MANGAL IDS TNS WALT INSTALATH DE INCALZIRE - Necesarul de caldura pentru incalzire; - Protectia termica a cladirilor; - Sisteme de incalzire pentru cladiri civile si de productie; Centrale termice si puncte termice pentru alimentarea cu caldura; - Retele termice pentru transportul si distributia agentului termic; - Echipamente si materiale pentru instalatii de incalzire. Editura ARTECNO Bucuresti, RomaniaPes mae Coordonator: } Prot. univ. dr. ing, Mihai ILINA Autori: : Prof. univ. dr. ing, Mihai WINA: 1 (1.1; 1.3; 16; 1.7); 3; 4 (4.4: 4.5) 6 (6.3; 66; 6.7),8 Ing. Dan BERBECARU: 1 (1.2: 1.4); 4 (4.8; 4.10) Gont. dr. ing. Gabriel STAN: 1 (1.5) Ing. Mihaela GEORGESCU: 2 (2.1; 2.2; 2.3: 2.4) Prof. univ. dr. ing. Miron POPESCU: 4 (4.2) Cont dk. ing. Octavia COCORA: 4 (4.3; 4.4): 5 (5.4) Prof. univ. dr. ing. Dragos HERA: 4 (4.6) Ing. Rodica GABREANU: 4 (4.7) Dr. ing. Florin IORDACHE: 4 (4,9) Prof, univ. dr. ing. Gostica BRANDABUR: 5 (5.1; 5.2; 5.3) Sef lucréri ing. Dan Paul STANESCU: 5 (5.5) Prot. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 5 (5.5: 5 6) Prep. ing. Nicolae N. ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6) Prof. univ. dr. ing. Vasile CALUIANU: 6 (6.2) Ing. Tudor DRAGANESCU: 6 (6.5) Ing. Luminita DUMITRESCU: 7 Ing, Gabriel IVANESCU: 6 (6.7); 9 Prof. univ. de. ing. Maria CRACIUN: 10 (10.1; 10.2) Ing. Mihaela VULPESCU: 10 (10.3) Ing. Gheorghe DABELA: 10 (10.4) Sef lucrari ing. Rodica FRUNZULICA: 11 (11.1; 11.2: 11.4) Sel luerari ing. Mirela Sanda TOROPOC: 11 (11.3) Prot. univ. dr. ing. Mircea BELDIMAN: 12; 13 ‘Aeandru COSTACHEL 6 (6.1: 6.4) [ino Alexandku CIMPOI f 6 (6.7) Coordonare $i recenzie stiintificd: | {ina. Achile PETRESCU ] Prof. oner. dr. ing. Livy DUMMTRESCU Membru al Academiei Cental Europene de Stina si Arti: Doctor Honors Causa al Universitit Tehnice de Construct Bucuresti Coordonare editoriala: | Director General ing. Doru PETRESCU Tehnoredactare: _ Cristian POPESCU; Constanta RASUCEANU; Elena DOROFTE!; Razvan ANISOIU MANUALUL DE INSTALATII ISBN 973-85936-0-3 Instalatii de incdlzire ISBN 973-85936-1-1 © Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 (::) Asociatia Inginerilor de Instalatii din RomaniaCuprins i | CUPRINS | INSTALATI DE INCALZIRE 1. PROBLEME GENERALE 11. fmportanta instalatilor de incalzire 12 Exigente de calitate. 12.1. Calitatea unei construct 1.22, Frigente de caltate ale instalatitor de incalae central 13. Clasificarea mstalatilor de incdtere. 1.4. Reglementiri privind proiectarea si realizarea instalatilor de incdlzire 14.1. Incadrarea constructor si instalatilor aferente in mediul construit al localitti 14.1.1 Autorizatia de construire 1.4.1.2 Planurile urbanistice 14.1.3 Avi 1.4.2. Reglementari tehnice pentru proiectarca, executarea si exploatarea instalatilor de incdlzire central, 1.4.3. Tema de proiectare 1.4.4, Faze de proiectare si continutul proiectelor 15, Functionalitatea si aleatuirea cladinlor 1.5.1, Clasificarea constructilor 1.52. Subsistemele clidini 1533. Actiuni in cladin 1.5.4, Functionalitatea cladiior. e si acorduri 1.55, Analiza si alctuirea antiseismica a instalatilor si echipamentelor 16. Date generale privind calculul instalatilor de Incalzire 1.6.1. Transmisia calduri 1.6.2. Elemente de transfer de ma 16.3. Curgerea fluidelor in conducte 1.7. Marimi si unitati de masurd 2. PROTECTIA TERMICA A CLADIRILOR 2.1, Elementele de construct ale clidirlor 2.1.1. Anvelopa clad 2.1.2. Aria anvelopei unei ctadin -A. 2.1.3, Volumul etidirt - V. 2.1.4. Alegerea elementelor de constructi din punct de vedere termotehnic: 2.2. Dimensionarea elementelor de construct perimetale din punct de vedere termotehnic 2.2.1. Obiectivele calculului termotehnic 2.2.2. Calculul termotehnic pentru stabilrea grosint stratului termoizolator 2.2.3, Determinarea tezistentelor termice specitice ale elementelor de constructil opace 2.2.3.1 Rezistente termice specifice efective 2.2.3.2 Rezistente termice specifice normate Fxemple de calcul 2.2.4, Rezistente termice ale su atetolorvitrate 2.2.5, Difuzia vaporilar de apa prin elementele de construct + Exemplu de caleul 2.8, Stabilitatea termica a elementolor de inchidere a cladinior si a incaperitor din cladiile civile 2.3.1. Criter stabilitatitermice le de performant al 2.3.2. Indhcole mertiel termice D 2.3.3. Coslicientul ¢, de stabiltate a elementelor de inchidore a cladirilor 23.4, Stabiltatea termicd a int ite din clidirle civile Exemple de 2.4. Determinarea si venticarea coeticientului global de izolare termica, ul 4.1. Determinarea si verticarea coeficientului global de iolare termica G la clidinile de focuit 30 30 30 31 32 33 35 35oH Cuprins 2.4.2. Determinarea si verficarca coeticientukul global de izolare termicdi G1 la clidirle cu alta destinatie decat cea de locuit = Exemplu de calcul 3, NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE ‘3.1. Necesarul de caldura pentru clidir obisnuite 42 3.1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie Qt.enrsminnnnninnnnnsn Sey 3.1.2, Adaosuri la pierderile de cdldua SA 43 3.1.3, Sareina termica Q, 43 3.14. Particular de calcu al necesarului do caldura pentru clit Indust 45 3.1.5, Particulartati de calcul al necesarului de caldura pentru locuinte 45 8.2, Necesarul de caldur la sere. eacenaig . inti ~ Exemplu de calcul . a7 3.3. Necesarul de cilow pentru clicinle amplasate subteran. Av 3.4. Calculul necesarului de caldurd pe bara de indici. oe : et rn 3.5 Calcul necesaruiui de caldura anual al clddiior de lout. 48 35.1. Necesarul de cdldura anual al clidirlor de locult existente .. 48 Exemplu de calcul tiene 48 352. Necesarul de caldura anual al clidrilor de locult nou proiectate. petits) 4, SISTEME DE INCALZIRE 4.1, Incaiziea tocala so 56 4.1.1, Prescriptiiprivind utiizarea incalziri locale 4.1.2. Sobe cu acumulare de cildura 4.1.3. Sobe fardi acumulare de caldura 4.1.4, Sobe de constructie speciala (semineuri) 4.1.5, Elemente de calcul 4.1.5.1 Pierderile de cldura, 4.1.52 Calculul si alegerea sobelor 4.1.5.3 Dimensiunile cosului de fur 4.2. Incalzitea cu apa calda si fierbinte. 4.2.1. Clasificarea sistemelor de ncalzire cu apa caida, 42.2. Criteri privind alegerea sistemului de incalze 4.23. Instalatii de inealzire cu circulatie naturala.... 4.2.4, Instalatii de incdlzie cu circulate fortat.... ri . 4.2.4.1 Instalatii de inedlzire cu distributie individual meme Ga 4.2.4.2 Instalati de inedlzire cu distributie centralizats a 68 4.2.5, Descrierea si montarea modulelor termohidraulice MTH 70 2.6. Montarea conductelor de distribute. pepo 72 4.2.7. Instalatl de incalzre cu apa tierbinte : - 73 42.8, Dimensionarea conductelor instalailor de incdlere cu apa cald rane 4.2.8.1 Pierderi de sarcina in conducte. nar 74 4.2.82 Oporatiuni si date prelminare caicullur de dimensionare... . 75 4.2.83 Dimensionarea conductelor instalatilor bitub cu crculatie naturala 5 ~ Exemplu de caleul 78 4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalatilor bitub cu circulatie fortata si distributie centralize 89 4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelot ee " 89 ~ Exemplu de calcul . 89 4.28.4.2 Dimensionarea retelei de distibutie arbarescente - 90 Exemplu de calcul . . a 90 4.2.8.4.3 Dimensionarea retelel de dstibulle inelare 92 ~ Exemplu de calcul 92 4.2.8.5 Dimensionarea conductelorinstalatilor de incalzre cu circulate forata si distibutie incividuaka 93 4.2.85.1 Retele bitub cu distributie arborescent’ 95 = Exemplu de calcul 95 4.2.852 Retele bitub cu distibutie radiata 401 Exemplu de calcul 101 4.2.85. Retole bitub inotare. 105 Exemplu de esleu! 105Cuprins 2.86 Dinensionarea conductsior instalatilor de incdlzre monotub cu circulatie fortaté pent, consumatont individual m1 Exempla de calcul m4 4.8, Sisteme de incalzie cu abur de presiune joas’ 419 4.3.1. Criterh privind utlizarea Tncalzin cu abur de presiune joasd ns 4.3.2, Particularititi ale instalatilor cu abur de presiune joas’, 119 43.3. Racordarea corputiior de incalzire. 120 4.3.4, Instalati cu intoarcerea condensatului prin cddere libera 121 4.3.5, Instalati cu intoarcerea condensatului prin pompare 122 4.36, Dimensionarea sifoanelor de condensat 122 37. Caleulul hidraulic al conductelor 122 4.3.7.1 Dimensionarea conductelor de abur 122 13.7.2 Dimensionarea conductelor de condonsat 104 ~ Exemplu de calcul 125 4.4, incalzrea ou aer cald. wr 4.4.4, Criteri privind utilzarea inca cu aer cald, : 127 44.2, Instalati de Incalzire cu preparare locala @ aerului cal 127 4.4.2.1 Incalzirea cu agregate cu focar propriu, . 127 4.4.2.2 Inedlzitea cu aeroterme: - . 128 4.4.2.3 Incalziea cu dispozitive de destratificare a aeruiut cal. 129 4.4.2.4 Incdlzea cu agregate multlunctionale os 131 4.43, incalziea cu aer cald cu preparare centralizata . 131 4.4.4, Calculul instalatilor de incdlare cu aer cald.. 134 Exemplul de calcul zs 135 4.5, Incalzea prin radiatie... . — - 136 4.5.1, Critert privind uliizarea incalzini prin radiate ss 138 45.2. Incalztea prin radiatie de temperatura joasa 7 137 45.2.1 incalzwea prin plafon 137 45.2.2 incdilzitea prin pardoseala _ 139 4.5.2.3 Executarea panourilor radiante a ase mins TAD 45.2.4 Racordarea la reteaua de distributie so 141 45.25 incdlzkea cu panouri mantate in perete nnn 12 4.5.26 Scheme de alimentare cu céldura ss 142. 45.2.7 Dimensionarea instalatilor coe : 143 - Exemple de calcul 347 45.3, Incalzirea prin radiatie de temperatura medie 151 45.3.1 Panour radiante utlizand agent termici ~ 151 4.5.3.2 Panousi (tubur) radiante cu gaze 152 4.5.3.3 Amplasarea panourilor radiante ’ . 152 4.5.3.4 Dimensionarea instalatilr. 2 159 = Exemple de calcul 154 4.5.4. incaleinea prin radiatie de temperatura inalta.c.n.n 156 4.5.4.1 Panouri radiante coramice 156 4.5.4.2 Amplasarea panourlor radiante ceramice vires 157 4.5.4.3 Panouri radiante cu halogeri.. — 187 45.4.4 Amplasarea panourilor radiante cu halogen 158 48.4.5 Dimensionarea instalatitor 158 Exemple de calcul... 158 46, Incalzrea cu pompe de caldura - - 161 4.6.1. Criter privind utiizarea pompelor de caldura 161 4.6.2. Indicatori energetic! si economici referitori la pompele de cdldura utiizate pentru incatire 16 4.6.3, Instalati de incalzne utilzdnd pompe de caldua aer/aer 164 4.6.4, instalati de inedlzie utlizand pompe de caldura aer/apa. snes VOB 4.65, Instalatii de incalzire utilzand pompe ce cAldurd apalaer 168 4.66. Instalati de incalzire utilizand pompe de caldura api/apa 169 4.6.7. Instalati de inedlzie utlizand pompe de caldurd solacr si soV/apa - 170 4.6.8, Dimensionarea instalatiler cu pompe de caldurd 172 Exemplu de calcul 172| iv | Cuprins 47. incalzkea electri 417.1. Grier privind utizrea energie elctice 4.7.2. Incalzrea electica directa... 47.3. incalzirea electric’ locald cu acumulatoare de caldura 4.7.4, Incalziea electrica centralizaté 4.7.5, Incaizrea electricd integrata in olemente de constructi 4.7.5.1 incaizirea electrica prin pardoseala = Exempla de calcul 47.52 incalzrea electra prin plafon 47.5.3 Incaleirea electricd prin pereti.. 4.76. incilzirea electncd “bijonctiune” 4.7.7. incdleitea electricd mixta. 48, Incdlzirea cu apa geotermala. . 4.8.1. Utiizarea apelor geotermale pentru incalzire 4.82. Suse geotermale. . 4.8.3, Posi instalatilor termice in lant de valocticare complexa a energie! geotermale 4.8.4, Sisteme de alimentare cu caldura. 4.8.5, Echipamentul circuitului de apa geotermala. 4.8.5, Scheme functionale utilizand apele geotermale. 4.8.7. Dimensionarea instalatilor geotermale 4.88. Indicatori energetici si economici 4.9. incdilzirea solard. 49-1. Cite privind wtizarea inedlziri solare 49.2, Sisteme de incalzire a spatilor utiizand energia sovara, 4.9.2.1 Sisteme pasive de Incdlzire solard 4.9.2.2 Sisteme active de incalzke solara, 4.10. instalatii de incdlzre ullizand caldura recuperata. 4.10.1, Clasificarea sistemelor de recuporare a cdiduri 4.10.2, Recuperarea caldurl din gazele de ardere = Exemplu de calcul 4.10.3, Recuperarea caldurii din ape tehnologice. 4.11, Conexiunea instalatilor si echipamentelor cu structura de rezistenta 4.11.1. Piese si subansamblui speciale de sustinere si prindere.. 4.11.2, Canale tehnice: 4.11.3. Nise si situ 4.11.4, Strapunger in zidérie. 5. CENTRALE TERMICE 5.1. Clasificarea centralelor termice. 5.2. Alegerea tipului de centraki termica. 5.3. Centrale termice cu ap cada 5.3.1. Centrale termice cu puteri mici, pan la 100 kW. 5.3.2. Centrale termice cu puteri medi intre 100 si 2000 KW 5.3.3. Centrale termice cu puteri mari, peste 2000 KW 5.34, Cenitale termice echipate cu cazane de condensati sau cu recuperatoare de cau. 5.3, Asigurarea instalatilor de incalzire cu apa caida... 5.36. Pozitia pompelar in ccuitul agentului termic 5.3.7. Dimensionarea echipamentelor din centrala termica, Exemple de calcul 53.8. Amplasarea centralei termice 5.3.8. Organizarea centralei termice 5.3.10. Montarea echipamentslor si a conductelor in centrata termic& 54 Centrale termice cu abur de presiune joasd 5.4.1. Centrale termice cu un singur rezervor de condensat 5.4.2 Centrale termice cu rezervoare de condensat intermediare 5.43, Centrale termice cu alimentarea cazanelor prin pompare in doua trepte, 5.44. Alegerea cazaneler.. se 5. Asigurarea instalatilor de inedlzre cu abur de presiune joasd au 214 214 215, 215 215,Coprins 546. Ph 5.47. Disporitive pentru separarea condensatuli 5.48. Alagerea pompelor de condensat 4.9, Distribuitorul de abur 5.4.10, Dimensionarea conductelor, de abur si cond servoarele de condensat | | 1 din centala termica 54.11, Tratatea apoi de adaos. 5.4.12, Organizarea spatiull in centrala termica Exemplu de calcul 5.5. Gospodiiria de combustibil 55.1. Proprielatle fzico-chimice ale combustibiilor 5.5.2, Instalati de ardere a combustibililorfchizi 5.5.3, Instala 55.4, Instalati de ardere a gazelor petrotere icheliate e a combustibillor gazosi 555. Instalati de ardere a combustibillr solizi 55.6, Arzitoare de combustibil gazos 5.5.7. Arzatoare de combustibil lichid 5.58. Arzatoare mixte de gaze-lichid 5.5.8, Reducetea emisilor poluante, 5.10. Dimensionarea instalatilor de gospodirire a combustibilulul 5.10.1 Consumuri de combustibil 55.1022 Dimensionarea principaelor element ale instalatlor de ardere a combustbillor Exemplu de calcul 5.11. Amplasarea si montarea rezervoarelor de combustibil 6, Evacuarea gazelor de ardere 56.1, Solutt constructive 5.6.2, Caleulul cosulul de fur. 6.3. Cosul si influenta vaporilor de apa din gazole de ardere 5.6.4, Calculul cosului cu Camas exterioara 5.6.5, Optimizarea cosuld Exemple de calcul 5.66. Calcul cosurlor pe baza normelor de mec 5.6.7. Suprainaltarea cosulu! Exemplu de calcul 6 ECHIPAMENTE SI MATERIALE 6.1, Corpuri de incaizire i 6.1.1 Crier privind uiizarea corpurior de incalate ! 6.12. Clasticarea corputlor de neal 6.13, Radialoae din elomerte 6.144, Rachatoare-panou 6.15. Corpuri de intave tubulare 6.16. Radatoare din eau si taba 3.1.7. Convectocre 6.18, Amplasarea, mortarea si racordarea corpurior deine. 6.19. Alegeea si dinensionarea corpunior de inedlzke Exerple te \ 6.2.1. Clasiicaren cazanelor i 6.22. Chie privind execulia si alegerea cazanelor 62. Cazane de aps caldt 6.24, Cazane de apd ferbinte 62.5. Carane de abur : 6.28, Cazane recuperatoare 6.27. Recuperatoore de caldurd cu condensate ‘ 63, Pompe i 6.3.1. Garacteristlle hcraulice si lermice ale pompetor : Exemplu de cate 6.32. Pompe de circulate 243 24a 246 286, 206 247 2a 248 251 278 278 278 278 280 281 283. 284 284 285 206 288 288 288 288 298| vi a 6.3.3. Pompe de presiune ridicata 6.3.4, Pompe cu roti dintate 6.3.5. Reglarea pompelor 6.3.6. Alegerea pompelor - Exemplu de calcul. 6.3.7. Montarea pompelor 64. Schimbatoare de caldurd. . 6.4.1, Clasiticarea sehimbatoarelor de caldura 6.4.2. Cerinte de calitate — 6.4.3. Criterii de optiune ia alegerea schimbatoarelor de caldura 6.4.8, Schimbatoare de caldura multitubulare. 6.4.5, Schimbitoare de cdldura cu placi 6.46. Calculul schimbatoarelor de cAldura., Exemplu de calcul — Zs 6.4.7. Amplasatea si montarea schimbsitoarelor de caldur’ 6.5. Aparate de incalzire a serulul 6.5.1. Crteril privind utitzarea aparatelor de incalre a aeruti 6.5.2. Aeroterme 6.5.3. Generatoare de aer cald. : 6.5.4. Masur de siguranta la foc si explozie... . 6.6, Materiale si elemente comune instalatilor de incalzire 6.6.1. Tevi 6.6.1.1 Tevi din ote! 6.6.12 Tevi din materiale cu structura termoplastiea 6.6.1.3 Tevi din cupru.... 6.6.1.4 Tevi preizolate 6.6.2. Robinete de reglare fa corpurile de incalzire 6.6.2.1 Robinete manual. - 6.6.2.2 Armaturi de reclare pe conducta de intoarcere: - Exemplu de calcul 6.6.2.3 Robinete termostatice ... Exemplu de calcul 6.6.2.4 Robinete cu 4 ci ~ Exemplu de calcul 6.6.3, Robinete de inchidere pe conducte. 6.6.4. Robinete de echilibrare hidraulica 6.65. Robinete (clapete) de retinere. 666. Clapota antitermositon 667. Robinete de dezaerisie, 66.8. Robinete de golre 6.6.9. Supape de siguanta 66.10. Requlatoare de debit si presiune diferentiats 6.6.11. Vane de amestec. 6.6.12. Reductoare de presiune 7 66.13. Aparate pentru misurarea debitelor 6.6.14. Aparate pentru masurarea presiuni, 66.15. Aparate pentru masurarea temperatuni 8.6.16. Contoare pentru masuraroa consummulu de edldurd 67. Wzolarea termic’a 6.7.1. Materiale termoizolante 67.2. Executarea izolatici termice 67.3, Grosimea izolatia} termice ~ Exemple de calcul 7. GESTIUNEA ENERGIE! TERMICE 7.1. Recomanditi privind necesitatea gestiunii energjel termice 7.2. Etapele si ciclul gestiuni energie 7.3. Contabiltatea energetic. 304 304 1308 309 309 320 820 321 321 21 322 324 825 826 326 331 335, 838 340 040 341 AY 341 341 342 B56 357 357 388 359 = 362 e362 362 363 364 368 368, 369(QS _ cuprins wergetic 360 06 de utl 7 § influent factor fare ai unel ckidin asupra consumunlor energetice 69 Asis lucrari privind 77, Finantarea progamelor de gestiune a energi 7.8 Evaluarea masurlor de gestiume energetica 7.9. Conceptia sistemulul de gestiune tehnica a une! clad 710. Sist gestiune a instalatilor de incdzite steme de gestione tehnica’ la nivelul clade 8, SISTEME DE INCALZIRE PENTRU UNELE CATEGORII DE CLADIRI 8.1. Gladiri de loouit 3.1.1, Locuinte unviamiiaie 8.1.2. Locuainte mutitamiliate 2. Sal de spectacole 82. ne de incdilare 8.2.2, Date de calcul Exemplu de caleul Slag cu caracter special bisericilor ditt comerciale, banct si constructii simiare 6 Spitate 85.1, Microchmatul in spitale 352. Si 85.3. Susa termica 85.4, Consummuri de energie termica. 86, Sal de sport teme de incalzre 86.1 Sali de sport comune 8.6.2. Piscine. 87. Cladie industriate 9 EXPLOATAREA $I INTRETINEREA INSTALATILOR DE INCALZIRE i 9.1. Realemetari privind exploatarea st intretinerea instalatitor de incatzee: 398 9.2. Punerea in functiune a instalatitor 398 9.3 Receptia lucrétilor. 399 Cartea tehnied a construct! 399 9.5. Exploatarea instalatilor de incalzie 400 96, Exploata 97. Exploata ccontraielor termice 401 relelelor termice de distibutie exterioare: 401 18. Exploatarea instalatiior interioare 401 9.9. Intretiwerea si revizile instalatilor de inca 401 MW ALIMENTAREA CU CALDURA 10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTARII CU CALDURA 10.1 Structura necesarulu de caldura in ansamblunile urbane si industrial soa 10.1.1 Clade almentate eu caldura 404 10.1.2 Necesarul de ealdura 403 0.1.2.1 Necesarul de caldura pentru incatzvea cladinior soa 10.122 Necesarul de caldura pentru ventiare si climatizare 408 10.123 Necesarul de caldura penta prepararea apei calde de consutn 407 101.24 Necesarut de caldura tehnologic 407 10.1.2.5 Necesarul de caldura in alimentarea ansamblunior urbane 407 102 Eticienta colutilor de almentare cu edu 408 10.2.1 Criteria! cheltuiellor de caloul 408 10.2.2 Chteriul chekuiellor totale actualizate (CTA) 209 10.2.3 Criteriul duratei de reeuperare: 409YUE Cuprins 10.3 Structura externa a sistemelor de alimentare centralizata cu ealdurd 10.3.1 Surse de energie 10.3.2 Agentul termic. - 10.33 Retele de transport si distibutie 10.3.4 Racordarea consuimatorlor ro. 10.4 Surse de energie ssi 10.4.1 Criterit privind alegerea surselor de energie 10.4.2 Ctasificarea centralelor 10.4.3 Economia de combustiilrealizata prin termoticare 10.4.4 Scheme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur 10.4.5 Centrale cu turbine de gaz 10.4.6 Centrale cu cicly mist abur-gaze va. 10.4.7 Centrale cu motoare Diesel — it 10.4.8 Centrale termice si a 10.4.9 Sarcina termica a centralelor de termoticare urbana. nnn 1B 10.4.10 Sarcina termica @ centralelor de termoficare industrial 11. RETELE TERMICE DE TRANSPORT $I DISTRIBUTE 11.1, Elemente privind constructia relelelor termice. boost a) 422 422 11.1.1. Critert privind constructia retelelor termice .. 11.1.2, Amplasarea subteran’ in canale. 11.1.8. Amplasarea subterand fara canal — 11.1.4. Amplasarea aeriand.. — " 423 11.1.5. Tevi, elemente de legatuxa, 1423, 11.1.6. Reazeme mobile sonnnnnsininnnannnnn 5, ANAT. Reazome £0 oo. —— - 425 11.1.8. Compensatoare de distare. 426 11.2. Calculul hidraulic al retelelor termice : ee 428 11.24, Calculul hidraulic al retelelor de apa fierbinte 429 = Exemplu de calcul . inet sats 11.2.2. Graficul piezometric al retelelor de apa fierbine sis 431 11.23. Graficul piezometric al retelelor de condensat aferente retellor de abux de presiune medic 433 11.2.4. Calculul hidraulic al retelelor de abur de presiune medie.. ea sii - Exemplu de calcul ne eal 436 11.3. Calculul termic al retelelor termice . 11.3.1. Caloulul pierderiior de CAMIUTA mmm ane 438 ~ Exemple de calcul o = 11.3.2, Calculul caderii de temperatura, 11.3.3. Verficarea temperatura suprafata exterioard a izotatiel termice 11.3.4. Calculul grosimi: optime a stratului de izolatie termica, 11.4. Calculul mecanic al retelelor termice ' 7 AAS 11.4.1. Considerati privind calculul mecanic 443, 11.4.2, Calculul grosimil peretilor conductelor aaa = Exemplu de calcul 84 439 483 11.433, Caloulul distantel intre reazemele mobile si fixe. 444 ~ Exemplur de calcu - ve 446 11.444, Caleulul configuratifor natural elasice. “a AS Exemplu de calcul asa 448 11.45, Calculul compensatoarelor curbate in forma de ,U". 450 Exemplu de calcul 450 11.4.6. Calculul compensatoaretor lenticulare (cu burduf). si 451 Exemplu de calcul . — osc 482 11.4.7. Caleululfortelor in veazemele fixe 452 Exemplu de calcul . 453, 11.48. Verificarea rezistentel tevilor in sectiunea cu solicitare maxima 454 11.4.8. Caiculul mecanic in ipoteza ulilizarii conductelor preizofate sone A 11.5. Executarea retelelor termice a si 457 11.5.1, Probleme generale 457Cuprins [EY 12, REGLAREA FURNIZARI GALDURIL 12.1. Principit 12.2. Constructile in procesul de incalzire 12.3. Soluth de regare 12.4. Caleulul gaficolor de reglare 12.4.1. Racorduea drecta 12.42. Racordarea direct’, cu amestec 12.4.3. Racordarea indirect zes vantulai asupra parametilor de furnizare a caldurit pen 13. INSTALATI DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR 3.1, Staite de transtormare. 132. Soluti privind racordarea cansumatorior la retelole de apa fierbinte (apa calda) 1. Racordares instalatilor aferente clédirilor industriale 3.2.2. Racordarea instalatilor aferente cladirilor civil elele de abur de presiune medic 13.3. Solus 1 privind racordarea consumatorilor ta 13.4. Proiectarea instalalitor de racordare a consumatorior la retelele termice 19.4.1. Masuri privind proiectarea. 13.42. Etapele elaborérti proiectutu 13.43, Alegerea schimbitoarelor de caldura pentru incalzire, 19.4.4. Alegerea schimbitoarolor de cildurd pentru prepararea apei calde de consum 13.45. Alegecea pompelor 13.4.6, Alogerea robinetelor de r ul apei ca agent termic. 13.47. Caracteristicile pompelor de adaos 13.48, Instalatia de expansiune-asig 13.5. Echipamente si materiale pentru puncte termice ANEXA | - Caracteristicilo termotehnice ale materialelor de constructi ANEXA II - Temperaturile medi 1 ti din Romania © 5) anuale pentru principalele local ANEXA II. Durata, temperatura medie exterioard si limitele perioadei de in 11.5.2. Executarea retelelor termice amplasate subteran. In canal 457 area retelelor termice amplasate direct in sol ut 1 spuma de poli 45I. Instalatii de incalzire Capitolul 1 Probleme generale| 2 | Capitolul 1: Probleme generale L. Instalatii de incalzire 1.1. Importanfa instalatiilor de incalzire Principalul rol al instalatilor de inca zie este de @ asigura in perioada rece temperatura optima in incaperi, acolo unde omul locuieste sau isi desfasoara activitatea productiva. Instalatilor de Incdlare le revin rolul ca procesul des tul de complex al schimbului de cal ‘dura 1 mas intre om si mediul incon iudtor s3 se desfsoare fara. urmari negative asupra organismului Acestea participa activ la tealizarea bilantului energetic al unelincdperi, aco- perind pierderile prin caldura codata de sistem, asiguand astfel, pentu om, Conditile de termoneutralitate senzorialé llipsa senzatiei de cald sau de rece) ‘Aproximativ 40 9% din energia prima- 4 este folosita sub forma de energie termicd pentru nevoile gospodresti din cconstructile de locult si sectorul tertiar (clidin administrative, social culturale etc), din care, 2/3 pentru incdlzire, Este evident cd aceste consururi sunt destul de ridicate, ceea ce face ca rolul instalatilor de Incalare sa fie la acelast nivel avand in vedere ci, de modu! in care aceste instalati sunt proiectate si exploatate, depinde consumul de ener Gie si eficienta lor economica. Odata cu cresterea gradului de con- fort in cladir, specialisti care se ocupa cu asigurarea lui sunt obligati a lua o serie de masuri apeldnd la: gisirea de aparate modeme performante, 0 noua cconceptie privind proiectarea in insta latile de incdizire, soluti' moderne de Incabzre, 0 exploatare si o gestionare eficienté prin comanda automata etc. Instalatiior de incalzire, find mari consumatoare de energie, Ie revin si rolul de a utiiza rational si eticient aceasta energie. Se impun o serie de masuri incepand cu consumatonit_ si terminand cu sursa termici La consumatori este necesar si se asigure soluti de incalzire adecvate, in concordant cu potentialal actual al {ehnici (aparate de incalzke moderne, solutt de incalzire eficionte etc) Sursa termica trebuie 88 fie echipata, de asemenea, cu aparaturd performan 18, producerea de eneryee termica sa se fac’ cu consum redus de combust jar intregul proces si fie automatizat, Rolul instalatilor de incalzire nu se rezuma numai la proiectarea si realiza rea do soluti moderme st eficiente, ci si la modul in care acestea sunt exploa tate, respectiv, modul in care se face gestiunea energie! consumate. De aceea, pe langa solutile adoptate, se cere ca ele SA fie urmarite continu atat in coea ce priveste conditile pe care le realizeaza la consumatori cat modul in care se reatzeazi aceste Condit, adicd cu ce consumust de e- notgie. in fel acesta se va roalza de zideratul ca instelaia de incdtave Adoptata une! construct date sis in depineascd rolul in totaitate, adica realizarea condiilor de contort cv con- Stumut eat mai reduse de energie. Fata de cele mentionate se. poate conelvaiona ef rolul une intalata de incalare este de a reliza = mentinerea in ineapen a une tem- perattsi cat mat Unvlorme, situa in il valor cerute, atin plan onzonta at iin plan vertical ~ in incdperi, © temperaturd a supra- fetelor elementelor de construct asta Incdt 58 evite pe cat posibilfenomenal de radiate rece (schimb activ de cal- urd tre ‘om si aceste supratete) precum si fenomenul de condonsare a vapor de api pe supratata acestor elements: ~ 0 Fealare a temperate interiors in funetic de necesita, tinénd totodats seama de inertia termica a elementelor de construct ~ 0 incdlake tard potuarea aerui din jincdperi (degajari de praf, noxe, zgo- mote etc), precum si tird polvarea medbulu inconjuator: 0 incre fra cure perturbator 2 aerului din incapere oki eficiente si economice atit din punct de vedere al instalatior cit si al exploatini 1.2. Exigente de calitate 1.2.1. Calitatea unei constructii Definirea notiunilor de: ‘ performanta - comportarea unui produs in rapart cu utilizarea hui produsul poate fi constuctia in an ‘samblul ei sau o parte a acesteia ca, de exemplu, instalaia de incailzre + exigent’ a utlizatorului ~ cerinta, necesitate a uilizatoruial fat de constructia (Instalatia) ce trebuie realizat’, crteriu de pertormanta - enuntarea unui principiu de apreciere, even tual cu indicarea valorior qumer ce, in report cu care se evalueaza indeplingea unei exigente aitatea unel constructi este rezu- tanta totalititi performantelor de com: portare a acesteia in exploatare, in sco. pul satisfaceri, pe intreaga durata de existent, a exigentelor ut s colectivtitilor Rolul proiectantului este, in. primul and, de a identifica exigentele utiliza: torilor, apoi, de a gsi solute care ca lisfac'eat mai deplin aceste exigente tunand cont de diversi agenti cate ac: tioneaza asupra clad; agenti clima tici, agenti proveniti din ocuparea cl ini etc., totul in condi normale de economicitate. 1.2.2. Exigente de calitate ale _ instalafiilor de incalzire centrala Calitatea poate fi definit’ cu ajutorul urmatorulul set de exigente: a) confortul termi; ») adaptarea la utiizare ©) izolarea termica si economia de energie; 4d) igiena, S2natatea oamenilor, refa- cerea si protectia mediului ©) siguranta in exploatare; 4) siguranta la foc; 4g) rezistenta si stabiltatea; 4) durabiltatea; i) etanseitatea; D protectia impotriva (confortu) acustic), ) purtatea aerului: 1} confortul vizual 1m) confortul tact 1} confortul antropodinaric: 0) economicitatea, in aprecierea unei instalatii de Incal- Zire, uncle dintre aceste categorii de fexigente au o importanta mai mare, iar altele mai mica. Asttel, confortul tor- mic, adaptarea la utiizarea si econo: mia de energie sunt exigentele care ttebuie indeplinite cu priontate de catre Instalatie; de asemenea, au o impor- tanta major siguranta in exploatare, siguranta la foc, rezistenta si stabilita- tea, etanseitatea, sanatatea oamenilor si protectia medivl Legea privind calitatea constructor prevede obligativitatea realizarii_ si mentineri, pe intreaga durat’ de exis- tenta a unei constructii sia instalailor aferente, a unor niveluri de performan: 18 corespunzatoare pentru categorie de exigente: c, 4, e, f, 9, | Este clar ca ‘specificul instalatlor de incalzire impu: ne incladerea in aceasta clas de obi: gativitate cel putin si a categorilor de ‘exigente a si b. Evaluarea indeplinii nei exigente se face cu ajutorul unuia au mai multor enteril de performanta. Exempiiicati, pentru exigentele a, b si c vor fi indicate criterile de perfor man corespunzatoare, urmand ca ghidurile de performania sa. trateze aceste probleme si in detali. = Exigenta confortul termic Criterit de performant: temperatura inteioara a aerutul [°Ch; stabiltatea si uniformitatea tempe- ratuni interioare a acrului [°C ~ temperatura interioara rezultanté (°C) ~ ecartul de temperatura, pe vertical inte nivelul caput si nivelut glezne tor IKI: indicele global de contort termic; viteza eurentilor de aer (rvs) zgomotului1. Instalatii de incalzire Capitolul 1: Probleme generale JEW umicitatea relativa a acrului [%} + Exigenta adaptarea la utiizare Griter de performanta, ‘macuri care SA permita reglarea sarcini termice de inealzire in functie de parametrt climatict exteriori aparatura de masura st control pentru cunoasterea parametrilor insta: stapiltatea hidraulica a retele ‘condita si masuri care permit ca in- stalatia $4 fac fata unor situati spe- Giale extinderi, functionare partial, tmicuri care $3 permité 0 buna inte: grare a instalatoi in cladrea deserviti. ‘= Exigenta izolarea termic3 si econo: ia de energie Crier: de performanta: ~ rezistenta termicd a elementelor de consttuctii care constitvie anvelopa clacti (m?-K) necesarul specific global de ealdu ra pentru inealzice al clacirt (Win? K] randamentul energetic al utilajelor (cazane, pompe etc} [I randamentul termoizolatiel conduc: telor [2] eficienta termica a suprafetelor de schimb de caldura ale corpurilor de Incalzire si schimbatoarelor de caldura [Win?-K}: ‘energia inglobata in instalato (J) Observatie: primele doud criterit de ‘performanta sunt propri constructiei, ‘ar aur implicati majore in dimensiona’ rea instalatie! de incalzie, 1.3. Clasificarea instalatiilor de incalzire Instalatile de incalzre se pot clas cA dupa mai multe eriter si anume: ~ modul in care se face transmisia ccaldurit: incdlzire prin convectie, ra date; natura agentulul termic: inealzire cu ‘apa calda, apa tierbinte, abur cu presiune joas’, abur cu presiune medic, aer cald ‘modul de amplasare a surset termi cee: inealzire locala, centrala sj la distant natura energiei utlizate: incalzire ‘ou energie conventional (combus- tibillfosib: gazosi, lichizi, soli), in calzke cu energit neconventionale (energie solars, energie geoterma- 1a, biomasi ete ), inealzire electrica, incalzve cu pompe de cidura, in talati de recuperate a calduril re 2iduale; nniodul in care se asiguré parametri din interiorul Tnc3perilor: incalaire normala si incazte da garda 1.4, Reglementari privind proiectarea si realizarea instalafillor de incalzire 1.4.1. incadrarea constructiilor si insialatiilor aferente in mediu! construit al localitati 1.4.1.1 Autorizatia de construire Consttuctile si instalatile se pot reat za numai pe baza une} autorizati de construire. Autorizatia de construire este actul de autoritate al administatie locale pe bbaza cluia se asigurd aplicarea masu- tilorlegale referitoare la amplasarea, e- xecutarea si functionarea constructor. ‘Se pot executa fra autorvzatie de construire doar unele lucrari de repa: rat fa construct si reparatile la insta. lati si fa echiparea tehnico-sanitara a cladeilor, fara implicatii asupra structu- rij de rezistenta sau a aspectului ari tectural al acestora. Autorizatia de construire se eliberea- 28 de catre profecturi sau primdrile de ‘municipiu, ora sau comuna, in functie de importanta constructie si de ampla~ sament. In ceea ce privesc instalatile, intra sub incidenta autorizatiei de construire turmatoarele:instalatileinterioare de in- ‘alae centrala a clddtrilor (autorizarea relerindu-se in acest caz la ansamblul clair incaizite), centralele termice st punctele termice realizate in construc ti independente, gospodarile de com- bustibil care deserves centralele ter mice, retelele termice exterioare Dosfintarea constructiior si instala tilor aferente, precum si a dotarior teh nico-editare (centrale si puncte termice, rejele termice aeriene sau subterane) se face pe baza unei autorizati de des: fintare, obtinuta in prealabil, eliberata de primert sau prefect, dupa az Cererea de eliberare a autorizatiel de construire trebuie insotita de un certi cat de urbanism, emis de catre orga~ ele competente, cu respectarea. ur ritoarelor ragiomentiri de urbanism si amenajare a teritoriulu: regulamentul general de urbanism; planul urbanistic general (PUG) si plana urbanistie zonal (PUZ); + planul urbanistic de detaliy (PUD): = regulamentul local de urbanism. Aceste documente se elaboreaza. in principal, de care arhitect si specialist jn plan general, dar la ole contribuie si ingineri de instalatii de incalzire, prin probleme specifice ale profesiei lor, 1.4.1.2 Planuri urbanistice PUG si PUZ stabilese strategia_si priorititile privind dezvoltarea localtati in ansamblul ei, respectiv a unei zone distincte din aceasta, PUG, PUZ cu: ptind, in mod obligatorks, solutit privind imbunatatrea asiguraritincalzini locuin twlor, edticilor publice si unitatilor pro- ‘ductive ale localitt (dotarea corespun zaloare a suselor termice, asiguarea tezervelor de combustibil, eabiltarea si Imodernizarea retelelor termice existen te, extinderea sistemului de alimentare ‘ou caldura a localtti, dispecerizarea si telegestiunea sistemulul etc.) PUD stabileste conditile de ampla sare si de executte pe un anumit teren fa uneia sau mai multor constructit cu estinatie precizata, tinand seama de particulanititile generale de teren, de Vecinatatie acestuia side cerintele functionale. PUD prezinta interventile asupra sistemului de alimentare cu ccaldura din zona studiata si evalueazé implicatile acestora in ansamblul sist: rmului. Se dau solutii pentru alimenta- rea cu caldyrd a consumatoriior care pot fi dupa caz, de la 0 sursd proprie (centrala termica de imobil), de fa cen- trald termicd de cartier sau de zona, de la un punet termic racordat la termof cate ete. Se precizeaza sarcinile termi- ‘ce, parametiagentilor termici, echipa tea surselor termice, tipul de combus- tibilutiizat, conditle de exploatare st de intretinere ete. Toate planurile urbanistice evidentia 28 masurile de protectie 31 conservare ‘a mediului avind in. vedere pericolele de poluare a mediului de catre compo- nentele sistemului de alimentare cu cal- duc (centrale termice, gospodiri de combustibil, retae termice exterioare) 1.4.1.8 Avie $i acorduri Realizarea unei constructi in ansam- blul ei este conditionat’ de obtinerea tunor avize si acorduri de la organele competente ale administratiei locale si centrale. in plus, instalatile de incalzre central gi de alimentare cu caldura necesita obtinerea unor avize specifice de la forurile in crept Unele dintre principale avize si acor: uri sunt '* certificatul de urbanism, care cu prinde elemente privind regimul pxidic, economic si termic al terenurtor si ‘constructilor; el este emis de cre pri ‘mani sau prefecturi, dupa ca; * acordul energetic care constituie baza pentru montarea de noi instalatit consumatoare de combustibit si ener- ie pentru obiective de investith si mo- dernizarea, extinderea sau retehnologi zarea calor existente. ‘Acordul energetic este emis, dupa caz, de cate: a) Agentia Fiomana pentru Conserva rea Energiel (ARCE), pentru ullizarea combustibillor lichizi, solizi si gazo: penivw utiizarea energiel termice dinia i Capitolul 1: Probleme generale Instalatii de incalzire ceniralele eleetrice de termoticare sau centrale termice cu debite orate de ‘caldurd mai mari de §,8 MW si pentru utiizarea resurselor encrgetice retolost bile Si a surselor noi de energie: b) SC. Electrica S.A, pentru utiliza rea energie: termice din centrale elec trice de termolicare sau centrale termi- ce aflate in administrarea sa, cu debite rare de cildura mai mici de 5,8 MW; ©} SC. Bistrigaz Sud (Nord) SA, pentru ulilzarea gazelor naturale pen- tru instalatile de Incalzire a locuintelor individuale (centrala termica sau soba) si pentru producerea apei calde de © avizul de racordare la furnizorul de energie termica care stabileste solutia de alimentare cu energie termica a con- sumatorilor precum si consitile tehnice, organizatorice si de tate aforente. Avizul este emis de catre agentul economic care furnizeazd ehergia ter- ‘mica la consumator; el poate fi produ- ccator de energie termicd sau numai distribuitor; * acordul de mediu care este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilte conditile de realizare a unui protect sau 2 unei activitati din punct de vedere al ‘mpactului asupra mediului Acordul. de mediu se emite, dupa caz, de cate MAPPM sau Agontia de Protectia Me~ diului si este obligatoriu pentru urma- toarele objective «in domeniul alimen- ‘rit cu cldura: instalati termocnerge tice, instalatii geotermice si rezervoare destinate stocarii de combustibil * autorizatia de mediu care este ac: tul prin care sunt stabilite condiile si parametri de functionare pentru activi tatile existente si pentru cele noi pe baza acordului de mediu; ea se emite de catre Agentia de Protectia Mediului Pentru a se putes emite acordul de mediu sau autorizatia de mediv este necesar 6 se realzeze, in prealabil, un study de impact asupra medivlui pen ‘iu urmatoarsle obiectwe din dome alimentarit cu caldura a) centrale termice destinate produc tiot de energie cu putere mai mare de 10 MW, ) instalati geotermice: ©) rezervoare de stocare a combust bilululichid pentty centrale termice: d)depozite de carbune pentru centrale termice, + avize pentru asigurarea utiitatilor pentru centrale si puncte termice: ener- gia electric’, gaze, apa, racordare la canalizare, telecomunicatil etc.; avizele se emit de citre agenti economici care asigura utitatte * alte avize si acordurt (pompieri, protectia muncii, sindtate tc), 1.4.2. Reglementari tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatillor de incalzire centrala Realizarea unei instalatii de incalzire este guvernati de o serie de reglemen tri tehnice si prescripti, pe tot ciclul et de viata, de le proiectare pani la de: motare si postutiizare. Categorie de reglementari care actioneaza in acest ddomeniu sunt: ~ ace legislative (leg), decrete, hota ‘ari sl ordonante) - normative; ~ ghiduri, regulamente, instructiuni ~ standarde, Principalele acte legislative sunt: lo- ‘gea privind calitatea in construct (or. 40/1995), legea privind aulorizarea executarit constructilor (or. 50/1991), legea privind protectia mediuiui. (rr 137/1998), legea energiei ete Activitatea de proiectare, executie si exploatare a instalatilor de incalzire este reglementat3, in primul rand, de Uurmatoarele normative: #1 13-1994 Normativul pentru pro: iectarea si executarea instalatilor de incalzie central +1 13/1-1996 Normativ pentru ex- ploatarea instalatilor de incalzre central, © serie de alte normative si norme au aplicabilitate si in domenii instala tilor de incdlze, cum sunt: Normeie generale de prevenire si stingere a in: cendillor (1994), Norme tehnice de pro- iectare in realizarea constructor pri- vind protectia la actiunea focului 118-83), Normnativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al ccerintei de siguranta in exploatare (CE 41-1995), Normele generale de protectie ‘a muncii (1996), Normativ pentru pro- jeclarea antiseismica a constructilor de locuinte, social-culturale, agroz00- tehnice si industriale (P 100-1992) etc. Conceperea si realizarea instalatilor de incalzie centrala rebuie sa se ba: zere pe standardele in vigoare, dintro care, cele mai importante sunt © STAS 1907/1 Instalati de incalzre. Calculul necesarului de caldura. Pre scripts de calcul ‘© STAS 1907/2 Instalatii de incalzire, Caleulul necesarului de cildura. Tem peratun interioare conventional de caleul; '@STAS 4839 Instalatii de incalzire Numarul anual de grade-zile; © STAS 7132 Instalatii de incalzre centrala. Masuri de sigurant la insta latia de incalzie centralé eu apa avand temperatura maxima de 115 °C ‘®STAS 1797/1 Dimensionaréa cor purilor de incaleire, Prescripti generale '@STAS 6472/3 Termotehnica, Cal culul termotehnic al elementelor de constructie ale clidirlor 1.4.3. Tema de proiectare Proiectul instalatiet de incalzie cen- ‘tala se elaboreaza pe baza unei teme de proiectare, tema care face parte din fazele initiale de proiectare, SPF si SF inainte de a se trece la elaborarea faze! PT, tema de proiectare se definitiveaz de catre seful de proiect complex pe taza cerinfelor beneficiarului st_prin conlucrare intre proiectanti de specia. IMate: arhitectul sau tehnologul ~ ingi= nerul de structur - ingineni de instalat de alte special Tema de prowectare penivu instalatia, de incaizire precizeazé amplasarea clddit (localitatea, pla raul de amplasare in zona) = tipul si destinatia ctdiii si a Tac perilor componente (planurile de arhi- tectur’, la scara 1:50, cu specificarea T) tonal de cal o-A(r7)s Om S toprezentand supratata peretou, © campul do temperatura in perete qar-Teky rel 06.5) xteprezentand clstanta in masa pe retelut * pontu un parete plan compus cin rai multe svat fluxul oo eal (16.4) E ro) ay unde § 5) teprezinté. suma corsten 27) telor termice corespunes- tore cana din cele sat * pentru un perete clindrie simply linitat de 0 suprafatéiterioar de cha- metry di= 2r1 3 de una exteroara de Giametu de = 2 ra, ale cot tompera- ti Ty respect Te sunt constants (THT, taxa! de caldura _2nfT.-Ts) nf Hreprezentand lungimea peretelui cin, ric ~ campul de temperatura Ine Tete (Ting in {rroprezentind distanta in peretele ci- hindi: * pentru un porete ciindric compus din mai multe straturi = fhuxul de 62 Q ™ (167) (16.8) ai{TTos) Eis | WA (16) daa" Unde ¥ 1 gfe Feprezinta rezistenta Saar, termica a stratunlor componente. tuturor 1.8.1.1.2 Conduetia termica in regim nestationar in procese telnologice complexe, ca~ racterizate de fnxri de cSlduri var able (icileivea sau rackea corpus) 2, de exemplu: Wecerea cid sau a radiatios solare prin elementele de construct, tratarea termich a motaleor, inghetarea soluki, congelarea lichidelor, uusearea materialolor umede ete. Metodele utiizate pentru rezolvarea problemelor de conducte in regim ne stationar sunt: metoda analitica, meto- da analizei dimensiunilor, motodele umerice aproximative si metoda ana logiet electrotermice. 161.2 Convectiatermica Este schimbul de energit sub forms do calcu intro un fluid si supratate unui corp said, aflate la. temporatir diterite Gonvectia termica este totdoauna insotita de conductie datorata contac {ul direct inte particule componen- te ale fladul afiate fa temperaturt ci fevite Transmisin_de odldurd prin convec- the apare la majentatea procesolor de Schimb de caldira din tehnica instal tilor sub forma schimbutu intre un I chid sau un gaz si suprafata unui corp Solid. Exemplole sunt foarte multe, din Gare. se pot mentiona: ta suprafeteie Slemontelor de construct interioare § txterioare, in interiorltevior prin care urge un licic; fa schimbatoarele de caldura.prin care oreuls dou fide {apa apa, apavabur. apieaer ete) in practca cuenta. se. intalnesc dowd folun de transmis prin conver to, in functi de modu! in care se face rmigearea fluduli onvectie fortata unde miscarea fhidulat este realzata sub actunea tunor forte exteriare (pompe, venti toare ets) ‘onvectieibers unde miscarea th idutut se datoreste diferente de densi fato intro zonele aide si reci ale fh dul Llegea fundamentals a convectoi calduni, cunoscut® ca legea hi Now. ton, permite ‘calcul fhxulut termic uta cu rlatia Ge aly 1) Wim] (16.10) unde wt este coeticientel de conve: tio a calor (Wim?) 1.6.1.2.1 Convectia fortata Este cel mai important mod de tr: sler de caldura prin convecte, find in talnitd fa majoritatea situatilor practice din. domeniul instalatilor. Forma generala a ecuat criteria a convectie orate este Men GRE”. PP (ery a= CRE Prat [WimeK] (1.6.12) Nu este criteriul Nusselt; Re - criteriul Reynolds; Pr criteriul Prana ~ A~ coeficientul de conductivitate = J lungimea caracteristica in practica curenta se Intdlnesc ur matoarele cazutis | Capitolul 1: Probleme generale Bit —————_ 1. Instalatii de incalzire curgerea laminar, in tungul une placi plane, cu temperatura variabila si ‘0 portiune neincaleita (nerdcita), pentru are se aplica relatia generala: (ee cu urmatoarele precizari + temperatura de referinta este tem, peratura curentului exterior de fluid Tis * lungimea caracteristica I= x-x0 + domeniut de aplicare Re < 10° + curgerea in regim laminar prin con- ducte cilindice, pentru care se poate aplica relatia of ) ogane:* Pes 6.13) meme) (a) Nu, (1.6.14) cu urmatoarele precizari ‘temperatura de referinta este tem- peratura medie in sectiunea plasata la distanta x, + relatia este variabilé pentru (xdd)s216 $1 Rec 10% teriul Prp se calculeaz’ pentru fluidul aflat la temperatura peretelui conductei, ‘= ofectul curburit peretelui este cu- pprins in raportul (x7) = curgerea in regim’ turbulent prin conducte cilindrice, pentru care se li a lui Mineev aplicd relatia criteria (1.6.18), cu urmatoarcle precizar se aplica pentru Re > 10* + diametrul interior at tevil este con- siderat lungime caracteristica, * proprietatile fizice ale fiuidulul se stabilesc pentru temperatura medie a fluid, + coeficientul «1 introduce variatia fransinisiel cAldurii pe poctiunea de stobilizare 1.8.1.2.2 Convectialibera Transmisia calduri are loc ca urmare a misearii unui fuid pe Langa 0 supra- fata datorita diferente! de densitate Acest mod de tansmisie a calduri se intalneste: in incdper, la curgerea ae rului cald sau rece de-a lungul elemen. telor de constructi; fa curgerea aerului pe suprafetele incalzitoare; la circulatia Hberd a lichidului in jurul suprafetei incalzitoare de la schimbatoarcle de cildura etc. Fenomenul este influentat de Wei factori: fortele gravitationale, cele de viseozitale si diluria termi din zonele cu temperatura ridicata care cele cu temperatura scazuta. Pentru cazurile practice se pot util 2a urmatoarele relat convectia liber’ la © placa plan’ verticalé sau etincru vertical Nu = C{GrPry" (16.16) ‘cu urmatoarele preciza 10%. 108 -C=0,59 si pentru GrPr=10"..10"%C=0,13 i m3 convectia liber’ la conducte ori zontale Nu=0,5(Gr- Pr}"| & (1.6.17) cc urmatoarele preci S08 GrPr< 108 + temperatica de relernts este tern peratura Tid in ala strat bts 1.6.1.3 Radiata termicd Reprezinta procesul de transformare ‘a energici interne a unui corp, atlat la © anumitd temperatura, in energie radiant si propagarea ci in toate directile sub forma de unde elec- twomagnetice. Ga si conductia si convectia, radiatia termica are un mare rol in tehnica in stalatilor. In multe aparate si instalatit ‘cu agent termici cu temperaturi ridica- te, radiata reprezinta una din formele de baz ale transmisiel calduri intre Ccorpuri, Sistemele de incalzire prin ra- Giatie sunt exemplele cele mai cloc vente care se bazeaza pe schimbul de caldura radiativ Radiatile termice (infrarosii) se ba~ zeazli pe aceleasi legi fundamentale casi radiatille luminoase (Planck ‘Wien, Stefann si Baltzmann, Kirchoff st Lambert), deosebirea_constand cea ce priveste lungimea de_unda (A= 0,8p...800p) si efectele lor fizice Ecuatia transmisiei de caldura prin radiatie intre dou supratete Sr si Se de temperatui Tr Te agezate oricum in spatiu si care schimba intre ele cal dura prin radkatie are forma generala. [| Y(t} Tp cosmncosen as O05} ion] Le ass Iw) (16.18) sotind eu y= ff SOBER as45, (1.8.19) in care «or este costicientul de ira- diere reciproca (coeticientul unahiviar rmediu sau factorul de forma) si se cal culeaza prin metoda integra directs sau metode aproximative (metoda ccoeficientilor Iui Poleak sau metoda in tegrari cu diferente finite}, lin calculele practice se utlizeacd metoda coeficientilor ki Poleak, adic’ Wee bie= BSE HS: (1.6.20) in care Gre Si Gor unghivlari-medit si tinand seama de form: sunt coeticientis se pot calcula pozitia si ma Fimea suprafetelor care schimba cat dura intre ele, La calculul instalatitor de incalzie prin radiatie, determinarea ‘coeticientlor unghiulari medii G12! es hu pun probleme deosebite dat find faptul cd suprafetele care schimba ccaldura intre ele au forme geometrice bine definite (dreptunghice, patrate etc), iar pe de alta parte pozitilor lor jn spatiu, una fat de cealalté, sunt paralele sau perpendiculare in calcule se utiizeaza si ecuatia: Qy= Sr Feadt-t) WW (16.21) in cate cosficientul de schimb de | caldura prin radhatie T = Cs 100 G8 tot biwimeky (1.6.22) unde b este factorul de temperatura, lar Cie este coeficientul de variatie re- dus pentru cole doud suprafete, | 1.6.14 Schimbul global de céldura Caracteristica cantitativa a procesu- lui general de schimb de caldura i Cconstituie coeficientul global de trans rmisie a caldurit k sau rezistenta termi- a globala R. in regim stationar, schimbul global de cildura se exprima sub forma Q= kSat mm (1.6.23) = (Sayin Ww) (1.6.24) in care Af este diferenta dintre cele doua fluide, iar S suprafata de schimb de caldura Expresia coeficientului global de lransmisie a eélduri print-un perete plan, compus din mai multe stratur, are forma: be ST wim) (1.6.25) nate x [mek] (1.6.26) Expresia coeficientului global de fransmisie a calduri print-un perete cilindric compus din mat multe straturi are forma, er ee Fda, ad, * cen Iwimek) (1.6.27) exprimand rezistenta termica cu: dx, ¢ [mekaw) (1.6.28) Valorle coeficientilor de schimb de caldurd «1 si a> sunt determinate din Cconditile de stare si miscare a fuidelor.1. Instalatii de inealzire | a aac aa a Capitolul 1: Probleme generale | 2 | 1.6.2. Elemente de transfer de masa Materialole de constructii opun 0 anumita rezistenta la trecerea vapor lor, in funetie de stuctura lor si de Ccontinutul lor de umicitate, in termotehnica constructillor, pro: cosele de difuzie a lichidelor, gazelor 51 vaporilor prin port materialelor (cd: ramida, beton, lemn, izolal ete.) re prezinta exemple de transfer de masa insotit de transmisia calduri, absorotia sau modificarea fazelor. Relatile generale ale cimpului de iitate 91 ale fhidului de vapor dint tun elament de constructii se obtin pe baza ecuatiei difuziel vapocior a lui Fick 9 = BAC = BC - Ca) {kg/m (1.6.29) in care fi este coeticientul de schimb prin diluzie a vaponlor de apa [m/s iar Cr si Ce sunt concentratile vapori lor intre planurile unde se produce di fuaia thoi Expresia fluxului de vapor dituzat se poate calcula si in functie de diferenta presiunilor partiale ale vaporilor de api g= Apr px) (kg/m?) (1.6.30) in care b este coeficientul de schimb prin difuzie a vaporior. Campul de concentratie py al vapo- | flor dintr-un element de construct se determina, in mod analog, ca si cam pul de temperatura T cu relatia: TR. pepe ®e(prpe) (Paltt-6.31) per si pie sunt presiunile partie ale vaporilor din aer din cele dou’ me it separate de elementul de construc: tik Fin - tezistenta la vapori a elemen: tului de construct pan in A, -rezistenta la vapori a elemen tului de construct [rvs] care se calcu: paz’ cu relatia: lovs} (1.6.32) IM; este coeficientul de difuze al vaponior de apa in functie de tem peratuca medie a stratului [5 6, - grosimea fiecrui strat fm} ho, lactor de rezistenta la perme. abilitate la vapori a stratului 1.6.3. Curgerea fluidelor in conducte ‘Ansamblul de conducte impreuna cu utilaple (cazan, pompe, schimbatoare de cildyra etc) si accesorlle respec tive (robinete, vane, clapote de regiare si de sens etc.) eare asigura produce: rea, transportul si distributia fluidelor, formeaza sistemul hidraulic sau insta- latia hidrauiic, in instalatile de incalzre, se intal- nese in general doud situati distinct: data fiind instalatia cu toate ele- mentele componente, se cere si se determine diametrele conductelor prin ‘care circulé astfel incat la consumator! sa fie asigurate debitele de caldura solictate, indiferent de pozitia aces. tora in raport cu punctul de producere sau de racord, Operatiunea se rezuma Ia calculul de dimensionare a retelei de conducte a instatate = data find instalatia cu toate ele- mentele componente, inciusiv diame: ‘rele conductelor care alcatuiesc retea: lua de alimentare cu agent termic, s€ core si se veriice din punct de vedere hidraulic si anume daca sunt asigurate debitele de cldura solcitate la con sumatori, Operatiunea se rezumd la verificarea corectitudinit calculului hk Graulic de dmensionare al conductelor. In instalatite de incalzire, miscarea fluidelor este, de obicei, turbulenta si ‘numa’ in caztai exceptionale este lam ard, La calculele hideaulice ale unei retete de conducte este nevesar si se tind ‘seama de caracteristcile ~ geometrice: numérul de nour, nue marul de tonsoane si lungimea aces: tora precum si de numarul de ince: hicraulice: debite (Huid, aldur, viteze ale fuidului, sarcinihidraulice disponibile Retelole de conducte din instalatile de incalzie sunt indlare (inchise), iar Ccurgorea tluidelor este considerata ca ‘0 mmiscare permanent gi unicimensio- nal find caracterizata prin dow’ mi- fii princpate: viteza tuidulal v [rvs] cota piezometricd 44,» 2 care reprezinti caracteristica de presiune a curentulul unidimensional variabil in lungul curentului de lao seetiune la alta, datorité dis tinue a energie! hidraulice prin lucrul mecanic al fortelor interne de viscozitate. 1.6.3.1 Modelul matematic al unei refele inelare este dat de: * ecuatia de continuitate: G- vi const. (1.6.33) ‘ecuatia energillor (Bernoull poh'\ 29 (16.34) - sunt energile potentiale in punctole 1 Si 2.de pe tronsonul de conduct rs este energia disipata intre punc- He Fe SOME a tan Sapte om [Pai aed? sep (Pam) (16.37) Covficientul de frecare sau de rezis: tenta hidraulic’ lineard 2a fost studiat prin cercotari experimentale si a rezul tat ca: pentru curgere laminar in conduc: te A < 2320 se calculeaza cu relatia lui Darcy 4 (16.38) "Fe pentru curgere turbulenté se ut zeaza formula lui Colebrook - White: + -oiogl 2514 _K 2log) 251. 4 | Pd 16.239 Reva « I va deste diametrul conductei {mm = k= rugoaitatea absolut’ [rm] * pierderile de sarcind locale apar de-a tungul conductelor in zonele de euniformititi (curbe, coturi, robinete, vane etc) si se calculeaza cu relatia y=2-. [Pa] (1.6.40) in care 35 sunt coeficienti de rezistent’ locala, dependent de forma obstacolului care produce rezistenta lo cal 5 2 1.6.3.2 Eouajia tundamentala a pierderilor de sarcina Pentru retelele din instalatile de inca 20, tindnd seama de relatile L637 8) 1.6.40 se prezinta ase: Wey, Sp P GPtLS SP [PalFEED capitotut 1: Probleme generale | 1. Instalatii de incalzire vt fat a= Ate unde tinand seama de couatia de continuitate 1.6.33, in care, exprimand sectiunea Conductei in functie de dia- metrul_d (mm) si debutul de fluid G [kg/h] se obtine forma final a pier derilor de sarcina totale. gosto 22 Alyss) (Pal sp=6,25.10" a4 zs) Pal (1.6.42), relati pe baza ciruia se fac calculele hidraulice de dimensionare si de ver ficare a retelelor de conducte din in- | Pal ean 1.6.3.3 Caloulul hidraulic al retelelor de conducte in caleuele practce pot inteneni cazurie ~ cunascuté find roteaua de conducte 2 instalatei, cu caractristce fiecdul tronson flungmmea f dametul d, debit de thi G) i taseul cu rezistentee loca le, prin inlocurea valotlor date de rlatia 1.840 si efectuarea operator respecte <0 obtine pierderea de sarcind 4p ccunoscut find wasoul retele! de con- ducte si caracteristcile fecarui tronson lungimea / si debitul de thd G) si, in Unele cazuri, presimnea disponibis H, se cere s se determine diametrele con- ductelor care aledtuiese tronsoanele re- tele. in acest caz problema se reduce la dimensionarea rolelei de conducte, care este mai diicila, deoarece coeficientu ti Darcy - 2-depinde de diametrul conduc- tei si de viteza va fluidulu, Calculul de cimensionare a unei retele se face printr-un calcul terativ, imparting se in elapele a ~ calculul proliminar, in care se stabi lese diametrele preliminare ale conducte- for, presupunnd cunoscute, fie presi rhea disponibla: H (ex. instalatite de in ‘lire prin gravitate, instaatile cu abur de presiune joas’ etc) fe viteza va ths idului (ex: instalatile de incalzre cu apa ‘caida cu circulatie prin pompare etc.) Jn cazul cunoastert presiunit disponibile H, damotvele preliminare ale conductelor ‘se stabilesc in functie de debitele de fuid G si de pierderea de sarcind Rm. Valoa- rea Ry se determin’ din relat care ex- prima legitura dine pierderile de sarci- 1a totale E (Al + 2) ale crcuitului consi erat si presiunea disponibila H cunos: outa, a aceluias: cut, acid: A> E (RAZ) [Pa] (1.6.43) unde Se aproximeaza ci pentru prerdert- le de sarcind in rezistentele locale se ‘consumé 32 = aH, rezultind pentru in- vingerea rezistentel lineare: (AD = (1~ a de unde oe obtine: ana (2 Pam (1644 et Pam) (16.44 si in care valoarea cosficentului a este stabil pe baze statistice considerandu- se pentru instalatile de incalzire interioare = 0,33, iar pent retelele de transport ‘2 = 0,10. in cazul necunoasterii presiuni disponibile H, diametele preliminare ale Conductelar se stabilese in functie de de bitele de fuid G si de vitezele v ale tu idului in tronsoanele de conducte. Vite zie vale fiduli in tonsoanele de con: ducte se considera, in general, cres- ctoare de la consumatori spre sursa bb - calculul de veriicare consta in a ve~ ritica dac’ pentu diametrele preliminare stabil, piorderile do sarcina inregistrate Ja debitele nominale pe diversele cicuite alimentate dintr-un nod sunt- mai mici sau sensibil egale cu presiunea dis: pponibila i nodul respectiv, adic T(AlsQ mutistat: = structural din beton sxmat edptusitcu eu ermoicolatie i ‘sinctural say pestuctura din] cu strat do foi de geam, sudate sau etangate pe Contur, astfel incat intre foi sa se ere. eze un spatiuinchis, ermetic, umplut cu aer sau cu alle gaze inerte (argon, kripton, xenon ete.) sau un spatiu par tial vidat, in scopul reduceri transferu lui conductiv si convectiy intre toile d= geam. Una sau ambele foi ale geamu- lui termepan pot fi tatate special Ferestrele si usile cu cercevole meta lice sunt prevazute cu tampoane ter moizolante pentru intreruperea puntilor termice (fig. 2.1.3) Este important ca la elementele mo bile ale tampliriet exterioare $4 se ia masuri speciale de etansare contra[. Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor infitratilor de aer, previzandu-se gar nituri din cauciue sau din alte materiale 2.1.1.3 Terase gi plansee spre poduri eincalzito weele de terasa (fig. 2.1.4) au, foriu, ia componenta lor si urma- toarele siratur straturi cu rol terma $i hicroizolator: + beton de pant, pentru realizarca inclinatiel necesare in vederea colecta- Til apetor pluviale; barierd contra vaporilor de apa, amplasata pe partea calda a stratulul termoizolater: strat de difuzie sau strat de aer ventiat, amplasate deasupra elemente- lor din care trebuie eliminati vaporit de apa (sape, beton de panti ete.) Protectia exterioard a hidroizolatie) 2.1.1.4 Plansee spre coridoare exterioare Au structura unui planseu obisnuit la care se adauaa un strat de termoizola tie, amplasat fie fa interior sub pardo seala, fle la exterior, montat in cofraj odaté cu tumarea betonului plicit si protejat cu tencuiala 2.1.1.5 Plangee spre pivnite si subsoluri neincalzite Sunt prevazute cu un strat de ter- moizolate (polistien, vati mineral, vata de sticl, polretan ete.) amplasat fie sub pardoseala, fie la intadosul planseuiut (fig. 2.1.6). La planseele spre incdperile nein: b Fig. 2.1.3. Ferestre gust din metal a> vanants eu tampoane avand A= 02.03 WimK si 3b, < 0.2 by variant cu tanpane avind A= 0.1.0.2 Wink si, < 0.8 bg = detanta minim’ ine protiele «| _ Planseote spre pocur (ig, 2.1.5) sunt 301°C! sic pierderea de caldurd su Prevazuto cu un strat de termoizolatie feta de acesta in Unectia pardoset on PANNETZA | (caus, conusd de termocentralé, vata in sezonul rece, ereeaza senzata de ZI NAY minerald ete) proteft cu 0 sapa de disconfort. La piciorel caltat coreot vat 3 ciment de 3 cm grosime. (pantofi, ciorapi), transterul termic se 1 4? . face preponderent prin convectie si Fig. 2.1.2. Timplrieexevioar erestre HUG din term z ig ' 4 fereastd sini: b -fereass copia} |S EIS =] af = fereastrd dubli: d- usd viata; e ~ us S 64 % st F TMS : onaca 4 Tete? cerceven:3-geam simp ati || Hist > 4 sau tip 4 = panou opae 4 3 a =| 4 NG NG ly y 1) Z a} 4 ‘eI he 2 4 é oo Sa, \ a b Fig. 2.14. Alcatuiri do plangoe spre terase: > trasd crculabildl 8 ~torasd neerculabl 1 - plangeu din beton armat; 2 - beton de panta; 3 ~ bara contra vaportor; 4 - termoizdatie(polstren, vath mineral te): 5 - strat de dfuzie a vapotior 5 - capa de protect; 7 - hicroizolatie: 8 -nisip; 9 ~ date do mozaic 20 x 20 x 2 em 10-- pets mirgartar; 11 - strat de protect cu foe rellectant; 12 ~ tencuial luivi de plangee spre pod 2 cu polistven sau até mineral: b= cu zgurd expand - 1 planseu din beton armat; 2 - toncuala 2 ~ termoizolatie(polsizen, vat mineral etc) 4 termoizolate (zqura expandat) 5 + Sapa de mortar din ciment. 35lor |. Instalatii de incalzire CTT sues F216 lt do plang peste Pon sola nance: att porn bb pb ermal pli BCA Ish races ptansuta c= termite: spud [pourtmie bade pea 1° rm dn bton ara 2 cp or lard cnet 3 oneal av vet ral terrcie in te Jar 5 puma poser, 8 ert la cent radiatie, iar senzatia de rece depinde de temperatura pardoseli, de tem- peratura aerului in apropierea Pardoseli si de timpul de stationare ig, 2.1.7). La piciorul incditat usor sau descu tranferul temic spre pardoseala se realizeaza, in cea mai mare parte, prin conductie, in functie de temperatura acesteia si de coeficientul de asimilare a calduni la contact ~ b - caracteristic materialului din care este compus stratul superior al pardoseli finite: baVaep Ws MEK] (2.1.4) ~A-- conductivitatea termicd a mate- Fialului (Win i p- densitatea aparent’ a materia hutul ka’, © capacitatea calorica masica, Fig. 2.1.8, Pardoseli rec | la - beton astatic pent hale australe lb - dale din para natrald (marred, bazat| loresie ete: ¢- mozaic: 1 = planseu din beton arma; 2 -beton asta} [3 - mortar mixt de var si ciment) [2 piatra natural: 5 - mazaie ia de contort pentru tal a piciorului inet in functie de tem- peratura pardosetit Jy: 3 durata de stationare pe pardseala (hj temperatura aerula interior t [°C 1 = prea cal 2 admis 3 - coos: la rece: 5 conform datelor din Anexa | [dkkg Kl In functie de valoarea coeficient , pardoselile se pot clasifica din punct de vedere al senzatiei de cald-rece (tab. 2.7.1), Relatia de corespondenta intre coef Cientul b si coeficientul de asimilare se« este: se= [2E-0-a008626 » pwinex] (212) in care % este perioads de osciato «dura a tomperaturiexterioare fp = 24 ore = 86.400 5). in’ categoria pardoselior reci sunt incluse: marmora, patra natural, as- faltul, betonul, mozaicul de ciment, pialra sparté, mozaicul venetian, gre sia, pldcile ceramice etc. (i, 2.18) in categoria pardoselilor calde sunt incluse: parchetul, covorul PYG, mo: chet etc. (fig. 2.1.9). 2.1.1.6 Plangee amplasate pe pamint Sunt prevazute cu un strat ternoizola tor pe toat suprafata sau cel putin pe 0 fisie cu ltimea de 1,0 m pe tot conturul amplasat fie peste placa din belon - sub ppardoseald, fle sub placa din beton Pentru reducerea pierderilor de cAldurd perimetrale, este obligatorie prevederea ‘unui strat termoizolator fa nivelul soclu 2.1.1.7 Perot care separa spatille incalzte de cele adiacente neincalzite ‘sau mult mai pufin incalzite ‘Acesie elemente pot fi sau nu preva- zute cu un strat termoizolator ‘Anumite elemento de mobilor, exempli, dulapurile in_perete de a a ZZ LL WN 2 in A 1 - plonseu din beton armat; 2 termoiztate [chet de 10..20 min rosie Tipul pardoseli dupa senzalia de contort » e Fig. 2.1.5. Pardoseli calde: 2 parchetbpit pe sap de mavtar;b - cover da PVC: ¢ och 3. sap de egalzare; 4 - tamale parchet de 10 sau 17 mm gresime; 5 - covor dia PYG (noleum) de 15 mm erosime, 6 - cover tip mo Goeficient de asimilare Coeficientul de asinilare termi la contact -b- tamed as, ta contact cu talpa [Wisi] (Wim) piciorut Foare cald 350 <3. I Cals 360... 700 30.6.0 | Optimal ~ 700.1050 809.0 | Racores 1050. $400 30.130 | Rece > 1400 a)|. Instalatii de incalzire Capitolul rotectia termica a cadiritor EY biblioteca, pot reprezenta elemente de separare a spatilor interioare cu res fenta la transfer termic si capacitate de acumwlare a calduri, deloc negiiabila in situatia separarii a dou’ spatii de temperaluri ciferite webuie Wala in ‘considerare rezistenta termica introdu- si de un asttel de eloment de mabiler sub forma sumei rezistentelor termice ig. 2.1.10 FRelatia de calcul a rezistentel termice este A= ER,= 48+ 2A, le KNW] (2.1.3) [ | t ala lz ——" Fig. 21.10. Schema de calcula elementetor| de mobile interior pent sepsrareaspatilo| {cu temperaturi diferite | Fig. 2.1.11, Clasiticarea puntilor tormice: ja Zone cu arn eifento la exterior fata ce | tenor: b ~ 2one ew grosins sau/si materiales laterite: c. © - zone eu helucien partite ci Imaterale cer conductvtst cifente: o£ one Gu inca oat en meterene cu con-| lucie corte: a, b, 6, d- punt termnces le. - puny termice punctuate: | 1 punte tonics punctual, 2 ~ agra in| in care: FReste rezistenta termica super cial interioara (R, = 0,125 mK, A, - rezistenta termica specifica prin peretele de len al elementului de mobilen [m°KAN] 2.1.1.8 Consideratii generale privind aleétuirea anvelopei Din punct de vedere termotehnic, elemetele de construct care alc’: ‘ese anvelopa unei cladici sunt realizate din siraturi omogene, cvasiomogene si ‘din punti termice. Straturle omogene au grosime con: slant cu caracteristici_termotehnice uniforme sau care pot fi considerate unitorme, Stratunile evasiomogene sunt alestui te din doua sau mai multe materiale avand conductivtati termice iferite, dar care pot fi considerate ca stratur! lomogene avand conductivitati termice echivalente, Puntile termice (fig. 2.1.11) repre- zinta zone ale anvelopei une’ cladir in care rezistenta termica, altel uniform, este sensibil modificata ca urmare a faptului €8 izotermele nu sunt paralele cu suprafetole elementelor de con: structil. in consecint, fluxul termic altel unidirectional - este sensibil mo- diticat. In zonele puntilor termice se modifica si temperaturile superficale interioare Puntile termice apar datorit: + penetrari partiale sau totale a elementelor de construct perimetrale, ‘cu materiale avand 0 conductivitate lermica diferita; = schimbari grosimil elementulul de cconstructi; = diferentei intre arile suprafetetor intenoare si exterioare, asa cum apar la colturle dintre pereti, precum si la cele dintre pereti si plansee. Din punctul de vedere al lungimil lor, puntle termice se clasific’ in: punt ter- ‘mice finiare; punti termice punctuate, Din punctul de vedere al alcatuit for, puntile termice sunt constructive, realizate prin inclu Zuni locale de materiale avind 0 con- ductivitate termica dlterit = geometnice, realizate ca_urmare a lunor forme geometrice specifice (coltur, schimbiri ale grosimilor et j = mixte, avand ambele caracteristcl de mai sus Influenta puntior termice tiniare si a ‘color punctuale asupra zonelor cu alcatuie omogena se cuantifica, in caloule, prin coeficient iniari res pectiv, prin coeficienti punctuali x, de transfer termic, care amplified sau, in lunele cazuri, ‘diminueazi amploarea fluxului termi¢ unidirectional 2.1.2. Aria anvelopei unei cladivi- A ~ Se calculeaza ca suma tuturor arilor elementelor de construct: perimetrale ale acesteia prin care au loc pierderile de caldura. Suprafetele se deimiteaza prin axele geometrice ale elementelor de construct intetioare si prin felele intenioare ale elementelor de construct perimetrale, 2.1.3. Volumul elidiri - V Roprezinta volumul delimitat pe con: tur de fetele interioare ale clomentelor de construct perimetrale, Volumul Vin: clude atat incaperile incalzite drect {cu elemente de incilzte), ct si inedperile Incdlzite indirect (fri elemente de incalzire), dar la care ealdura patrunde prin peretii adiacenti, lpsiti de o ter- ‘moizolatie sermniicativa. in acest sens ‘se considera ca fécdnd parte din vvolumul clad: camari, debarale, vesti- Dbuluri, holuri de intrare, casa sciril, putul liftului si alte spatii comune. Nu se includ in volurul cid: camercle de pubele, verandele, precum si bal- oandte si logile, chiar in situatia in care fle sunt inchise cu timplirie exterioara 2.1.4. Alegerea elementelor de constructii din punct de vedere termotehnic Se face astfel inca si se reaizeze in principal, urmatoarete: “reaistontatermica minima necesara penta asigurarea cimatu intenor linitarea tual term st economisres energie in expioatarea elicer: ~ evitareacondensiit vaprior de apa pe suprafala nerioara a elemen telor de constructs recstenta la permeabiitae la va ori, pentru lmitarea sau fininarea | Tenomentiai de condeneare a vaporlor | de apa. in intrcrulelementelor do construct stabiitatea termica necesara, att pe timp de lam, e&t si pe timp de De asemenca, la. realzaren unui ftement de constucti perimetral tre- bie avute in vedere urmatoarel: amplasarea strata temoicoltor se face de preferinta spre exteriors ma teriaole cu propriety termoizlatoaro bone, dar fara rezistenta mare la per meabiitate penta vapor, crecaza Condit defavorabile la uta vaporior de apa daca sunt amplasate.cdtre intenor: ele provoaca 0 cadere trusca a curbs! ce temperate prin osimen thementui, nu isa si o eadere cores. punzitoare a presiuni, atfel ca apare Dercolul formar condensatul pe fata rece 8 termoizalatia aa Capitolul 2:Protectia termica a cladirilor 1 Instalatii de inciilzire barierele de vapori, alcatuite din materiale cu rezistenta ‘mare la per- meabilitatea vaporilor de apa, trebuie amplasate pe fata calda a termoizola- tilr ~ pentru caun element usor si fie echivalent cu unul masiv, este necesar ‘5 aib3 0 rezistenta termica sporita cu atat mai mult cu cat este mai usor; - sunt de preferat, in general, solutile {ard straturi de aer neventilat, deoarece prin acestea vaporii de apa tec cu vsurinta, ei neavand, practi, rezistent’ la permeabiltatea vaporilor. 2.2. Dimensionarea elementelor de constructii rimetrale din punct je vedere termotehnic 2.2.1. Obieetivele caleulului termotehnic Verificarea termotehnic’ se face atit la clddirle noi, cat si la cele existente care urmeaza a fi supuse uncr lucrari de reabiltare si de modernizare, in- diferent de sisternul de incalzre utiizat Verificarea termotchnic’ a clidtilor, se face la tre rivelur: pe ansamblul ckidiri, prin verifica rea rezistentelor termice specttice me dil ale tuturor elementelor de construc {il care aleatuiesc anvelopa clades si prin verificarea cuantumului coeficien- tului global de izolare termicd, ambele pe considerente termoenergetice: = pe tivcare incéipere, prin verticarea rezistentelor termice specifice corecta te pe considerente de contort, precum si pentru oblinerea datelor necesare proiectirilinstalatioi de incatzire - verifcdri generale: veriticarea ab. sentei pericolului de condensare a va Porilor de apa pe supratata interioara a elementelor de construct; verifies rea lipsei acumulari de apa de la an la an in structura interioara a elementelor de construct: si eiminarea po tumeziti excesive a materialelor terme ieolante; verificarea stabiltatit termice a elementelor de constructi si a inca perio. Se admite ipoteza ca transteru! ter mic se face in regim stationar pitas 2.22. Calculul termotehnic pentru stabilirea grosimit Stratului termoizolator Dimensionarea stratulul termoizolator la elementele de constructii perimetrale ccupringe a) Determinarea rezistentelor rezstentele termice —minime . din considerente igi co-sanitare si de contort, asitel incat 5 fe imitata diferenta Atpa, intre tem- peratura aerului interior si temperatura superficiala medie a suprafetei interio- are (cont, 2.2.3.2.) rezistentele termice minime nece: Sar€ Pize » din considerente igienico: sanitare §1:de contort, ase! incdt tem pperaturile pe suprafetele interioare, atat Jn cmp curent, cat si in dreptul punti lor termice, sa fie mai mari decait tem: peratura punctului de rou 0, find ev fat aparitia condensatului pe supra fetele interioare (conf. 22.8.2) = rezistentele termice minine, nor- Male Rng in scopul reducerii consu- ‘mului_de energie in exploatare (conf, 22.3.2}, = rezistentele termice specilice co- rectate A’ cu luarea in considerare a influentei puntilor termice, pe fecare element de constructii perimetral (cont 223.1) De asemenea, se fac umatoarele verificari * compararea valorilor F', calculate pentru fiecare incdpere in parte, cu rezistentele termice minime necesare Rime stabilite din considerente igieni- co-sanitare si de contort (cont. 2.2.3.2}, * compararea valorlor rezistentelor termice corectate medi Aj, calculate pentru fiecare element de “constructii | pe ansamblul clidir, cu rezistentele termice minime normate Ay, in ScOpul reducer consumului_de"'energie in exploatare (conf. 2.2.3.2), Rezistentole termice specitice corec: tate RY servese sila: * determinarea coeficientului global de volare termica G sau G1 (cont ormativelor C 107/1.,Normativ privind caleulul coeficientilor globali de izolare: termicd la ctadirle de locuit” si C 107/2 .Normatiy privind caleulul coeficientlor globali de iolare termica la cliditi cu alta destinatie decat cea de locuit"), in scopul stabil nivelului de performan- 18 termotehnicd de ansamblu a clideit si compararii cu. valoarea normati, Stabilta in vederea Imitari consumulu de energie pentru incalzkea clidinior; * calculul necesarviut de caldura, in vederea proiectarii instalatilor “de incaizire b) Doterminarea_temporaturlor pe supratata interioara a elementelor de constructit (utilzind programele de caleul automat}, in vederea: > veriieari riscului de aparitio a condensatutut superficial, prin compa area temperaturlor minimne pe supra- fata interioara t,, jy, Cu temperatura punctului de roud 6, a start acrulai din incapere (determinata in functe de emperaturs si umiditatea relativa a serulut interior); veriicdri conuitilor de contort interior, prin asiqurarea indicitor global de contort termic PMV si PPD, in tunc- tie de temperaturile medi de pe supra: felele interioare ale elementelor de construct, perimetrale (conf, STAS 13149 ,Fizica constructillor. Ambiante termice moderate. Determinarea incici- lor PMV si PPO si nivele de parforman- 18 pentru ambiante") €) Caleulul la dituzia vaporilor de apa prin elementele de construct perime- trale pentru limitarea condensaril vapo- ‘lor de api in interiorul acestora (2.2.5) d) Caleulul fa stablitate termicd a elementelor de construct perimetrale in vederea limitin osciatilor tempera: tuti pe supratata interioard a accstora, precum si a temperatunit aerului interior (conf, 22.6) 22. ter Determinarea rezistenjelor ice specitice ale elementelor de construct opace 2.2.3.1 Reistenfele termice specitice efective Se determina pornind de la cole uni- directionale la care, pentru dotermina- rea rezistentelor termice specifice co- rectate se ia in considerare influenta puntior termice 2.2.3.1. Rezistenta termica specified Unidirectionala - R= Rezistonta termicé specifica unidi rectionalé a unui element de constructi alcatuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene, fara punti texmice, inclusiv, din eventuale straturi de aer neventilat, dispuse perpendicu: lar pe directia fhoxulutermic, se calcu: feaza cu relatia: A= A, + 3A, + 5A, + A, mek @2.n A, si Ri, sunt rezistentele termice supericiale determinate cu relatile R= Va, Ruy= Way in care a, 8i a, te prezinta Coeticienti' de transter termic superficial interior si, respectiv, exte fior: valotte rezistentelor si ale’ coe ientor se considera in. calcule i {unetie de directa si sensu fxului tor mic conform tabelului 2.2.1; la determi area rezistentelor termice ale elemen- telor de construct interioare, pe am- bele suprafete ale elementului se con: sider valor a, = @, = 8 Wink; in spatile neincalzte, indiferent de sensul fluxultermic, se considera a, = 12 Wim = R,~ rezistentele termice ale stratu- tilor de aer neventiate (lab, 222) se jau in funetie de drectia si sensul fluxului termic si de grosimea stratului de 2er; valonile din tabel, din coloana lux termic erizontal* sunt valabile si pent fluxur termiee inclinate eu cel|. Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor Ea ‘mult 30° fata de verticala, iar cele din coloanele tux termic vertical" sunt valabile si pentru fluxuriinctinate cu cel mult 30” fat’ de oizontala (eK /W) R, ~ rezistenta termic’ specific’ a lunul strat omogen al elementului- de constructii se determina cu relatia: aad ImKw] (2.2.2) d- grosimea de calcul a stratut Im A conductivitatea termic’ de cal cul a materialului (Anexa 1) [Wier Relatia 2.2.1 se ulilizeaz’ 51 pentru determinarea rezistentel termice spec- fice in camp curent, a elementelor de cconstructii neomogene (ct punt termi ce), ‘in calculul uniirectional, supratetele izoterme se considera c& sunt paralele ‘cu suprafata elementului de constructi La elementele de constructii cu per- meabiltate la aer ridicati, determina rea rezistentei termice specifice unidi- rectionale se face cu luarea in conside- rate a prevederior STAS 6472/7 Cand existi un oarecare grad de ventilare a spatiului de aer, deci o co- municare cu medil exterior, apar ur matoarele situati Strat de aer foarte slab ventilat cand exista 0 legaturd cu medial exte- in contact Directia si sensu fluxulut termic | + exteriorul \ransfer termie superficial ail we in Wim?-K $i rezistentele termice superticiale Ri/ sein m?-KIW Elemente de constru + pasaje deschise (ganguri) + rosturi deschise Tor prin intermedil unor gui de di mensiuni reduse. Daca inte stratul de er si mediul exterior nu exista nici un strat termoizolant si giurie prevazute sunt asttel dispuse incat s4 nu se poa- 14 naste un curent de aer prin stratul de aer considerat, stratul de aer se poate considera in calcule ca un stat de aer neventilat. + Strat de aer slab ventla, cand stra- tule de ger au legatura cu mediul ex. terior prin intermediul unor quri avand dimensiuni intre $00 si 1500 mmZimn? pentru structuri verticale si intre $00 si 1500 mmm? pentru straturi orizontale jn aceste condi, rezistenta termica a stralului de aer slab ventilat se consi- dora in calcule ca jumatate din valorile prevazule in tabelul 2.2.2; daca re- Zistenta termica A, a staturior ampla~ sate intre stratul de_acr si mediul ex terior depaseste 0,15 m2-K/W, rezis- tenta termica a acestor straturi, care se considera in calcule, se limiteaz’ la valoarea de 0,15 m2K/W, Trebuie s se respecte, de asemenea, condita ca lure s& nu fle dispuse astfl incat sa favorizeze un curent de aer pin stratul de aer considerat. - Strat de aer bine ventilat, cand stratrile de aer au legit cu medit | exterior prin intermediul nor gti care, pentru straturi verticale, depa. ses 1500 mmé/m? si pentru’ straturi Elemente de constructi in contact cu spatir ventilate neincatzte: ‘+ subsolur si pivnite + poduri + balcoane si logit inchise ‘+ rostut inchise ou Tabelul 2.2.2. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate - alle inedpen as wa i ais | 2ano1)| 0.125 | 12/000 zamoae | av0.t26 | 12/0084 soir | 2amosr)| e10,0r | 120,008 (2 Wine K, Rea0,084 KW [ee ae [ 7 0.13 0.13 013 rizontale, 1500 mmt/m?. in aceste Condit rezistenta termica se calculea- 24 atat fara aportul stratulul de aer, cat Si fara cel a straturlor amplasate intre stratul de aer si mediul exterior 2.2.31.2 Rezistenta termica specitica corectat- Rezistenta termicd specie’ corecta 1a se detormina fa olementole de con structi cu aletuire neomogend; ca tine seama de influenta puntior termice supra valoré rezistenei lermice spe cifice determinate pe baza unui calcul Lunidectional in camp curent, respec tiv in zona cu aleature predominant omogena. Rezistenta termica specifica. corec: tata A’ respectv. coeticientul de tran- sfer termic. corectat U" se calculeazé cu telatia genera 11, Sue) RoR A 2X pms 2.23) ~ Reste rezistenta termic specifica Uunidirectionalaaferentaariet A [mew | =F Tungimea puntilor termice finiare de acelasi fel, din cadrul suprafetei A im] Coeficientii specitict liniari si unctuali x de transfer termic aduc 0 Corectis a calculului unidirectional, ti and seama atat de prezenta puntilor termice constructive, cat si de compor- tarea reali, bicimensionala, respectiv, tridimensional, a fluxuluitermic, in 20° nnele de neomogenitate ale elementelor de constructi Se fac urmatoarele precizar |= puntie termice punctuate rezuitate la intersectia unor punt termice liniare, de regula, se neqlieaza in calcule | coeficientii ¥ si X se determin’ pe bbaza_calculului numeric automat al Ccampurilor de temperaturi si el se in- {roduc in relatia (2.2.3) cu somnele tor | algebrice. Semnul (4) reprezinta o +e: ducere a rezistentel termice corectate A fata de rezistenta termica unidivec- fionala A: semnul (.) are o frecvent’ mai redusa si semnifica 0 marie a valor: A’ fata de valoarea R. in © 107/3 Normativ privind calculul termotehnic: al elementelor de constructi ale cladi- filor* si in © 107/5. ,Normativ privine calculul termotehnic 31 elementelor de Cconstructi in contact cu solul", se dau tabele cu coeticientit ¥ si Z pentru o serie de detali utiizate in mod curent: pentu calcule la faze preliminare de proiectare, rezistenta termica speci fica corectata a elementelor de con- {uctii neomogene poate fi determina ‘cu metoda aproximativ’ de calcul data in C 107/3. Se procedeaza astel * se Imparte elementul de construct. EEL cavitoiat Protectia termica a cladirilor Cee Te Ee! 1. Instalatii de incalzire fh straturi paralele cu suprafata ele mmentului si in zone perpendiculare pe Suprafata avestuia, asa gum se arata in fowa 2.2.1. Stratirie se detinesc iU= 1, 2, 3) iar zonete so definese ‘n(m = a, D. 6d). Stature au grosimi 4G. zonele au a Ay, Se calcueaza ile zoneker A, (AA, AL A) si Ponderea acestora ', fata ‘de “aria toate a= DA: fey Ae A (2.2.4) de + fy fot y= 4 (225) bh acest fel, slementul de constructit. 8 fost impart fragmente m, care Sunt omogene din punct de vedere fermic Flecare fragment m, (de ex, ay an 8 By, Dy-non) ae 0 conductivitate ter Micd Any © Grasime d, 0 pondere f, i Srezistenta termica Fh se determina val ‘eaistentei termice (R, fade calcul foarea maxima a ah folosind rela wre} (2.2.6) incare: R.A, R $i R, reprezin\’ re- ‘stenfele termice Ri calculate cu rela- | he21 + se determing rezistentele termice echivalente Fale Necdrui strat neo. = tegen in parte: te +e. a (worm? K] i Re, 22.7) 228) echivalente A 8, cu relat 229) incare X; este conduetivitatea tern a echivalenta a strat j care se cal ‘eax cu tela Fates Aer ites fe lWir) . 7 (2.2.10) bn sceast variant de calcul, siratu- W de aor neventiat webuie $a fi nla. dle cu siratini de Reuistentele termice 5 pot calcula, in varian hs F tmeqy aceleasi dimen 4 22.1. Schema de calcu! pentru de- Mhinarea rezistente termice eortetate R vn metoda aproximativa, Sk siuni, realizate dintr-un material avdind © conduetvate termicd echivatenta due (wink) (2.2.11) R in care A, este rezistenta termic’ a stratului de ber (a? KW} * se calculea2’ valoarea minima a rezistentel tormice Ry, Cu reatia Rams Ret SR,» Rut KO (2.2.12) 7" se ‘calouleaza “rezistonta. termicd specific’ corectath Rca medie antme- tied a valotlor Re si Pr font Roe inp) (22.1) * se calculeazd erowea relativ’ ‘Grupa clidi Destinatia clad Tabob 223, Valorie narmate pent af pa 1 ‘maxima posibila, in procente: Jan —R o [an Fem og] (22.14) [Pat De _exemplu, pentru un raport PoadRnm = 18 eoarea maxima este de 20%, pentru un raport Rid Row = 125. raare maxima este de 11°%, iar penity PrradFm = 2, er0are maxima este de ah, 2.2.1.3 Rezistenta termica specific’ ‘medio - Ri, - Rezistenta termica specifica medio a unui element de constructii se * te Valodi normate At ma, Ik) Tavane Pardosel Clade de locuit, mine, internate ' Spitale, policlnil s. a + Crese, grddinte + Scoli,ticee sa Alte clad social + culturale,cu regim formal de umidtate | * Clidiri sociale cu regim, ridicat de umiditate + Clad de productio cu regim normal de lumiditate _ Gladini de productie cu regim ridicat de umiltate m v 19, inctpere. Tabelul 2.2.4, Tem Unmiditatea telatva a acrului 9, 100 95, 80 este temperatura punctulut de roua corespunzatoare Wit si gy din a0 35 20 25 60 50 50 co | 60 45 My =t-0" 358.4 145 135 + 12.4 +13 +10 +120 10,7|. Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor calculeaza ou relatia: (2.2.15) oz termic _corecta A, (Wir Rezistentele termice medi A, se pot caleuta = pent o inedpere ava suprafete aferente unui aceluiasi ele ment de construct, de exemplu, pere: Pk): in care U;sunt coeficienti de transfer aferenti_suprafetelor Tabelul 22:5, Presiunile dé saturate ale vaporior de apa - p,- penivu diferie temperaiur ale aaruui (Pal : Fractions ae °C ee ~ [a5 “_Presimea de saturate a vapevier de api p, [Pal Fenty domenial de tenperatut do 80 pinta O° ©. ti exterior ta 0 incapere de colt + pentru un nivel al clad pentru ansamblul unei clad 2.23.2 Rezistenje termice speeitice pormate Rezistentele termice specifice etectve, calculate dupa metodologia indicat ka 06 _[__o7 [0s T—08 204 4319 ane 308 2059 nas 2016 3695, sr? cal 630 640 ont dome dé tempat de 0 pan la =20°C 595 592 a 505 484 a5 BaP 202 184 168 153) 139) ier 116 105, 5El Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor 1 Instalatii de incalzire § 2.2.3.1, este necesar a fi comparate eu rezistentele termice specitice normate, ccele care asigurd, pe de © parte, condi file igienico-sanitare si de confor iar, pe de alté parte, reaizeaz economi impor- tante de enargie in exploatare, Accasta 1 face pentru fiecare incapare in parte, respect, pentru ansambiul cbc 2.2.3.2.1 Rezistente termice specitice rnormate pentru asigurarea condittlor igienico-sanitare $i de contort Rezistentele termice specifice nor mate (necesare) se determina asttel i cat 4 se asigure limitarea diferentelor de temperatura fq, intre tempe- ratura aerulul interior fy si temperatura superficiala medie tim corespun- zatoare flecarei incaperi st, tam IK] (2.2.16) Peniru toate Calegorile de cladin, se ccalculeaz’ pent fiecare element de Constructt perimetral rezistenta termi- ‘cA necesari din considerente.ingieni- co-sanitare, Pentru elementele de constructii pace, se utiizeaza relatia: [me Kw] (2.2.17) in care At 2.2.4 in functie de destinatia clad si este data in tabelul e tipul elementului de construct La elementole de constructi care se- para incdperea incalzita de un spatiy neincalait, in loc de valoarea At =f ~ t in relatia 2.2.17 se introduce diterenta de temperatura (t, ~ t), in care t, re prezint3 temperatura in spatiul neineal zit, determinata pe baza unui calcul de bilant termic. La elementele de constructii care se- para inedperea incalzita de un spatiu ‘mai putin incalit, in loc de valoarea At, in relatia (2.2.17) se introduce diferenta dinire cele doua temperaturi interioare wentionale de calcul Rezistentele termice specifice corec- tate A’ ale tuturor elementelor de con- structi perimetrate calculate pentru fie- care incapere in parte, vebuie SA fie ‘mai mari decat rezistentele termice ne esate: Rs [meKAN) (2.2.18) Conditia 2.2.18 se aplica si la ele mentele de construct adiacente rosti tilor iachise, izolate fata de mediul ex lerior, la verificarea termotehnica a ele- mentelor de constructi interioare, spre Incaperile neincalzite sau mai putin in- calzite, precum si la clidinle incalzite cu sobe La elementole de construct ale in caperior in care stationarea oamenilor este de scurta durata (de exempl, 6a: sa Seri, holurile de intrare in clidinle de locuit cle.) valorile Atj., din tabelul 223, se marese cu 1 °C. Pentru inciperile idler do pro ductie cu degajiri importante de cal dura, valoarea i,m, Al Se normeaza, daca este indeplinta una din uematoa rele condi: degafiile de cldura depasese cu ccel putin 50 % necesarul de cild- 18 de calcut Gensitatea fiuxului temic degajat este de cel putin 23 Wim? de ele ment de construct suprafata interioara a elementului de constructi este supusd unui flux radiant permanent sau este spalata de ger uscat si cald Rolatia 2.2.17 nu se aplica fa supra- fetele vitae. Pentru elementele de construct u- soare - cu exceptia suprafetelor vitrate = sunt valabile valoile Pi, de mai jos, prin care se urmareste ase compensa inestia (exprimata prin greutate) redust prin rezistente termice specifice sporite: penlru 20 kg/m? Age = 2.50 meKW ppentry 50 kgim® A = 2.00 m° KAW pentru 100 kgim? Rin. = 1,80 m? KAN pentru 180 koi? Rg = 1,60 m?KW 2.2.3.2.2. Rezistenfe termice specitice hnormate pentru eliminarea condensirii vaporilor de api de pe supratefele interioare So determin’ astel incit $A asigure liitarea temperaturior pe suprafetole interoare ale elementolor de constructi perimetvale sub temperatura punctul e rou 9, atat in cmp curent, cat si Tabelul 2.2.6. Rezistente termice minime Rin ale elementelor de constructi, pe ansamblul cladinlor de locuit ie eae 2 | Tampliie exterioara 3. | Plansee peste ulm Nivel, sub terase sau podur 4 |Planseo peste subsoluri neincalaite si pivnite - Pereti adiacent rosturilor inchise la pattea inferioara, de exterior (ta bowindouri, ganguri de trecere $.a) 7 _| Placi pe sol (peste GTS) Placi fs partea inferioara a ‘demisolurtor ‘sau a subsolurilor i (sub CTS) Poroti exterior, sub CTS, la demisolurite sau la subsolurl ite Plansce care delimteaza cladiea jn deeptul tutwror puntilor termice 1 (to mim ba ca) 28, [°C] (22.19) Temperatura punctului de roua se poate determina din tabelul 2.2.4, in functie de temperatura interioaré. con- ventional de calcul t, si de umidiatea Telativa a aeruui interior, 9, De asere- rhea, temperatura punctului de rou se poate calcula si astiel: se determina presiunea partial @ vaponilor de apa din inedpere, cu relatia: Pea * a= Bee (Pal (2.2.20) 'p, este presionea de saturate co- respunaatoare temperaturi aac inte- ‘or, conform tabeli 2.2.5 [Pal; “9, = umidtatea relatva a aerubi umed interior (2%); din tabelul 2.25, se determina tem peratura pentru care presiunea partials 2 vaporior de apa, calculata cu relatia 22.20, devine presiune de saturate: valoarea obtinuta este temperatura punctului de roud 9, Temperatura pe suprafata intericara 2 elementelor de construct fra punt termice (sau in campul curent at ele- mentelor de constructi: cu punt termi- Ce) se determing cu relata re) an La elementele de construct adia- cente spatiior neineaite, in locul Valor A= 1, ~ fin eelatia de calcul 2.2.21 se introduce diferenta de tem- peratura (,- (22.21) 120 140 040 “050 200 0 165 1.40 2.00 40 | Seo a 420 480 2.00 naode incalzire Capitolu 2: Protectia termica a cladivilor [ERM jn zona puntilor termice, temperatun le t, Se determina print-un ealcul au wat al cdmpului de temperatur. in mod curent, pentru determinarea tem peraturitor minime f, yp este suficient a se face calculul cimpului plan, bidi mensional, de temperaturi Temperatura superticialé medie ate: rentd suprafete! interioare a unui ele ment de construct se poate determina cu telatia: wet at oe in care A’ este rezistenta termic’ spe- citica corectata, dupa necesita, fie a nei incper, fie a ansamblulul clad, La elementele de constructii adia- ccente spatilor neineaizte, in locul valo. Til At se introduce diferenta de tempe: ratura (,- t,) Cu ajutorul temperaturilor superfcia le medi t,,, determinate cu relatia 2.2.22 se pot calcula si verifica indict global de confort termic PMV si PPD, precum si indicatorii specific discon’ fortului local: temperatura supratete pardoseli, variatia pe verticala a tem: (2.2.29) I coctune oncom lsten collar; 4 beton sieplu: § = mortar ds pal peraturi aerului si asimetia temperatu- fit radiante, in conformtate cu STAS 13149, Pentru toate categorile de clidir, se calcvleaza pentru fiecare element de Construct perimettal rezistenta fermi 64 necesard Rg. y din condita de lim tare a temperaturir superficiale astfot incat s& nu apara fenomenul de con densat pe suprafata interioara a ele rmentelor de construct, cu relata Mt pat imeakrw ait-a) "t-@ (2.2.29) 2.23.23. Rezistonte termice specitice normate pentru reducerea consumulut de energie Rezistentole termice medi Rj, pe clidire, pe fiecare element (cont, § 22.3.1) se compara cu rezistentele termice minime Rin, indicate de actele ‘normative in vigoare, astiel incat sa fie indeplinita condita: Rin2 Ry [M2KW] (2.2.24) Pentru cladiile de locuit valorile nor: 288 Hes Fig. 22.2 Scheme pentru exemplul de calcul 1 ‘sectane vertical: 1 beton armat 2 ~ndiele dn ems 3 - pat mate ale rezistentelor minime Ri, se dau in tabelul 2.2.6, Exemplul de calcul 1 Se calculeazi rezistenta termica ‘specifica corectata pentru peretela fextoricr al unet incéperi amplasate ta tuttimul nivel al unei cladin de locuit, folosind metoda de calcul exact’, ou coeficienti specifici liniari si punctual de transfer termic. Dimensiunile si alcaturea peretelui exterior rezulta din sectiunea orizontal’ si din cea verticala care se dau in figura 22.2. Se utlizeaza zidirie din ‘caramizi cu goluri verticale tip GP. avind A= 0,60 Wim, de dimensiuni 240 x 115 x 88 mm si termoizolatie din polistzen celular de 84 mm grosime avind 1 = 0,084 WimK. Se provid agrafe de legitura realizate din otel ‘noxidabil 406/m?. Poretele este tencuit cu mortar avand 3 cm grosime a exterior si 2 cm grosime la interior, eu 2= 0.93 Wink. Termoizolatia terasei este realizat din polistren celular de 10 cm grosime cu A = 0,044 Wim. Tampkiria exte- rioard este dubla din lernn Rezolvare: 1. Pentru determinarearezistenfei termice, specifice unidrectionale R, se aplica relatia 2.2.1 in care valle coeti- Gientilor de transter termic superficial s- au considerat a, = 8 WimeK si a, = 24 Wimek, conform tabelului 2.21, iar valorile ‘coeficientior de conductvitate termica, 2, conform datelor din Anexa | 1 (0355 080 405 1 8 0600 0044 083° 24 = 263 mr K/W Pentru stratul de polistien celular a considerat in calcul grosimea mini- ‘ma posibila, avand in vedere abaterea admis (2 4 mm) fata de grosimea nominala. de 84 mm, 2. Determinarea coeficientilor speci fic nar si punctual de transfer termic Pe baza delalilor din figura 22.2 si din © 107/3, se extrag cooficienti lini ari de transfer termic, pentru grosimea peretelui d= 45 cm si pentru conduc: tivitatea tormica a zidriei 2 0,60 Win-K. Coeticienti ¥ se dau in tabelul 22.7. Pentru detalle .d* si ,e* s-au con siderat valorile YW corespunzioare grosimii a = 10 cm, avand in vedere (68 determinanta din punct de vedere tetmotehnic nu este grosimea plan- seului, ci grosimea consolei din beton armat Coeficientul punctual de transfer termic aterent agratelor metalice ¢ 6 mm ‘se extrage din ,Normativul - © 107/3, pentru d = 45 ¢m si A = 0.60 Wink:| 22 | Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor 1 Instalatii de incalzire Sectians sin figura 2.22 Deal ~Tabelul 22.7. Stabilirea coeficientilor ¥ (pentru exemplulul de calcul 1) ¥ vin K} minal tabla dia Onzontale inersocie pore cu stiicoe cr em Verticale pesete cu em 10 em 1_| Giat a=em 2 = 0,0089 WIK. 3. Determinarea ariei sia lungimilor Din figura 2.2.2, rezula A= 408 - 2825 - 180 - 120 = 9,366 a? J, = 2,825 m 2. 1,20 = 2,40. m, 1, = 4,08 m = 1, = 1.80 Numarul de agrate este 9,386 - 4 = 37 buc (4 bucin*) 4. Determinarea rezistentel termice specitice corectate (R') a peretelul exterior Se utilzeaza relatia 2.2.3: ue tut, Le, Dx RoR A A Lowey = 228540.014009)42,400,15 + +408(1.40s 2743 Wik EX = 37-0,0039 = 0,144 WK 11274340144 “R263 9,366 0,880 10.308 0.688 _W/ nF K 26} 1840, 1640.10) u fereasta Fig. 22.3. Schemele pentru exemplul de cateul 2: |- atctuirea peretelui exterior l- zonele caracteristice ale pereteul exterior impietrea peretets in zone de statu: "seat 12 gor 7 Pt en Collar; 4 - mozaic. 1 sg lig=tts ae K/W 0,688 Exemplul de calcul 2 Se calculeaz’ rezistenta. termica specitica Gorectata A’ pentru peretele exterior al unet ineaperi dintr-o cladire e locult, amplasata in zona climatic’ 1, folosind metoda de caleul aproxima- tiva din anexa H din ,Normativul - C 10775. Peretele exterior este realizat dint-un panou mare prefabricat gi are aleatuirea din figura 2.2.3 1 si I Se verificd dach peretele respect’ incadrarea in valosle normate prevazute 60 actele normative in vigoare, avand in vedere ci amplasamentul ckideii este in zona HI climatica din Romania Rezolvare: 1. Determinarea rezistentei termice specifioe corectate R’ se face aplicands relate 2.2.4,.2.2.13, Dimensiunile panoulul sunt egale cu dimensiunile peretelui exterior, intre h 20 em axele goometrice ale peretior si plan- ‘seelor paraiele cu fluxul termic. Perete le are o siructurd neomogena pe am- bele dicectit si punti termice. Se imparte panoul in zone distincte | din punct de vedere termic, confer | figuri 2.2.3 MI, astet | “a= zona de nervuri (punt termice) in beton armat; bb zona de cimp, alcatuita din mai multe stratur, cu termoizolatia din placi de vata minerala G00; ‘¢- zo0na de imbinare orizontal d- zona de imbinare vertcalé Jn label 22.8 se calculeaza, pe zone, valocie DAL. Caractersticile termotehnice ale ma- terialelor se iau din Anexa I Pentru stratul de mozaic se iau ace- leasi valori ca pentru siratul de beton armat ‘Se calculear’ arile corespunzatoa- re fiecarei zone: zona a (nervur) Agel21,80-0,05)(2-1,800,05}-0,31 m? “zona 4b" (campy: Avel2.0.85-2,55)(1,25 1,90)=5,69 m? Zona .¢" (imbinare orizontal 50.0, 150,54 m? zona .d" (imbinare vertical A=240202,55=1,02 m? AA AAA -0,3148,69 40,544 1,02= =7/56 mF Suprafata opacd a peretel A-3,80.2,70-1,801,20-7,56 m? Veriicare AcAsAgiAtAg ~ Se Calculeaza rezistenfele termice specitice unidrectionale: FAR 0,12540,042-0,N67 mK RoR ae A 18740,167-0:334 meKW zona b* Aye 1,78410,167- 1,951 mEKAW .=0,69710,167-0,864 m?-KW zona." Rye 1.494+0,167=1,661 mK - Se caleuleaza ponderea zonelor cu relatia 2.2.4 (hgura 2.2.3, Il)1. Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor EI 31 69 th 904% 2°? 0,753, 7.86 736 asa 102 t G07 f= —— = 0135: 7.86 7.56 Le hoth Hfe=100 Valoarea maxima a_rezistentei termice se calculeaza cu relatia 22.6, 10081, 0753, 0071, 0135 _ Fic 0,304 * 1951 ‘nasa "1661 =0672 Wine Rose = 1488 eK W asr2 ~ Se caleuaz’ rezistentele termice ale stratulor 1". 5 ig. 2.2.3, Mh 1-100 9550 Wea Be $2 350 wm 162 1 DIY , 0755 , 0206 566 yn Fe 0.024 " 0.024" 0.024 AREY Wi 1620 0088 OOK 1 ayia i winek 2a 18 0 Wi 1620. 0048 00% 1 ogra 0763 ree = 0274 0759 94934 went 0.020 © 0,020 AIS WLR 1620 0.088 1 _ 100 ow oA ca weak 162 Valoarea minima a rezistentei ter ‘mice se calouleaza cu relatia 2.2.12. 1 tote ee zeta | 23,143 =0708 weK/W Se calculeaza rezistenta termica speertica corectata Rca medi aritme 1icd a valorilor Ray St Rg tind re latia 2.2.13: 1488 40.706 _ 2 10 mK 2. Determinarea rezistentei termice necesare se ace ullizdnd relatia 2.2.17: at Mrs unde = 5 20°C ; = 15 °C (eona I lati at = 20 - (15) = 25 K; penta ValOWEA Af jy = 4K (abelLd 223) si WATE, Aig, = 35/84 = 1,09 KW ‘Rezult3 ca se indeplineste conditia dat de relatia 2.2.18: A! > Fee. 2.2.4. Rezistente termice ale supratetelor vitrate Rezistentele termice ale tamplariei exterioare {feresire si usi vitrate) din Jemn, ale luminatoarelor si ale peretilor ‘oxteriori vital sunt date in tabelul 229, Pentru tamplarile metalce simple, realzate din profile din otel, se consi derd urmitoarele rezistente termice: cu 0 foaie de geam simpli | 0.17 meKAW = cu 0 foaie de geam termoizolant R= 0,28 mK Pentru alte tipuri de olemente de | constructit decat cele cuprinse in tabe- lul 2.2.9, rezistentele termice specifice | se determina prin experimentari de ci- tre institute de specialitate | Din considerente de contort interior, | rezistentele termice specifice ale elemen telor de constructie vitrate trebule a fie ‘mai mari decat valorie Ri. din tabelul 2.2.10. De asemenea, din considerente ‘de economie de energie termica, fa et dire de locuit rezistentole termice ale ER, (pentru exemplul de calcul 2) tampléviei exterioare twebuie si fie mai mari decat valerie din tabelul 2.2.6. 2.25. Difuzia vaporilor de apa prin elementele de constructii Comportarea unui element de con structii la difuzia vaporilor de apa este corespunzitoare daci indeplineste condi: cantitatea de apa m,, provenita din ‘condensarea vaporiicr in masa ele mentului deconstruct in perioada rece a anului, este mai mica decat cantitatea de apa m, care s-ar putea evapora in perioada. cada a. anului, adic’: my < (kgime] (2.2.25) NU se admito acumularea progesi: 5, de a un an ia alt, a apei provenite din condensarea vaporilor in interior elementoior de construct. ~ cresterea umiditaii relative masice AW, la sfrsitul perioadei de condensa- re interiara, nu depiseste valoarea maxim admisibilé.AVZson data in tabe Iul 2.2.11, unde: 100m. W100. Wo (2) peste densitatea aparenta a materaiului care s-a umezit prin con densare (agit) ~ dy, grosimea stratului de material in cafe se produce acumutare de apa Im Metodele de calcul care pot fi (2.2.26) | utilzate fa studiul comportamentului felementelor de constructii la difuzia vaporior sunt: = metoda de calcul aproximata baza 1 pe analiza fenomenuluifizic cu valon Densiatea | Grosiea Condvetnitatea Ne Denumirea parent strat tormicd de calcul | R= ak ot stabil ? ¢ a kg/m) to) wink mek onl de nerve (pun Trice) —— - 1] Beton armat oa? [88 Sd tar Bond de cane 1 Beton arial Valé mineral 6100) ©. Zona de imbinare onzontale 1 Beton armat Polistien celular 1. Zona de imbinare vorlicala 1 Beton armat 2 Poitstwentolul 2: Protectia termica a cladirilor |. Instalatii de incalzire medi in ipoteza regimului stationar metoda de caicul in regim real ne: stationar, bazat pe analiza dinamica a fenomenului fizic printr-o metoda cu iferente finite de timp {analiza in timp real jn practica curenta se foloseste cu une rezultate prima metoda Verificdrile se fac fie pe baza caleulului numeric automat, care da drect valotle: my, AW si AWoan, fe manual, prin rezoWvare grafo-anaitica, uulizand relatile de calcul din STAS 647214, Pentru pret exterior ai cladirtor de locuit, realzati dintr-un singur strat lomogen sau cvasiomogen, nu este ne cesar verificarea prin calcul a comportaril la difuzia vaporilor de apa; fac exceptie peretii exterior ai incape: rilor cu umiditati relative ale aerulut in terior de peste 60 % (sauna, uscatori, spalatori, 225.1 Veriticarea grafic a difuziei vaporilor de apa in interiorul elomentelor de construct Etapolo calculului sunt urmatoarel: 4) Se stabilesc rezistentele termice | specifice ale straturilor componente, R,, utllizand relatia 2.2.2. 2) Se stabileste variatia temperaturii in interiotul elementului de constructi, in ipoteza temperaturii exterioare egale cu temperatura medie anuala a perioa- del reci t,,, Care Se considera: pentru Zona t: tem = +10,5 °C pentru zona tl: tem = 49,5 °C pentru zona il: tom = 47,5 °C pentru zona IV ten = +65" Calculele se fac in ipoteza ca ele- mentul de construct este aleatuit din, stratui omogene perpendiculare pe ‘uxul termic. in aceasta ipoteza se pot determina | urmatoarele temperaturi * pe supratata interioara a elementulul de constructi, pe baza relatie! 22.21; * pe supratata exterioara a elemen- tului de constructii cu relatia: we re} (22.27) tert Ata tt. un plan 7 din interior elemen: tului de constructi, cu una din rolatile: Min+3R) pel (2226) cetllas yA) rey 22.29 in care SARs) reprezinté suma rezis: tentelor termice specitice ale statutlor amplasate intre “supratata.interioara, respectv, exterioarh i planul n Temperature dav interioul elementelor de construct: neomogene se pot deter mina prin-un calcul numeric automat al cAmpuli bidimensional de temperatur 3) Se stablese temperatuile medi ale straturilor si, corespunzator acesto- ra, din tabelul 2.2.12, se determina va- lorile coeticientilor de dituzie a vapori- lor de apa M, ae statuiloe componente iar pe ordo nati presiune la vaport 6) Se reprezita grafic cura de va rate a presiunloe de saturate corecta- te ale vaporior de apa io interior ele mentului de Const uctie Pa calcu '4) Se deterring rezistonta la permea- 18 cu relatile umétoare (251) biltate Ia vapor R, a elementolar de peu zona | consinucti, pe baza coeticientilor de eet fuzie a vaporilor de apa M, sia tactorilor | Plawe= Pan +17 sree) (Pal rezistenti Ia permeabiltate ka vapet a (1K) dat in Anexa | utiznd rela ReRisResRe 1 se numese .svaturi groase” Pentru aceste stratur, ia mad simp cal, se considera ca valoare U, este egal cu valoarea coeficientului de asimilare termicd - sa materialulu ‘azunile pentru care se calculeaza cosficientul U, sunt urmatoarele: ~ zona marilo oscilati, care cuprinde fumai primul strat al elementului D,> 1, atunei strat Tea C a faael0 °C, abet Taz ae | uta | les corectia =atZiA/R) (iabel'22.5) Fe} Fe] —— 2340 048 19,52 2271 [a] 0s} i9aa [2260 | Os 28605 | 2 2] 476 | 122 | 2008 % aM 108 1300 ara | i028 | 1252 | iat | 1405.1 | 10.16 iid S| BBS 0,00 | 28 iz0 | 1390.0 + Nes Numar plan separa; P'y-0,P'-, =0,62340- 1404 Pa -0.7-1228,0-860 Pa; P’, rj [Winek] (2.3.6) = Zona marilor oscitati, care cuprin- ‘de primul gi al doilea strat, adic D, + Dy > 1 ArSts ime K] (2 u-u-BSES winek! 23.6) ~ zona marilor oscil, care cuprinde jistraturi din cele n ale elementului de constructi, adic D, + Ds +-.D,, <1 dar D, +O, +... Dy» ¥, atunci Se cal culeazA coeficienti''U, din aproape in aproape, incepand cu stratul (j-1) [WireK] (2.3.7) usu, [Wime.K} (2.3.9) TR - zona marilor oscilatil, care cuprin de toate straturile elementului, adica D, + D, +. + D+. Oy < %, alunci 0 caleuleaza coeficienti U, din aproa- pe in aproape, incepand cu stratul n Re situ VR [Wie] (2.3.10) Pays Uy 1+Roy Us Us [Wime-k} (2.3.11)|. Instalatii de incalzire RS+U wyime.k] (2.3.12) 1H U, La elementele cu stuctura stratfica~ 18 numerotarea straturior se face de la Interior spre exterior Pentru simplificarea calculelor ta straturle Inchise de aer din structura felomentelor de construct se admite c& Su= 051 D=0. Covficientul @, trebuie si respecte valorile normate' din tabelul 2.3.2; in caz contrar, se modifica alcaturea constructiva a elementului de inchidere sau se aloge un sistem adecvat de in caleire Pentru cladinile de locuit din grupa b* (lab. 2.3.2) nu este necesara ve- Iiticarea la stabilitate termica a elemen- telor de construct perimetrale daca sunt indeplinite conditile din. tabelul 233 2.3.4. Stabilitatea termica a incaperilor Inealzite din cladirite eivile Stabilitatea termi’ a incdperilor este un criteria de performant’ superior in Capitolul 2: Protectia termica a cladivilor ER aprecierea confortull ternic, deoarece tine seama si de inluenta elementelor vitrate si a elementelor de compart mentare (pereti interior si plansee) supra amplitudini de osciatie a tem: peraturi aeruluiintericr Stabiltatea termica a incdperiior se caleveaz’ pe timp de vara si po timp de tana, Stuctul stabilitat termice @ une in per inedzite, cu intreruper de tune tionare, pe petioada de ina, este ne- cesar in vederea.veriicdni constructel din punct de vedere al capacititi ei de a mentine variatia temperataiinterioa re, respectiv, de asigurare a amplitud: nil osciatiei temperatuts aeruu interior AA, jn limitele cerute de confortul ter Calculul ampitudin’ de oscilatio a temperaturitinterowre A, se face cu relia _ ali. yes - M este coeficientid de neuni- formitate a cedirit cilduri de. catre ro} 23.13) instalatia de incite, indicat in tabelul 23.1 Q- pierdenile de caldura a incdperi in timp de o ora [V4], (valoare egala cu cedsrea de caldura medio oranda corpunilor de incalzirey: 8, ~ coeficientul de acumulare ter ‘mica @ suprafetelor interioare S, a ele ‘mentulut j calculat cu formula ae [Wine] (2.3.14) Pentru pereti interior’ si plansee, 8, se poate extrage din nomograma din figura 2.3.1, pe baza masei specitice G [kgin?}. Pentru usi si ferestre costi cientii 8; se determina cu formula: k Bea [Winre-Kj (2.3.15) « kyeste coeficientul de transmisie a cAldurit a usilor si ferestrelor (W/m°k] a ~ copficient de corectie, avand va- lorile: 0,70 - pentru incalze cu apa caida; 0,80 - pentru incalzire cu abur, 0,93 pentru incalzire cu aer cald, Valoarea_efectivi a _amplitudini Tabelul 2.3.4. Coefcientl de neunformitate @ cedar clldurit M Cosficientul do Ne ont Tipu sistem de incdlzre neunformitate @ cedsri - _ __ : - calduri M i nese ental au apa avind functionare neinterupts — 2 incalzze cu abur intrerupere 6 Wi os exupere 12 bei 14 oe inerupere 18 Wisi | —s lzke cu api pe apartament (niwupere 6 Wz) ———is— 4 incalzre eu sobe de teracota in un foo pe 2 24 hy ~ I grosimea peretior de 1/2 cara oa __- la grosimea peretior do_1/4 edrimic 09 Observatie: Pentru inealzirea cu sobe de teracota cu doua focuri pe 21 coeficientul M se reduce acta. ~ la sobe avand pereti cu grosimea de 1/2 cardmida de 2,5...3 ori iar la cele cu grosimea peretilor de 1/4 cAramida de 2...2,3 oft la sobe in care antracitul se foloseste drept combustibil, cu 25 % Toi 2.32. Vlorinime nomate pent couicerha sible emi be grupe de clade Nr Elementul de inchidere Grupa de cladire b Pereti exteriori - - 5 Planseu terasa (ald) s | = | Planseu de pod - - — Intradosul acoperisurilr terasi cu strat de aer venti 4 8 | fu este necesara veriicarea la stabilitate termica la cladiile de locut Elementul de constructie Zana opactt a perelice eerie Pineoul posto ulmul nivelEi Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor | Instalatii de incailzire Tabelul 2.3.4. Valori maxime normate pentru amplitudinea de osciatie a temperaturi interioare Ay. pe gupe de clic 4; normat temperaturit aerulu interior A, caleuia- 1 ca mai sus, se compara eu valoarea normat din tabelul 2.3.4 Byer Armes CC) (23.16) Daca nu'se asigur’ conuitite de sta biltate termica, remedierea situate se poate face astet = pentru o constuctle in curs de proiectare, prin marvea inertiei termice 2 elementelor de constructii sau prin provederea allui regim de functionare a | instalatei de incdtzie; = pentru 0 constucie existent, prin imicgorarea timpuli de intrerupere a functionarii instalatiei de incalere central Exemplul de calcul 4 Se studiazi stabiltatea termica pe timp de lama a peretelui exterior din ‘exemplul de calcul 2 (fig. 2.2.3) Rezolvare: Veriicarea se efectueaza in zona ‘panoului de perete exterior i ‘ealculul maim, Cladirea de lo exterior este analizat, se incadreaza in grupa .b* 4. Conform uliimulul paragraf de la §2.33. se verified daca sunt indepinite Cconditlle puse in tabelul 23.3. D > 3,0 Si» 1,875 mP-KAW pentru care pu este necesara verificarea ta stabiltate termica la clddiile de locult 1a) Utlizand datele din exemplul de ‘se determina: 1488 m2 KW < 1,875 mK (condite nesatistacuta conform tab. 2.3.3), tb) Se determina indicele inertiel ter mice conform § 2.3.2 si relatiei 2.3.2. Coeficienti de asimilare termica ~ ss = al materialelor care intra in alcatuirea panoului, se determina din Anexa | si au urmitoarele: valor = beton amat Sa: vali minerala G100s2y = 0.51 Wim? K - polistien celulars:, = 0.30 Wim! K 2 calculeaza indicele inertiei termi ce pentru fiecare zona in parte: D, = ONG? » 15,96 = 2,565 Dy = 0.117 15.36 + 1,667 -0.51 = 2.67 D; = 0,152 » 15,36 + 0,545 - 0.90 = 2,498 = 0,131 - 15,36 + 1,364 - 0,30 = 2.406 Pentru peretele exterior caleulul se face utlizand relatia 2.3.2: D-(0,.31-2505+5,98-2647 + 15,36 Win? +054 2,498+102 2,406) -2.6 D = 2,60 ~ 3,0 (conditie nesatistacu 18 conform tab, 2.3.3) 2, Determinarea coeficientulul ®, se face utizand formula 2.3.3: ye Ramo Ree me KAW Ry, = Va, = 1/8 = 0,125 meKW Mi = 15 (conform tab. 2.3.1, pentru regim de incdlzie cu apa cald’i pe apartament, cu inrerupere de 6 ore/zi) U, se determina cu relatia 2.35: pentru 5) = 15,96 Wik Reaulta a4 0125+ 19718.36 942 ee (conditie satisfacuta conform tab. 2.3.2) Find satisfacute conditile de stabik- tate termicd ale peretelui exterior, nu mai este necesara verficarea stabiltati termice a incaperi Exemplul de calcul 5 Se verificd la stabilitate termica inca perea din figura 2.3.2 (camera de 2i de la un etaj curent) pe timp de iarnd, ‘Se cunose urmatoarele: - incaperea face parte dintr-un bloc | de locuinta cu structura de rezistenta din pereti structural din beton armat, avand P + 10E. Perett exterior sunt realizati din panouri mari prefabricate jar alcaturea principalelor elemente do inchidere si de ‘compartimentare Sunt redate in figura 2.3.2 “Inealzyea se realzesz4 cu apa caldi pe apartament, cu interupere de 6 ore pe 2 “‘Cladeea este amplasata in local tatea Cluj-Napoca (zona cmati t) Se considera necesarul de cSldira iobal Q~ 400 W Rezolvare: So calculeaz’ ampitudines de sci late a temperaturitaerulut interior pe timp de ein eu testa 23.18 _ aM “yes, unde a= 07, M = 45 (cot tb, 23.1) Valor 6 se eataioans cu velaia aate ae Riv incre P= Va,- VO 0.125 nA 1, so eacleach dupa cum ume la pereti exterior: aviind in vedere A Dy = 0,76 < 1, dar D, + D,= 161> 1 valovile Use calculeaza cu relatia 2.3.6 Grupa de clidre 8 cpu oe °O = 0 (0,12/1,62)15,36 = 1,197 > 1 =» ; tue = 051 Win? 0,049-15,36 40.51 10,049.05 = a peret interior: avand in vedere A D, = 1.33 > 1, valorle U, se calcu teaz8 cu relatia U,= 5) = 15,36 Wim? la tavan’ avand in vedere ca D, = 1,04 > 4, valorle U, se caleuleaza | ew rolatia 2.3.5 U,= 5, = 19.36 WimeK ia pardoseati: avand in vedere c& D, = 0.05 < 1, dar D, + Dy= 157 > 1 valorile Use caleulaa cu relatia 2.36. R, = 0,006 m? KAW; 5, = 8.5 Wine K; 52= 15,86 Win? K 0.006-8.9 + 156 1+-0,006 18,38 wink 14.46 Wim? K Rezult urmatoarele valori corespunzatoare suprafetolor S: la pereti exterior: S = 7,56 mé 1 a5 1/1478 8, 76 Wim" la pereti interior: S) = 25,432.52 + 43,6 + 2:52 - 0.9: 2,1 = 34,20 me 526 wim? 0,1254115,36 la tavan: $= 18,79 m? B,~—___—=5 26 Wink 0,125 +1/15,36 1a: = 18. ~ la pardoss od 9125 +1/18,46 fa Kimplitie exerioard st interioar, Valorie B se calculeazi cu relatia 23.15: 18, 108 + la tamplirie exterioara 519 Wie1. Instalatii d R= 0.43 meKA, S = 2,16 mi? 1.0.43 E 1.08 =2.15 wink ‘+ la tamplarie interioara A= 0.18 m°KMW: S = 1,89 ny 1018 _ 514 108 wie k Capitolul 2: Protectia termica a cladiritor EW) pn 07-48-400 42584 098 tH SECTIUNEA-A 5.40 ® PS EEN EERE EEE ERE 5 100 5, 65 f 260 Fig. 2.2. Carneteristici geomettice gi aleatuiri construct fe pentru elementele de inchidere gi de compartimentare ale camerei de 2i (exemplul de calcul 5) tal de perete interior: B = detal de plaseu curent: C etal de akcitube potete ex terior pe zone: ronaren peroteus exter, 1 — beton atmat: 2 - saps de mortar; 3 - cover PVC: 4 - vata minerala G100; § - potitren| letuir; Cz - camera de 2 S = 18,79 m2, parcosoala: cover PVC. tea termica a incpeni pe timp de iarn’ satis 2.4. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare termica Costicientul global de izolare termi 8 a unei cladii sau a unel parti de cladire reprezinta pierderile de caldura prin elementele de inchidere ale aces~ teia, pentru o diferent de temperatu- ra de 1 °C intre interior si exterior, ra portate la volumul incélzit al acesteia Cosficientul global de izolare termica Un indicator conventional al nive lului de performanta termoenergeticé de larna al nei clad in ansamblut ei, sau a unei parti de cladire distincta din punct de vedere functional Cu ajutorul acestui coeficient, este posibil ca, prin conceptia complex ini- fiala 2 cladiri (configuratie, procent de vitrare, aledturea elementelor de con: structiperimetrale etc.) si prin modul de alcatuire a detalilor, s4 se limiteze pierderile de caldurd 11 exploatare, in vederea reducerii consumulut de ener: gie pentru incalzrea cladilor. Pe ldnga performanta termoenergeti 8 globala, cladivea in ansamblu si ole mentele do inchidere trebuie sa ras und si celorlate criteri de pertor- manta privind atat confortul interior din Punct de vedere termotehnic, cat si transferul de cdlduré si masa prin ele- mentele de inchidere, conform color aratate in § 2.2 si 23. Determinarea si verificarea coeti- lentului global de izolare termica se face pentru etidirle de locuit pe baza prevederilor din normativul C107/1 si pentru celetaite cladiri pe baza preve- erilor din normatival 10772. Determinarea si verificarea Gla cladirile de locuit Prevederile din normativul ©107/1 se aplica la toate tipurilo de claditi de lo- ccuit si anume: = cladiri de locuit individuale (case Unifamiliale, cuplate sau insiruite tip duplex ete) clade: de locut cu mai multe apar- tamente; Amine 31 internate: = unitati de cazare’ din hotelur si motelur Reglementarile se referd ta clidiile noi, cat $i la elddirile existente care ur meaza a fh supuse lucrarllor de reabil tare gi de modernizare. Gkidile de locult cu magazine sau spatii cu alte destinati la anumite nive: luni sunt tuate in considerare exclusiv aceste spatEE cavitotut 2: Protectia termics a cladirilor I. Instalatii de incalzire wul_schimburilor de aer pe or oauit (conform INCERC) | Glasa de Categoria clasa de permesbitate" cladirit | _astipostire” [ndicata—[__ medi Giadin individuale on 138 (case unifamiliale, cuplate tT sau insituite $2.) | aaapostite 0 Clad dubia neadapostite 12 cu mai multe expu- |" moderat adapostite “0g | aparamente noo _|—adipostto 06 (cain, Simp | _neaddposta 10 internate ‘expu- oF L. 05 eadipostta: Glide foarte fnale, cid a periferia orageor sn pet. tmodarat adipostte: Clidi in interior oraselor, cu minimum 2 cide! in apropiee adipose Cid in central oraseor cli in pc * Clasa de permesbiltate ricscata Clic cu tamplivie exterioard fra miu de etancre, race Cori eu imple extra cu gar de etasare (tii cu vntare contoat si cu timplrieextroard previa cu mésul speciale de etancare h in care: = = L, este coeficientul de cuplaj ter TT | oie trae a if Pe) SAT RS = (Ww) (2.4.2) i Or = factorul de corectie a tempera- turlor exterioare; V = volumul interior, incdlzit, al ty | etait}; | re | Ry - fezistonta termi. speciica a Lisp | corectata, medie, pe ansemblul claciri, | | Je a PORE | a” unui element de constucti j t (mek, | JQ, a aman de cones Pa A+ je, avdind reaistenta teed i, ® “n= numérul de schimbue de ae pe Fig. 24.1, Modul de calcula tungimi ora [h} plan ta elaine de toca: Kile elementelor de constructii pe plan; {= deansiun nominae ale] ansamblul cl&diri precum si aria anve- exterior lopei se mésoara pe conturul feelorin- = terioare ale elementetor de construct 24.1.1 Determinarea coeticientului —_perimotrale (ig. 2.4.1 si 24.2) Asa Global efectiv de izolare termici G cum rezult din figura 2.43, dimensiu- Coeficientul global de izolare termicd nile de calcul pe ansambiul cladit se = G - la cladrile de locuit, are in vedere: stabilesc netinand seama de elemente- pierderile de cAldué prin transmisie, le de constructi interioare. alerente tuturor suprafetelor perimetrale —Volumnul interior incalzt al cladint se cae delimiteaza volumul incalzit al calculeaz ca volumul delimitat de an- lain velopa clad = pierderile de caldura aferente unor —Factorul de corectie a temperaturiior Cconditii normale de reimprospatare a exterioare se calculeaz cu relatia acrului interior: Fig. 2.8.2, Modul de calcul al inattimilor ta ‘ladirile de locuit: 2 ~ acopars cu pod sau trast = pierderile de caldura supiimentare 7 (24) 'b~ subsol su so datorate inflated in exces a aeruli I~ dimensiunie nominal ae i exterior, prin rosturle tampliric. in care: T, este tempecatuza in spa- eave, Hii Coeticientul global nu tine seama de ile neincalzite din exteriorul anvelopel, aportul solar si nici de aportul de cal- determinata pe baza unut calcul al poduri: ‘dura datorat ocuparit locuintelor. bilantulul termic, efectuat in cooformi- r= 0,5 Ia rosturi inchise, la subso: Goeficientul global de zolare termicd tate_cuprevederile din normativele luri neincilzite si la pivnite, se calculeaza cu relatia C 107/1 si C 10772 precum sila alte spatii adia- S(t 8) Pentru calcule in faze preliminare de Cente neincalzite sau avand == 41, 04m [Win 24.1) proiectar, valor se pot considera alte destinat F=0,9 la rosturi deschise si la r= 08 la camere de pubele, veran-| Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor El de, balcaane si logit inchise cu Kimplarie exterioar 7+ 09 Ja timpliria exterioard pre- wazuta cu jaluzele la partea exterioara. Rezistentele termice corectate medi Rij, se determina in conformitate cu prevedenie din capitolul 22.3. Pentru primele faze de proiectare, se poate Utiiza metoda de calcul simplificat, in acest caz, influenta puntilor termice se poate evalua printr-o reducere global fa rezistentelor termice unidrectionale {in cmp curent), asttet + ta pereti 20.45 % + la terase si plansee sub poduri 15.25 % + a plansee peste subsoluri si sub bowindour 25.35 % ta rosturt 10.20 % Pentru ultima faza de proiectare, va- lorile Ry, se determina cu un grad mai ridicat de precizie, utitzand metode de calcul cu ajutorul coeticientilor liniari si punctual x de transfer termic. Numarul de schimburi de aer pe ora, 1, 92 ia din tabelul 2.4.1, cu urmatoa rele precizari Valoarea n = 0,5 h reprezinta nu: manul minim de schimburi de aer pe lord necesar pentru reimprospatarea ae tului interior in vederea asigurért unor Condit: normale de ricrocimat, Aveste schimburi normale se realizeaza prin: neetanseitati alo tamplariet, deschiderea ferestrelor si usilor exterioare; sisteme speciale de ventilare na- turalé (clapete reglabile si canale verticale de ventilare pentru elimi- area aerului viciat) ‘+ Piorderile suplimentare de caldura datorate infiltrate’ in exces a aerulul ex- terior sunt o consecinti direct a mo: dului de realizare a etanseltatt rosturior dintre cercevelele si tocunile tamplariei exterioare. Aceste pierderi sunt legate de actiunea vantului, precum si de cu- rent de aer interior’ si exterion, $1 sunt in functie de urmatortfactori; expunerea clidini (simpla sau dubia} sub aspectul inftrtilor de aer, respectiv, cu apartamonte avand feres- tre pe ura sau pe doud fatade: gradul de adipostire a cladii, prin rezistenta unor obstacole in calea van- tului si a curentilor de aer; ~ gradul de permeabilitate a clad, in functie de modul de etangare a tam pliiei exterior. * Valorile n din tabelul 2.4.1 cuprind ambele componente ale naturi pierde- tilor de cildura, astfel incat numarul de schimburi de aer variaza de la valoarea mini de 0,5 hy" (fara ifitratt in ex ces), la valor de 10...144 fn cazul ‘unor infitzatit suplimentare mari © La clidisi avand mai multe felur ‘Numarul 06 GN ivan (wi?) oz “oat sare ou Taio 242 Govt Qobel saad ein Teil SV ckwi OSD Numirulce [AY | GN rival (yum) 0.86 050) de tdmplarit exterioare, valoarea nse determina prin interpolare, in functie de ponderea arilor difertelor tipuri do tamplarit 2.4.1.2 Determinarea coeticientului global normat de izolare termica GN Valoarea este datd in tabelul 2.4.2, in funetie de numdrul de niveluri N side raportul dintre aria anvelopei Asi volumul claditi V. Valorile coeticientilor globali normati sunt valabile pentru toate zonele climatice. 2.4.1.3 Nivelul de izolare termica globala Este corespun of daca se realzea- 1 Peniry alte valon AV si N, se interpoleaz’ tar. 2 La clidrile proiectate dup 1.01.1998, valle GN au fost reduse cu 10% 24 condita: Gs GN [Wime.k] (2.4.4) Posibiltatile de realizare a acestel conditi trebuie sa fie atent analizate inca de la fazele preliminare ale proiec: tului, atunci cand se elaboreaza con: Cceptia complaxa a cladiri, cand inca ‘se mai poate interveni asupra configu rate in plan si pe vertical’ a construc tiei, precum si asupra parametrlor et geometrici Principali factori geometric! care in- fluenteaza coeficientul global G sunt lurmator: * raportul P/A,, in care: P - perime trul clidiri, misurat pe conturul exte- rior al peretilor de fatada: A, = aria i| 36 | Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor L Instalatii de incalzire plan a clidiri, limitata de perimetr + relragerile gabaritice, existenta bowindourilor, precum si alte variatit ale supratetelor A, de la nivel la nivel ‘© gradul de virare, exprimat prin raportut v (245) “Ae in care: ~ A, este aria timpliriei exterioare si a altor suprafete vitrate; A,,~ aria zonelor opace a peretilor exterior 2.4.1.4 Succesiunea catculelor Se recomanda a fi urmatoarea: 1. Stabilirea.planurilor si sectiunilor verticale caracteristice ale clidril, cu precizarea conturului spatilor incalzite 2 Calculul arilor tuturor elementolor abel 2.43, Valoile coetcintior ab. 6. de fn? IW] pontu die de categoria 1, ca ooppare conn de constructi perimetrale A, Caleulul ariel anvelopei A = YA, si a volumului clidirt 4. Determinarea temperaturilor T,, {pain bilant termic), 5, Determinarea factorlor de corectie Determinarea rezistentelor termice corectate medi F, 7, Stabilzea numarulut de schimburi de er pe ord (tab. 2.4.1) 3 Tipul de cide Zona chmati . € a - ‘Spitale 1 2,30 1,50 1,30 crese si i | 2.50, 1,60 | 1.30 polictinici 2,70 1.70) 1,30) : a a 2.90 | 1.80 “1.30 Clad de i 2.0 invatamant w [—250_ si pentru sport - ur 2.70 v 2.90 | Birouri, 1 2.10) cladiri comerciale i 2.30 ssi hoteliere tt 2,50_ Ww “2,70 “Alte eladirt — L - | 1.80" ; {industriale eu 2,00 regien normal de exp.) 2,20 240 lor 2, b, ¢, d, e {m?KAW] pentru clidirle de categoria 2, cu ocupare discontinua Tipul de cladive Zona climatica Policinici, dispensare, crese Clad de invatamant si pentru sport Birouri, lid comerciale si hoteliere Alte cladiri (industriale cu { regim normal de expl.) 0.85 0,70 Tipu “Tabet 24.5. Varo AG ef Wi?) Categoria inertia Indices solar 7, [a] cir eligi termica 20070... 0019 | =0,020 dr pentru sport carecare a Al mica 13 0,06 Alte cladiri medie 010 ise a? 2 [Glia pontra-spart ai sco | oarecare 0.08 0.06 eld arecara 0.04 0.08Capitolul 2; Protectiatermica a cladiitor EE I Instalatii de incalzire 8. Calcul sub forma tabelard a SUaIA.): 9. Se calculeaza: 10. Se calculeazd: A/V si din tabelul 2.42 se obtine valoarea GI. 11. Se compara G cu GN, La prima faz’ de proiectare se reco: manda a se face un prim calcul consi- dorand. valor R;, conform tabelulu! 2.2.7. in functie de valoarea G obtinu- 1a, se actioneaza asupra elementelor de constructi, a gradului de vitare ete 24.1.5 Recomandiri privind unele osibiltapi de imbunatatire a compor- tart termotehnice $i de reducere a valoriicoeticientului globat de izolare termica la cladirile de focult Pentru imbunatatirea comportaril ter motehnice a cladinior de locuit si pen- tru reducerea valorit cosficientulul g bal de izolare termicd, se recomanda aplicarea urmatoarolor masuri 2.4.15.1 La aleatuirea gonerali a cladiri + la stabilcea poztilor si dimensiun: lor timplrie!exterioare se are in vede fe lat ovientarea cardinala, cit si oientarea fat de deectia vanturlor do- minante, tinind seama si de existenta clidrilor invecinate; desi nu se consi- era in calcule,ferestree orientate spre sud au un aport solar semniticaty; * pentru reducerea prerderior de cal dura spre spatile de circulate comund, $e prevad windangur la intra in cl ri, aparate de inchidere automata a uslor de intrare in lic, trmoizolati ka usile de itrare in apartamente, incaltea spatilor comune Ia temperate apro plate de tomporatura cin ocunto ete: * la pereti interior ai caminlor ace site direct, se prevd masuri de termo- izolare 24.182 La aleatuirea elementelor de constructit perimetrate: + se uliizeaza soluti' cu rezistente termice specifice sporite, cu utlizarea materialelor termoizolante eficiente (polistien, vati mineral’ ete.) + se utiizeaza soluti imbunatatite de tamplarie exterioara, cu col pulin 3 ran duri de geamuri sau cu geamuri ter moizolante: * se urmareste eliminarea totaki sau reducerea in cat mal mare masura a puntilor termice de orice fel, in special in zonele de intersecti ale elerentelor de constructii (coltur, soclur, corns, alice), cat si la balcoane, logi, bowin’ dour si In jurul golunior de ferestre si Usi de balcon ete. * se interzice utiizarea. tampliritor ‘cu tocun si cercevele din aluminia tara intreruperea puntior termice. 2 5.3 in vederea reducer initatllor de aer rece: * la tamplaria exterioara se iau mi suri_de elansare corespunzatoare a rostunilor dintre tocuri si conturul gol rilor din peret * se utiizeaza exclusiv tamplitie de buna caltate si prevazuta cu garnituri de etansare + suprafetele vitrate, luminatoarole si tampiaria fxd se prevad cu solutii de fetansare care $8 excluda orice infilrati, * la peretii din panouri mari prefabri cate, rosturile dintre panouri se iau exclusiv de tip ,inchis* si se etangeaza ccu chituri de caltate corespunzatoare care confera 0 sigurant deplind, atat {ata de infitratile de api, cit si fat de infilvatile de aer; * la elementele perimetrale opace nu se utiizeaza soluti constructive carac- terizate print-o permeabiltate la aor ridicat, 2.4.2. Determinarea gi verificarea coeficientului global de izolare termica G1 la cladirite cu alta destinatie decat cea de locuit Prevederile din normativul © 107/2 se aplica la urmatoarele categorii de cladiri cu alld destinatie decat locui rea, al clior regim de inaltime au de- paseste P+ 10E: * cladin de categoria 1, in care intra clidirile cu .ocupare continua si cli file cu .ocupare discontinu® de clas de inertio mare; + clidiri de categoria 2, in care intra cladirle cu ,ocupare discontinu’", cu ‘exceptia celor din clasa de inertie mare, Cladirile cu ,ocupare continua” sunt acole clidii a caror tunctiona | Mtate impune ca temperatura mediului interior sa_nu_scada (in interval! dintre ora 0 si 7) cu mai mult de 7 °C. sub valoarea normala de exploatate Exemplu: cresele, internatele, spita- lele ete. Cladirle cu .ocupare discontinual sunt acele eld a c&ror funetionalita- te permite ca abaterea de la tomper tura normali de exploatare si fie mal mare de 7 °C pe o perioada de 10 ore pe 2i, din care col putin 5 ore in inter valui dintre ora 0 si 7. Exemplu: scolila, amifiteatrele, silile de spectacole, cla dine administrative, restaurantele, cl dine industriale cu unul sau dou schimburi etc,, de clas de inertie me- die si mic’ 2.4.21 Determinarea coeticientului ‘global efectiv de izolare termica G1 Se face utlzand relatia ay Ace] wimek) 246) at [zs] ! jn care V este volumul inealzit al clacit, iar A, +, Ry - determinate pen- tu elementele J ale anyolopel - au aceeasi semnifieatic ca la § 2.4.1.1. 24.22 Determinarea coeticientului {global normat de izolare termica Gtret Se face utilizand relatia: Grer= SAA Aya pe A [Wime.K) (2.4.7) in care: A, este aria supratetelor compo- nente opace ale peretior verticali care fac in planul orizontal un unghi mai mare de 60", aflati in contact cu exte- ‘iorul sau cu un spatiu neincilzt, calcu lata lund in considerare dimensiunie interax (rv ~ A, aria supratetelor planseelor de la ultimul nivel (orizontale sau care fac cu planul orizontal un unghi mai mic de 60"), aflate in contact cu exteriorul sau Cu Un spatiu neincdlit, calculaté iudind in considerare dimensiunile interax [m?}; ‘Ay ~ aria supratetelor inferioare alate in contact cu exteriorul sau cu lum spatiu neincaizit, calculata Iuand in considerare dimensiunle interax. [m2]; ~ P-~ perimetrul exterior al spatiuiui ferent clair alla in contact cu solut sau ingropat {mn ~ Ay aria Supratetelor pereilor rans. | parenti sau translucizi aflai in contact ‘cu exteriorul sau cu un spatiu neincal- Zit, calculati lund in considerare mensiunile nominale ale golului din pe- | rete me: V- volumulinealzt, calculat pe baza dimensiunilor exterioare ale cdi [m a. b. G, d. e coeficienti de control penttu elementele de construct: men: fionate mai sus, ale cror valori sunt date in tabelele 2.4.3 si 2.4.4 in functie dde categoria de cladire (categoria 1 sau 2), tipul de claire si zona climatica. Pentru clidiile la care suprafata pe: relilor transparenti sau transluci2i re- prezinta col putin 90 % din suprafata elementelor verticale de inchidere, coelicientul global de referinta Giret poate fi marit cu 0 cantitate AGIef, a Carel valoare este data in tabelul 2.4.5, in functie de categoria clad de indicele solar J, si de inertia term cAackidii. —* | Incicati prvind determinarea clase’ de inerte termic’ sau a indicelui solar sunt date in anexele normativului © 107/2,