozitie coors Bani era sau incidente (de pilda: Poe caceorae -]i-a ficut un cadou”), Din picate, aceste reguli nu sunt respectate, asa cum sf ae se constata, it ee stat, in exemplele de mai jos, in ceca a) conjunctia adversatival Car |v. | )” Darbl pot vorbi liber cu presa”, (corect: “Dar militarii ...”), Darl) Pine a trimis scrisoarea 7” (corect: Dar cine 2), .Dar[,] s& Sadeti cum devine chestial” (corect: Dar. si vedeti...!”), “Dar[.} 0 precizare se imspune: nu am atacat ziarul pentru ca -. (corect: Dar 0 precizare ...”). ,Dar[,] parerea unui barbat nu cote aceeasi” (corect: Dar parerea ..”), “Dar{,] a trecut si asta ” (corect: Dar a trecut $1 ‘asta ...”), »Dar(,] esential este ca Scopul a fost atins”” (corect: Dar esential ..”), -Dar[.] sa sevenim ia ofle noastre” (corect: Dar s& tevenif? >), Dart} mu despre acest aspect mi-am propus Si Seri > (corect: Dar mi despre acest aspect .."")» Darl.) tei yorbe un ban nu fac” (corect: Dar trei vorbe ..”). -lmi Voi lua rimas bun. Dar[,] nu pentru totdeauna” (corect: imi vor Ma Tamas bun, Dar mu odeauna”), Darl.) de ce sunt amendati nurlay pentru prapiditii 2" (corect: ,Dar de ee sunt amendati ..2"), »Darl.] aereiria ami inchide calea poltiet spre cereetitl = (corect: “Dar declaratia ...”), -Dar{,] sa ‘admitem ca dupa mai bine de 8 jini a venit «mintea de pe urmar* (corect: “Dar sé admitem...”). “Dar[,] poate sunt multi care sesizea7i diferentele, dar{,] 0u mgearcd pisirea unei solufii” (corect: -Dar poate sunt multi dar nu incearea ..."); 'b) conjunctia adversativa or” (echivalenta cu dar”, insi”); Orl,} acesta din urma este un avantaj deosebit de important” (corect: Or acesta din urma este wn avantaj ...""). Or[,| dommul deputat de ta SIDERCA incearca sf ...” (corect: “Or domnul deputat .."), Ort] scriitorul se serveste de re nventite realismului aga cum foloseste punctuatis > (coreet’ “Or sctiitorul ..”), Or[,] degrin olada economica ce a marcat, soo eernteesti ani, chinuitoarea tranzitie, ..” (covers Or seamna cain degringolada economic’ ..”), Or.) asa ceva imomentele critice aga-numita minoritate ticuti ia decizii (corect: ,Or aga ceva importante pentru intreaga societate” Fheeamni ..”), »Noi am luat-o invers Gbservat c& taxele, selectate mai degraba jn virtutea inertici, pistreazéi un anume caracter” (corect! Noi am luat-o invers Or este foarte usor ), Or[.] patra cenzorate, urméarite conform legii, ar insemna o activitate jntinsd de-o luna!” (corect: ,OF patru cenzorate, urmarite 1), Se anunta vreme caida, Or{,} frigul se mentine ined” (corect: "Se anun{a vreme caida, Or ftigul ..”), ,Or[1 noi vorbim cu qrecutul, nu vorbim Gespre el, ceea ce este o sursd permanent de lamentari” (corect: Ort] este foarte usor deOr noi vorbim .."), .Orl] @ te inctpaténa si um tarifal Pentru eA nai vanzare, wzind de dreptul de monopol, © mai “a it seca © flagranté contradictie cu sensul reformei ...” (core: OF a Hneipling.), .Or{] ack vt nerve nergie dl Radu Vasile in apararearomanilor®(corect: ,Or aici va intervenl "9, Orb] in acest caz se poate vorbi despre un devirat test pivind sttutul Rusii in afacerle mondiale, deja Sifonat de «Vulpea desertului>® (orest: ,Or tn acest cal, Lider sindicali nu obosese sit semnalizeze, de o bucat de vreme, ca fierbe fara. Or[,] se pare cA mineri sfetnic bun, atata vreme cat, Trace nicl Rane nic bun, atata it, de trel zie incoace, un aia vrem . premierul Radu Vasile ..” (corect:..c8 fierbe fara. Or se pare c& mineriada...”), 4. Introducerea, inutila, a vi ntrodu 4 4, a virgulei dupé conjunctiile subordonatoare wumbla vorba ca[,] unii cet&teni ...” it | 3 1880-08 un wdlesil | masine a sutert sau desi masina Dare aioerereee ie subprefect ..." sau ,intrueat domnul pentru ca[,] toate problemele ...” pent al sau ,pentru c& toate vorbire “oon afm Tom Coteanu — este partea de are leaga diverse cuvinte din int i re leag eriorul propozitiei precum si dow sau mai multe Paes cum § (© propozitit Conjuncilor eoordanatoare (vs la", sinsd ot”, “ate Sondrnetiior coordonatoare (si, adar", insa”, 01", ci no, “fee? asada ete.) care leap doua propozitii de 2 cipal de o principal, 0 secundara secundara), cele subordor sch oH) duck, Gevdoourese natoare (eiei, ei, daca, d desi, flinded, intrucat, ined dro I eacdugeey aie esi, : , Inc etc,), edrora li se. adauga parti de vorbire (adverbe si Cees ary si pronume relative. ive: part (adverbe si interogative: cand cum, unde, eB, care cine, et), eat dou sa ma P ing diferit (o pri a Jara Imulte propor de rang dfert (principal de 0 seoundar, 0 Propozitile subordonate sunt clasificate, la randul lor, 2 hecircumstanfiale: subiective (,Deasupra tuturora sedi ine poate” = Eminescu), predicative (,Intelegerea a fests ne step a druml Pistrivenilo®” ~ M. Sadoveanu) suplimentare (,Daci ma. ved ine ci-s 0 SadUVE/ seme fo oe le pe mine eis 0 mana Creanga), atributive (,Sora mea, care se ridi 14 ma purta in carci .... pierise dintre noi” ~ Delavrancea), completive directe (,,Am jurat ca peste dansii si trec falnic, fara pis’ — Eminescu), completive indireote (,lncepu si multumeasci zanei pentru eX I-a scapat de primejdie” ~ Ispirescu), completive de agent (,Se in{elege, de etre oricine a aflat ce e fondul principal, c& acesta ...” - Graur); b) circumstantiale: de loc (,,Unde nu gindesti, acolo gasesti” — Alecsandri), de timp (.,Cand venea acasi, noaptea tarziu, cdea ca butucul” — Camilar), de mod (,Mai-mai c& as face precum zici tu” — Ispirescu), de cauzi (,Nu putem scoate butca din noroi, ed e grea” - Camil Petrescu), de scop (,Pantelimon era soldat si se purta ca o fat si nu fie cumva pedepsit” - Rebreanu) etc. Din toate exemplele citate, apartinand unor seriitori clasici, se desprinde un aspect important: cele mai multe conjunetii sunt ,clemente de sudurd in sistemul frazei Stabilind legatura propozitiilor subordonate cu un regent” (Gh. Bulgar), aceasta legaturd neputand sa fie intrerupta prin virgula (in dreapta conjunctiei sau a locufiunii conjunctionale) decat in cazul unor interealari sau izolari in diferitele scrieri actuale, indeosebi_in cele care apartin presei, aceasti cerinfi este deseori inedleati, fapt dovedit ‘de ‘exemplele ce urmeazi, unde conjunetiile subordonatoare introduc: a) propozitii secundare necircumstantiale: ,Mi s-a spus clar ca[,] singurul organism abilitat si reducd aceste dobanzi este Directia General a Trezoreriei” (corect: .Mi s-a spus clar e& singurul organism abilitat s& reduc aceste dobanzi >), ,Umblé vorba, bat-o vina, ea[,] uni cetateni ai urbei hoastre au relatii sus-puse ...” (corect: ,,Umbli vorba, bat-o vina, c& unii cetafeni ai urbei..”), ,.. in strdinatate, la festivaluri importante, unde[,} se stie c& acesti copii au facut o impresie foarte bund” (corect: ,, .., la festivaluri importante, unde se stic ca acesti copii au facut o impresie foarte bund”), ..Echipa de cercetare care s-a deplasat la fafa locului a constatat Al.) persoana decedati este numita P.V., de 43 de ani, din comuna Roseti” (corect: ,, ... @ constatat eH persoana decedatai este numita ..), wA declarat eff] n-are ocupatie si ca fur’ pentru ca ‘en-are ce manca, fiind la prima abateren™ (corect: ,,A declarat cd n-are ocupatie si cd furd ...”), ,Ministrul Marga i-a asigurat pe profesori edf,} nu numai ct nu vor exista disponibiliziri in 15invatimént, ci, mai mult, prin reforme curriculere numérul orelor va creste” (corect: », ... -a asigurat pe profesori et nu numai ci nu vor exista disponibiliziri in tnvatimant, ci, ma ‘mult, prin reforme curriculare numarul orelor va creste”); ‘ me ae proven secundare circumstantiale: Pent i se ploua i zi Sse wie GRC ee ploua, nu credem ca zapada nu va reusl si patrunda ~.”), ~Antrucdt{,] domnul subprefect promisese sindicatelor ae transporte judetene cv ata olfonarea problemelr " Teton toned oe promisese sindicatelor s tene ...”), ,.Desi[,] ma: avarii Fie gave pus 9 As SU VIKING AG oR ee afla in stare de ebrietate” (corect: ,Desi masina a suferit avarii foarte grave, se pare cA n-au existat victime, iar soferul ..”) lneat{,] genul «tuturor libertatilor» nu va’ putea si creeze niefodalé o specie de roman economist” (corect: , {neat genul duturor libertitilory nu va putea si ereeze ...”), ea sperim s&-l cititi zi de zi, pentru cal,] toate’ ene cotidiene sf vi le facem eunoseute” (corwel: sil cit i de zi, pentru ca toate problemele cotidiene si vi le ft 2 ; vi le facem 5. Introducerea, inutila, a virgulei inai propozitiiior sublective dependente de adverbe (sau locutiuni adverbiale) si verbe (sau expresii verbale) impersonale sdesigur c3(,] am auzit” sau ,desigur c& cal ,desigur c8 am auzit” 2; Gera ca[,] cel 39 500 ..." sau_,se pare cd e139 506 fe ne drept[,] cd vila ...” sau ,e drept cd vila ..." 2 : »eic&[,] nu sunt prea bine” sau ,cie& nu sunt prea ine” ? ete. __,Subordonata subiectiva, ca si subiectul ji indferest de topch ~ precizcart Gh, Constantines Debrilog =, nu se desparte prin virguld de regenta ei.” Pe de o parte Propoziia subiectiva (introdusi, de reguli, prin Beaels telat interogativ) poate si determine, in propozta regent, Hive (aisle sau neanaiin Ge aoa peeps atone cal tran Cine sapa a ci singor inns’, «Ce nagle dn’ ised tonest mandncl"), © 16 Jocutiune verbalé tranzitiva sau intranzitiva (A baga de seam acest lucru eine -a adus aici”, .Habar nu are de meserie cine Spune asta”), un verb la diateza pasiva sau un verb reflexiv pasiv (Este prefuit de oameni cel ce dovedeste tarie de Earacter”, ,Se vad clar de aici ce lucreaza pe schel®) Pe de alta parte, propozitia subiectiva (introdus’, de regula, prin conjunctiile eA, si, daed si adverbele relative) voate si determine, in propozitia determinata, adverbe (loc. Maverbiale) predicative si verbe (expresii verbale) impersonale, fu funetia de predicat verbal: un adverb sau o locutiune Sdverbiala (Poate ci se impaca”, Desigur ci se vor, lua misuri”, Evident c& problema nu riméne asa”, .Posibil si ploud pe seara”, De bund seama cai ‘ocroteste”), un verb sau pe focutiune verbali cu caracter impersonal (,,Trebuie sa Govedim acest aspect”, ,Se intimpla si mai incurcim luerurile”, dat de stire ci ti vom insofi in calatorie”, Imi place cum Schiazi”), o expresie verbala impersonala (..E adevitrat ca pleci din tard 2, ,E foarte important daca intervii") Prin prisma exemplelor de mai inainte (cu deosebire a celor din slineatul precedent), care probeazi inexistenta pauzei, mareati prin virguli, dintre subordonatele sw jective gi regentele lor, putem aprecie ineorectitudinea punctuatiei din cenunturile ce urmeaza, caci: 2) virgula apare, inutil, inainten conjunctiilor subor- donatoare ete. care introdue propozifiile subiective, despar- tindu-le, eronat, de determinatele lor: ,Desigur{,] ¢& nu vom. fai_da vina pe dumneavoastra, stimafiprofesori” (corect: Desigur eX nu yom mai da vina pe dumneavoastra, ...), "Pyeat{,) ok Vasile Putere, cel mai inflacirat suporter al Stelet jin inima Bariganulai, a plecat dezamagit de la jocul echipei Sale” (corect: Peat ei Vasile Putere, cel mai inflacarat Suporter al Stelei din inima Bariganului, a plecat dezamagit dy AE dept} c& vila a fost luatd in primavara si v-ati mutat ai taezin” (corect: ,.£ drept e4 vila a fost luaté in primavard ims), .Ciei[,] se tot plimba, pe Ja diversi agenti economici, unul dintre «invantitiiy acestor vremuri tulburi...” (Corect: .CleN se tot_plimba, pe la diversi agenfi economici, unul_ ."), “Pesemne[,] cd ordonanta de urgentA n-a fost inca aplicata (corect: ,Pesemne ci ordonania de urgenti n-a fost inck aplicati ".”), Pari indoiald[,] eX imaginea partidelor din Coalitie ~Se pare eX cei 39 500 de someri bic ene punoese” (corect baleen unde some bucuresten, seein ‘une : i -”), Fara doar i = hu este asa.cum vor unil so arate” (eorect, Whee te Cale Lumea 4 lumea nu este aga ...”), »Fara doar si poate dupa conjunctiile sub. 6. Introducerea, ii ila, rea, inutila, a virgulei regent si atributul neizolat sau singe te determinativa Hy fil tul,] instar” i tu, Sau ,fii tu Insati!” 2: otal ti Tire rgd euesalll Sau Oprt! Su, cativa cuncacuh 7 j 1 Cu care...” sayin’ SCUtT "2p saveti certit iN enervares nh. Bef Settitusineal] c& observatiile..” cou ict, re." 2 servatille ..."? etc. 1U ,aveti certitudines ‘Virgula ~ precizeazi Gramatica Acaden ici ~ m ica A . it Srafic anumite pauze scurte”, folosite ifn pentru a grupa la un | a loc euvintel formeaza unitati de 1 PEAT de pn de tees”. Delimitarea, prin virgula « ws adult att gad propczite si anor propos y Sati Mazel nu se face arbitra, ci dupa niste ee seb, atl 68, daca in unele situatii virgula exto cate despane, (isd & este interzish. De pilda, subjectul ay ie > prin virgula, de predicat (decat in camil uso archeaza 1 mod. intentionat le Si grupurile de cuvinte care interealari), iar pro ate ine r), artite eotia subordonata subiectiva. nu po te f nici ea despartiti de regenta (i en relecipe , nee (indiferent de locul pe care: ocupa 18 La randul lui, atributul (de identificare si de calificare) nu poate fi izolat, in anumite conditii, prin virgula, de elementul regent, dupa cum si atributiva (determinativa) nu se desparte, prin virgala, de cuvantul pe care-1 determina. Aceste adevaruri ru sunt respectate intotdeauna pentru c& aceia care le incalca (a se vedea exemplele de mai jos) nu cunose urmatoarele: a) atributul substantival prepozitional sau genitival (cu exceptia apozitiei) nu poate fi despirtit, prin virgula, de elementul regent cdnd acesta din urmi este un substantiv cu prepozifie, articulat cu articolul hotirat: ,Simbata, 7 iunie 1997, a avut loc Conferinta de dare de seamé si alegeri[,] a filialei judetene PRM” (coreet:...., Conferinfa de dare de seama si alegeri a filialei ...”), ,Actele de caritate[,] ale domnului primar Nicolae Dragu, de pe Ling manastirea Radu Negru, sunt cunoscute de mult timp” (corect: ,Actele de caritate ale domnului primar ...”), ,,Liderul seriei I[,] a diviziei A de fotbal «Dacia Unirea» se alla ...” (corect: .,Liderul seriei La diviziei A de fotbal «Dacia Unirea» se afla..."); b) atributul adjectival exprimat printr-un adjectiv (calificativ) nu poate fi nici el izolat end determina un substantiv cu prepozifie articulat enelitie: ,Pluralismul politic, ca suport al democratiei{,] parlamentare, este necesar 4..." (corect: ,.Pluralismul politic, ca suport al democratiei parlamentare, este necesar s& ..."); c) atributul adjectival exprimat printr-un adjectiv pronominal (de identificare) nu se desparte, prin virgula, de cuvantul determinat, indiferent dacd acesta este sau nu articulat:,,..Coltul frumusefii, Fii tu{,] insati!” (corect: ,... Fii tu insiti!”), ,,S4 fim bine infelesi — se ineadreaz’ in aceeasil,] refeta gi «fostiin, gi actualil!” (corect: ,,... — se incadreazi in aceeasi refetd si «lostii», si actualii!”), ,Citival,] cunoscuti S-au oprit si au discutat cu soferul masinii” (corect: ,,CAtiva cunoscufi s-au oprit si au discutat ..") d) atributul verbal exprimat printr-un infinitiv nu se desparte, prin virguld, de cuvantul pe care-I determina: Avem zcum in fata sansa[,] de a mai repara ce se mai poate Tepara si de a inlocui ceea ce s-a stricat definitiv” (corect Avem acum in fati sansa de a mai repara ce se mai poate repara ..."); ¢) propozitia subordonati atributiva: nu poate fi izolata, prin virgula, céind substantivul determinat este in acuzativ Seprecedat de ie si pccedat de preporitie i artiulat, Sndeosebi ex ar hava Jn enerarea| ow care sca sustinu dialog, ist profesoard a finut si...” (coreet: : cw ear sis susint dog." Pee GTS yore srasustinyt dialogil, pit ropoditisatibutivi na se desparte de ind este introdusi prin conjunctia yea" (or tia €8” (ori 2s”, ,ea..si”, ,dacd”, de” vais cist" acl”, de"): Aveta cet St otc Ae) ti azi certitudineal,] e& Steer in local sunt cam aceleasi ca ale orgamlad de control” (corect vet eet tiga leave Avet zi certitudinea sl ‘i . p ic subodanats atributiva nu poate fi izol: i Virgilio cb clementul regent are si alt Reis le identifienre sau de eallhcaroy: sNam meen ): N-am vrea apucdm si acea zi[,] fh an [,] in care n-au si pardie «focuri ben; pai ect: ,N-am vrea si apuedm gi acea zi in care a By rea sia an id pucdm si a ‘Ween 7. Introducerea, i erea, inutila, a virgulei ir unor atribute nelzolaie (de identificare) »fostul consilier{,] Cotenese siliét Cotenescu’?: zi ier{,] Coter i ope it 21 $8U CON Pavaloiu 3 a sal viceprimar ; : i consateanul sau[,] N.B.” sau ,consateanul su N.B."? etc. Confiuzia dintre aneizolate” emt evitate da per le de ia are efecte propozitie ,izolate” si cele i virgula, si loglee, si gramaticale, care ar ment te act vega, ca semn al oli a fi inrebuit 4 neni cam apoio say al atributelor explicative), Din ath ca deseori ete folestk nejusifens, soote unde ca nu ributelor neizolate, cu a se. impun z mL pune in cazul a leosebire al celor de identificare) See eae Intr-un alt artic¢ ante int ateola trafnomenl freevent a nite rg! in ole aprile de termenul exit pe falaopdite alanis ileus Br si modifie sent comin (de ex: Sttea rani ii Frunza” = ,Stéteau aa logofitul” > ,Stateau ... cu Nita orofeslatadesliiaann se: een a Decl numele indicat sau vioneaza . i enuntul 20 “Unchesu! Haralambie s-a oprit ochii adaneiti in sine si tn recut” (Sadoveanu), Haralambie mu este apozitie (daca ar fi fost: “‘Unchesull,} Haralambiel,] s-a oprt ">, insemna c@ ,unchesul” esau singor, pe nume Haralambie!) cl auibut de identificare (care — dup cum afirma Gh. Constantineseu-Dobridor ~ “defineste, individualizeazi obec denumit de substantivel “owent, ardtand care este acest obiec deosebindu-l de celelalte din aceeasi categorie”), ceed of jnseamna oa intre alti ,unchesi”, cu mame evident diferite, se distinge, In conics cel care se cheama Haralambie. intr-o formolare de tipul ‘Profesorul oltenitean(,] Lucian Pavel[,] vedeta roménessci & sirbilor”, este clar ca Lucian Pavel nu este apozitie, deci nu se izoleaz’, prin virgula, de regentul sin, finde cel vizat nu este singurul profesor din Ottenita, Dect numele propria nu ebulay atribut_ de ‘demtificare, sa fie izolat de functia sa didactica! ... Asemenea ferori se vad si In exemplele ce wmenz® electate din prest: ye aont PDL] Cornelia BueurL} & decane ct suspendarea sa din funetia de director ‘al Muzeului Astra din Sibu este o vendets ..” (corect: enatorul PD Cornelit So a declorat ..), epuatul PRMUL Dumitru Bakiet{,| pat gi Puterea, i PDSR-ul!” (covert Deputatul PRM ayahiteu Baldet atact .."), Condugi de domnul profesorl,| ae Maneiu, copii au fost aplaudatt de tofi cei prezenti” {coreet: ,Condusi de domaul profesor M ‘hail Maneiu, copiii au fost aplaudati..”),_ »intr-un_scurt expozeu, nonconformistul profesor{,] Nicolae Seauna (,) si-a amintit ca prin oraguil nostru Mrrecut gi Lev Tolstol...” (corect: nonconformistul profesor a rroqae Seung sit amintt.), mul de ‘afacerii,) Gheorghe Mihaiba,] nu va fi cooplat in conduceres Dunarii” (cotect: ,Omul vaneiceri Gheorghe Mihaila nu va fl coon ), ,Serisoare Fac onfatelui basarabean(,} Lueinsehi Petre (orect weMatelu basarabean Lucinschi Petra ), Ce stie ee ee despre prietenul siul] Paveleset, 5! 0 ‘3 spun }* (eoreet: Ce stie Taracila despre Pr jetenul siu Pavelesct, si rr Grea sf spund 2”), Actrita Teatrult Odeonf,] Adriana i Ndafir[,) ist aniverseaza, in aceste Zi de primavara, Ziva Trangare’ (corect: Acta Teatrulul ‘Odeon Adriana Trandafir isi aniverseazit .")s ym. Fa fomorat, cu mai multe Teuturi de topot, pe consitennul saul] NB.” (corect: eanul Sat ye Dupa spusele Fostului cor 2Cotenesen, pri qT ® cel de-al 88-1ea primar al cifeness piel Mulan este cel de-al 88-16a kiragu| Pel nes DUP spusele fost ui consilie ier aul Tutuianu este cel de-al 88 tee primar...) Cotenescu, prim, pedo, lat 22if,] nimicr: ww $I eal] profesoars"y si prin enunqur} (din punct de indispensabile Tn legatura cn ie intre el ipsa: in minte, firs Pégubasul, dupi eo a eliminat ca reanga’ if ve prost era prone le Sisubinfelegere, cand, spre a qu se mai reiau unele elonanic Putin inainte in cursul comuniesri erea unor el oni, si rin lemente s pena 3matial sa encal) eare os Sues pentru iran: ee aes acest specs v8 COntinutull une comupne votitren anc at Actdemiet fae dein erea ent... pe ea pa BE care vorbitor hot” Goa exbtimate mai inainte™ fie a nae lavraneea), verb, ; elavrancea), verbul predic, " neesential, iar in ,Oslobanu men Sear ~»PFest-prost” poate fi fe oe ost” p interpretata doilea cuvant find verb copulatiy) evita repetitia [ tunor cuy enuniate cy aie »Ditastii sates. ane Piet Sf ss (Delavrancea) S$ se ie Det “absenta verbului predicatiy, ue : wEU sa fu a Copulatiy si Bi.» unde ipse i A " P ff ste verbul woliza denumire, Fauss Simplificarea demonstratieh ont Vingula de exe ab Samiti alee pot g 7tbinclese, 1 s i locuite prin Wedel! de caligae tpg slat, eaictul tui ai fais ca me de mana” ‘ans, tiParit, far modetut de cal, ste Cand. sen wearaale) Mal transant, prof. G. Beldecc Cet Mualeal clipsa unui predicat san ss sm ™ unui 22 nume predicativ, pauza interioara trebuie marcata prin virgula” [de ex.: ,Goneralii ariitau monitorilor si invete «de aici pan’ aicin, monitorii[,] primilor, primii[,} scolarilor” (Delavrancea); EI mut, posomorat” (Eugen Barbu)] sau prin alt semn” (do puncte sau linie de pauza). Exemplele care urmeaza, spicuite din presi, oglindese. in mod graitor, faptul c& regulile amintite sunt putin cunoscute »Pe ordinea de zi doua subiecte ...” (corect: ,,Pe ordinea de zif,] dou subiecte”), ,,Mai exist o varianta, Costea presedinte, ct Catana antrenor’ (corect: ,.. Costeal,] presedinie, cu Catanal,} antreno:”), .Arbitrii vor sustine testarea fizic’, iar observatorii proba teoretica” (corect: ,..., iar observatoriil,] proba teoretica”), se Se afl un gir nesfaryit de clase gi laboratoare ... La fiecare pupitru un computer” (corect: ,... La fiecare pupitrut,) un computer”), ,Ancutei o si-i ofer un ou verde, lui Alexandru unul albastru” (coreet: ,..., lui Alexandru{,] unul albastru”), »Valoarea de licitatie 613,4 milioane lei” (corect: ,, Valoarea de licitatie[,] 613,4 milioane lei”), ,.Amfitrionul este prezent cu sculpturi mica, Eugen Criciun cu piotura si colaje, Florina Hilopi cu portrete si flori in acuarele, Neculai Hilohi cu pictura poriretistica si Mioara Savu cu gravuri si litografi’” (corect: - Eugen Criciun[,] cu pictur si colaje, Florina Hilopif.] cu portrete si flori in acuarele, Neculai Hilohi[.) cu_picturi portretistiod, 3i Mioara Savuf,] cu gravuri si litografii”), ,,in cadrul regiunii noastre, Giurgiul este cel mai sirac, iar Prahova cel mai dezvoltat” (corect: .. far Prahovaf,] cel mai dezvoltat”), »Anul teeut, la inceputul activitiji, aveam 32 de milioane sponsorizari. Acum nimic” (corect: .... Acumf,) nimic”), pLucrarile de zidirie s-au feut de Prefectura judetului Ifo, iar pictura si mobilierul de ciitre familie” (corect: ,.. iar pietura si mobilierul[,] de citre familie”), ,Peste toate s-a asternut linistea, peste dosar praful” (corect:,...., peste dosar[,] praful”), La mare, la soare rimai in picioare cu ochii ineremeniti, Unit cu ochii vrajiti de Marea Neagrd, altii speriati de preturi (corect: ,.... Uniil,] cu ochii vrajiti de Marea Neagrd, alti] speriali de preturi ..”), ,Editorialele erau scrise, paginile calandrate ...” (corect: ,,.., paginile, calandrate...”), ,P&i, 0 a doua parte a vacantei de vari mi-am petrecut-o la bunici, iar prima parte pe litoral, 0 parte pe aici...” (corect: yj... iar prima patte[,] pe litoral, o parte[,] pe aici...”). 239. Omiterea virgulei inaintea unor at ute izolate »Mitropolitul Daniel i” i Aeon al Moldovei” sau ,,Mitropolitul Daniel(,] al [,] ,hotSrarea Cons. Local din iulie” ri Toe iulie” sau ,hotdrérea Cons. Local.) sci @ atrbutle, cs complement, otf wneizlate” sau ole in soris (de regula, prin virgula) de emtul regent. Problema neclara, pentru multi tem , : : {i oameni, este ete Sistine ; necesara dintre ele, pentru a decide daca apeleaza la vingul sau nu in ce i ‘ 2 ul c& ele sunt izolate Cele ,,neizolate” eee : pot, pe de o parte, sf ident A sneizo a ice, sa defineas sau sa individualizeze obit fi mah la ze iectul definit de substa aritand .,care este acel obi iene ‘ obiect, deosebit de ca , de lelalte din categorie”, iar, pe de alta it sbtectul iar, alta parte, ,,sa califice, sa clasez denumit de substanti , ine creer stantivul regent, aratand gent, ara una dintre caracter : y t racteristicile sl, comune 5 ator obiste so dsnte de acest, ce fel au in ce clasa este incadrat”. De in posal al ei e exemplu, in ,Doctorul la nunta” e vorba de ..doct ig Popeseu a pl ie _doctorul” Popeseu, nu ae singnea” sores”. et rn 0 hu fate ae aia » € vorba despre o ,,haina” a fratelui, nu despre 4 ast <0 cravat” ... etc. Intr-o stire de felul: inci pr poli cuenta intat sub upa procure PUL aia rf BH a fiind membri ai acestei bande”, neizolarea adjectivului articipial, de sintagma i i gma ,procurorilor militari”, c preceda recta atribut fat reed, de [a sutordonarea deta activ iat a i stantivul vecin (,procurorilor...”), deturnand sensul oe al enuntului, gi anume cd nu cei ,patru politisti .” s suifteltcprocitert 4.1 Dect anise ‘pei’ vigulbie >procurori | izolarea, virguli, se Fypive obligatory In informatia c& In ziua de Flori articipantii |-au vizitat la reges 4 7 i Ls Hi au ; fe it la regedinta sa pe mitropolitul Daniel al Moldovernezolaes dnte Dane?” sstritutul su gentval A Maete iy obliga sa” infelegem fie c& Daniel” (a nu. este singurul mitropolit fi aie ps cu acest nume, fie ca lova are mai multi mitropoliti, dintre care unul se cheami. Daniel”! La fel, ,Regele Juan Carlos al Spaniei” ar trebu! scris "Regele Juan Carlos[,] al Spaniei”, ctci alte! deducem ori ch veetd mai multe {ari care au un rege Juan Carlos, ori c& Spania are mai multi regi, dintre acestia unul chemindu-se_ ,Juan Carlos’! Similar, formularea «Romeo si Juliotr de Shakespeare”, fra virgula inire titlul operei si autorul ei, ne sileste sf considerim cd ,Romeo si Julieta” nu este unit piesa txictentd cu acest nume in literatura universal, c& $1 alti ramaturgi au ,versiunile” Jor omonime cu cea a hui Shakespeare! fn concluzie: alituri de atributul izolat circumstantial, care exprima simultan 0 caracteristic’ suplimentari a bigotului denumit de substantivul la care face referire s! © idee Sircamstantiald referitoare la acfiunea verbulut predicat, cel fzolat. necitcumstantial (cleseriptiv) caracterizea7 numai viectul denumit de substantivul determinat, fl deserie 3 il explicd, frd a sugera o nuanti circumstantial prin srimitere la yerbul-predicat: «Ovale[,] albe si moif,] agteptau pe farfuria, Tntinsdy; «S-av oprit ined tre zile intro alta regiune[,] tot frumoasd si atrigitoaren; «Au poposit fe o cast din margin satului,] a unui gospodar, «Scarile acestea vechi[,] de marmuri[,] nu mei fuseseri de mult curatate etc. »* (Gh. Constantinescu-Dobridor). In legatura cu ultimul tip de atribut izolat, cel descriptiv, de fapt cel mai des neglijat, iat un numar sufickent de bogat de exemple, culese din publicistica jurnalistic’: “Locurile sunt cele stabilite in de Shakespeat 25este una dintre cele mai celebre...” (corect: ,d de Shakespeare este une dine rele tan mee gi eto timpul grevei Federatiei STAR de acum aproximativ g hong Jumatate se semnala un fenomen al transporturilor "(corer Eesha Federatiei STAR|,] de acum aproximativ 0 cae am ae un fenomen ”), Prin Hotarare: Scant Local din tulle 1998. sa stpulat ea director Consilulai Local} din julie (098) sa carats vlmplementaree defectuoasd a noului’ sistem de evalary inexistenta unui com al ministerului profesionist si intewrn. Cone, Ba gia mnisent una “corp al “min ‘eral nist $i integru / [,]...”), A si S sia ‘a 1 PeLV, de 68 de ani din asi Bulow Comet au Ae cde anil] din orasul Budesti ..."), Jin 1819, te a 7 : a ogie din Bucuresti se prezenta piesa 5 He Kuripide” (corect: .... la Cigmeaua Rosie{,] din tucuresti(] se prezonta piesa Hecuba,(,] de Euripide’)., Va asteptain la Agentia de Credite CEC din ste. Traian, bloc 36, alr (cores sor (igentia de Credite CECE] din str pertra Inger de Stsla Anghel vet afal™ Gone te lectura cart «Proteze pentru Inger] de Stela Anghelf) vel afla!”), win 1855, apare, la lagi, «Romania literary a lui Vagig Alecsandri” (corect ‘om: rar Vasile tS syeee «Roma a ‘Romania literara[,] a tui Vasil 40. Omiterea virgulei inaintea unor apozitii simple si dezvoltate 2 Toan Paul al T1-lea" sau ,Papal,] Ioan Paul al II-lea"?; ia Dorothy” sau ,sotia acestuia[,] Dorothy” 7, de la guvern si anume din fond au de la quvert anume din f guvernt, + sau ,de la guvernf, seris, prt te Um wttuism” si spui eX apozifite se izoteaza, in scr. prin virgula, de termenulexplicat. Problema care ser i cu aeuitate este daca toti cei care scr stiu od tunel cdc 26 opereaza cu apozitii acestea apar fotdeauna izolate. Literatura suficiente exemple de ,delimitate” corectt a apozitiilor: ,,Tata-siu[,] Hasanache(,] rimasese tot prost” (Sadoyeanu); ,,Era casa lui Danila[,] starostele ciobanilor din partea locului, ...” (Galaction): in anii domniei lai Mihnea-vod se cisitori gi fiul su Mircea gi lua de sotie pe fata lui Rares-voda de la Moldova[,] anume Domnita Chiajna....” (Odobescu); jon{,] vizitiul [,] isi incearcd biciul pe spinarea noastra” (Cezar Petrescu). Cele mai numeroase erori de omitere a virgulei in izolarea apozitiilor (fie simple, fie dezvoliate) se constata in cazul celor care au ca yalori indicarea numelui, a profesiei, a situatiei sociale, Apeland Ja dowd dintre citatele de mai sus: -siu,] Hasanache[,] rimisese ...” 51 ,lon[,] vizitiull,] incearc’ ...”, putem observa ca, in ipoteza ca virgula ar lipsi, cele dou’ enunturi ar dever u Hasanache rit si lon vizitiul isi inceared ...”, infelegand, in primul, ca Hasanache este doar unul dintre mai multi pirinti, care poarta alte nume, iar, in al doilea, c& in grupul personajelor evocate de prozator sunt mai mulji de fon, dintre care unul este vizitiu. La fel, daci scriem, cu apoziliile neizolate., ,.Papa Toan Paul al I-lea”, Prosedintele PD Petre Roman” sau ,Prim-vicepresedintele PNICD oan Muresan”, deducem, logic, e4 in prezent — nu de-a lungul istoriei! — exist& mai multi papi” (unul numindu-se Toan Paul al U-lea), mai multi presedinti ai PD (dintre care unul esie Petre Roman) sau mai multi prim-vicepresedinti ai PNTCD (unul dintre acestia fiind Toan Muresan). Voi prezenta, mai jos, spre convingerea cititorilor, si alte exemple, luate din presa, care, prin omiterea virgulei (ce izoleaza apozitiile), favorizeazé confuzia dintre apoziti si atvibute (ase-zisele ,apoziti false”) Pentru aniversarea sa, mai are un motiv de bucurie: sofia sa Anca a terminat un roman despre Nefertiti” (corect:,,.. un motiv de bucurie: sofia saf,] Aneal,}a terminat un roman...”), Mai tiios, prim-vicepresedintele PNTCD Toan Muresan a avansat de-a dreptul solutia. ministrilor liberali...” (corect: ,,.... prim=vice- presedintele PNTCDJ,] Ioan Muresan|,] a avansat ..."), 4... ii explice presedintelui PD Petre Roman de ce a mai obtinut 27 beletristic’ ne oferinca 0 dati acele rezultate «modeste»” (corect i presedintelui PD{,] Petre Romant,] eg oui ~Suntem finanfati direct de la guvernul Romaniei si anume iz fondul de contrapartida’” (corect: ,,. de y ae a RomAnjei{,] si anume din fondul ..."), \De Ziua ‘Meni Comunicatiilor, Papa Toan Paul al il-lea’va rosti un mesa] (corect:... Papal,] Yoan Paul al T-leal.) va rosti un mesa) 22), sPrevetintle Serbs Slobodan Miloseviei, aflet sub presumen sell 9 conuol itemationate, slit implementarea refonmel in economic” (corect: .Pregedintele iei[,] Slobodan Milosevici, aflat sub presiunea strazii .”) a ney inte. personalitati pe dr. Wilson gi sotia sean L Darothy iso cor: wr Stia acestuial,] Dorothy s ceprez celor mai puternis ci i germane ial amin, ie, premier Mugu Isiresc un studiu privind climatul de afaceri din Romania” (corect: ,.. i- eee ey bremicruluiL] Mugur Isarescu[,] un studi “ wScertarul general al ONU se inleste Casa Albi cu bresdinele american Bill Cinton” (cree: preeditele 11. Omiterea ‘gulei inaintea unor atributive explicative sau apozitive »surdul satului cai it if Sitar re I-a prins pe ...” sau ,surdul satuluif,) »doamna S. care era in ie cam: ra in bucuresti ..." ssu_,doamna S.[,) .ar mai fi ceva $i anume ca ...” irate ces "sau ,ar mai fi ceval,] si a Aseminatoare atributelor, subordonatele atributive mt iS sneizolate” (determinative) sau _,izolate” (GaP), Sue ey de seb sneizolate”, ,,atributivele au o slaba legituri cu elementele lor determinate din propozitiile regente, se separa prin intonatia speci ich C. ai prin virgula de acestea, nu prezinta importan| pentru vorbit ri si au un sens deosebit de acela al ,.atributivelor neizolate” ‘Gh, 28 Constantineseu-Dobridor). Sé lum un exemplu de atributiva neizolat& ,,Am 0 sord care lucreaza pe ogoare”, in care aflam, pe [angi o informatie importanta, c& cel care vorbeste are @ sori care, ca preocupare, munceste in agriculturd, si una secundari, 4 ¢ vorba de una dintre surorile lui, nu singura! Daca Jucrurile ar fi stat altfel, trebuia ca atributiva s@ fie izolata: Am © sorii,] eare luereazi pe ogoare”. in care importanteste acum faptul 8 ,declarantul” are o sora, iar informajia eA, lucreaza pe ogoare” are o valoare cu totul secundard in fraza: si ne dumirim (sie!) in legaturd cu surdul satului Care a prins pe B.C.”, lipsa virgulei dinaintea atributivel produce confuzia c& ,satul” la prins pe infractor, sim “surdul”, de aceea izolarea atributivei este indispensabila, Un exemplu, cul relevan cd, ni-l oferd autorul sus-amintit: din {raza ,,Este un adevarat lupiaitor[,] care nu devine subiectiva in cazul in care atributiva este Este un adevarat luptitor care (=,cine”) nu cedeazi in fata greutatilor” Pe baza acestor exemple, se deduce cu usurinti deformirile” gramaticale si semantice pe care pot si le Cunoascd atributivele explicative, inclusiv cele apozitive, atunei cand virgula nu este folosité la izolarea lor in exemplele de ‘mai jos, selectate din presi, omiterea virgulei este evident: Cu aceste fraze a inceput conferinta de presi a Uniunii Fortelor de Dreapta eare a avut loc pe data de 30 august a.c.” (corect: ,,..conferinta de presi a Uniunii Fortelor de Dreapta[,] care a avut loc...”), ,Lasind la o parte saloriile care sunt Lasind lao parte salariile[,] care sunt mizerabile ..."), ,Clasa a IlT-a de la Scoala nr. 5 este format din 25 de elevi care sunt prezenti in clasa incepind cu ora 8." (vorect: 4. este format din 25 de elevi[,] care sunt prezenti in clasi ..."), ,Pentru a evita disperitia poreilor, -a du Ja soacra sa care din punct de vedere financiar sta mai bine (corect: ,,.... iva dus la soacra .a[,] care din punct de vedere financiar ..”), ,Intélnirea a debutat cu un cuvant introductiv al poetului Marin Lupsanu care a prezentat suplimentul literar al «PAmAntului»“, (corect: un cuvant introductiv al mizerabile. 29poetului Marin Lapsanu[,] care a prezentat suplimentul literar ...”, ,A surprins $i accidentat usor pe I.V. de 68 de ani din oragul Budesti care s-a desprins din grup si a incercat si traverseze strada” (corect: .... LV.[.] de 68 de ani, din oragul Budestif,] eare s-a desprins din grup ..."),,,... 0 adresi pe care primaria orasului 0 trimitea directorului general al CFR in care cesta este rugat..” (corect: .... 0 adres ... directorului general al CFR[,) in care acesta ..."), ,Lucrurile s-au schimbat si anume ca cei 600 de membri PNTCD au devenit 3 182...” (corect: ..Lucrurile s-au schimbat{,] si anume cf cei 600 de membri ..”), Am aflat cl in judetul Calirasi se gisese in diferite stadii de execujie 1 182 de apartamente ce nu au fost finalizate di caura lipsei fondurilor necesare” (corect: ,... | 182 de apartamentel,| ce nu au fost finalizate ...”), Tot eam pe vremea aceea, mi-a telefonat doamna S. care era in Bucuresti si spunea ci ar vrea si mi vada finde are de gind imi traducd 0 carte” (corect: ,,... mi-a telefonat doamna S.1,] e era in Bucuresti $i spunea ...”), ,Yoi incerea si dau un raspuns la aceasté intrebare respectiv ca in contractul cu noi sear piirea ci ei suferd...” (corect: ,... un rispuns la aceasta intrebare[,] respectiv cA in contractul cu noi...”), »Dragi cititori, incereéim si ne dumirim in legitura cu surdul satului care Ka prins pe B.C.” (corect: ,,..surdul satuluif,] care a prins ..."), ,,..ambitia de a amenaja un pare al comunel care si rivalizeze in frumusefe cu un pare din gras” (corect: ,.un pare al comunei{,] care si rivalizeze in frumusefe cu un pare din « oras”, ,,Calitorii din gara Dor Marunt au ureat si cobordt din trenul personal 8038 care cireula pe relatia Fetesti-Bucuresti” (corect; ,..trenul personal 8038[,] eare cireula pe relatia..”), in minutul 26, Banciu inscrie cu largu! concurs al portarului Dicu care seap& balonul in plas” (corect: ,,... largul concurs al portarului Dicul,| eare seapi balonul...", In conformitate cu Legea nr. 151/98 care face referire la dezvoltarea regional’, ‘Agentia pentru Dezvoltare Regionala este o siructura teritoriala” (corect: ,... Legea nr. 151/98[,] care face referire ka dezvoltarea regional, Agontio..”) 30 42. Omiterea virgulei in expresii $i locutiuni cu terment coordonati ci chiu cuvalY sau» cu chiul | €U Ym 2 a 10" 2} e colo” sau pe icil,] Pecos ope ic Pe idl ba’ sau »niei dal.) nici ba”? etc. a virgulei este de jelirmi ay ind gramatic erioare, delimitare”, ca mar pauzele gramaticale interio i ce e ie dent sau descendent, care date de intonatie ascendent® Sit descendent r preceda rt i xi? (G, Beldeseu). In Felimiteazi in vorbire unitati ale sail zonal te vvea Fie prin juxtapunere, fie prin Jo ot a ut a wt neconditionat), cpottema virgula putand si apara condiont sau nections din urma vitg a aehondi yeep mntotdeauna la dreapta, dupa Print Sen anes itie — insotita sau Nu A vi arte de tie sau pr0P0: voordonat (parte de propo7il = te ijeterminari), de pilda: ,Margaret® cra spina oli si neastamparata” (VE maya) sau Afra plowil {see i i iunile (imbinari fixe sau miter, expresiile si focutiun “ a cae cu inteles unitar) care au ee ee i trebuie si foloseases obligatoria faa & aan sa CL vede tn formulirile: 26 sil re tarea Yor, aga cum se vede in fi ogous Ae Terie cevrate” (Gataction), Veil) mt yeh Coe egies Wiel in car nici in caruta” (Proverbe)- menea cxzt gall jore agheasma” $i» Din pacate, se int ese ni arr ~ in asemenct cat nsecvente in utilizarea virgulei, omiterea et observant Fee ah fl vane de presa (dar si in unele our precadere in fnabajul nor organ de C a nel i 5 ): aungimea ‘a de interes stiintific) un cl a oe Oral Ee E devenind nici ma aa Be JOrect: ,»---, dever 3 grata Gradina a Edenului” (ct vn A ne s nl putin 0 adevaratt Gradina a Bens > dev! inspeotoratulll noaprea, tern a ficiar' dar eu chinf, veog aaj i la beneficial” (CORE: ws ecsls i sj la beneficiari”), .CU are, § ‘au ajuns si la beneficia ne Er can aprecton bul a a venit si la ultimul act al ei in cee Dre ack a a ave el ia uy venit gi la ulti c[,Je re, suporterii Dunarit a i t : ie mare ea parca estva Be a au prezental oe oe putt i mai bine, AF Pe fansamblt S20 PI o adevarat mult.) mi i marfuri aduse n ci colo §bine” (corect: ,Cat despre concurenti Pauticipanti la festival, pe ‘U1 pe colo s-ar fi putut si mai bine, dar pe ansamiblu ...”), »Dact va fi lichideta SIDERCA, nu ric nicl da niet aor (corect: »Dacd va fi lichidata SIDERCA, nu zie nie dal,] nici ba”) ete, In exemplele ce urmeaza, voi reamini cateva dintre expresiile si locutiunite do mare cireulatie (majoritatea, ‘adverbiale), cu punctuatia sicu sensutile lor corespunzitoare: ng al #FaL] maine aga” (= meren acelasi lucy, la fel Continudnd mereu fn acest fel): ~ wAMti zi[,] alt ciciuly” (= problemele ci fiecare zi cu rostul si cu 7 Ba azif,] ba maine" (= de pe-o 2i pe alta); ~ »Ba din unaf,] ba din alt ~ »Ba icif,] ba colea’ ~ ,Cata frunzal,] ei iarba” (= © multime nenumarata, grozav de mult ~ Cu azif,J eu maine” ~ Cu chiuf,) cu vai" eforturi, dupa multi osteneala 2) art) e&(-i) mar” sau ,.Har incoace[,) har ‘ncolo” ( ba una, ba alta; ba aga, ba altfel, 7 Gu mic},} eu mare” (= toatd lumea) ~ Cor unaf,] eu ata” (= compensandu-se De bine[,] de ru” (= anevoie: cu una, ou oarecun); ” © din vorba-n vorba); u mare greutate, dupa multe >) alta; cumye, 5 De ail de iri” sau De ieril,| de alalt curdind, de putina vreme): = De silal,] de mila” (= vrand-nevrand; de voie, de Revoie; fiind obligat sau nevoit sé...) *u spurt, eu aud” (= degeaba vorhese, nu ma asculta nimeni); ~ Mult] putin” (tot, atéta cat este, cat of oricat); FarNlel asab] nie asa” sau Niet dal.) »Miei cdlere[,] miei pe jos” seu Niet in of: l,] nici in telegula” sau Nici laiel) nied balaie” (~ niet intr-un fel, nici in altul; in nici un chip; mereu nemul{umit); ba” sau 32 = ,.Niei zif,] nici noapte” (= niciodata, deloe); a Nici nu vedel,| nici n-aude” sau eee ee (Ese face cA nu stie nimic, e nepisitor la ceea ce se petrece in j i,nu bag nimicin seam) i : Be easels hani nee pu ec tel) — {Niel unal,] nici doua” saw ,Niet unal,] bil aa f= indat, numaidecit, brusc, pe neayteptate, imediat, repede, ; eee (= ae cane Na prea-prea[.] nici foarte-foarte” (= aga si aga; nici ici ru, otrivit, mediocru); . oe PB Ongase] erat (Ds fel ace, celia ~ Ori prea-preal,] ori foarte foarte” (= of un, or alta), ~ (Pe) ici[,] (pe) colo” (© din loc tn loc, din timp in imp, la distente mati; ; ame? asa{,] si asa” (= si intr-un fel, si tr-altul); rig —,,Unul una{,] altul alt: fiecare cite er in veld wy “vreil J nu vrei” (= de voie, de nevoie; fie c& doresti, ‘ tis ba furs Ree na asa nevrind” sau Pe vrute[,] pe nevrute” ( ve nevoie; mai mult de sila decat de bund voie; de voie, S i, indi ca sau constrans de imprejurari, indiferent daca doreste sau 13. Omiterea virgulei in izolari si intercalari sau cameri,adunati in fata primériel_scandau joameni, adunati in fata Brimareil seondel 2 tbs lui de numai i ee ear SoTL de numal 35 ¢e anit] i eg ‘dar, in continuare voi aduce...” sau ,dar, i Vol aduce..."?; si daca am vazut bine, florile...”? etc. ine, florile...” sau ,sil,] dacd am vazut il a cat — in unele cazuri, ordinea subject - atribut re complement direct si indirect ~ complemente Scns (care ,corespund desfigurarii logice a gandirii” —Aemeneee Said 4 serie) ese schimbaii fie in verbirea afectiva, »Réeportul, diseutat punct ex punct (ecg Aoitele) a fost practic destiingat de cousileri ing mt ~Reportl, dscutat punct eu punet fe ractic desfiinat..),, Vig i e nal athe nia roast, pling de ipsuri devine er dovine na net PV Rta toasts, pln de: tipsuetty ovine tot mal ingrata”), ,Un aspect deosebye de | ta toting Un aspect deosebit 2 Me oerAert OPC et scl a crt peyote el Sani mac de sin contationa™ ones ee i ce grav, constatat de Iucratorii OPCL,] este wae ee ,] est existentei...), ,Consiliul Judetean al PDN, a i sciais 34 4 luat tn discutie..”" (eoreet: ,Consiliul sudefean al PDN, intrunit in sedinfa(,] a luat..); b) atribute substantivale prepozitionale (exprimind drsta sau proveniengay: ,Fiica acestuia (..) de 24 de ani a dat foc unor resturi menajere in apropierea sirei de fn” [corect: Filet avestuia (..[,] de 24 de ani[,] a dat foc unor resturi mengjere...”], ,Asadar barbatului de numai 35 de ani ii rAmasese ca unicd indeletnicie...” (coreet: ,Asadar barbatutuif,] de numai 35 de ani{,] ii rimisese..”), lar poetul Stefan Bratesin din Citiragi, stabilit in Franfa inainte de 1989...” (corect: jar poetul Stefan Bratosin{,] din Cakirasi, stabilit in Frang..."), ,MM. de 30 de ani, din Bucuresti, in timp ce conducea Dacia... a surprins si accidentat ugor pe LV. de 68 de ani din orasul Budesti..” (coreet: ,M.M.[,] de 30 de ani, din Bucuresti, in timp ce conducea... a surprins si a accidentat pe LV.[ de 68 de anil,] din orasul Budest.."); ©) complemente circumstentiale de timp: AP. sa plimbat fn vara aceasta, cu gindul declarat de a uita Dundrea entra totdeauna” (corect ...s-4 plimbail,] in vara aceasta, co gandul declarat de a uita Dundrea.."), Am crezut c& totu se mimeaza, constient find la yremurile acelea, de duritatea gestului” (Corect: ,.., constient fiind[,] la vremurile acelea, de duritetea gestului”), Acolo am aflat cd in 15 luni de la constituire, acesti consilieri nu se intrunisers decat de 5 ori” (corect: ,,Acole am aflat c&{,] fn 15 luni de la constituire, acesti consilieri..”), De reamintit e@, pe data de 14 iulie s-a aprobat...” (corect: De reamintit 4, pe data de 14 iulie[,| s-a aprobat..”), ,S-ar putea sf vind, edndva o zi cind séricimea slobului..” (corect: ..S-ar putea si vind, edndval,] 0 7i..”), »Consiatim ed de la 0 yreme inccace, acele lucruri ficute cu {ust cu rimas doar in amintire” (coreet: ,Corstatim ef{,] de la © vreme incoace, acele fucruri...”), Din fericire, incendiul a {ost stins rapid, astfel ca la sosirea pompierilor militari de la Departamentul Oltenita, era lichidat” (corect: .... astfel cif.] la sosirea pompierilor militari_de la Departamentul Oltenifa, era lichidat”); 354) complemente circumstantiale de toc, de mod sau conditionale: ,La taraba, in piati si nu se comercializeze decat Produse agroalimentare” (corect: La taraba, in piafa[,] si nu Se comercializeze...”), Dar, in continuare voi aduce la cunosting’ dou aspecte, zie eu, mai putin placute™ (corect: »Dar, in continuare[,] voi aduce la cunostint’ doud aspecte..”) »Sau cf esti pur si simplu, dornic si-1 cumosti pe cel care te reprezintdin Parlamentul Roméniei” (corect: ,Sau c4 esti[,] pur si simpln, dornic si-1 cunosti..”), .Aga cd nu mare trebuie sd vi He mirarea cand, treednd pe Langa internat afi auzi... risunand ultimul hit” (Corect:.. cAnd, treeind pe Kinga internat{.] ati auzi. ein frazi: 3) proporitii subordonate circumstaniale de cauzit Am intrat in primarié, pentru e& pe primar il edutam si tam crrut Si stabileascd un loc in care si tinem sedinta organizatiei, altul decat Ia primatie” (corect: ,Am intrat in primate, pentru ¢4 pe primar il eiutamf,] si i-am cerut sa stabileasca un loc care sa {inem sedinta organizatiei,..”); >) propozitii subordonate cireumstangiale condiqionale: »Numai ed, dae va aduceti bine aminte noi am pus o intrebare” (corect: ,Numai c8, daci va aducefi bine aminte{,] noi am pus 0 intrebare”), ,... considerand ci daek sunt primari, consilieri trebuie s& tact si si inghita gilustile primarilor” (corect considerind caf] daci sunt primari, consilierii trebuie {acd..), S.C. NUTRICOM StA. Oltenita a depus 0 superba coroand de flori la Monumentul Eroilor din Parcul Central si daca am viizut bine, florile erau trandafiri albi” (corect:,... si] dacd am vazut bine, florile erau trandaliri albi”); ©) propozitii subordonate circumstantiale concesive Am erescut in casa unor parinti cu principii severe, care desi Grau destul de instarigi, erau foarte zgarciti" (corect: , carel,] desi erau destul de instar, erau foarte zgarciti”), “Aci oriedt de perend s-ar dovedi, literatura este in egal »Cici o1 misurd si a momentului” (corect: .CAcif,] oriedt de perend surd si a momentului”), n s-ar dovedi, literatura este in egala 1 vr domnul viceprimar Octavian Beznea, care desi a intarziat ¥ 36 Ja intdlnivea cu presa, nu a ezitat si rispunda intrebaritor (corect: .. domnul viceprimar Octavian Beznea, carel,] desi : intarziat la intdlnirea cu presa, nu a ezitat si réspunda itrebarilor”), Erori de punctuatie in folosirea cratim 1. Introducerea, inutila, a cratimei in structura unor substantive compuse (unite) uNice-primar” sau viceprimar? sub-prefect” sau subprefect?; vante-vorbitor” sau antevorbitor?;, contra-informatii” sau contrainformatii?, nintr-ajutorare” sau intrajutorare? etc. Nu mica este confuzia ce domneste in serierea, cu cl fara cratima, a cuvintelor compuse, si anume a Se comune, date fiind criteriile ce guverneazi Srgane cunoscute de cdtre nespecialisti). MA voi ocupa in cont nares uncle substantive compuse care se seriu cu erm Su a (contopiti), ele grupandu-se in: a) “subsite conn a elemente de compunere a oth Indepen ent bi romina: aeroport, autobazi, e fot ; helioterapie, hidrocarbura, microfon, peers oes telegrafie, termocentrala, turboreactor ete.; b) st natty alcituite din cuyinte intregi existente LeeeRAe alee compuse care au cipatat unitate morfologic’, ace ue ca un singur cuvant: untdelemn, bunistare, Eoin burtiverde, dreptunghi, scurtcircuit, scurtmetraj, is Paradelege, subtitlu, deimpartt, binecuvantare, locfitor ae Criteriile, insotite de exemplele mai sus-aratate (in de formele ortografice recomandate de TOP 5 DOOM St DEX), sunt repere care vin si invalideze” gral a substantive compuse ce apar scrise eronat in presa actual i »Domnul Tudor, vice-preged inte al Camere de Comer si Industrie Alimentara, ne precizeaza..” (corect: ,..., Vieepresed 37al Camere de Comer), «erst fx detonate subrpre fetal Gur, care a atnet drei pe opozan” (core rae detonati. de subprefectul Gurdu,..”), La be ma ene _rezentai ce care igi dideau cu pirerea ta ‘lor: a i i ii Tan Bere (core Pe eeprinerd Tatiana Dae Jp el aa aan rea” | Autointerviu cu un adolescent..”), ,Ministeral San a pot accept eaten aon ant-corupti” tent aeee abe af anticorupfie”), in’ al doilea ran, waits «Voces Campin detine, de la distant, suprematia in au Vial clean” (corect audiovizall clin”), DI eorge Androne a Tntreprins 0 actiune de intr-ajutorar goldauiui Nioole Maran’ onset: Santa ide intrajutorare..”, la Mangalia, a fost’ descoperiti : er aie mening ae in curtea fostei unitifi de contrainformatii”), La plata cotizaiei iss tel ea bas oxi de bancion af i war eo coat ete a rap oatba'eatn ware company 2. pre inutilé, a cratimei in structura nor forme verbale simple sau compuse wea aves” Sau) va aves” is de-a" sau 58 dea’ ?; ple imau ortul” sau ,le iau ortul” ? 70 minti-se” sau ,o mintise” ?;_ ierede-ti vol? sau ,credati voi" ? etc, hd i : a usta semn ortografic — remarea G. Beldescu -, f ‘erea cuvintelor conjuncte, i C oe i , in scrierea unor eavins sompuse in unle abv I desprieacvinsor i slabs a rar, pentru separarea unui prefix de tema de baza, pararea sufixelor, a de i a desinentelor si a articol unele cuvinte compuse di i er eee ipuse din abrevieri ori , pentru red: portiuni izolate din forma cuvintelor ae ign, Neco structurii lexicale si morfologice a wr conduce, evident, la constructii gresite, la intrebuintarea 38 cratime’ acolo unde nui intotdeauna ‘si dovedeste utilitatea. Datoriti unor segmente neomonime, care $e deosebese numai prin context (,,-a cules” si ta cules jnchide-fi ferestrele” si Pinelideti ferestrele”), unit oameni, nesiguri. pe formele “Tatevelor verbale, folosese nejustifieateratima st ‘obfin structuri fberante, asa cum se constatf in exemplele urmatoare, preluate din prest: sn scurt timp, angeles de ce singurul el Dalat © minti-se” ‘at o minfise”), .Licitatia v-a avea loc la scdiul societatit in flecare vineri la ora 9” (corert: _Licitatia va yea loc..”), Mai nou, Consifivl Judetean trebuie a de-a pugetului inapoi sumele cheltuite anul weevt 2 (corect!. trebule si dea...”), ,Guvernul ne impulsioneaz si sub-scriem” (corect: ...- ne_impulsioneaza st subseriem”), ,,fot mai multi medici si profesori pleacd din fark sau renunl la. profesie, trcereand s-A 0 porneasca pe spinoasa cale a afacer ilor” (corect: a ancercdind s8 o pomeasea..”), »Diversiuné mare in PNTCD. Ti'se tot cred specialist, care d-au fmpreund Cu 3p rotativa ranuald” (corect: ... care dau impreund ch saP2.< >), ws dori A mentionez ch organizatorii acestui Festival au promis c& anul Srtor Catfrasiul v-a avea o invitafie spectald la acest Festival” (corect: 4. Cakaragiu va avea 0 invitatie speciala...”), »Ancheta saptimanii, Am terminat 8 clase, La Ticeu nu a intrat. incotro 0 i-au, Doamne 2” (corect: Incotro o iau, Doamne 7”), ceea ce il va determina sa i-a taurul de coame Spr binele urbei qaliragene” (corest: ceca ce:tl va determina SB ia taurul de coame..”), Am observat 8, fata de anul frecut, procentul sTovilor care urmeaza si de-a examenul de capacitale @ seazut” (corect: ,.. care urmeazi si dea examenul de capacitate..."), Anca rageana, unde ultima data gusfinu-se un spectacol pentru copii, ridicand sala in picioare vtino-americane” (corect: 5... unde ultima dat sustinuse un spectacol pentru copit >), ,Jn rest, nimic, le beau ortul de pe piept sitot ma aleg cu ceva’ (coreet: 3» Je iau ortul Ey pe plepl.. ot resientt OSU si cAstigati vreodati la Tele Eurobingo sau Super Bingo PRO TV 7” Ceorecti , Credeti voi cd veti avea sansa... 2")- 39 (corect: ,.. singurul ei bal ireasiu a urcat pe scena cal cu cfteva piese !3. Omiterea cratimei din structura unor substantive compuse (izolate) ~primvicepresedinte” sau prim-vicepregedinte ?; »massmedia” sau mass-media 2; wbundcredinta” sau bund-credinta 2; wreavointa” sau rea—vointa ? etc. Daci, anterior, remaream desele confuzii pe care unii Oameni le fac folosind, gresit, cratima induntrul nor Substantive compuse unite (contopite), in cazul de fata dorese si relev fenomenul contrar: serierea, eronati, cu termenii sudati, a unor substantive compuse care se scriu, corect, cu termenii izolati (Separati) prin cratima. Desi mai putin supiratoare ca frecventa, ele nu sunt totusi neglijabile; ,Latd fnsi ca, de curand, fon Bogdan Lefter... a ficut un gest de o reavoin(a care depaseste orice practic’ si orice imaginafie” (corect: ,... a ficut un gest de © rea-vointi...”), ,,In afara de asta, mai este cucerit de desivarsita bunieredinta a criticului” (corect: desdvarsita bund-credinfi a criticului”), Si, cand spunem «mentalitate», ne gndim la omul de rand, eat si la intelectual ul care considera cd massmedia ar trebui si pliteasca informatie” (Corect:,...considera céi mass-media”), ,.Invitatul de onoare nu era alteineva deat Adrian Nastase, primvicepregedinte al PDSR” (corect: Adrian Nastase, prim-vicepresedinte al PDSR™), »Dupa 1990, afacerea comercial americana a devenit prosper fiindca naivitatea si bunaeredings a roménilor au fost insotite de Ja elevii de liceu pani la. presedintele arii” (corect: flinded naivitatea si buna-credinfii a romanilor...") etc in vederea evitarii unor asemenea erori, cum sunt cele de mai sus, este bine si ne reamintim ca se scriu cu termenii izolati prin cratim: 4) substantivele compuse care au dobindit unitate morfologici, dar ai edror termeni, cuvinte intregi, si-au pierdut infelesul: sud-american, nord-est, prim-plan, liber-pro- fesionist, o dupi-amiaza, 0 dup’-masa; b) substantivele fara unitate morfologied: kicatus-me- masind-unealta, contabil-sef, mami-eroind, bloc-turn, canie, 40 an-lumi al-putertsn TLOaterane is ere, nt oe ‘pba pun-gust, bun-plac, no rea: : at n- int rea-vointé, ‘rea-credint a-cuviintd, inti, rea yagon-restaurants al-de-mare, are ‘pun-simt, bund-cre gublu-decalitru ete. ypozitie sau easci-gura, i cu > substantive comPUse 6 fA invariable: cs irate. pang, Pe ae as aac cased, nu-ma-vila, aje-nori, gura-casca, garde structuri de pro cu adjective i crierea ~ eye i imei in s ei 4, omiteres trycte — a unor nume x e con: a “ais sa” orf mami sus-su 2; slul_mese opi tatea-sbul-st Tee taco uit or frate-s8u/ wer oe 1a se foloseste si in st grafic, eratim! “iat in acest Se! i te, neaccentuales oscut ca, alaturt ‘ot fi conjuncte tivele fn cea familiar’, adjective Ca semn ort ae oa cuvintelor conjuncte, aes : ‘te categori iba ea de artic), in vorbirea Popul ‘a ae Cnet), Te insotese, substan ae posesive ae te vorbitorilor (indeose soane apropii persoam “casa” (G-Beldescu)- : ae stantivelor 1: tata-meut, sord-ta, Dunc has accentul: a, ul jn urma su sia in urma supstantively stantive, CU ae 4 ste sulbstantive, Cu Care Desi adjective in Linioar de acest suDSTaEe a ulate sunt legal PT antico-gramaticall, PEAGT™ poervl 0 unitate Taticald a unor oamen 258 GUT rant re, spicuite ih. reais co urmatoare, He ce (core = Mos Mogi day 20 dal! (cores: a dat! 4 puna la ss gat!")y AF teu a cate a aia cate a propus.o!” Corre eyed numele Wi sac say . ; ta ud Lam vazut la tae ii”), Pe fratesu lui sii”), se St i varut latte): ie and. aceste. consirctii APH Fnyotdeauna seam de Ontegrat ven personajelor, Ps ns este oun neartio formeaza widen ign! an exemplele Uf rimarn spins Jaick-siw/-su”), «I Jeet numele lu’ tasu s} trebui sa puna a (ma)m: e-siiu/-su | il Chine atunch jor nu ote fidel vorbirea al apar scrise CU fie, clei le coratima, autorlt ele reproducindividualizeaza as . Sa cun on beletristric m Se constati in urmatoarele citate -a dus nga oon s tatu-so plingand” (rey, »Sezitoarea”) we a apa e Chitin brae”(B tess e tilmaci apoi cel : Cel atoatevaizator® (Creangay oer angi), La masi po. ochiul soacri-sa - ° in primal ra i> teed uate Me > mma de, ated dete > peas cae agua o bie deo . » Care ,.nU e singurul ti es de rudenieintinim sor men woe : > teprezentate de © sunt legate, enclit Loe peas O unitate ~ se seriu asta.” tu, -siiu/-su, pe ieee v | SM. Nom.~ae. + adj, pos igh er eee ea tis ature) gan al 4 lui taicd-meu (-taiu/-ty ene Wtdne-meu (-tiw/-tu, -siw/su), sm, *mamii-ta (sa), i-mea (4 e8 (-t8, ~$a), $f nom ac + adj. pos; gd * frate-meu (ti ad - ~Ghu/-tu, -siiu/-s POS. G.-d. lui frate-meu (-tiy ee ash nom.-ac. + adj, ° fritine.m i pos.; mime-men (-taw/ WSU), s.m. nommac, 4 ad. * sordi-mea (ta, . sded-mii (ti, sii 4 * nevastii-mea (. nevesti-m ii (ta, -sa), * flici-mea (44 a “fa, Sa), s.f nom; 4 4 nori-mes (-ta, -sa), sf ie i ee Sf nomac..+ adj. pos, gd | PF NOt 0-4 Adie oul nordi-mi 42 5. Omiterea cratimei in grupuri omofone (sau neomofone) monosilabice yma inceput” sav jn-a inceput” ?; ,al incadra” sau jad incadra’?; ,sau luat” of ,s-au luat” ?; ,agi recupera” sau wa-si recupera”?;,,,d&i juc’ria” sau ,d&-i jucdria” ? etc, -Omofonia” este calitatea pe care o au unele silabe sau cuyinte de a se pronunta asemanaitor, dar care se soriu diferit (de eX.: unsoare — un soare, omisiune - 0 misiune, ocupi — 0 cup’, de-al — deal, otava ~ 0 tava, ci-i - cai, ce-l ~ cel, s-ar — sar etc.) Din cauza omofoniei, in timp ce unii oameni sunt tentati foloseascd nejustificat cratima, altii, tot nejustificat, n-o folosesc deloc, desi ea este indispensabild, cum se va vedea mai jos. Cu cirea trei decenii in urma, Fulyia Ciobanu si Lidia Sfarlea\ semnalau: Una dintre cele mai grave greseli de ortografie, intalnite destul de freevent, consti in scrierea intr-un singur cuvant a doua cuvinte diferite (rostite impreuna), care trebuie scrise cu liniuta de unire. Ea se intalneste mai ales cind grupul de cuvinte care trebuie scris cu liniufi este iden forma cu un singur cuvant. De exemplu: prepozitia la fati de J-a, rezultat din rostirea impreund a pronumetui 1 cu verbul auxiliar a; pronumele posesiv sa gi constructia s-a, rezultata din rostirea pronumelui reflexiv se si a auxiliarului a; conjunctia sau si constructia s-au, format din pronumele se si auxiliarul au; auxiliarul de viitor pers, a II-a singular va si va, in care intra pronumele va si auxiliarul a. Deosebirile reies clar din context: Elevul se duce la scoala”, fai de ,L-a intilnit in parc”; ,Bluza sa ¢ cleat”, fala de ,Bluza s-a sifonat”; ,.Poate sii plece pe jos sau cu tramyaiul”, faté de ,Pomii s-au acoperit de zapada” ; ,larna va veni curdnd”, fala de .,Nu stiu ce v- spus”. At&t binevenitele comentarii de mai inainte, cat si formularile ce urmeazi, spicuite din gazetele de astizi demonstreaza cu prisosinja adevarul c& se produc, din pa ale, regretabile erori: Copiii sunt asteptati macar de doud ori pe an pentru ai deans ein Psi\tel’ Eroctominte, vedeasdrute fr " foun ate Ds eheu, Seopul de a intregi Peisajul si al a opt (sic!) in perioada de referingi (corect oe | cadra complet. ry a i / neadra ¢ sm Pentru cd ocupi o fi Saeed ig ru a "Reforma nig cect), Reforma nici ma taceput” (cones ireabi erected MEEPS asa sau oat mull baioh ae re 4 au ganse mari” (corect: . $j u bape s rect: .,$i asa s-au luat mull Hi.."), Cine va mai ajutat la reali ay ah ‘ : a ta izarea acestei se 2” cr »Cine y-a mai ajutat... 2), Ca totul sa fie siiple ia Si cheile din contactul autoturismnului” ulation si ile PyoeGeaon S (corect: ,,... ix " si 1D. -Creditorii, in special BCR, BRD. yt ee asl recupera creanfele” (corect:,.. penta creantele”), Este fe e ai ‘on desis : . »Este foarte adevarat ci pe antes meu de lucru” (corect , pe unii ied ‘Dii jue as Imer’ ’), Dai jucaria care-| intereseazi,..” conte Dota an ae pete par comisii noi/Pentru ati mai da . irocrati ca noi/ Ce-au apa, clonate” (corect: Hi ca moi/ Ce-au aparut, doar prin o ve Pentru ati mai da aprobare/...» aor de Punctuatie in folosirea ancului (a pauzej grafice) 1. Introducerea, inutila, iit anor subercen, , a blancutui in structura © si adjective compuse (unite) /4n bine meritat ki Prestigiu” sau un bine i perioada Post decembrista” sai). posteees eb fea a el micro stagiuni Sau ,... al microstagiunii"?. e pra taxati” sau , suprat, : ‘ : : raxati" 2; we UNOF mini ferme” sau, milnlionne! ete. Blancul 7 nee ames pavea grafied .este un semn ortogati ea eer iis de semne grafice) intr-un sit scris ieee ee | Toc s-a terminat un cuvant si urmeara context sa din situa ba es ae ete AE oar din compare: ¢ dereglat (= ,e defect") si ¢ de regs seb c = \trebuie reglat”), comunicari rostite identic: /iedereglav/; sau a venit odata (= ,,cindva”) gi a venit 0 dati (= ,.o singuri data”), rostite: /avenitodat&/. Pauza alba concretizeazi aplicarea cea mai raspindita a principiului sintactic, potrivit cu care scrierea delimiteaza cuvintele dupa sensul lor lexical si dupa valorile gramaticale” (G, Beldescu) Se justifica folosirea blancului in ortografia substantivelor si a adjectivelor compuse? Depinde de structura lor! Am aritat, anterior, cu exemplele de rigoare, ca sunt oameni care despart, arbitrar, prin cratima, substantive compuse care, in realitate, sunt sudate intr-un cuvant. Tot sudate se scriu si adjectivele compuse vechi, formate din cuyinte intregi, existente gi ndependent in limba, care reprezinti un grad avansat de compunere $i a c&ror scriere impreuna s-a impus de regula prin traditie (binecuyantat, claryazator, bineficitor, binevoitor, rhuficitor, atotbiruitor, atotstipanitor, atotstiutor, cuminte, cumsecade ctc.), si adjectivele din terminologia tchnico- stiinfifica, in structura cdrora intra elemente de compunere fara existent independenta in limba, combinate intre ele, sau cu cuvinte care existi si independent (aurifer, neolitic, polimorf, sudoripar, balneoclimateric, electromecanic, electromagnetic, electrotehnic, gastrointestinal, aeropurtat, . vasoconstrictor, vasodilatator etc. (DOOMLR). Despartirea si prin blanc (nu humai prin cratima) a unor asemenea cuvinte compuse este o eroare si ea trebuie indreptata. De fapt, cu termeni delimitati prin blane se scriu. pufine substantive comune compuse, in general dupa traditie: perfect simplu, mai mult ca perfect, punct si virguld, punete de suspensie, linie de dialog, semnul intrebarii etc; tot prin pauzi grafic’ se scriu .,grupurile sintactice stabile alcdtuite dintr-un substantiv (sau adjectiv substantivizat) care corespunde ca sens realitaii denumite, ‘insofit de unul sau mai multe determinante (mai frecvent adjective sau substantive cu prepozitie), desemnind impreuna specii, genuri, varietati de plante, de animale, de minerale, de substanfe chimice, de boli etc.: apa oxigenata, api tare, ardei iute, ardei cprese, gindac de Colorado, iepure de casi, oxid de zine, verde de Paris, vultur sur pleguy” etc.—_— | fn. vitutea modetetor” incoet, prez blanca Adieetve compse din enunie ine ae face Publica solutia” inolon. 7 Sra tee tun bine meritat prestigi Port drapel al wnifcrélibrle™ fen ee 2 Unificiii liberate”), Py sae rimul wa fost Visul mei nopy de vant de Shy spectacol al microstagiunii ies Craciun Ionescu, cand un pseude © unitate milters.” (coreet: cerceta...”), .Guvernul act orice fel cresterea ferme..." (corect: GS. Cuza-Voda. View de mai sus, devine, evident (corect venit un un portdrapel al al micro stagiunit ostagiunil iesene de Shakespeare” (orect. Pima ne..”), yDinte-un roman, al hl cersetor cece cv ninioate om e€nd un pseudoe rset i Actual ne Spune mereu ek ncaa animatelor pentru form m emareaunei mini 5, Gus mpioana din se: cut va ju Fadel din camponat i Ciltag” (cont: Vices ace nul recut.” i rma ea to bie cared ett." oSi pen cru este normal es oF at careraectte 04 fos supra taxafi sé mai choluiaes bane Sepratisgg oe © Pr (corer seme: apae iui et eae a papal), sTVR a fost asp sanotonats de pres see Dost decembristi, pentru lungimea sjumchenn » In prima perioadk postdecembrist@.), no” Re Introducerea, inutila, unor adverbe compuse a blancului in si ; u tructur si locutiuni adverbiale. stot agai rte cn ontinau Sau -Ancontinuu 9; Gis oe tet Ge auna” seu’ ,dintotdeauna” 7 di eata” ? sau ,dis-< i dupa amiaz&” say -dupaamiagar seats sMuimal de drag” sau »numai "9 ee Ca si alte pani i alte parti de vorb Unele aclverbe se seri inte-un e mult desavarsiti): deasupra, dinadins, dinuntru, inadi re, adverbele pot fi si ele compuse. a (fuziunea termenilor fiind de lect, degeaba, deplin, desigur. » indeaproape, indelung, (mai) 46 astiizi, bundoari, deseori, rareori; acasi, asear’, Gegeaba, departe, devale; edndya, cumya, fiecum, oarecum, orieand, oricum; cdtusi, iarisi, oricit, alaltiieri; nicicdnd, hicicum, niciunde; laolaltd; agadar ete, Alte adverbe compuse, si unele locutiuni adverbiale se scriu cu cratima: dupi-prinz; de-adevarat, prejos: precum asti-iarnd, astii-noapte, dupi-masi, dis-de-dimineafi; calea-valea, cdine-elineste, treac: etc, in sfarsit, sunt locutiuni adverbiale si grupuri sintactice cu valoare adverbiali (formate din cuvinte care isi pastreazi jnjelesul si exist independent. in. vorbire) care se_scriu despirtite (in cuvinte separate): cu anevoie, cu incetul, de ia, de aceea, de aici, de acolo, de aproape, de asemenea, de de obste, din cale afar, in curdnd, pe atunei etc. Acestora juni ai caro termeni jur imprejur, de obic in fine, in sfarsit, pe aici, pe aproaps din urma lise adauga si unele locut componenti nu exista si independent in limba sau au astizi un sens invechit: o fara, pe alocuri, pe de rost. Faptul c& aceste reguli ortografice nu sunt cunoscute suficient explicd si intrebuinfarea intamplatoare a blancului in azul unor adverbe compuse (unite sau izolate prin cratima) din ‘urmatoarele formuliri, spicuite din presi: ,Am fost la eimitir, nu mai de drag s4 te duci acolo!” (corect: ,,.. numai de drag si te duci acolo!), ,,Ceea ce alti dati semnifica o crizi de identitate transferata In plan practic in cdutarea indarjitd a eului profund ...” (corect: ,Ceea ce altidata semnifica..."), Apoi am inceput $4 stau cu el o sear, apoi doua si tot aya in continuu” (corect: 4. tot asa incontinuu”), ,Ce mai, sirdcia este din tot deanna oponenta bogitie’” (corect:,... séracia este dintotdeauna oponenta bogitiei”), Prima si cea mai important este posibilitateamanipularit electoratului prin promisiuni i facilititi populiste incomparabil mai uyor de realizat pentru 48% din electorat de cit pentru...” (corect: ,... ineomparabil mai usor de realizat pentru 48% din clectorat decdt pentru..."), |,Casele ati un farmec al lor, farmecul singuratatii, s-au eoscovit de vreme...” (corect: ,,.. s-au coscovit devreme...”), ,.Nu pot s& cred ci ar putea fi alt fel, conchide Sorin Oprescu, rimas, deocamdata, consilier municipal” (corect: ,.Nu pot sa cred cd ar 47Putea fi altfel...), A coli putea 2 nA. coli apucancl-se de treaba dis de dimers de treaba dis-de-dimi determinat si-sireia sculele...” (corec ele. ov Preocuparile de alta seek vor A noni grei in. nordal’ si, si »Dupaeamiaz’ vor finori grei..%), multe cérciumi, @pucdinduese ambitionat si [a si-a reluat Ds »Dupa estul fari..2”' (corect: 3. Omiterea blancul in locutiuni adverbiale sdealtfel” sau de altfel >: dealt sdeasemenea” ” se Sau de asemenea ?- i { inate! (iéobicel” sau de obicel 7; “T*INMaté” sau de sinafard” south afard pete minteri” sai dé altminteri tote srafici sau blancul, este lemarcat negativ: spatial liber ih dear iul liber (lipsa de semne grafice) s sree th Seta ch tn atel loc sa serie) eran faind SE Datorit: blancului, awe leis reaza ..forma absoluta” fi af roan int ete, ie ca segment omotons acai mae Lai Prin opozi fi (demult »odinioari, caniar ie ual oe re indehing, dint-o vreme indelungata "dines *f ), tie ca elemey si i soo mead, fe me ale unui grup sintactic in legitura cu seri serierea cuvintelor run 2 lit lor com 2 eee Stabile, DOOMLR: Prevede ca tee it rin Bans ati OF cu cratnd tniutt de unire) on de F Lage ae (intre acestea din ulmi Say if le si il i ie : 3 oc rbiale si grupurile sintact a Hee din cuvinte care isi pastrea; nea rane dengue Peed cu anevoie, cu incetul, de abia, done : Obieeh de abst a eresPe de ascmenea, de ur imprejen gs obi » din cafe afara, in curd, in fine 4 ‘ aici, pe eames, pe atunci etc.), paeaes oe aa = In paginile diferitelor »; n or ziare, acte oficiale sau particulare isi the | »somnul ortografic sia unor Precum i in cele ale unor loc, cateodata, si formulae: 48 gresite, care nu fin seama de ,.statutul” lexical si gramatical al cuvintelor componente, ignorandu-se blancul (pauza grafica): De asemenea, consider ci au fost incdlcate prevederile art 131, 133 si 134 din Codul Muneii deoarece nu mi s-a dat preaviz si nu am fost anunfatii oficial de desfiintarea postului” (corect: De asemenea, consider cA au fost incalcate prevederile...”), ,Dealtminteri mi se pare cd nu acesta este, ca si zic asa, mersul naturii, imaginatia cere un loc prea mare in limbaj si in purtarea oamenilor, ca si fi putut fi precedata de necesitate” (corect: ,.De altminteri mi se pare cd nu acesta este, ca s& zie aga, mersul Aaturi...”), ,.Inspectorul Judetean de Politie a trimis si mearga in fafa coloanei de limuzine o Dacie amaraté care deobicei sti pe marginea soselei drept radar...” (corect: ,... a trimis si mearga in fafa coloanei de limuzine 0 Dacie amaraté care de obicei sti pe marginea soselei drept radar...”, ,Dundrea noastri pare a fi cea mai slaba dintre divizionarele B din tara, fiind dealefel si singura formatie care dupa 11 jocuri a obtinut doar 2 puncte” (corect: ,..., fiind de altfel si singura formatie care dupi 11 jocuri a obfinut doar 2 puncte”), ,.M-am retras, deindaté ce mi-au permis treburile, gi-n loc de mancare i-am citit marturisirile ajunse, iaca, un roman-sadea” (corect: ,.M-am retras, de indati ce mi-au permis treburile..."), ,Am plecat capul inafard si mi-a luat curentul paldria” (corect: Am plecat capul in afara...”) etc. Deoarece erorile semnalate mai sus, nu sunt singulare, voi aminti, in continuare, forma corecti a cdtorva locutiuni adverbiale cu o mai mare circulatie: —de atunei (nu ,deatunci”); ~de ce (nu ,dece”); ~de cu seara (mu ,decuseara”); ~de cu vreme (nui ,,decuvreme’ ~de indat’ (nu ,deindata”); ~de-abia (nu ,deabia”); —de aceea (nu ,deaceea"); de ajuns (nu ,deajuns”); —de altfel (nu ,dealtfel"); ~de altminteri (nu sdealtminteri”); ~de asemenea (nu deasemenea”); de ast dati (nu de astidata”); —de obicei (nu ,deobicei”); —de obste (nu ,deobste");~de tot (nu ,detot”) -d : afard din exterior” (dinafara in ,pe dinafara”) ~in afar (nu winafara”); ‘ ~in fine (nu infine"); ~in graba (nu ,ingraba) ~in Latur (nu sinlatur”) : ~in preajma (nu ,inpreajmi”) ~in sfarsit (nu ,insfirgit”); ~intru cditva (nu ,{ntrucatva") ~intru totul (nu , intrutotul”) -la o parte (nu , laoparte”); —pe de lituri (nu ,pe delaturi”); “pe deo parte (nu ,pe deoparte” ~pe indelete (nu ,peindelete”); ‘i =pe urma (nu ,peurma”), II. Erori de ortografie $i de ortoepie 4. Confundarea, in seris si in rostire, @ ‘consoanelor ,,s” $i 2” din structura unor terme! uzuali saame” car aame 7, Ge izlaz 2; »plezni” sau plesni ?; yparadisiac” Sat! paradiziac ?; jzmulge” sau Pe vige 7g erazner’ cod HESHEY 7 dizertatie” sau Suertatie 7; »premize” sau premise 7 otc Ca exist’ destule oscilatii” in scrierea st in pronuntarea anor cuvinte a ciror structura contine consoane ys” sau 2” nu este nici o indoiala, confuzia dintre cele doua consoane afectand Morectitudinea termenilor intrebuintati, c& jn exemplele urmatoare, extrase din publicatiile yremii: ,E adevarat ca am Juat cisme prin firma sotiei si am pus un adaos comercial de 25 la suta” (corect: .E adevarat ‘ca am luat cizme...”), wdin urma tinei sesiziri, ne-am deplasat la Dragalina unde am coristatat c& jslazul now-infiinfat era folosit necorespunzitor” (corect: yy. am constatat c& iziazul nou-infiintat..”) | Se infelege:c& anularea masilirii lui Alecu insoteste masilirea fostei conducert a organizatiei municipale...2° (corect: | Se infelege c& anularea mazilirii lui Alecu fnsoteste mazilirea fostei conduceri... 7”), .N-am vrea sa-1 pleznim din primul numar pe tatal tatatui de aiaristi...” (corect: N-am vrea si-l plesnim...”, Cu cat noi seatam mai ponosifi $i mai incruntafi, cu atat Par 6! mai luminati de voiosia traiului paradisiae” (corect! ~~ yoiosia traiului paradiziac”), .Ca 0 pata de culoare inseram (pentru curios) © informatie de la chermeza ce 4 avut loc la Chiciu” (corect: 5». de la chermesa ce a avut Joc la Chiciu”), .Cineva, pe vremuri firma ca dact zmulgi un fir de par din gene, pe yecin 0 si- doara piciorul” (coreet: ... afirma ‘cA daca smulgi...”), .Peste 1 Tocalitati din Maramures au fost greu afectate de ploil torentiale din junie insotite de grindina, vijelie si triznete (corect: ,,.. grindina, vijelie si trisnete”), ,,n fiecare vineri, oF 17:30, e cea mal traznita emisiune de divertisment” (corec 51» © cea mai trasnita a trinitat emisiune Putem sa nu o cin observa ¢ pen nu rtafie a dor 2 aefesPiPs un aer decadent.” (coreets meena Andrei lomnului Andrei Plesu,.), p de, fence or sunt incurajatoare, Pr rom it® sunt dea oreglementeaza fonetiog n°” oportunitatea sunetelor Orvogea ga vinclor?.(G."Beldeseu Vie, ortoepie, punctuatie.) de divertisment”), a intreaga diz Danae ¢ $i Ortoepice ce S si in structura se refer la ele in 1. $e seve J; Se sete se pronunt su sesiune, gl, SUViMele episod, senate. encase ‘ae vernisaj; BSS pees, in heologisme re care a mie entuziasm, fantasmé, mia Prisma, sarcasm, schism. 2. Inainte de sonante ~ si la final miasma, -asm(i) sau plasma, pleonasm, m,n, I~ fitere R, I~ fitere care noteazi consoane S, in altele z: osmoza, smalt, Sop, trsnsie, eslisi, islam, islandes Slav’, slinind, tei, slugs’ smarald, smead, “smise (risnet, trisni, trosni: lexislatic, mas slujba, slat; b) cu 2: -2m: ben zmeura, za niznai, pozn’, raz inant, sme, rc reasla, "desi na, odrasla, slab Mi metic, caama, o bezmetic, cxzma, cizmar, cizm ingali; zn: beznd, ‘cazns, cazni wa: ila, altar, 2 ‘ 'd, pizma, mi, indrazni, dupa c *s Clsnicie (casa), b) in z: obraznic, obra: : 4) Cuvintele care se we in aceeasi famili otigine: are se seri ObFa2), Paznic (paz ie cuvinte cu 2, pottvit ent oH 5 POL avea Potrivit cu forma din limba de #) concis, dar concizie, conclusiv, dar concluzie: , dar decizie; precis, dar | dar senzatie, senzorial, 5) curios, generos, : ingenios, Surlozitate, generozitate, ingeniozitate rine te lozitate, minutiozit; yaa ate, nervozitate, 52 indarea, in scris si in rostire, a prefixelor fu refixel Bites den") NBS=", .882-" Si TBs ndes-", .dez-" $i "sau dezumfla?; osu ailza cou depersonalize esp tjestiona” sau descongestiona?; aeepasire’ sau desz’pezire?; irasgandi” sau razgandi?; razciti” sau rasciti?; yrazsec” sau rassec? etc. Necunoasterea temeinic’ a ortografiei unor termeni ce-1 conjin, in anumite condifii fonetice, pes" sau pe 2” se probeazi si in cazul altor cuvinte in a ciror structura derivata frtri unele prefixe (ca acelea din titlul articolului de fata), serise sirostite deseori defectuos: ,Lichidarea politica este desrobirea de datorii si vinderea societatilor catre potenfialii investitori (corect: Lichidarea politica este dezrobirea de datorii..."), {,Cei mai desumflagi sunt unii angajati ai primériei, mai ales lnii dintre presedintii sectiilor de votare, care au calcat pe BEC.” (corect: .Cei mai dezumflati..”), .Dezipezirea sirizilor este o prioritate urgenta...” (corect: ,Deszdpezirea strizilor..."), ,Gandita si risgAnditi, operatiunea numai prin banci nu este, in fapt, o anomalie” (corect: .Gandita si riizginditi, operatiunea..”), ,Volumele erau wzate cai fusesera rizcitite de nu stiv cate ori...” (corect: .... fusesera Hiscitite de nu stiu céte ori..."), .Nu stiu daca ai capul asta see sau rizsee ci prea multe boacdine faci...” (coreet: ,Nu stiu dack ai capul asta sec sau rssee...”), Desigur c& la baza formei literare a acestor tipuri de derivate se afla niste ,reguli”, in care sop voi apela la aces lucrare Ortografie, ortoepie, punctuarie, de G. Beldeseu, 1. Prefixul des- are urmitoarele variante fonetice: des-, dez- si de- a) Se serie si se pronunti des- inainte de consoane surde: descalifica, descheia, deseifra, desface, deshAma, desfigura, destitinui, desteleni. b) Se scrie si se pronunta dez- inainte de vocale si de consoane sonore” si sonante”, cu exceptiile de mai jos, de 53dezordine, inovati, dezmingi, inte de z, vezi, deaumaniza, dezbate, dezdoi, dezgusta, desy dezmidejde, dezlega, dezridicina dar sid mai jos, punctul c) ©) Se serie si se pronungi de-:— © § desiira, destreina, desurzi; desela, desuruba, in mod obligatoria tnainte de j, 2, dup veut limba literare: dejuca, dejuga, dar desjudeca: dezice ( »dédire”), dar desziiperi, deszaivori; ~ in cuvinte n la temei de baz: Potrivit cu forma din limba de ori debloca, decolora, defor in mod obligatoriu inainte re urmatoarele variante Fonetice: ris. 8) Se serie gi se pronunfa ras- inainte de consoane: ,surde”: riisfoi, »vocale” si de "isalalGieri, risuita; risciti, riscoace, spoimaine, rastimp; ) Se serie si se pronunti riiz- tnainte de consoane Trea St eSohante”: nizbate, rizda, rizgindl, Figjudeca, "lavdutura (dar ris-inainte de 2: riszice) rizmira, riznepot; ¢) Inainte de s se scrie si se pronuna va. te cuvinte ca: sucl, risufla, dar ras- in: rissec, Hissemina, risstrabun, Hisstrdimos. 3. Pronuntarea (5i desp artirea), gresita, a unor silabe adiacent wadi-a-" sau a-dia- 2; 00-a-for” sau coa-for ? = 9 Un8-2i" sau -u-naizi 2 email =",e-ma-il” sau e-mail >: sablect = .su-bi-ect" sau su-biect 7, toasta = vtovas-ta” sau toas-ta ? etc. Nu este um secret pentru nimeni of destul de multe cuvinte su al corectitudinii i. in exprimarea ifera din punctul de vedere Netespectarea, din jgnorantd, a former 54 i importanti, dar nu si eee foe eas arbitrara, a valorit fie a ree sunetul u din pacuareld tH aie fie a unei vocale ah ee Tate social”: ,,so-ci-al” > ,,so-cial”), le 5 stul final, i, din jn vocal scurta (ex.: sune sona (ex. sunetul final, i, din ,deundizi ? tate ~=omai sus, “ virtutes argumentelor — prezent ae i — tain. vedere structura ee 41 PR SAEGE cuvinté (rai vulneratile” tn oy r i pera: cu Endreptarul ortografic $i Dictionart conformit In ale Academiei Romane: a dlasent gon jen" oo dear ni gi ‘ alacent: pron. ia’ (0 a pron 0" (NY 0") Sadao: pron ae ¢ aghotant pron. .-ghio(o a-ghi-o saidoma pont ton a Ss ptr: pon she” ws SA rrp ro a0 Saslren a i mn, ,bei-za-deal" (nu_,,.ve-i-2% suiting ees (au ,bisu-re-, acceptatt de uni lingvist)s Marts pon ose ou SBohien: non oro os Helen: tj de oe + bombonier¥: pron. -i-e" (ou yoni“ Pour pos oun uy Brioni ron aba ne > (na binds” acep ‘ buduoar: pron .bu-doar”( Seater: pron ca” (ou Zebstona pen, -0" 0 ot: some eno Gu roan tino pon costo ou cof cpa de un ing * confor: pron, ,coa-or® (nu ,2oa-for, fiterar singu! deveni e suvantului prin transform semivocale in vocala (ex ja? > a-cu-a-re-l0”), sunetul i din plenison pri-o-ti pleni: acceptat® de uni lingvisti); 55pr. ow Se: eg ni S euartt pon cer” (ca) = deseu: ” a = deuniizi: pron, ,-u-nizi” (nu ,-uend-zi"); Mahar ea * dictionar: pron, .{i-0” (nu tia"); ema prom, es” (gems) “februari: pon. (ou bmn +* foileton: pron, % " pron. : © tral pon ten fra + garsoni (au nie '* giligios: pron. gi-os” (1 ‘ " = lig prongs ns" et ron, ahah 8 » cep de sheizer: pron. ,.ghei-ze1 i SEE *glacom: pon gcon (a lasrcon”) eo" (nu (no “foc an itmotiv; pron. ,lait-mo-” (nu ,Ja-it-mo-"); ‘leit: pron, ,le-it” (nu leit") " Seued: pon le en ™, aceeptaté de uni lingvisi); aacceptati de unil lingvisti); “i aceeptata de untilingvist ‘ machior: pron. , # maiestuos: pron, $ naioma: pron. -0" (tl neuma: pron. «ot noptierd: pron, ,-ti-e-" ‘ opait: pron. Tpaupertate: Don. ‘ pawZi: pron. »P ‘ pavoazare: pron. 4 piano: pron. Pi ‘ precaut: pro. ‘ prizonler: proM- ‘ rationa: pron. «r0-" { societate: pron « somierd: pron. «specialist: prOM. « staul: pron. ,sta-ul” (m “ striinitate: pron. st subject: pron. ,-biect" (70 { subieetivism: pron. .-bige-” (AB w-bi-ee ‘ suspiciune: pron. y-ci-u-" (ma cit"): ‘eseies pron, ,se-ie™ (nu seit), teatral: pron, tea-" (ou le se tosleta: pron. ,t0-1-" (nm 100°"). S toasta: pron. t03s~" (nu ,to-as-", aoceptatl de uniilingvis)s S traumatism: pron, trauma" (nu trauma"), ‘= troifi; pron, ,tro-i” (au .01-") Strotuar: pron. tua” (nu tuna”, aoceptath de untiLingvistDs # viezure: pron. yvie-" (m "1 + voalat: pron. ,voa" (ou stele): cect", aeceptatt de uni Hingvisti)s aveeptata de unii lingvisti; peceptata de unii lingvist)- 4. Scrierea, incorecta, 4 unor abrevierl de termeni si formule de politete saci) sdk” surat 2; domnulul = .d-lui", dul domnul 2; domnia voastra sau dui ? = ,dvs." ori dvs. ? etc. ; domnia sa = »d-sa" ori d-sa abordat, in alli parte, chestiunea (in ce priveste utilizarea vid nevoit sa revin la Desi am mai ortografierii termenilor de polite\e spunctului” sau a ,cratimei”), ma 37aspectele de ansamblu pe care le comport abrevierea unor asemenea sttucturi, date fiind nenumaratele erori de scriere ce persista fn anumite compartimente din mass-media actu: 1. in presa centrali si in emisiunile de televiziune najionali, se pot constata ,,abateri” de felul: ,«O societate normala are nevoie de informatie corecti. Convorbire cu dl Constantin Badea, directorul general al Agentiei Nationale de Presi ROMPRES” (corect: .,..Convorbire cu. dl Constantin Badea..."), Si dl. ministru Andrei Marga si d-na Dakmara Georgescu. s-au supirat pe ziaristi cu ocazia scandalului «incepe, nu incepen, referitor la anul scolar” (corect: ,,Si dl ministru Andrei Marga, si dna Dakmara Georgescu ...") »Situatia d-lui Loss este stabild din punct de vedere financiar ?” (corect: ,Situatia dlui Loss... 7"), ,...destinat d-lui Mihai Stoichita” (corect: ,...destinat dlui Mihai Stoichita), ,,Regimul Constantinescu ar face abstractie cu de: dacd mu ar exista d-l Gabriel Tepele: meas mira dacd ag afla intr-o buna zi ed si d-l Grecea ar Jegat... tot prin microbul literaturi (...) slujba sa de la AVAB il situeaza pe pozitia dintre dl Vasile si d-na Vasile” (core al Gabriel Tepelea... dl Grecea... dl Vasile si dna Vasile”), ,Ma nt magulit si constat c& (...) autodeclaratul «obosity all Domniilor-Voastre (sic!), domnul Dorin Tudoran isi regaseste vlaga... E tot atét de adevarat ci oponentii Domniei-Sale (sic!) susfineau... Si de ce presupune Domnia-Sa (sic!) c& ag regreta cf nu i-a devenit victima ? «in sfiirsit, serie Domnia-Sa (sic!), dl. Shafir ar sti..»* [corect: ,,... aulodeclaratul «ob Dom warsire de literatura in ce ma priveste, nu it» al Jor_voastre, (...) oponentii Domniei sale (...) de ce presupune Domnia sa (...) scrie Domnia sa, dl Shafir ar sti..”]. 2. Nici presa locala nu se Iasi mai prejos in folosirea incorect a abrevierilor: ,Singurul care ar putea si Kimureasca chestiunea fierbinte dintre cele dowd societiti este dl. Parsoiu, directorul filialei din Oltenita, numai c& domnia sa (sie!) nu era de gasit” [eorect: ..Singurul (...) este dl Pargoiu (...) numai ca Domnia sa..."], Nu ered ci le va place (sic!) d-lor consilicri ce am si le spun cu aceasti ocazie” (corect: .Nu cred c& le va plicea dior consilieri..”), ,Un trimis al FPS s-a intors, anuland 58 anvia directorul Nicolae ere Magdalena Tache” (corect! rm caruia directorul Nicolae es a Pedra Crenguta Magdalena Tache”), Nu aveany Oe is am sarbitorile cuiva, mai cu seama ca fat a Se ase ‘iveam un respect aparte” (Coreets avs TAL Desi ttt de dna Despina Zones.) Ziele worse Es i an * tiesto nears a en or Dor an Tr vee bam adfestpare < cat de_curand > vom fi martoii Wi vlntt0 2 pmoita fie primit cu admirate de colegit Sealed de cient brilr din Calera (oreo nghel, _ 11 Gamulea, impreund cu dde colegii dnei Anghel, ..”), -Prefectu nee cu (.) i cu dna. Jeni Costichese ees sof Vowe® Gira in china ne 50 august #5 sete aot: eu dna Jeni Costichesct..”). s (oorets sn exeiplle de rai sus Se pot observa, Pe MAG a edl: . it le . punctuate defetuoas (l,i oe ded; dna 1 95 i arbitrard a cra n ua, era in Toc de dra), care poate face Tor conTue wee cermeni (2a soe, ge a i” d-lor (,dumneal lor” : yt oe ora ks filizarea intamplateare a literel inital (ae i i la), © oat ciety cea minuseu i oc de meuscull), ce en Te aceeagi confuuzie de termeni las Gum eas) tle de sar); sale (,dumisale”) in sale Comet sale") Xs Cdumneavoastri”) in loc de (Domnia voastra”)] ete Pentru pretntampinarea — asemenea erort de abreviere, vol Tt ‘mai importante, de adresare: rocesul verbal (sic!) conform ci Falocuit cu d-ra Crenguta nuldind procesul-verbal confo de catre cei interesati ~ a unor ecapitula formele corecte, cele i ivali) de politese: a) termeni (substantivali) oa set (nom-ae.) = dl, domnului i tH = oF : _ac,) = dna; doamnel (gen-—< : 2 oa oo) = day donno (e-C) = dom edomnilor (gen-—dat.) = dlor; 59) pronume de potitege: 5 dunes Giver) = dl * dumneata (nom.-ac. deta di een es eta lumisale (gen—dat,) = d-sale; * dumneavoastra (invar.) = dv., * dumneator (invar.) = d-lor: fp ane) Marie (ocusiuni pronominale) de politere ‘Pamia tone) Di Domniei tale (gen-dat) = D-tate : =a omniei Ini (gen.—dat,) = Delui: Domnia ei ‘om ac.) si Domniei ei (gen, te )= ae ot nome.) = D-sa; Domniei sate (gen.-dat.) = dvs., d-voastra; * Domnia voastra si ii : ri si Domniile voastre ss i Domniitor voastre (gen.-dat) ot D en lor (nom=ae.) si Domniitor lor (gen-dat) = Dk a Dien in stilul protocolar special: © Alteti = A.; Alteti Regal = AR: : Altefele Lor Regale eR iy * Alteti Imperial = AL; Altefa § Lor Imperiale = AL $4 Imperial * Eminenti = E.; Emi i 5 Eminenga $a si E} S . Maiestate = Mus Maiestaten Sa ms , inti Sa = SS; Preasfinfia Sa = IPS; fnalt Preastintia Sa =iPss ami —ac.), Domniei ASR; AST; Altetele ES; nalt Preasfingitul = 5. Scrierea, incorect’ incorecta, a unor abrevi ct, revi de termeni gramaticali complement direct = Cod.", CD", K.0.", ocd” sau cd, Propozitie principal 4 Bee) eae! completivi'de agent = cae'say erage PP oncesiva = es i ‘sve WV.) CV", CCV, “sau CSV/ev > ete, seagua rote Ce mticale scolare, pe care elevit Ie “isetueaza la orele de limba romana, recurg, deseori, mat ales in i 60 cazul schemelor topice ale propozitiilor si frazelor, la abrevierea termenilor cu care se opereazi (reducerea lor grafted, la litera inifialé sau la un grup de Titere, usurind atat serierea, cAt si lectura). Din'pacate, autorii de manuale, de culegeri de exercitii sichiar de gramatici pentru uz didactic wilizeaza, nu rareori, un mod divergent, neunitar de prescurtare a termenilor morfologici si sintactici, derutindu-i pe scolari fie prin ambiguitatea abrevierilor, fie printr-o siglare incorect4, care poate si conduc Ja infelesuri improprii, strdine. Din compararea unor asemenea exemple, discutabile, desprinse din diversele lucrlri de lingvistic’ teoretic& sau aplicat, fam putut constata, pe de o parte, ci exist abrevieri ce susciti interpretari echivoce: SB. (atét pentru subject”, cat si pentru ssubiectivi"), Ap. (gi .apozitie”, si .apozitivi”), CD. (si “complement direct", si .completiva directa”), CI (si ..complement indirect”, si ,completiva indirectt”), C.T. (si circumstantial de timp”, si ,citcumstantial i de _temporala”), C.Cz. (gi complement circumstantial de eauza”, si {circumstantial de cauz"), CM. (gi ,complement circumstantial de mod”, si circumstantial de mod”), C-R, (gi ,.complement circumstantial de relatic”, si circumstantial de relatie”), C-Cum, (Gi complement circumstangial cumulativ’, si cireumstangiala cumulativa”), C.Cdt. (si ,complement circumstantial conditional”, si .circumstantialé conditionala”), C.I. (si _ complement circumstantial instrumental”, si ,cireumstantiala instrumental”) Pe de alta parte, unele abrevieri sunt intrebuintate aresit, cdi structura, improprie, a siglelor adoptate corespunde sensului altor cuvinte ori sintagme ale limbii: nl (folosita, eronat, pentru numeral”) inseamni, in realitate, nanolitru; pr. (pentru ,pronume”): preot, presedinte, primar, principal, propriu...; VB (pentru verb”): valoare biological, S. (pentru .subiect"): Sabat... ; PV (pentru ,predicat verbal”): presiune venoasi, presiune-volum, proces-verbal; Cl (pentru complement circumstantial de loc”): calovian, clor; Cm (pentru complement circumstantial de mod”); cambian, cloramfenicol....; Cs (pentru complement circumstantial de 61scop”): capital social, eesiu...; EPS (pentru ,element predicativ suplimentar”): sistem electronic de programare, CAG (pentru completiva de agent”): cifra de afaceri global. in scopul evitirii ,,anomaliilor” semnalate, recomand, mai jos, urmatoarele abrevieri (in conformitate cu Dicyionarul de abrevieri si simboluriy: 1. Clase morfologice « substantiv = s. sau subst. + artical = art. 4) persoana = pers. ©) conjugarea = con}. ) diateza: « diateza activi= diat. act. « diateza pasiva = diat. pas. + diateza reflexiva = diat, rel 8) modut: *indicativ = ind. + conjunetiv = co ‘* conditional-optativ = cond.- opt. imperativ = imper. sau imp. * prezumtiv = prez. 2. Catege + infiniiv = inf. a) gent: gerunziu = ger. ‘¢ masculin =m. sau miase. « participiu = part. ‘sfeminin «= supin = sup. # neutru =n, 1) timpul ) aumarul: « prozent = prez. «imperfect = imperf, sau imp. . + perfect simplu = perf. s. sau pfs. ocazul: * perfect compus = perf. e. sau pf. c. ‘snominativ = N sau nom. mai mult ca perfectul sau mum. ea pert * viilor = vit. * viitor anterior « genitiv = G sau gen, = dativ =D sau dat. = acuzati + vocativ A, Ac., ae. sau acuz. V sau vor. 3. Unitati ale sintaxei 2) parti de propocite: « subiect = sub. « predicat verbal = pred. vb. sau pred. verb. « prodicat nominal = pred. nom. «verb copulativ = vb. cop. 62 ‘enume predicativ =. Pe 4 anributul aden - ‘nut! substanival = ath inal =-atrib. pron. Tmibutel pronominal = at ‘ uutul adverbial = atrib. av ‘ auributul verbal = atrib, vb. x + Sibu intesecional = ate. inter ‘ gributul cicumstangiad = aici ‘ auibutal deseriptiv = abrib, descr: Toibutul izolat = atrib izol. v erbutul nejzolat = atrib. nekzol, «s spozitie = apo ‘ complement direct complement indirect = & 4. sau compl di. ‘su compl. ind. ‘ eomplement de agent = € ‘ seonplemen cpemeninteekem ee esac Se com rept eeunetanfial de timp = 6. © S00 COMEL SE rere eeumstnialde mod™ 6-1. cOmPL GT. NET + amplement fennel decauzh &€.cz- st cOmDL Ges septs cel eszop = 00 COND SS OE +e Eon iri SEEM 5 Tt 2a ement eircumstana insrumental = > FDS err cment circa seit + complement circumstanfial de rela ae renal ool 56 ond So coe opor, sau compl ee. OPO can, sau compl cite, CUM fx, sau compl ce. Xe ea compl ct. $0, jee. relsau compl circ. rel : sau compl. cire. cond, ‘complement ci " ‘complement crcumstanil cones > ‘complement cireurstanial apazifions ‘complement cireurnstanial cumulatiy J complement circumstantial de except element predieativ suplimentar = & PS + iu de propo «propria reponse FS crepes = SB « propozitie predicativa = PR « propozite aributiva = AT ‘ propozitie apozitivi= AP + proporite completiva ieee = CD “ proporiie complesiva* “rest = Cl 1 propozitie complesiva de agent+ ropori seumsanal de ne= CL + roto cursanal ding = CT 40 (empol : Propozitie circumstantial de mad = CM sau M (madalai) : Propose ceumsanal ena = “poms chewoaal scope , ts scep = CS an Fat * propozitie circumstanfiala consecutiv’ = CNS. : : + opr sewn naomertal = tat + poorest sind“. Soc + Popescu rae. Reds CR + roecccnastul enc «Popes cnc CSV say CV =f sams print“. Op Sa OP trpoate cums eaulanasC Cue, + popu ckonsanal de cepie= jc ccipie Cena +* propozilie predicativa suplimentari = PRS. x 6. Abrevierea, gresita, lerea, gresitd, a unor termeni desemnand grade si functii militare general de brigads = art, bo Go s9u gen. de brig. 7; ae fergent-major = ,Sg. Maj." sau serg.-maj comandor = ,,cdr.” sau cmdr ? etc. MG sehen 1 09-| Goad" geal Unmiatrind emisi irin isiunile de televiziune sau cit tt ne itind anumite informatit din presi, consis, ou suprinder, e8, pentru i termeni i ti : i hein ee ce denumesc grade si functii de un anumit cin se Inebuinfeaabrevier fie gresit, fie ambigue, ceca come te ca autorii prescurtarilor nu cunose formele | torare loptéind, pentru un acelagi tip de aby annie d lasi tij abreviere ” pers dintte cele mai originale. ra 1) Prescurtrile co ompuse apar, uneori, fi i 7 f ; uneori, fd cratim al, sanetionarea It. col. Tatu cu retragradarea din fins te singularé”(corect: De all, sanejionaea It-eol Ta " aisori omisiunea Tinufet de unite este asocita eu utilizar, proprie, @ majusculei la inifiala si cu abrevierea presita a 64 unuia dintre termeni: ,Pentru prinderea acestora, Sg. M Cojocaru Florin a folosit armamentul din dotare, wigand un foc Ge_avertisment in plan vertical” (corect: Pentru prinderea acestora, serg-maj/sgt.-maj. Cojocaru Florin..."). in alte situatii, gradul militar apare sub forma unei erafit nepotrivite (ca in cazul Iwi ,comandor”: ,edr. Teodor Solomon, pilot” — corect: ,,emdr Teodor Solomon, pilot”) sau fn 4” variante neliterare (ca in cazul lui general”: gel. bg. dr ‘Anghel Andreescu, comandantul Jandarmeriei Romane” corect: ,gen. de brig. dr. Anghel Andreescu, .."; el div. Decebal Iina” - corect: .gen. de div. Decebal Tina” gl Constantin Degeratu, seful Marelui Stat Major al Armatei” — corect: ,.gen. Constantin Degeratu,..; ,strada G-ral Berthelot” ~corect: ,strada Gen. Berthelot”). 2" Cazutilor gresite, exemplificate mai atribui, corespunzitor, sensuri gresite pentru ca siglele folosite dau nastere la echivocuri. De exemplu, intrebuintarea, pentru “general”, a abrevierii ,gl.” e nerecomandabila fiindea aceasta Jnseamna ,glanda”, iar, pentru ,brigada®, prescurtarea be.” este, de asemenea, inadecvata deoarece are sensul de_,bulgar” sdimba bulgard”; la fel, pentru ,plutonier”, nu poate ff utilizar * cfci ea inseamna pluton”! erori de abreviere, voi cuprinzator, formele inte, lise pot prescurtarea ,,plut. Pentru evitarea unor asemenea aminti, printr-un ,inventar” relativ recomandate de dictionarele de specialitate » artiers + caporal = eap. + capitan = ept + colonel = col. + comandant # comandor ‘infanterist= * Tocotenent = It + locotenent-cotone! dl. com. + Tocotenent-major mdr + maioe = mr. ‘ plutonier= plt. + navigator= nav. + ofiler= of, militar + general de brigada = gen. de brig, ‘= general de diviai = gen. de div. colonel = gen.-col. «pilot = pil 65 it, mil.* pluconier adjutant = pt. adj, * plutonier-major = pit-maj. * sergent-major = serg-maj maj. * soldat = sold, veteran = vet, += seigent = serg., sgt * sublocotenent = st, ‘transmisionist Sat» rexervist = rez, ‘transm, 7, Abrevierea, gresit’, a unor unité de masura | metru patrat = ,m.p.", .mp.” sau may; centimetru cub Ge sau em? fee; tong = ,t%, ,t0.", ato” sau €?; cal-putere = ..c.p.” sau CP/HP? ete, Desi unitiite de masura cunose abrevieri relatiy Stabile, Find unanim recunoscute in limbajul international, constat ci in cel intern unele dintre ele sunt notate inconsecvent in ce Fp ja Sruetura literara a abrevierilor (nr. de grafeme, tipul de litera), cat si punctuatia utilizate 1 oOscilaile” grafice ale abrevierilor sunt uneori extrem de deconcertante prin caracterul lor .inovater™ »Focul deschis, cebRivegheat sa tansformat intran inevieabit incendiu, Ke nnzind 3 mp. acoperti de stuf, 1 000 snopi de coceni, 1000 keg paie si cea 1 me. lemne de foc” (coreet vv» Cuptinzand 3 m? ‘coperiti de stuf, 1000 de snopi de coceni, 1 000 kg de paie gi cea 1 m de lemne de foc"), ,Cumpir Ford Sierra, avariat, eventual talon, 1,6 eme.”(coreet:,.. eventual talon, L6 em 1,6 c.0."), Au ars Paiele, porumb si stiuleti (4 to), | magazie, pagubele Tidicdndu-se la cca. (sic!) 7 000 000 lei (corect: .Au ars paiele, B00 a tuleti (40, 1 magazic, pagubele ridicandic se lacea 7 000 000 de lei", S.C. ARGUS $A Constanta preia de ta. Producatorii agricoli seminte de flosrea-soarclay din 1999... fa Prejul de 2 000 000 leito ..” (corect: de leift .."), Ja pretul de 2.000 000 imprevizibile prin faptul c& siglele intrebuintate pot exprima ur Iexicale decat cele normale: ,Materialele enna din jurul aragazului s-au aprins, incendiul cuprinziind gi cca (ict) 3 map. din perotele de lemn al bucitien (coreet 66 ul cup P din peretele de lemn al cuprinzind si cca 3 m? ¢ Be a m.p.” exprimand, prescurtat, sintagma manu ei cu propria mana ), ce eee et 3 t. la ha, porumb 6 t., floarea ean 50 t., Fi f t fu, s-auobjinut 3 t Ia ha, porumb 6 t, ha’ (corect: ,,La gréu, s-au ot 7 x 8:8 i Feeonl 2,150 t, orz 4 t la ha” - pbreviind: at an tals asemenea: ,,tenor”; ,,timbru”; timp! ton’ 4 Va a barca fbr deste, tungime 3 ma, eu sau fra motor, eosin fare perfocil” [border Higeiime 3 ca, ou sau PAN tio ; Cem in sae perfec” "nd prescurtaren euviteor : are” (geogr.), ,,masculin”, ,,masiv” (geogr.), Jatinescul wmare i "mas : sul mais” = amir, molar” (it), not unt i Zep.”, a expresiilor ,celula parietala” (bot), ,celula de ps (bot), .cod penal”, ,curs practic”) Venind in’ intimpinarea a i jos, o listé, relativ cuprinzdtoare, cu cele mai uz oe Peeinta ale unitatilor de masura, indeosebi din domenii ariel lor interesati, voi prezenta, matematicii si fizi A= amper #4. trop. = an tropic; = gatom o gmol=grnemol a *# GbIGi= gilbert ; a eal ie * gf = gram- a : Pees * GHz = gigahertz; i hee an gram-molecul i * a= dealin = * dam = deci i sans denser sana ‘sha =heetar; + kA = kiloamper; ‘lobar kilocalorie;kilocurie; + keV = kiloelectronvolt # KG = kilogauss: + KHz = kilohert # KE =kilojoute; kiloliteus = kilometru: * kamol = kilomot, kilotonas kV =kilovolt * KYA = kilovollamper, SKVAR = Kilovar; # KW = Kilowatt Kilowat-ora unit. de misuris Volum (unit len #1m= lumen; lux; m= metry, mit; mettu lniars metru paral; metry cubs nilicoulomb; + Meal = mogacalories # Merg = megaerg, mF = milifarad # mg = mailigram, *mGal = miligal; ‘mgr = iligrad: ‘mL = miliheniy © MHz = megaherv; mil, «+ min/min, = minut; megajoule; smitilitry inl = mitiard; il matings rmilimetru 8) ‘mm col He/mna Hy coloan de mercur; {mm H,0 = milimetr coloans de apa mimi? = mitioetru pte mm? = milimetsu cub; # mmho = milimho; ‘mmam = milimicron: milimok; nitimetru ilioersted; ‘+ ms/msee = milisecunds # mSn = milisten; milistokes; megatonis (sistem de unitati); 7 «inv nt SMVAR "nga Shem *q=chimal; rad = radian: + sisee, = secunda; #80 steradian; tj = stdnjen; # t= tons # th tocrnie: # THz terahertz; nung (mar); Yond registra rut (mar.); RN = ton registra net (nar); # TS = tond seurt (mar.), 68 swattor 2V= volt VA = volt-amper; wattmetra; yar = volt-amper reactv wattsecunds a W = wats syd = yard: Wb = weber; 8, Rostirea (sau scrierea), gresita, a unor denumiri ori insusiri oficiale spregedentie” sau pregedintie?; upresidentie” savy prezidentie?; apresedential” sau presedintial?; »pregidential” sau prezidential? Aproape ci mu existii emisiune de radio sau de televiziune la care, ascultator sau privitor fiind, s& nu aud rostite, deformate, substantivul derivat presedintie (,presedinte” + suf. ie") si adjectivul presedintial (fr. présidentiel), calchiat dupa presedinte”, ambele euvinte fiind pronuntate fie ..presedentie” si spresedential”, fie ,presidentic” sau presidential”, forme hibride ce se datorese, probabil, contamindrii cu neologismul, mai rar, prezidentie (fr. président + suf. ,-ie”) sau cu prezidential (fr. présicentiel). CA. sitwatia st astlel 0 demonstreazi exemplele consemnate mai jos: .A primit 0 ordonangé presidential pentru evacuare” [corect: ,,... 0 ordonanti prezidentiaki (saw presedingiali”)), La sirbitoare au participat si reprezentanti ai Presidentiei [corect: reprezentanti ai Prezidentiei” (sau Presedintiei)), »Candidatul la Presedentie trebuie si aiba o imagine de parinte al natiunii” [eorect: ,Candidatul la Pregedintie (sau Prezidentie)..."], ,.La hirotonisirea episcopului roman, au fost si reprezentanti ai Presidentiei, inscriindu-se o pagini nowa in relatia cu Ungaria” [corect: .,... au fost si reprezentanti ai Prezidentiei (sau Presedintici), ..”], ,De fapt, prima noastra discutie cu sindicalistii a avut loc la Presidentie” [corect: ... @ avut loc la Prezidentie (sau Presedintie)"], 0 comisie a Presedentiei va incepe sé lucreze pentru claborarea _unei strategii intre guvern si sindicate, guvernul find orientat spre aisProbleme punctuate” [core Preidoatedy at (eos: 40 consi a Present ( doves Mie") lon Hlescu a declarat e& dact panidul sau Romie yt Send candidat presedeniin i ve Candidatura , prezidentia) Rominiei" 2 fat argent p ici"), Mani Thal parons a Present! Ree Analtul patrowta al Presedin ici Pentru. presedenti edentie au fost propusi domni 2 Dresomis dann Adrian Cao” leone Pee tree Ct rede", Cum apreciat!dummezeass st ie Kosouoe" (cient i al elo fru in kext ce ee le punctul de vedere (sau "aa fost organizati. sub Romidniei” [corect: ,.... sub (sau Prezidenfiei) Romanie’ cu al Prezidentiei (sau 9. Rostii 4, ‘ostirea, incorecta, a unor termeni din presa audiovizuala sunteti in emisie. wteducerea emisiei, Ce “sau y... emisiunii..."? Sunt martor, de edi ; de cétiva ani, ta uti e posturile de radio si te ferienal p aio si televiziune, « termen exemplu): Da, v-auzim, sunteti in, cent sunteti in emisiune...”), microfon ~ Joan David” nol find Ta epi do che ity ), Datos revel sindicaitt vor vg ye emisia posturilor de id _ ¥ e radio si televiziune” (c Pe ida intreruperii suferite, incepand cu on va relua emisia” (corect: aa fiind...”), in urma bombardamentelc : eas ‘a si- suspendat din nou emis (corect: a zi “a ir si-a suspendat ir i »Reducerea emisiei TVR si Re eae »Reducerea emisic v sin c 6:30 televiziunea i Incepand cu ora 6:30 telovisiune + consaerat nou emisiunea’) i Radio se hotiriste astaizi" (corect! lotiriste astiiz” (corec TYR si Radio...”), ,Grila de Kites 70 «Caleidoscop» se va modifica radical!” (corect: Grila. de ¢misiune «Caleidoseop»...”), ,Dacd emisia va fi intrerupti din Cauza grevei sindicalistilor, spatiile de emiste ale Televiziunit si Radiodifuziunii vor fi reduse la 0 treime...” (coreet: Dac emisiunea va fi intrerupti...spafiile de emisiume ale Televiziunii si Radiodifuziunii vor fi reduse la o treime...”), “Noi, regia de emisie, vi invitém, in urmatoarele 44 de minute, $a urmariti «Pulsul zilein* (corect: ,Noi, regia de e invitim, ..”), »Bine ati venit in emisia noastra!” (core: afi venit in emisiunea noastra!”), Este corecti aceasta forma siibstantivalilemisie”? Daca am tine seama doar de ,freeventa” (Iui ,emisic”) in vorbire, iar aceasta ar fi unicul criteriu de ,validare” a legitimitatii stintifice (similar, oarecum, coeficientului de verosimilitate oferit de sondajele de opinie), rispunsul ar fi, esigur, afirmativ. Lexicologii ins au o cu totul alta parcre. Pornind de la remarca Valeriei Gufu Ronalo, potrivit careia, in faza de formare si de deavoltare a limbii roméne literare, “norma evolueaza in sensul indepartirii, in morfologie si Toneticd in special, a variantelor, a formelor sinonimice”, se poate constata, in acest sens, cf au cfzut in desuetudine” cuvinte ca ,actie”, yfictie”, ,misie”, ,natie” (variante cu sufisul vie”, cexplicabil prin influent rus), cfirora li se prefer, in toate lueriile normative de astizi, variante de origine latino-romanicd terminate in ,niune” (aetiune, fiefiume, misiune, nafiune). nte-adevir, emisiune (conform Dicfionarului explicativ al limbii roméne, Program ansmis prin radio sau_ prin televiziune intro ordine dinainte stabiliti"), recomandata literar, nu lipseste cu desivarsire din vocabularul redactorilor de specialitate: Dan, intr in emisiune! Ai vrut si participi ta cmisiune!! Bun venit la emisiune!!, ,..talentata efits invitata a acestei emisiuni, Anca Turcasiu”, Anca, eu. it rmultumese foarte mult pentru participarea la emisiune” s.a. Presa scrisa, in schimb, se dovedeste conseevent® in folosirea et demonstreazi caracterul prin excelenté oral” al lui emisie”): ,Ascultand radioul, gandesti, vezi, simti c& trliest éemisiunea in lumea imaginilor fiurite de tine”, ,Radioul se alla ndin nou in primejdia de a sumelor insuficiente al fi fntrerupte emisiunile datorita ate de la bugetul statului..”. Prin metoda aceasta se obtineau efecte vocale surprinzltoare si in emisiunea radiofonicd de teatru”, ,,Cénd risuna semnalul emisiunii, simfeam 0 strngere plicuta de inima si ochii mintii erau deja intt-o lume de basm”, ,,Am incercat, incerc’im asadar si _aducem la Radio Roménia, in emisiuni-montaj,” odmeni, Jocuri, fapte, istorie despre care stim atitea, dar despre care: avem inci atitea de stiut”, loan Grigorescu (..), pasionat stimulator al innoirii in Redactia emisiunilor culturale radiofonice si de televiziune, deci si in domeniul teatrului radiofonic...” ete in raport cu exemplele citate mai sus, existi si cazuri in care ori s-a impus prima variant in ie” (,comisie”, ,directie”, sinvestitie”, ,productie”, ,propozitie”), ori s-au mentinut ambele varlante, insa diferentiate semantic (,concesie” sdivizie” — ,diviziune”, ,inversie” — inversiune”, ,,pensie” — »pensiune”, ,permisie” ~ ,permisiune” 5.) Revenind la substantival emisiune (recomandat atat de Indreptarul ortografic, ortoepie $i de punctuatie, cit si de dictionarele noastre explicative), rimane de vazut daca, in - viitor, redactorié de radio i televiziune vor renunta sau nu la varianta neliterard yemisie”, preferata, in zilele noastre, fie din motive ,economiice” (,emisie” fiind mai scurt cu o silabal), fie din mimetism lingvistie, de breasla. — ,concesiune”, 10. Scrierea (sau rostirea), incorect’, a numelor zilelor siptamani ude la 0 joie la alta” sau de la 6 joi la alta” 2; sintr-o dumineca” sau ,intr-o duminica” 2; nme revedem sambata” sau ,ne revedem sambata” ? Faptul ci in romana vorbiti” se fae deseori greseli de Pronunfare, in raport cu norma” literara, este un adevar fird indoiala scuzabil... in romana scrisi” inst erorile de rostire 2 .a cotidiandi (inclusiv cea jn pres evi, ma als Th Pree ta ue sa ructia corespunzitoare, or tae vam zis eu s-a antamplat intro fntr-o duminiea”), dar nu e 8 fi trebuie $8 audiovizualii). cineva cares rin vp ~, Feferindu-se ta 0 i am fost pleat e ae plecat...”) sau Ce th fam fost plecat. ce am eat aia iu micul ecran une” (Coe are formulae, aru pe mic Ta cee eve, 0 em ee ouuols E. Emisiunea pe care 0 ast i de Ea aa a eso astepati de fa joi It alta”), De oe {eoreet? ss PE CATE a . substantivul (gi adverbul) Jo! in forma Tui nearticulaté fculat are sau valoare V'cand este ariculal are sau valor ei de plural, cu opozitit cazunle ds at oare aclverbial (deci cw hort = exe a tsantvald (de singular gi de plu erate si pgenitiv-dativ”), sau “Structurd neflexibilé). oon Risers iO dilema” gramaticala rep et Te cual Ae ana pir crea i apartn numele ee pri de vorbire cela it apartin mummers non el cand a8 d valoare adverbiala (az In cand, avand val cen cae unl ile atu at ot nearicut) este cnfundst GX 22 Fe otfeh nO ca: Ne revedem smb: exprimare ca: .Ne teved repmbai, cuvantul ubstanti . nla, ca adver’, sunt relat “de sens intre cele dou’ Ne revedem uurmatoare”, \deosebi pentru ah tantiv. Astfel, intr-o oon, 8 Be (Blevii care-1 ide mas an Cat real ach ce : Ne revedem sa “i a a ed auzibil numai cand como a et nie caoszal eine revederea” va aves loc, in au ca adverb. y, jar nu ca putin.) Tn plus, exist di forme citate, cu valoare iar daca zicem: fiecare sambatd”, ce include yrevederi” siptimines rezonabild, ai se rans ” afirmatiilor mete, voi fase din operele ‘corect, numele zilelor: ina respectiva, parm "Peni fitrirea fe, edlificatoare, extr ire sunt folosite, oferi, mai jos, literare, culle cateva exempl saw popular, 7 Ba) ew vatoare substantivalé: ,Azi e luni si maine e marti, /Pleacd Costea la Galati” (Alecsandri), ,,Intr-o joi dupa Craciun / La citinie m-a luat” (Jarnik-Barseanu), ,Mariuca, in straie de duminecii (sic!), tinea intre dinti o floare albii de trandafir" (Eugen Camilar), .Bati-te, badita, bata / Zilele toate deodati, / Cele doua zile grele, / Care-i simbata-ntre ele’ (Jarnik-Barseanu), in dumineca (sic!) viitoare, stapine, si mergem in sat la hori” (Creangi), ,Avutul lor se va duce pe apa smbetei” (C. Sandu-Aldea), ,.Bietul Moroi! spune tu daca mai are multe vineri pe pimant” (Delavrancea), ,,Avea biata fata... de ce s8-gi poarte smbetele insasi (sic!)” (Cosbuc). b) cw valoare adverbiald: ,Marti am fost la teatru, joi Ja cinema, iar duminicd ma duc la pescuit”, .Miercuri ... mos Nichifor deciocilase c&rufa si o ungea” (Creanga), ,,Veneau din satele vecine la targurile siptimanale, marfea si vinerea, cand mahalaua era inecata de precupeti” (Camil Petrescu), ,.S& nu ne mai intalnim / Numai sambita o dati, / Dumineca (sic!) ziua toata” (Jarnik-Barseanu), ,,Un batrin slab si pipernicit si cocosat, de parc manca numai yinerea” (Petre Ispirescu), .Dumineca (sic!), in haine de sArbatoare, se fac vizite de la un slep la altul” (Jean Bart). Pentru cei interesati si cunoasea, in ceea ce priveste numele zilelor saptimanii, atit valorile morfologice ale substantivelor, cat si cele semantice ale adverbelor, voi recapitula, pe scurt, urmatoarele: a) Iuni (substantiv feminin, nearticulat, invariabil); nom., ac. lumea; gen.-dat. luni; pl. nom., ac. ; gen—dat. Lunilor; Tuni (adverbial, nearticulat) = in timpul zilei de luni; lunea (adverbial, articulat) = in fiecare luni. b) marti (substantiv feminin, nearticulat, invariabil), (articulat) sg. nom., ac. marfea; gen.—dat. marti; pI. nom., ac. martile; gen—dat. martilor; marti (adverbial, nearticulat) = fn cursul zilei de marti in ziua de marfi imediat precedent sau urmatoare, intr-o zi de marti martea (adverbial, articulat) = in fiecare zi de marti. n, nearticulat, invariabil)s anti femini : Cl dat, miercurii; pl ») miercuri - ie seal) sg. nom, ac. miereurea: Fe a ac. qmiercurile; ae aed = . jercuri lverbial, © la miereuri (2 - 5. tmmiercurea imediat precedent® soy UT miercurea (adverbial articulat) intro zi de matoare: fiecare miercur' miercuti. ae was d) joi : (articulat) sn dat. joilor: oa i joi (adverbial, nearticulat) = 7 ediat precedent sau urmitonres | iverbial, articulat = in icons . co e) vineri (substantiv feminin ear ae farticulat) se. nom 2: jnerea; gen.-cat. : iat, vinerilor; vinrile Ben er, eau vit aiva de vimeri imedia precede 4 yinerea (adverbii al, articulat) f) simbata (substantlv feminin, vsambete; carticulat) SB. NO (substantiv feminin, nearticulats 2 wre, ac. joias gen.~dats Joti pl noms n cursul zilei de joi, fn ua de joi im joia (ad invariabil); in cursul sau urmatoares n fiecare inert. nearticulaty; sg. genta vm, ac. sambiita; gen- at, sambetelor’ « sambetele; gen-—dat. sam ; Sao iculat) = in cursul zilel de sau urmétoare, {n fiecare sAmbdtd. sticulat); $8- Be" (articulat) sg nom. duminicile; gen.- vine! sip pom. a mbes at, sfimbetef, pl noma ! dat sire arabia (auverbial, nearic™ sam nbata imediat precede ambit in simbata imedial ata sion bat (adverbial artical) = Mt ay amined sulbstanti feminin, nes 4 c. duminic atl sie ple niom., ae. duminl : a dame : da cen gon dat. duminic pl DOM dat, duminicilor; duminid (advet i i in care ne afl A at Ae shit ‘gaminica (adverbial, articulat) = in i ied ini rasta expresit i tocatiant (ee OED n ula cu urmatoarele sensurl: st S De joi pant mai (de-) apo! niciodatas pe # Din jot in Past (ariverbial, nearticulad) = fm pHMD duminich = Ja nesfargit, merews = din cand in cand, foarte rar 15wA avea multe vineri” = a avea multe * A purta (sau A tine) cuiva si 8 cuiva simbetele” pizmui, a urt pe cineva; a p aes fact riu cuive * wA se duce pe apa simbetei” od e imb Pripidi ase distruge; i atunci cand ned saimbiita deeat duminica” = se spune ond atend cuiva o parte de imbricaminte de dedesubt zilele de af aatminied” (despre haine) = care se poarta in lc sarbitoare; care este de calitate (mai) buna * le de trait; a =adusmani, a @ purta (cuiva) un gand rau, a cduta si = 4 se pierde, a se 11, Scrierea (sau rostirea), incorect, @ unor nume proprii geografice ” (articulate) sau nume de locuitori Tail” sau Tas Slarasul” sau ca See mipsel? sCalrasut” sau caérasial 2; timigor »Gorjan” sau gorjean 7; aClujana” sau Clujeana ? etc. »Numele topice mas. vu ice sculine au, in gener a ‘earculati (Cluj, Roman, Bae, Ing), pe cand acne ‘articulate (Timisoara, Craik str ln Craiova, Bistrifa, Oltenifay", i ar te conditi ie a fon Gent i sintactice toponimele putind sa apari ue ‘a At cea obignuita”. .Nume topice (..) neatieulate apar te un oras frumos», «Bucurey tuneori articulate: «Clujul est este capitala (ari Tehtite Mloara Avram noteazt ci genitv-datial in al ye Cranage umelor de Jocuri (Bistritel, Briel, Cernet Crate, Do rea Moldovei, Sinaici, Sulinei, Targovistei, dar: Dundirii). Fonetismele sunt mentinute la Ge. ie find reproduc. selectiv]: oa: Timisoara Timigargg ‘omana — Comanel; k(e): Caciea — Caciedt 76 Vegai. Uncle nume proprii au variante regionale in -ii gi cu altermante fonetice: de exemplu (..), Brailii, Timisorii. Numele de locuri pastreaz uneori si in nomenclatura oficial asemenea forme regionale de genitiv: Campia Turzii, Gura Siritii, Gura Teghii.” Practica scrisului ne arati c& aceste ,norme™ nu sunt bine cunoscute, de unde gi formele gresite ale unor nume topice din presi: ,Maestrul ar dori si viziteze Tasul si si aibi o discutie cu Ion Iliescu” (corect: ,Maestrul ar dori sa viziteze 1.."), ,Marti, 27 iunie, orele 10:30, dl Nicolae Dragu, exprimar al C&Miragului, a tinut si adreseze urmatorul comunicat ...” (corect:,..., ex-primar al CHlira a tinut s adreseze...”), Dan Bittman a impirtit inele de Zilele Tagului” (core de Zilele Tagiului”), ,.Ziva National a Roménici este Intampinata cu cinstirea cuvenita de catre toti locuitorii ‘Timisorii” (coreet:,... de catre toti locuitorii Timigoarei Surprizele nu se opresc la erorile sus-citate. Unele nume derivate de Ja aceste toponime, aritind provenienta sau originea locali, cunose si ele ,ortografieri” neconforme cu cerinfele limbii literare: «Clujana> este una din cele mai selecte producitoare de incaltaminte din Romania” (corect: w«Clujeana» este una dintre cele mai selecte..."), ,Aceste trasituri, venite din ascendentul gorjan al scriitorului (corect: y.. venite din ascendentul gorjean al scriitorului...") ete. Care este adevarul? Se serie (gi se rosteste) ,clujan” sau clujean, ,gorjan” sau gorjean ? Desi Flora Suteu si Elisabeta Sosea accept ambele variante (in lucrarea Ortografia limbii Toméne), sunt totusi lucriri normative academice (ca OOP, DOOMLR) care indici o singurd forma corecta, sufixele -ean (fem. -eani, -eanc) scriindu-se si pronumtandu-se cu ea dupa consoane, chiar dupa s, j iesean, muresean, blijean, clujean (nu ,egan”, ,muresan”, ,blajan”, ,clujan”), dupa vocale sufixul sean scriindu-se si pronuntindu-se ian: buzoian (nu buzoean”), Deoarece existi nume (de locuitori) a edror derivare = de Ja toponime — este mai dificil’, voi da, pentru cititori interesati, formele literare recomandate: Tay 7«bai (< Baia de Aram); + biimarean (< Baia Mare); + romascan (< Roman}; + argesean (< Curtea de Arges) + tosiorean (< Rogioti de Vede); + severinean (< Drobeta-Turmu-Severin);» gheorghian (< Sfantal Gheorghe); + humorean (< Gura Humoral) « sinaian (< Sinaia), + mangaliot (< Mangalia); + sinnicolean ( somer), 0 (eX. apropiate lor: € (ex coafor), u (ex: bordiire > a unor neologisme " 2; ,corijent” sau wun” sau clovn ?; C0! uw ; metro” sau metrou ? rancezii stiu ch vocala 6 (scris locuite in romaneste cu sunete coiffeur > bordura) etc., care, cu unele 719excell, se rostese asa cum sunt serise, Unii vorbitori insé, petindnd seama de normele ortoepice, pronunté dupa modelut francez anumite neologisme (spundnd, de pil 1 »primiera” in los de premiers; ,masézt” — in loo de masaz’), model, cae, cera, 8 extinde, gresit, si asupra unor termeni de origin englezi (auzindu-se, de exemply, ,performor” — in loc de Performer; ,suport8r" — in loc de suporter) Alle cuvinte franceze, terminate in e sau o accentuat Ave au Primit, in limba romana, terminatia -eu sau -ou (ex, imprimeu, bistrou, tangou, macrameu), se aud decoy Promnfate framjuzeste(,imprimé”, bistr6", tango" macramé”). Sub influenta timbii germane, grupurile st si sp se th Fareori, »$t” $i usp” [ex.: stand” — tn foc de stand: vSlandard” ~ in loc de standard; ,start” ~ fn loc de start stat (de plata)” ~ in toc de stat..: ,stoc” — in loc de stoe, “spicher Spt, lee de spicher; ,spiterie” — in loc de spit chiar cuvinte de provenien rostest erie]. Alteori, germana, recomandate a fi rostite Cede acheti, strand, strudel) se aud promunjate gu yst”™ (,stacheta”, , strand”, ,strudel) Exista i situatii cand neologisme din aceeasi familie lexicala sunt promuntate diferit, cu j sau # in Pasaj (nu: vPasagiu”), dar pasager; corija, dar corigent (nu: ,corjent”) Date find influentete aratate, redim, mai jos ~ peninu een goto listi de neologisme s ciror exprimare Cunoaste , fluctuatif mai freevente: at (nu: ,advocat”); * birow (nv: bur” * bistrou (nu, bistro boxer (nu: ,boxde" 4 buret (ind texts) (nu: ,burete"); * cangrend (nu: ,gangrend"), + Jerseu (nu: ors); * eentina (nu ,santim”); + macrameu (nu clown (nu: lun”); * masezit (nu: ,masbza"; Scomplezent (nu: omplezant”); _ « masor tau: someon’ JComplezentl (nu: ,complezanis"); « matrou (nus, mete * corigent (nu: ,coijent” * pate (ru ,pate"), ‘demite (nu: demi”); * desinemta (nu: ,dezinenta ecoser (a 80 + standard (nu: ,standard”); + stoc (ni, 800") + stofi (au: ,st0f8") sestuc (au: stue")s + suporter (ov: suport"); + stacheti (nu: ,stachett) + strand (nu; ystrand”); 4 Strudel (nu: ,studet”) 2 turnurd (nu: tumira”). pia (on: pein) “eetormer i perord een om: gerne Sac (nu: ,,prémiera’ + premie! asain (ou: ,saten”); ‘ spicher (nu: ,spicher") ‘stand (ou: stand”); 14, Serlerea (sau rastirea), incorecté, a unor ‘termeni medicali, sportivi, religiosi etc. a KS sex?) procreere" sau procreare?; a baits oir tenis funeral" sau funerarii?; .fruntalii” sau sau fruntai i? etc. ® - 7 Ignorarea limbii literare, in. general, aia nommeler lexicale, in special, are consecinte negative in och ge ee eee ‘i apartinand diferitelor domenii s wunfare a unor eurvinte apa " Se "1 ‘ i igi ilizati in caracter medical, sportiy, militar sau religios u formularile de mai jos: i + yDe 17 ani ea imobiiza pat, ator se drepte .” (corect: wun datoriti, hemiparezet deep.” | ete literar, provenit din fr. hémiparése, este compus cu gt emi (nu cu lat. semi); a el a a municipiu cabinetul SECS; tn policliniea, exist cabinetul de contraceptie” (corect: semiparezei ”, caci cabinetul SEX, ...”, etica”, nu ,,grafica” a A sees” reprezint& structura ,fonetica”, nu graf entru ed secs” reprezin feet go Cuvantului, deci ,sees” doar se pronunfa nu se si serie ast ) + ,Repdiaten rept stlai de proereere 1a jagte tot atat de multe consecinte ca actul de nisie’ ents full de. proereare..”, finde nu ext ant i cu jrecreere” = odihnd), find e gi tata cu ,,recreere’ odihna), racreere” (analogie fort is area al veebuled a rocrea” (A Rags! Boheepe ni reproduce QESuporterii erau atenti st prindd una din (sie!) cele 10 mingii de fotbal «aruncate» cu generozitate de domnul senator...” [corect: ,,... una dintre cele 10 mingi...” (asemenea lui legi < lege), articulat sg. nom. — ac. mingea ~ g.—d. mingii, pl.nom. =ac. mingile, gd. mingilor]; « Era recunoseut de calariseni doar prin vestimentati costum, tenesi gi sapcd Coca-Cola” (corect: ,.... costum, tenigi...”, din cauz& ci, provenit din engl. ‘ennis, substantivul nu sia modificat vocala -i-, preceda); © Un ghinion pentru echipa Sportul Drumu Subtire de al avea la tuse pe arbitral Marian Culea” (corect: ,,.. la tusa...”, ciici aici avem a face cu forma de singular ce reproduce cuvantul de origine france2a touche, care, asemanator lui case < casi, are pluralul tuse); . in -e- sub influenta vocalei care 0 © 200 de numere cu arma la picior. Cuvantul, ca un glonte.” (corect: ,... Cuvantul, ca un glont.”, pentru ci norma stabileste ca literara forma glont - gloanfe, iar nu varianta »glonte”); # ,... stunt evidente atat pe harta local, eat si dincolo de fruntaliile ei” (corect: ,.... cat si dincolo de fruntariile ei”, care este forma invechit& si arhaici, adaptata, a franfuzescului frontiére, etimon si al neologismului literar actual: frontier — frontiere); # Este vorba de excadroane de Calarasi inzestrate cu tunuri, pusti si cai, de la care satul Tgi trage numele” (coreet Este vorba de escadroane...”, fiindod se serie si se pronunta, la singular, potrivit cu forma din limba de origine, fr. escadron); * ,Deputatul Naidin a participat sAmbata trecut Ia 0 festanie” (corect:.... la o sfestanie”, din cauzi c& acest cuvant urmeazi modelul slav ,[o] svensteniie”, forma ,,festanie” fiind © variant regional); © Au loc, la cimitirul Ungureni din Craiova, file criticului de teatru Victor Parhon” (corect: ,,Au loc... funeraliile... “, cdci ,,funerar, -4”, din fr. fiméraire, este adjectiv, iar aici avem de-a face cu substantivul funeralii, din fr. funérailles, lat. funeralia). funerai igi: su rostirea), incorect’y 2 HNee 5. al i, comercial ete. meni socially administrati ” say eseroc?: pancarde” 5a gr day vagabonda?) .excror anda” 52U. . - gogosstie?; eratie?: —_ «i Lu remunerasie?) _P vaearde?; goose gau itinerar? etc caror ortografie (Si ortoepie) i strict specializate se observ rig cuvintelor @ ‘ “awa se Viiteazh He doment ee ssehtoapét ut in articotele precedente “> Clr cum 5-8 V7 ava gommenii foarte TavBh: —, amaijos Ta urma urmetor, am i * ee (cored: o-am cresct 0 VE formeadh, fart altemante dcinentel oA” 12 maseulivul: rabondus); iad gabe BE aan Tn le a0 «Lao hun asin fie ilache rat o mafioata” (CO™ onsiat mafiotd”s oie Moa”, a forrmares feminine ‘ ade ani) din éiflongheaz i sy doilea exeroe este MLC (40 de ani) «cel de ¢...", deoarece “Cal de-al doilea eset sce : i a es ui su france? CAmpia Tur2ii” ( euvntu! urme: saz, far abatere, St uctura etimonu! ae gtrul Nicolae Cervents C8 senumeratie 2 ge a ee ri, Se fu i arin qiologie pops fear MI a mea Se i rij... UNO e| area unui teren in vederea amenajai carburani $i lubrefianti” (Cone depozite de carburan{t # jepozite de cai uranti si lubrefiantt (cows : 7 ne pentru © vagaboand! femininul alipire @ ie, v' iceprimarul (onorariu) de t Ba Nol cu a a pistrat intact, fir sh pfere vreun proces de disimllare bul © amentale a arde antiguvernamel * ei in cauza arborau PARE si destul de sugestivs gogost infipte in pat” (Gorect! »- aTborat 83pancarte/placard splacarde —antiguvern Banearteplaaide angen find esi, spacer este ret! eonamin sb a mints ambele de proven a al + sDosarele fostei S baa caso eats ose Securit ar putea site sso vein eo gogageri” [otc ves ose" tet fo ru sual eolog teen iat xu! neolog ee ay (er 8" ease pier seen ere) oe ual ee ae sa ha indie (griding + -a r griin eradin sare, pielirie, pependrie, srerie” sau ca in sie = infarie, Hicaitu % ye. vivacele consi ai eae easel coneie: Tosi 4 fie imeresind se de feral nos prin pete cae : seful pazei” (corect: turd, de pared ar iiostrie<" Nip se8 de i In", pentru ca, asen e de itinerar He oat tect substantivului ab ie EAnssuieYa banc trearleilatiiine ee ieminatia ci. fore neato tier, din ae af Un numar de 12 | din fr. itinéraire); ee 2 locatari ai blocului Flora aan aie jurul inimilor acestor oameni>* (co a Saal lela deoarece, conform entail alterneaza cu e in Tene ee He prounh ea dct koa Gh shea(a/ghejuri, cheamd/chem, dar ind nu exist forme alternative: chiar, aaa i . ghiaur). 16. Scrierea (sau rostirea), incorecté, a unor i, 1 termeni morali, $1 i et Ce percept sau tau precept 2; widele” sau i Cunostinta 2, dele Sadr dass ' stint 2: polronitate” sau 21 idee 7 canostins sou 9 spradentialitate? sau pridants ?.ete wdictie” sau 3 Pete. Substantivel averior ibstaniveler et vale fri, cone, di elle ae ede a sbetach formaiat 4 cum se poate veda fn exemplele ve i. tormulatt sin cazul res Ce UITEAZES dezechilibru vilor tineri painks dui sonvauigie dates atonle geen intre valorile pe ear care 84 » (corect: pereeptele doctrine: satanice forma gresiti, acumulat 5 preceptele Movirinel .”, cet percept” est® Pr inut prin, metateza vunotelor Te > “ef 2 substantivull precept <1. précepte at praeceptiun)s inventat absolut nicl © ideie « ,Dostoievschi n-a a [eorect: » nici 0 idee. nue — ie, la nominatt e ca alee sau idee, di ca; maree, onomatope > pentru c& se serie ‘y-acuzativul sg. al in fr, ide, ca i la ve) sal olitica original: fi se promuntli € = €. ‘aor substantive feminin finala unor feminine invariabile ( ja pluralul unor neutre ea: eve muzee) ete.) ar tucreaza acum in eunosttingt de cawzli pentru of fn eumostint’ de cau’ cu constiinta, S& sunt foarte informat? dleoarece, neavand nici o legiturt, analogic’ formeaz’ de la verbul cunoaste * “suf, «int; Ia fel se seriu pronunté cu un “i derivatele recunostintl. it poltronitatea coment tin de «Cele mai jntemeiate fin de tovilor, analistilor, sau mérturisiio! > (corect romana, avand deja poltroneria comentatorlors- cai himb: pertantivul provenit din fr poltronnerics si-a creat, in acest can un alt derivat cu ajwtorl ‘afixului y-itate” analog ev *, ,generalitate” etc.)s *abititate”, legal # Eugor Iitate financiara” (eorect: vencam afacori dupa republe de prudent: ant financiara regulile de prudet fiindca termenul gresit este, ¢ ‘poltronitate", construclle fortata, ereata in_analogic cu * ordialitate”, .,mondialitate”, neexistind un sufix romancse “Jjalitae” pentra un derivat ca _prudentialitate” 15 iunie (marti) * (corect! la fel _ ora 11.00 — verificarea dietiet si 2 aptitudinilor muzicale” — yerificarea dietiunii..". ‘caci limba Titerari a preferal, fine, modelu! latinese dictio, -onis): ‘Aceasta deoarece demitizarea gcoleste zona abun dupa 1996" (corect! 2008 consideratd tabu ...”, nu pumai pentru c& etimonul franc ubstantivul in diseutie primeste wh % ‘atunl, ighuul, paspartuul 1 ca in cazul tui nal Jez. este tabotl, ci Si 4 suplimentar 1, tabuul), considera pentru ca doar cand se articuleaza 8517. Scrierea (sau rostirea), incorecté, a unor adjective variabile sau invariabile vanaloge" sau analoage?; atari” sau prefectoral?; _,cheli® Piperate?; ,inflamatorie” sau aleatorie?; ,contrarie” sau atare?; prefectural sau chei?; ,pipsrate” sau_inflamatoare?, ‘sau contrar§? ete, sau } waleatoare” Deformatile” pe care le cunoaste vocabularul, atung} cand ‘se neglijeazd norma literard, nu au in vedere. numa, substantivul ~ de fapt,partea de vorbire cea mai bogat adjectival, asa cum se constata in enunurile urmatosre * Atari fragile structuri liricy Precautie...” (corect: At adjectivul este invariabil, 1 i, ci si # se cer contemplate cu fare fragile structuri..”, pentru ca feaviind forma de plural): -La fel se petree Tucrusile si in sistemele electrice aualoge” (Corect: .... sistemele electice analoage”. ates adjectivul analog, din fr. analogue, lat. analogus, cunoaste, sub accent, altemanta foneticl -o-/oa-, diferentiind formele masculine de cele feminine ale diferitelor adjective omolog — omoloagi, analog ~ analoaga, olog ~ oloagi, snob ~ snoaba cee uiemante care nu se mai realizeaza in uncle neologiame ca: biologi, eardiologa, filologh, geolog psihologi, baraci, echivocs, reciproca, univocs); ~Rispunderile ‘au revenit unui oficiu prefectural, pent ea sitenii din Cuculeasa, Zoitn $a. si beteficiee de jurul necesar” (coreet: .. oficiuprefectoral,.”" ‘Rides (ermenul vizat nu este un derivat al substantivului prefecturd i un Impramut care pistreazi forma original aft. préfectora Spr entnt @ dovedti ca barbatiieheli sunt cei mai sexi, TRURte Star a aranjat», cu ajutorul computerutui, ative cheliosi celebri™ (corect: irbalii chei..”, din cauza c& nasculinul ehel marcheaza pluralul prin alternanta fonetied i yicmanta consoani/vocala fiind vizibilé si la alte eusints stul/destui, eopil/eopii, pun/pui); * oE drept, preturile sunt sunt cam piperate™ di ‘am piparate...” [coreet: > edei euvantul este un derivat al verbu 86 ului ja rand for le antivul piper eaza de la substantivul ‘andul lui, se formeaz je, la i in ngr., sb. »piper iflamatorie Me ita anchilozanta este © oe; a rigiditate stair, ites clin prin dere, diate 2 attsoloanel vertebrate” (corect: i eaauae coloanei ve iz, prin terminatie, nu urmeai eer antuzese: inflammatoire): * unul frantuzese: i Viicare a imuniti je, banuiala ca in imine, pana la proba Ga Z pana fa mentare Famine, politic’... (corect: +» | parlament despre o disput polit i este, ca in cazul fapt ¢ vorba despre o Hsp Pe ecomandatl este, ra..." unde forma 1 roba contra « francezi: contraire); sé ie origine fran are, dup& cum 5 precedent, tot di sin neste 0 chestie aleatoare, ae a8 teiite efecunte” (corect: ACcas timele dou’ diese exerciti reve, in contrast cu ultimele dou ns nti un Imprumut al latines reprezint pipers, ca (au »pipar efonic rogresin a inflamatoare. 1 latinese, oe aoe ormularea. <2 doves le chestie aleatorie..", d exemple, acest adjectiv literar aleatorius). i ita, cu cifre jerea, gresité, cu 1 ey numarale cardinale = seca aero TEES in @ ochi" Sav w+. seg ihaand ° aptamand -.." 75 eae eepure ean sa no Sieun ban in plus»™ ? etc . in patruzeei si sase de ant, a ee ch eT zeci si una de biruil 3 iabinda si tre ah i de batalii, dows ford izbindé gl MCMC \, praila. In alte trel de . ‘in sfargit, in dowd zile ajv nee te ake (Delaveanc fa gin alte dou se-ntoarce”s »® PUSS ‘alaction), Tre an! Mo si vinde masa gon ale doy : de da Si eeu! Sn Sava” CRW emiant intai ta Ti a Hand ei ry primesti 2" (Cogbue). Lau est 30> 20 mie oe Rje inantie” CTopfreean). Pe ewe NN ion > (Sbiera), sin af i fe de lei” (Sbiera), sin : i daw si 9 mie Oe ser in ourada un ple de oxen en ensei, cei 0 Sut de aan ips arava departe” (Calineseu), ,Urease tuna depts” (Clinsey). ee ‘han trel-patra Jumanat ot Bineisprezece se mai st (Rebreanw), in apropie! cu plesnete de bice cait fnalt de peste “ein -sase copii stau Tungiti pe Jos- Sn burzunar® (Caml Petrescu). : Att ceringele (Formulate de St seriitorii_ roman fingvisti), o@t si s de cei doi lingvisti), ef oe a suw-aminate sunt fle necunos fie ignorate, cici rile de mai jos elele (ol oh ' ; gnorate, cic con bt a nti eonspiri” inaderenta autorilor [or 1 acest ot i vAu ars paiele, porumb si 5! 28 pe dicdindu-se la valoared. pagubele ridiedndurse Tt val andu-se la valoarea.. a ragubcle Fidicdndu-se la val Se a pesouned ae iin © subcomisie a EMAL oe ae 2 ee 8 teva Lun), O oetra din eined persoane”), C4 a carseet -fomnat din eine pesoane”) CCN ate ds F (corect! yes © magazicy A oe afta in Romani, JE fe la «Confectia Alexandrinis» asa apt ore Cateva femei, veeo opt, de I onfectia f rect: aAlexandrinis»...”), in ‘imp ce unii erau pentru formula Societiti (..), erau voci care afimau oa Viitoarele 5 societati my Vroreat# Pe cont propriu” (coreet: , care afirmau og Viitoarele cinei societiti nu vor rezista Pe cont propriu”), Prin Sxtinderea cercetirilor, s-a stabilit od cei au mai comis 5 furturi de componente elective si electronice” (corect: ..., 5a Stabilit c& cei tei au mai comis einet furturi de componente clectrice.."), ,Celelalte 2 fete s-au ales ou nite ratati, acum si raat” (Corect: .Celelalte doud fete «au ales cu nigte Feat), Concursul «3 arti si-un ban in plus»” (corect: ~Coneursul «Pret cirti si-un ban tn plus»), .Dezbaterile au avut loc pe § sectiuni.. (coreet »Dezbaterile au avut loc pe incl seetiuni..”), ,Putem discuta intre 4 och (Corect: ,Putem discuta intte patru ochi"), Un gust cane te priveste ~ 1 calorie Coca-eola light” (corect: ...~o calorie = ), Lam ineainit cu 1 an inainte de easitoric pe birbatul meu” (cotect: .L-am intalnit cu um an inainte ..") (Corect: a. = tred izita Papei ~ 3 zile istorice” ile istorice”), Toni Blair ~ 4 ore de lueru la Bucuresti” (corect:... = patru ore de lucru la Bucuresti”) »Premier League, Un gol 513 puncte” (eorece Un gol si trei puncte”), Daca va reusi si adune 1 miliad, Primaria Cilarasi Prinanbita locuinte sociale” (corect: .. sf adune un miliard, Primaria Catéragi..”), ,Regretatul Chifeces accept propunerea celor 3 prieteni de a iesi pe ultimul si drum in echipament sre CeOreet! 4. accepta propunerea celor tear prieteni..."), ~Ambitios din fire, reuseste 3 goluri consecutive in min. 67, 70 si 79” (coreet:,,.. reuseste trei golun consecutive...”), ,.Dupa 2 Coreen, at sitms in Finalé echipele Comper si Tuventus” (corect: Dupii dowd reprize.,"), $a intélnit cu 4 prieteni, Boaetind Propunerea acestora de"a se_plimba cu barea pe Borcea' (corect: ,S-a intalnit eu patra pricteni, ..."), , Situatia ated @ LM.Murilor se reflecta in investitiile care. s-au diminuat in ultimnii 3 ani eu cca 40%” (orect: a diminuat in ulimit trei ani cu gen 40%"), Cele 4 luni de criza Politich au costat enonn” (eorect: Cah: Patru luni de criza politicd..”), Medicinistii au eigtigat stagiul de 1 an dupa licens...” (corect: au cAstigat stagiul de un an dupa 90 ri...” (corect: >), »Pretul de este de fost impartite in 7 4...) »Exemplele au fost impa ioe pe HP eiapiste au fost impirtite in sapte sec), verte al licitaici este de 7 mle a Goes peed ae i” orm datelor Ps eae ane leer ea 6 mai au depus solicitarea di . i la 6 ma = fs yar firme Esc ao spr, conform OG 79/198, doar 9 ime Miner (oreo dour noua firme’ re) cal tonul de ULM. reprezn sl Slo Pore vic care, dupl 1990, a creat locuri de mune isi - Saee ssiloed de munca de un milion’ ea a 2 reat oer ene du ion”) of 2 siptimand. pe ira” (core: Un sj, dowd ene siptama pe litoral”), ,.De on rf ‘come ibe perralicnd cauta in univers 0 pulsajie regulatl {core De bere (Fs esi, personal, il cu c cca, doi estronom australien..”), ,Desl peonal cuss flocs 4 ni de zile, niciodaté nu m-am_ ae (ee - flan rae ta als modestia i bunul sit (il i yn : ieee a nu m-am indoit oe a a atru ani de zile, niciodata a oS ae cata \ * rama ei int a % Fsldouk calitati foarte rare..."), .,Dram: Nonel le rat flet_arune: le 4 vamuri yncat in. cel inuisuflet_ aru : e unui suflet aruneat in cele patra vantur Drama unui emi reugeam s& ma angajez m liceul de 2 ani, nu % orect: ,Terminasem liceul de doi ani, im core ” ci eu fevioar’ de tebe ‘ind (..), nu eram nici ew fecio: reuseam...”), ,Jn_ primul ra ” (coreet! acorda (corect: iti.” cunoscusem cam 4° baie is la Cumoscusem eam patra bat rea), gresita, stirea (sau scl 3) *8y umor verbe si locutiuni verbale & aib’ 7; (eu) 58 lati 2; 488 albe” sau si alba 7; (cu) sau voiati 2; «58 aibe” sal ba 2; (ee) 2) mult sai (eu) #8 continu 2; 58 f (bogat)’ seu 88 fi (Gog an cumin sou ne mar 72 ve f urecheat 7; .a dan petec’ sau a da a urecheat ?; .2 in afa antive jective pe care le-an " : in afara unor substantive si ad ; 0s de s modul lor defect es 5 ferior, pentru m me verbale care st Se es eo oo aanliieat db Rais pronunar 1intrebuintate gresit de ca persoane, exemplele ce ur acest lucru: tre un_ numa relatiy ‘meaza dovedind, in chip regretabil, * Aga cum voi vroiafi si din tot suftetal, doctor veterinar” Yoiany/vream.., aiungeti ceva, si cu vroiam, ‘merg mai departe cu studiile si si devin (corect: Asa cum. yoi voiali.., si eu ici mu sunt recomandate formele ‘hibride, taminarea verbelor a v: Tea si a voi: ,,vroiesc™, Citi, =Vtoiam”, ..vroiai”, ,vroia”, svroiati”, wvroiau® (literare fiind: yreau/voiese, hmm vruvam voit, (eu) Yoiam/vream, voiai, voia/vrea (noi) voiam, voiati, voiau/vreau); Este obligatoriu ca un verital anumita libertate a gindului, o a imanente...” (corect:,,.. si bil om politic si aibe o numita coristiinté a unei morale alba 0 anumiti libertate..”, fiind {a conjugitile a Ia, a Ila si la majorite celor de a IV-g formele de persoana a Ilka sg. spl. sunt in ae iar verbul a avea este de conjugarea a Ia), vs tea sii continu si visez si si demonstres ce dansatori talentati are aceasta. tary” (Corect: As vrea si continuu..”, pentru ci verbul a continua repeti, la pers, I a indicativului $1 conjunctivului prezent, vosare “y cu care se feamind baa lexico-gramaticald a eavanieles (pentru personne Sensurilor lui gramaticale an raport eu celelalte ersoane); * »Nu © © rusine c& nu meriti $i 84 fii bogat!”, deoarece verbul a fi 4 Ia a conjunetivului prezent, singular afirmativ); 4 2Dtasi cititori, meereim sii ne dumirim jn legatura oh Gul sitului care La prins pe B.C.” (eorecs, rvs theeredim SH ne dumerim..”, cici a dumeri provine ae bg. domeriia care nu La modificat, Prin asimilare, pe decat in Vorbirea regionala: ,dumiri", . omer! os i fi bogat!” (corect: are forma fii atat la persoana si la aceea a imperativului 92 insemnat de rine’ si alc rechea, deriv: ui silabie si al celui morfologie, a urecht inci la fel ca afiazA cu -ea, nu cu -i funn arches ogre she: erechea, ingenunchea 5.2. . es. veer MPD Reig spun cf ra dat tn pelec’ Op. i a ae “5 la fel cain cuvintele (oe ” ee ra (ou sdestructiv"), genitiv. (nu gene, nisi (ou nite ir i u,,impiedeca”), , nu nfermerie"), impiediea (nu ,impiede tere (ou “Tnanere’) rate (jae), estate (oa ona pete laspe ec”), piersic (nu ,pierseci”), purice (n {nu apetee"), piers imite (nu ,rimete”) pense a Am remarcat ci evenimentul a fost girat en + Am remarcat c& ¢ a alia constanta, ereindu-se, in acest fel, sien Pde (corect.. eredndurse th acest fel ws pent Sint (core erent sent filor 1, a Tha, a ‘ inte reson cg h teria de bare proentla dria | 3° adaug Ce nd; cantand, lucrind, ti ind, facdin “4 snd. dar dormind < dormi, povestinc nd, (cor cui sulfixul modal. coborand, hota < povesti. ja" 2; ,etapele se i ,ceea ce preceda” ?, ,. ee oer ere caecelar 2, -flmele care preced” = preceda"? a fuziile nenumarate pe care m aratat, cu alta ocazie, cont s ae 1 vorblt le foe ate! fd, folosind in exorimare verbo multi vorbitori le fae a fi in exorimare Yer de conjugarea a TI-a (de tipul: a plicea x ee scidea, a prevedea 5.a.), Ie pron ae ae vga Mea a plas a tae", ot apart eae 2 conju pei Alte verbe, de conjugarea aly on 7m ie f garea a a auc fcedental forme, eesite, de conjugarea a Ts (a ie (aut ahi oa desparte” pentru a desparfi, 2 im pdf, ya ae” pentru a gt. ,Citeva neologisme — a entra a ne & dupa conjugarea Is Sin naa iei — se conjuga dupa conju evi Gramatica Academiei one | witbas precede # precede, sueat § ste fms na aI", Cauzele, c . 4 find cea de conjugarea : recomandatafiind cea esa Cuzco amestecului” verbelor din urma se cer afi exp 938) pe de o parte, exist formele mai vechi: .. gg Precede», «a succeden, dup modelul etimoanelor din lating, apartindnd conjugirii a Ill-a, iar pe de altd parte, ,,formele () 4 preceda, a succeda, dupa verbele corespunzatoare din limb, franceza, care sunt de conjugarea I, (...) considerate azi cele corecte. In consecingl, vom scrie la persoana a 3-a singular sj plural: (..) preeeda, succeda, si nu ,,precede”, ,,succede”, cum adeseori se pronunta si se scric (Limba romand corecté) b) pentru e& persoana a 3-a plural a verbelor de Conjugarea a IL-a si a Ill-a, precum si a unora de conjugarea a TV-a coincide cu forma de persoana 1 (conjugarea a IL-a: eu vid ~ ei vad, eu tac ~ ei tae; conjugarea a Ill-a: eu merg — ei merg, eu fae — ei fac; conjugarea a IV-a: eu aud — ei aud, eu Povestese — ei povestese, eu hotiirase ~ ei hotiirise), exista si tendinfa, vizibili in presi sau in emisiunile RTV, a confundarii Persoanei a 3-a plural a prezentului verbelor a preceda gi a Succeda (care, ca sia cinta, a alerga, sunt de conjugarea 1) cu Persoana a 3-a plural a verbelor din celelalte conjugari, ‘omonima cu persoana I singular: eu céint ~ ei ,cdnt” (corect: ef cnt), eu alerg ~ ei ,alerg” (corect: ci aleargai), eu preced — ei ,preced “ (corect: ci precedi), eu sueced — ei ,succed” (corect: ei suecedii), asa cum se constata in enunturile de mai Jos, extrase din publicistica actual: »La Finta Giardiniera de Mozart gi Arabella de R Strauss preced momentul absolventei” (corect: Strauss preceda momentul absolventei”), ,,Prezentarii de fa scenariului fi sueced un spectacol extraordinar pe care invitim s&-1 urmariti” (corect: ,Prezentirii de fata a scenariului ii sueceda un spectacol extraordinar. ."), ,dar secretarul general continua si primeascé omagiile fidelilor sai care se succed la tribuna” (corect:.... continua si primeasca omagiile fidelilor sai care se succeda fa tribuna”), ,.Etapele loviturii de stat se succed conform unei logici #tré cusur, prin manipularea populatiei si atragerea armatei in acest joc periculos” (corect: etapele loviturii de stat se sueceda conform unei logici fir cusur..”), »Unii adauga si metonimia’ prin care se numeste ccea ce Precedle in loc de ceea ce urmeazi, sau ceea ce urmeaza pentru 94 ett ce PI cece in care se nuumeste ‘au ceea ce urmeaza Je de gol se suceed ea — pe post de le si fazele de ima pr ” rect: 4... metonimia | -ecede” (core : i regedit in Toe de ceea ce umenZh ae receda”). Actiunile si a + abele port, insa jocul lui Ne Sele port, ins’ j are Ja ambs jel NE pee oe acy porti..”) »Faptul ca ice s ic da in continuare la ambel 2 ee ae Mn al Se SUE revit dovedeste Cn ee rade aprare” (covet: oFapl © 4 oamenii. wk “I dovedeste eo op spl bh on ie preced puneres in actors 8 ofS desi Se Fo ae dee AS UP oe a ofensivei..”)» 0 clipt (eoreet: =r" Tefiune a ofensivel..”)s a genera “in actiune & clip se Race an duce neapirat a un confit cu pin se succor eae 9 sce Me OT go, Oe een), «Transmisile TY inde Te toate conflict Cu Parvati reusite edi se suece nase ie Ailmele se Geviiunilor din Tame, pent cine, Sur canalele Cransmisile TV in direct, casetele NS # Sn a ¢ sueceda in aces! eolectivar” (corect: mite TY . an : are se suct flee aru ale danstourl® Ene S6 SSE te a gaan (a sfrgital mii” Core tea ; ' care Se a putea conan ale dansatoareor eare S© SWOT Oral Eatin. i toate filmele J S a. Si apoi vin atone ane 3 ae i toate filmele care preced! (Goreet: Sia intr coee Ct {otul ses sf ia masu imprevizib ii rea rea, improprie, in comunical ‘a fi jilimele” 20. Reproduce’ presiel ,inere ghitimm a ao il itimele” SAU n+ vit ta normalitate antre_ ghilim - seat ag deosebite” ort Siam inainte...’ “rromeNa,aperen, 2T aatob mergn) Pinker condarinatl inte sila Se ‘Sau ,suntem condamnal y ctf sss parte a digeursutu” se pum 8 > ju co vorbire dire 95 = cuprind, mai inti