44, INGRIJIREA COPILULUI CU BOLI DE PIELE (DERMATOZE) DEFINITH $I EXPLICATI Adenopatie satelitdé = inflamatia si tumeficrea ganglionilor limfatici tributari unei regiuni unde s-a produs un proces inflamator (cx.in infecfi genitale apare adenopatic inghinala) Alopecie = céderea pirului Betadine = solujic antiseptica de polivil-pirolidona iodata cu spectra antibacterian, antivirotic, antifungic si contra protozoarelor. Inlocuieste cu succes tinctura de iod. Pentru lcziunile piclii sc foloseste diluata 10 % in apd. Colectare (intr-un focar de infectie supurativa) = formarca unei colec {ii purulente bine delimitate, care poate fi deci incizati si evacuat’ Corion (la tegumente) = porfiunea profunda a dermului, unde existe numeroase fibre colagene, fibre clastice si fibre de reticulind. Drenaj = asigurarca scurgerii continue dintr-o colectie puruilentl, 0 plaga operatoric sau o cavitate prin mege de tifon, sonde de cauciue ete. Fungi = clas& de organisme vegetale inferioarc din care fue parte clue percile microscopice parazite (parazifii micotici). Glabra (picle)= fara par. Levuri = ciuperci microscopice unicelulare care se inmulfese prin inmugurite (ex.ciupercile parazite din genul Candida) Nicolsky (semnul) = provocare artificiala de aparigie de bule pe piele prin lovire usoara, frecare sau ciupire. Sc intdlneste in pemfigus si in epider- moliza buloasa. Numulare (leziuni cutanate) = care sunt in forms de monede. Supuratie = topirea purulenta a unui fesut Topic (tratament) = aplicat local, extern; spre deosebire de tratamentul sistemic care este administrat pe 0 cale generala (per os, injectabil sau intrarectal). Staph fectii sub fc par. crozee turile« necror spre v 1 paroas ite), ct tifon s I infectiBOLI DE PIELE crea ganglionilor limfatici s inflamator (cx.in infect rolidon iodata cu specttu stozoarelor. Inlocuieste eu loseste diluata 10 % in apa. va) = formarea unei colee- sizatd si evacuatd Bia dermului, unde exist’ ce reticulina. xtr-0 colectic purulent’, 0 . sonde de cauciue etc. sare din care fac parte ciue fe care se inmulfese prin lida). © uparitie de bule pe piele tc in pemfigus si in epider- forma de monede. ‘e deoscbire de tratamentul Ua (per as, injectabil sau INFECTH ALE PIELIL A) STAFILODERMIILE (STAFILOCOCHLE CUTANATE) | | | Sunt infec cutanate determinate de Staphylococcus epidermidis 51 | Staphylococcus aureus, Ele apartin marelui grup al piodermitelor, alics in. fecfii cutanate bactericne care supurcaza, 1. Foliculita este inflamajia supurativa a foliculului scbaccu, Apare | sub forma unei pustule superficiale sau mai profunde, centraté de un fir de | par. in care zona centrala se ne- | i, ac si mai densi care este ,td}4na" (bourbillon). Tesu- turile din jur sunt infiltrate si foarte dureroase. Prin climinarea zonei centrale necrozatc ramane o ulecrafie profund $i evolufia furunculului se indreaptii spre vindecare dar ramiine o cicatrice locala. Furunculoza recidivanta poate surveni in diabetul zaharat infantil Tratamentul in foliculita si furunculozé consta din tunderca regiunilor piroase afectate, incizie eruciforma a leziunilor colectate (pustule constitu. ite), cu evacuarea puroiului si eventual drenaj in continuare pe o mesa de tifon steril. Se fac tamponari locale cu violet de gentiand soluie apoast 1% sau cu Betadine diluata 10% sau ungeri cu Fucidin (acid fusidie) Eventual spalaturi cu permanganat de potasiu solufic 1/3,000. Este interzisi cu desavarsire stourcerea furunculelor, deourece impinge infectia in profunzime. in furunculoza multiplé recidivanta este necesar’ si antibioticoterapia antistafilococied: oxacilin’ per 05 50-100 mg/kyc/24 ove fractionata in 4 prize. 3. Furuneulul antracoid este caracterizat prin dimensiuni mai mari, cratere multiple de eliminare a puroiului si stare generala alterata cu febri Necesiti antibioticoterapie antistafilocociea pe cale injectabild (Oxacilind, Meticilina, Cefazolin).. 4. Hidrosadenita este inflamajia supurativé a glandelor sudoripare, ‘mai frecvent in regiunea axilard. Regiunea afectatd este critematoasa, cu Zone reliefate, dureroase, Dac nu s-a ajuns la supuratie cu colectie purulenta $¢ pun prisnite locale cu Rivanol 1%o si se administreaz8 antibiotice anti- Slufilococice, Daci este 0 colecfie constituita, se practic’ incizie (prudenfa, Brin apropiere tree artera axilara si vena axilara!) cu thigul bisturiului indrep- ‘btin sus (ca la toate inciziile de colectii superficie) si drenajul colectici pe ‘esi cAteva zile. 5. Stafilococia maligna a fefei cste 0 localizare periculoasa prin Pozitia infectiei stafilococice: la aripa nasului sau la buza superioard. De la 429Denumires Testun —oorarveooasaeaaaeeeee rt Tabelul nr, 26 — Leziuni clementare ale Carecteristilleleriuatt Ledtuni dermatologic primare Maculk (pata Modificare de eulonre «piel peo 2008 Tinie, Bird modificarea consists) Papal ‘Mic idicacur a surat pel, cu dametrul 6 0,5-1 em, eircumseris convene (exurticaa) Mieropapula Papa cu dimensiuni mic, cam cit owienalie de ae (ex.eruphia din seating) Placard Zona inti de pile sau de mucous ew aspect stu consstenih modifica Nedut Tnduraie rotund crcamsers, eu diametul pan la T em, stain don Sau ip em, eu sy fra mandfiearen calor legumsntull care 0 acon Nadovitae Induratic de dimensiuni mai mi deft wn nod (ex ertemal nados) Tumors Formatiune solid apirutd in urm une prolifer celulge ev earater benign (nin aunt) stu malign invadant si metistieynt Veaieula Formafiane mica, sub Tem diameta, rotund, Sunih in al nalpghien al epi rou, consid dint cavitate pind eu Hiehid seas yun aconeiy subj, senda Pacer (exerunia din vail) Microvericula Vericult de dimeasiun mel, cam ef gine do ae [eu Fone Foe] Bul (Nickens) Colecie de yerozitte situatlTnto cave Formalin rata rlpighian al epldrmar {ai stu mai profund in derm, cu dimensiun peste | em, cu seapers sublice, somite parent (x. pemfigus) Pasta Cavitate pind eu pave, Tormatt in pits (ex Turonculy hist Formaliune evconsersi,wtuai fn saturileprofinds we piel, vind porte gy confit lichid sau semisolid, irk modificare teyumentelor supeatacen Leziuni dermatologice secunda Scum Structur tutti ex un sol la suprafaa peli, de culoarealbiclons, ere se devout sor (deseuarnar) crustt Ervine Structurk veut din useare la supe pela unc seer Seale, singe, sebum, puri (ex impetigo) Picrdere de substan eupericull a tegurmente sau mucome Excoratic ‘Solutis de continutac superficial pel interesnd epidermal pnt ta dem, enudiren cri Uerate Perdere de substan supra pi saa a mucouslor, ceunseris, dopiyind stratulbaza al epitelvli s ups ere reralé 9 mick soled continutae (520- bar) nest isu (rag) Solute de continuitate linea, loeslaat de preditstic fa jural ori ‘zoncle de misc active (pale, pnts) Lichonifcare Tngroyae x une’ zone de pile cici supra capi aspect de cedil)din coma uictor adinc care se forme Cicatrice Formatiune din esutconjunetv fibvos eae ese veaulteul vindar une culate eaters timp indelangat,uneoe oatt vial 430 acest 1 se pos tromb: rioare, import modifi teristic ratura zi sin G diferit telor. § drenaj s ES zemuin este mi regiuni distant? interval | din tam: diluataale piclii a modifcaren consNtonir 0,5-1 em, cueumnerisi, consistent « (ex-ruphin din seating) 1 convintenta moditien ia Tom, Stn ih denn au po are aeopera Sxceritem nos) ‘ellie cu earcter Benign ein [Si swat mpighion al pda 2s ium acoperi sie, smiiran 3 (eon FET) i 5 2 fm, eu aenperty subi, seman an ae li, avid poate gros Inomielor napeaiaconte Noare abicioas, care se detayeazt ‘ad epidermul pn I dorm, 8 stslor, circumserisi, depisind 2 sole de continua (60° ‘fin jue oniiilor sau in in aspect de end din ez ‘ula vindecteupelleaiant 1k Vala acest nivel, datorité anastomozelor venoase cu venele endocraniene, infecyia se poate propaga spre sinusurilc venoase din cutia craniana, determinind o tromboflebita sinusalé grav. Infectia apare ca o tumefaeyie a buzei supe. Tioare, realizind buza de ,,tapir* prin dimensiunile ei, insotita de edem important al jumdtapii afectate a fefci si durcri vii locale, cu stare general modificata, deseori febra. Evoluia catre formarca unui furuncul cu toate carac- teristicile lui este rard. Tratament: prignite locale cu Rivanol 1%e la tempe- | ratura camerei, antibioticoterapie antistafilococica pe cale i.v. NU se incizea | aisimu se stoaree | 6. Panarifiile sunt infectii supurative ale degetelor. Ele pot avea diferite localizari si profunzimi in raport cu unghia si eu tendoancle dege- telor. Sunt foarte dureroase. Tratament: prignife locale cu Rivanol, incizie cu | drenaj a celor colectate, antistafilocacice B) STREPTODERMILE (INFECTIILE STREPTOCOCICE ALE PIELI) Sunt infecfii ale pielii produse de diferite tipuri de streptocoe. 1. Impetigo (,bube dulci) se manifest sub forma unor cruste zemuinde, avand culoarea si aspectul micrii (cruste melicerice). Localizarea este mai freeventa in jurul gurii dar pot apare clemente lezionale si in alte regiuni ale pielii. Au caracter contagios si pot determina, ca 0 complicafie la distanfa, glomeruloneffita acuta difuza psotstreptococic&. care apare dupa un interval liber de 2-3 saptiméni de la infectia cutanatd. Tratamentul const din tamponiiri locale cu violet de gentiand solufie apoasé 1% sau Betadine diluata 10% in apa sau ungeri cu Fucidin (acid fusidic), [n cazuri recidivante se recomanda penicilinoterapie sau administrare de eritromicina. 2. Pemfigusul epidemic (care poate fi produs si de stafilococ!) apare sub forma unor bule mari, diseminate pe trunchi si membre, avand un confi- nut tulbure, bogat in bacterii. Da febri, modificarea stirii generale si are caracter contagios. Ca tratament, bulele se incizeaza (acoperigul lor este foarte subtire), se videaz de conjinut si se pensuleaza cu violet de genfiand sau cu Betadind 10%. Este necesar gi tratament general cu penicilind sau _ ttitromicing asociatk cu gentamicin’; uneori rehidratare $i nutritie paren- | teral& endovenoasi. Se va face si dezinfectia rufiriei in cloramin& solufie 5% | sau alte antiseptice. _ 3. Ectima se prezinta sub forma mai multor ulceratii intinse la nivelul gambelor, avand un depozit cenusiu-murdar pe fundul lor, Leziunile sunt Persistente si rispund grcu Ja tratament, Acesta consti din bedijonati locale cu violet de gentiala sau cu solutic de Betadind sau ungeri cu Fucidin, even- 431tual bai ale membrelor inferioare cu solujic 1:5.000 de permanganat de pota- siu. Este necesar si tratament general cu penicilina sau eritromicina, 4. Erizipelul (,brdnca*) este o dermitd streptocociea circumscrisé, nesupurativa (deci nu apartine propriu-zis piodermitelor) si contagioass, Dupa o incubafie de 1-3 zile de la contaminarea cu streptococ, survin bruse fenomene generale: febra, frison, ccfalee, stare de curbatura, urmate de aparitia unui placard unie rou, cu chenar procminent (burelet), dur, dureros si care creste rapid pana le mai mulfi centimetri in diametru. Localizarea poate fi pe orice zona a piclii, inclusiv la fay’. Poate cxista adenopatie clits. Durata placardului este de 4~7 zile, apoi in 2-3 zile rogreseaza gi impreuna cu cl dispar si semnele generale. Tratamentul consti din peniciling G im. timp de 6 zile cel pujin, antitermice, analgezice tip Algocalmin sau antinevralgice si prignife locale cu Rivanol 1%o la temperatura camerci, C) INFECTH CUTANATE VIROTICE, 1. Herpes simplex este determinat de virusul herpetic tip 1 si 2 (HSV-1 si HSV-2). Se prezinté ca un buchet de microvezicule care apare la comisura bucala, perinazal sau la organele genitale (herpes genital). Este periculoasa localizarea pe cornec (keratita herpetica) putand compromite ochiul. La per- soanele imunodeprimate (cx.in SIDA) si la nou-nascut, infectia herpetic’ ia © cvolufic grav’, putind ajunge la cneefalit’ herpetica gi la tulburdiri diges- tive si hepatice, Tratamentul local: ungeri cu Acyclovir unguent (pentru le- ziunile oculare exist un unguent mai slab cu Acyclovir). Tratamentul gene- ral este indicat numai in keratita herpeticd si la persoane imunodeprimate: Acyclovir (Zovirax) sub forma de comprimate sau in perfuzii endovenoase repetate. 2. Zona zoster este produsa de virusul varicelo-zosterian (VZV). Apare ca un lan} de mici vezicule localizate pe traiectul unui nerv (intercostal, sciae tic). Localizarea cea mai grav este pe traicctul nervului oftalmic (care este Tamura superioaré @ nervului trigemen-perechea a V-a) deoarece ameninl comeea, Leziunile sunt extrem de dureroase indiferent de localizare si all tendinfa de a persista. Evolutia este mai grava la bolnavii imunodeprimafi ‘Tratamentul local (unguent Acyclovir) trebuic completat la imunodeprimati cu cel general (perfuzii endovenoase cu Acyclovir), la care se adaugit medi- camente analgezice si vitamina B, 432' de permangamat de pota- sau eritromicina, ‘eptococica circumscrisa, rmitelor) gi contagioasa. 2 Streptococ, survin bruse de curbatura, urmate de ont (burelet), dur, dureros in diametru. Localizarca Poate exista adenopatic in 2-3 zile regrescaza gi ntul const& din peniciling ezice tip Algocalmin sau emperatura camerei OTICE herpetic tip 1 si 2 (HSV-1 ile care apare la comisura zenital). Este periculoast mpromite ochiul. La per- scut, infectia herpetic’ ia ticd gi la wlburari diges- lovir unguent (pentru le- lovir). Tratamentul gene- :rsoane imunodeprimate: in perfuzii endovenoase >-zosterian (VZV). Apare ui nery (intercostal, scia~ ‘vului oftalmic (care este V-a) deoarece ameninja vent de localizare gi au volnavii imunodeprimayi pletat la imunodeprimati la care se adauga medi- D) INFECTII CUTANATE CU FUNGI (DERMATOMICOZE) Sunt produse de ciuperei microscopice parazite eu potential patogen asupra pielil, numite dermatofite. Unele se localizeaza pe piclea patoasd a capului, altele pe pielea glabra, Atenjie! Sunt contagioase 1. Tricofifia pielii paroase a capului (Tinea capitis) este produsa de Trichophyton tonsurans. Pe piclea paroasa a capului se vad placarde intinse de alopecie si se poate observa ca resturile de fire de par din leziune sunt rupte de la radicina. Dack nu se produce suprainfectare, leziunea este useata 3! se limiteaza Ia aceste zone cu peri distrugi, realizand ,tondanta tricofitiea {n forma supurativa denumiti Kerion celsi, par placarde rotunce-ovalare eu peri distrusi si care sunt procminente, au culoarca rosic prezinté pustule la suprafati si zemuiese. Se asociaz’ adenopatic satelit si febra. Examenul microscopic al firelor de pir arata cA ciuperca microscopicd parazitd se dez- volta in interiorul firului (endotrix). Tratamentul const din tunderea pirului pentru a impiedica propagarea dermatofitului, pensulapii cu Betadinc, unguente antimicotice cu Clotri. mazol, Ketoconazol sau Miconazol. Ca tratament sistemie se poate adminis. {ra Itraconazol sau Griseofulvin per os. 2, Tricofifia pielli glabre (Tinea corporis), cu acecasi ctiologic, se Prezintd sub forma de placarde ovalare (numulare) cu central elar, marginile gu seuame, evolutic centrifuge, putdnd fi localizate pe orice regiune fara par 8 corpului, exceptind palmele, plantele si regiunca inghinala. Tratamentul este acclasi. 3. Microsporia este produsdi de ciuperea parazita Microsporum, Apare sub forma unor plici rotunde pe piclea paroasé a eapului, unde perli sunt Tupfi le céjiva mm de la emergenta lor si sunt inconjurafi de 0 teacd eretoast formata din spori (se observa la microscop dezvoltarea ciupereii parazite in afara firului de par = eetotrix). Boala se poate lua si de la cdine, eare este infestat cu Microsporum canis. Tratamentul este asemanator. 4. Fayus este o micoza produsa de Trichophyton schdnleini. Apare pe clea pBroasa a capului ca o leziune rotunda, deprimati in centru, cuo fuloare de fond cenusie. Firele de par afectate apar cenusii, lipsite de luciu {ntreaga zon emani un miros ca de urind de soarece. Alopeciile produse nant cicatriceale si au caracter definitiv. Diagnosticul de eerttudine se pune Prin examenul microscopic al fielor de pir 5 culturi pe medi speciale’ Tratamentul topic (local) se asociaza in mod obligatorin cu cel gene- Gal. Acesta dureazi mai multe sptimdni: se administreaza ltraconazol sau Griseofulvina. 5. Candidoza cutanati este produst de Candida albicans (care face Parte dintre levuri). Apare la sugari, la eopiii miei cu igiend neghijata gi la 433bolnavi imunodeprimati. Se Jocalizeaza in regiunca fesiera, perincala si la pliurile cutanate si apare sub aspectul unot zone eritematoase deseori zemuinde, cu scuame fine la periferie, sau sub aspectul de intertrigo. Tratamentul consta din: ~ Igiena local riguroasa. — Evitarca administrarii de antibiotice cu spectru larg (produc deze- chilibre ale florei saprofite i ale diferitilor comensali, cu exacerbarea unor specii de fungi). — Vitamine: B,, By ~ Stamicin (Nistatin) 500.000-1.000.000 w/2i per os div.in 3-4 prize. = Uns local eu violet de genfiana solujie apoasd 1% sau cu o formula magistrala cu Nistatin: Rp. Nistatin _-2,500.000u. sau Rp _—_Nistatin 5.000.000 u ‘Vaselina aa Tale aa Lanoling | 25 g Oxid de zine] 15 g D.S. exter pentru uns local Glicerina | aa Api We D.S. extem pentru uns local DERMATOZE ALERGICE A) ECZEMA (DERMATITA ATOPICA) A SUGARULUI SI COPILULUI MIC Este o dermatoz& exudativa, intens pruriginoasa, cu localizarea mai frecventa la fafa dar putand interesa gi alte regiuni ale piclii, avand substrat alergic, cu aparijic de la varsta de 2 luni pana la 2-3 ani Etiologie (cauze favorizante si determinante): ~ Predispozitie genetic’ ~Alergeni alimentari —Praful din locuinga — Agammaglobulinemie ~ Hiperimunoglobulinemie E ~ Factori de stress “Simptomatologie Apare de obicei la sugar, in luna a IlI-a , a IV-a si are localizarea de predilectie pe obraji, putdnd aparea insa si in alte regiuni. Se prezint& mai frecvent ca dou& placarde intinse, cdte unul pe fiecare obraz, Ia ineepul eritemato-veziculoase (veziculele sunt foarte mici); apoi, prin spargered veziculelor se produc cruste care acoperd in mare masura placardul, cxisténd si 0 zemuire difuzi plus aparifia unor scuame mici la marginea leziual Pruritul este intens, iritand copilul care este foarte agitat si plange. 434 te di pe set\ fesier, perineala si la ¢ critematoase descori stul de intertrigo. setru larg (produc deze- ali, cu exacerbarea unor per os div.in 3-4 prize. 1s 1% sau cu o formula Nistatin 5.000.000 u. Tale a Oxid de zine | 15 g Glicerina aa Ap: 208 xterm pentru uns local E ASUGARULUI oasa, cu localizarea mai ale piclii, avand substrat 3 ani te): V-a si are localizarca de regiuni, Se prezint& mai fiecare obraz, la ineeput ci); apoi, prin spargerea laud placardul, existand aici la marginea leziunii. agitat si plinge, Tratament 1. Byitarea pruritului sia iritriipieliiprintr-o serie de masuri simple ~ Temperatura $i umiditate adecvaté a camerei, astfel inedt st nu se producd transpiratia, ~ Evitarea factorilor iritati torilor chimici, = Scutece sau imbrcdiminte din bumbac, cu indepiirtarca articolclor din materiale plastice. ~ Interzicerea stpunurilor si detergenjilor la spalarca piclii. ~ {mobilizarea membrelor superioare in mansoane de carton legate pe la spatele sugerului (NU foarte strinse!), astfel incdt si nu se poatd scarpina, 2. Dieta. ~ Evitarca supraslimentatiei ~ Daca este un sugar alimentat diversificat, mama va exclude din alimentajie mezeluri, conserve, oud, ciocolatd, cacao, fai ett este alimentat artificial, limitarca’ cantitayii de lapte gi evitarea Kipturilor prea grase ~ Excluderea preparatclor conservate, a oudlor, ciocolatei,fragilor, capsunilor sau a alimentelor la care testarea intradermic& (cu suspensit ste, rile) a indicat hipersensibilitate 3. Tratament local. ~ In faza zemuinda, prisnite cu infuuzie dle musejel (pe fafa se aplica sub forma de masa), ~ Ulterior, unguente cu corticosteroizi, in concentratie de 0,1-1%: Fluocinolon acetonid, Neopreol, Nidoflor, pivalat de flumetazon, Traimeino, lon, unguent hidrocortizon acetat etc, ~ Unguentele pe baz de gudron sunt tot mai rar folosite (Loca- corten Tarr), = Daca existé suprainfectare, se vor da unguente care, pe Hingii cor- ticoiz, contin si antibioti in compozitie: Fluocinolon N, pivalat de fhameta, zon N (contin $i neomicina). 4. Corticosteroizi pe cale sistemicé. = In gencral trebuie evitati, rezultatele, desi spectaculoase, flind ecdtoare si rcactiile adverse posibile. ~Numai in cazurile refractare la celelalte tratamente, Prednison 1-2 TWkBerzi, in curd scurta; se asociazt dieta desodata si clorura de potasiu tablete. 5. Antibiotice pe cale sistemiea se dau numai in suprainfectari eritro- micina sau cefalexind, atmosferici (soare, vant, praf) si a fac- 4356. Alte medicamente, ip ~ Sedative cu efect antihistaminic (Romergan, Benadryl) sunt unce- | ori folosite. | — Vitamine: A, F. B) PRURIGO-STROFULUS Apare la sugari dupa luna a 6-1 i Ja copilul mic, sub forma de papule Tos! si vezicule mici, foarte pruriginoasc, in special pe membrele inferioarc. Prin | SM ruperca lor apar cruste serice. | Tratament: ~ Dicti cu indepartarca alimentclor (presupusc) alergizante: oui, camea | conservati, cépyumi | ~ Local: pudraj cu tale mentolat 1% impotriva pruvitului sau mixture | (past cu api = ,pite-a-l'eau"), dupa formule: Rp. Tale a cube Oxid de zine | 10 g Glicerina | aa Enid Apa 208 DS extern pensulati pe leziunile cutanate, ungu: din a ©) URTICARIA oN Apare ca 0 eruptie formata din papule rotunde, roz-palide, foarte pru- riginoase, fugace (dureaz 1-2 ore), posibile pe orice regiune a piclii, fra vreo ordine. Etiologie —Alergeni alimentari: fragi, c&psuni, tomate, mazére, lapte, ou’, carne de pore, mezeluri, peste, crustacce, conserve, ciocolata ~Alergeni medicamentosi: amidopirina, acid acctilsalicilic, salic penicilind, sulfonamide, transfuzii cu produse si specialitiji hematologice. ~ Cauze favorizante si declansatoare: frigul, vantul, cidura, razele ultraviolete, razele X. Tratament dietetic. Diet’ alimentara restrictiva: sunt permise numai legume, fainoase, branz de vaci, iaurt, compotur. ‘Tratament medicamentos: ~ Antihistaminice pe cale orala: Romergan, Feniramin, Tavegyl ~ In formele grave: hidrocortizon hemisuccinat i.v., urmat de predni- son per os,1n, Benadryl) sunt une- sub forma de papule mbrele inferioare. Prin alergizunte: ow’, camca proritului saw mixtura nate. . roz-palide, foarte pru- 2e regiune a pielii, fird jazire, lapte, oud, carne ata, 4 acetilsalicilic, salicilafi, cialitati hematologice. vantul, cildura, razele ivi: sunt permise numa sniramin, Tavegyl. at i.v., urmat de predai- INGRUJIRI IN UNELE DERMATOZE ALE NOU-NASCUTULUI $1 SUGARULUI 1, ERITEMUL FESIER EROZIV Apare ca 0 zona intinsi in regiunea fesiera si perineal’, de culoare rosic-aprins, cu portiuni in care epidermul macerat las s se vada dermal singerand Tratament ~ Schimbarea frecventa a scutecelor ude ~ Expunerea prelungita a piclii descoperite la aer $i la lumina ~ Spilare locala cu infuzie de musefel. ~ Evitarea chilotilor impermeabili, din material plastic, gen Pampers. ~ Folosirea spunurilor neiritante (cu glicering). Tratamentul diarcelor acute cu utilizarca antidiareicelor inerie gen carbonat de calciu pulvis sau Smecta, ~ Uns local cu ulei fiert apoi racit, cu solutie uleioasi de vitamina A sau cu violet de genjiana solutie apoast 1%, Jecozine, Cutaden. ~ In formele severe, unguente cu hidrocortizon: Neopreol, Nidoflor, unguent cu hidrocortizon acetat, Pivalat de flumetazon, Fluocinolon, uncle din acestea avand si forma cu neomicin’, semnalata prin alaturarca initialei »N* la nume, 2. DERMATITA SEBOREICA. (CRUSTA SEBOREICA A PIELI PAROASE A CAPULUI) Apare sub forma unor cruste grasc, aderente, uneori in numar foarte mare, pe piclea paroasa a capului. Tratament ~ Unguent decapant cu acid salicilie 1%, dupa formula: j Rp Acid salicilic 0,20 g i Vaselina 20g DS extern de uns pielea paroasa a capului ~ Dupi 24 de ore de la ungere se procedeaza la indepiirtarca crustelor, folosind o compres stcrild inftigurata pe deget. 3. INTERTRIGO Consta dintr-un eritem la pliurile cutanate (axilare, inghinale, la git), _ bine detimitat si zemuind. 437Se face tratament local prin ungere cu jecozinc, unguent cu saprosan, | pasta cu apa sau pensulafii cu violet de genjiana solute apoasa 1%. Este 0 dermatoza congenitala, manifestata din primele luni de via, in care traumatisme minore produc un clivaj al epidermului, urmat de aparitia de bule. Este prezont semnul Nikolsky. Tratamentul consti din igieni local, antibiotice si prednison 4, EPIDERMOLIZA BULOASA CONGENITALA | | 5, IHTIOZA CONGENITALA Este 0 dermatozé manifestata de la nastere, in care epidermul apare considerabil ingrosat, cu numeroase fisuri si acoperit de scuame uscate, | amintind solzii pestilor. Aceste scuame sunt generalizate si simetrice dar respect marile plici si porfiunile invecinate. Seereyiile sudoripare si sebacee sunt diminaute, Tratamentul const® din: vitamina A in doze mari: céte 100.000-200.000 UI de 3-4 ori pe sptamana (Atentie la hipervitaminoza Al), vitamina C i vitamina B,», prednison si tratament local. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA COPIILOR CU DERMATOZE Este deosebit de important, data fiind actiunca favorabila a profilaxiei in numeroase boli de piele. 1. Va da sfaturi asupra ingrijirii corecte a pielii la sugar si copitul mic, asupra baifei zilnice, ingrijirii regiunii fesiere care trebuie spélata si uns& cu jecozinc sau un alt unguent dupa scaun. Importanfa curajeniei pielii si a miinilor trebuie necontenit subliniat’. 2. Va atrage atenjia asupra contagiozitayii a numeroase boli de piele: piodermite, infectii virotice, dermatomicoze, pentru ca familia si copilul st stie si se fereasc’. 3. Din simpla observare (inspectie) a pielii unui copil dezbracat se pot observa leziuni cutanate sau modificdri care pot impune trimiterea la un cabinet de specialitate, 4, Tratamentele locale fi revin asistentei medicale, apoi familiei care trebuie instruita in acest sens. 5. Dezinfectarea lenjeriei este obligatoric la orice copil care are sau avut recent 0 dermatoza (poate si fie de natura infectioas’). 4382, unguent eu saprosan, jie epoasi 1%. 3ENITALA srimele luni de viata, ului, urmat de aparitia sonst din igiena locala, A n care epidermul apare crit de scuame uscate, alizate si simetrice dar le sudoripare si scbacee ‘A in doze mari: cate nyie la hipervitaminoza ent local. IREA COPIILOR CU | favorabila a profilaxiei i la sugar si copilul mie, rebuie spalata si uns cu va curdfenici piclii si a iumeroase boli de picle: 1ca familia si copilul s& ui copil dezbracat se pot impune trimiterea la um licale, apoi familiei care srice copil care are sau a chioasé), 6. In dermatozele zele alergice va atrage ater Tegim a] stea Fegim alimentar: Acestea se pot impune de la sine daca familia obs imite alimente declanseaza apariti cee ia unor erupfii d te alin ae 1 hii de tip alergic. atamentul sistemic in infeciie cutanate fi revine asistente medi: care le pot da unel. lee i pot da unele medicai potential tes -wriseofving Acyclovir (mai ales in perfuzie endovenoass), IS medicam« it Se or rentelor din momentul in care s-a decis uti- ia asupra_unor restrictii de 439