eres) Ce sa le spunem copiilor CUP cute) Purr gan Cer aac urea cd Isan 978973-707-3396 WM). 8 — © © BI & | 3 @ 6 | www.edituratrel.ro 4Francoise Dolto Ce sa le spunem copiilor cand sunt foarte mici cand sunt bolnavi cand se bucura cand sunt tristi Traducere din franceza de Delia Sepetean Vasitiu A ‘TReI‘cata CCA CONAN soit DesseC MMnec Naloae Rade otto. RANGoIsE sat nee nde bu cd ag ge Date et: Dla pc an 3 Ba 1 pj ly et rd) ‘ceut edie este baat pe tt angie de Frangse Dll, ane Catia’ ar, 38 (© Es air Pas 194 opp © tre 25, nis preen eiie ie coal cme 0 oedtte Prefafi ezenti in paginile ce urmeaz ea revan- 18 si corectata a cart aparute (a altura Ver~ tiges/Careée) in anal 1987, cae reia contin tul une conferinj susfinute de Francoise Dolton 1984 la Grenoble, precum sal dezbateri care ra rmat, sub ttl: spune gia face. Total este limba}. Important cuvintelo adtesate copiilor sa rostit in prezena lor ‘In mod cert, elle anterioare au necesitatorevizui- 1, Pentru a dao idee despre aceasts nevoe, si menio- rim doar faptulc8 nu pufine au fst situa in care | ‘sau atribuit lui Prangoise Dolto cuvinte rstte in real- tate de auditorial sui invers Este 0 dovada a lips de atenie cu care a fst tratatasctivitatea editorial in pri- mele versiun. Revizuirea aces text ua fst totus o sarc uso 1. Inteadevas, pind unde trebuia si mergem (9 =m rmergem) in reluarea nel vers serve pe care autoa- rea 0 autorizse ca atare la vremea respectiv, in cud inabiltfilor a nensmsatelor gregel de ipa sa enor lor ncs prezente in text?Frangoise Dato ‘Am deci si procedtim ag cum se abignisest fn ast fel de stuafit sin conformitate cu opfiunile prezenteh coleci, adoptand prin urmateo strategie minimal ce presupune ca regula generala cit mai pune interven} In textul iia, eezumdndue-ne in consecings Ia moskf- care impuse de asigurareaunei total lizibitai a tex- tului Este adevarate8aceast® misiune a fost ingens 1 de situa concrets anume de necesitatea de a da © form sri unei comunicii iil orale. Ne-am con- fruntat astfel eu problema de anus altera in niin el spontaneitatea si verva att de caractristice stu vor Dit al autoare. As se face cam fost pusi in stuaia de lisa neschimbate de pl, pasae tre care transmit teau in primul ind pasiunea exprimarit une ie, aso- laf unl refleci ce Inainteaza in salt Say alida- 14, acolo unde inlnguirle lice nu erau explicit, a renunjat sd introducem un articulator care ar fi restrins exces interpretarea,prfern st pastrim text ea alae re, In cuda ambiguitajilor sale aparente. Mai important este ins sa reinem faptul eX textul atfl obyinut ne permite s8 cescoperim tin aspect prea Putin cunoscut al multiplelor modalitap prin care Frangoise Dolto s-a desfiguratacivtatea si sa trans- ‘mis nvaituril. De pilda, mobilul neobositeor ei pere- {gindr peste tot unde avea ocazia 88 i Fach cunoseut ‘esajul privitor la coea ce era pentni ea vestea bund adusa de psihanali in specal acolo unde acest hier putes sj .eauza copie” Intpadevas, ncepand cu ani “70, Francoise Dolo +a aratat intotdeauna disponbils oF de cite oi fot solictats 88 worbeasck despre expe- renga ci, spi exprime punctele de vedere, 8 pi dea concursul a reolvarea problemelor unora sau alta i= Prt 7 diferent daca era vorba despre practcient ai munei cu ‘copilul ade didatice, educator et-Cu excepfiacitor- ‘vacate in stainstate Quebec, America Latin Polonia, Grecia.) Fangoise Dolto a strabatut in hung gin lat Hxagonul, accepting si meang in ree, scl institu $i psthoedueative, mereu gata st rispundd ati inte lor profesionstilor, cts celui mai divers auditory, n= ‘cepaind ew marcle public gi termindnd cu psihologi si pesthanalistit fla in stagii de formare, cu asisenfi so- ‘Gal et. Rimne ca biografiséreconstituie drum ast- fel parcurs de aceasts adevSrats militants» inconstien- tlt, de fiecare dats cind ea socotea ch acesta poate event ocale de eliberare a subiectul pent participa rea la via social ‘Cu siguran(, Prangoise Dolto nu este singura car so- ”, ‘Creat ttl, n cos ceil privet, se consolase oare- ‘cum la cea de-a trela sarcin, mal ales end a vlzut ci ‘ste un bat ra foarte ferct sail un bat ca a tap care au deja dua fete {Cel mic 9 font deci purtat de mama lui fn timp ce aceasta tra doliul dup peima fet, acen necunos- ‘ts 9 menu in fame st pe care el o arta acum ea [peo caracatité nengr’, gata 88 atace copill; dar aceasta at fliment din moment ce totus el se mscuse. Aces thera povestea bial, redatt cu ajutorul desenul Tata un copil cae duce in spate toate asta inch de anastee. Desi fScuseclasee primare fri probleme de- ‘uci, au a mai fost primit ulterior din cauza ciudate- fll hi a faptulu cl se marginalizase. Apo, odat co puibertatea,incepuse problema cu ,sinul(stnulintem rsdn extern), sere o problema care aveaTepiturS cu ama lu care, cit Hip a fost gravis cu el, a se gi ‘ine deci la prima ei fei care murise.Trebuia proba- bails fi mort, eventual fat, a 9 fi iubit. Dar cum [fi vi gi mort in acelag inp? Aga au apart acele ‘ech chitanfe pentru datorit pe care le plimba cu el este tot ca 9i director care dideau faliment.Flimen- ful, aga cum povestea bint, voia si spund c8 moarta dade faliment, din moment cee rezitase i fala for- telor morfi In elitate, atl i riia Oedipal. Se afl {nivalitate cu acel Cela in raport cu mama, att de {important pentru ea cind i puta in pntece: pi anume fetta pentru care ea abiaatuncificea dota (Cele spanem copilor ” Ta" te nodes geitorl x domo i pc uae tele mama persana cae ph {Ane mame! in peronda cn och a i Feta cad! en, ait a a dada fo math de mama col ncaa cl dealt a rentt dri co pli cto deca tal ei in opr cco Tica va cherat devin nv pont Tanto! proce pcre aver de sebum phage mb) coven pert Aen deol ibe} og cop cant ca cones vorench “Atul nd vem de fc i copl cate pesins pert prea, el ence fare deve fre Treble eto peopl drama fan Go frst din omen cre a pi copie [i custo cuvitlr totes punt ct porte lai dite mam clan dnte el iu re fim proves oagravare i i ae newaptare la thor neo cir eitn ntrae nse stare “tl se nhl ca cum am indepth, antivisia pe ae acesaoprespane scare implaick ule vin soe ple de meats dul ropes: Assmann ed monde cae dost fee cp part leu eis gh tt lat permanent o dorn des ne nace a uel rk Corp dean ese nag cve meat oral rezepina dvoid Gates vl Der ot surtern n plin vaian impre onc corp sir corp cate rete pnd ind shnge st moa Tice o ett clio dice, oi hieileFrangise Dolo unt repttive ec, mre idence mn neva CRATES tiesto apna doe {itcmin permanente ping nte pe deo pat al Same de hoi nite plsun de epetiie— cre Sea Stein pana pul de moar — eo- encase mre nes pal de ra ube dora care a prefers 0 mgs, donee me np or pede a p= waited ap ele coe ster conserva nd du ps le orn eae mp nim ce dori est mee no De cen esi tui stave i ede re Ricace tote drills sublet rebuie eee descuna en etic 58 expeime srewfnte dornji Nev, da, le weuie stt- Fee Gethnd, dre bie meres ste Cov sanepezontrs, deel prtomima, model 0 sen cost aly etry co Mec ltr, deena anol tote sunt represen tated so xprenf wite n aja de sar ene Sant present are perm Sarita proper dain tre on altel. Shih dee etcetera Pee dvime cite covn not ion ‘Tapa se ved Fane Dap atin ad ‘Sho epmta ae psa none Pa eat San kinaten cb pp Ure al see pte in sage mone iP lata des Soo pert eee tr aan aa mcr emia ce ‘Poiana eins, range Do sat oh Soe pn ans rs Cost espunen copilr ” ‘satisfac dorinjle,deoarece, de indat8 ce sunt satis ‘acute doringee intr in categoria never care vate bun consecinfarepetate cu o presiune din ce in ce mai Puternici,findes nevoia este 0 obisnuings, iar obly- uinfa nu trezest interesul, ea este mortifistoare. Tati ce mam propus si va foes infologep:faptul ch finga umand este obligat2 58 inainteze. Dack nt inain- teaza,stagneazi, iar da stagneaz multé vreme, ince [Be si dea inapoi. Face pai indavat in propria ei storie. Rogreseaz la forme libidinaletrecute.larcnd acest t= cul fost traumatizant —de pid o sarcins ct proble- ‘me —, aceasti regresie este periculoas Pentru se evi- ta represia, exist o singurd soli, aceea de a rst, de ‘a exprima la modul reprezenati aceasts regres ame- ningitoare, deci de a vorbi. Din momenta in care 2 vorbit, regresia devine imposibil, Asa tebuieInjeleast ficactateatravaliului anal, posibilitatea dea reme- ‘mora materialularhaie in ead cure, dea tr Inco ral transferului sal putea astel analiza “Majoritatea psihoterapilor care focalizeaz8 trecutl ‘etrebui retrait a si psthanaliza de altel, des neste defelacelag lors, a acasts conduits terapeutics. Intradevas ce care fac ape la psihoterape deoarece suferd sunt contieni de catzele stiri prin care tree. De ‘obice,acestiavorbese cu cel apropiai despre suferinfa Jor. Dar saul obignuit st suere, sunt legaf de aceasta sein fra dea seama gnu vor si entnf Ine Pe de-o parte ar vrea #1 scape de ea, pe de alta, nu, finde asta e situa: teat inseam sh ser. Dar cee prea multe prea mult. Atunei apeleazs la terapie, eoarece sufrinja pe care o teSiese fini ii impie= ica st se dezvolt. Cum, din nefricire, ei se sit ata-so Frangise Dolio does mn erattgonaens mica cen Pecorino e Sa ron nel satisfaci na ingpre sufering tote a ate un demers mat comple, e810 i “i oi ae a Somer cena sre thre Pome Mu tral Neos un a main Se Shining Sires onto ican ree nate ince onstin ict Rania rat ace See sn Coat seme Cone nah aera sare = ee meri ene a ee oie teeta oat as lees (Ce te spunem copilor st 'Neam pututintoarce pe fru acesei povest si am in- felesastel partea sinstoast pe care o avea ace copl, ‘ate Intotdeauna a fost sénatos, dat car ga ales presi Eul Idea si anume masina de cusut, cel Eu Ideal ex ‘are tn bat de valoarea ui trebuia ss identifi pen- tra putea avea intro 2 alitur de elo femeie de valon- rea mame sale. ‘Aceasta este o psihanaliza in timp ceo pshoterapie arf constat in al distrage dela acest lucrui, propu- ‘indus si fac alteva, ocupsindurlaltfel. ns atunci cand lucrurile sunt foarte profunde sete ceva foarte precoce — din timpul sarcini sau al primilor ani de va- {3 — psihanaliza se dovedesteobligatoric Daci, dimpotsiva, este vorba despre o fini uman perfect nstoasi — eu adevarat sociabils, ach trista ‘ind exist un moti, veseléatune cin se jose’, care tre prieten etz —, dar core a fost traumatiats fm rma tunul eveniment dramatic, ack se cunoaste perioada ind aintervenit cel eveniment se tic tot ese alt fnainte de acel momenta rimas constr, intro aseme- ‘ea stuaje nu este nevoie de psihanaliz’. O psihoter pile va fi suficient deoarece, pin la moartea ttl sau pecan taney aid en porns ‘fet paca oa a i 9 te ‘inant nor pom nd de Lagat we Fpl 8 ety aoe epi PUR 2S ited ail ea Poa une ci ec pu dl Orcas pe ‘nC ige mt ops pv pra ‘Scamp Ae erin at problema erg ie opp hoe ee2 ‘rangoise Dolio ‘a mame, de pil care a petrecut cind copilul avea oud sau zce ani, ttl mergea foarte bine. ‘Sunt dec! ue in jurul acest eveniment care tre bie .pathoterapizate” esta adic tot ce se afl inain- ter find sindtos, individ este constait pe teren si the, deci nu se impane intoazcerea la prima copliie. "eesti poate fi inst fScut.ToatS umes aF putea sa facto paihanalia, dar ea presupune un mare scrif- Gude tp, de bani, precum si blocarea une mar can- ftp de energie, © analiza consuma mult energie, chat ‘dace dim senma de acest lucra ae pe de alts par fe, nicl nu exist suficieni specialist pentra a psihana Iisa pe toa lumea! Se poate insi spune eh pentru ma- jorttencopilor cae at probleme inainte de jase an se Timpuineo psihanalizs $ nu o psihoterapie, adic o i= toarcere in timp in povestea copiului, dacf se poate pin a dovinga de ase ntrpa, acolo unde se confunds Pi imbraisaea parinjilor e 8 se intrupeze. Exit per Shane care se inte pnd la acel moment. Cel mai ade- ‘Se estevorba despre copicare au fost mai degrabi de- presi Tntoarcercs in timp poste ajunge pan la momentul ‘nape su la un incident care a avut loc la rei Tani de haf fetal, su chiar in momentul concepfii. De pills, aca fost ignoratt conceperea lor in primele doua st fret font de vo intrauterns exist n asemenen czar, tun fol de dorin} de ase intoare la aceasta ignorare “nistenge, pentru el ings la momentele cind nu stiaw ‘owbtl teste persoane at momente de absen{8. Se in- {amplt uneori cain timpal psthanalize pe care 0 foc pat gl unit martr din copilisia lor cares le spunk Gig eda, mama ta credea ch are un fibro, sa dus Cesk le sponen copier 3 mesic $8 aa este nsrcinatt I inci ja copi mar; ins era prea tiziu eas mai faca un "Se mal intdmps. Sia copilul a trait bine lini, nimeni nu banuia cd acolo Tar cin, mai trzu, aces oameni au ficult ten a Toe ese 38 seintoarc la ace prvare de orice el ‘hiar si cu el insisi,ca nimeni 58 mu se ocupe dec. ‘acele momente, ei par complet abulii, au nevoie 8 eclipse, 88 dispars pentru ce din jr, pentra pric iar acess le respect retragerile care nu sunt nite Sunt oameni a cir problems dateaS din ca mai re peioads a vei lor, pea este de competenta ‘une! analize, neste de competenfa une psihoterap fins umana este marcats de comunicirileauten- tice pe care le-a avat eu partea congtient gi cu incon- stientul persoanclor care erau in jural in primal rind {eu mama, ttl eas eu primele persoane care au jucat face rol de Celia in raport cu mama. ‘MA vor ope aici. Dac nu maf putt ure cu up rin, vor putea claifica unele hierar cu ajutoral nor exemple st Sspuinzind intrcbirilor celor care dorese Sle formuleze, plecind de a cazuri concrete pe care le nti fecare in activitatea pe care o desu. Vom ajunge probabil a le Limurim ss infolegem in ce fel Timbajel reuseste 8 actioneve asupra une! fin alate {inten anumit moment al dezvoltii esi acest lucra nc din clip in care poate sh auda. Acie inseam ci susfinere dinar stimula a pulsiunilor devia 1%, dar i dinamics cu influent depresiv, in funcie de c2ea ce aude i inelege aces fing.CELE CE URMEAZA, FRANCOISE DOLTO RASPUNDE INTRFBARNOR CARE SON ADRESATE DE CATRE AUDI Anus: Dat dani! muzia sunt exresi le drin- et iar dvinga ru tree atin, Inseam od nu trebue 1 punem e cop mic fc dans? EDs Este exact contrariul a ceea ce am spus eu. Eu am susnut cdo dorinji nu poate fi niciodata satis ‘cut fra cain flul cesta sl devin si mai mate. Do- inja nu cunoaste sajietatea dacd este veridica. Daca ‘hu este autentics ea inceteazs. Aste, i cazul dansu- Ii, copilul ig gasestesatisfactiafacind dans, daca dansul il intereseaz. Dar dact mama igi satisface pro- pia dorin cu ajutorulcopilului su, atunc, aga este, Copilul este exploatat in mod abuziv de cite mam’. Dimpotrva, daca dupa ce afi dat copilului posbil tatea de a cunoaste acest mjloc de exprimare cae este dans, far acesta contin sk iubeases danse, atunet ‘nu dumneavoaste i satisface{i dorinfa, ciel incearck ‘8 gro satisfac eu ajutoral unor persoane a ciror mese ise Dolo eric ete oema dea ndrama pe neva ss exe we prin das Beale un imbsar cest inj mises doar ata emt de corp corp Iacorp Ete Sri cre transcend corp "soreness corp pei sine dae ne avec fir a fe wrmarea un! ung efor, ‘cts ssa comp pene sie ese ntradeve tepid mare de ope cacti new sone: Pc aera exe esc sitcom wn cpl neve darn te dre Dep, un cop a ven ance ncn corn web inde domes, dec cna Slnevole ar anc Dac n ven nine, nei nach ahve te du drip domes TAG} pane sDact nape lone, foarte bie, ind 9 ‘Spe ones indnc™ Momate nto de nde SEC eae foame copilor Dar mal este cov Sikes re fname min ava da minim ia Stein alc cum una pte sing Dour wept prem ngs uti pcp de prt cashononictncoport cul isu ts aut {nw cm pneu Aut suai fre ‘rear pun un cop nl rant de mer iarince Sie naan sd Gc a gr toate ura de oe evel pei cheese, Be penuh ea mach ebictl expec oe fie dope, “eet de dori. ules neste de atin nevol coi aga cumenom oy dea inl manor i de ue mneare ate cn iste ome Tr el ace sean ce dm noo ach nen, tebule Ces tespunem copilor sr spunem: -Foarte bine" ste aberant si mindnci dact reste ose: rune di cama ce face Pate Spa ‘echiar aim ete ceva pervert” st man fe fame. Un cop cae ete ndemat sk mnince dnd nu est foome este ca un cop incuaat te o Perveruine, ish Wack pe plac adult, Ace tur se poate spun x cespre problema con- Ainenge cop, a cence nui rl mai fac pe St hm empl une fete car are dja conto od fies, pela cncspezee lun xz precoce dar nu excepionl pentru oft, dat find fp ck pens 8 rs exit nici legate pliceren dea satisfac cena nevote i pure sexual; nip cela sex trascaln oer masta sia ce iia con trl sfncteran ma ria det ele. ‘Un iil ae n medi ape refi pe nape, sxe Intima tn inp acesor eri 8 sits x nevoin urine, acest tua ind valabl pin a cel pr fin weet de lun, vrs ind piel in eri numa Connie vere, cc veil sen Cn Inte doutzci una treizect una de luni la seervats am nga loi atl nt mai pot trina cn sunt in eri, apa cum fea de cd sa sci acest organ vaio cindva sperma re pnd tun ma ise nimi; dei pn a acen vss, de = Gare dtc nee atl es bra pl Caracteristin masculine a ven je rinar aunt cn sol este n eri are o importa fundamenta- ls jase face ch att tmp cit un ble este valorzat doc face pip stan cll ea mama — situ cd ven acest coin a ak pip naps in pt et8 rangise Dolio ree find nopte, neste rspunztorde eet Ponca as ppp ara pa cnet rms ne pnd na ex Gest merece cop ene obliga 5 urinee, Sprint es end stl pce ver unet ere depine complete Supra vepheazan ‘Sn Dack aco ees comple op, ital feats ui da doch een sere ml ponte r= ISnckoveme char dark aest nou nn cars = ‘fete ee moan ste nin anus ru pr {et slg a Ay cu iingse Se eo a Ura ue cd vce se schinbs) sacs er mo term Ge devel che coil arene doulas opt $e! hn Dinas moment perl nein Fepouturinel tee he apenas nde Kost funtie Doc atc crue sant cent pena po- team gence a eget ab contol shine Ioan ntl nop dupe eit cet in tinal Ds eto prose Pe aru pet nll ests. Coens pres Spur este un Simpton de inti ndebndiren Shtomi Contin pre re ste un sinptom Shri! inution crete de nevol sa al uel n= tire seals cpl “Ag cumam ma ps tle ma oc pe le mut inate deo inca om exit i torn plsceen po de evoke pcre rodi- Side apeplarea dv donna pent de ctu {ta ere sl sunt nll). St cnc “Cand ein de mn, lege peas ane ‘ariar dup ete face xh ld tuo, sep door (Ces espunem copilor 8 pe una, Sti acest cntecel pe care fetele il proferadintre toate. Fate tipic pent fetele care dorese care asteapt® fie penetrate cu prvirea, cu un cuvint de dragaste de re cel pe care le aleg, La fete, nu exist nto leg turd intre sex i onganele de evacuare a reziduurilor. O legaturi usor patogens gi perverst apare doar atunci ‘ln acestora ised de infelesc8 mamele i fa peco- pi influ acest, be ig construiesco schem (neputind 8 aib alta) conform cirwia nowniecufi sunt un fl de cfcireaza magie3 — de alfl, multe mame le spun copi- Alor lor ,estexza men" Exist intotdeauna un moment pe cae mama ni tre Duie sil ateze pentru a le spune copilor:.Eu team. adus pe lume, dar tu esti copiul taal iu” O femeie fu ar avea niciodata copii daci un birbat nu iar do aceastsposibilitate. Copal se dezvolts in compul une feme, dar rumai dupa cea fost conceput de amandei, ‘atl si mama hu [Nuteste vorba de nicio mama magic3, dupa cum nut ‘exist nil ecireze magice. Sunt hic foarte importan- tecaretebuiespuse, deoareeaceasts imagine a tanziti- lui clgestiv pus in sljba magic nasterii—copilea an ce particular de cScireazé —a teat multe probleme fe _meilor pind la actalapreptiepentr nase deste f= ‘mei ven o reprezentare presi a travalilui. le nig- teau ,pe jos”, dupa cum spunea, deoarece expresia _impingeft doamn era in contradictie cx imagines pe Care ele © aveau despre forma gi funcionatea propriulal aparat genital. De cn se practic} pregtiea pentru nap- ter, lucrurile-auschimbut, ins ftele a reba informa tetnc din coplitieinlegatur cu anatomia lor funciona aati cea destinat plcer cits ceadestinath procesro Frangise Dolo Aparatul genital al fem este asemenea uns com al bundenji in sensu chin momentul ind naste, feme- {a ij percepe corpal asemenea unui cor al aburidenfet ‘cate se deschide prin fa. Daci nu ar exist gravitalia ‘Copill er nase cu piconrle inant: Dar cin se nay- te intrnd in gravitaf, lar tendinga cada. In reali- tate, migatea este deopoteva circular: copia care se ast fae gio miscare de rtaie in jurul axe sale atunch ‘in iese din corpull mame! I ‘Oricum ar sta here acest mod de reprezentare di _gestvs a peta este o perturbareimaginars datorats, fhrcazl fetlor,,pervertini din copie in rma cire- fa. prin limba}, acesten sunt sate wi crea into par tue partenogenetics a femeilor, In vitorl lor destin Ge feet care ar putea forma socicti fra bia Tncazl bio, a care aparatul genital est n sti ablegiturcu aparatl urinar,orice plendere a itm {iealpobilizare a functional urnare vor afecta iberta- tes viitoare a genital Nagase face educaia sexu lf. unai bia cop aestei este pregatira lui in es- pectul propriul se, ea sal celui, pentru relia de Eragoste gt pentra relia prin cae se urméreste contac: tullitet al corpus, plicerea imprisit prin satisfe~ ‘etea drinfl, deci in niiun caz nu trebue culpabil ti erecta! Or, tocmal acest Incr se intimpls ate cine ‘lejlulu ise spune, de inti ce Ii pune mana pe sex sau ne bie: Dut gif pil", deg de ele mai multe ‘or cn se bie sa pune mana, de fat, el are 0 eres fie ete free i snormal” a puns mina cas opreas- fh erecia. Este datora lui sfant de birt, din mo- ‘ment in care descopers ch are acest rl sic erectile ‘nu sunt voluntre, da le poate totus inflvena (Ces espanem copilor o sul opin or, Pena impede atone cnd ep fevpt cv acorn nae peek alo ees ace ir crite pio cone tea Pie acum alge cl einprtanesunt acest feces posrsvanral copa Tm cunt ecve on meen vrs, Persanee cu care am ma stat de vorbis prabl aceaats pos rest, del a vol repeated sun ttn cae fo Iarcheasi cid ei iit mac pedir pe cle dea even phon cum ena eu vremea sce arpa pe atc! lai eI von sa In psc Ent oforms de dra ape de med cate uae posbitate ok inh cin eb de con Suan stg de spond, Pinte se ala gat tec in vith de noc dol dean cae fare Cdncva un viniorremarabl ppc eho altre toca noate de vinoare Sis chm op dec. apn ck no ma pu “Pe ven ns res tau car de copia fees pin pt age cum an fhoepat ol iniioese dup debt dn 1914 a cova fork rr, Emm del etna aen dt ram Popo: reset ce spuneh Credenn note. ta a fot aga ch acetic ne cura Se apt ch tamele ics opi culpablsand cl ot contol Slnceian crm fp anc sp at neu lol obind ces copa Ab colegn et fare internat ce pl: ebule nit ch pen a ve inp cop de Pred deat crue at ia oo foarte tule cpl nes pecar am puto esl Voie espe abr vet gentile, pe carp en niet outbred ere le copa