You are on page 1of 127
Doctor in tool Insital St. Serge din Paris, Olivier Clement ext doctor HONORIS. ‘CAUSA lista de Teologi din Bucur sal Universiti Caoie din Louvain. "Nisut 17 noembrie 1921 fn Languedoc, ‘tivier Clematis storie, Dap ung urn verse foe dates, el satcnvertit Ia Heiss datoria, Inmae part, lector dn Dosoievy, Berdiay st Lossky ga primi ‘bot in Biserica Oodoud la varia de 30 de a ‘Dupt converte sa, urmeaza curse de teolopie,organizate de Paranal Moscove, ‘poi inva teologia morals ora Biseri Ja institut St Serge ain Pars 9 urmeaza Instat Superior de Stut Eeumenie din ‘capita Fang, A condus, la Era Deslde de Browser, eoletin de studi ortodoxe “Theophanic» ji este secretar de edactie la ‘evista onodoxd de limba francer8 Contacts {in perioadssovites a mltt, ltur de Piere-Emmanuel n faveares eretnilor din Rosin ai“ aja a formare, la Pari, ‘un comet care seocupa de stati cetiior sin URSS, {A fost presente AsocaiiSeitorlor CCresint (1976 +1998) gi a colaborat la Enciclopedia Gallimard, la. Enciclopedia Univeral ga OLIVIER CLEMENT / Vv Viata din inima mortii :% Traducere: CLAUDIU SOARE ALE) MMM, Directrediodal: -Maplens Meus. Coos Tradueree Cad Soe Reactor: ‘lena Soar ‘Tebnorsactare: — Crsne Newgoe Cort Steiana Gidea ‘Consul sSinie: FP. Alexandru Moje Bator: on Mialescu Pecoperti: Michelangelo Buoneoti~ Judean de pot (ety) Tans ranona= | chavo! ote Rona seems ne bosinon (© SOP Service Onodoxe de Presse -Curbeveie, France) ‘© 2000 Eaitura PANDORA - M- pentru prezeia ee Tea ae ae At on Decrerea CIP 2 Bibtotet! Nationale (CLEMENT, OLIVIER ‘Via din inima mort / Olivier Cement: at ‘Claud Soar Tegovie; Pandora-M. 2001 p-286: em. 20 ISBN 97399357.02 Sore, Chas (a) aan 5 (IAN Se tipirete cu binecuvintarea Prea Sfinjtului Pirinte fGalectiren— Episcopal Alexandiei si Teleormanutui Ace mums Dorn proesr doctor in ‘eologie Olivier Clement ae, econiiona, fst ‘ord cu para scsi cr. Munim, de ssemenea, Revist SOP Service Ordoxe de Pese~Cutovoe, France), Domnuli Jean Tekan pnts ambit ‘ane puneladispociie prezzncle suai, VIATA DIN INIMA MORTIL Tine-fi mintea in iad si nu deznddajdui (Gfintul Siluan Athonitul, 1866 - 1938) {In prezentarea cli di prof OLIVIER CLEMENT, xLe visage interior” (Stock, Pais, 1978), pr. prof. dr. Dumitru Stinloaie spunea: ,Sersul lu Olivier Clement eteologie si poezie. E amandoud pentru ci e spirtualitate. $i spirituaitatea € adevar despre realitatea supremd, care e mai presus de ‘xprimarea geometric, ce nu poate fi decdtsugerat prin jcul si strlucirea indefinit a poeze. rice noua carta lui Olivier Clement este un eveniment spiritual (Ortodoxia, ne. 4, 1978, p. 648). ‘Pomind de a acest adevarconsatim cu bucurec8 itu PANDORA - M, dup publcarea ,opus-lui* - ,PUTEREA, CREDINTEM* -Térgoviste, 1999, ne invita la elebrarea™ ‘unui alt ,eveniment spiritual: editarea citi de fa Primim reflecile autoruluiinmAnuncheate in prezentl Yolum cu ineredinjarea ed teologia lui Oliver Clemente 0 teologie pascalé, un imn al [nvierii lui Hristos si deci de sperana in propria noastainviere. ‘Aceasté dimensiune pascala traverseaz4 ansamblul ‘oper sale, a reflectie sale asupra crzei modemitii,asupra esenjei insdsi a Ortodoxiei", cum afirma pr. prof. Boris Bobrinskoy in 16 februarie 1997, cu ocazia acordarititului de doctor in teologie de etre Institutul ful Serghie din Pars, domnului Olivier Clement inchs asupra multi", Editura Alba lulia, 1997, p. 9-10). Pentru itor care ar curva frapai de ttl cA de fay consderdm cf cea mai adeovataargumentare st chiar cevinteleautorul menfionae In stuiul Crue gi invere + Via, viata dpling, vag care traverseaz i biruie moartea, lumina si Duhul vor veni nu de la un Dumnezeu strain, exterior, ci de la Dumnezeu ervciieat, mereu prezent in noi isine, ‘obori tn noi ngne gin milocul nos, in inima spaimeor, angoaselor, « simplitijilor noastre, pen ea iadul sf se transform in biserc.., Ese incerarea cea de pe urna a care este supus Dumnezeu. El eaboer in iad isindu-se inant de putrle sale. Rupind lanurle iadului, Dumnezeu iese jnvingitoe Lumina se revs din Dunneze nig, spans sicrcfca El s- lsat ruiiat in cia acl real orl, lasindu- liberatea de ai ofr sau de ai refuraiubirea, Cel fra de pleat S-alisatucis pentru ai oer propria vai calailor. Nimeni nu poate fi respins, pentru ca Dumnezeu a lunge din iim pettos izgonire(,Puteeacredinje Editura Pandora ~ M, 1999, p. $9) ‘Acest optimism antropologic,divino-uman, al autoal consund armonios cu indeminul apoftegmatic al Siatului lan cu care am prefsjatprezetarea nostri, Aceasta petra A ,anumiicomentaor consider cst dat de Hristos ‘Siluan ¢ un mod de a aduce un ajutor, o mangiiere i 0 nidejde ‘amenilor epi noastre care gem sub povara existent lor, ‘care trebuie sa fac’ fapa la numeroase dificultafi, care sufera in diferite feluri si care sunt inclinayi sa deznadajduiasca de viata Ins. Nojunea de iad est infelead ac int-un sens Forte larg care intineste uneori pe cel care ise d8 at, nt-un context care nu este necesar regis, din Timbajul eurent*, firma Jean Claude Larchet (,Spiivaittea Sfimuli Sian ‘Athontu itu Deisis, Sibiu, 200, p. 4). ra os MoT 9 ‘Ane insusi macarfragmente din gndirea teologicd a lui Olivier Clement este un prilej binevenit pentru c& prin intermediul valoroasei sale opere Olivier Clement a contibuit, alaturi de teologii ortodocgi stabilifi in Fran, ca Lossky sau Evdochimov, la raspiindirea valorilor specifice teologiei ortedoxe in lumea apuseand sila 0 apropiereintre confesiunile erestine™ (pr. prof. dr. D. Popescu, ,Hristos, Biserica, Societate*, FIMBOR, 1998, p. 125). Mai mult, dupa cum insugi autora afirmal in prezenta volum ,intr-0 sgietate moderna, secularizatd, Biserica, sau smai degraba Bisericile, sunt nevoites8-sigAseasca locul. Nu tun loc dominant. Nu un loc marginal, nu ghetou al ci gal orgoliului depart de cultura side viaje comunitard. Biserica, Bisericile trebuie sA se situeze, fra ficd sau orgoliuintrun anume fi - etre fal cu aceast sovietate, cu certitudinea cd aceasta are nevoie de credinciosi pentru a exista fiindc& «Biserica este inima lumi chiar daca lumea igi ignorinima> cca si citim pe mitropolitul Georges Khodr" (A marturisi int-o societae secularizata p. $2). Pentru onestitatea prezentirii ins, anuriteafirmatii ea = biserca trebuie, de asemenea i reaminteasea,impotrva unui ‘Sub-freud-ism vulgar, ch existenfa misticd nu repreznti un esec al erosului ci implinirea lui plenar& (p. 146) trebuie primite seleetiy, contextual sau dupa sfatul Sfntulut Vasile cel Mare =potrivind piatra dupa fir* sau dupa exemplul albinei care ‘culege nectarl doar din florle melifere. De ce? Pentru e& , stim prea bine c& trim Intro lume ddominatt de valorile pamantesti mai curind deest cele crest cd lumea se gindeste mai mult la trup decit la suet. Traim, cu alte cuvinte, int-o lume secularizati. Dar nu putem face cconcesii teologice sau sprituale fa de lumea in care trim, flindca in acest caz ar insemna ca Biseria si se transforme

You might also like