fey | ae _ i so METODICA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV = EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII * —~s 1 }OCUMENTELE DE LUCRU ALE EDUCATOAREL Legea jovatiméntului ; Statutul personalului didacti¢ ; ‘Regulamentul de functionare §i organizare a invatémintului prescolar, Programa activitilorinstructiv ~ educative tn grédiita de copii: ‘Ghidul de apliéare a programei pentru inva\&mintul prescolar Plana de invayamant gi matoddlogia de aplicaré a planvlui pentru invatiméntul pregcolst ; Scrisori metodiee pentru aplicarea programe instructiv — educative in gr&dinita de copii; = Catalogul arupei ; Caietul de evden a prezentei sia ativitatiieducatoarei(planiffearea); + Fisa psiho ~ pedagogicd a copitului Legea invayaméneului i Tnvattenulprescolar cuprinde insti de stat si panticulare-de profil si se rganizeazd pent capi eu varste intre 3 ~ 6/7 ani in gedulinite de copii cu program normal, prelungit gi sapedminal Gridinifele se infiinjened de catre Inspectoratele scotare ‘Agentii economici si alte persoane jurice, precum si persoanele fizice, por ttlinja gi finan grid ‘cu acordul Inspectoratelor gcolare in condiile legit Statutul personatulet didactic ‘Se aplicd personalulai didactic de predate , didactic: auxilia si de conducere- din in 1 sistem de iwviyarmint de stat gi particuler, personalului didactic care indeplieste functii de indrumare gi control prac si celorlalte extzgorit de personal didacst2 , nominalizate in statut 2) funcjiile , competentele. responsabilititile , dreptutile si obligatile specifice personniutui din iavairaint 1 conditile si modaliatil de ocupare a postunler si functilor din invajamant , ccusdipile st miodaliapile de eleerare iin aceste postu, precum st d2 incetare w aLcivucyi st de yeast , cisternal de perfecjionare gt de evaluare ; inedpimantului pressiversitar socia’, materiald. Fee ees foretionaear3 fn conforntate eu prevederile Lei inajamdotuli gia completilor uterine See te brea prncipilor democraice, a drepturile copifor Ia educatie i proecte,indiferet de contin avonaltae.apatenend politi sau religions a parinllor in Rovdnia ivajgndntal pregeolar de stat este gratuit. Obiectivele generate si particulare le inyatdmdntului prescolar SReASGlet pregcolar asigurd decvoltaea Hiberd, inegral8 si armonioasl a personal ‘tutu fropatrp Wetutetorsele ape force surg §cemS-aseesit Sa ET suis considerst ueapid de pregisve preprimald pottivit programului, edu vamiintult preprioae : Educatia prescolara se adraseazd tutwror ! copitului potrivit ional Organizarea cu cerine Speciale care aunavoie de re! resbilitare gt inegrare . Pent copii ca cernfe educative speciale Totegrafim tnva/Benaul pregcolar, se recpecik in tovalitate legislat ‘vigoare »precum si principe care fndamenteazi protects gi educatia aceste categor:i de copii rigcinile-generate care siau la baza orgeniarii si fonctigniri favayémantul prescolar sunt; pcineipal eucatier gl rf servicnlor — ‘ecucatiei globale tegrale a drepiusilorcopilului , principiul asigueé i sociale pentru copii jal cooperan Sissi comumilatea Tecali si principi ama eae Osi uviaterdecSesid tp iay2tfenderul prescolar sp respect dreptul copitulu ig joc oa formé de activitate,- rmstoda , procedet 3i mijloc de realizare a demersuiloe educational SAT Te tolicarea propramel pentra invdjamdntul pregcolar este un material de sprijin peat elaifcarea ideilor privind noua abordare educationala : indtAmvintul prescolar in contextul politieti educatie! in Roménia . Prt lege, lavitisptul prescolar este inclus in structura'sistemului nafonal de favafiméne eu grupele : mics mijlocie, mare $~ 6/7 ani. = “ ‘Lepea lavatdmdntuui a creat cadrul pentreatingerea unor dbiective educetionale conerefe 2 reform=i eae un tavd{denént diversificat,eare permite gi stimleazd mute individuale de pregitire; oe at, care permite gi timuleers THe ee 99+ uptnvttitr care thous F Init competi ifavorzeas ncirea 1 ublivaunanc aside maint or tt oe ¢ un inysjanssarcompantitrzareu sistemele sursbene sh Teresi : + yminillinintonensraprevator. of Inseet tee Riemann; inf OBIECHVETS CORTSETE reformei Invaymantului romanse este reevaluarea continuturilor de predare — Invatare , deci 8 programelor gcolare 7 Neng obetnme el compares ceo cu pgranele role meee i He eat Reevalusperpréprapelor gcolare a dus ls o clovfineg a teeter eproductic tn — unul Jn Geen a Repaluter poBagelo suas © clanificare a tinalitfilorye trepte de fnvajamAnt,. Fairs syst Find seama de smu propria copilului, de notte sae active sractvitatea gyfundamental joc tmibogatisea capacit8tii copilului prescolar de a intra in relatiesceilalfi copii si eu adulfii, de,a interactiona cu i medial de &Lsanoate dea stip pin cpr, eer, ki, experiment j + deseoperzea de c8tt ficcare expla prop forma unel imegini de sine pozitive ; + Sites copii poeqeoat pent 3 3 niet stadt necesare activi vitoare fr i 60814, precum yi viei sale ulteibere fn Societies Cerin ridicate in fata unitStilor de iavalamant prescolar ‘Unitajile prescolare trebure A aibA in vedere schimbirile sale generale, precum gi cele ow camcter local gomajul, dar gi aparijia de noi profesis.; moditiciri in stryctura clar sobiele 3i aparijia claset de mylOe + impactul fehnologiilor moderne TA via socicti i in procesul de Tavéjamantgterea diverstati culturale in-adeul soviet 5 dezvoltarea culturilor minonitare . Aspectele leuste de cerintele social trebute sf dimimueze cu miiic atenyia acordata individului, in acest cde, coplulu de vars preseolara seleaes $1 SA cespecte in j agonal sc: 9 deconaycere dn ute de vpn petra cmon + © Legea Invajamantulai (ne. 84 / 1995 ) 5 politica educationaltatutus roman : + Documenteteoficiale care reglementeack epicarea obiectivde polities eduv0lé§ + Direcpi generale ale roformei actuate a invatémantului , | + _Caracierisicile psihologice ale perioadeior de virsta specinvatimamslul prvolar 18 Vderea unt ap iferenjate 9 programe = Considerarca, in conde respect diverstai, a continy i reslizaren oblectivelor CUS Ar perioaci de varstd pregcolara * OM es de predare ~invatare la copilul pregcolss Programa actimidjilor inseructiy ~ educative in griiainiga de copii ~- Cuprinde Plamul de invayamant Metodologia de aplicare a plenului pentru invajSmannut polar 1 si Conjinutul programei arcurgerea modular ¥ ace'sistericl, PETITE Pate ere p J. Planul de invagimint pentea nivelul prescolar prézinta 2% Sarina interdiaciplinari a conginuuurilor eategoriilor de activitaf gi asigadaptares schemei orart ‘duratu une 2ile , in functie de regimul grddinitei . Planul de invajamant prezind aay oi nivelul 5 — 6/7 ani ( eet © structurarea pe douf niveluri de varstl : niveful’3 —-i ( wedpta socializari.) st nivelul pregatirii pentru gcoalA ); jnitele cu program norm: * Paria cu grddinigele ou p fs * 0 construcfe diferit, tn funcie de tipul de program arise = une PEO ETS dupa ammiaza tuna pentru gradinifele cu program prelungit si s8ptimanal , are activita © unnumir minim si un numér maxim de activitdji pe sfimin pentru fiecar = program normal : nivel 3 ~ $ ani :‘minim 24~ maxim2G . : 3 nivel 5 6/7 ani : mimin 26 ~ maxi28 fe nivel de varsta in parte = - program prelungit $i stpeimanal : ' : ~ nivel 3~ $ ani : minim 49~ maxini 4 : oe nivel 5 — 6/7 ani : mimin 51 + maxt 53 ese, optionale si extinder © odetimitare pe tipuri de activitayi, respectiv : activitg comune , a0tivitA wane este fix pentre ©” mumérul activitdtilof alese,“precum " gi al celor com fe activitajilor optionale sau al extinderilor este variabil in fungie de nivelul de v organiaaces acesfora ; . fiecare nivel in parte , tar 1 side decizia educatoarei ou p 2. Metodologia de aplicare a planului pentru inyayamintul prescolar Zi se referd la: : z - planul de invaj€mint pe cele doud nivele de varst& ; 5 t - organizares grupelor de copii (omogene gicombinate); . - orarelz grupelor care vor fi definitivate de Consiliul de Admidistratic 100= tempat afectat silnc stivitsilor div grBdinil: nivel 3 <5 15= 20 minute; nivel §~ 67% ani : 30 -35 ) ‘minute . In anumite situatii edvcatoarea poate recurge Ia activitij de 40 ~ 45 minute , mai ales ta grupete cu copiii de 6/7 ani , in Vederea apropiert replat de perioada seolard = ijloscele de realizar a procesulut instruct sau didactic, actvitfi didactice alee gi / sau comune ; ‘educativ in griuinija de copii care sunt: jocul , a joc liber, ditjat - jocul ca activitate fundainertald a copilulus prescolar ; fe sunt alese de cdlre educatoate , tn urma consult parin}ilor 5 - ‘eategoniie de activitsyi opyionale : cextinderi care nu sunt obligatorit activitatea didacticd a educatoarei cate se realizeazA timp de Sore / 21 pentru fiecare turd , respectiv 25 ore / siptimind 3 Conjinucul programei Programa penttu inagindntal pregcolar cuprnde totalitatea activitiitor 1 modal desfagurare a acestora, activity} ce wuidrese nu numal pregituea enplulul penteu scoala, ct fi prezét viata sceiald vintoare Programa incearca o imbinare supla a ideilor pedagogic trdiionale antohtone cu idle pedssegtile alternative din leme. in acest sens, ea inviti cadrul didactic la folosirea celor mai eticiente €81 gi metode in activates ci inditlerent daca ele i au originen intr ~o alternativd moderna sau in pedagogia tradijionald , Schimbul de strategiilor educaionale au poate fi decat benefic atét pentru copil, edt g1 pentru cadnil didactte 3). in mw spre progres erabevio cale gridisige de copit: ‘grédinita de copii sunt m: edtucetive rsasoice pentru aplicarea programe’ instructiv Sctisori metedice pentru aplicarea programei instructiv ~ educative in pentru elariticarea unor idei aparute in organizarea si desfagurarca activitajilor din grAdinita + Orgsnuzarea programului zilnic ; - Evoluyia limhajulut la copitul prescolar, cale spre integrarea scolard ; ridiniyd; = Acces, echitate, calitate in invajamsntul prescolar roménese eriale de prin Catalogul grupet — este document al educatoarei, pentru consemnarea prezentei zilnice a copitlor Ia grupa Caiciul de evidenta a precentei gia activitigit educatourei sauPortofoliul educatoaret, euprind? © provectarca inipal anuald, semesttial’, siptdmdaald a tuturor activitiilor ce se desfigoard in grédinifi, orarul grupei. evaly stsbulirea obiectivetor cadru si a obiectivelor de referintS, acivitatea metodico — gtinjfic8 desligurats de xectiviztes de evaluare continua a copiilor,parteneriatul cu pirinfi si comunitatea locala, evaluerea final Fisa psiho ~ pedagogic a copilului Au fost elaborate diferite modele de figd de observatii psohopedagogice asupra copiilor din gridinih in vedere gf ce se completeazi la sfxsitul grddinife’ gi face parte din dosarul de inscriere a copia ! ¢- ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DIDACTICE IN GRADINITA DE COPH (ACTIVITATL ACTIVITATI ALESE, JOCURI, ACTIVITATI OPTIONALE, EXTINDERI, CLASIFICARE C FORME SPECIFICE DE OGANIZARE.* t Mijloacele principale de realizare a procesului instructiv educativ in grédinije de copii sunt: jocul, ca joc liber irijat sou didactic, activitdile didactice alese gi / sau comune. Numarul acestora, in decursul unei siptimani, diteia de la un nivel de varstd la altul. {In cazul grupelor de varsté cuprinse in nivelul 3-5 ani, in timpul jocurilor i activitailor desfigurate cu copiti se va pune un accent gi marea deprinderilor de socidbilizare, iar in cazul grupelog de vitsti ouprinse jntce 5-7 ani accent eva dela pia spre pedis penn coal Fortes“ activitatea fundamental a copilul personaliatea ig pling formare a acestia ‘Jocurile yi activitifile aleve 7 HE pe-copii s se socializeze in mad progresiv s& se initieze in cunoasterea lumi, fizice, & mediului social si cultural, cérui fi aparfin, a matematicii, comunicdtit orale gi chiar limbajului cits si seri. Jocutile si actvitétile alese se desf¥goard pe grupurl ici gi chiar individuale. Reusita desftguriii acestora depinde de buna organizare a spafiului s8lii de grupa in zone ca “Biblioteca”, “Colful casei, “Constructii” gi altele, care se va face vis save x finde cont de resursele materiale gi de spajiu. Nu e obligatorio sectorizarea sili de-grpdyinsd-esreconcabil sf exist> cel pufin doud zont. fn gridinijele cu orar prelungit si s8ptiménal, in perionda dup’-amiezii, copii pot desfésura o paletd “larg de activitii interesante gi in acelasi timp, relaxante. Acestea sunt: “ prescolar, El influentéaak tnceaga conduitt si prefiguresza o © activitdti recreative gi de relaxare; + activitdfi de dezvoltare gi exersare a aptitudinilor individuale; © activititi recuperatorii (de invajare individuala); Aceste’ activitdti unmfrese ocuperea ___Activitatile desfigurate in perioada dupa-amiezii sunt tot activitdji didactice. timpului copiilor cu activitii utile, stimulative gi interesante in functie de aptitudinile indivi Seuwltore jiduale gi de-ritmul propriu deIS 20 duu ie ay - we be 3 cm — F- Fowr” ey ent oft we Ne comune sunt activi desflgurete, fe cu tenga grup de opi, fe grup mich care reusese = fducd in tenis copiloro tema de interes commun wild evolu sceston Aster pa hobs tuk do acu isnt, tradionale (conogtine dint-un singur domenia)-say sub fori de sebvade gee Ccocentogsap etactet stsciplinar). © activitete comuna cu copii dureazd intrgT5-20 de minute cu copiil de 3-3 ant #1 aclivitay 6 30-95 minute cu coptii de 5-7 ani, In anumite siruayii, educatoares. Poalé Tecurge la activitati de 40-45 de minute mai ales la Zrupele mari = prezhutoue, cu cops de 6-7 an, in vedereaspropertteptate de peioada scolar, das gure atone cd tema permane fi Se constatd dispontiitae dm pares cops 4m planal de invatimant exstdurmtoatle catego de activi cumune: Be cunoasterea fiului; oS Sere, emcee ae ’ Fs educapeplasiics; ff Numan acess crest de ton hve att, functie de gra de cop “Acth ite optionale sunt aise J cur educatoare in urns ensues oanilor. Categonile de activitai opponsie pent invémanul pregcolar sunt insiate u tls orientativ de MECT. Unite de aren pee te pot ore Parintilor categoriile de activiteyi / teme / cursuri opponate. a ei onsilil de admunisratie al grduntes va prezena publi le 1 septembrie oferta de ait optional a ecidini, {osbsle pLjor sb te onemeze, event Seape une spioaal, peNET en cote wee ah nivel ie ahead anja asupra ace! mul Rous 9 Gplionatele pot fi reahite pe parcuSuransrsemestr a linia sou chia, fn uncle cazuri in Und de timp mai mick. Devin pind durata une! eatgo SUIS tem opjonalé sparjne educatoarei este Mata tn rons conser Consd in invdtimintul preycolar, timp afectat unet activi opjonae fa programul nine este acelai cu ect a ceforllte activi din programal captor, ‘cursul ciclulut curricular din eare face de activate / 1S ani, in funcsie de Categoritle de activirti / cursuri / teme optionale pot fi realizate pe clase sau pe gripe de 10 posibiftitile grédinitelor. Pentru categorie de acyittaji optionale desfajurate de educatoare, aceasta va stabili continuturile, obiectivele $1 modalitaite de realizare in functie de : tipul de optional ales, durata de timp pentru care 2 fost xndit optionalui, nivetul grupei, particulartaile individuale ale copitlor. - Activitatile oprionale pot fi realizate si de ecbipe de cadre didactice, conform Ordonanei Guvernului Rov~iniei nx. 103 27.08.1998 privind modificarea normei didactice. Activitatea in eebipd se poate realiza Ia nivelul proiectani didactice, al predisii propriu-zise la grup si al evaludrii, Astfel, educatoarea care nu poste realiza un optional poate forma echip4 ott profesorul care desfigoara oprionalul la grupa Programele pentru acuivitsile opionale pot fi elaborate de MECT, Je inspectoru! de spécialitex ‘educatoarea care desfisoard optionalul respectiv (pentru ultimul eaz este necesat avizul comisiei metodice) sau chiar de PROPUNERI DE ACTIVITATI OPTIONALE, Nea] Ontionatar Tieraura sale eae mb moveme Folelor Limbi ale minoriiiornajionale ‘Matematica diseecavd Prietenul meu, calculator Py Mar descopensi > 7 Calton imaginare (geografi, in cosmos, tn itorie) Ecologist ‘Chabal curator . ‘Elemente de educafie religions Eaivajte pentrasecurate personal Educaie sanitard . 3 Cum ereulam ‘Micul gospodar : . ‘S81 coafecpondm singur juctrt ulizares aparazui gi uneilor de wz casi ‘Muzid vosald Micit mserumentis Fs FI ‘Teatr /Teatru de papusi ici sculproi Picturé “« ‘Tehnica de mode “Grmnasica nowicd Bortmie Mini-jocun sportive Dansur (dans clasic, dansuri populare, dans modem et.) 102, creat apatine 0 anumité petsoan Aces tp de ste eceptinsrea optima a fonemeler(vocale, conoane, semivocle) Activitatilor de tip intelectual). i e ees asa - coe identificarea codului acustic al cuvintelor componente ale limbajului matern; : ‘wusculatura eparatuluifoncarticulator, facind posiila pronuntia cuvintelo. Aceasta, la réndul siu, devine informayic de vorbisii sale. Fenomenul muteniei este determinat tocmai de dificultatea copilului surd (deficient de auz) de a-si controla propria sa emisi¢ fonematica, aparatului fonoauticulator, si implicit promuniia specifica tiniayulur gral, Cireuitol neitdpSibolbgR, tai sts ple ZBAGK, functional al limbajului, care se formeazi la copil. Etapele constituitii limbajului oral la copil marcheaza depisirea treptaté a problemelor cu care acesta se sunetelor yorbirli, unitatile morfologice, integreaza treptat in mediul social, insusindu-si un mecanism (mod: ‘constlingei de sine ct sia intelectului si implicit a personalita(i. 2, DEZVOLTAREA CAPACITATII DE COMUNICARE LA NIVELUL iNVATAMANTULUI PREPRIMAR SI PRIMAR 2.1.Conceptul de comunicare ‘Acumuland un bogat tezaur de cultura gi arté a cuvantului, folosit de marii ginditori gi maestrii ai vorbili, timp de rmilenii, nu putem spune totusi c& omul a invatat s& constientizeze tainele gi focul intern al cuvantului. L. Dimitrev, Cercetdtor al doctrinei Iui Hristos, constat cf omul a umplut spatiul cu o multitudine de cuvinte pustii, nefolositoate gi chiar diundtoare, care in esenta sunt imaginile lucrurilor gi fenomenelor de pe pémant. Civilrzayia noastré este pusé in mare pericol $i prin lipsa igienei cuvantulu, gindirit si sctimilor omului modem, iar muniai dezvoltarea unei culturi comunicarii este solutia ce ar rezolva aceasta problema. - La inceput a fost cuvantul, de aceea, adevirata fateti a umanitafi se bazeaz8 pe omul dialogal, onvul care se aff in relatie cu altul si cu alii, telatie care inteméiez nu mumai o existenté colectiva, ci si realizarea individulu ca stare. Find Considerata starea de gratie 4 existenfei umané, comunicarea ii ofert placerea de a relations comunica “insearnnd 2 ave partea ta de cer”, spunea C. Noics. M. Eminescu observa cf "vorba nit este decit 0 cunealta pentra a exprima o,gandire sen mai téraiu, T. Aighezi si cénsemniézé'cW intotdeaund "cdinuniéareatacepe'cit alegeréa pees “Gelebra sintagm’ a lui ‘Descaites "dacd ma indoiesc, cuget; cuget, deci exist” fundamenteaza ontologic esenfa ngturii umane. Din cele mai vechi timpuri ale civilizatiei, de la Confucius, Isus Hristos, Erasmus, Rabel 8, Comenits, Pavalos, Usinski, Tolstoi, Puskin,’Eminescu gi pnd in prezent, omenirea a constatat ‘cf individul rareori resi ed otiuse pentru aproapele si, Nu intimplitor Platon sat Grigore oe] Mare ne transmit flosofia in om unor dialoguri. Dragostea, cea mai important& diivtre virtuti, cea care di demnitate omului, cum spunea 7 inevitabil comunicarea. 109Btimologic, tennenul provine de I < ic mma oe a npaie n eo eao Cian matt Se may een me som cere ste eyes Pe en a ee Verbul a comunica mere substantivul comunicare santa com sem fusanuvulcomicare cut anbel plist, compartn o pursed eae 1.novoi fizicePbiologice ~ care‘au ea Origine trcbaote supravielui, pentcu agi tsigura o stare de stata het “azieoit de ldenscare pathol = ee Sino doin nin date ely rnevioi sociale - care se refer a : eae ah sole cate err lineal! pia nea near (uprindt) nan rv, evo de ai ae voli de respect gi neveile generate de dorinja de atortate (de & aveaHnfluen(s Din punet de vedere filasofic, comunicarea est judecta de valor altating ae a Din nna biologicd a omului de a se 8 fi mintala corespunzatoare; faciliteaza doringa gi voinja de sup ou semenit sai pentru a n proces prin ca heroes ma geu mai multe persoane transinit © raercanth ak rane oa satan ate emotional. Din pune de vedere al teriel generale informatie comonicarea yemesni on wranste de infommati de eo srs a aia (Ue femora eep.n, iat dn perspecta pslotingisti ee aun de cemmies cu ghlorl semneo, Coniderod ca writ finden ol fel cavinions rept mod de interactiuine psibosociald a persoanelor. De f a shosocialé 8 deschis un cémp larg de ectectin ® i fapt, acest perspectiva psihoso: amp larg de cercetdri pentru diferte categorit de specialist: Iingvgt, prihologi, sociologi, licen informatieni ele. care s-au steAduit probiene dull s& gaseasca limbajul comun care s8 le uneascd eforturile im abordates acestet Din punet de vedere pstlologic, vorbirea este © acivitate comunicaiva ce se tnsugete teptat se Hnvalh § sistematzesl prin nemrndt exereb expen e debuted opi end pe patel ve 2 IE pin comunicare se Intelege contact gi colaborare (nist gi pesoardanimald, cu ajtorl suinctlor 9 al gestrilory; im ens St pa amu fen schimbt ee sa sites de if aj (ew proses Istorc i funefiona, procesele comunicaritwnane au sat la baza unaniciri, a consi psTblogice culture 4 camenior. le au asigorl g asigurd wansihsin pormancsld «-expetien(el sociale, contin tod’ ile, orle Msi eficiente de influenfi educativa, formativa asupra generatiilor, Psihologia urméreste procesul insusita lisubit in CBnditit concrete, eleva formele gi studi la care se ajunge fi semnslenzé dificil intanpinate gi modal de depagie » lor in perfectionarea vorbicii gi in insusirea scris-cittului. In competenfa psihologiei intra gi fenomenal limbajului inter. Dezvoltat din cel exterior ¢i reafizat in plan mental, est un limbaj "pentru noi", de cémuhicai* ov noi ingine. Tustrumentul care faciliteaza si gribeyte dobindicea comporiainsuiuh sputtis 3 spucie cove unui psiwicg?s disponibilitatea subiectului usnan de a prelua gi de a opera cu fimbajul dublu articulatLimbajuf gi comunicarea indeplinese serie de fuctitprintre care aminsim “de integrare a individului in medi stu; de dezvaluite gi autodezvaluite; -de valorizare; de reglare a conduitei altora “torapeutica Limbajul, ca modatitate psiboindividual de wiizare‘alimbii devine mijlocul cel mai expresiv de relevate a personality, a oxiginalitai $i singular subiectlui uman, Tire comunicaionl i cognitiv se insite un raport de eerste; [a un nivel evoluat nu se poate gandi fir mijloacele limbajuli, iar vorbireafirainjeles sau continat cognitiv este ecjmold forma fird conginat.Jucznd in sistem psihie uman un ro deosebit de important, lrabaul este un fel de ex al sistemului psihie care face posibil fenomenul de consis . In psihologia socials, abordarea comunicii ar un statu special deosrece aceasta tem interéctezd cu cee ai multe gi cele mat aiverse discipline. Perspectva psihosociald are specifctatea sa, find preponderent axath pe dimensiunes ecttionald a comonicéit. Comunicare este incdrcatd de dimensiunes social limbsjului deoarece matesilul verbal cx are opereaza in plan interior este rezultatul unor achiifi sociale. : ‘aretepenee, relia de comunicare ge manifest nial sproapeistintual penta ca, ulterior, tebe de comnicare cd choos cde tebuinta de incluziune,(P. Gol, 1974). Ba apae la copiul mie sub forma aptitude comunicae gt de Bene etal dea rage atnia, x orig plicit dea igri, frit dea iat sau nega, Mai rai, saat vie de rela{joare’se rafioeach gi se exprimS fn manifest vate cae neces. stables. aged, jntersubiect}v cu interlocutoru! privind utilizarea aceluiagt cod, ; | . et thu psinooctl jock Tolul unui evra: Hint care adace pe unin dpropierea cela fl face pitagi Fae ee iia acleaitelesu Fina wand no post exis doit n acest contin oscar sie sine gi spre Fran faciitescH nu doat tonsfeu| a ceva, dz Ja unul la alu ete mai pofoundt, etemnindnd g ate adtesat, Nevoia de'a da tin sens identi psihosociale, prin dialogul cu celal; : insusirea integrald sau parfiald a ceea ce-t eae ju ditie tecesar’, dar nu gi suficient. : - umes, este 0 cone ie pethleges eile car ifecfereak cu problemas tte comunicts ee fn, continu itatre, Mnesantt este $i paradigma socilingsicd « comuntet are Porete de la premisa cd limbajul este 0 ilatare. 110 aeinstitute sociala (J.A. De Vito, 1988). Pe linga diferentele individuate,subiccti umani adn into Sierenh de ain clr. Aces poseable afte ap eprops Sect wrt Tacs Procesul comunicri, asupra moduhut in care individul se manifests into interaitine fi asupre modula th care ol valorizeaza comportamentele de tip comnicativ. sr ah aciere EL De Gerando afirma 68 un copil care apartine unui medi bogat injelege mai multe euvint i ce Bees « boat infelege wai multe euvinte gi mai pune actiuni, a tn nur fapante de comes eu tl soca expres, a esi, a deeontaion Bre. Pe remedierea, prin educatie, a acestei situatii, s-a sugerat chiar recurps Ja aga numitele pedagogii compensatori met Propun corectarea caren{elor, in special a celor_verbale, ale acestor copii Pe NEN ENS ste cunoscuta teoia hii B, Remstein (1978) care pune tm evidena dwt feluti de tml) corelate mai mute san mai Putin eu elatle soil de poveniena. Cop los de mle (nites) lized In mod preponevet un eo elaborat, in timp ce aceia care provin din clase muncitoare (working-class) au tendinja de a utils un cod restr ‘Caracteristictle codului restvans sunt: limbaj mai degraba descriptiy, afectiv, centrat pe apartenenia la un grup social, mai redus din punct de vedere sintactic, limbaj if care predomind interjectiile, exclamatile sau formulele rituale, ° Diferenjele lingvistice constatate intre cop la intraren in scoala tind s4 Tie eepeoduse in cadrul acestei insti dato accentului pe care aceasta il pune pe continuturile cognitive ale Invatatii gi, cw deosebire, pe modahtatle verbale de exprimare, Astfel, ise sugereazA scolii st recurgA la strategit comuricative mai flexible, diferenvate. Pentru stabilrea net telaii de comunicare autentice, este necesar ca inleractiunea §4 fugclione7g dupa, principiile ewculartiti, cosa vz ipune crearea unci pernianente oportunitayi de feed-back— fod ci!e fe ong Nd cde ctl ‘ Dp ds aihagiy's sv Ip dgss 4c 2.2.Comny (a este 0 Tord particulard « comuanicanii pedagogice sau edh . itere-asimilare a cunostintelor in cada q f% 9 are gi interactiune didactic ivad/ Comunearer didnt ducliei formate, comunicaten didactic constivie baza procesul de tran inatittionalizt al geo gi are loc inte pateneri cu statu-rolurt determinate (profesor, elevi et). Forma a comanctti uimane, comunicarea didactic’ presupune o interaciune cooperant; actiunea didactic, inteleas ca proces de cominicase sie preocupata de ceea ce se transmite gi de cum se transmite, {indnd seama de particularitatile elevilor. Acttunile de comunicare didactic sunt strategiile de sustinere gi activitatile didactice propriu-zise, subordonate obicctisslor pedagogice. comportd, pe Tanga consens (interactiune bazati pe schimbul de senmificati), intenfionalitatea gi reciprociatea Analiza actului_ comunicat suficiente momente de interogatie: orice interactiune didactica este comunicativa?, “ropreens& deionla syeeifica’a conrumicdrii fayiode alte forme d>-reietiiare? Comupeter|e 20 cea de-a doua indica o'situatie precisé in care se Bagereazt raspunsul exact, Adevaratele dificultati sit acelea care provin din mentalitatea infantila; copilul crede intotdeauna cd infelepe gi e& es ra dupa imagini implicé folosirea unor | suafil_unei povesti, s@ infaligeze o scend si sf cuprind’ un akumit pe accentul cade pe valorifiqarea clementelay cunoasisth-#r-expecieule anteric pe baza unebanalize atente, a int i, exp Literatura este o arfé reflexiva; ea S€ margieste la a inchipai imagini, a gaicli asuapna lor gi a transmite-veceptorilor prin cuvinte acele imagini ale gindirii. Este de dorit ca lectuca dups imagini si-nu-devind silitt sau plictisioare $i s8 fie completatd prin organizarea_unei_dranistizail De pildi, pomind de la trei sau patru imagini care ilustreaza etapel dEsfagurarit unel povesti cunoscute, este util st se treacd la un exercjiu rapid de descriere sau completare pe pe baza ordonatii itustratilor. $colarii mici pot istorisi povestri pe baza unor desene achematice sau pot vorbi agezind in ordine s{ograma care reprezint& 0 poveste & Conversatia reprezinta 0 cale importanté de activizare a vocabularului hostinfelor deja existente , dar gi formauii deprinderii de w exprima intr-o forma corecta gramatical géndurile, cu ajutorul cuvantului. Cuvantul fi ajuta pe copii s&-si formeze deprinderea de a se asculte reciproc, de a vorbi in fata celorlalti copii, de a rdspunde cand sunt intrebati. Conversatiile igi justifica valoaren in masura in care sunt corelate cu celelalte modalitati deoarece coi trebuie s4 dispund de suficiente cunostinfe pentru a putea participa la dialog; de aceea, sunt recomandate mai mult ta grips in vederes tate alizatoare -aceasta etapa este necesarA pentru a serveste consolidarii gi verificarit fegAUHTOATE peniru gcoald gf Ta Clasele mic. Conversavie cuisticd determina elevii st realizeze un efort personal de cautare, de investigare, pe baza valorificarit propriei experiente de cunoastere. Cu toate ck se vehiculeazd termenii de intrebare inchisd gi intrebare deschisi, in invatamdntul primar cea mai eficientl intvebare este aceea care determina un raspuns corect, si succesiunea une! noi intrebari, Nu trebuie uitate valentele formative pe care le au intrebarile euristice: Ce semnificayie are pedepsirea hamului?, Cun motivati atitudinea domnitorului in acea situatie?, oe : : Metoda analizei literare nu se foloseste in invaj&mantul preprimar, formularea fiind pretentioasa chiar pentru inva{améntul primar, Totugi, la clasele a Il-a gia IV-a, se poate recurge la elemente de analizd a textului literar in vederea regitiri elevilor pentru infelegerea textelor din invayaméntl gimnazial. “Metoda exercifiului este aparent o metoda neliterard, ins& exercitiul raméne totugi o forma de stimulare gi dezvoltare a capacititilor creative, a originalitii, 2 spiritului.de initativa gi independenf& in comunicare. La lectiile de citire, exervitiile au un caracter mintal gi.constau in formarea deprinderilor de citite expresiva, de caracterizare a de extragere a ideilor principale, a expresiilor frumoase din text ; i dezvolté memoria gi functile ¢i, imaginatia gi gindirea, precum © injelegere, © imptteatee SCH, Wat Sentiment al liturghiei, Prin 116 nnajelor, ‘Memorizarea exercita Poezie nu este infeleaasi de toata lumea. Ba cerecontinat on poctiaiafhigeaa gut odetge Propecia per Tse epi Shit, proverbee, atl, enone \ ernst, anoavelecompletearh tn chip pltetaetun Kteror (depaeal hee, I ghee) Cheer ere te pt ele i wssnoageen apne ce oe ai rear se el pe seurt un Fraginent dito letra, spl dea ecunoage tte ope ae opel Proverbele exprim wn adevAr relat creat usta a in experenttun sat cunoscut de toti meri unui ar SME de ace p se tee Ia fnte,eonepy stn Spor omshifun Teta alone ae aoe a gga wrewroror gener volo Seve eee Peg mat vw ata ae Ca ead (LE Er Mica ee ewer We ow) Dede wm exe op de eens eae eee A Mteva-verificatexenmpte ali carte, ai parte, Tot raul spre bine, Bi ‘0. rile reprezinta o specie scurta a liricii folel Car ah corny acne ace ae a livicii folclorice. Cantecele-formula sunt create din dorinta copitului r aoania s detiguaren snr feonene ak tu it Sie vos ee ts amate memens ej bn: auras pdewra/Scoatems apa dina ech/a da parse vec mente ae Joel itmieitaten, municaliatea ql bogata Hmbik materve pot ntti ot fh reieate gi cu ocazin dansutilor populare, acct area cA strigAturile se potrivese eu natura migcévior de hor8, inva fee ain lun constae igh pores cu nuamlrde hh, a ba bh Ur en op sue re tr ace dan spl Ces Pere EaoBat hore eo pe ‘Prin jocul didactic se asigura intelegerea, fi Eee conn a seal, Juul se snes THR ao Tp Te ava, nen exer Font Jocul exprimd experienta socials a copilului sub foxuna comunictii cu cei din jut, In invaténsaotul brim sg poate ala Tao Targa paleta de jocurs precom: — inet arena sui didaetice pentru formarea deprinderit de a pronunja corect suneiele (exenwplu: Cu ce sunet fucepe evn pie") Tn cadrul acestora se pot induce cuvinte ce denumese mune de personje din difeite poveyi sau obiece conan dn poveel sole opis) ee cae eee eater tere oe _____Bleviloe de vargta scolar mic Ise poate ere st. desta evi Jedigori, fup); de asemeriea trebuie si se mnsiste pe tormaica deprindetn de construe a cuvintelor din sunete imate date jocuri didactice pentru consolidarea deprinderii de a folosi corect substamtivele Ia singular si plural, in activ gi pasiv a et suai preva gifolosirea corect a sineularulut yi & pluralulyt sau 8 cid se joae® cu euvintele ca gion fea sau repetaren anumitor cunogtine in mod pitt, fA oa interesul ETAT HEVATETA pegelara. J PhawAt denumeste jocul iuytate fun fe fonetice (exemple: Jocul silabelor -grupa ijn slab g,silabele in.supste (exempta: expra, nominatiy, acuzatiy, dativ, gemiv Printre principalele seoputi ut moltor cuvinte gi asocicrea Jor cu sensurile pe cate.te poarta, folosired coresta hu Pent at P arminti se poate recurge la urmiatoarea sarcind: Ce gti despre Scufita Rasie? Se poate ispunde apelind Ia mai matte variante prccuim: Este trimisd de mama se eb Copal at mncare ta bunica/Trece prin prature, edt gh eulege florsSe intineste clap geste adementt de este pitts de lp in casa bunciEste salen tle winator De asemencs, li se cere copiilor s& spund semnificatia diferitelor cuvine: sezatoare, speriata, depart, . Ii vederen atingent celui de al doles seop, © poate apcla ta jocul Fx spun una, te spi multe, jr pentru enersarea folosivii vorecte a cazutilor substantivelor, se ponte recurge Is urmAoarele intrebari “Citi ia dat mama mancare in coguley s8-i duca bunicutei? (pentne cazul datiy) “Pe cine au gisit piticit in cAsuta cand s-au intors din pAdure? (pentru cazul acuzativ) “Cum it strigau nepofeii pe bunic? (pentru eazul vocativ) Cine n-au ascultal-o pe capra? (penteu cazul nominativ) Docuri didactice pentru folosirea corecié a adjectivului (exemplu: Raspunde repede gi bine = Crm eve Cemsyfeasa?) - rispunsutile se bazeazd pe reamintirea caracterizAri din povestea Cenusdrease (open: disdactice pentru consolidarea deprinderii de a construi propoziii jifraze cu sens logic si pentrs formarea nei Sorbiri expresive (exemplu: Citeste pe carticic) Povestile create de prescolari sau gcolarii mici pot fi faregistrate pe casetofon, iat Ia sfrstul acy ected se poate premie cea mai frumoasd si original poveste. Cadrul didactic poate pune o ehiconre despre animale, rechizst fcolageanctimpur, cerud poi elevilor sh alcatulasc io ghicitoare despre un obiest din accra ‘categorie seu gruparé scurile-exercisit pentru analiza foneticd cei eon si capri $i elemente de joc pent afi cit ma tractive. Jocul POC ate ca soap inspinwis Be oa expitatiei, apo expiralia protungits pe ur inofid de onoiuaiopéa pi (exeinpl: Penna 8 20248 zgomot a fic op ala cand s-a spart - Casura din oald) Jocurile-exercitiu de dezvoltare a vorbit jul dramatic disp’ forma yaor versuti, ghivitori. ; Go eu deo contr apace. Link tare a dialog: pot fi integrate in alte activititi ca povestirea, lectura dup& imagini s |-amatizdrile sunt variante ale jocurilor de create; sunt j ic idee ce apat in vorbirea personajelor, producand efecte comice. Corecta meri" uw de o intreaga serie de procedin ext impune obligaori referins a pi Acesiea indic& frecvent prezenja : tei Seer : rovomjlorsrept coe ep gh cy th ee tcl nce pte) pecuaea +. completa sau suplin expresia verbala, aera Pramatiisle sunt transpunen scence de mamierh iB TTRGTaT creda) face red sensi de relate emt Iujelege wepeat c& el este un interpret de rol In neapretears, cw puileal Hea eleeees ste Sons in occa aa gi uhel Mencia Hgteonate wre am orn Sciam ce ex acs on ra Alte jocurt didactce se jw reteri la a a ITOCUTE AE Cte he tg aTe™ Aone Secatorte noe eel @ BE acester ferdtori elevii pot citi (ntrechndu-te in enue home eee pot chiar prezemta diamatizari, — se In cvtire frumniasa, expresiva), pot prvests, prt canta, pot pune ghiciton 9a mine ywcaine), La doctor, a i calve gau intze clase paralele In canal ih acestara ente acela Je pertinenite intro calurk a communism 1 purtauons de me E REALIZARE A EDUCARILLIMBAJULUL 2. FORME SI MLILOACE D: A. ACTIVITAT] COMUNE (OBLIGATORID, POVESTIRES LCONCEPTUL DE POVESTIRE i Fowwstives ca specie eptca in proz: aim. *7 a), Fste © naratiune literard de dimensiuni reduse, care conjine un fond lirie- (vezi vol! Mano = Aus! Sadoveanu). Tenmenul implicé referiti 4a arta de a nara, formA esentiald a genului epic ~ (prezentd in toate spe acestuia), + Pind o culoarea, nastalie pent © Termenul de po Spre deosebire de nuvé = dezvolté un singur plan, o Intémplare neintrerupts ~~ apeleazd in mare mAsurd la modalitai plastice (Imagini vizuale, auditive), cultivé gustul, migcarea, scare prone ora HS afectiva mai intensd; ~ "In povestire imaginatia coexista cu adevarul etc.; ‘Ascultatorul face deosebirea dinite limpul faptelor (obiectiv) 5i cel al povestiri (subiectiv). 1 spaliului, care poate fi prezentat mai veche specie epic cult, povestives Tsi eve originea‘in follur (din care « imprumutat ‘recut (povestiriistorice), forts imayinativa, umoruly este aproape sinonim cu cel de nuveli. Desfasurata pe coordonatele timpului, povestirea se defineste prin coord direct sau sugerat. Prin actul creatiei spajiului geografic comun este depasit. Seriitorul erecaz4, printe-o poveste, viaj4, oameni, In contrest cu amploarea constructiei epice, variaz numérul de personaje, Ble sunt mai pujine in povestire, schité sau nuveld +b), Povestirea gi basinul Povestirea se distanjeazA de basm printr-o actiune mai puternie ancorata in realitate (problematicé socialé sau familigla mai pregnant cadra obignuit, personae reale cel mult hiperbolizaté seu enimale personificae) Povestirea are dimensiuni mai reduse ca basmul. : : Cele mai multe povestiri sunt consacrate lumii animalelor. mint ue watétorulsau*profesonil sransiite uncle ovestirea ca metodii de inva Fiste 6 metodsieinvayimdnt expozitiva prin care edu: te de copii prin experienta pefSonala. ‘cunostinte care nu pot 6 dot ovestires ca forma de activitate organizatt sau eficien{a in gridini{a de copii. Povestirea este un instrument cognitiv, de comunic cu valoare eticd si estetica f : clasified in doud mati categorii: “Activitatile de povestire se by povestirile copiilor a) westirile educatoare; ae 118 1 mijloc instructiv-educativ are si expresie, cu statu de activitate obligatorie in grbdinita,ee ee ee ee indices, image @) Povenie contBute in mod substantia sex 4) Pris folositen-cavEsTan 91-5 Tag aaa ey eet pa i ructura ©) “Povestisle au o deosebité valoare eticd poaitive, De pild®, povestiate # basmele, exp ia intermediul povestlor, basmelor copii des bit, cu frumuse Ble contribuie ta formarea constiinjei_ moral tra e le, a unor trissturl Ce eTMeaISaTe, Scot Tn EVITEUTT GalATE GFOHIST pouch © si de comportare civilizatd (Sortuletul, Cena witat ici) Rosie, Capra.cuu in colectivitate (Minusa, Ridiches uriass, frumusejea prietenici, a ajutorului reciproe gi ete.) dragostea nemérginité si grija parintilor {448 de co} asnamel, Lebedele) CoAu sya contain de a mune, dagones de munca abe fae momen ‘enuisiteasa) Activitatea de povestire constituie mijloace de educatic Ascultind povestirile educatoarei, copii isi insusese expresi armonioasi a cuvintelor in propozife, sensul figurat al cuvintelor. mii, bunatatea gi sacrificil lor (Nuiel Ficrarul ndzaraven, cd, find un exemph: ds exprimare aleass, frumoase, plastice, observa imbinarea 3) Spctviaten de povestie exerci ifluenh mlisteralaasupra personel presclahi,conibuind In edcaja cogniiv,eticl stestticd a ncestuia vitttii obligatorii de por a) Tema centrala a povestirilor realiste: copilul gi copilaria cu tot ce are ea mai semnificativ &):- Hovestnde din vaya adolf: (icin, pani gar’ Be 1aptter, ert Tegetdar..) : ©) Povestirile fantastice (povestile gi basmele) sunt indragite de copiii pregcolari de toate varstele. © — Educatorul are latitudinea sa selecteze materialul literar in functie de obiectivele prevazute in programs. Penirz: » realiza pe deplin obiectivele operajionale, educatorul va avea in vedere caracteristica activitajit de povéstire: sai a) cunoasterea fiecérei specii literare accesibile prescolarului b) alegerea momentului potrivit pentru integrarea materialului didactic, c) infelegerea mesajului de cétre prescolari d) calitatea exprimarii ©) capacitatea de a captiva pe copii in timpul expunerii f) accesibilizarea cuvintelor gi expresiilor noi dezvoltarea capacitafilor copiilor de a integra cuvinte gi expresii specifice unei povestiti in contexte noi 3) f) cultivarea exprimiri orale, corect, in structuri gramaticale mai ample (propoziti dezvolat,{raze) i) crearea unui climat propice acestui gen de activitate (expozitii de carte, fond muzical, discul sau banda magnetic’) j)gradarea textelor de a 0 activitate la alta (in funcfic de grupa sau clasé) 1k) selectarea celor mai semmificative fragmente. ind valoarca educativd a actului povestirii, educatorul va asigura: audierea atent& a povestirii . refinerea momentelor principale ale povestirii repovestirea, de cdtre copii, a continutului povestiii in ordinea cronologict a faptelor povestirea acfiunii dupa un gir de ilustrate alcdtuirea unor enunturi despre personaje raspunsuri la intrebari privind momentele subiectului crearea uauialtfinal crearea utior povestiri pé'twitie'diversé did Viaje cotidiana ~ realizarea corelafiilor cu alte povestici ; 3. Organizarea activititii de povestire 1) Pregitirea educatoarei pentru activitate a textelor si implicit, o m © Noua programa ofera educatoarei o mai mare libertate de acfiune gi selectie a laced nosibilitate de proiectare a activitatii de povestirea >» © Spe en up oe » nlswnme “tech Ree rea cu toatd aten|ia a textului povestiii Inainte de 3) Besedttes erupei de com pent pereenerea povestii: ©) vegave negDcaece i Jepline deel Sop ceo povestie ©) asigurd condi ile asa py feces Wit povestst (actisirea, curdfe aranjarea scaunctor in semicere, 4. Destésurares activ a) Introduces Se realizeaea pr a povestie 8 Sonu in uctivilate may inulle procedee: ‘Anunts tithal O conv rsa , Reactualizar b) Eapunerea povest Educatoarea anunjé titul : Povestiii si incepe 8 o expund direct le intraductva, ibers seu pe baa unorilustrafi 4 ubor cunosunte mai vechi : de catre educatoate ovestirii (poveste s Stabilirea unei legaturi stranse expunerca educatoarei si fe e Milosse care contribuie Ie expresivnates bbasm) si incepe expunerea. ® povestitoarei cu cei ce ascultd Al mai plastica, expresiva xXpunerit, prin care se imprimnd povest ii un _carscter atractiv. + Vocea, ton {prin care se subliniaza unele stéri expuse) trebuie sb varieze In funetie de continutul re puse) trebuie si variere in fonctie de continutul Schimbarea riumului_voibirii — conduce la sporirea.expresivit = : Sebimbares o py xpresivitatit si mirirea stérii emotionale Pauzele's accentsle > fctasings pauzclor determinate de posctanto sau de.difert conduce Ia o povestire vie, la relaxarea semnificalilor . sitaati psital Accentul - prin accentuarea educatiei pu loare tot ine in valoare tot ce ajut la ingelegeres mesajului povestiti Deseor, accentele sunt legate de sublinierea elementelor figurative ale vorbini (epite metafore, hiperbole, repetarea, enumersrea ete.) Minniea si gesturite — contribuie la marirea expresivitatii povestiii Ie perceperea afeo tre copii a textului comnparati, si constienta Folosirea unor mijloace intuitive: a, silts, mache Euducatourea tcbuie si-g perfeejioneze continu tehnica povestii ©) Incheierea + fixarea continutului pr al al povestrii predate prin urmétoarele procedee: - prezentarea si discutarea unor ilusrate, reprezenténd momentele principale ale povestirii, conversatia in legatura cu tema, contimutul gi personajele principale ale povestiri - reproducerea de catre copii a fragmentelor semnificative din povestire = mimarea unof acfiuni caracteristice personajelor din povestirea ascultat& ~ redarea in desen, la alegere, a unor elemente din poveste care au impresionat pe copii in mod deose Incheierea activitatii trebuie sa imbogajeascd orizontul cognitiv al copiluluigasigurind fixarea conyinutului prin conversatie, fie prin expunerea povestitii din alte perspective. ~~ a Si in aceasta elapi, educatoarea va avea in vedere ca expunerile sé fie clare, ritmul, in funotie de specit actiunii, tonal adcovat si nuantat, accentul, gesturile, mimica, in concordanté, cu cetinjele situa personajele. in care se B. Povestitile copiilor Prescoiaril‘tivaya atitsé-si exprime liber gi cu usurintd impresiiledespre povesiie.sar basmele, aydiate, reproduca continutul acestora. oe * Printre multiplele forme de povestiri ale copiilor, in gradinité se practic&: repovesliile, povestirea dup. educatoarei, povestiri cu inceput dat, povestiri dupa plan, dupa ilustratii, povestiri pe o tems deta Repovestirea Scopul principal al epovestiilor:formarea deprinderilor dee. expune cursiy slog povestic, povesti sau i ci 1, gramatical. Be ee A i ea vorbirii sub toate aspectele: fonetic, lexical, ; * memes Repovestirea are ca element fundamental consolidarea povestirii(povesti, basmulul), : 120%sctivititii de repovestire este conditionsta do modul in care 0 Tao De aceea educatoarea trebui ‘ir ons povesie Inorenniace enctns us ner In pei ies congenic pores ee ae seama de nivetul grupei. Bar inceput, zepovestires dupA teblouri si epavestivea dupiun plan da, Repovestirea dupa tablouri ‘Se organizeaza (se desfisoaré)astfel: ‘anunfarea subiectului Ge dextipbart) atte: ‘onic pe seu eon teproesre pov pe eptone, nonin prezenii abou cedveatarea cere 9 ltr copii st colmpleteze poveniea et Renae dink niente ects a pov be) — lel sos I dette de te sdston jon cr wea een Plant verbal poate forma emunitv interop Intcebarile ajutd pe copii si-si reaminteasca i a eat teascd intregul coninut al povestirii si si-1 poatd reda in Educatoarea trebuie si urmérensed cu aten} feascd cu atentie gi exprimarea copiilor le copiilor dupa modelul edueatoarei move Astfel de povestri stimuleazd imagina{ia gi exprimarea. Cerintele modelului oferit de educatoare: + Rovesti subiectal povestii fe simp i clr, cuprnznd ipl propia de expeinta devia picecuphiite copiilor i orientarea copiilor spre fapte gi intdmpliri cu influen|a pozitiva asupra ascultSterilor nuanfarile voc tn funeie de subiectl povestni gi peconsje ‘mobilizarea copiilor la activitate prin stimularea atentiei voluntare, crearea unor stiri afective placute Structura unei asemenea activitji este simpl8 ~ cuprinde: a) povestirea mode! a educatoarei b)_ eleborarea de catte copii a unei povestri similare, Copiii vor fi ajutali cu tact in timpul yexpuner Povesttile copitlor dupa vn inceput dat Pentru a putea fi continuat, Ja mod ideal, Jet treba soinicunedseé anumite Cadi ~ si confina expozitiunea (locul, . personajele principale) = sh'se opreasca imediat = comtinuarea nevestit vai precedat de conver sur — ments renter pe cop spe cdeatomen, tu aprecia (eva) tale poveatic. epier, edna mts peach + feu idonene ta tec leapt mel pore werk parents ob prego Seer eal Heroes 1. Inceputul povestirii expozitiunea gi intriga) 2 Coasts over (moment uber) 3, pecorn poesti de ete educate Povestitie copiilor dupa un plan ‘Sunt dou’ categorii de povestiri dupa plan: 1. Povestiri imaginand intémplari specifice basmului 2. Povestiri cu subiecte din viaja cotidian’. Structura: = Scurté convorbire pe tema aledsé (sf constituie planul povestiril) * Prezentarea planului propriu-zis, conceput narativ, din enunfuri simple. Copii repetd planul, urmand apoi s8-1 dezvolte. : ‘Yor povesti mai mulfi copii, Educatoarea va interveni doar pentru a corecta expunerea copiilor $i pentru si conduce spre. final plauaibil, . Tocheieres activitdfi Jecile obiective ale educatoarel., e+ 9 pe eatin despre jedi (pApusi, animale, mijloace de locomotie,truse, etc.) — wand un suport intuitiv eonerets—22 = fa jurul eroull principal jucirs", copii fs narfinile lor. Jucrile sunt persontiate, Cop creeazi 0 alté jure, paralela cu a oamenilor. despre jucdtit: = pregativea activitatii de povestire = anunfarea tithului activittit = convorbire pe tema respectiva 121cee ns I hoveree we eater : Evaloaten scold reek # Moxtalitts de evatatce a are 1m eu jetrane care some teen abvarra cot-yie ean ave stent wha Scitiore wna act ey PeOH orp SCLIN com ccantd a Wi TA poophimate ARIACLPRICULAK A Liz mwa MARIL Batura A ACTION AIL Pataca lists PRE ALIZ ARE Puvesttea Siete DACTNITATID BCLIVE ORPRATIONALE asculte cw atenje, concentrdnd-se ssupra pues! Sa tedea pe seurt cuntinutal purest, Sa demonstrere injelegetea textulus, taspuncara! la intichann, S# rejind uncle cusinte §2 expres din povestite 2 Afecuve, | Sk parnicipe cuanteres fe activitatea des figured 2 Pate motor, STRAT BIE DIDACTICA © Kesurse prucedurale © conversetia, explicafia, obset Kesurse tnatenale: - unagin! teptezen! Sb adupte 0 posips corectd ta mtsute pe durata atisstiie ia, povestirea, problemstizarca. wind mornentele pribcipaie ale povestrnt © Forme de organtente - frontal + individual ‘ Mudsittap: de evaluate " Pe Gonsuinsk: pean observatca carcgpontarnentulit copier, * : prin analica 91 corectarca caspunsuutlots ee 1 -) final& ~ pam intrebsny, . 7 2 pnin joe LOCUL ACTIVITA TIE sala de grunt . var . DURATA: 30 de nunute ° BIBLIOGRAFIE: : ~ “Progeaina activitsilor instructiv ~ educative i igedinge de copi yi tepulamental Inv aysodntutar pregcotac” Gierglidan~ .Dezvoltarea vorbini”, EF D.P Bocuresth © + E. Varzavi, M.. Tarban, V. Manasta,SCENARIU DIDACTIC [ BrapereTes Orgsnizare ecivii _sotoralghiiton ‘Aduad polen din fox Salut de sro ‘Ateatgh din ver gi piné-n Sa fck mien dle, “Win epi spade ATH opi erin ala de graph Ta Ves | Reaciatgarea eunoqtnielor “Ananjaeea lemel ga obieclielor ‘eli fla doce primavara iu se mireste si raul pe ‘acona ew atenie. ‘Rasp Ta vebi Dinjarea ivi afigesz8 imagine pe panov. Momeitele principale ale povestin aunt “Albina plese la minut soare spre a: niga af rab ma out pe cee Pentru ef albinelor no le sjunges zua ‘uleaes polenul de Is tate Maile. z Th rouel @ aE Ca paste un ‘ell de viesp care incearcs 8-0 impledice sung aon 3 lmbrineité de viespi, albinuja cade ‘re peialele une albsstree eae 0 , ‘neurajeazt 54-9 contimne érumul 4 “Albinuta gh neta drums hrneste 0 sh recapete foqale 5 ‘sjunghind in Fa mantel in spaele iruia tebuia 3 seinjssca soars, Alina ig add ferfele pete a urea ia if, ns acolo id seam 4 pnt acolo 6 Soarele, care ee pregaten de culcare, 6 vede pe albus gio ia peo 1328 pnd la cesta potdnd 38-1 preznte rugamnten albineor. a ‘Soarele accept propuneres 51 snd de stunei primavera zie ce reste pln cdnd albinele ig termind treaba. Peatsu © mai bund Infelegere si receplare, se tine seama de: = vocea gi tonul trebuie s8 fie potrivite ev important faptelor povestte; - ‘3e flosesteo mimics gi gesturi expresive, iar cuvilele necunoscute se cexplicd o daté cu expunerea texto, alsturénd un sinonim sau o Sintagmd amritoa - schimbarea ritrulut vorbii,rosirea ‘maj clar say mai gribit a cuvintelor in functie de momentul povestci, : afisarea imaginilor concomitent bu expunerea povestiti * ia es faut de ns Aw Asculi ou atenic Bvaluare Ta igtlpovestiidicutt x copit, puniod 9 Inbdtireferitoae la conyinut: ine a plecat in 2bor citre mAndul soaie?” De ce a plese lbinul i vorbeasc cu Soarele?” Le propune copilor un joc in care ci trebuie s& ddescrie drumulalbinu(eicdtresoare, Pe un panou copii trebuie s4 amplaseze personelé ia ordineg aparitisi or. ii Riaspand ie Tatebi, | Tacheierea activitiir Face iprecieri asupra moduli cum Sau comportat copiti icactivitate, RectaMEMORIZAREA, 1, VALOAREA INSTRUCTIV-EDUCATIVA A POEZILOR 1. Conceptul de anemorirare al prc iet iilor Memoriztiile sunt actiitdty obligatorn spectal erganizate in grisuaya de cop pentra insuyirea constient& a poe? re prescol de nemtet semantice a poester ne pertnte sh sestzéim deusebaren dire drsnsal poetic 91 eet stisnifie (metatora $1 sinbelulh. Feficrenta educatisa 9 forinativa a poezter deyands, in pranl rnd de valarea er atest, . ont Un text Interar este un sistem pertect oryanizal,» stuuctora, dofelegana prin aceasta atat ,contyuntal, cat gt forma, Mesaj ar sonuvetea edu fextulas poetic, pentru HC S€ prezinté ca un Cod ale sstye Inutale (resay ets) 9 estetice (vena) evtettc), pe care capil Ft, Fe despiande pran contactul direct cu npeta (asculis poeria, patti apa ta discujth pe marge sescitta semnsticatileg1 fe asiiala pris tent autetnce 96 exvetvnale). 2. Contibut mernoricatitr Ia educaron ntcbetunkéa preycoteitor ins 4yatea preety contre le lagitea ureuntul gop al cpl, la dese socetate, despre natu obsecte sntermedtul poezihor apcullate $1 jnvalate, copii) Wrgesctrepta orszontul de eunastere y Multe hate pce deaslvie copuilor uncle aspecte gar acteristice ale estnpay es, Hut eV. Alessanatt Jena de V. Alecsatdt, Ign pe uli Je G. Cosbuc ete) by Sunt poszt care intatigeazd aspcele Je wnuncd (Gospoxina, Mica! constructor) ©) _Unele poean surprind tastunle caractenstice ale unor entmale itagite de copil (7lteants de T. Argher! Cajetugal sop de E, Farago, Meleul, Calutul, ete.) 44) Pun unele poezt copii se faimliatizeacé cu uncle obicetu religioase (vezi Crdcninul) $1 laice (Anul Now) €)_Activitstea de menorizare contri a formaren dep naa, garaitea, creativiatca ‘Cu alte cusinte poezta pentru cupit oferé variate posibihtayi de spriinire a procesului mstrucuy-educatty, putind ma sd, gmnea, mesenile peofesionale, datiai, radii lepate de sirbatone de tard 4 oferind baze g altor procese psibice is viaja viejuitoaretor, eopilide, eduecyis rete atorda variate teme (icuinusep sahtele. wostea nributia memorizérii Ia educatia morla a copiilor (dezvol la copii o gama bogath de-semtimnente (da {348 de parinti: Men de V.Anitescu, ia det, Dragan), fay de pave, fold dle natura pattie (Sowa Je M1. Enanescu, Peniu tine primivard de O.Cazimir) z rin intetmediul poecittor ~ cate conjin imagini vizuale gi auditive simple, das pline de dinatnasin gi forta de ‘sugestie. efecte muzicale reslizate prin procedee variate (onomatopee, rep2tii, srmonit mnitative, dispuneti in strofe, ‘ca rtsmulut gi siei etc), notiunile mai abstracte Tcep sa Se contureze, sé devind miat Iuaperi. 3.6 4. Fducatia estetica ~ contributie de neconceput. Cu ajutorut poeziei copii invayf, in bund mAsura, sé injeleaga frumosul din arté, din naturd, din viafa omului, $4 sesizeze muricalitatea $i frumusefea himbii mateme. Poezia ft emopioneard, le dezvolté perceplia esteticd, sentimentele estetice gi le stimuleazd viata 5. Contribuic Ia o expunere coloraté si nuantat§ recitarea expresiva presupune respectarca pauzelor gramaticale, ogice gi psihologice marcate de punctuate, de sensul propozitiei sau a Irazei rimate etc. Poezia are intluenta asupra dezvoltari tuturor laturilor personalitiii preseolailor. ‘Meinorizarea ocupé un rol important in activtatea instructiv-educativa a grédinite consttuie un prefios mijloe de cunoastre, de educare a limbayului, de culuvae u sentimentelorestetice si morale, de exersare a memorii side stirnulare a imaginatii creatoare. Decodificarea mesajului poeziei. Principalele tiputi de codificare: = decanificare enacts (cAnd semnificatia intenjionatd si cea finala coincid) + decoditicarea ampliticatoare, decoditicarca aproximativa ~ in funciie de ,estinatar”~ receptor. au OBGANIZARED ACTIVITATILOR DE MEMORIZARE, . 1. Tipurisde aivitti ste mewarieare . Dupé vatore diacicd ativithie de memuaicare se impart in: 2) activi de preaare familiaszatea copilor cu textolpoezci si avdjrea lui de ete copii) b) acti definate, eu sjutoruletrora ge asigud insusieatemcinica @pyecilor prelate ive consol deprindecea de a se reproduce conglicnt gi expres olideaza c) — activitéti de verificate exactitttii reproducerii, a teBinicigi memordtii posziilor a) —_Activitates de predore a unei poesii 124\ etl __ Procedesza in continuare Ia fe, cu selelalte stole, pentru ca Ia sfary, si se repete tout po poetic Alviil de predar poesitor st numerous, nr pein este ce a desir ant Merah. Aspect Poetic innoieyeformblele de exprimate,contvind pin bog, rin sintagme contri spec, prin igi are potenjarea cu capacitit imbajulu, la edcarea infelectnls gh eseicd& pregcoarulu ia scolar’ mie, voi zat atv de memeorizare—de tot il, a condiilor worizante desfagurdtiioptime a activi " ~ Clint propice: = din punct de veieréariental = in punet de vedere afeciv De regula, activitaea de predare a unei poet cuprnd in desfsguraien ei, mai multe vergl(etape. Sun ttntuceren onion actvtte . unt faniliarizai cop cu gouinuel poszii care ames 8 eprezenirior gi cunosuntelor coor, evprins in text posse Procedes " + eur convorbie itrodutiva (Lana pe ui de G. Cosboe) printro ghicitoare . prezentarea sub forma de surpriz8 a unei jucBti, persona | = intuirea vow rtrialadecvat > sour naatione {psn Jn ppl rescore + Anuntares tem, obiestivelor, motivates activtéit ea te eee Bop nanoes illt— uear etre mode pe vo fe eestonten Rest poze 3 oti expresi, pentru a pune in valoare att continutul, et i fiumusetea ais poezie. La grups mare si Dregatitoare nentru scoala, wrmea7a diseuii orientate in text, cu mnolvatile necesare + Invatarea peril de eftce covit Jn funojie de nuntrulstofelor 91 coo{inutl pooziei se poate realize pe {regiment sav ip itregime (eloba) ‘Memoratea poeziei se face pe fragmente, acestea nu intotdeauma coincizhid cu numérulstrofetor, ci find stablite ie functie de idee exorimets. : Se reciti, repetind, pind ce memorea7l tof coptistofa inti (metoda globala dack poe estealedtitt dint strof’) i ‘Cand poezia are mai multe strofe invajarea se face pe pli ~ seit educatoarea prima strofl gi chesmé unul, det copii sf o repete. Se rece apo ln ecitarenstofei a doua inprewn cu prua, sila repetarea lr dete copii Se Partea a doua a activitéii de memorizare o constituie repeturea sau verificarea unei poezitinvatate anteri formeaz’ deprinderi la copii de a recita expresiv gi constient, Se rearintese poezitle invajate, se revitese poeziile respective. Se prezinta copilor prima stofa a une poezi Incheierea activtai de predare a unei noedii— se face prio elegeieadiferitelor prucedee de tncheiere = introducerea unor euvinte $i expresii nou insusite in propozii scutes = recitarea corecté a poeziei predate; = recitarea poeziei de care intreagn grupss fedarea unor migcAr imitative sau a unor onomatopee (In legiturd cu continutul poeziei); | executarea unui edntec care s& aibéo temd asemdnétosre cu poczia predatd, = aprecieri colective gi individuale asupra feului in care a fost invajata poezia. Indicalii metodice-cu privite le activitatile de fixate a poezilor ivi de fixare: = anunfaree activitiit (a temei); = reamintirea poeriei ce urmeazd s8 fie repetat, 7 eproducerea poeziei (poeziilor) propuse de catre educatoare; = Sncheiereaactiviti . Indicatii metodice cu privite la activivatile de verificare a Invitnii poeziilor ‘Numérul poezilor repetate pots fie patru seu cinci, grupate eventual dups tems lor (grupa poeziilor despre anotimpuri — poe despre grédinia). ; aan pot fi repetate poeziile temeinic invijate in activititle anterioare. = Se verificd poezile care vor fi recitate Ia serbare. . Procedeele de introducere in activitate sunt aceleagi ca Ia activitatea de fixate. “Anontatea actividli se comunicd prescolarilor modul cum va decurge verficarea si paeails cara vor fi repate. Partea principald a activitii o constituie reprodueerea poeaiilo de citre-copi. In partea a doua a activititii se pot aplica diferite procedee de,joc: . ‘lementul de joc ~ ,tecitd mai departe”™ {In incheieres activititi se fac aprecieri asupra rezultatelor objinute de copii, cu evidentieri concrete ‘Se comunica numele elevilor care vor recita pocziile invajate, pe scend, la serbere, 1s aeLECTURA DUEA IMAGINE . 1. Local 1 mportanta tecturit dap inva ‘Lectura dup iongins este 0 formA connund, dbligatorie de ativitate instructiv-educativi, co solicithinfens reprezentaile eopiluti, experient li de wala, capacitatea sa dea fotos in med independent cine dine diet wn eerie Ieipedial sil natal anspse nat yori $8 cum adultl cites textul seri, copill eseyte napines, a ie-un ese, se exprind pe baza 1, ne shu cileye imagines, adich pringeste un mesa), se expriind pe baza I Inmaginea devine aste! myloe de comuncate eu ajutrul céten se enerseard gatviea gi opeafile acest nals, sintez4, wenctalir flor de cinoumveae verbals ineepe pein recunoasterea de cAtre cop, in tinagine, a elementelor or, apai stable ley ete ale enumeraru ssuae,desetie gays tneypueteaca relate hve sundae viral 9 propia exp abstractizate. Pa ul de fornuatew clepr except i star tre elen ents 1 Onganivavea 9 dssfAymaren lect dna 2 Certife pedagopice prvi orantearen yl desfdyurared in organtzatea gi destagurate leer dos nai activatea eluate elie onentats tw unstoarle direct ‘8 depuinds pe cop sd priceap sant stematic hase sk deprud esa yn nfelengh contnutl acesteia printr-un pioces muntal de analich si sintess; si prccizece, sf eovecteze gist aldnceasch proces instruith ite rigice la generalizani; " : st actives ‘coerentt $1 expresiy coir a rispurnle acestor cerinfe, educatoat lente gi shi sjute pe copi s8 Se 8h precizeze 9i'8 iunbogateasc& vovabularul copiilor, s&-1 deprindA sé se exprime corecty, tuehuie sf studieve nuterial ilustativ, un chestionar corespunator seme ilustrate Imebarile uebuie s8 fie precis yi clar formulate, accesthile Tnfelegeri copiilor gi s& se succeada logic ‘t-suinuleze observarea imaginti, si se axeze pe momentele principale sa suuleze gts activeze gandirea, 36 formuleze le rebuie probleme ‘t+! determine pe copii si-gi motiveze idle, s& caute gis stabilease relat corecte Hotrabiile fle site Wet wie st coneeptiadd prin continut of calitete imereselor de cunaastere ale copii gk anuine; ~ Shrespecte adevarul stint; + si corespundé varstei din punct de vedere al continutului, . © si pun in evidenyd clementel principal cs 54 posede suficiente detalii pentru a’forina reprezentdri cotecte complete despre problema stu = si ofere 0 imagine clara asupra realiti pe care o prezinti; = sh faciliteze wansmiterea mesajului prin elementele care 0 compun; 4 stameascé atentia prin calitii estetice deosebite (colorit, proportia elementelor, ayezares in tabiow ete.) * iat; b) Pregatirea lecturilor dupa imagini Pregatirea lecturilor dupa imagini presupune: Proiectarea tematici activitajilor in functie de prevederile programei si grupa de varsté a copiilor, Procurarea §i selectarea imaginilor cé'vor fi ulilizate in activitate; = Asigurarea condifiilor de spajiu gi timp necesare desfagurdri actvitatilor de lecturd dupa itnagini Desfisurarca Jecturilor dupa imagi In desfagurarea unei activitaji de lecturi dup§ imagini se distng tei etap. 1. Inteoducerea In actvitate Citirea tabloului (analiza, descrierea, interpretarea lui) r Incheierea activitajii(evaluares finalA) . “ Introducerea in acivitate poate fi fSeuts ris ae m3 Prezentarea sub formé de surpriza a materialuluis + O scurté convorbire pregatit =O poszie sours, =O phieitoare care s8 conjind elemeénte didi tems ob urmes 0 scurté povestire cu elemente reale sau fantastice, 7 ucatoarea trebuie s& antreneze reznanja sufleteased a Copitulil, alegaind pZotedeul cel mai potrivit temel gi nivelului grupei. ee hae ee Bee 2.- Citires tabloului incepe cu enutiieraréa liberk i elementelor comporiioniale dupa care'$8 trece Ia analiza detaliaté a acestuia, incepind én geupul compozifiona) central, Eficienfa acesteietape este dat8 de modal cum sunt formulate intrebarile, precum ide tipul de intrebare’ ' ae ne Sune Pot fi utilizate: a) intrebiri care stimuleazA capacitates de sabillegatur flee elements tabloulu§ realitatea obicativa. . | i Ex. ,Dupl ce se vede cf tabloul reprezintA anotitipul toamna?” —* Loko 126©) inwet care cer reverence! ve Cena tes pie a “Pentow cine muncesc one pe chp" A) Intrebari care sobeuh sinteza ™ “ecules flout tral pent aetna intrebart ce sehen deductit " Hs, Dp ce se vee fn abo ed ete ea? 3. In teh r even actisthitcopit pat phe ttl pote able ‘Actystpie le lecturk dupa wagon se pot nc hee + ezolvaten satcinn ames = uojee de ret pm cate cop (2 aledtunca uner sure, fe + actiitate practic cle npere a planet ee leash diterte 1 TEMATICLORIENTATIVE erthinita; Inceput de an seolar’s .rannnne mea"; Copan harmiet ta grdhanta 52 casi locuiile copuitor in diferite anotimnpurt™; 0 21 de vacan(a 0 faptd band”, ta Jn jural tus Mig Urdcinn™ mare”, Cop amversare”, .Oragu sSeoula ne asteapta”, et din lurnea toate", Obveeiufi stramogest"; ,SArbAtoate a familie”; Din tainele natu”; } tin be clips 2 & otay CONVORMREA 2 Lecul st mportaniaccnvorbit in atvitatea de eeate a ayer In educarea multilateralé @ copntor, convorbitea eonstituie un rijtoc eu eficie! weare raitribots Is A 9FeA, pr oof sadatea, sistema frontal, dar in acelssi timp se pot organiza 41 conv livere cu un munsar restrdns de copii in difeite Homente ale zie, ~~ “Convorbires se organizears si se destisoaré pe_plan_vethal, in absenjaoricbnui material coneret, dar ave ta bar$ a 6s ATT ALE WPONTAT co NTE cucostinile dobindte decom pe arcu eeloralie activi. "Con eeimedial wietoaeT Con Ta creglerea calfativd « posiilidilor de exprifare corectd a gop hi wre corecté @ numiruui $i anti, in flexionarea verte Capita cor sorect fete propoziti simple $i complexe. Acest ip de activitae fi obligh pe copit 84 ToloseaseH adewval cUvinIeLe, sisi controleze vocabularal, st caute niu a. teda. cit mai fide! sh 1A, ele plndite, De ascmienee trayote pe EOP TS Tor iiul complex de deprinderi de exprimare corecta, deprinder: nécesire Stat Ti ConverSafia uzald, cat gi in actvitatea scolar’ ‘Convosbitea are rolul de a invita pe-copii cum s8 opereze pe plan snintal side accea este considera din punct de mi de activtate din gridinif find mult mai apropiaté de lectis din scoala. 2. Unele aspecte ale organizari si desfagurdri activitayii de convorbire ‘Activitaqte de convarbire se planifcé la_perioade mai iungi de timp, de observare, povestire, lecturi dupa imagin, jocun didactice, dup un CEE aetvitgi cu acceagi tem, pentew 8 sintetiza cunostinjele copiilor, de a fixa gi verifica cunostinjele dobindite in legiturd cu 0 eategorte de obiecte, activitit sau dupa ce, in preslabil, sé desfAsoard activit3i fenomene, OrganizgreagidesQisurarea acestora necesité din partea educatoarei pregatire temeinicd. poate fi plantficatd dup un gir de activitayi de AstielGotivosbires Foqians, toumnl haried gi de toate damict” ‘voamnd™, Tecturt dup inagini: ,Munca oamenilor toamna”, La cules de janins”, Te observare ca: ,F'ucte Je vie", memorizare ,,Toamnna”. In destgurarea activitiii dé convorbire sus-numite se poste folosi diafilmul ,Frunza” de Emil Gérleanu, Introducerea tn netivtate, se realizea7A print ghicitogre: ae oF a inzele pe ramuri au ingalbenit Ploud, plous tat-una : Cine a venit?” ‘Apoi se trece la desffgurares actlvitajil cu ajutorul intrebiritor (chestionarul, find intocmit, in preslabil de educatoare). = Deceasteptim cu bucurie toamna? = Dece au ingalbenit frunzele? De ce cad frunzele, toarnna? 127hk Se fac oamenit pentru iad? » In aceasta activitate se crea atmosi mr ‘ esp ont aft ice sera a ere eee aR a a ral eae stu he ens petra ede Pomp kn ‘entry fiecare intrebare, copii sunt stimulati st formule eA ma i uri, dv-le + wecte din panct de vedeve gramatical, si floseasc& At mai multe cuvinte noi pentr a intra a vocabularul actv) anotimpul iarna. In urma folosirit acestei metode, copiii gisese foarte inulte cuvinte,.ca de exemplu:-ger, zapads, fulgh formulat cu fantezie dorinjele pentru serbarea pomulus de iarna. a 7 multé usurinyé diferite aspecte ale mediulut inconjurator, webuie && tit mill mai pretenfiogi in ceca ce priveste exprimares copiilor eat gi vocabularul folosit. te and spre primivara?” care are drept scop sistematizarea cunostinfelor referitoare ta diferite gi coerente, fn care copii si-au convorbire cu tema: Ce stim dk aspecte caracteristice ale acestui anotimp, activizarea vocabularulut copiilor, petfecfionares exprimérii corecte in propozitit $1 fraze. ro 2 sure Tai Vasile Alzccamdri. : erent rome lwecut iarma geroasd Campul iatd a-nverzit 3 Randunica cea voioasé e ee S Lani iardgi a sos.” : Ticjestigurace ativiti prin inuebivile formate se stimuleach vorbiceacopilr, se detivea73 vocabularut, prin ° Prin jocul didactic ,.De-a scoala” 2m urmarit evaluarea nivelului de dezvottarea a limbajului gi a comunictrii orale @ prescolarilor sub aspect fonetic, lexical, gramatical, expresiv. In joc am folosit ca material didactic imagini ce devemneaza anumite obiecte, ceréndu-le si denumeascd cuvinte sf spund cu ce sunet incepe cuvntul, si despartl cuvantel in silabe, s& alcatuiasc& cu cuvantul respectiv o propozitie. \ : Fool. Pentru unele cuvinte le-am solicitat s& giseasc& omonime cu ajutorul imaginilor afigate pe panou, Elementele de joc (madnuirea materialului, aetiunea, aplauzele, ete.) au fost cuprinse in chiar desfégurarea jocului. Activitatea, desfigurind-o in urma unci vizite inteprinse la scoalé cu citeva zile tnainte, am cerut eopiilor 8 reactualizeze si cunostinfele cu privire la rechizitele gcolare, 1a modul lor de utilizare. In finalul jocului pentru verificarea performantei le-am cerut-s& deseneze sub imaginea de te silabe are cuvantul, iar cu o culoare rosie sd incercuiascd silabs care incepe cu sunetul ,M andi se wpisica se +Sora mea merge repede Ja scoala”; cu Pe figd atatea Jiniute= Indiv Pa in jocurile desfagurate tn scopual scopul Insusiti tehnicti de despsrire a cuvin despa inelor to silabe arm reusit $84 obignuiese 98 Gesparts cuviotete tnsotin a ynand sub bs Dpalmei pentru a sesiza de cite on se deschide gure cind, fntele tasotind promuntia i we incjind promi nd au barbs dos pales pen 2a de ci : 3 aa oi tele in silabe” - in anexe). (ANEXA NK. 11), inhcarinnashemnnies De vett fi atenti la mine: : Cuvintele gasite de ci to Fenty coin atu din out sie a fost versie nef) mdm sub berba Sates aeun eu mine: mass ac-ai deschis gura bine ‘Numméra gi apot spune Cite silabe contine?” (dou) Veefisi-mi spuneti mai departe «.Vorbe din dous silabe” acxiviea tt forma la copitdeprindere de exrimar oat coves an ales cle me copili in procesul cunoasteri, am cultivat dialogul viu: edueatoare-copil, com litetea fiecdra, Dorin #8 asigur © particulaitse, aot’, crputiva. 1.622% mengin interesul, am folost procede prin care a fost solieitali emotional fn jocurile didactice ~ indiferent de obiectivele urmaite — am cf forma atractiva, saturats de elemente de joc pentru a facilita rezolvarea optima a acesteia, copilului, trezind la acestia dorinja de asi comunica gandurile si impresile, de a se juca "Prin convorbitile, povestiile, jocuri Nbere ale copitloratins prin atviaie dn grad posibilitatile mentale), sf sjunga gi si menting la parametti doriti, este necesar ca vorbirea copilului sf fle sustinats 3h Stimulaté gi tn familie ca ifn gradini{@. Odat& cu dezvoltarea limbajului gi @ inteligentel, copitul are posibiltacs ssi useascd noi modele de conduita verbalA si prin aceasta experients social. ‘Urinatind ca obiectiv formarea si dezvoltarea creativitati_verbale pentru ase manifesta liber pentru a dispune de un vorabular bine dezvola, pent a avea un bogs volum de unos Picea pregatil pentnt scoal, cpilul are nevoie de un exerifiu permanent ov cuvintele cu propaziile | Ruste Astfel soe ane renscar on prin jocurile didactice planficate sf formez copilor deprinderea de a povesti ntdmplési evenimente, deprinderea de a expune cu usurin{a, coerent si logic, folosind un limba} adeovat De ee ttand am planificat jocurile didactice care Te solicit copilor sk releteze corect fnlknplil seit constituind propoaifi sau fraze cu acorduri corece ite pixile de propozti, am nt seama 4's data respectiva copii si iba reprezentarile necesare la care face apel jocu, deci am jocul didactic eu celclalte activist din gradivita. ‘Se stie of la varsta prescolard copiti au o deosebité pasiune pentru povest si base, Penire oa intecaga grupd de copii s4 alba o vorbire coerent si expresivi am urmérit si deprinderi: ~ deprinderea de a reproduc originalitate; . - deprinderea de a vorbi expresiv, = deprinderea de a interpreta rolul personajelor. Pentnen realiza cele propuse am cfutat si mi apropii de cop ot ma mult, si ates si le ofer exemplu personal exprimare, in expunerea unor povestiti sau intdmplii, in scopul de a-i stimula s&-si exprime pandurile gi s& se manife liber in activitate. ; eee oe ‘Pentru a verifica in ce milsurd copii stipfnese cunostinfe si deprinderi necesare jrigugidd Logice a unor idei povestire am desfasurat jocul dis acti facel ste”"Pentru desfiguraren jocului am folosit ca iiloae Trvatdmant o serie de jetoane corespunzatoare une ilustait mai mari, pusd pe panou, rugandu-i pe copii sé povest sae tiad cuvinte gi expresii pe care le cunose ei din alte activitii. " nt de joe am folosit intrecerea, eplauze, migcarea, manuirea jetoanelor. Regulile jooului — copilul care avea imag! ‘a avut un jeton pe care era desenat un 0: potrivite metode gi mijloace, an evlucatoare, am cAutat sf cunose pier eh ek le ‘utat s8 asigue prezentarea sercinit didactice intt-o pentru a stimula vorbirea wis (nivel determinat de Ja copiit de 6-7 ani am pomit de In idea cd & te former urmatoarele .ce-cu ugurinfs povesti cunoscute fird devigre de la subiect, pa.tand o not d cu respectarea tonului corespunzitor confimutuluts inea (jetonul) cu un element corespunzatorilustafei @ iispuns. Exe! vn de 2Apada, le indeninul ,S8 facern 0 poveste cups ImsBn= 133 copilul care: | a rasponss sw ale pe gett #80 3h Ea ‘he cont 1 cvrcspuinte jetonutat oa onees Ia panoal uote se atta usteaha Sotespaneaboare sta rn”, Ranga cocct at [Monat de ray Mt aw cut 4 copie dio Hadlow, wh cate se Veale cd cate Fost apvecias tar copitl respecte 4 avast Soe SA fiKeze Jotun AAW Pe alata shee pan AL PAE aA TOAD stat salle propoan, Asticl am oles Dect socut se poate deatagvea pean aster continue toate dusttatnle atigate pe panon gt toate jetoauicte copstloe le Inapitntteprezentative ta taatrpile covesponzitone, reapectinul regal foo To copie avn cate o nmagine fn care a fn soot it aspect tte wn aun ane ase UEDA NaH prezeatana la ann fe RUBLE Taw aAlA ow Sea HIS cvula props vate exyuinik content avestora =a : : eon didactive Soltare soucapancator ty totmlatca ployssapvler, am éncepul PEN I copiilor smagsnile aw tost mult apropiate partcilantaytet posbwce gt VAtst i) ar thustrati cate sk corespurnd jetoatelOr fmoase, eeterinut se Ue mnagInee sar staple, mat eautete cl la toceput ain tolostt osu ta 6 sagan ai povest gt esine conese ut sau tuize scunte gt loge, et) eget propwen a wettor, sul 3 fn ce madsurd cop stayvinese eunogtingele s¢ deprimdciite nevesare ned fmayttt Toice fanatical, lewreal, al alcatuann de propozajy am teitlus ttre yetoane gt alte mmiggine care ma aw ava ee te tinigy ce imvaginale 13 vauansa am solcttat copior si tnlanquie © serie de propozstt cate ats tost founel wat mist le Ha amon, ceediut Te si dea uny uty povestin ate \ lar to mest dite, pe sopt mst tnt Fam grupatin act aay cu eopiiy tees Foluste de pe. iit de et isane Se afigeazd pe tlustrati jean destAgurat CU LOH Coput grup ‘mat stot, mat operatist pentru ai antrena st pe e: SA agpanald la ctv itafle de oe dddastts, La inceput vezuttatele au fost miai slabe, dar ew timp, din dortogs copnlor de a ft ascultatt, atm teuyit chia sh inte gtez enim at neUraja Ma MME pe acesti copH, ca sA-gi eaprine eu usu! garwluce, prim foramulare de dle dinnineagd sav day anniaza s@ valontic canostingele copiilor 1 gl faze am proceat in continu pexitul sovtsl in ditenite forme piiloe cu un vocabutlar strae le-am dat imaging, invapindu-i cum si le ,eiteasea! forest 8 CHV IAL Neze prOpeettit ecw aw F feu scopul de a le dlezvolta gustul de a povesti, Am amentl Vorbiti nwengte separa in | insistind sist exprime pat concursuri yeu Cine slie cast f€ AU ANU UN Vocabular mai bogat #1 sf\paeaw mai bine Pe acestia iam antrenat in a povesti ft iuceput. Grupele de copit ew un vocabular mai sirac au f0st reiatatea dupa imagini a unci povestiti destisurate in activitatle alese si, autafi-prin ipy4.ban teleriteuare Ie imagini, aut reugit s8 se apropte de copii cu un nivel dezvoltat de exprimare 2 ‘Amn folesit in acest scop mijloace de inviqimant variate: diate, discuri inregist fibere, jocuri cu jetoane pentru recunoasterea amor personaje din povesti (fra a reprociuce eonfinutl povestitil) Pentru a curfuste mai bine particularitijile grupet am aplicat un test verbal prin care am urmavit: ett copii au format deprinderea de « asculta colegii, citi au rabitare gi cai dau dovada de obaseala sau dezinteres. Din totatul de 26 de copii prezenfi, 15 au avut o exprimare relativ corecta gi au fost atrasi de continutul jocului, 6 copii iar 5 copii au prezentat nesigurangs in a povesti (scestia au fast copii nou-venifi, din ie ow povesti gi poecit, discutii lun conyinut de idet stra au av familie). Cunoscind particularitajite grupei si respectind principiul accesibititatii am tecut ta organizarea unor activitti diferenjiate prin care am solicitat tofi copiii grupei, atét pe cei care intimpinan greutifi in acurmularea cunostinjelor, in exprimarea corectd, cat gi pe cei cu posibilitagi de exprimare deosebita, asigurand stimulates dezvoltirii lor pana Ia nivel maxim, finind seama de interesele gi aptitudinile fiecdrvia in pate. in acest fel am chutat si prefntimpin decalajele decalajele de rémanere in uma a unor copii prin acordarea unui sprijin prompt. Exemplu: fetija Unguritu Roxana — refuza si vorbeasc8 in majoritatea cazurilor cand era solicitatd desi se exprima bine (celativ) si avea un bagaj de cunostinfe corespunzator, constatarea fAcutd in timpul jocurilor si activitatilor libsr-alese, 1m dat seaina c& gradul de timiditate creste desi cdutam pe cit posibil s-o atrag, ‘olosind metoda studiuluj de caz am urmatit atragerea ei in activitayi (stinnularea vorbir ‘Am procedat astfel: dimineaya, dup8 sosirea copiilor la gradinip® adresam intrebarea: = Cine vrea si se joace cu mine cu aceste jucari si cum ar dori si ne jucdiu? ‘Astfel am atras mai mulfi copii care se jucat izolat. Din privirile Roxanei am injeles ¢& ar dori s& se joace cu mine, da Mi nu avea curajul Eu m-am epropiat de ea spunindu-i cd ag dori si. mi jo cu ea cu acele iucdri (gtiamn ce preferinge ave la jucdri), dar c © rog si-mi ea ce sa ne jucdm. La inceput a fost necesar s& sugerez eu tema jocului. Trepiat Roxana s-a apropiat de'ming: a inceput sé propuna singuré tema jocului, = Sine jucdm de-a doctorul” A spus a, . ‘Surpriza a fost cd, atunci cénd m-a vazut bucuroas, si-a manifestat dorina de a fndeplini ea rolul de doctor. Astfel : antrenat cu copiii in dialog, acestia find introdusi ca ,pacienji” in jocul respectiv, Dup& mnai multe jocuri fetifa Roxan inceput s4 relateze intamplati sau povesti cunoscute,Ce spun eu gi ce spui tu? FS Imbogaticea 1 activizarea vox abaitarvlar or Gayynte ce dbeqonmene antewure Sarcina aidacnca < uve ta mente angler 9 plore, rca pete fea antenimeice astiel fw At ah we realveve comet eenul feminin gf mascnlin Vananta 1 Pe un pancu, sunt exywise mar multe ease ares eae Petechea cued a acesteve Ba bu qa geen sunt Vace spun? Fur apart poem that Se imparte grupa in goad echipe, pritne ebind Cealalia echipt yor raypante femmaana yegent uve pe Entele geen wets peea/a pe thal futichans lepate wyecue da le seus cx paisa obsest Se va foloss material AC mat varsat ins Variants ? Bulucatosies spene un cavAnt iat copii Webute s& gaseasca opusal cuvatubs dat Bu gen Vet Rece Tare Dulce Mare Rar Anat Aproape Jos - Sanaios ‘Vanar Bun Curajos Frumos ‘Tu spui: Now Cald Moale Amar Mie Des Scund Depatte Sus Lenes Bolinay Bauan : . Rau Fricos . - Urdt .Bvaluare: ‘se ‘Grupe nr. ‘Denumeste imaginile de mai jos, Formeaza perechi fntre imaginite cu sens contear: Grupa nr, 2: Selecteaz imaginile cu sens contrar. Formeaza perechi intre ele si denumeste-le. ‘Alcdtuieste 0 propozitie despre imginile selectate. Reprezinté grafic pe tablita propozitia formats (joc de masa).a Grupa or. 3: Denumeste imaginile din parte contrar (ciupered ‘mare, carte inchist), Alea ), Alcatuieste propozit despre imaginite desenate de tine, Reprezinta ine. Reprezinta gra tga (ciuperci mick, car wperei mici, cartl deschise). Deseneuza th partes dreaptt doar D immagine de sen propoziite Esti un bun cunoscator ca sa fii cAstigator? coseote din onal de seelere Fontsie g site "es « sooo tinge nunarul euvintelor dintt-o propozti, a silabelor dint-un cwvénl, presumn Scop: nc expeinid Consolidarea capacitat sunetului inifial al wawi cavant, Sarcina didactica Tvaluarea capacitalii de a aleatui propozitit variate pe bare material gramatical; de « identifica numarul cuvintelor din propceils de a desparti fr § pottivite propozitiloreliptice, de a diferentia sunetul inital al unui ctvant, Varianta 1: Ps o masa se afd mai multe jetoane eu flor de primavara Jesena\e Copii jezvoltate, un alt coleg care va alege de la panou cifta ca céreia s4 formuleze propozilii simple sau d Copilul care a ales imaginea si a formulat propozitia numeste cate cuvinte are propozifia formats, verbalizand: piu ano ales cifra patru pena e& propozifia form ui intuitiv, corecte dia pumct de v abe cuvintele propnse; de @ gisi ct i ucbuie sf ateag? cate 0 imagine P ata are patru cuvinte”. denumeasc’. Apot desparte va trebui s8-1 ica sunetele ce sct cunoscut de pe masutd si || numit de acesta va identifi Varianta 2: shi va alege un obie in alt copil Un copil legat Ia 0° jn silabe si specifica numarul de silabe care compan cuvantul. U prima silaba stabilind sunetl initial al cuvantului. Se datt exemple de alte cuvinte care incep cu sunetul cerut. Varianta 3:- ; oe Solicit gasirea cét mai multor variante pentru completarea propozitilor eliptice: Ex: Rodica merge la ime . Cocorii au sosit + Soarele rasare «..++ : 4 umaral cuvintelor din propozititle formate precum $i ordinea acestora in prop Solicit copii s stabileascd nm1381 ME te pSrupene 3: jumeste imaginile. Incerevies I I MODELE DE PROIECTE DE ACTIVITATE | ,PROISCT DE ACTIVITATE GRUPA: MARE NR. 3 EDUCATOARE: ‘TUDOSIE IOANA “ SEGORIA ACTIVITATH: EDUCAREA LIMBAJULUI CATEGOR MULOC D | REALIZARE: Joc didactic FEMA: Si face opoveste” oa te ‘COBIECTIVE GENERALE: bop “ compune 0 scurté povestire; éeavoltaret imnnginatietcreatoare ‘ij au mai desfagurat joour! asernaniitozr' wane, corespunzitoare { OBIE sey eee deavoltarea capacitaji de exprimare sidea CONDITILINITIAL DE ORGANIZARE: nivelul corespurzator etapel; opi INTINUT INFORMAT V: - copii vor utiliza, pentru crearea ‘unor scurte ‘povestiti 5 jetoz serii acestor jetoane la imagiaile corespunzAtoare, pe panou, OPE! 3 aledtuiesct scurte povestitis formulind propozitil itilizdnd jetoanele siimaginile corespunzstoste; : : sa deserie sumar personajee din immagini, precizand acftuile pe care cs sB constientizeze cauzele $1 cfectele actiunitor din imagin’ $4 indeplineascd sarcinile cemute ‘de joc,ruilizand de elem manuizea jetoanelor, epleuZz); 139 clave, eoerente, logice, caecte din not devrtere gr ctuea’ acestess ede copilul c& le efe entéle specifice jooultt didactic (intrecere® '6 Wh placed cu ator od 08 cu ajtorul educatoare, un tty adeovatconfinutulut povestiri Of = __sAmaniteste interes pentru acivitate sprit compattiv in creme k cote Frydman eres pen activi, petty i Povestiri, acultanduyi ou aentie colegt METODE, PROCEDEE:~ explicatia, conversajia, expunerea MULOACE DEINVATAMANT - jetoane cu sinagini specifce anotimpurilo anotimp, panou pentru itagin. {imagini mai mari cu aspecte din fiecare oxcanizanen acu frontal EVALUAREA ACTIVITATIE - pe parcurs gi inal DURATA: 30-40 Sa , . a0 ——— acrivrgyy _ 3 - povenives eu ei vedas una sete pov’ | Ase : esr antrie pny acest sp, isp | ésanliarea cinopintcer a, ei i i ¢ iat pi Enum ciara paves In cadrul cio activi ai laviat ed povesii gist voi | pve feumos? | | = Ce povetn 3 povey cml 5 eatigore i eagull wajoe lactic ere se uuineste 83 Tacem o povese" In ead acest oe Vt ‘va rebui 38 Sspundetcorect ters lef sngut omar Povest cv ajoraletginlr pe cre le Sve ai eves ‘erat primi Va uebui st veri coec, cla gs los chee tread ew aenfesarcinile ‘xpresi pe care le cunoasei din ale povewt i povesuint. Trebuiz ss, | jocul ft foarte ate ex st observa cate api mu se erin covet vot lL | si corecan_ ‘Bxplic demonsirez idl de Geafigarar Joc, precelad™ servi repulile jul + tdi etna eu imagine semnifi imagiaca . baSiome de pe pono. Ver pores folosind mal @ | Un cop face joc de proba, Mian seu, de ce ay ageat jet acolo. Ae Pune le actviate,povestese de proba) 8 om destigura prime part 8 jocuhflesind matecishat recizarea sercinilor de Inst, dive inva individual. Voi cere copiar sb exprmi in propos ceea | expritate,lormulaca . ‘2 pe jetdane i imagnile corespuneileare one properiilegrsie ale ~ 8. Antienez ct ma uli capt in jor, fi samatscia | eetegior, sleds unos seume poveyt in doraja dea paricia ox | Rebunoge personal Inctedete la activitate,sesizind gi covectand exprimiaen sua or cle ied wel dsr sh poeaor L Sinimagini, Conesionss inves ‘Voom dsTipure ocala vateria inal pronunia, + VA pind i sunt ateng 6 rispundey Is intebii cit nai | exprimarea formularea ‘orec, sb va reaminti din ce povepti sunt personajee din | propoziilor grit ale Dovel lvegitate Qam prezentat prin intermedia Colegio. Resunose personajul asetofonull povesti- fragment eprezetative dia Puiu!" ,Ciripea cl Iacom", Din ce poveste este fiapmentel# ino exte personajul? + Ce sii despre puiul din povese” = Da anotinpul? (loanna ia) ata iva cops get un uu pve, ese | CRs To de ce sh Se povstr sane. Aprecie spunsuil et, Expun sorte poyesi Acivate, componerea cpio in ipl joc Tnchelere activi | Fe hen Se _| 0 vi feos prin cdatecul Limba romneascd", ue f ‘ 2 ACTIVITATE GRUPA MARE (6-7 ani)" . tae at CATEGORIA ACTIVITATII: EDUCAREA LIMBAJULUI * mt MULOC DE REALIZARE: Joc didactic : TEMA ACTIVITATI: ;De-a scoala” . OBIECTICVE GENERALE: u 4 + evalvarea nivelului de dezvoltare a limbajului si a°comunicarii orale a prescolarilor sub aspect fonetic, lexical, al structurii gramaticale gal expresivitajii; 4 2 ~ _perfectionarea deprinderii de a efectua analiza si sinteza foneticd a propozitillor si cuvintelor, ~ _ stimularea dragostei $i a dorinfei de a deveni scolasi. CONTINUT INFORMATIV: 140folosirea unot omonime; OBIECTIVE SPECIFICE: distngerea nerf de cuvine, sabe se CONDITHINITIALE: niveal propel eoesponess ‘corespunzator SA manifeste interes pentru activitate. MULOACE DE INVATAMANT: DURATA: 35-40" imagini ce desernnenzA diferite obiect imagini pentru omonime $i antonime; Totativa, tabla magneticd, fige de evaluare. LOCUL DESFASURARIT: sala de grup DESFASURAREA ACTIVITATIE: etapel. is saminda Goes eee ea ee Sf gascancd un mum tet mat mare de guvinte core nee St Sets proposal ge ek ‘Sd formuleze propozitii cu un continut logic asociind 2-3 imagini pentru formularea acestora; anal da TT arc ee tne chan cia wel ee 2a complceics potas exerts pee 4 gaseascd omonime, antonime, formul8nd cu acestea propozitiis ie (vechiaitele seolare), descrierea unor imagini e ierea unor imagini, constituirea gi completarea tor propoziti simple si dezvoltat ‘de cuvinte care incep cu sunetul dat giimaginile corespunzAtoare acestui sunet; ETAPELEACHVENT RETIVETATEA DE IVUATARE ACTNITATEA COMO ‘atentiet ‘Arwnuaeen tee ‘aca pot tn 9 vet merge ia geoslh. Mam gn of ‘eatasurdr nthe un joe care se numeye: Dea sal’ [Enwofarea obiestvelor Haaren a conving cai Invsfa 8 vorbiicorect in propor, {eed pai o8 compumet propo cu cuvitele date, Sack Leer — “Fives innines. gives eval ‘2 Dinijarea inva Cace sun cova sunetut dat(C, 0, D. By Aovre 2-3 imagini date “Adreser in continua Cuce sunel| ‘stirmulez cop 58 de sess. "a parteaaIl-aaj } Distribui copilr fise activitatii, promptitud Ce propoztit pu Spuneti cuvote dts sil Prezint copitlor imagini ct ‘Cer copiilor sh glseased opusul (antoniml) silitor, ordanat, ascultdtor, ‘dupa imaginea la care 5-0. (ool), Ge vedi tn aceasta imagine? oepe euvatal scolar? Formula proporitt eu cuvdntul coat. oe oper st ghseasch cht na multe cuvite care esp oo te.) an ge tern, lebtviased propari(t logice cu sens, sabitind Teg rmitoarce ftrebii Sree ivun cava care sf ceapS ou siaba (m 8. incepe cuvintul? Potefah gsi cuvint care incep ge tr sunetul A"? ‘pbscascd cit mai multe cuvinte stoi ou acest cuvin? u: toc de seis, bloc de desen, gamit pow, Formulesaa propoxt Enumerd cuvintele 9 slabel. Bot dn ple Ta roe cin incu cuvintelor:curat, joculvi, eu ajutorul rtatvei, prezint tative. de Tueru, apreciez comportaren nea i apiditatea in rAspunsut ie cer af slentuiasc’ propoziti sto mick din apa sila. honda $delta SO” solicit Gaseac omoninne la cuvntle: toe, bos, gum Privese wr mene imagine, leatulese propozii, povestirn. seaik wtveaVntoe ete sib Desencarh ave line ve euvéntul gi incercaret slabs ‘cave incepe cu suetB. ACTIVITATILE LIBERE (LA ALEGERE) CONTRIMUTIA LOR LA KDUCAREA LIMBAJULUL ‘Alaturi de aetivititile comune, cu fateaga grupd de copii, activitile la alogere Sgt adue © importenté, conteibutie 18 fasusiten une! exprimiti corecte din punct de veilte foitic 41 gramatical, if Unul dintee momentele cele mii favorable pentru exetsareh liberk a vorbirit eopilor care a6 cfeeazk datorish mii, Hl constituie Jocurite de crentle, Accstes presupun dows situatii de planului gi regalilor parcursul ie, Vil, Ce'8e stabilegie inte 12) comunicarea intre copii, in vederes cianizasi cul a Tinparysit miateralutu, a stabi orul joculut, # rezolvarli unor conflicte aparuie pe comunicarea nice copit determinald de tens aefiines propriu-nsh a joculti, per & reflecta, raportuile c& $© fi situnhiarespectiva ale la cele ei prope de virt, pe I st inte cop dll respec, st the copi-copil ‘nitenarea copile, stimula lor in exprnnate inte ei fn dialog say chiar'in monologuri are © mere Jmportanga nu oumiai pentry dioamismal jocul, ei mal ales pentrw deavoliaren vorbiril lr. Din acest punct de vedere, al doilen tp de comunicare este mai valoroa, deostece presupune folestea unvi vorabulat inal vadat,construtrea unor fraze tal | complicate Yinani seama de aceastd constatare, in atenia educatoares trebuie #8 sea cullivarea comunvctrii verbale ,copitlor. ‘Sot consiafat cl dad se pune accent pe communicate dintre edueatoare si copil (edueatoare cere, de pildB, eoprilor $8 Se ‘exprime coreet gramatieal,corecteazé pronunia unor sunete), nteryomunicares dntte cop se urnéteste mai psi. In observatilefScute de-a hingul experienc io muned cu preqcolar, se constté e& uni copii coxiunicd goreet ex suduly, dar fa de copii de varsia lor sunt retrayi gi pun sociabyh Una dine cauze este aceea cd acest cupit mu sunt antrenatt 58 vorbeascd mult, ef doar atunci end sunt ftebaf. Allis, dimpoteve, comunics corect cu eopin, dar ni sit s8 se adreseze » creeszn ine a ; nurneroose sejuna care sunt implicate fn. fn cadrul jocurilor de create dest {joe, acestea presupun un dialogemat mul st mi putin bo sadultlor. deat © prima problema care trebuie 88 stea in fafa educatoarei in etaps jocurilor gi activitajlor alese este acees de a fe necesith prezenta ci, pe de o parte, gia copilor, pe de alté parte. Considerm 8 deosebit de anirena pe copii in dialoguri Importanta este gi prezenja educatoarel in jocurile copiilor in stadiul in care dhalogul, comunicarea este saraca, cu scopul de a-i ile bare Sint we bun irlej de exersurt ue perfegtionare'» vorbini cupiller ta vvederea pregivirt peniu activitaiea de seis-citt din clasa I. Prinire procedeele ce pot #.uuleu® iyateifrea insusivii de etre copii 2 leturi fonetice, lexicale gia celei gramuticale@ limbii romane figurea8: convorbirite libere, povestirile libere, jocul cle, exercijite de Yorbire, jocurile de masa, memorarea unor versu. oe 1. Convorbitile libere La sosirea copiifor in gradinita, educatoarea posrla un dialog vin cu copii, fie individual, fle in grupuri mici (cur gi-au japtrens gi inevraya in actiunea intreprunsa ‘De aceea considertin cA activi i petrecut duminica, ee au urmarit la televizor, cum si-au petrecut ziua de nastere etc.) Acest prilej este deosebit de favorabil in vederea educani lumbajului, pentru eX tn mod spontan copilul este nevojt sa~ si impartagease’ impregile, si-s1 adune gandutile 5 s& foloseasca vocebularul necesar. Convorbirile libere constituie 0.ocazie deosebiti pentru depistarea-unor dificultéji in pronunyarea sunetelor, iar in grup, cum este, de exemplu, jocul ,Tip- cadrul activitjilor alese se va insista mai mult asupra deficienjelor constatate Copiii sunt antrenafi in jocuri de sostare’a jetoanelor sav de alegere dint “Top” sau jocul ,Alegeti $i grupati". Li se cere copiilor s& aleagé dintré jetoanelé respective.un anurnit jeton, s& denumeasca imaginea prezentaih ca Ge pldd: yaicl este 0 plpush, un eamnion” apol 4 povesieascA ce glu despre imaginea fespectiva Purtand acest dialog cu copill putem constata progresui i, fut de lao zi la alta seu rinsnerea lu in wr Alteon, tematica acestorconvorbiri poate ft mai varat, cuprinzind aspect legate de femili, de prietenti de joacd, de jucvile preferate. In adrul convorbirlor ivre copii preznt liber gi nestingherfi parered lr despre zea ce sunt inirebai, ta tira ce edcatoarea tnmarese fell cum reuse formuleze propozifile, eft de coret ge pot expire din punct de vedere gramatical- Utilize convorbitilorlibere constituie un mijloc eficient pentru dezvoltarea vorbiriicopiil. 2.Povestirilibere Ea eae . Se organizeazd cu intreage gropt dé 8opii salt fumai cu o, parte) Ca maieial didactic s-a confectionat o ,cutie eu, povesti"( 0 cutie din carton in care se gasesc decupate personajé din povesile cunoscute de copii sau imagini cu.aspecto din povesti) “ae ‘ ve ae Copilul ia un-jeton sirrecunoaste si povestea din care face parte,.apoi relateazi fis despre el. Pe baza acestui wwihlui povestii redate si implicit material se infripeaza 0 repovestie. in felul acesta se urméreste consolidarea confin dezvoltarea vorbini, deoarece copilul este pus 88 povesteescd, folosind un vocabular bogat. {n alegetea gi recunoasterea personajului respectiv sunt antrenafi copii mai timizi, care nu au’curajuf s8 povesteascéin' public sav-care-au deficiente in. exprimare si pronunjare, Corectarea exprimarii gresite se face prin intermediul unei intrebari care il face pe copil s& repete singur fiaza. Alteori se repeté in cor unele onomatopee confinute in povestire pentru e-i antrena pe tofi copii grupéi in pronunfarea unor sunete mai dificile. 3.Jocul didactic $i exercijile de vorbire Din munca desfaguratd cu prescolgyii se constati c& in cadrul activitiilor alese un mijloc valoros de educare a limbajului it constituie jocul didactic $i exergijiile de vorbire. Durata acestor jocuri este de 5-10 minute, dup care copii isi aleg atl activitate, Prin jocurile ,Cine (ce) este desenat 1¢ 2 venit?” se urméreste recunoasterea obiectului prezentat pe jetof, pronunjarea corecté a denumirii, exersarea pe jeton?” pronunfétii sunetelor mai dificile:1,,s,t,4j,2 $i a unor grupuri de cuvinte. " 42— — « ae Luerdna enon ot msn singe, cop = "e jeton este desenat tal gate Tovéjat af denrrownelt ga Stal pra in Ga bn mH @ oa Ate TET ent 8 exprimw atin peezentaid re eon. etd pees ea ra va Chere ila pna de veers gee cat ig ditecieye pe cat Ye thing (aah xernpnn mae edie startle sa Stl el ee previo _ Sana a ot eee tins het att ers Wg GA ste cop Sahat la tute eet » ee tenede tatty hyn ate deatina le coon devi vel tcl din la 1 cma 8 Po pea Hc ea cove ge cop pein isa ee te ee eee een mene ant a at a Heatran cave ep ie 37 aca akievie, 94 fe derumensct x6 alestuinsed proventit, wf Ke oly Tice gh ake see eee vie cat alannd atentorn 136 Avanize Angi most Inuicgil set rey got de inayini consti Tuiegal vel vetitown init materi city nna mtn An dobiudirii unet MW a anzului fonematic, exersaroa aparatulal fonotor in Re laiee cone ktn il eivenstena lel raat ‘pronunjii eorecte gi clare u sunetelor gi a cuvintelo narnia ie peneron suite ce grt a water bx ete has = dezvoltaren capa chee 2 capacitajt to analiz® 3} sintez6 fou ce Parte oa la familiarizaren copilor on sunetel area gi folosirea corectt a diftongilor in vorbiten eve ~ netivizaren vocabutarului ev noi euvinte, rapontr clo gia ideilor fr sehieme sit pistint: mes hom Fa aw stan ees waitetentin sila He 4 cAror pranuntate xe yHnl i: OA, ua, 1a en la forte” © A acento ta inspinite canejnanestate ice conestel eayminare cnet dir panes Ae vrieve al At etarea ou not termeni in vowerea fofosirit em insuunent Ae art i ont nbogtire vocabulacului, comp! Sore nes a aeea ‘deilor expriniate prin cuvint a (leavoltarea capacit4jit copiitor de a stabil reali verbale curete antenesi de jot ere Hee Ten sued Tnvort Conelice #1 acsicucwll romualene & Tun rouine wa Areal a alc a er eran fen nor versucl scurte pentsu ven gay prcintinpanarca prion Ae # copiii le rostese mai greu. De exempta versurile: “Ursutes gi urst-tley coy csr any Wien a8 pring peste-n la Dar aé Ge pig utsutle(?"" e Eu n-amn prins decat un rac!” Sau exersarea pronunirii sunetelor: $ JF “Sapte pore) agteapté-n sit Sapte saci umphufi cu jit Sapte ghinde de stejar $i felii de gogost”. sth idee se cautt exemple care contribuie consolidarea pronunyirit Cuviint; inifialé, mediand, finald, intte yocale sau grapuri consonantice vedere importanja dezvoltitii vorbiri it pregatirea copitulut preyentar pentt yooh, pe biblioteca: pe rafturi tgezate Ia 0 indlfime potivité penta eo? ‘unt aranjate cry on ile conecte a sunetelot, Hi ‘Tot in at pe care le ocupé in Avand i sala de grup, 0 mi povestile cuprinse in programs. ete expo’ Biblioteca poate stdmni un viu interes in randul copiilor, devareee copii pot fol as r face lecturt dup& imagini. Educatoares St in permanenys, posiilitates 8 te coneeiee ‘vorbitea 9 exptit Considerdin cf ceasté ,bibliotec&” are Wh rol deasebit in vederea pregetirl copiilet pentru ynihs” obignuiesc sf risfoiascé o catte, 50 find corect in mans, 66 sibs ij deen, sb nui indoaie fosle 8 wale, pe raft, finde apartine inteepit BAPE de copiB. METODICA ACTIVITATILOR MATEMATICE OBIECTIVE CADRU: fn pectonda 3-6(7) ani copiul va inva: i 1. Stintuiased ft nelengs Cobvepte qpectiog emetic; ) 2 Stsidezvoltecaprciatea de comunsare ln naa eave 3. $8 ordoneze $154 clasifce gruputi 6 cbiece dena ee hungine)s ; e 4+ SA observe 468 identifce formele geomitice to lumea ineonjurttoare (natrelé i ertificils), constrict cu autor obiectelr seu graic forme nec 4 compare grupusi de eleinente omogene gi neompyere re bazacrtetiului ena multe ~ mei putine) precim 4 prin corsspondenta Is | $8 iovete nuvermtia tn limutle 1-20 tn fancied etapete de dezvohar; Sh cunoasca gist serie cite “ Si cfectueze operat de adnare gi scidere lied abieeteg cic: ‘4 uilzege obiecte instrament in scopal micorny 10, Si-sidezvolte strategli de rezolvare a unor situajit- problems, i limiele capacitor virstei sale qfecrive DE REFERINTA SRATILINTELECTUALE, Copill va eapabit 1.” Si constuisedgirur de obiecte pe oizchal gi pe verticals 2. Sdsgorteze obiectele dupt 2 sat mai matteo 3. $A clasticeobiectele dup 1,2 sau nal matic cree FORME GEOMETRICE. Copilal va‘ capabt 5 Sf cunoascdformele geometric: cereul, pAratul, triunghiu, dreptunghiul (rombal, [NUMERE SICIFRE. Copilul va fi capabit 1. SA mumere, si consruiaseé grapui de element, sl reounoase& gs serie fn limitele 1-20; 2. SE compare grupurile de obiecto prin apreccie.lobala (mulle/poline) sau prin corespondenté I a 1, 3. SA efectueze operat de adunae gi scAdere cu numere (si cifte), cu 0 unitate (lous), sf resolve si si compuna probleme fn limita 120, . 4. 88 tlaeze erm" -gi=, . — UNITATIDE Masuiee.Copilul va fieapabily Pas ~ Sé.uilizezeuniii de masurd etalon st empirice pentru lungime, greuate i ing, JOCUL DIDACTIC MATEMATIC 1. IMPORTANTA INSTRUCTIV-EDUCATIVA A JOCULUI iN GRADINITA DE COPIL Jocul din latineseul joes = glum’, apropia de dadhs = arzainent, joc) ocuph locul peefeat fn acivitatea cotcian’ copillu ne itscba dec, entra coil, aproape orice activate et jo, inscama «cinerea deco cee cop Putem defini jocl cao acviaie medeatoae caractersicé omului, 0 inventie culturald ingtaurath pe baza ‘unui acord socio-comunicat Des lung anilor nu fost evdenjatevalnjele maliple ae jocah, Lat aumeau compete eacrlejocus, Peneu e simul lade insemna demaitat,soperorae, famosee,spiaie spe Uberate i voioge. Caractetul defor eee eit ede wey elevate acguni Jocal ae la copil rol pe care mancail ate laadule Ine je 3 mone exist wo port mon joul fin yesibual nator! cae conduce spre munct, epee dicipling,spee Acdviate de grup (BL Simionic, F. Bogdan ~ Granat prijs, Ea. Poliom, li, 1998) Nurmt cine eunotyt leek eeu GasP Joel in ig copii poate ingle, yor cit de mare exe eicena fost tn proces atevey-educav, Fin eal didac in pial, copil/leva i desvolilpotengallbinpsbi, desvoi spl de oberon cava exibtares ete, invents, inti, te, In joc gecaal mc ae posbilatea si maifexe pesonaliate Prin eactenl Rivets nad cic moe canoyeren det ami alles, connie a famatn aot depends nice eek ie cacactet, convinger, intense teici emoyional Numnai un joc didectc, bine pregitt poate avea o mare valoareeducativi, Eficienya jocului didactic depinde de fell in care edvcatoarea sau faviqitorl / insiutgrul gt sé asigure 0 concordanys Jin teyna jocului si materalul didactic existent, de felul in care ste sf foloseascd cuvintul ca mijloc de indeumare a clevilor, fica si neglijeze recompens. e Jocul didactic — ca melo in cate predomind acyiunea didactict simula ~ se foloseste mai ales in inviyimanual prescolar si primar, Pein el se valoriti la nivel instnicpe Finaliiile adaptive de tip reereativ piopr activi gl umane, ia general, in anivmite momente ale evolu sale ontogenetic, in mod special” Sorin Cristea ~ Dizonar de trmeni pede, El Didactica si Pedagogict, Bucuresti, 1998). Ceca ce carateiacat in exenljoul didactic este pole imbrac invljarea fn ina Indu sigue wn pronunjat caracter formatiy, Folositea jocului didactic in predacea matematici, in ingelegerea noyiunlor si conceptelor specifice acestei stiinye, face ca cleval sf invete eu plicere, st aibd o comportare mule mai activi, acceptind competija cu sine insu gi cu celal partenesi de joc, ob dlevind interesat fay de-activitatea ce se.desfisoark. Indiscutabil exercjile gi problemele sunt manifest ale wie jocuti inteligente, Orice joe se des®foat dep gl dinincesubite sub supravegheres cava, cae jdeck 9 veghead ded se joculai sunt cu 144stticteye cespectate, In clas colulacbiteului este Indeplinit de educatoare, nviyitor sau profesor. Bate foarte important ca Recare joc jt Wine sun rept ce ot conteme yates sl mp insane a Pm ePrints eine en oe et rl Fearn ere etueste te cokyye pepe dept eomaiare, este Hee Il. DEMERSURJ METODICE ‘Un exercijiu sau o problema poate deveni joc matematic dact: 4) Realizeaza un scop so sarcina din punct de vedere matematic: Scopul se formuleazd in leghtura cu cerinfele programet gcolare penta clasa respectiv8, convertite in finality: de joc. sommanE triton bu lar ab elindeses potest sperifiee impure erates nel rapes ° rmulare corespunrstoare determing o bund ovientare,organizare si desfgurare a activi, ‘Sarcine didected a jocalva didactic matematic este legatd de continutul acestuia, de structure Iu, referinduse le exe ce trebuie si facd in mod concret elevii in timpul jocului, pentru a realiza scopul propus. fantrenind. intens operajiile gindirii (analiza, sinteza, Sarcina didactich-repreznta ese activi especie, ‘comparaia, dar i inaginai) A Hee eae ie gi rezolvd cu succes, de regu 0 singurd sarcind didecticR. Sarina didactick contitvie clementul de baz, prin are se renapune la nivelulelevilor scopul urmarit tn actiitatenrespesiv8, 2) Folosese elemente de joc in vedereareaicirlt sarc propuse Th jocurile didactice metcinatice se pot alge utiliza cele mat variate * clemente de joc intrecerea individuala gi pe grope de clevi; coopersrea fate participant recompensarea rezultatelor bunes penalizarea greselilor comise, + adresarea de aplauze, euvinte stimulative. © parte din aveste elemente se uilizeazA in majoritatea jocurlor didactie, altele in fonetic de continatul Joos ee at Tmpletense8 stds cu sarcina didactic gi s4 mijloceasc realizar ei jn eele mat bune €)Foloseste un confinut matematic accesibil si atracti. Confinutul matematic a jocului didactic trebuie s8 fie accesibil, recreatiy $i atractiv prin forma in are se desfisoar, prin mijloacele de invayémént utiizate, prin volumal se apeleaza. abet 6 Regulile de joc sunt propuse de Reusita jocului didactic este condifionaté de invajatorul ste 84 asigure o concordanja deplind inte toate element lu Invajétonul trebuie s@ aiba in vedere urmatoarele cerinte: A. Pregatirea jocutui didactic tt stabilirea atent& a confinutului acestuin si a structurii sale; Dreyatirea materialului (confecfionarea sau procurarea acestuia); Claborarea proiectului (planuiut) jocului didactic, B. Organizarea judicioasé a jocului didactic matematic Organizarea joculut didactic matematic necesité o serie de mésuri. Astfel tebuie sh 6. asiewve. impartire covespunzitoare a elevilor clasel in funcfie de aciunea jocului si, uncori chiar o reorganizare a mebilieralut sali de clas pentru buna desfigurare a jocull, pent reuyita acestuia in ensul rezolvAriipozitive a sarcini Gide ( alta problema organizatorica éste aceea de a distribui materialul necesar desfagurdtii jocului. In general, materialul se distribuie In noeputul activiifi de joc deoarece eleviiintuind in prealabil materialele didactice necesare josulvt resnee Vor injelege mult mai usor explicajiaTava{étorului referitosre ta desfégurarea jocului, Orgenizares jjudicioasd a jocului didactic see atucntsfavorsbilé supra ritmului de desféyurae a acestuia, asupra realizar eu succes a scopului propus. C. _ Respectarea momentelor (evenimentelor) jocului didactic: Desfisurarea jocului didactic cuprinde urmatoarele momente: = introducerea in jo a = amunfarea titlului jocului = prezentarea materialului, = fixarea regulilor; executarea jocului de catre elevis = complicarea jocului — intcoducerea de variante noi; = incheierea jocului. Ritumut gi strategiaconducerii, . Stimularea elevilor in vederea particip&rii active la joc; Asigurarea unei atonosfere prielnice de joc; ‘Varietatea elementelor de joc. de cunostiaje la care fe jon; crmascuse anitoigan jf resy eetate de prescolan ‘edueatoare/invajator sau sunt dintre cele cunoscute in general proiectarea, organizatea gi desfagurarca lui metodica, I de catre copii. de modal in care scopului tui; explicares si demonstrarea regulilor jooului; emmy 1452, TIPURL DE JOCURI DIDACTICE MAT letmatice ge eh In functie de scopul gi sarcine didactica, jocurile dulactice an a) Dupa momental in care se folosesc tn Cadrul lecfle ea forma de bazd a procesulur de invayarant + Jocuri didactice matematice ca lectie de sine statdioare, completh;, ++ Jocuri didactice matematice folosite ca momente proptiw-rise ale lees + Jocuri didactice matematice in completarca lechie!n9u a finalulur acest 4) Dip continutul capitolutut tnsuyit im cudrut discipline! de Invaqaindnt sayin cadcal anilor de studiu, jocurile ya in rnc jindert de tuert ru aceast didactice matematice sunt «Jocuri didactice pentru aprofundaten unui capitol sau jr de lec Lemalice spectfice unes VArete sit clase WA operajnile spnital de inittativa qi independ nei activités, formear& dep + Jocuri didactic ii, dervol Jocurile du 1 iseyplina g1 sputitul de vedine tn destagurarea precum si spintal le echipa, atent Corecte gi rapide si asigura insusitea mai rapicla, sai tenvermicA gf mat placuld a unor cunostinge relatiy arade Pete re face fortul commun al grupulut din ca pectarea exempler® varsta Acceptarca si respectarcaegulilor de joe ti determina pe clevi nt patticipe Ia wexjarea pentru Invingerea preutalilor, res parte, Subordonarca intereselor personae eclor ale enlectivitu f regulilor de joe gi, in tinal, succesul vor preyal treptat pe onl de maine, ‘O problema poate devent joc astiel: Problema sunt bile niunuin 6 din ficeate, Se iat la intimplare 6 bile din cutie. ie bile alhe gi cate bile negre pot fi printre cele uate? Scopul: ~ consulidarca cunostingelor privind adunarea numerelor naturale in concentral 0-10; 1 creatoare a elevilor. = dezvottarea Sarcine didactica: Eaersarea capacitajilor privind descompunerea unui numar intr-o sums de doi termeni Elemente de joc: inrecerea individuala gi pe echipe. Material didactic = o cutie cu 6 vile negee §1 6 bite aibe (cate o cutie pentru Ge. sre echips su pentris scare ele). .°, ‘un tigp dinainte stabilit. Regula de joc: Elevii scriu solusiile posibile ale problemei pe o foaie de hantie. Tar propunstorul stsange foile dupa Al i o~ 5 6 Pot aparea umitoarele soluti: le albe 6 3 4 Bi oO 1 [2 ae ifil Pent ficcare solulie corect® se acordi efte | punct. Elavit se clasificd astfel: ogre Problema are deci 7 ol Locull — ~ 7 solufii corecte; Locul al II-lea — 6 solu corecte; Locul al III- lea -- 5 solufit corecte. Reusita jocului didactic este condifionaté de proiectarea, organizarea si desfasurarea lui metodic’, de modul in cat invatatorul stie sf asigure o concordanfa deplind intre toate elementele lui, Jocurile matematice constituie 0 eficient& gimnastic& a mintii, contribuie la formarea unui mod Ue a gandi flexibi stimuleaza spiritul de observatie, ingeniozitatea, perspicacitatea. Jocul matematic nu se organizeaz’ pe baza unor cunostin superioare, ci ficénd apel doar la calcule elementare, propunind probleme, modalitaji de lucru si solujii atractive, recreative stimulatoare, Astfel, fiecare om isi poate aminti precum Ion Creang& cum ,... ne jucam noi baiepit de-a mijoarca si alte joc $i juctirii pline de hazul si farmecul copildresc...” eM ye Roemer A fa einadclemaa tags han 3 ne ve3, JOCURI DIDACTICE MATEMATICE. PENTRU GRADINITA $I. CLASA I In concenteul 0-100; ‘Numarats pid In 10: (vor numnéra 2-3 elevi) im elas ousted; n cinch in cinci numere, ia focul quinirul, rede a . 3, 4, STOP, 6, 7, 8, 9, nt in jo. ‘Nara pang 1a 100 gi rost dtenjie! Fite: numara gi folosi cuvAntal STOR" fn local oricarut alt muds stabil Jocul poate fi organi7al $i pe echipe, edstigind echipa care are ces mai puisi elevi STOP" th locul tuturor numerelor eat liminayi Cine lipseste? Scop: ~ exersarea capacitiit de a numara corect in concentru 0-10; - dezvoltarea spirtului de observatie gi de echips. “Material didactic: figuri magnetice - dreptunghiuris mere, frunze,masinute, 3 table miagnetice, Desfasutarca focutud . Se asazi pe tablele magnetice figurile (cite 10 de ficcare fel). Elevii vor fi imparfiti in tei grupe, Numararea se va realiza de I stanga la dreapta, La o bataie din palme, elevi ig? vor ageza capul pe bencd, iar invititorul va lua de pe fiecare tabla rmagneticé céte 0 figura, La doua bath din palme, elevii vor ridica capul gi vor preciza a céta figura lipseste. Va cAstiga echipa care va forraula cele mai multe raspunsuri corecte ! entra complicarea jocului gi sctivizarea elevilor se pot ridica mai multe figuti invecinate sau din locuti diferite, pot 6 trecufi elevi pentru a concuce jocul dup& ce acesta s-a desfigurat dle cateva ori sub conducerea invaitoruh . Numitrit mai departe! afb Scop: exersarea capacitifii de numérare corecté in concentrul 0-10. Sarcina didactici: exercijii de numérarea cu respectarea succesiunii numerelor naturale: Desfeisurarea jocului: Elevii sunt imparjiti in echipe. Jocul incepe la un sermal, elevul se opreste la un alt semnal. Cel care greseste este eliminat, el poste reintta in joc dacd observa gi corecteazé o eventuald greseald, Castigh echipa care a réunas cu cei mai multi elevi in joc, Jocul poate fi complicat cerindu-li-se elevilor si numere din 2 in 2, din 3 in 3, din $ in 5 ete, Alege corect! Scop: dezvoltarea atenfiei voluntare si a vitezei de reactie prin exersarea capacitifii de a Miliza corect numerele naturale d Ja 11a 10. Z Sarcina didactica: selectarea numerefor naturale conform unei ceringe: Material didacti:- jetoane cu numerele de Ia 1 la 10; . S ‘un bol in care sunt puse bilejele pe care au fost scrise sarcini diferit. Desfésurarea jocului s Fiecare echipa are jetoanele cu numere. Se éxtrag bilejele cu sarcini, Exemplu: Alege numerele pate / selecteaz numer impare / géseste nurnirul par mai mic decdt 7 etc oe nan tt (Castigh echipa care a inregistrat cele mai pufi Ce adiugitm, ce sciidem pentru a obfine numérul urmdtor? Scop: - exersarea competenfelor de a efectua calcul oral cu operatit de adunare $i scdere in concentrul 0-10 - aprofundarea cunostinfelor cu privire la raporturile dintre cantitai, Desftisurarea jocului In functie de nundrul randurilor de banci gi al elevilor, invafatorul scrie pe tabld cateva numere. 147Beemplu: 13040533238, 10 Teapot ees ed a Se) 46 tat de numsral Care nL 7450 Plevii trebuie sf stabileasc@ nu turmeszA in ordinea scrisk pe tabla. InvéjAtorul va nur elevul eare incepe jocul. Klevul va rezolve primal lun coleg care va rezolva urmitonul exercifi gi la fel in continuare. Jocul va continua pind cind elevii de pe ficcare rand rezolvA fatcogul gir ce exerci, Nu rupe fangull B60 34 ul cure se adunf sou se scae, pentru ca renultatul sf fhe repreze ; ‘exercitiu si va num unotice. Acest joc se poate folosi pente Invardtonul stabiteste concentrul in care elevii trcbuie sf cexolve operutie art ley dinty-un snd 88 orice concentru numer. vii sunt ImpArtifi fn gelipe cu numa egal de elevi. Componentii fiectrei hype sunt byeza{i pe dous réndur, fa In fa, In aga fel ineBt fect el in faja sa (344%), acesta adreseazA vecifulls din etBnga 5 Pani resindu-se veeinulet i (T+2s), iar acesta va continua jocul ad spre rezolvare un corespunda un elev din rfindul urmdtor Primul elev propune spre rezolvare un exerci elev un exereifiu ce cuprinde rezultatal objinut in exercitiul preced Jocul va continua pana cfnd unul dintrs cei inteebati va spune un rezultat gregit sau va propunc Ge exercitiv incorect, ceen ce va reprezente ruperea lantulul Va cagtiga echipa care a reusit si nu rups lanqul sau cea fn care au lucrat bine mai multi elevi- Rezolvii repede si bine! Scop. = dezvoltarea atentiei si a gandi ~ exersarea compentelor de a rezolva rapid gi corect operajii de adunare i scddere. Desfisurarea jocului Pe tabla vor fi afigate trei plange cu uidioatele exerciti TaeaT E ae oa] 10+ a es - [Eee a 73 eae aa BS as] — _t 4 dde mumArul clevilor de pe fiecare rind. Jocul se va desfasura in liniste, 6 Numérul exercifiilor va fi stabilit in functie . rezolvarea exercitilor si la semnalul invéfatorului, primii elevi de ta fieea forma unui ,Joc mut”. Se va indica de unde in rand vor trece st vor rezolva céite un exercifiu, dup care vor da creta urmatorului . Castiga elevii care au rezolvat corect si au scris ordonat “Alersie! Ultieaul elev de la fiecare sir are voie SB coFecteze greselile pe care le observa. 1 Cine rezolvé mai bine? ie ‘Scop: - dezvoltarea gandirii logice; ~ exersarea competenfelor de a rezolva exercifii de adunare si scddere in concentrul 0-20; ial didactic: ete un jeton cu opera(ii de adunare si scideré pentru fiecare sir de banci, cuprinzind atétea operatit Materi levi sunt in sirul respectiv. Desfaisurarea jocului Jetoanele agezate cu fafa in |jetonul si vor incepe s& rezolve. Fiecare el jos vor f date elevlor din ultimele banc, La semnalul inviigiorlu, elevit Yor int Jev rezolvi cdte un exercifiu si trimite jetonul colegului su, care rezolva exer ezplvate corect, urmator gi asa in continuare, Céstigd randul de banci al cfrui jeton a ajuns prismul in fa, iar exercipile gu fost 1 mplu de exercifii ce pot fi scrise pe jetoane:..°% a eee a es . a) 154d= * ) 1scs=, , i b) 19-3 f) ,10+8= . we c) 10+10= g) 9+l= : Qf) THI : d) 20-10- | ,Ghiceste numarutt . ‘rirea si miegorarea numerelor cu un numar dat de unitati, ‘Scop: exersatea competenelor cu privire ~deavoltareegindirigiwutenict ‘Motertaldidacte:»beligonre,blse,cartonage Desfsurarea jocului Jnvajatorut ascunde cdteva obiecte la spate gi adreseaz4 elevilor intrebarea: Elevii vor preciza u samai mag'g 8 Yor brgsiza un nude oarscare, Dacia ghicese numdrsl, vor fa Blevul care ghiceste poate deveni conductor de jos, fautd veel Ate cartonase/bile/betigoare am?” si ou formulati corespunzstoare de felul: ‘Seop: - excrsarea capacitsii de a numara core@UTEOTieat de la 1 la 105, i = dezvoltarea stenfic. Pesfisurareajocuti 8 nvajatorul rosteyte un numa, iar elevii (rebuie sé aleag® cartonasu cartonagels tf reste on nur, ja elev ebule 8 aleagh cartonsyuleorespurzttor, sl agece pe banch singh et Exemplu: Se spune numacul vii eautd cart i drenpin pecan 80 7. Blevilcauté eartonagul cu fra 7, a3ard tn stings tui cartonasul ou cifea 6 iar in 8 operas SHEA capactil de recunoaslere a raportlui inte cantkii sx flosri corecte a semnelor gris ale Sie aa eee ee ee elev cites Sema 4 dispérut, iar unul dintre ei va serie semnul ,*" pe tabla, Se va trece la alte exercitii asemanatoare, cu scaderi st adunati, in care se va solicita elevilor s& ghicessca alte semne ale operatiilor prezentate Ghiceste cele dou numeret Scop: exersarea capacitai de a opera cu numere naturale, ‘si precizeze perechile de numere a caror sumd este 9. Sarcina didacticé Desfasurarea jocului E Se scriu pe tabla numerele de Ia | 1a10. in legaturd cu aceste numere se formuleaza sarcini diferite Exemplu. 94.05 35 45 15 6525 5; 857. Invajétoral spune: wPrivese dowd numeré; dacd primului aumér fi dun aurdsul af doilea >byir-9. Ce numere pot priv.” La seminal, elevii incep sa scrie pe caiete perechi de numere cu suma 10. ‘Se poate limita timpul de lueru Cstiga elevii eu cele mai multe soldi corecte. : Ce se poate intreba? dezvoltarea spiritului de inventivitate a elevilor; exersarea competentelor de a stabili corect raportul dintre diferite cantitti. Scop didacti Sarcina didacticd: sa rezolve corect si rapid probleme simple. Desfaisurarea jocului invafatorul propune datele unei probleme, iar elevii sunt cei care trebuie 5 formuleze intrebiiri, astfel Incdt enuntul re va formula cele mai muffé intrebari in legiturd cu datel problemei si fie corect gi complet. Va cdstiga jocul acel elev precizate, Exemplu: ‘ Bogdan are 7 timbre cu animale din care fi daruieste Madalin. Ce se poate intreba? Cate timbre mai are Bogdan? Cu cite timbre are mai multe Bogdan decat Madalina? ~ , Cu cate timbre are mai putin MBdiling decit Bogdan? |, 5 Cine are mai pusine timbre? 2 Cine are mai multe timbre? 2 ® Tic - tac Scop: - dezvoltarea perceptici au S exersarea capacitafii de a stabili corect raportul dintre numar gi cantitate. 149lai de bath efectuat de Survind ditactica: - s& indice pe eadranul unui cens din carton cifte corespunzBtosre numa SnvatAtor Material didactic: ceas confeetionat din carton eu indicatoarcle se ore yi minute colorate diferit ( acul pentru ore de ‘cutoare rogie, iar cel pentru minute de culoare verde). Desidgurarea jocului Hleyii au tiecare cate un cens din carton fin banca si spune: ROSUE Elevti ascult atenti, mumdea in dnd, dopa cate ayaz4 indicator rogu In dreptul eiftet eorespunratoare numérutui de ‘audi etectuste de InvajMtor. Se bate din now #1 se spune: VIRDEI Hlevit fixeaza tecdicatoral de culoare verde in dreptul ciftel ‘corespunzAloate numlrului de BAA efectuate de ava De ficeare data inyAyatonul controleara corestitai Imuicatonre de eulori diferite. Invajatoral bate de cfteva ori cu creiomul 1 rezolvaii sarcinilor Flovi smuatematice™ ¢ naturale pan ta 100, tar trecere peste ordi. Scop: exeranen capaci tea acuta scam ea gabe care sunt Savcina didactiod: rezolvatea corecta.« uperafillor anitnetice propuse. Material didactic: C sctise numere (345 78.) st petale pe cate sunt scrise operatuile antinetice Fiecare echipa alege un cere pe care Ul lipeyte pe un carton, Met Itacul operajiei este cel sin cere 51 le hpese pentru a objine floarea. aleg, pe rind, petalele pentru care Calenteazd cu atengie! Scricfi in c&su(ele goale numerele corespunzatoare pentru a obtine rezultatul dat! a 9 - 100 5” 46 ats oh 430 an ‘ b) ms L_ en Vie Ne At 10 “3 oy “fo ee ao som rae : Yas Set de sarcini matematice: . Completeazi astfel csufele incal xtz~y 1-5 gi x+t si fie un numér par.Cate solu sunt? 7 x ¥ Z t ole de pe cartonage repesintt miners be cutonge erect aimee care inepineeumtoarele consi wee pa, ete par pr, d Luni cet mult dud artonage, afl ine san ck fapar ete ele sunt asczate in ordine crescatoare astil: 8; tc de, fet 2) cit mairmare; ) aumar par, par impar tops par impar par iempar hE FM tf Selectati cat mai multe cartonage, astfel ined suma numerelor de pe eartonase si fie 22. = Serie exert corespunettenre 148510 me 32970 6 nas Stabtiti regula dp care sa format peechea de mere 32418 entiticati alte einci percei de numere formate dus aceea — . si —— Joe are ca seop fiormarea deprindenTTUEw numara eorect, dezvoltarea vtezei de gindire, a atentici si a Scop: Acest Vitezei de reactie, Sarcina dt Mod de desfasurare Pentru acest joc numérul patticipantitor nu este limitat. Cei care paiticips sunt agezafi in banci sat in semicere intr-un, chats liber. Penteu buna desfasurate a jocului invajstorul (educatoarea) va preciza, de la inceput, €8 in timpul deri joculut interzis 8 se pronunfe numetele 2,4,6,8,10,12 etc. (deci mumerele pare) gi e8 in loc de aceste numere vor spune .Poe!™ Primul va incepe numératoarea cu 1, al doilea va spune ,poc”, al teilea va spune 3, al patrulea ,poc” §.a.md. Numératoarea se poate face apoi din 3 in 3, din S in 5 etc. oe de ae emeit Havaystorul va enunja se va numara din 5 in 5 simu vor fi promunfate mimerele 5, 10, 15,20 5m. in lor de acestea spunindu-se ,.poc™. Primul care va incepe mumératosrea va spune 1, al doilea 2, al teilea 3, #\ patrulea 4.1 cincilea poo” a.m. 7 rstece “Voi'lt ‘copiii care pand la sfarsitul jocului vor da cele mai multe rispunsuri corecte, fod: recunoasterca urdinii numerelor, Cine stie sii numere mai departe? ‘Scop: verificarea cunostinjelor despre numarat si consolidarea deprinderii de formave corect® a zecilor. Sarcina didacticd; exerciit de numérare cu respectarea succesiunii numerelor Mod de desfasurare La acest joc numirul de participangi nu este limita, Insite de joe, invatitorl (educstoatea) recomandl evil si fe 2 reugi s& corecieze greslilecolegilor. Se organizeazh clasa pe giupe de elev, Invajatorul (eucatoarea) foarte atenti pentr 2 Stabileste pnd la ce numir se va numara, iar la semnalul acestuia jocul poate incepe. rimul elev din prima grupa incepe numérdtoarea gi continua pénd cand este oprit printr-o bataie din palme de cAtr invafator. Elevul se opreste, ia loc, numarétoarea fiind preluaté de al doilea clev din aceeasi grupa. in cazul in care unul dint elevi greseste Ia numarat, va ramane in picioare. Se reia numératul pind cand raspund tofi elevii din grupa. La fel s procedeaza gi cu celelalte grupe. in finalul jocului se numdra copii ramagi in picioare din fiecare grup gi se declar invingatoare grupa cu cei mai putini copii in picioare. Pentru complicarea jocului se cere copiilor s& numere din 2 in 2, din 3 in 3, din 5 in 5 etc., stabilindu-se de la incep numérul de la care se va incepe numératoarea $i cel la care se vor opri.. Joc de atentie Spunefi repede in care patrat sunt patrifele cu so si in care fara sot!Cine sunt isteyi? ; Ik Pua oan tect rezltle oper din reap, Reatatele nu sot weet rine Gu operate, Pte sie agezai ls local lo? (dace folosese jeoane, ach tse vor uni cu oft © linic), levi ca face nici o gresealt sunt declral se aaa 2 15145 Apreciati din ochit Jocul este condus de fnvaiitor (educatare) I pune pe marginea mesei un Constala. (deserie, misoars, apreciaza. ezultatele gcolare, clasifica, icrathizeaza copii performantei objin.. dup’ criteriul > Rermitecunoasts > opetice, diagnosticarcafectorior care au condus la acest rezltate (aw favorizat sau defavorizat perfors.\.* +" ; , : > Sugereard solujt!”.."" hanmarea difiilsilor, pentru reglagea gi perfectionarea sctivititii, prefigureazt desfasnrarea ultetivard —es.cia. ‘ Pe langa aceste!funcytl complementare, evaluarea indeplineste; in rapor cu munca educatoarei gi a copiilor, 0 serie F de funetit specitice: ee ; c 2 Majutd pe copilsi-si fae gi consolideze cunogtntle, prin intarice poztiv ®. fi permité'sf le integrese in siemele de cunostinte; 4 ae, '% flconfinma starea de reusita, contribuie la formarea ‘@ | Ti formedza interesul pentru cunvastere; ’ * >" Ti gtimuleazd oi dirijeaza activitatea de invagat . * ao 4% ajutd cadrul didactic 64 descopere dac& a onganizat, structurat, accesibilizat ‘continutul; ‘y > petmite’cducatoaréi s& descopere lacunele copiilor, sé elaboreze un Program de exercitii suiplimentare, oa ‘8d Tecupéreze deficienfele sau s& continiie procesul. Pray * Ay gneit8e copier, soot obicetinete astere (ayudar actae matematicy) se ganses dn puncal 8 vedere al fencer In simte24, pentns activitatilon pe domeni de cunos Indeplinite, tx 8. ‘moment al conexivnti inverse in proc Procesul stuctiv:evucatiy ancromzAnd actu transmiteritiuformates cu te ld Sclvili, co vor Indica, apo, Fealizat de copii (tezultate, perf ©. _stimal motivajional in Invfae, pin dint de ime in dovina de succes, on teama de eyee unsure copuler; factors de tesinre a procesuivt snstctweicalt, oferind edveatanreyformayale neceyare_ tpt didactic la rezuttatele obtieute, “ean Imerptentd la pregeotaei demerss ___&_ moment al autoevahi Stntetizand., funetiie evatwantt sunt 1 FUNCTIA DE CONTROL (ver 2. FUNCHIA DE PREDICTIE (hroxnozate 98 ontentage 3. FUNCTIA FOUCATIVA (nyotivationala) 4 FUNCTIA DE REGLARE (amehorare $1 optimizare); S. FUNCHIA DE CLASIFICARE §ESELECHIE le terathizare a grupelor de c iar, 5. diagne Wor in cadeal grup) giace VALUARIL educativa din gradin{a presupune forme diverse de evaluate, Dupa modu de integrare a acculur nt gi nivelul la care se realizeazd, distingem mai multe forme sau tipuri de 1ua (formativa), evaluarea cumulativa (somativa) OU FORMELE Activitates instructs evaluativ in destagurarea procesului de invatan evaluare: evaluarea inifiala, evaluarea con 1. Evaluarea initiala se efectueaza in cadrul activitatilor matematice (fi mu numai) la Incepatul anului gcotsr, la iniegrarea se aplica dupa fiecare situatie, secventA, sarcind, obiectiv de refetinga sau chiar in timpul rezolvatii Jor, “in mets” > se realizeaza cu sau fart masurare, dar cu o apreciere, stimulate; : > are rol de stimulare, corectare, diagnoz8, prevenire, ameliorare; > antreneazA autocunoasterea, autoaprecierea, autocorectarea, dezvoltarea; : > accentueaza comunicarea educatoare-copil, 1a momentul oportun, Problema frecventei evaluarilor, a intervalului de timp optim, este diferitd de la aetivitate la activitate. In cadcul UB urmeaza fiecirei secvente activitititor matematice, €a poate insoti aproape fiecare activitate. In general, evaluarea con de instruire semnificativa, ‘Aceast& forms de evaluate se raporteaza gbiect Evaluarea formativa are uimatoarele avantaje: > exerseazd operatiile de analiz8, sintez8, Coinpiratie, generalizare, absicactizare; ra efectuarea de corela(iiinterdisciplinare;, iS or pedagogice dette; itated eéspectiva, te nivelul fiecdna >asi + Sévefific® realizares scopului (obiectivului) formativ gi informativ propus.w act copit; ¥ fem pe AEA Gtcence AIRS End: ae PML on > vetlfica'eficientaodului delioru in activitaes céspcni.c te red itd Iyastiyitiyt de eae elucatonre; > verifica gradul de independenia a copiilor th garidire §i deyune, ” gee > verifies posibilitdile de transfer ale celor iivatate in situapii noi Ne >-verificd sitonul de lucra; ee j . > constatd deficientele in activitatea educatoarei (éxprimata in gregel tipice ale copiitor i lacune individuale). *, +f a Realivind.apeecietea segvenfalé a modulai de realizae.a-sarcinilor eonstuite pe obiective.opetaionsle, evaluat formativa ofer’ informatii despre gradul de forshare, 4) Capacitajilor: Y > capacitatea de recuridagtert i diferentievel <3" -* . v \ ¥ capacitatea de cdrmparare Gu imodelul; Se 5 Ae ® st “Ey ‘jnvarate gi a deprinderilor formate; ” . a > cgpacitatea de a aplica in situati ee 193 a Sh> capacatatea de a compara reruliatele individuale cw ale calcgslon, > capactiatea de a efectua loca celajia OBIECLIVE Dt EVALUAL (cunnagtere, imelegere, ant 'e74, evaluate) ~ ANEXA V1 soluqitsaltevateve, pentia ev t I \ tale 94 conceap probe Iuimative penta a cimstata petformantele rmuniine ft Gitadul de tealizate & abies net satin te cor $e MASOALd dpa scare obiecty eperational cele de diticultate al HecArer san (acd dia 18 cops, sre 1s, feet realath de 1S, procentaul obyinut este de 2 *100 = 83,6% ; rer necestatea mane imitenduale #8 C8 Bupa Peni copu cu dificult ~ a se veda tabelol antevion! ‘oticdnd un tabel ca in modelul de mat yos, se pot evident rezultatele (masucates lor) Nec | Rannate preniumele Dal find importanta raportériitemilor Ia objective, in ANEXA 1.2 se poate observa o modaliate de formulate a ttemilor Pentru activittile matematice Catehnict de evaluate, se po! folos: a evaluarea seliousla: + jocuri-exereni, jocuri de mast, actiuntdirecte eu obiectele in cadrut jocului, b. ‘evaluarea orala: + observarea comportamentului copiilor in sala de grupa, excursii, plimbari; autoevaluarea, jocul de rol, activitaite integrate, metoda proiectelor-evaluateaalternativas © evaluarea in seris: + fige de lueru 4 Evaluarea acflonal& se foloseyte pentru misurarea capacitailor copiilor vizind: idemtiicarea, wierea, gruparca, selectarea, ordonarea, precum gi aplicarea in practicd (mAsurarea unor lun ‘timpului — succesiunea unor evenimente gi actin Se observA §i se noteaz modul cum actioneaza copii, ca yi rezukatele obtimute b, Evaluarea orata se realizeaza prin metoda conversatei gi oferd informatii despre nivelul de formare al structuilor verbs prin limbajul matematic, folosit ea suport al actiuni € Evaluarea prin fige (de recuperate, de dezvoltare, fige exercitiu) . Avantaje: activizarea tuturor copiilor, realzatea imediaté a concxiunii inverse, diferenierea, individualizarea tnvaatii, rezultate vizibile, masurabile, urmaricea progresului fiecdrui cop, apropierea de actvitatea de inv8tare de tip colar, Dezavantaje: mu evidentiaza cauzele erorilor, cukive individwalismul, impli dificusa{i matevale gi de tmp ta realizare, sgésirea consitilor optime de aplicare. ; / De aici, rezul necesitetea imbindel tehnicilor de evaluate in actviatile cu congiout matematic; apticabilitate — frontet, ividual gi pe grupe. . 3. Evaluaren cumulativi (sumutivs) ~ se realizearh prin verifichri ta sfirgitl timestclo, ln sfargitul anvlui scolar, la sfarpital gr&dinitei sau, foarte putin, pe parcursul activiti in general, se verificd, prin sondaj, atat conjinutul, cat $i copiii, Ofera tardiv informatii ciclu de activitai ‘ : Indeplineste, in primul rind, functia de constatare, de ierashizare a rezultatelor, Se numneste sumativi deonrece urmireyte objinerea unor date despre fecicle sumative ale unui set dé-netivitii,care aledtuiese 0 unitate mai mare de insteuire, ni gi capacitali, refacerea intregului, aprecierea mitate despre eficienta unui 154cate le furnizeach pot fi valorifcate, in seop amel Inva(amAnt, prin adoptarea g1 aplicarea unor deci2ii $i modali niveluly 41 specifice diferitelor forme de organizare # nel evaluarea finala (final de capitol), se iau in considerare gi rezult Deqi presinthunele deravantaje je majore, evaluares sumativk (cumlativa) m este lips de valone.tnformatite liv, de factors ectoinal Un niveorh tai ial ale pronect i didactico ~ educ: le constituie rugest te We sprijin In activitates de perfectionare continu a sisterutui gi procesului de i de interventie in organtzarea #1 desfagurarea sa icare, masurate fi apreciere al de notare generale sips Pentru’ca eval : luarea sumaliva sh fie eficientA, am elaborat eriterit $i modaltaly de veri erin(s 41 operationale. Am felost crite de pregatice al copiilor, centrate pe abiectivele de Mailor matematice 4 ars utlizat metode gr tehnict vansate In elabor rarea probelor, am parcurs anunt inte eae > Stabilirea obiectivelor de referinih #1 a cu % _Structuraten foie a contin > Formulate eich, sarily (ITFMILOI) “area punctajului pentru Hecate item, a modi de nota > Stabilirea un ‘ ‘ States une sit de mere, cod in et ale ete) ne agi, me, win, pty cv fet acne clictee “oa ine”: ine! sal « star a eiae Unpl erat exe nivind co aceyta mani Enscdiiea ten, a pra de a ects c int comin i a pee perspectiva de ansamblu, globald gi completa asupra realizarit obiectivelor de % She chtna oop de estes pool gan ony sar, en ce ae fe reali, et hs prowund prea niulte aspecte de realizt deodaA, s8 precizeze vatorile miniuate, dat 58 teri fi convertgi cu ugurin(@ in acuni cu copii, inde, abiTitati, capacitati peevads gi posibilitii de troezte 240 > 53 simp operational peta 4 contin’ situtii— problems, care s4 depisteze eu usurisn de Numatul itemilor difera in functie de numarul de obiective de referinia gi de continututile abord fatele objinute pe parcursul unitatti de continut, prin toate late. In concluzie, in formele de evalu fi Te de evaluare formativa (oral, actional ~ practic, prin fige de lucru). pot s4 furnizeze informatii ce vor conduce 1a ameliorarea strategiei de invajere. se fine seama de bareme minime deter: anului scolar. pentru 0 anumit& grup, care poate deveni ev: Estimarile finale precizate pot constitui mijloc de diagnosticare gi pe gripe de varsta, in bara cirora se Jn evaluarea sumativa (sfargit de an scolar), a ate Kosa AChE oie tat fo Je, poicoper ily C2 fost inthe In functie de acestea se stabilese critrile-(deseriptorit de performanti) gi Itemil probelor de evaluare suimativs re inifial pentru grupa urmatoae, in anul scolar vitor In ANEXA IL sunt precizate “BAREME MINIME" de cunostine, deprinder,capaciti— pe prune de vats In ANEXA II].1, sunt trecute modele de DESCRIPTOR! DE PERFORMANTA gi un tabel de inregistrare @ rezultatelor evaludrii sumative (I11.2.) cile esenfiale ale celor rei forme de evaluare, formelor, obiectivelor, metodelor, etapelor, particularit educatoarele: > Dupd gradul de exigen{i foarte exigent (Nici un copil nu poate afines vvvvy v Jn ANEXA IV. sunt trecute caracteristic 11, ROLUL EDUCATOARE] IN EVALUARE, stilul sau de aplicare a teoriei evaluari, rezultat din modul de combinare al cerintclor, atilor geupei gi activitatilor, experienjei acumulate. lita in baza caruia s& stabilim cArui tip de evaluator aparjinem noi, pesformanta maxima”), nonmal exigent’ , slab exigent (Este mic gi m ‘iecare educatoare are Literatura de specialitate indica un inventar de al jecare copil are gi elemente pozitive $i negative, dar se schimbs), indulgent ile, capricioass, ifestatd in apreciere : indiferenta, rece, autoritard, tgocentric& (Trebuie s& ajune de tem"), ¢ tie"), fiir criterii stabi Dupé atitudinea mani optimist4, umand, adaptabila; Dupa accentul pe care il pune p activitatea, $4 iau hotardri adecvate in diferite situatit, des fagurarea’) Asadar, sta in puterea educ ‘Sa verifice realizarea prin Si realizeze recapitularea, sistematizarea gi conso s& proiectez, organizez s& controlez, s@ reglez 1e conducerea democraticd a copiilor (“Important este ‘sh coordonez. actiunile, si indrum, ate, bine coordonate), prin cate: oarei de a alege modalitatile cele mai eficiente (echilibr cipalelor obiectiye curriculare: . ; lidarca capacitatilor $i subcapacitatilor; Sa analizeze rezultatele invatari Sa fack diagnoza procesului de invajare; a Se stabileascd programe suplitnentare pentiu copii cu rezutate deoscbite (care fac dovada c& posed inteligent® matematica); Sf stabileasc& programe de recuperare pentru copiii eu rezultateslabe. 155controleazs, prognozeaZit, ‘si-i formeze in start bun in In sintezt, im EVALUARE, educatoatea: desconert, selestearA, proiectear, aciones2 motiveazh, amelioreazt, optimizcuzs, ierathizeazh, relajioncazA cu copii pe care irebuie sf-i indrume, spiritul pedagogiei modeme: subiecti activi ai forint propri, angejliint-o activitate ou finaitate prectst: > > > > Kena Jorte, V Be i Caner 20, > > > ee w, Moateriin Bakeries rea Pn “Metta pelt MHIP, taore, Durytrana:“Pasbopedayon Reeteenyie el ¥ acti ytMito ta se cog AGEN NIE ETAPELE PROLECTARIL oh Neace™ > Selecaren obicctivelor: > Determinareacontecalul educaion >» Precizarea recuttatetor acaeie} > Precisarentinpute de inseate > Precicarea subleclon antrenah > Alegorna meredeloniel > Dejiniea comportamentlul de intare: > de ortamentulul de itrars > > > > Stabilirea coninutuluis Analiza modului de actiune dirijata; Alegerea materialelor; Evaluarea parfiali; ware finali, ANEXA NR. 2 ~. VARIANTE DE PROLECTARE Obiective i: Strategia didactic’ operational Conjinut__|__Metode gi procedee UL. = Etape Cont Kefiunea Mijloace ‘Kefiunea Timp structurat | educatoarei_| _ didactice copiilor i. Confinut ‘Acti ‘Ac{iunea copiilor \ structurat educatoarel Evaluare Iv. = Elape Evaluare | Timp} as Activitntes de predore-fnvifureANEXANR.3 PROIRCE DE ACTIVITATE ae Grupa: mijlocie Categoria activitafil: Activitate matermatick Mijioe de realizare: Activiateinegrata Subieetul activitati:Micit metematiciens™ Obiective generate: 4 informatiy: ily sinatra cnx li dnd a acre eng obiecte, sesizarea releilor cantitative, prin apreciere globalé st prin formare de perechi {punere in corespondents de uo 18 ‘unu), mumératul fn limitele 1-5, raporterea iwmaruli Ja centtate # snvers * Sesizarea unor relat spajiale dintre grupele de ‘objecte, in report cu pozijia ocupata de acestea, in diferite locuri din sala de grup (os, jot pe, sb) ‘| Precizarea insisitlor formelor geometrice: cere, pleat, tiunghi b. formativ: ~ . mu a + Perfectionarea priceperilor $1 deprinderilor copiilor de a actiona cu grupele de obiecte (imagini ale acestora) in baza cerinjelor formulate, % Dezvoltarea proceselorpsinice de cunoastere(themorie, atenie,gindirelogif, limba). €. educati r2sulul pentru activitajle matematice; s Educarea unor atitudini gi comportamente adecvate lucrului fn grup. Alediuire de grupe de obiecte dup& forms, marime si culoare; compararea grupelor; precizere Confinut esential poziiitor spatiale si a Insusirilor formelor geometrice Resurse: umane: copii $l educatoare materiale: jucBrii, material didactic confectionat de culoare, marine), gi-au insugit ‘educatoare, Nivelul initial: Copiii au formate deprinderi de a grupa obiecte dupA ceriteriul dat (Form numratul fn limitele 1-5, recuaose formele geomettice gi executa serieri de obiecte realizénd structuri simple, folosindu-se de criteriile cunoscute, sesizeaza pozifiile spatiale ale objectelor in sala de grup Obiective operafionale: a. Cognitiv ~ 8 identifice in imprejurdri variate insusirile comune ale obiectelor in baza cArora se pot constitui grupele de obieste (forma, culosre, mérime), ~ 88 precizeze corect cantitatea de obiecte prin apreciere globala gi prin punere in corespondenté de ww la um, ‘si raporteze corect numarul la cantitatea corespunzatonre de abiecte din grupul respectiv, precum gi le cifra corespunzatoare; 84 compuns structuri simple (serii de obiecte) prin alternan(a; 8 utilizeze un limba} matematic adecvat. : b. —Psiho-motor = si construiascd serii de obiecte prin alternant’ dup& culoare, forma, mérime; A stabileasc& corespondenta de unu la unu prin uilizarea formelor geometrce. Afective: & participe activ si cu interes la activitate; ~ _ sd respecte cerintele formulate; si aprecieze rezultatele activitaii, comportamentele proprii gi al altor copii nsolidare si sistematizare de cunostinje conversafia, descoperirea, explicafia, exercitiul, jocul, problematizarea, sun Tipul activititi Strategia educational: Metode si_procedee: faze desflori, jetoane, tabla magneti a independenté si in grup. b, Mijloace de invafimént: pipus8, juciti, siluete, fori de diferite culos, v forme geometrice, suport cu buzunirase, cifre, planga. . c Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual. Forme de evaluare: ontiniid — prin observarea comportamentului copiilor, analiza acfiunilor si rispunsurilor,"corectarea imedic greselilor, stimularea verbald si prin aplauze; ~ final — prin utilizarea feed-back-ului. Durata activitif Locul desfasurarit Surse bibliografice: : >, Programa activitijlor instructiv-educative in grdinita de copit” -Ed. Vé&ct Integral ~ Bucuresti, 2000 Dumitrana M, ~ ,.Didactica prescolara”, Ed. V&I Integral - Bucuresti, 2000 Lupu, Costa, Sivulescu, Dumitru ~ ,Metodica predict matematicit”- Manual pentru ols, © XI-a, Lic, Pe Paralela 45, 1998 ° Sens M. Neagu, G. Beraru— ,Activitafi matematice in grédinita” - Bd. AS'S, 1995 1ZA sala de grupa > > >upnsep eu, wy sannigo sopra ‘mang asap ES. ‘ame asst rane commas contempt verre | pau ey Sn oased2p ur I04, 181 [ap wiuapuedso109 oseoq.gens 95 ~ ‘symarusna azep0das WS = ‘promo ed 2129199 a an trans #5 ~ xpnapn antous row wpe wy sone Bs —! yeyogsg BT | imu oud 2005 | 4 oie axon vom ‘ap yung airansu0o BS Soo * wos, ~ xcmost mo) ongg | "eR Na! wnsodsal dnd suydyamy eerste 's mmo two sar190 soppanoaige wf pe reerecor| {SNSICOEUTE oT, pus warhmay-y + eed sowtaod samziad ayreds sod sezezand ‘si8voueu roma eae saparde Ws uuoy anh adap 22100190 aeadns8 2g oy 'Srespnpon sen wu unto — ttaatoe Soden a sud semana nod a SST Se INN | ane INdED “2 tem omung 2518 sim pop ee [ somes xr pou EO, ovate OT enpeiaes z xt weime maine | aposiendd ami tisGRUPA: Mare pregatioare CATEGORIA ACT MIJLLOC DE REAL SUBLECTUL ACTIVITA {11 OBIECTIVE GENERALE 4). Jaforma' “e Ve ate raatesratick Cnet ste ching” 4 Utihzarea adecvaid a pun % Precizarea pocipier unet cifre tn % Venicarea capacitagn gepilor dea ‘sirabulurtlor maternstice plus (+ ¢ Dervoltarea capacitiju de a teaolva probicite 3 by, Formativ: % Perfechionarea priceperttor 91 ' Dezvoltarea pr generalizarea, abstra-tizateay, originalitatea), dezvotarea lie ‘} Sumulares interesului pentre acti itgtile ma $i comportamente adecvate lucrulut in exhipd; + Stabilitea relatiilor de imtercomunicarc, deo CONJINUT ESENTIALIZAT: Numératul in limitete 1-10, formarea sirulu upessqil simple de sdunare si scAtere cw 1-2 unitéti. ulilizarea stinboluribor mateanstice probleme ilustrate §i probieme versificate, wislizasca, unane: educatoare si copii materiale: material didactic confactionst de educetsere. Jeewene NIVELUL INITIAL: Copiii gi-au insugit numaset! denumese sirul crescator si descrescdter. intuiesc numArui ia yiru! sumer stabilind cu usurinté ,,vecinil", efecrucazé scadere. OBIECTIVE OPERATIONALE: a). Cognitive: 7s ~ si numere in sens progresiv si regresiv io seeventa numericd verbala cu activitatca de per: obiectelor, ~ si denumeascé corect vevinii cifreior, numeric; - sd identifice corect locul obit Lreschtor si descreschtor, presizarea vecanaue east coire efecteare sia clreer. rexumart RESUR algoritmului insusit; - si efectueze operatil simple de calcul oral de adusare gi ssbdere co ind ciffe si simboluri mat=matice, unui element pe baz de imagini (probleme ilustrate $i probieme versificate). b). Psiho-motorii: ~ sé aplice cunostingele dobandite in vederea rezolvarii problemeioc dase; je pentre 3 réspnie prin - s& utilizeze Gorect materialele puse la dispozit acfiune direct ceriijefor éducatozrei. ©). Afective: - si participe activ si cu interes le activi: TIPUL ACTIVITATD: verificare STRATEGIA DIDACTICA: a). Metode si procedee: conversajia, descoperiree, explicaiis, exerci jocul, problesatizarea, algoritmizare. b). Mijloace de invitmént: jetoane cuimegini, siluste, cite tabla magnetic&, simboluri matematice, probleme ilustrate ¢). Forme de organizare: frontal, pe grupe, individualaces secre eepraereet ee oe PURATA: 30-45 munute mene Locu URARI sala de grup aes BIBLIOGRAFIC 3 piOEraOm ttn sine teas), Bucuresti 20087, ee M = udatca present s cra hd ASS, P95, S Avulesen D. ,Atetodica pret inaten Manual protrucle a Xba, Lic Ped, A Paraleta a8, 198 cemateroatice”, Infvurnstor metic, bd Piva, 2069) Ana A., Ciothea S.M.~ Jocuri disc DESPASURAREA ACTIVITA DL Aalviiaiea deinsdqare: predate Faas Gaara —- serena | se espica fan dina donamiren activa orathcd ane vorge serpreoinnrecrre. | cersporamenn | obiecvcee (Cle doud echive futuray gf albinutele) sear rece arin cou inal a cae cunie matemance:numBratal in hte [10 yal eredior i descenctor, \ hse pean deatenare \ a Dinars Fine ochne fee rare bh 2 ‘rea ‘pede uvor gm rhspunda eiglcancoou lure, or prio bain loa Va cbyige \ (chim cary aod cle el nae ttre Ssuntaen Se ve eve tn vedere cat cpt sh. partpelaacinat fund chematipe rind eons indnrenumiral de odin primal, a does, ee), penta cagerea pica \ ‘hireboren aril otf forma din educetoare, clea sium preselar Anceperea concursuluiz finda timp tate ece 5a numdrim pant ta ec.” S Fiecare echips nimi Pin lazece 0 alund, dows, tei naling Veverta, tw nu vrei? aewumioe Ba vreau patru, cinci gi sase 3 (CA elunele- gustoasel sispunsunior Wp daw sapte, opt $i nows Dac-o 58.ne spul $i nous Cand 0 sé ajunga-ncoace Tarna eu rece cojoace. umardioare Coreetaten Un mosneag are in curte imediatd Doi cafe’ cu boturi seurte, a Trei gaini cu pene cree, : + sreetilor Patru rate latareje, . Cinci boboci de gased mic, ose cocosel voici, Sapte iepuragi de cass, Opt hulubi frumogi de casa, Aplauze ‘Nowd pui de pus g8lbui, se eco fost, dar url mak ‘ s+« S-a pierdut poate-n poiatd W gasesteclosea-n decd. Concursul continua eu intrebarile(sarcinile stabilite, avnd urmatorul consinut: % Aseazh sub fiecore grups de obiecte din scara numericé cifra corespunzitoare care indicd numirul de oblecte. oe & Spune ce cifrd ipseste din scara numerics. 1 S-pentns echipa y fluturasilor”