face ca acest cod socials existe” lean Lahn. 2181159, Al sus, eiesiviatenvizeaza simul contra ep Si spliones ei, Gufinkel exzmplifid pa urmares tpt UI putemicaindexare contextald cits reflenivited practi eed. “Saf c8 eu ay come prog de Pablo dela eeatrul de readapate davgsilr) senniiea live Ma javitt tom -Réspine meu ste ney + formule npc be Deseripabiliaten (acco ig) ord La fp gra fo care o interaiune social ate descrip, 60 poate fi realzaa pin atone tee al ato, O serie de comporame/birbst Anwmile cuvinte sunt eve in pezenafomellor, usile de cuvint yt fi etibts Aiereayiat in foncie de sex, Distinct feniiebsrbat este rcountbie” au din obsevailesocologullprofesialt acolo end ae neve si, a st dance prcedtlr ps eam Penn pace si ton. De fp celae Bx Remon So Tora fuscte fu €xisth d9eit Jn vitro, Ja vivo intervine asfanes ruodicstoars content pe deo parte, ir pe de ata pane pondecca esTAontinaee s impieitlvis.presupozii, Ipc, ace de limba idiot Ts phir comets de ni coretz (-Versebueren, inter bin poboma fundamental pragmatic Fiscesele contextuaiante do constuce 9 somaicail ont evens lila lmbujeluilenewage a esibil in absente nei abiliiti metapragmatics- feflesve or metsprogmatie ancrenes Aceast capa refed include wlzarea desrielor acti Fein webe de tne! "sa preeaiesi rperais role olla Acct sembiizae ms te conse Pe senate panier eninulor serrsilor ui) oh si normele ce 1, prgmatca feel aa extra inte ar uma in yonove, Cas Se it tarearmica fe cha isn tn in agent prin tiple seateor envelope 21 polit spect bark se esnar pegraice 9 dius at de in, dss, iene ect Hi Lioneata-Rextndats, 1983) Acco etre pragmatic! scoped in ingvscd wn vox apts poles ")preematca erie (48 tings eau serena Ite lat Emale Benveniste, svat carci depose lin Cunt wuts sta Je comer) ata acter do vate de sgn agosto (pest ty ohn Aus aamatel), © ainentione dorufione. ‘iieea acd ece, joniemia! te si dinensane periocttonard legit 6e sce locuonareittgionaiae,efteleporlocutionae Bu sunt conventionalicat: 9 promisiune poate 38 bueute, smn, Tae | aes ‘ail propre i) a chute, visueh tonsformacea sealtui, aul reaisis prin intermedia Hb sont de gel: oni, anime, sf, Schinabieifnstaree lis mci te unmet in cazul unui ae rest de moa stare lam ii) actul de sibs} este wp we Intype adegeih exe condi catre interlocutor a iotentiei de comunicare. Penta fpefpecares cree ecuntl: “Un cnet ‘i tau" iterlorutoraltebuie sa resunossca ites enol Kinformare despre prezenta accll cline sau avwrtisment ind us period imines i ecu iba este un at comenonal a cir resi este conaitionats de indeplinirca anumtor “condi de stores legre de personel side tfewnstantele wilt etl, de inentia peroosor implicate i de eect soci, fun, Un act de desaidere 4 edited oF upul “Decl ses descisé” pronunir de pompi ici va nul gi nenvenit” (ef. F. Récanai), ln fel ex deeretaree rnobilit generale (aed ns este prosurat de gel sul exemplu digutat de Ei iv) tal de lino este determina: contextual, Numa context be va jorite si decider doc cna: "Voi ven rine” rebuieinerpreate@ © promisune ifonatis £48 ‘Spre deosebire de eraditia fingisteg strucaraist, dominate facia iformatvg, eprzeaaiv’ 4 linbaubl, sordarea pragmaticé issih asia free! comanicatve, sxjonae 3 Tibajuli 4.4.32. Enunjuri performative si enunfuri cunstative. Austin Enunal performatv Austin, 1962 Hos to do ings wick words tad. Quand dire et fare, Sei, 1970) se eousbere de enuntal consti (descrip) pri i) imposTbitatn de 0 Feat ferment evra fl, ci pin opoiin“eke/intlicity” (succes se isuscesal wali i fapl cf fne do ctiue si ow de vorbire ("Bote ext ‘pore mumle de Queen Mary” seam chin act de a aun nme vapor, asocit uportal ests Tnseis Tnuua anume conten) CComparind urmatoarce d= Woody este un persona) de desene animate si + Sesins ese desthiss emazeim identittea de structur semanties (un argument ‘hun predict), dar diferent fanetiet lor pragmatice. Primal ste simple descriere (asertiune), tn timp ce al dole nu Alesrie stare de hurut, ei contribu tocma la reslizarca stun de a derchide sedis. Enunfarea celui de a dois ot prosupune abumite condi de eousith (gi mu de ede), dite eare cca mai importants ar fi cea a autora (au oicine teste indveptitit #8 pronunte aceasta frazi - eu efect bineinttes). “Austin dstinge inte performarivele primare sau impicte (supra *Sedinta este deschist”) si performativele explicite (Dovlar sedinga deschisi") care indica explicit seasul pestosmuiv af enuntul Thuusi distinetia performativ / consttv apare frag, pe too part detorié caractealss “vital performaiv” al wor ‘verbs preci "a declan, “a promite”, “a ordona”, care nu Sunt performative decit la persoana inti indieativulut prozon. devenind put constative in clcaite situs: “Oselar Solinga deschis” fafa do "Petre declars gedinta deschist”, far pe deat parte dots dapecformativiaet prin adawrea i clement modificator (J. Mosschler, 1985:27) i) i ondon 38 tai vs I ordon adesea 88 tc. i Sedinga este doechiss us! Soins este deschist tn eoa mai mare confuzie + perfornatviss ‘+ dosetipiv Austin include atit constatvele ct spesformativele in csteporia actlorilociyonare(asertunea sav eonstativl find tm act ilocuionsealdtur: de promisiune, ameninarc, oni, hetez et) Th visi tui Attn, actee de linia sunt expositive (a slirma, a neg, a explica, exercitve (3 ordona, a comand, promisve (9 promite, a jure), comportative (a multumi, 256 tia) 9 verdotive sw juiciare (a achit, 8 eondsrana, a ~:~ Une tCinnapse compare dean cont peoitina ) Re Noaoat € rp Int og fr gre mand Uns sts pach soca cd ne genre ep ene pee Gon gona ete dee pte # puso! oar Stes fection erie chs 7 Coe 19 20) Ae ‘Siva er popon” resort ar 2 po ‘Snes rl de pass le ono np cx ac emt pose tn sen oan ning oon oro oe sosutinrs sath imena se se pas conta dee 9 core Funct ne te ai Beat mes pc cer i a awe ‘Sa cr Set pech ac 190 = tod al feng: a Hon 17) digs 1 condi de enfin! propos indie stra cone sean ae in propo Glan wend oacune iors creel esa praihedl on {baleen ns reed ty cache a vu ater ee em cxeins fevortl te priv ites neni eps ert impo vee Se pers fait tn font outer, cof Soviogaren ascii i caedas ds ag nen an eclna &‘eserise, promsisnes, intent de 2 efcetun actu poiectat, fordinul, dovija de a voles reatizatd stare vias iv) conditia eseatiald specificand ripul de ebligatie contiscata de loestor stu interlocutor prin enuinares tu respect 1.1.34 Tipologia actelor Hocutlonare Desi acess condi sunt de nsturt foarte geaerala (au ‘exclusiv lingvistica), cle -au permis lui J. Searle (Sens et expression, Pacis, Minit, 1982), sh furnieze 0 eiasii actelor d limbaj, bazaa pe cdteva criteri dint care cole ‘mai importante se suprapon conditllor de reusied& sctelor ‘de limbs (€F J. Moescbler, 1985:31-52). scopul locutonar corespunde condi + aieetia de ajustare cuvnt-tumme: promisiun, umes se supune cuvinteloe, Sceniogi euvaatul se supune fu * stares paihologicA corespunce condiie! + contiautul propozitional corespunde condiiei de ‘consinut propoziioaal ‘Aceste crterit permit distingeree urmitoarelor categorié de ate i) Gramatica moder este dificil; fi) Due Ia pina Si) Vol ts $ latte; iv) Sunt tate Feit ete revi ¥) Seding exte deschist. Jn tren sealienk se va vor despre ate: i) REPREZENTATIVE SAU ASERTIVE (asortiunes, informarea) *scop iloeuionar- desrirea ane stet de Wr 1 dire de ajustae lame —+ eure, + stare psbologia ~ cred + continutsl propositional - 9 propozitie ii) DIRECTIVE cedinal, ceterea, intebsres) Scop ilocuionar-eaizarea une vtiun vtoar de edtre inerlocutor, Brascomtrs, 1 lroetie de ajustare: euvdnt —> tame: + stare psibologiea: dorintalocutorlu * comtinut propozitionl:atiune vitae ii) PROMISIVE (oferta, promisiune) + scop ilocutionar: obligatia locutorulul de a realize o sotiune vitoae: * dicta de jastare: cuvne + lume: + stare psologies:intenta locuorull: + eoniaut propozitonal: 0 aciune vltoae a loeuorul tu) EXPRESIVE (elciare, ouzs, mulpumice, plingere) + cop ilocutionar: exprimarea unei stiri psiholozice: plizere /neplicere,acceptare / respi ‘stare psihologicd: warabilé in funeie de act; = eontinut peopezitional: © acflune sau propria Jeutorului sau interiocutoruui ¥) DECLARATIVE (declarare, botez, condamnaie) ~ ssle performative fo sensul col mai puteric + scop ilocuionar: actualizarea eoofinutlul etulu * dire de austare: caviar > lume confinut propecitonal: © properitie. iterioeurrut 113.$ Strategin indirect Jn Stunt cole mai simple locword promunia 0 fas gi, Aorejte sd comunice exact coea ce semnifid literal. Dac cid erie se complies, sensulfrazei (sentence meaning”) st seasul eountuluh proferat de locutor (*spesker's meaaiog”) Inceteazi i se mai suprapund. “Intra in lumee aparejelor Ingeloare: in frba verde se stwcoarsgupeleitonie,alwzie, sublatlesusi, echivoeulu,Politekea exeema sl persia silat Is dau mina” (F. Armengaud, 1985.9), ‘Natura mecenismului inferential sow parcursul de Ia uloarea litera enantulut la cea derived Sau inplctd 8 fost explicata detrei catcgorii de cori: maximele ‘comserstionale ale hi Grice (1975), actele delim dort {gi indirete (Seale, 1982) §i devlvarae focutonard (J.C 1980, 1981),aaah ca RS A TD Punctul de vedere al tui Paul Grice este filosofi gi situeaed pe teaditia rationalists a flosoficianatitice. Ht oneeptia #2, rajionalitatea funciars a eomportamentului conversational este reaultatel a dous Spoteze i) participangit Ia © conversa fespectd un peineipla igeneeal de cooperare (cooperative principle”) care « presupune ex fccate participant 53 contbuie ls conversatie fn confornitae eu asteptrile colt, eu stadie, scopul gi retin tanzueties conversagional; i) ficeare coniebotio la conversate tebuie si respecte sunitoarele maxime sau regului (ef P. Grice, 1975): marina canted inteevenia $8 conn atte Informatie cts este cera, niet mai mul (redundant), nie mat putin {eemetism): marina cat: contibuia fe vedi ‘movime refoyict: contributia si ie pe relevant main maniere:eontibuin Fe ela, non amie cordunaté (be perspicuous") eslangarea call igerpretativ este efecral ran al uiliziit masimelor,Astfel th miero-droust ‘Sunt fn pnd de benzini B Dupa colt eo walle de bensins 1A isl imagineacd e& B respects maxima relays 9 ss Iipliiteaza eb staia este deshisa si A ar putea wns beszina. ponte altet contribuia sa, dest setisfcionre din punctal tle yedare al maxim eaitéi, arf nadecvat Teoria actelor se nba idirecte (John Seat) wiz aeeleay princi explcative cas teora ui Gre, aeceaind “supra mportucilor Inte conditle de succes ale atu 9 totale inivcte Discutdnd urmatoarste doua cererindieete, smbete in fogiturh eu condiga proimiara si cu condita de sina (Gespectiv cu eredingsIoevtorului ef interlocutor ext i trisoe st efcetueze aul si dorinia sa ex imelosutorul sé fealinaze ace ae: inents Che ip Poti st duci gunoial? si iy Ae wre st duct guna J), Searle propune wimstoates wonoratizace: ponte a realiza 0 eotere inditocta este swficienté asertarca wet Condit de succes 4 Wacutorulu suy chestnarsa soups Woe Condit de saisfaere 9 iaterlocutorl Deci, in enzul actolor inditeete, lncutoru comunted interocutorui mai malt decit exprind titeal, bazindu-se pe us fundal de cunostins comune: informari lingvsice si hot lingvistce, precum si pe capacitatea injerentiaid a sudtriull “Teoria actelor de libaj s-a deavoliat pe baza reeuzSsit de eile Austin ailuziet descriptiviste ~ descripnve falacy, {ees conform cei imbjuldesericraltatea; Austins Searls Alimpoteva considers i functiaesential a limbajulyt este fds actions ssupra lumii mai mule dooés de a o descrie Drogmatice actelor de limba} a insstal asupra aspectulas conntiona si codiiear al Limbajuli in vinwte prieipulu Scarlian al expeimabiiaué ("Pent orice somnificaie X st penira orice inleroewtor L, de fceare data cind L viea sa emilee X exist» expresic E asl ncit E este formulae exact a Joi X°), I ultimit zee ani, derivind din scoala fgenerativi, a dezvoltat gramatica de tip cognitiy, care onside linbajul descriptor a raft si doar tn subsidise Imlve de actune asupa ct, insisting asupra rluli proeesclor infeenjals in tnterpretarea enuntuilor. Sperber si Wilson ‘in couea pertinentstaxinomiilor propuse de Austin gi foptind pentru o reducere consideraila& Upuilr d acts de limba la tei clase, operable sintactic sau lexical: “uctul de "a spune ci” corespunzind grosso modo asejuniler, promisivnilor sau predictor: fotul de "a spune si” cnrespunznd onlin, stu “actu “a intreba” corespunzind interogaivelor gi, mal oncral, ererlor de iagormatie “Aceusta claificare nv ia in consideratioactele institu vionale (eoadamnarea, botezul, edsitoria, deschiderea uneisedinte); Spereer si Wilson estimeazs c4 fundameniBle eestor acie nu sunt nici regull lingvistice, niet reguli cognitive, ci yin de up eadra mai tcp tociologi, dar eh si at institutional pot intra in prima mare last a aetlor In evantaiul larg de preoeupiti al pragmatic lingvstice sctuale (de la teoriaenuntirit la anatina eonverseie, de [a sete de limbaj 1a argument si tipuri discursive) apare 0 imponants schimbare de perspctiv’ coontesiva motto-ulul lui K. Biller: “Dean es gohieen ne nici mur um Heiraten, sordesa zu jeden soziaten Gesehchen” (Spracktheo 1934779) - “Este nevoie Je do na numai fa estore, ct in rise eveniment social"; asistam deci Ia treeerea de la subicctiviate la insrsubiectiitate, de la decodare (prinepiul searlis al exprimabilai) la calcul inwerpetaiv gi asumare (condive esetista« actlui argument) In sccst esd, pertinent inltulat“lingvisied extinsa enunglrii” (Francis Jacques), putem vorbi de @ micro- pragmatics (teoris actelor de limbaj) si de o macros pragmatics; sub iacidenta accstcia din urma se situcazd frientarca argumentativa a diseu:sului, ca si tipuciie iseusive, in genere asocate anor macro-acte de limbs) Incerciad s8 sistemstizam cauzete indirectiei, puter: vorbi de o generare din rajual pathologie (un mesa} ah tin sbrupt poate fi mai efciem - eazul eeter, tatu sat, parafrazindu-l pe Tadeusz Koierbinski din “Teatat decpre lucral bine facut”, - "Coca ce e bine flcut e Riewt et"), din rariun sociologice (tabu-urile sociale nis Denmit 0 exprimace dee) in sft, mai important decit ‘ficien{a ccmunicativa st presiunes cadurilor sociale i 52 pare posiblitatea de manevrare a responsabilitati prin indireevc, In cazul ironiei, loewiorsl se poste apara de aeuzatia de a fl jigait pe cineva, caatoninducse in zona sensu titers, dips cum ovdinelsiadirecte de tpol "E cald sel” pentru comande "Deschige geamul” reduc obligatia icerlocuorulal do a se conforms 4 ‘Retort a obliciit” n pertneata formulate @ Catherine! Kethatt-Orecchioni, indirectia este necesard pentcu a eva impunerea in foja eeluilalt, agresares. subiectivicati inverloeutorelui, find subsemabita conceptului de "ioee seviag” ca infrastucturé a interectiual sociale, ‘De dimineata pind seara oamenii inteeabs, rispund, eazi, promi, se lauds sau se pling, mulumesc, fe reprogur, clogii sau confident ete, ee. In plas, de dimineald pind sara ei inesarca oA iatepretezs (constien sau inconsient) cece c= fx celal cénd vorbese, alifel spus, ee tipuri de sete realizeazs” (C. Kerbrat- Oreezbioni, 2001: 187). 1.14 Abordarealingvistick - enaliza conversatiet 1.1.4.1 Conversatia - definite gi delimit Achioctura a iotrsubiectvitai,converstin este sistem 4e schimburi comunicaionale cel rai raspdndit ical m subtil de care dispune 0 sacietate, Conversatia se aretorizenzd prin urmitoaele tristur © este creatd continu prin interactiunea indivizitor patieipan a8 eave comnutui (foeslizareweates, topic” dscuesiv), oft gi la niveul reac eseatialmente contextuala, adel fizic i insttujionsl puninda-gi @ ampreais inoonfundsbilé asupea desfisurii ei Is nivel micro si macro stevetural (0 conversatie despre examen va avea altd strusturt Seavolare, nivel de limba, stretegic de negnciere dup jum are lac tn sais de curs in prezenta profesoului sou Ta pauzs in absenja scestuia, la baru! din campus sou Inu-o “pau” In bibtotees te 6 ste structurati fa sensul ahernilidiverselor interven (urns) ale partcipanilor (cf. 1 L. lonesew-Rextndoi 1909: 39-41), Coaversatis se caracterizeaza in primul rind prin consubstantalitates comportament sovilicomopartscieat