Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Plan Sistematizare Bucuresti 1935 PDF

    Uploaded by

    oana_avram
    0 views147 pages

    Original Title

    plan sistematizare bucuresti 1935.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    0 views147 pages

    Plan Sistematizare Bucuresti 1935 PDF

    Uploaded by

    oana_avram

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 147
    PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI P ANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE Al MUNICIPIULU] BUCURESTI MEMORIU JUSTIFICATIV | BiBtio a | . lor diy RELR, [fray iil, 5 Natale is cma i EDITURA INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEI BUCURESTI 1. STRADA N, FILIPESCU 23. TELEFON 21-10, INTERIOR 33. 4 | BIBLIOTECA Usknee Arbitectilor de REL NLT IN LOC DE PREFATA Problema sistematizrii Bucurestilor nu s'a pus acum pentru intaia oara. Chiar in timpul Regu- nentului Organic s‘au facut unele inceputuri care mentionam fixarea limitelor orasului ictia de a se construi afard din oras. ‘precum si unele dispozitiuni privitoare la infru- ‘musetarea orasului, Astfel se prevedea infiinta- a a xtrei piefe obstesti pentru primblarea publi- lin, din care una la capul podului Mogosoaei, fa in alt punct al podului Mogosoaei, si 0 a in jurul Mitropoliei, in livedea lui Filaret. __ In privinta alinierilor strazilor, s'a hotarit a- Targirea tuturor Ja 6 stanjeni prin retrageri @ caselor ce se vor constr edarea ‘gratuita a cinci palme, ceea ce se aplica si ast&zi “sub vechea denumire de intle- gatura cu reteauia de parcuri si spatii libere nece- Sare aglomeratiunei. votat si pus in aplicare dupa un regim special, delimitarea din now a vetrelor de sat, proecte de sistematizare a catorva comune suburhane dintre care al comunei Baneasa ter- minat si apoi chiar un plan cu artere de circu'a- tie cu mai multe variante din care una a fost su- usa consiliului general al Municipiului In acelag timp s'a ntocmit de Uzinele Comu- nale Bucuresti si pus in aplicare, planul de asa- nare a lacurilor din nordul oragului, plan ale ca- tui baze fusesera stabilite mai fnainte la Directia Cadastrulut si Sistematiztret Dupa venirea d-lui Em. Dan in fruntea admi- nistratiei comunale, d-sa recunoscand importan- ja planului de sistematizare si necesitatea de a se intocmi urgent si in bune conditiuni, a dispus ca din sanul comisiei de sistematizare care € com- pusd dintr'un mare num&r de membri (28), s& se formeze un comitet restrins denumit Comitet de 1 Neembrie 1934. lucru al Planului de Sistematizare, care sa intoe- meascé intr'un termen dat, Planul director de Sistematizare, Acest comitet compus din 5 persoane a ince- put Jucrul efectiv la 21 Bebruarie 1934 ‘Tot atunci s'a pus Ja dispozitia comitetului de lucru un biurou special compus din functionari detasati dela Directia Cadastrului si Sistemati- z&rif, la care s’att mai adaogat cu timpul cateva persoane din afar Proectul a fost terminat la 1 Noembrie 1924. Dl Primar general Al. Donescu, la venirea tn fruntea administratiei comunale, a mentinut in totul dispozitiile luate de predecesorul d-sale gi a luat parte activ la discutiunile din sanul comite- tului, damd sugestii, indrumari si urmarind mer- sul lucrarilor. Nu este numai.o placuta datorie dar e si 0 sa- tisfactie pentru noi, de a putea aduce aici multu- mirile noastre d-lui Primar Donescu, care ne-a sprijinit si incurajat in tot timpul si ne-a pus in situatia de a lucra intr’o atmosfera de incredere reciproca. Mai aducem multumirile noastre tuturor ace- ora care ne-au dat posibilitatea de a intocmi a- cest proect. In primul rand mulfumim d-lui Em. Dan care a fost initiatorul . , In timpul primariatului lui lon Campineanu, sa 16 PRIMARIA MUNICIPIULUL BUCURESTI __ incheiat o conventie cu Ministerul de Razboi, prin care acest Minister se obliga s& sape un gant in jurul orasului, dincolo de care s4 nu se mai poatd cladi, stabilind o servitute militara de non aedi- ficandi. Schimbandu-se guvernul, nu s'a mai fa- cut nimic. La 14 Mai 1895 s’a promulgat legea pentru marginirea Bucurestilor, care avea de scop de a termina odata cu cresterea nelimitata a orasului idea impiedica sau de a ingreuia parcelirile in zona periferict, denumita ocolul 4. Astfel la art. 6 se preveder 2 ‘Nici o deschidere de strada tn ocolul TV nu «se poate face decat in conditiile urmatoare: } ho 5. Cresterea aglomeratiei find un fenomen et adanei cauze sociale si economice nu poate fi o- prita prin simple mijloace represive, ci poate fi cel mult atenuats, ghidata si organizata, daca in afara de masutiie prohibitive, se cauté in acelag timp sa se combat chiar cauzele care provoacd cregterea. * rete Propunerile noastre sunt urmatoarele: 1. Prin planul de utilizarea terenului stabilim portiunile de teren destinate constructiunilor si amenajarilor de tot felul, iar restul terenurilor ur- meaza sa rémana pentru agricultura (inclusiy po- micultura, silviculturd gi altele asemanatoare). Prin urmare, prin acest plan se delimiteaza zonele in care se permit constructiuni si zonele in care ele sunt interzise. 2. Partea urbana (oragul propritt zis) este limi- tat la Nord cu raul Colentina cu lacurile sale, iar in celelalte parti e limitatd de calea ferata proec- tat& a fnconjura orasul (nu linia ferat a fortu- rilor), Deci o limita clara, precisa, marcata pe te- ren dupa ce se-va face calea ferata si vizibila pen- tru toata lumea. Partea suburband este aceia care depaseste Ii- ——— mita zonei urbane, gi cuprinde toate aglomeratiu- nile pana la fortury. Suprataja parjei urbane este circa 7,000 hec- tare, adica aproximativ de acelasi intindeze pe care 0 are astézi dupa delimitarea stabilita prin lege; difeca insa prin aceia ca in locul terenu- tilot (neconstruite in cea mai mare parte) de la nord de lacuri, s'au introdus in zona urbana o setie de cartiere muncitoresti existente in sudul ‘oragului. Delimitarea dintre partea urbana si rurald sau am facut-o de cat pentru a satisface o cerinja de- Venita traditionala: de a se delimita in mod clar oragul de suburbane. De aici insa nu trebue de- dus cd suburbanele nu ne privesc. Ele trebuesc inzestrate, cu timpul, cu aceleasi instalatii $i hi- rari necesare pentru a satisface cerinfele higi nei, circulatiei, esteticei, econom ei, ete. 3. In pactea suburbana sunt delimitate terenu- rile acoperite azi cu constructiuni si acclea in care se vor permite dezvoltarea nucleelor actuale, spre deosebire de celelalte terenuri ce rman cu servi- tutea de non aedificandi 4. Una din cauzele intinderii aglomerajiuni fi- ind imposibilitatea populayiei sarace de a gsi lo- cuinta sau de a-si cladi case, administratia comu- nala trebue 34 gaseasca mijloace de a ajuta con sttuirea de locuine in massa pentru populatia foarte sataca, destinand in fiecare an sume im- portante in acest scop. Detalii in aceasta privinta, se vor gasi in capi- tolul despre locuinta, Este una din cele mai importante obligatiuni a net administrafiuni comunaie, care pana in pre- zent nu a putut fi indeplinita. 5. Largimea strazilor de locuit gi lucrarile edi- litare in cartierele muncitoresti din oras si subur. bane, trebuesc reduse la minimum, dupa criteri noi, deosebite de cele tn vigoare pana acum. dupa Cum se arata in capitolul despre locuinta, pentru: ¢a si populatia siraca sa poata locui in cartiere urbanizate si sa nu mai fie fortata a locui in camp sau in cladirile insalubre ce se gasesc din abtn- denta in oras, la periferie si chiar in centru Regulamentul de constructii ya trebui sA pre- vada usurdri insemnate la constructiile muncito- Testi pentru a li se putea pastra un cos! cat mai lus. Sunt de recomandat si scutiri de impozite si Subventii pentru constructiile muncitoresti 6, Masuri administrative: In afara de dezideratul de ordin mai general, de a se ajunge la o mai mare stabilitate gi conti- nuitate a administratiei municipale si de a se scoate de sub influentele politice. credem abso'xit necesar, ca 0 conditie esenfiala de reusita, infin jarea unui o:gan independent pentiu aplicarea regulamentelor de constructitmi, si eliberarea au- torizapiilor de constructiuni si, care s& aba mijp loacele de a controla toate cladirile in timpul constructiei si de a impiedica in timp util orice abatere, in oras si mai ales in suburbane, in ve- trele de sat gi in atara lor. Ne gandim lao organ’zare in gemul «. 4. Locuinta individuald, sau mai bine zis uni- famitiala pe langa ca corespunde acestei tendinte firesti, mai reprezinta si o forma de cadru de via ce trebue incurajat pentruca dezvolta per- sonalitatea, asigura o atmosfera de viafa linistita gi decenta, si formeaza unul din cele mai serioase obstacole fata de comunism prin opozitie cu lo- cuinjele zise colective, grupate in blocuri cu etaje numeroase. ae 5, Pe de alta parte locuinga cu parter si tip «vagon> este nerationala, pentruea este nehi- gienica, neconfortabilé, neeconomica si neesteti- *&, Suprafefele parcelelor 31 fatadele Ia strada sunt prea mari, ocazionand cheltueli insemnate pentru amenajarile edilitare, cladirile n‘au acce- sibilitate buna, prin curtile lung? si inguste dintre ele, n'au instalafiuni rationale, n'au ventilagia transversald, care singur& poate asigura 0 poime- nire efectiva; apoi prezintd suprafete de racire prea mari, n’au o distributie confortabila a incd- perilor; prezinta calcane urate si sunt scumpe pentrucé sunt izolate si cladite nerational. 6, Cele mai multe din aceste cladiri sunt exe- cutate fara autorizare, pe parcelari neautorizate, adesea in afara de raza orasului si chiar de vatra subucbanelor, cu strazi inguste si adesea fara strazi de loc. Aceasta din cauza ca tercnurile aflétoare pe strizi deja amenajate sunt prea Scumpe; c4 regulamentele impun conditii excesive de fafada, de inaltimi, de mod de constructie etc., cari scumpesc constructia si cd aceste motive im- ping pe locuitori sa clideasca prin fraud’, dupa bunul lor plac. Pentru a se remedia aceste rele nu este suficient @ se exercita 0 politic eficace a constructiilor. Aceasta nu rezolva problema, Ceeace este nece- sar este de a se favoriza crearea de cladiri ra- tionale si cu adevarat eftine dupa tipuci bine stu- diate. Aceasta favorizare se poate realizé fiscale sau chiar mici sub- ventiuni acordate celor ce construesc dupa anume puri adm'se ca rationale, b) prin construirea in serie de catre Munici- piu sau Stat, a unui mare numar de locuinje mo- del, ce ar urma sA fie revandute sau inchiriate cu preturi de cost, ) prin acordarea unui minimum de suprafafa de parcel mai redus de cat minimul obignuit astazi, dar numai pentru constructiunile ce se apropie de tipurile rationale; d) prin comasarea parcelelor actuale rau age- zate, rau orientate si dimensionate, $i prin re~ distribuirea lor rafionala in vederea cladirilor de tipuri_admise. 7. Tipurile cari dup’ numeroase cercetari, par a conveni mai mult pentru rezolvarea acestei pto- bleme ar trebui sa se apropie cat mai mult de e- xemplele din planurile anexate la acest studitt. Principiile pe care au fost fondate aceste ti- puri sunt? a) Suprafaja cladité. minim’ de fecare su- fet: 10 m. p. b) Claditi familiale pentru minimum 5 per soane, c) Fatada spre strada redusa la minimum. d) Suprafata utila distribuita pe doua caturi pentru economie de fundatii i de acoperis, e) Constructie cu regim inchis pentru econo- mie la zidaria calcanelor si pentru o mai bun’ izolare termica. f) Orientarea siturilor de dadiri in sensul N-S, pentru ca fatadele anterioare si poste- rioare 84 primeascA alternativ lumin& solar’ de la E gi de de la V. g) Crearea de grad'ni de fajadé pentru izo: larea de strada, cu praful si sgomotul ei si pentru crearea unui cadru placut. h) Creare de gradini de cultura in dostil cases Jor avand triplul scop de a asigura lumina si aerul abundent; de a asigura viata elitind prin cultivarea de zarzavatui; de a crea 0 ocupatiune sandtoasd ei plicuta locuitorilor intre orele de munca. Dupa o evaluare a costului unor asemenea Ine crari, care se aflé in devizul atasat planurilon, din anexa Nr. 6 aceste locuin{e ar reveni la un pret care se stabileste dupa cum urmeaza. — terenul bese 100 m. p.X200 lei= 20.000 — cota-parte din terenul str&zii, = 14.000 105.000 inclusiy amenajatea ei — constructiunea propritt zis sau rotund 140,000 lei, 8. Asemenea tipuri de clidiri de si asa de duse ca cost, nu ar putea fi totusi ridicate pi singuraticele puteri ale locuitorilor. PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE Al. MUNICIPIULUI BUCUM 21 “Municipiul sau Statul ar putea nsa finanta executia rambursandu-se printr'o anuitate de 200 lei timp de 20 ani reprezentand amortis- itul capitalului imprumutat si o dobanda de 2%, restul dobanzii urmand sa fie suportat de au- toritati (Stat si Municipiu). Secotind ca o familie de muncitori siraci c&s- fig un minim de 100 lei pe zi adic& 36.500 lei pean, anuitatea ar reprezenta 20% din cAstig in- sumand chiria si rata de improprietiirire. Credem ca 0 atare sarcina este in general su: Fportabila si cd prin acest mod se va putea rezolva problema locuintei. 9. Pentru a se aprecia importanta efortului consiructiv menit sa transforme orasul (fata a Socou si comunele suburbane) trebuesc reamin- tite cele ardtate Ja punctele 1 si 2, si anume: a) Pentru adapostirea in conditiunt aproape Acceptabile a unui numar de 250,000 loc. cari nu “beneficiara de cat de cate 5 m. p. de locuint’ ar trebui cel putin dublata suprafata de locuinte, ‘adicd ar trebui 125.000 5=625.000 m. p. de cla- dire. Socotind cA locuintele cele mai mici pentru familie ar trebui s8 aiba cel putin 50 m. p.. a ‘eeasta ar reprezenta aprox'mativ 12.500 locin{e. b)Pentru sporul de populatie muncitoare, e- valuat Ia 6000 suflete pe an, ar mai trebui 1200 Jocuinte, pe an, cifra care va spori in viitor de- arece populatia (cel putin in mod teoretic) cres- ite dup’ regula dobanzii compuse Primul punct ar reorezenta deci tn efort finan- iar de 12.500 140.000=1.750,000.000 lei iar al doilea Bine ‘nteles, toate aceste socoteli sunt aproxi- tive si bazate de tipul de locuinta familial, enttti persoane singure, pentru famili mai mici mai numeroase ca 5 persoane ar urma a se alte dispozitiuni, dar se poate admite pentru oile planului de sistematizare ci minusul sau plusul de persoane fata de familia medie se t compensa, din punctul de vedere practic. © consecinjé directa a tuturor considera- fiunilor de mai sus si privitoare tot la planul de tematizare este stabilirea tipului mediu de par- e, de blocuri si de stra: \du-ne si pe consideratiuni de circulatie, em stabili ca un bloc va fi compus in medie din circa 100 parcele asezate spate in spate, formind curi de 50%200=10.000 m. p. a 8 m. si 2 transversale 2 10 m. lirgime, inem o suprafata de stradé corespunzatoare uilui de 2<200<4=1600 plus 2x 60%5=600 total 2200 m. p. Dac& mai adaogam un pro- 50% pentru piete, bulevarde, ete. obti- nem 10,000+2200 |-1109=13.300 m. p. — pen- tru 500 locuitori adica o densitate de populatic de cea, 375 locuitori la ha. Densitatea aceasta. relativ ridicaté, si totusi compatibila cu o excelenta stare higienica, are avantajul de a garanta prin numarul contribua- bililor, o bund intretinere edilitard a cartierului In aceasta ipotezé, proporjia de spatii libere fata de suprafata totala este 25%. 10. Constituirea de ansambluri de locuinfe-tip permite si o solutie esteticd a cartierelor munci- toresti. Tendintele estetice moderne pun in re- lief rolul liniilor mari, ordonantelor repetate, e- chilibrarilor de volume, organizarii ansambluri- lor, cu amenajarea de perspective asupra clidi- tilor de interes comun, ca bisericd, scoli, bai, etc., cari sunt ‘n acest s'stem mult mai bine puse in valoare. B) Locuintele mijlocii burghezi Locuinfele pentru mica burghezie pot fi ac- tualmente imparfite in trei grupuci ntru clasa micei = 4) locuinge vechi tip svagon» mai ample decat acele muncitoresti. b) locuinge noi tip asa zise «vile», dav care in realitate nu pot avea pretenfia unei asciwenea ti- tulaturi pentcuca pretinsa gradina, din jurul casei de {apt este mai mult o mica suprafata pavata, In aceasta categorie intra locuintele din aga numi- tele «parcuriy Bonaparte, Domeniilor, Principesa Elena, cartierele Soc. de Lozuinte Eftine, etc. c) locuinge-apartamente in cladiri de raport cu mai multe etaje. Din aceste trei categorii, prima are accleasi inconveniente ca gi la locuintele muncitoresti, A- cest tip urmeaza si fie desfiingat, pe misuira in- vechirii constructiilor. Masurile expuse la cap. «zonificarey, tind spre acest lucru (interdictie de a se cladi Ja adancime mai mare de 20 m., prospecte egale cu cel pu- fin * din inaltimea maxima permis’ pentru con- Structie: obligatia ventilaiuine! transversale, etc.) intele tip cvil& ceprezinta un mare pro- ges, Modul de grupare cate doua cladiri lip per- mite © bund orientare, o ventilatie eficace, pros pecte relativ satisfaedtoare. Ele alcdtuesc insa o solutiune costisitoare prin fatadele mari ce reclama, si adesea o solufiune estetic’ mediocra prin diversitatea prea mare a stilusilor impreunate intr'un grup, De oarece insa pare si corespunda unei tendinte foarte accen- tuate a gustului burgheziei bucurestene, sistemul este pstrat in planul de sistematizare. cu oare- ‘cari corective. 22 PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Locuintele apartamente in cladiri de raport, cari reprezinta inca in orasele cu civilizatie veche, adevaratul tip de locuinta urbana, gi corespunde unor nevo! imperioase ale vietei urbane, deoarece ele permit concentrarea activilatilor cetatenilor, obtinerea unui confort inaintat cu cheltuiala rela- tiv redusa, si aduc administratiei comunnle veni turi importante cari ing&due o bund tinuta ~ hi crarilor edilitare. Regulamentul actual de constructiuni si alinie- ri permite ined pentru asemenea cladiri dispoz fiuni cu totul vicioase, antihigienice si antieste- tice. In special curtile si prospectele sunt insufi- ciente, inaltimile permise in partea superioara a gabaritului, spre strad3, prea mari, lipseste apot obligatia unui gabarit spre curti, cum si obliga- tia de racordare estetica intre clAdiri vecine gi a obligati nel ventilatl trensversele, Deas menea el nu tmpiedic3 crearea de calcane mari, aparente spre fundul curtilor, ete. Prin dispozitiunile noului plan se remediazé aceste defecte, dup’ cum se poate vedea din ca- raceristicile proectului de Regulament de Con. structiuni si Alinieri. expuse sub forma unui ta- blou sinoptic (anexa Nr. 8). . In special se tinde la gruparea tuturor curtilor din dosul cladirilor spre a forma un mare spafiu liber, datator de aer si de lumina si permitand plantatiuni desvoltate. O dispozitiune de cladiri burgheze care tinde 54 se desvolte tot mai mult este crearea de alee infundate pe laturile creia se ridica fie cladiri de raport, fie cladiri tip «vila», Aceste fundaturi corespund dorintei proprie- tarilor de a exploata la maximum terenul lor, si la dorinfa majoritajii cumparatorilor de cladici cari dorese cladiri individuale dar situate cat mai aproape de centrul orasului, Principiul locuin{elor situate pe alei infundate, este sAndtos, pentrucd corespunde unui cadru de viata linistita la adapost de miscarea gi de sqo- motul strazilor. Modul insa in care a fost aplicat acest prin- cipiu a fost de cele mai multe ori gresit. El a permis o indesire exagerata a constructiilor si f8- Cap. ramifarea suprafefelor necladite intr'un numa mare de curti mici si intunecoase Prevederile proectului -de regulament au ca scop si corecteze aceste defecte. In special, ele tind la crearea in orice alee infundaté a unor squaruri plantate sau destinate jocurilor de copii. Astfel de squaruri corespund unei necesitati ab- solute astazi cand imputinarea terenurilor virane i sporirea circulatiei pe strazi au rapit copiilor aceste terenuri de joc naturale. C) Locuinte mari, pentru persoanele instarite. Acest tip de locuinte a evoluat mult in Bucu- testi Pe vremuri, locuinte de lux erau casele boe- resti, Inconjurate mai totdeauna de mari parcuri. ‘Odata cu declinul clasei boeresti, aceste imense domenii situate chiar in centrul orasulti s‘au fa- ramifit $i acoperit ct constructiuni burgheze. Procesul de disparitie al caselor boeresti nu este terminat dar nici nu este departe de sfarsit. In treacdt trebue semnalat (fiindea chestiunea este tratata in alt capitol) c& aceste proprieta¢i ar trebui de urgent achizitionate de comund si con- setvate sub forma de parcuri publice. In locul caselor boeresti a inceput s& se ridice $i locuinte de lux grupate in anume parcuri, de «ville», de data aceasta in adevaratul sens al cu- vantului. Exemple avem in parcul loanid, Filipes- cu, si pe Sos. Kiseleff. Din nenorocire, existé actualmente o tendinta de a fArdmiti chiar gi aceste proprietafi. Prin prevederile proectului de Regulament se cauté & se stivili aceastd fardmitare. Tn ultimii ani s'a creat un nou curent, insA foar~ te slab, pentru locuinfe burgheze iu afara de orag, sub forma de mici ferme. Acest curent corespun- de unei dorinte sAndtoase. Nu trebue ins& ca rea- lizarea ei si provoace o now’ extensiune a supra- fetei aglomeratiunei urbane. S'au pistrat dect bunele masuri in vigoare actualmente, de a nu se permite constructiuni pe parcele mai mici de 2 Ha, la druraurile recunoscute si de 10 ha. la dru- muri nerecunoscute. Ml. ZONE $I CLASE DE CONSTRUCTIE Structura aglomeratiunii bucurestene este ac- tualmente haoticd, lipsité de organizare. Diferitele feluri de activitate umana se ames- tec la intamplare, producand adesea inconve- niente grave. Cat timp Bucurestiul a avut 0 viata vegetativa, patriarhala, raul nu era prea mare, De altfel, in trecut, pare sa tt tost o oarecare clasare cu privire la repartizarea indeletnicirilor locuitorilor. Astfel, se poate distinge, ca urme din acest trecut: o zona comerciala intensa, in ve~ sdmbure al oragului, de la Sf. Gheorghe: lou Ia Calea Victoriei si de la Strada Lipscani Dambovita. Pe de alta parte, putmele industri din trecut, “in special tabacariile, dupa ce #u fost scoase din regitmea Cigmigiului, unde ereu prea apreape de centru, au fost indepariate si givpate in avalul “Dambovitei, spre S. F., adic intr'o pozitic mai rat Tnsfarsit comerpul era localizat dupa specia- “itati, pe anumite strazi, conform obiceiului me- dieval. Astiel am ayut: Str, Caldarari, Panzari, Sep: can, Gabroveni, Covaci, Cavafr, Scaune (de ma celari), Chiristigit, Lipscani (pentru maruntiguri) ‘etc,, ale cror nume proveneau dela ocupatiunile megustorilor ce le locuiau. Dac in secolul X1X-lea, odata cu marile trans- formarj sociale, economice gi technice, care au provocat o cregtere subita a orasclor, traditiunile ‘slau pierdut si oragul s@ dezvoitat fara nici o directiva. Nu numai c& locuintele, fabricele si comertul, s/au irapestritat, dar si cresterea s'a fa- (ut in mod neregulat, in unele locuri mai slab in altele mai intensiv. Unele cartiere, chiar si peri- ferice, au ajuns la o densitate foarte mare, altele,, eniar si centrale, au ramas partial neconstruite Si cu o densitate infim’. Anexa No. 9 privitoare la densitatea popu'atiei pe cartiere, arata starea actual stabilita pe baza recensimanul din 1930. Efectele acestei desvoltari dezordonate sunt ‘grave pentru populatie, Amestecut locuintelor in fartierele cu pronunfat caracter comerciaf, unde procentul de teren cladit este toarte ridicat, a ‘ocazionat crearea de locuinte nehigienice fara lu- mina i fara aer suficient, situate in peaful si in ‘sqgomotul circulatiei. Astfel de locuinte, se mai pot tnca vedea tn cartierul Lipscani pana la Halele Centrale gi ne oferd un exemplu caracteristic al acestei stiri, ‘Alt mare rau provine din amestecul locuinte- for cu fabricele si din reava asezare a acestora. Multe din ele produc fum, praf si mirosuri dis- piicute sau vatimitoare. In aceasta categorie m- tri: uzina de gaz. abatoarele (central si subur- bane) tabacdriile, fabricele de spun ¢i de diferite pioduse chimice, rafinasile de petrol, fabricile de ciment, de cAramida. ete. Exemplul uzinei de gaz care vicieaz’ aerul si tnegreste cu fum frumosul pare Carol $i locuin- vecine, este caracteristic s: cunoseut tn de- | tele 2 poi intinderea dezordonata a cladirilor spre periferie, lasand centrul prea putin cladit si_cu ‘terenuri virane, a provocat cele mai mari rele. Re- {eaua de strdzi s'a lungit peste masurd ficand PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUL BUCUREST! | _ 23 imposibila realizarea lucrdrilor edilitare, astfel in ct ast&zi chiar mai avem multe strazi cu mocirle nepavate si necanalizate. ‘Apoi sistemul de cladire tolerat pind in pre- zent care permite constructiile tip , ci Jumina putina si fara posibilitate de azrare a adus neajunsuri grave: Starea actualé edilitard gi sanitara a orajului arat’ foarte bine rezultatul acestei lipse de indru- mare. Anexa No. 10 privitoare la mortalitate do- vedeste in mod clar cele aratate mai sus gi de alt- fel cunoscute de toata lumea, ‘Aceast& stare grav, se va accentua gi mai mult prin cresterea orasului, daca nu se lau la timp masuri de remediere. Cade in sarcina planului de s se ocupe cu repartizarea rational a activitajilor populatiei dupa afinitati, caractere comune. i conditiuni de higiend, gi sa dirijeze cresterea ora~ sului dup’ norme cari s4 asigure o judicioasd ras- pandire a populatiei pe teritoriul Mumicipiului, Incurajand cregterea densitatii unde este nevoie limitand-o, micsorand- sau reducand-o la zero. acolo unde aceast{ masura s'ar impune. 20 Impintirea in zone gi clase de constructie. Prin proectul de sistematizare propus, terito- riul intregului Municipitt este impartit in diverse zone gi clase in cari destinafitmea constructiuni- lor, caracterele si marimea lor sunt fixate in mod ferential pentru a corespunde unei structuri ra- fionale, higienice, confortabile si estetice. Sistemele de zonificare sunt foarte numeroase. Unele prevad un mare numar de zone cu nuan\e in diferenfele dintre ele; altele prevad numai doud zone, una de munca si alta de odin’, cu o serie de clase sau subdiviziuni. ‘Scopul practic direct al unei clasificari in zone este de a se crea condifiuni pentru cladiri cari si permita, si favorizeze sau s4 interzic& pe anumi: te terenuri, anumite forme de activitale umand. judecate ca favorabile sau ca ddunatoare vietii in comun. In acelag timp aceasta zonificare trebue s& tind seama de conditiunile speciale ale Hucuses- tiului cari difera mult in unele privinte de condi tiunile altor orase straine de unde ne vin exent plele cele mai valoroase. De aceia socotim ca 0 clasificare a zonelor tre~ bue sa fie inainte de toate clara si simp pentrit a fi usor inteleasd si pus’ in aplicare, apoi sa fie logica si corespunzatoare necesitalilor firesti ale oragului si ale populatiel, pentru a fi acceptota ca un luctu just, iar nu impusa ca un capriciy al autorilor planului. In sfargit, trebue sA adaogam ca un sistem de zonificare nu trebue 38 fie absolut rigid. Aceasia ar fi un defect, Uneori desvoltarea fireaseé a unui oras, sau numai a unei parfi, nu poate fi determinata in mod absolut precis pentru un viitor mai departat, Daca s'ar prevedea dispozitiuni prea rigide, a- cestea ar risca sA stinghereasca desvoltarea si- natoasi a crasului, De ccvia 0 zonificare bund trebue sé permita oare-care joc in modul de uti- lizare a fiecarei categorii ce cuprinde. Prin zonificare se poate favoriza sau d’n con- tra defavoriza desvoltarea unor anume forme de activitate pe anume teritorii; in vederea unei bune desyoltari; nu trebue ins s& se creeze interdic- tiuni absolute, (cari ar putea provoca o desvolta- re actificiala a oragului) decat in foarte putine ca- zuri, (cum ar fi de ex. pentru industriile insalu- bre), De aceia s'a cAutat a se da acestei zonifi- cari o elasticitate menita sA adapteze planul de sistematizare eventualelor schimbri viitoare in caracterul evolutiunii orasulut. Zonificarea este prevaizuta a se intinde pe tot teritoriul Municipiului: actualul oras, comunele suburbane i terenurile din afara vetrelor pana la périmetrul exterior, si regulamentul de con- stuctiuni gi alinieri care 0 concretizeaza este unie, pentru intrequl teritociu, Tinand seama de aceste consideratiuni Comi- tetul s'a oprit la un sistem cuprinzand un numar de zone. cari caracterizeaza destinatia cladirilor siun numir de clase cari caracterizeaz’ suprafi fa, inaltimea si asezarea cladirilor. Aceste zone sunt: a) Zona turala (non aedificandi) b) Zona rezidentials, c) Zona protejata d) Zona mixta ¢) Zona comercial’ f) Zora industriala gq) Zona speciala h) Zona de spatii verzi. (Vezi anexa Nr. 11). a) Zona rurala. Aceast& zona cuprinde tetitoriile din interiorul perimetrului Municipiului aflate in afara vetrelor aglomeratiunilor cladite. In principiu aceasta zona contine numai terenuri de cultura si plan- tatiuni. constituind o centuré care si impiedice extinderea ulterioara a cladirilor in afara aglo- meratiunilor actuale, precum si o rezerva de act curat si cle colturi naturale si pitoresti. In fapt ins&, trebueste tolerat si uneori chiar preconizat si se execute in aceasté zor unele cladiri la cari insi se impun serioase restrictiuni Pentru a se pastra caracterul de zona rurala. Astfel sunt admise cliditi pentru ferme. adick pentru exploatarile agricole, cerndu-se ins’ ca PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI terenutile sa aiba o intindere de minimum 2 ha. a drumuri recunoseute i de 10 ha. la deumuri nerecunoscute si pastrandu-se deci dispozitia ac- tualmente in vigoare, Deasemenea clidirile nu vor putea acoperi mai mult de 5° din suprafata futregului teren, vor avea numai 2 caturi: yor departate cu minimum 20 m. de la aliniere gi de la vecin. In aceasta zona si numai in anumite regiuni, mai sunt admise anumite exploatari industrial cari prin natura lor nu-si pot avea loci in zona industriala, cum sunt: carierele de nisip, ctrimi- dariile, fabricele de explozibile, depozitele de produse petrolifere, ete., si altele cari vor fi pre= vazute prin anexele regulamentelor respective, junile prevazute de aceste regulas In sfargit. dupa avizul dat de o Comisiune ce va trebul prevazuta pentru aplicarea planului de sistematizare se vor putea admite anume sta- bilimente cu caracter special ca: spitale, sana- torii, cluburi sportive, cetati universitare, etc., i nu pot strica caracteritl acestei zone, ct din au acl agezarea lor fireascd, Aceasta zona rural inconioara intreaaa aglo- merativine urband precum si cele suburbane si creaz o centura de aer curat si o stavilé contra cresterii desordonate a orasului b) Zona rezidential Aceasta zona este fn special destinata locuin- felor proprit-zise. Proectul nu. prevede o dife- rentiere precisa intre diversele feluri de locuinte din intregul teritoriu al Municipjului, diferentiere care ar avea un caracter arbitrar si antidemocra- tic, Totusi prin dispozitiunile prevazute la divi- ziunea in clase. (care se va expune mai departe), proectul Favorizeaz’ impairtirea si gruparea lo- cuintelor in 3 categorii: 1) locuinte muncitoresti, caracteriznte prin locuinte unifamiliale de ma- simum 2 caturi, ocupand un procent foarte mic din suprafata parcelei, si cu posibilitate de a se gtupa c&te dowd sau chiar mai multe formand siruri cu fatade inguste si ziduri calcane comune 2) locuinfe mari catactetizate prin locuinte indi- viduale numai cu 2 caturi si complect izolate de vecini genul care de ct pentru cAte-va trenuri locale. Trenu- rile accelerate trebue s4 porneasca toate din gara de Nord caci altfel am sili la transbordare pu- blicul care nu se opreste in Bucuresti ci merge mai departe. Pentru marfuci in afara de liniile si garile ac- tuale, in procct prevedem complectarea refelei cu ‘9 linie dela Filaret la Obor cu mai multe gAri. Proectul acesta care incepuse aproape sa fie rea- lizat inainte de razboi are avantajul cd deserveste cu marfuri toata partea de sud est a oragului, si 4 permite infiinfarea in bune conditiuni a unei zone industriale tocmai in acea parte a oragului unde industria ar fi mai bine agezata. Mai poate deservi si abatorul precum gi targul de vite ce se va infiinta langa abator. Linia existenta dela gara de Nord la Filaret care trece prin cartiere populate si este la acelas nivel ca strazile, urmeaza ca in viitor sA fie de~ plasata mai spre apus unde se poate construi __ dupa principii moderne. fa existent. Mogosoaia-Obor care trece prin cartierul Tei traversand la nivel o multime de strazi, poate fi inlocuita cu o alta linie pe lan- qa satul Colentina care sa faca_racordarea cu linia ce vine dela Pantelimon la Obor. Gara Obor ar rémane aara terminus si s'ar mo- difica pentru a se ajunge la alt nivel de cat al so- Tului. Prin aceste modificari si compleetari ale linii- lor, care se vor face cu timpul se rezolva defini- _ tiv si in mod natural toate pasajele de nivel. cBci liniile noi vor fi construite sau mai sus sau mai jos de cat strazile Pentru coletirie va fi necesara o gara mare al ‘cir’ amplasament I-am prevazut pe terenul Cai- lor Ferate de pe malul stanq al Dambovitei dela podiul caei ferate din fata Uzinelor Comunale de ta Grozavesti, pan’ la str. General Ancelescu. Aici este locul ce! mai indicat pentruca e in leaa- turd directa cu linia feraté cea mai importanté, aceia care vine dela Ploesti. Pentru traficul apropiat adica legatura pentru marfuri si calatori a orasului cu regiunea imediat inconjuratoare, sau legatura intre diferitele parji ale oragului, calea ferat3 nu a facut pind acum nimi, In procctul nostru nu am prevazut nici o ase- ‘menea linie pentruca nu intrevedem rentabilita- tea el pentru multa vreme. Vom cita in acest scop d-lui L, lacobs directorul general al Societatii Nationale de Cai | Fetate Vicinale din Belgia, publica in «Revue Economique Internaticnale», din Bruxelles in Noembrie 1933. alnconvenientele cdilor ferate vicinale (cu a- sburi) pe care nu le mai poate suferi publicul sunt: aspectul putin agreabil, freeventa cara, vi- «teza relativ redusa, fumul pe care-1 raspandeste ain afara si praful dinauntru vehiculelor. «Aceste trenuri sunt parasite de clientela, spreferd autobusul. «Multe linii ferate de interes local au trebuit 488 fie parasite; Belgia poate e singura tara unde ceaile ferate vicinale au fost menyinute in intre- egime din cauze speciale, si anume cA refeaua sintreaga apartine unui singur organism pe bazé «de mutualitate: Societatea National de Cai Fe- erate Vicinale. «Totusi, situatia este de asa natura, ca liniile «ferate cu trafic redus de calatori, nu vor mai putea rezista mult timp concurentij, dac& nu-si «modernizeazé echipamentul. Trebuie s& permita organizarea de trenuri freevente gi rapide, Tre- linia de tramvai care ar trece prin tunel sub bulevardul Academiei de care s'a vorbit adesea 3i nici linia feraté nor- mala care ar trece prin tunel paralel cu Dambo- vita, Este discutabil ins daca trebue sa ne gandim de pe acum Ia metropolitane — astfel cum le-am definit, ‘Daca plecdnt dela peincipiul ca deumul de la locuinté (dela periferie si din suburbane) cAtre Tocurile de munca (din centr si din zonele in- dustriale) nu trebue sa dureze mai mult de o ja- matate de ora. ceeace e desiul de mult, caci in- seamna ca majoritatea locuitorilor s8 piarda doua ceasuri pe zi cu cele patru drumuri de acasd la atelier sau la birou si inapoi, atunci ajungem la concluzia urmatoare: Cand aglomeratia se intinde pe o suprafata circularé cui raza de 5—6 km. sunt suficiente tramvaele si omnibusele, cAci ele parcurg obignuit 5—10 kilometri intr'o jumatate de ord (vitezd de 10~12 kilometri pe ord la tramvae si 15—20 km, pe ora la omnibuse. inclusiy stationarile. Cand raza e mai mare, sunt necesare mijloace de transport in comun mai rapide, care nu pot avea viteza necesara de 20—30 kilometri pe or’ inclusiy stationarile. decat daca au cale complet separata, fie subterand, fie aeriana, fard pasaje PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUL BUCURESTI 39 de nivel. In afara oragului, viteza poate fi mai mare, din cauz& ca statiunile sunt mai rare. Din acest punct de vedere, la Bucuresti ajun- gem in curand la limi: aglomeratia (orasults 31 cele prelungiri ale sale cu care face corp comun) se intinde pe un cere cu raza care variaza dela 4 Kilometri pana la 5 si chiar peste 6 kilometri, ( fa- end abstractie cum e si natural, de limitele admi- aistrative. care sunt artificiale) Prin urmate, apa toate probabiltatile, se ya ivi in cursul deceniilor nevoia de linii de transport cu cale separata. Dac nevoia aceasta peate fi sa- tisfacuta sau nu, depinde de situatia economica $i numarul locuitorisr, .3ci ele va ve pot infiinta daca nu exist sau daca nu se poate atrage un nu- mar suficient de calatori pentru a se asigura 0 cat de mica rentabilitate, dacd nu imediata, dar cel put'n dupa cativa ani de exploatare. Parisul, chiar daca nu a ayut o raz mai mare de 5 kilometri cand a inceput constructia metropolitanelor, le-a putut infi'nta gratie numdrului mare de locuitori, densitati? populatiei si prosperitatii economice In America majoritatea oraselor cu populatie de peste 500.000 locuitori au, sau isi construesc, linii de transport rapid i Cel mai eftin mod de constructie pentru stfel de linii fra pasaje de nivel, este transeea desco- perita, care da posibilitatea ca mai tarziu s4 se transforme in linie subterana complet acoperita, daca va fi nevoie. Tn partile centrale ale orasului, linia va fi, bi- neinteles acoperité dela inceput, iar cand linia traverseazé regiuni nelocuite. pentru a face le- gatura cu centrele suburbane, ea poate fi gi la ni- velul solului, cx conditia ca la intersectii cu $0- selele, acestea si fie conduse pe deasupra sau pe dedesubt. ‘ O astfel de lin‘e dubla in trangee descoperit3 ocupa o lirgime destul de mare $i nu s‘ar putea amenaja decat dealingul acelor strazi sau sosele care au o largime minima de 40 metri. S'ar putea reduce largimea, dac’ in locul taluzelor s'ar face ziduri de o parte gi alta a liniei, dar atunci s’ar dubla costul. In oras. liniile subterane se pot in- stala mai ugor pe bulevarde si straizi principale, si pot urma, la nevoe si strazi mai inguste; liniile aeriene ins, numai pe bulevarde largi, si sunt de evitat si din cauza aspectului si sgomotului Nu vom putea trasa depe acum o refea de lini metropolitane in orag sau de linit interurbane in- tre orag si suburbane gi regiunea inconjuritoace care atu comun faptul cf vor avea tracjiune elec trica gi cale separata, fara pasagii de nivel), c&ci probabilitatea de infaptuire este destul de inde partat si pana atunci pot interveni multe schim- bari ce nu se pot prevedea, Nevoile de circulatie ar putea fi altele, sau noi sisteme de transport (de exemplu monocablul aerian) ar putea schim- ba cu totul situatia Din aceste motive nu am prevazut o retea de metropolitane, ins refeaua de strazi de circulayie (artarele si strazile principale) este astfel proec- taté in cat permite infiintarea in viitor a unet bune retele de metropolitane, atunci cand cons- tructia lor va fi posibila. Cap. Vil. AVIATIA SI NAVIGATIA Aviatia. Singurul lucru ce se poate prevedea ast4ci fntr'un plan de sistematizare in privinta a- viatiei sunt terenuri de intindere suficienta, bine asezate fata de oras astfel ca s4 nu fie prea de- partate, si bine legate cu orasul prin artere de ‘circulatie, (a se vedea anexa No. 14). Desi este de asteptat ca helicopterele sau alte sisteme de avioane care pot decola de pe terenuri foarte mici s4 ia o mai mare desvoltare in viitor si deci ca avioanele s poata intra direct *n oray. nu putem lua de pe acum masuri in acest sens. In ceea ce priveste hidroavicanele, iarigi nu ctedem oportun de a prevedca de pe acum un ae- roport special, cAci daca se va simfi nevola se va putea infiinta cu usurinta pe lacurile din nordul orasului. In proectul nostru ne-am marginit a prevedea _ ceie necesare la aeroporturile existente. ‘Acroporturile dela Baneasa si dela Pipera c- ‘ist si nus este nevoe A fie deplasate. In privinta aeroportului de la Baneasa D! Vaientin Bibescu presedintele federatiei internationale de aviatie. propus printr'tun memoriu s& fie asezat in acelag punct al soselei nationale Baneasa-Otopeni insa nu pe partea unde se gaseste acum ci pe partea opusi. ‘Daca propunerea era discutabili acum cativa ani, cand acel teren era in74 dispouil mai este admisibila, Ramane deci sc gaseste. Pentru ca acest aeroport sé nu fie inconjurat cu cladiri inalte, s'au prevazut de trei parti zone non aedificandi, iar in partea de sud unde exist satul Baneasa masura nu mai este necesard, pentrucd de aceasta parte se vor cladi hanga- rele si aerogara. In partea de est a acestui teren s'a mai prevazut posibilitatea de marire in viitor. Th afard de legatura excelent pe care o are cu orasul prin soseaua nationala, s'a mai previizut 0 ‘a doua gosea pe la sud-estul terenului care face legatura prin soseaua Jianu gi prin calea Florea- sca. 40. Aeroportul militar dela Pipera este situat pe mosia Herastrau, proprietatea comunei Bucuresti, ore care cauza exist un litigiu intre Municipiu si tat, Indiferent de punctul de vedere juridic pe care il sus{ine comuna pentru a-si apara interesele, noi Constatim acolo existenfa ferenului de aviatie pe care s'au fScut numeroase cldiri si importante amenajari, astfel ca destinatia terenului va ra- mane definitiv pentri aeroportul militar. Pentru @ putea face faj’i tutucor cerintelor viitoare, cand avioane grele vor avea nevoe de terenuri mari de aterisare si decolare, am crezut util de a-i da po- sibilitatea de matire. . Tn acest scop am prevazut devierea soselei Pi- pera precum i devierea c&ei ferate Buc.-Cons- tanta astfel ca terenul aviatiei si poata fi marit spre nord si in acelas timp pentru a indepéixta pu- blicul din apropierea hangarelor militare, care azi Se gasesc chiar pe marginea goselei. Macirea ae- roportului Pipera s’ar face deci tot pe terenul ca- re apartine comunei, Nu am ezitat ins& de a face ‘aceasta propunere, care este in contradictie cu in- teresele materiale ale administratiei comunale. entruca am plecat dela principiul ca amenajarea Capitalei este o problema de stat, iar nu comuna- Ig si ca si statul va trebui in schimb s4 contribue att cu proprietatile sale, cat si cu mijloacele’ fi- nanciare la realizarea planului de sistematizare, Ga legatura cu orasul, aeroportul are calea Bloreasca pe partea de apus, iar la rasarit soseaua ee Colentina (pe la apus de satul ei). In ceea'ce priveste faptul ci terenul dela Ba- neasa (ca si cel dela Pipera de altfel, pe portiue néa not atribuits) nu este perfect plan gi are o ‘Cap. PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI depresiune care astazi face indisponibil o mare parte din teren, aceasta este o chestine de ame- najare interna a aeroporturilor si nivelarea tere- nului se va face cu timpul Un al treilea teren de aviatie se gaseste astici la Cotroceni, in zona militar’, In plan s'a prevazut gi pentru aceasta, destina- tia de aeroport. Nu am crezut util de a preyedea de pe acum un al patrulea aeroport, deoarece aviatia noastra este inca la inceputurile ei. Daca se va simti ne- voia, sunt la dispozitie atatea alte terenuri in in- teriorul liniei ferate a forturilor, care prin plamul de sistematizare au rimas cu destinajia de teren agricol si care daca ar putea fi expropriate pentru aeroporturi in viitor daca va fi cazu! Navigatia, Desi nu intervedem posibilitatea de a avea curand canale navigabile si un port la Bu- curesti din cauza marilor capitaluri de investitie (unul, doua sau trei miliarde) necesare si a lipsei de rentabilitate, nu putem sa Iasi nementionata chestiunea aceasta. S'au trasat pe plan pentru evidenta. traseele de canale proectate de D-nii Ing. Al Davidescu 31 D-l Ing. Leonida, iar pe terenurile destinate porturilor s'au prevazut zone de industri si de- pozite care cadreaza cu porturile. Cand se vor face studiile de detaliu ale acestor zone indus- triale urmeaza sa se lase posibilitatea de a se in- fiinta porturile, Este tot ce se poate face intr'o situatie aga de putin clar& ca a portului si canalelor navigabile, cand posibilitatile de infaptuire care pareau in trecut asa de apropiate, au disparut intr un viitor indepartat. VIL CIRCULATIA RUTIERA } Legatura cu exteriorul, De oarece circulatia pe sosele intre Capital gi restul tari si intre Capitala si vecinatatile ime- diate, se va face in masura din ce in ce mai mare ‘cu automobilele pe sosele, este necesar ca arterele de penetratie in oras sa fie si ca numar si ca lar- gime, astfel studiate in cat sa fac fata traficului viitor. (a se vedea anexa No. 16). In acest scop s’a prevazut rezervarea de fsii de teren de 100 m, lirgime totala dealungul ar- terelor de penetratie in oras, astfel ca acestea si poata fi largite in viitor dupa necesitate ,iar restul S& fie plantat, Amenajarea cu trei cai separate din care una pentru traficul usor si rapid si cele- lalte doua pentru traficul grew silent este absolut necesara la arterele noastre de penetratie unde circula atat automobile cu 80 km. pe ord cat si carute cu bot cu 4 km. pe ora, ‘Am mai prevazut in plan si artere noi de pe- netratie, toate spre nord unde va fi in viitor cir- culatia cea mai mare. Una din ele dubleazé 30- seatia Chitila spre sud de calea ferata si intra in orag pe la Ciurel pe splaiurile Dambovitei si are de scop a descongestiona calea Grivitei O a doua dubleaz’ soseaua Baneasa-Otopeni pe partea de apus si intra in oras pe la hipodro- mul Baneasa, se continu’ prin b-dul Marasti, b- dul Colonel Mihail Ghica, str, Dr, Felix si se continua printr’o mare artera proectata a traversa orasul dela nord la sud. © a treia dubleaza tot soseaua Baneasa-Oto- peni, insa pe la rasarit, si intra in oras prin 50 seaua Jianu si prin calea Floreasca PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUI BUCURESTI al Dublarile acestea vor deveni necesare in vii- tor, atat pentru circulatia de leg&tura cu fara i treaga cat si pentru cicculatia vicinal si circulatia de excursii in zilele de sicbatoare, (care poate fi foarte mare, mai ales in directa parcurilor, par- cul najional, padurea Baneasa, terenurile de a- viatie ). In privinta legaturei cu massivul de paduri Cer- nica, in care dicectie va fi desigur in viitor circu- lafie de excursii foarte important, s‘au indicat peun plan separat care vor fi goselele de acces — de fapt existente azi dar neamenajate, Autostrade, Infiintatea de strizi speciale pen- tru automobile, cu cale complect separat& numai Pentru circulatia automobilelor, si fara pasaje de nivel, astfel cai viteza vehiculelor sa fie nelimi- tata, nu se pune pentru moment la noi, dar se va pune desigur in viitor Prin rezervarea de fagii de 100 metri largime dealungul tuturor arterelor de penetratie existen- te se da posibilitatea de a construi in orice direc- fie si ori cand o astfel de autostrada — in ceea ce priveste terenul pana la forturi, cat sta in putinta ‘Municipiu'ui de a administra, In plus, arterele de penetratie nou proectate — dublarea soscle- lor Chitila si gos. Baneasa Otopeni — pot fi tra- tate in viitor de la inceput ca autostrade. In spe- cial dublarea sos, Baneasa-Otopeni, care va lega parcul National cu massivul de paduri din nord de langa forturi (padurile Baneasa si Tunari) va putea fi utilizata partial cao parte a autodromu- lui proectat in aceasta regiune. Am crezut inutil de a face gi alte prevederi speciale pentru autostrade pentrtt ca cele mentio- nate mai sus sunt suficiente. Incruciserile marilor artere rutiere in vecinata- } fea oraselor urmeaza sa fie astfel construite in cat 4 nu existe posibilitate de ciocnire a vehiculelor, ceea ce se obtine prin nivele diferite ale yoscielor la incrusicare i crearea unor seri dz rampe de racordare pentru diferitele direcfii. «= In studiile de detaliu ale incrucigetiior arterelor de penetratie cu goseaua IV de centura, (aceea care leaga suburbanele intre ele), se vor preve- dea astfel de incrucigari, care pentru viitor vor fi necesare, In privinta separarii circulatiei grele de cea u- goara si a celei rapide de cea inceata, (ceeace la soselele de acces in orag este absolut indispen- sabil), nu este nevoe de a mai infiinta sosele separate pentru fiecare fel de circulaie in parte, atata timp cat am preyazut pentru fiecare aseme- nea sosea {rei c&i separate, c&ci acestea vor sa- isface complect necesitatile. Circulazia rutiera in oras 9i suburbane. Circulagia pe strazile Capitalei este astazi stan- jenita prin faptul c& rejeaua de strazi nu cores- punde de loc cu nevoile ce rezulta din introduce- tea vehiculelor mecanice si din intinderea asa de mare a orasului in suprafata. Circulatia actual va cregte in mod fatal, atat din cauza suprimarii treptate a vehiculelor cu tractiune animala si inlocuitea lor prin automobile ct si din cauza ed si felul de viaja al populatiei se schimba in sensul ca se va mati din ce in ce mai mult numérul acelor care au ocupatia in alta parte de cat unde au locuinta si care deci vor fi fortati sa faca patru sau cel putin dowd calatorii pe Aceste doua sau patru drumuri pe zi ocup’ o bund parte din timpul disponibil al marei masse a populatiei, deci are o actiune foarte importanta a- supra confostului, economiei siin general asupra Intregei vieti urbane. Este un interes primordial ca timpul pierdut cu aceste drumuri sa fie redus la minimum, In acest scop € nevoe de cai de co- municatii care s4 permita transporturile rapide, jeftine si care sa fie raspandite pe toata supra fata orasului, Viteza este aceia care domin’ as- tazi viata urbna. Refeaua existent de straizi este insi cu totul inaptd pentru a face faté acestor cerinfe. O simpla privire pe planul orasului ne arata ce Ja- birint formeaza strazile noastre. Este o imposibilitate de a schimba si transfor- ma toate strazile, gi de altfel este si inutila caci circulatia mare nu trebue dus peste tot, Este ia- ragi insuficient de a cduta largirea unor strazi e- xistente si prin aceasta a ajunge la 0 oarecare re- tea de circulatie. Solugia la care ne-am oprit $i pe care 0 propunem este o refea de bulevarde — din care unele noi, altele proectate mai dinainte, altele deja executate, — care complectate cu o serie de artere secundare, s& satisfaca toate ce- rintele circulatiei. Restul strazilor trebuesc 1A- Sate aga cum sunt, ele facand numai oficiu! de acces la imobile si de oarecare colectare a circu- latie’ cu totul locale, Aceasta este o solutie radicala, foarte costi- sitoare ins singura in mésura de a adapta re- feana noastrd de strazi la viafa moderna si de @ da orastilui posibilitati de desvoltare rational’. Este 0 solutie asemAnatoare cut aceia infaptuita la Paris de prefectul Haussmann sub Napoleon Ill-lea, cand s'au deschis marile bulevarde, care atunci au fost criticate ca o nebunie ruinatoare. ‘Transformarile de atunci au costat 2,5 miliat franci aur dar azi ele nu sunt numai mandria Pa- risului ci gi mijlocul cel mai util de circulatie (desi devenit insuficient), 42 PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI ‘Dupa evaluarea noastra, rejeaua pe care o pro. punem la Bucuresti ar costa 3,7 miliarde de lei Stabilizati (a se vedea anexa respectiva). Este o sum enorma insd nu € imposibil de gasit, repar- fizata in 30 de ani, Evaluarea desiguc mi poate fi yalabila pe toata perioada aceasta de ump si poate fi intrecuts de realitate. Ins’ mz este 0 im- posibilitate pentru capitala unei ¢3ri de 20 milioa- te de locuitori. Nu trebue fie judecaté chestiunea a- seasta cu mentalitatea dinainte de razboi cand Romania era o fara mic& si nici sub impresiunea ctizei economice actuale, ci trebue si vedem de- pacte si sd avem incredere in viitor Refeaua de artere pe cate o propunem va servi in primul rand pentru mijloacele de transport in commun, acelea care servesc masselor populatiei, si dupa aceia pentru circulatia vehiculelor celor- lalte. Mijloacele de iransport in comun care pot fi Iuate acum in consideratie sunt numai tramvaele gi autobuzele. Daca

    You might also like