You are on page 1of 22
porale descoper 1, de asemenea, model preund o stare jecare in parte, de starea 10 John Maynard Keynes! | (1883-1946) in a dezvaluit ceva din importanta inzestrari acelui mare adevar, pentru a folosi expresia lui Karl Pearson, teneste ~ ceea ce nu se prea potriveste ima- lor ancestrale cu 0 atentie neobign aceea, regretul pe care-I resimt ca rez fit. S& sperdim ca altcineva va realiza aceasta intreprindere gi sé ne multumim acum cu o fugara privire admirativa asupra pirintilor sai, S-a nascut pe data de 5 iunie 1883, fiul cel mai mare al Adei Florence Keynes odata chiar primar al oragului Cambridge, si un tata cunoscut noua tuturor drept un log trisitura sa eminent englezeascé, cat i elementul siu aristo- cratic - devin si mai limpezi daca adaugim dou’ nume: Eton si King’s College, Cambridge. Cei mai multi dintre noi suntem, profesori, iar profesorii sunt predispusi si exagereze influenta formatoare a educatiei. Dar nimeni nu o va reduce la zero. Mai mult decai Maynard fat pozitiva, Pare s8 se fi bucurat de o carierd academicd cu ade- varat reugits.* in 1905 a fost ales presedint Uniunii Cambridge si, in acelasi an, a reusit si devina cel de-al doi- sprezecelea , Wrangler”. trebuie 8 remarce aceasta ultima dis care nu poate fi obfinutd fard unele inzestriri pentru matema- tic si fra munca grea - munca indeajuns de grea pentru ari care a parcurs aceast’ disciplina sa dobandeascé orice altd abilitate tehnica mai avansata pe care va dori si 0 stépaneasc’. Trebuie si recunoasca inzestrarea ‘matematicd a mintii ce sté la baza partii pur stiintifice a operei lui Keynes, poate chiar urmele unei pregatiri pe jumatate uita- te. Tar uni dintre ei ar putea s& se intrebe de ce s te de curentul economiei matematice care a ci hotarator aproape concomitent cu momentul in care el si-a facut intrarea pentru prima data in domeniu, Aceasta nu este {nsd totul: cu toate ci nu a fost niciodat& complet ostil econo- miei matematice - a acceptat presedi Econometrie ~ mu si-a folosit niciodata intreaga autorit care dispunea in acest domeniu. indemnul care venea de Ia el in aceasta privintd era aproape intotdeauna negativ si, uneori, lor, trida un fel de aversiune. acestei trisdturi mu trebuie cAutati departe. alte ale economiei matematice au statutul a ceea *LaCambrge, student cares din a examen de materatc. 20 | mere nn oes 8 ce in toate domeniile este indeobste cunoscut ca fiind ,stiint puri“, Rezultatele nu au ~ cel putin imediat - nicio legatura cu chestiunile practice. lar chestiunile de politica practic’ nu faceau deca si monopolizeze capacitatile stralucitoare ale lui Keynes. Era mult a disprefui subtilititile logice. Le gusta pana la un anumit unct; intr-o masura chiar si mai mare ‘gi bitea capul cu ele. Dar dincolo de o anumita limita, pe care nu-i lua mult s8 0 i pierdea ribdarea cu ele. Liart pour art nu-si gisea tific. in privinta oricarui alt lucru putea dar in privinfa metodei analitice ~ nu era, Vom vedea ci cele spuse rimén valabile si in privinta altor chestiuni care nu au legituré cu utilizarea matematicilor supe- ioare. Keynes nu se didea inapoi de la a folosi argumente care erau la fel de crude precum cele ale lui Sir Thomas Mun’, daca scopul prea sa justifice acest Iucru. Un englez care a trecut pragul varstei adulte venind din Eton si Cambridge, care era pasionat de politica firli sale, care a cucerit scaunul de presedinte al Uniunii Cambridge in sim- bolicul an 1905 - an ce a marcat sfarsitul unei epoci gi nasterea alteia’ -, de ce un astfel de englez nu s-a angajat in cariera politic&? De ce s-a dus in schimb la Biroul pentru Indii? Multe elemente pro si contra intra intr-o decizie de acest fel, banii printre altele, dar ceva anume in aceasta alegere trebuie sur- prins in mod esenfial: nimeni nu ar fi putut vreodati si dis- cute cu Keynes timp de o ord fara si-si dea seama ci este cel 1, seit economist engl. ste considera fun ite Jota aye 8-8) cece | ALL mai apolitic om din cati se puteau gisi. Jocul interesa aga cu priveste ~ teoria pura per se. Dispundnd de inzestrari destul de neobisnuite pentru polemici si cu o ascutita intuitie a valo- rilor tactice, cu toate acestea pare si fifo insensibil la ispita ~ ri atat de puternica pe cat este ea in Anglia —a fermeca- torului cerc al functiei politice. Partidele insemnau prea putin sau nimic pentru el. Era gata s& coopereze cu oricine igi oferea sprijinul pentru vreo recomandare de-a lui si si din trecut. Dar nu era dispus s8 coopereze cu 01 alte con« steagurilor se pleca chiar mai putin decat in fata oamenilor. Nu era el fécut, prin urmare, pentru rolul de functio public ideal, de la natura facut s8 devind unul important in modelarea istoriei recente a Angl numai asta nu! Politica nu era pe gustul s8lbaticiuni indaratnice — ati negative - aversiunea fata de arena p. aversiunea fata de birocratie — Lau impins spre rolul pentru adevar era ficut, pentru care si-a gasit repede forma se potriveascd in mod desavar Parisit niciodatd de-a lungul viefi. care si nu intuim c&, de la 0 varsté timpurie, si le-a infeles cu adevarat ppe ale sale, Aceasta este de fapt una dintre cheile cele mai importante ale, secretului succesului siu gi, de asemenea, ale secretului fericirii sale - pentru ci, dacd nu ma ingel foarte mult, vi a fost deosebit de fericit. 412 | teem cri May eyes 8 Astfel, dupa doi ani petrecuti la Biroul ps 1906-1908) s-a intors la Universitate, acceptind fellow la King’s College (1909) si gisindu-si repede locul in cercul colegilor sai economisti de la Cambridge si din afara. cum putini oameni au reusit si 0 faci si de care a rimas strans legat pentru urmatorii douazeci de ani. inci mai amin fe imaginea sa de atunci, modul oricérui vizitator aflat in trecere prin Cambridge: imaginea unui tandr profesor uscativ, cu o infatisare ascetic’, ochi scnteietori, concentrat I de serios, vibrand de ceea ce acelui vizitator ii parea nerabdare indbusit, un polemist formidabil pe care nimeni nu-l putea trece cu vederea, pe care toata lumea il respecta, iar unii il indrageau.$ Reputatia sa in primul editor al revist pozitie-cheie in lumea di Edgeworth. A ocupat aceasté ei economice fara intrerupere in vedere durata ocuparii acestei fun: rese si preocupri in mi manta sa editorial este cu adevarat remarcal aproape incredibil’. Nu numai ci a modelat p a revistei gi pe cea a Soci secretar era, ci a facut mult mai mult decat a s-au infiripat din sugestiile lui gi toate au primit, de fapte supuse atentiei pana la punctuatie, cea mai mi atentie critic’.8 Cunoastem cu tofii rezultatele si, cu siguranta, fiecare dintre noi are propria opinie despre ele, Dar am incre- dinfarea ci vorbesc in numele tuturor cénd spun ¢, luat ca intreg, editorul Keynes nu a mai avut un egal de la vremea Pont de Nemours conducea Les Ephémérides Biroul pentru Indii nu era mai mult decat o uceni- ce ce ar fi lasat putine urme intr-o minte mai putin fertila. Este deosebit de graitor, nu numai pentru vigoarea, dar si pentru cu care era inzestrat Keynes, faptul cA lucrul la Biroul pentru Indii a fost roditor in cazul lui: Indian Currency ‘and Finance” a fost prima lui carte si totodata primul lui suc- ces? Cred ci am dreptate si spun ci acest volum a fost cea ‘mai buna opera scrisd in limba englez despre schimbul valu- tar pe baza etalonului aur. Cu toate acestea, mult mai impor- tanta este o rebare care are prea puting legaturd cu meritele acestei performante luate in sine. $i anume: putem deslusi in ea ceva care si trimit la Teoria General? in prefata acestuia din urma, Keynes nu sustine nimic mai mult decat faptul c& doctrina lui din 1936 ii prea a fi ,0 evolutie natural a unei linii de géndire pe care o urma de mai mul ani”, Asupra acestui aspect voi face unele comentarii mai tar- ziu. Dar acum imi voi permite si sustin faptul cé, desi lucrarea din 1913 nu contine niciuna din acele propozitiic volumului din 1936, resimfite ca fiind atat de ,revolutionare”, atitudinea generala pe care a adoptat-o Keynes fati de feno- menele monetare si politica monetar’ anuntat-o in mod clar pe cea din Treatise Administrarea finanjelor nu era pe atunci o noutate, desi- gur — acesta este exact motivul pentru care nu trebuia si fie anunfati ca o mare noutate in anii 1920 si 1930 ~ iar interesul Pree Samuel du Pont de Nemaus 1739-1817), seit economist france. ip saya fost unl te reprezetan doctrine fierate hn MarardReyes, ndlan aren and France Royal coor lucrarea din 1913 a ohn Maynard Keynes, A Teatize on Mone, Macrilar, Lond, pentru problemele Indiei era probabil cea mai bund cale de a congtientiza natura, necesititile si posi limpezimea cu care a evaluat relatiile pe care managementul finanfelor nu numai cu preturile, exporturile siimporturile, dar si cu productia si ocuparea fortei de munca era cu toate acestea ceva nou, ceva care, daci nu a determinat in mod unic, ia conditionat totusi linia de avansare teoretic8. ‘Mai mult decat atat, trebuie si ne aducem aminte cat de strans legati era dezvoltarea sa teoreticit postbelicd de situatiile par- ticulare in care oferea sfaturi practice gi pe care nici el, nici tice ale experientei britanice din ani 1920 la Currency and Finance i veti obtine esenta ideilor keynesiene din 1930. Aceasta afirmatie este moderati. Ag putea si merg, putin mai departe dacd nu mi-ar fi team si cad intr-o eroare care este foarte comuna printre biografi. ticul functionar public cu infatisare academics intr-unul propriu-zis: s-a angajat la Trezorerie. tanice in timpul Primului Razboi Mondial erau extraordinar de ,solide” si emanau o performanti morala de prima marime. Dar nu se remarcau prin originalitate si este posibil ca sclipitorul ténar functionar si-gi fi cApatat aversiu- nea fata de men viziunea Trezoreriei tocmai atunci, aversiune ce a devenit atat de pronuntati mai acestea, serviciile sale erau apreciate, intrucat a fost slujeascd drept Principal Reprezentant al Trezorer Conferinta pentru Pace de la Paris ~ ceea ce ar fi putut repre- zenta o pozitie-cheie daca asa ceva ar fi putut sa existe in orizontul lui Lloyd George ~ si, de asemenea, ca reprezentant al ministrului de Finante in cadrul Consiliului Economic Suprem. insi pentru biograf, mai semnificativa este demisia sa brusc& din iunie 1919 ~ ceva atat de caracteristic pentru omul si pentru tipul de functionar public care era. Multi alti ‘ameni au avut cam aceleasi in cvea ce priveste pacea, dar desigur c& nici nu se punea problema si le si afirme des- his. Keynes era croit insd din alta stofa: si-a dat demisia gi a spus lumii de ce... $i acest pas I-a aruncat direct in braele faimei internation. The Economic Cons bine receptata, in siinsipid pentru a descrie situatia. Cei care nu pot sa infeleags Modul in care norocul si meritul se potenteazi unul pe altul vor spune cu siguranté ci Keynes nu a facut decat si serie ceea ce era pe buzele fiecdrui om de bund era foarte bine plasat pentru a face in aga fel incat protestul ui sa rsune peste tot in lume; c& protestul ca atare, si nu argumentul sau special a fost acela car si fie ascultat cei care aveau urechi si auda gis si mii sic, in momentul apa: existau deja te afirmatii au o doz de adevar. Cu sigu- era 0 oportunitate unica, dar daca alegem — pe baz: acestui puternic argument ~ sa tigdduim ,maretia realiza am putea foarte bine si stergem cu totul aceasta expresie din iei, Pentru c& nu exist realizari marete fra mari ati pregatitoare, inainte de toate, realizarea sa era una moral de curaj. ins& cartea insisi este 0 capodoper’: plina de acea infelepciune Practici cdreia nui lipseste profunzimea, de-o logicd necruti- toare gi cu toate acestea niciodata rece, umana in adeviratul sens al cuvantului, dar niciunde sentimental toate faptele fara regrete zad: dar si fara disperare. Cartea ofera un sfat echilibrat adugat unei analize echilibrate. Este, in ace destigureaz: {nsdgi a expresiei -niciodata scoate in evidenta sim personae tragicul esee else ridicd la indlfimi pe care putini Partea de economie propriu-zisd a cartii, precum si cea din lucrare ce o completeaza {i amendeaza argumentul) este dintre cele mai ‘usoare, si nu avut nevoie de vreun aparat tehnic mai rafinat. Cu toate acestea, exist in ea ceva care ne atrage atentia. inainte de a incepe marea sa lupta de convingere, Keynes a evenimentelor Politice pe care urma si le analizeze. Cu unele mici modificari de frazare, aceasta schif4 ar putea fi rezumata astfel, episod extraordinar’, se evaporau rat, stimulata ~ aga cum fuse- se ~de cresterea rapida a populatiilor si de abundentele opor- de a investi ce erau neincetat recreate de progresele hnologice si de o serie de cuceriri a unor noi surse de hran& si materii prime. in aceste conditii, absorbirea economiilor unei burghezii ce continua si coacd prajituri ,pentra a nu le nicio dificultate. Acum ins (1920), acele impulsuri se epuizau, spiritul antreprenorial stagna, consuma”, nu prezent rau pe cale de disparitie gi, astfel, ale burgheziei isi pierduserd func- oportunitatile de a im deprinderile de a econo tia socials, iar persistenta lor inriutatea, de fapt, lucrurile mai mult decat era necesar. Aici gasim, agadar, originea tezei stagnarii moderne, spre deosebirea de cea pe care, dac vrem, am putea-o gasi la Ricardo. Aici gisim, de asemenea, in forma sa embrionara, este formata din dou’ elemente comple- mentare, ins in mod esential distincte. Prima este viziunea teoreticianului asupra trasdturilor fundamentale ale societatii, asupra a ceea ce este si asupra a ceea ce nu este important in incercarea de ai intelege vi numi ticianului, un aparat prin care acesta isi conceptualizeaza vizi- uunea gi care o transforma pe aceasta din urma in propozitii acele pagini din Economic Consequences le economice ale Patcii) nu gasim nimic din ical Teoriei Generale, dar gisim intreaga viziune lor economice gi sociale pentru care acel aparat reprezintd o completare tehnicd. Teoria General este rezultatul unei indelungate lupte de a face operativd, din punct de vedere ‘acea viziune asupra epocii noastre. Vv Pentru economistii de factura ,stiintifica”, Keynes este, desigur, Keynes din Teoria Generald. Pentru a face dreptate evo- lutiei acelei linii directe care pleacd de la Consequences of the Peace gi se termina cu ea, ale c&rei principale etape sunt mar- cate de citre Tract si de catre Tratat, voi fi nevoit si dau la 0 8 — —_—_—_—=—_———SEE_L;L § | « _ _—_—_———xx_y_[_,_—<—mg-<«CXCis<&«{__..«__—|_,—*~—XsK LG Parte fara milé multe lucruri ce n-ar trebui si rmand neinre- gistrate. Mentiondm, cu toate astea, trei articole care vi Prelungirea Consecintelor!! si trebruie spuse cateva cuvinte despre volumul A Treatise on Probability pe care Keynes | Publicat in 1921. Mi-e teama ci este destul de limpede ce a insemnat Keynes pentru teoria probabilititii, cu toate ca inte- in acest domeniu era mult mai vechi: acesta fusese subiectul disertatiei sale in calitate de fellow. Ceea ce este important pentru noi este urmatorul lucru: ce anume a insem- nat teoria probabilitatii pentru Keynes? Privitd dintr-o laturi subiectiva, pare si fi fost un debuseu pentru ener care nu si-a gisit satisfactia deplina in problemele dome- niului cdruia — tot atat de mult dintr-un simf al datoriei publi- ce, cit gi din motive de gust ~ i-a dedicat o mare parte din impul si puterea sa. Nu avea o parere prea bunii despre posi- tile pur intelectuale ale economiei. Ori de cate ori dorea s& respire aerul marilor indlfimi, ru recurgea la teoria noastri Pura. Avea ceva dintr-un filozof sau epistemolog. il interesa Wittgenstein si a fost un mare prieten al acelui sclipitor gin- ditor care a murit in floarea varst memorie a ridicat un monument fermecator.12 Dar nicio atitu- dine de simplu discipol receptiv nu ar fi putut mulfumi! De aceea, avea nevoie de un zbor al lui. Este extrem de graitor pentru structura mint a produs ceea ce ~ vazutd din perspectiva din care incerc eu si © vad ~ era fra indoiala o performanta sclipitoate, orice ar avea de spus despre acest lucru specialistii, mai ales specialigtii din afara Cambridge-ului, Aluneciim de la opera la om. Si folosim deci aceasté opor- tunitate pentru a-l privi mai indeaproape! Se intorsese la King’s College gi la tiparele vietii sale de dinaintea rzboiu Dar acum tiparele a fost dezvoltate si lingite. A continual fie un profesor acti functia importants (si laborioasa) de trezorier, curand casa din Londra, Gordon Square numarul 46, a devenit cel de-al doilea resat de si apoi presedin- The Nation ~ ziar ce a absorbit pe Athenaeum si a fu cu The New Statesman (The New Statesman and Nation) ~ ctee care a directionat un flux de articole att de consis carter general. A deveni ot ma de asemenea, presedinte al nale de Asigurare Reciproca pe Viata (1921- 1938) c&reia i-a dedicat mult timp si a condus o companie de investtii,céstigénd un venit considerabil din astfel de indelet- nu era nicio contradictie in mod onest, confortul unei locuinte cum se cuvine. lar {in anii 1920 obisnuia si spund nu mai putin franc c& niciod nu ar accepta un post de profesor, intrucat nu si-ar permite si tovaris de drum potrivit si un camarad devotat ~ la bine si Ja ru" ~ pana la capa. Aceasti combinatie de acti a pus 3 energie in fiecare dintre ele ca gi cand ar fi fost vorba de o singura ocupatie. Dorinfa si capacitatea sa pentru munca ficient’ depasesc orice inchipuire, iar puterea sa de concentrare asupra a ceea ce lucra in acel moment era cu adevarat titanic&: facea totul cu mintea complet eliberati de orice alte griji. Stia ce inseamna sa fii obosit, dar nu pare si fi cunoscut acei timpi morti ai tristefi si ai lipsei de scop. Natura obisnuieste s& aducé doua pedepse diferite asupra acelora ce incearc’ si- de energie pana la Ina dintre aceste pedepse a cAzut si asupra tea muncii sale suferea din cauza cantitati simu numai in ceea ce priveste forma: o mare parte a operei sale secundare trideaz urmele unei anumite preci © parte a operei sale principale ~ urmele unor neincetate intre- Tuperi ce-i afectau cresterea, Cine nu reuseste si realizeze acest lucru ~ sé-si dea seama ci se afla in fata unei opere céreia nu i-a fost niciodata ingiduit s8 se maturizeze, care niciodaté nu a primit ultimele retusuri ~ nu va aprecia vreodati la adeva- rata valoare capaci eneral, gsim ceva neomenes¢ in acele masini umane ce-si folosesc pand la capt fiecare particica din energia de care dispun. Astfel de oameni sunt in mare parte preocupati, inac- lor personale. Munca lore interes nu exist pentru numai interese dintre cele mai superficiale. Dar Keynes era exact opusul tuturor acestora: era cel mai agreabil om pe care nicl putem imagina ~ placut, amabil si binedispus, exact aga ‘cum sunt cei care manifesta aceste calititi, neavand nimic pe suflet, sil ckrui principiu este acela de a nu permite niciunei reocupari proprii si degenereze in munca. Era un om afec- tuos; era oricdnd gata si participe cu un interes amical la unile, interesele si necazurile altora; era generos, $i nu numai cu banii; era social si vorbea bucura de conversat nevoie de timp pentru a fi dobandit. Spre exemplu, refuza si se ageze la masé, in ciuda protestelor telegrafice pana ce oaspetele lui, refinut de ceata din Canal, m aparitia la ora patru dupa-mass. Interesele sale extracurriculare erau numeroase, fiecare din- tre ele fiind urmarit cu o ravna voioass. Dar aceasta nu e tot inca o data, sunt destul de multi oameni care, in ciuda unor activitaticare-i absorb, se bucura de unele activitati recreative tr-un mod pasiv. Nuanta keynesiand era data de faptul ci, iubea cartile vechi, detaliile caracterelor, vie- subtilititile disputelor bibliografi tilor si gandurilor oamenilor din trecut. Multi oameni impar- tgesc acest gust, ce e posibil sii fi fost cultivat de ingredientele lasice ale educatiei sale. Dar ori de céte ori se lisa in voia aracteristica. $i datorim acestui hobby cateva clarificairi deloc importanfa in privinta unor controverse de istorie Era, de asemenea, un iubitor si, pana la un anumit punct, un bun cunoscator al picturii si colectionar. Se bucura cu adevarat de o pies bund de teatru, fondand gi finantand generos Teat la el, redactat la repezeala si in mod sigur cu un umor de te: , Drag... dacd doresti sa stii ce-mi ocupa sa ce MB intore la drumul principal. Asa cum s-a afirmat mai sus, ne vom opri prima data asupra studiului A Tract on Monetary Reform (1923). De vreme ce, in ceea ce-l priveste pe Keynes, in cazul altor economisti ag considera c& reprezinta o ofensé, anume si-i invit pe cititori si arunce o privire inainte de toate asupra lucrurilor pentru care pleda Keynes. in esenta, el sus- tinea area nivelului pretului de pe piata interna cu sco- pul de a stabiliza acordand de asemenea o atentie secundara mijloacelor prin care fluctuatiile de scurta duratd ale valutei strine sa fie tem- perate. Pentru a realiza acest hucru, el a ficut urmatoarea reco- mandare: sistemul monetar creat de necesitatile razboiul trebui transformat pent pe timp de pace, cea m: Oferite — cu o evident’ agitatie ce nu-i era deloc proprie — fiind separarea emiterii banilor tiparifi de rezerva de aur pe care, cu toate acestea, dorea si o mentina si c&reia era nerabdator sisi sublinieze importanta. ‘Sunt dou’ lucruri care ar trebui observate cu atentie in aceasti recomandare: primul, calitatea sa specific englezeascé; al doilea, din perspectiva intereselor de scurtl durata ale Angliei si aviind in vedere tipul de consilier britanic care era ~ intelepciu- nea sobra gi conservatorismul.16 Nu poate fi indeajuns subli- itotdeauna situatia chiar gi cand era adresat altor nafiuni. Cu exceptia unora dintre gusturile sale estetice, era neobisnuit de insular”, chiar si in filozofie, dar niciunde atét de mult ca in economie. Era, de asemenea, un patriot inflacdrat — de un patriotism care, cu adevarat, nu era mai puternic pentru a imprima o anumit lui $i pentru a exclude o intelegere dep! de asemenea, americane). Asemenea negustor de moda veche, el dadea intotdeauna adevarului si intelepciu- © dimensiune universali.1” Dar nu ne putem opti aici. Pentru a putea localiza perspectiva din care izvora sfatul sdu este in plus necesar si ne aducem aminte c& el apar- i de varf a Angliei, neatasat unor clase sau telor! Dar cazul Angliei avea o particular sata: ea nu a iesit din acest rizboi asa cum o facuse din rizbo- Pentru moment, le favorabile care i se oferiserd, multe dintre ele pentru totdeauna. Nu numai a a se slabise si devenise rigida. Taxele si rata incompatibile cu o dezvoltare viguroass, dar, cu toate acestea, nu se putea face nimic in aceast privinta. ins Keynes nu s-a lsat prada unor regrete zadarnice: nu avea obiceiul si deplan- {ga cea ce nu putea fi schimbat. De asemenea, nu era genul de om care si-si foloseasca intreaga fort a mintii pentru pro- e precum cele privind carbun onstructoare de nave (cu toate ci a dat unele rructura sa socia- lariilor ei erau de viata era in mod esential o filozofie pe termen scurt. Astfel incat s-a intors cu hotirare la singurul , parametru de actiune” ce prea si-i riméng, atat ca englez. obignuit, cat si ca englez aparte, genul acela de englez pe care propria sa viaf& il ilus- treaza— la managementul monetar. Poate credea c& acest lucru ar putea constitui un remediu. Stia cu siguranta c& va alina si 4 o reintoarcere la etalonul aur cu paritatea de dinainte de izboi era mai mult decat Anglia /ui putea s& suporte. Numai de-ar putea fi oamenii convingi de acest lucru, ei ar infelege de asemenea ci keynesianismul ca solutie practica este un risad care nu poate fi transplantat pe pamént strain, intrucat moare gi devine otravitor acolo inainte de a muri. Dar ar intelege in plus c&, lisat in pimant englezesc, acest risad este ceva santos si promite atat rod, cat si umbri. Sa spunem odata pentru totdeauna: toate aceste afirmatii se aplic’ fiecdrui sfat pe care Keynes |-a oferit vreodata. in rest, pledoaria pen- tru managementul monetar din Tract on Monetary Reform era orice altceva numai revolutionard nu! Cu toate acestea, se Punea un nou accent pe el ca instrument al unei terapeutici economice generale. lar preocuparea fat de mecanismul eco- nomisire-investitie razbate din primele randuri ale prefefei gi de-a lungul primului c cu toate cd sarcina ime- iat urmarit’ de autor at si aprofundeze prea mult aceste chestiuni, cartea trideaza un progres si mai apisat spre ideile din Teoria General. Din punct de vedere analitic, Keynes a acceptat teoria can- tititilor care ,este fundamentala. Corespondenta ei cu faptele rnu poate fi pus sub semnul intrebarii” (p. 81). Pentru noi este ‘att mai important s& constientizam faptul c& aceasta accep- tare a teoriei de catre Keynes, depinznd — asa cum se intim- pli - de confuzia foarte comuna dintre teoria cantitatilor gi ecuatia schimbului, avea 0 semnificatie mult mai mici decat ebm Marat eye 818s cma | 425, pare s& aibi, exact la fel cum repudierea de mai tarziu de catre Keynes a teoriei cantititilor inseamna mult mai putin decat pare si insemne. Ceea ce intentiona s& accepte era ecuatia schimbului ~ in forma pe care i-o daduse Scoala de la in consecinta, s-a considerat indreptatit si faca din vitezi - sau k, echivalentul sau in ecuatia de la Cambridge 0 variabilé a problemei monetare, acordandu-i pe bund dreptate incredere Jui Marshall in privinfa acestei ,dezvoltiri a modului traditi- onal de a privi problema” (p. 86). Aceasta este Teoria Prefering fin forma sa embrionar8. Lui Keynes i-a sci- pat faptul c& acestei teori i se poate urmari descendenta cel putin pand la Cantillon si ci fusese dezvoltatd, cu toate ci mijlocului de schimb care este tezau ‘Nu putem aprofunda multe din afirmatile excelente din Tract, e.g, sectiunea magistrala despre Piata la termen a schimburilor si aceea despre Marea Britanie (cap. V, sect. 1) care, oricat ai admira-o, tot ar fi prea putin. Trebuie si ne grabim spre cel de-al doilea popas pe drumul ce duce spre Teoria General: Tratatul despre bani (1930) Cu exceptia volumului Treatise on Probability, Keynes nu a scris nicio alta lucrare in care intentia de a consilia si fie mai putin vizibila decat in Trea observati, nerezumandu . tre alte lucruri, regisim toate principiile esentiale ale acordu- rilor de la Bretton Woods. Ce realizare extraordinara! Aceste doua volume sunt, fara indo e, cea mai ambitioasd cercetare autenticd a lui Keynes, o cercetare atat de £26 | teem cet Mayday 8-1) ‘oare $i, in acelasi timy pacat cd recolta a fost adunat iY, PP. 211-212). Mai mult decat atat, ironia elegant a profesorului Myrd anglo-saxona inuti tea, cartea a reprezentat 0 performanté remarcabild pentru domeniul si epoca sa, insi tot ceea ce pot face este si adun cele mai importante indicatoare care arata drumul care duce la Teoria Generals22 Primul indicator ~ conceperea teo! banilor ca teorie a Intregului proces economic ce urma si fie dezvoltat’ deplin in Teoria Generali. Aceast& conceptie este, in al doilea rand, ‘incorporaté in viziunea sau diagnoza starii contemporane a Procesului economic, viziune ce nu a suferit niciodaté vreo modificare de la Consecinte. Al treilea indicator: economisirea si investitia sunt in mod hotarat separate, aproape la fel de hotarat precum in Teoria Generali, iar cumpatarea privaté este bine conturatd in rolul siu de réufacator al pietei. Keynes recu- noaste c& ideea apare si in opera ,domnului J.A. Hobson gi a (vol. I, p. 179), lucru extrem de semnificativ. $i mai aflam ci o campanie de economisire nu este calea cea mai bund de a reduce rata dobanzii (eg. 9.207), Diferentele de conceptualizare - uneori numai de terminologie - ascund 3 1 ~ in al patrulea rand - argumentul se desf@goara in mare masur. ‘mat inca in vata dobanii si nici prima, nici profiturile nu sunt ined transformate in , productivitatea marginal& a capitalului”. Dar argumentul sugereazi in mod limpede ambii pasi. in al Gincilea rand, accentul pus pe asteptari, pe estimari pesimiste care nu reprezinta inca preferinfa pentru lich speculative, si teoria potrivit céreia o cidere a ratelor salariilor nominale in timpul depresiunii economice (,reducerea pro- ductivitatii marginale a castigurilor salariale) vor tinde si restabileasc’ ed iona asupra dob aii (rata bancari) prin reducerea cererii pentru Circu Industrial” — toate acestea si multe altele (bananele, oala vidu- vei, vasul Danaidelor) pot fi interpretate ca niste prime afir- matii imperfecte si stingace ale tezelor Teoriei Generale. Mi Din orice perspectivi am privi, tratatul nu a fost un esec! Totii-au surprins tezele centrale si, oricare-ar fi fost rezervele, au acordat respectul cuvenit marelui efort al lui Keynes. Chiar si criticile care au lsat urme, precum cea a profesorului Hansen a Ecuatillor Fundamentale® sau critica profesorului von Hayek asupra structurii teoretice de baza a Iui Keynes® au fost, ca o regula general, domolite de un elogiu binemeri- tat. Ins din punctul lui Keynes de vedere a fost un esec - $i ‘nu numai pentru c& receptarea sa nu s-a ridic de succes cu care era obignui reusise 53 lase cu adevarat o urms, Iar motivul nu trebuia Sutat departe: esuase in incercarea de a transmite esenta ‘mesajului s8u personal, Scrisese un tratat si, de dragul perfec- ffuniisistematice,s-a supraincarcat textul cu materiale despre indici de preturi, despre modul de functionare a ratelor ban- care, crearea depozitelor, despre aur gi cate altele — toate aces- tea insd, oricare le-ar fi fost meritele, erau asemandtoare cu doctrina curenta si, astfel, pentru scopul lui, insuficient de bine conturate. Se prinsese in plasa unui aparat tehnic care didea fateu ori de cite ori Keynes incerca si-I determine si produc Propriile lui sensuri. N-ar fi avut niciun rost si incerce si imbunatateascé lucrarea in detaliu, N-ar fi avut niciun rost, de asemenea, si incerce si lupt triva criticilor, trebuind si ceea ce putea face cra si abandoneze totul, de la un capst la altul, si renunte la Propriile loialtati si si 0 ia de la capat. $i a invaat repede Tectia! Desprinzandu-se cu hotirare de epavs, s-a adunat puterile pentru un alt efort ~ cel mai mare travaliu al viefi sale. Cu 0 splendida energie a luat punctele esenfiale ale mesajului siu sia supus mintea sarcinii de a pune la punct un aparat conceptual care s le exprime si ~ pe ct posibil - nimie mai pre satisfactia lui ~ a reusit! Si de indata ce a reusit sa facd acest Iucru, in decembrie 1935, s-aimbricat noua armurd, 2 tras din teacd sabia sia luat pieptis din nou domeniul, afin. mand cu indriznealé cd urma si-i scape pe economisti de erori care au rimas timp de o suté cincizeci de ani in picioare $i ci iiva conduce pe pimantul fagiduinfei, acolo unde silisluieste adevarul. Cei din jurul lui erau fascinati! in vreme ce Keynes remodela opera, discuta in mod curent despre acest lucru la cursurile sale, in cadrul conversatilor la ,Clubul Keynes” care obignua si se adune in camerele lui de lacolegiul King’s unde avea Toc un foarte viu schimb de idei. ,,Am depins de sfatul pena aa mainonenis | 429 constant $i critica constructiva a domnului R.F. Kahn. O bund parte din aceasta carte nu ar fi Iuat forma pe care a luat-o fara prefata, p. 8). Avand in vedere i Richard Kahn despre ,.Relatia dintre investtile publice si somaj’, publicat in Economic Journal inc din junie 1931, cu siguranti nu vom suspecta cele dowd afirmatii cd ar fi exagerate. in acelagi loc au fost de asemenea recunoscute influentele doamnei Robinson, ale domnului Hawtrey gi ale domnului Harrod. Erau gi alii: printre dintre cei mai promiatori tineri de la Cambridge. $i toti acestia discutau... Franturi din noua lumina au inceput si fie surprin- se de persoane de prin tot Imperi din Statele Unite. \antati! Un val de entuziasm prematur a cuprins lumea economiei. Cand in cele din urmé cartea a apirut, studentii de la Harvard n-au mai putut astepta pand ce cartea avea sa fie disponil lund pentru a grabi procesul si au facut aranjamentele necesare pentru expedierea directa a unui prim lot de exemplare. va. 4 pentru prima dati in roces economic Viziunea sociala dezval Consequences of the Peace, viziunea unui care oportunitajile de a investi descresc, fara ca deprinderile de a economisi si dispars, este implementata teoretic in Teoria sgeneralé a ocupariiforfei de lobainzii si a banilor (Prefaga dataté 13 decembrie 1935) prin intermediul a trei concepte programatice: functia consumulti, functia productivitatii capi- talului si functia preferintei pentru lichidit3ti25 Acestea, impreund cu unitatea de salariu data si cu cantitatea de bani de asemenea data, ,determina” venitul gi ipso facto ocuparea uci eNOS tila as fortei de munc3 (daca gi in masura in care ultima este deter- ‘minata univoc de prima) - marile variabile dependente care trebuiau explicate”. Ce mai delicatesa pentru care trebuie si faci un sos din ingrediente atat de srdcicioase!”” $3 vedem cum a reugit si fac Prima conditie a simplitatii unui model este, desigur, tea viziunii pe care trebuie si 0 implementeze. lar sim- plitatea viziunii este in parte o chestiune de geniu gi, in parte, © chestiune de disponibilitate de a plati preful elementelor din ansamblu ce trebuie sacrificate. Dar daca ne pozitiondm in perspectiva ortodoxiei keynesiene si alegem si-i acceptim viziunea asupra procesului economic al epocii noastre drept darul unui geniu a cérui privire a reugit si treac’ dincolo de invalmageala fenomenelor de suprafafa, ajungand la esentele le ce stau dedesubt, atunci se pot aduce putine obiectii i sale globale care i-a produs rezultatele. De vreme ce cantitatile sau expres exceptia ocuparii fortei de mune’, agre i de asemenea de o analiza monetara si- de vreme ce venitul national este principala variabila - de o analiza “red c& Richard Cantillon a fost primul care a ela- borat o schema pe di 4a analizei globale, monetare sia venitului, schema desenati anterior de Frangois Quesnay in al su tableau économique. Asadar, Quesnay este adevaratul predecesor al lui Keynes gi e interesant de observat faptul ci sale asupra economisirii erau identice cu cele ale lui poate convinge foarte usor de acest lucru cercetnd volumul Iui Quesnay, Maximes". Cu toate acestea, trebuie ad’ugat faptul cX analiza global3 a Teoriei Generale nu este singular’ in literatura modema: facea parte dintr-o familie ce se inmultise foarte rapid 28 * Marimes neales de gouvernement économique un ryaume agile plus structura evitand, pe cat le care apar din analiza procesului 1 exact al sistemului lui Keynes apartine ~ pentru a asteptiri. Dar este adevarat ci el avea 0 aversiune fata de perioade” gi cd igi concentra atentia pe consideratii de ec! bru static. Ceea ce indeparta o important’ barier’ in calea suc- cesului ~ 0 ecuatie de cregtere inci ii ingrozeste pe economisti precum chipul Meduzei (3) Mai mult decat atat, tat modetul ~ cu toate c& nu itotdeauna si argumentul — la o serie de fenomene de scurta i. fn vreme ce punctele (1) si (2) sunt de obicei scoase in iden}, nu pare s& fi constientizat suficient cét de strict loca~ at pe un interval scurt de timp este modelul siu si cit de important este acest fapt pentru intreaga structurd si pentru toate rezultatele Teoriei Generale. Restrictia centrala prevede c& nu numai functiile productiei si nu numai metodele de pro- ductie, dar si cantitatea siale echipamentu- lui si nu se schimbe, o restrictie pe care Keynes nu oboseste 88 i-o aminteasci cititorului la cotiturile principale ale drumu- lui su (vezi, eg, p. 114 gi p. 295)2? spre exemplu, permite tratarea ocupar fiind aproximativ proportion incat una este determinata d limiteaza aplicabilitatea acestei analize la cel mult cdtiva ani -~ poate durata unui ,ciclu de 40 de ani” ~ si, in ceea ce priveste fenomenele, la factorii care ar guverna utilizarea mai mare sau ‘mai mici a aparatului industrial, dac# acesta rimane neschimbat. 422 | ameter schimbirii acestui aparat, ceea ce inseamna fenomenele care domina procesele sistemu- Iu capi in considerare. acest model devine cat se poate de in perioade de depresiune economics, cénd prefe- rinfa pentru lichiditati este, de asemenea, aproape de a deveni lun factor operativ cu drepturi depline. De aceea, profesorul Hicks a avut dreptate denumind economia lui Keynes econo- mia depresiunii economice. Dar, din perspectiva lui Keynes, modelul siu are o justificare in plus datorita tezei stagnarii seculare. Cu toate ci rimane adevarat faptul c& a incercat si implementeze o viziune in mod esenfial pe termen lung prin- tr-un model pe termen scurt, el s-a asigurat, pana la un anumit proces care rimane la sau oscileaz pans la niveluri la care un echilibru stafionar al ocuparii complete a forfei de munci eprezinté limita. Pentru Marx, evolutia capitalismului sfarges- care functioneaza fara piedici. Pentru Keynes, capitalismul sfargeste intr-o stare stationara ce ameninf’ in mod constant 8a se pribuseasc’. Cu toate ci ,teoria pribusirii” lui Keynes este destul de diferité de cea a lui Marx, are o trisitur’ impor- tanta in comun cu cea a celui din urm3:in ambele teorii pribbu- sirea se datoreaza unor cauze inerente functionarii motorului economic, si nu datorita actiunii unor factori exteriori Aceasta trisitur’ calificd in mod firesc teoria lui Keynes pen- tru rolul de ratiune justificatoare a unei optiuni antica (4) In mod cat se poate de constient, Keynes a refuzat si mearga dincolo de elementele ce reprezinta factorii determi- (si ai ocupérii fortei de munca). A usin mod liber c& acestifactori determinanti direcfi care ar putea ,uneori” si fie pri nomice ultime... ar putea fi supusi unei anali sunt, a s8 zic asa, ultimele noastre elemente atomice indepen- 247). Modul de exprimare nu pare si sugereze nimic decat faptul c& orgar ice isi dobandese semnificatia datorita component Dar chestiunea icam foarte ‘mult imaginea noastr asupra lumii ajungand astfel la propo- foarte simple, daci ne multumim cu argumente de genul: date fiind A, B, C... atunci D va depinde de E. Daca A, B, C.. sunt elemente exterioare domeniului aflat in curs de cercetare, rnu se mai poate adauga nimic. Dac’ ins dent mai mi ele econo rezulti de aici despre cine determina pe cine ar putea cu usu- rinfi deveni irefutabile, dobandind aparenta nout: jnsemne mare h teoretizare implicits.® Dar pentru Keynes - ca si pentru Ricardo” ~ argumentele de acest fel nu erau decat procedee de evidentiere: ele slujeau evidentieri denta a unei rela produse alimentare si materii prime - tinand cont de toate vari- al Rata profitului depinde de pretul gréulu (5) Dat fiind faptul c& elementul de baza al Teoriei Generale este reprezentat de puternicul accent pus pe cateva chestiuni care-i pareau lui Keynes afi atat importante, cat si apreciate, putem si descoperim si alte procedee de scoatere in relief in afara celor abia menfionate. Pe doua dintre el observat deja.22 Un altul este ceea ce criticii sunt dispusi si numeascd exageriri — mai mult, exagerari ce nu pot fi reduse Ja un nivel ce poate fi aparat, intrucat rezultatele depind tocmai in discutie erau de fapt indeajuns de importante pen- trua merita sé fie bagate in cap cu forta si aducindu-ne aminte 8 nestemat de fundament nu apai Teoria Generali insisi, ci in scrierile unora dintre adep' Keynes, vom prefui aceasti metoda a condimentarii a ceea ce am descris ca fiind sos rebuie 53 fie de ajuns pentru demonstratie. Primul, asa cum fiecare economist stie - iar dacé nu stie, nu poate sé nu fi aflat dintr-o conversatie cu un om de afaceri ci orice schimbare suficient de generala a ratei salariilor nominale vva influenta preturile in aceeagi directie. Cu toate acestea, eco- nomistii nu obignuiau si dea o atentie deosebiti acestui fapt in lea, fiecare economist ar trebui si i a lui Turgot-Smi II nu era adecvata gi ci, in particular, deci ziile de a economisi i de a investi erau legate unele de altele mult prea strans. Cu toate acestea, daca Keynes ar fi prezentat © afirmatie bine fundamentaté despre adevarata lor relafie, ar fi reusit oare s8 obfina de la noi mai mult decat un mormait genul: Da... aga este... are o oarecare importanta in anumite ice. $i asta?" Al treilea, orice cititor ar trebui ‘A cerceteze paginile 165 si 166 ale Teoriei Generale ~ primel doua pagini ale capitolului 13, asupra ,Teoriei generale a dobanzii”. Ce va gisi acolo? Va descoperi ci teoria ~ potrivit Breia cererea pentru economii a investitorilor in capital fix si oferta de economii determinata de preferinta de timp (,pe care 4) tcemactecnamis | 35, t-o predilectia pentru consum”) echivaleaza cu rata .se prabuseste” pentru c& ,este imposibil si se rata dobanzii numai pe baza cunoasterii acestor doi De este imposibil? Pentru c& decizia de a economisi ‘mod necesar 0 decizie de a investi: trebuie s hui de asemenea in considerare posibilitatea ca aceasta din urma s& nu rezulte sau si nu rezulte de indata. Pot si pariez pe orice ‘cd aceasta imbunatatire perfect rezonabild in confinutul discur- sului curent nu ne-ar fi impresionat prea mult daca el s-ar fi rrebuia si apara in prim-plan preferinta — iar dobanda a pensa pentru ,eliberarea” ~ adica imprumutarea - banilor (lucru care nu poate fi adevarat potrivit celor indicate de pro- priul siu text )~ si asa mai departe intr-o ordine bine cunoscuta pentru a ne pune in garda. Si-am fost pusi in garda nu fara succes. Pentru ci mult mai multi dintre noi vor fi atenti acum la teza potrivit céreia dobinda este un fenomen monetar pur decat erau pregatiti s8 o faci acum treizeci gi cinci de ani {insd existd un singur cuvant in carte ce nu poate fi justificat turmand aceasta argumentatie: cuvantul ,general”. Acele pro- cedee de scoatere in relief — oricat de ireprosabile ar fi din puncte de vedere ~ nu pot decit sa individualizeze si mai mul cazuri foarte speciale. Keynesienii ar putea si susfina ci aceste cazuri speciale reprezinta cazurile reale specifice epocii noastre, Dincolo de asta nu pot si mearga. (6) Pare evident faptul ci Keynes a di te ale sale fara si recurga la tot asa cum a nesocotit ajutorul pe care i bar fi putut acorda imperfectiunile competitiei. Cu toate acestea, in anumite puncte nu a reusit si facd acest lucru, mai ales in punc- tul in care rata dobanzii trebuie si devin’ rigida in directa descendent’ pentru ci elasticitatea cererii de bani a preferintei pentru lichiditate devine acolo infinita. Jar in alte puncte rigi- ditatile stau in asteptare, pentru a fi convocate in cazul in care argumentul principal nu reugeste si convingl. Desigur, este {ntotdeauna posibil si demonstrim ca sistemul economic va ‘neta si functioneze daci un numar suficient dintre organele sale de adaptare sunt paralizate. Keynesienii nu indrigesc aceasta iesire de urgent mai mult decit o fac alti teoreticieni Cu toate acestea, nu este lipsité de importanta. Exemplul clasic ‘este dat sub-ocuparea forfei de munc’ intr-o situatie de echili- bru economic.5$ 7) in sfarsit, trebuie sa atrag atentia asupra sclipitoarei abi- litafi cu care Keynes a prelucrat unele instrumente particulare ale analizei, Admirati, spre exemplu, utiizarea indemanatic’ pe care a dat-o multiplicatorului lui Kahn sau fericita creare a conceptului de cost de utilizare care este atat de folositor in definirea conceptului siu de venit $i ar putea fi consemnat ca onoutate de o oarecare important’. Ceea ce admir cel mai mult Ja aceste clasificiri conceptuale sila altele pe care le-a facut este adeconren lor ele se potrivesc scopului su aga cum o hain bine croita se potriveste corpului 1, tocmai dato- Tit acestei trsaturi, ele au o ut in afara scopuri- lor specifice urmarite de Keynes. Un cutit de fructe este un instrument excelent pentru a decojio para. Cel care- foloseste ‘nsd pentru a tha o fripturd este singurul vinovat pentru rezul- tatele nemulfumitoare. val Succesul Teoriei Generale a fost instantaneu gi, asa cum stim, durabil, Recenziile nefavorabile — si au fost multe —nu au facut decit si ajute. S-a format o scoal’ keynesian’, dar nu o scoala in acel larg inteles al cuvantului in care unii istorici ai econo- miei vorbese de o scoala francezé, germané, italiana, ci una in adevaratul inteles al cuvantului, o entitate sociologicd, adic& un grup care isi afirma loialitatea fat de un Maestru si o Doctrina, avandu-si cercul sau de initiati, propagandistii si, lozincile sale, doctrina sa ezoterica si cea populara, Dar aceasta nu e totul: dincolo de limita keynesianismului ortodox exista © patura larga de admiratori si apoi dincolo de aceasta sunt, de asemenea, cei multi, cei care au absorbit intr-o forma sau alta, cu usurinta sau in sila, ceva din spiritul sau unele dintre elementele particulare ale analizei keynesiene, Nu exist decdt doua cazuri analoge in intreaga istorie a economiei: fiziocratii si marist, Acest lucru este noastere admirativa atat din partea prietenilor, cat si din cea a dusmanilor si, in special, din partea fiecarui profesor care va experimenta influenta stimulatoare a acestuia in clasele sale. Din pacate, nu poate exista nicio indoiald cé, in stiinta econo- mica, un astfel de entuziasm ~ si, in mod corespunzator, aver- siuni atat de puternice ~ rabufnese doar dacé implicatiile politice reale sau presupuse ale mesajului unui analist incing, nefiresc de mult lama rece a analizei. Si aruncim, de aceea, 0 privire asupra pozitiilor ideologice ale cari. Majoritatea ke nesienilor ortodocsi sunt, intr-un fel sau altul, ,radicali". Cel care a scris eseul despre Marea Fam sens comun al cuvantul sine o mare realizare ce merit liers nu era un radical i. Care este acel lucru din e pana la a afirma ca ,,un candidat conse vator ar putea si-si conduci in mare masurs campania elec- torald cu citate din Teoria Generala". Adevarat, dar numai dacd acest candidat stie cum si foloseascd rezervele si nuantirile. 128 | amateur Nar es (Cu sigurant’, Keynes era un avocat mult prea capabil pentru a tigddui vreodatd evidenta. intr-o anumita masurd ~ cu toate & probabil numai intr-o mica masura — succesul sau se dato- reaz tocmai faptului cé, pana le sale cele mai indraieete, nu si neprotejate ~ asa cum criticii neavizati fie ai politicilor, fie ai teoriilor sale sunt gata si descopere pe propria piele 3” Disc Ja nuante: ei vid numai un singur lucru ~ 0 acuzare lansati la adresa economisiri si cumpatarii private si implicatiile pe care aceasti acuzatie le are in privinta economiei dirijate si a ine- galitaii venitului. Pentru a infelege ce inseamna ace: tim faptul c4, in urma unei lungi dezvoltari doctrinale, econo- misitea ajunsese si fie privita ca ultimul stalp de sustinere al argumentatiei burgheze. De fapt, batranul Adam Smith dobo- raise deja aproape tot ceilati piloni: daca fi anatizam argumen- tul mai de aproape - vorbesc, desigur, numai de aspectele ideologice ale sistemuluil séu -, observ ca ele echivaleaza cu 0 condamnare global’ indreptata impots vindolenfi“, negustorilor ,hapsani“ sia ,stapanilor”, insofit’ de un faimos elogiu al cumpatirii, $i aceast’ rimane nota dominanta a unei mari parti din ideologia economica nemar- xisté pana la Keynes. Marshall si Pigou se aflau in aceasta bared. Pentru acestia ~ mai ales pentru ultimul ~era de la sine {nteles ci inegalitatea sau nivelul existent de inegalitate era Dar nu au ajuns pana la a ataca stalpul. Multi dintre cei care au intrat in cAmpul predarii sau cer- cetdrii in anii 1920 si 1930 renuntasers la credi burgheza asupra vietii si in sistemul ei de valori. Multi dintre ci igi bteau joc de mobilul profitului si de elementul perfor- ‘mantei personale ca parte a procesului capitalist. Dar atata timp cat nu imbratisau socialismul pur, ined trebuiau sa tind i nu se uit’ lucru trebuie s& amin- va mosierilor fn Mays 882-284) ama commigs | 439 cont de economisire — fiind sub ameninfarea de a-si pierde demnitatea in propriti lor ochi si de a se situa in ceea ce Keynes a denumit atat de expresiv ,.umea subteran3” a economistu- pus in brate a distrus ele- ind, dac& nu el insugi mecanicist, cel , dar, de asemenea, a doborat stalpul la pamant. O doctrind care nu sustine propriu-2is, dar care poate fi facutd s& afirme gi incearci si economiseasca tributia ine- 38 Aceasta este astfel, afirmatia nu este nepotrivitd. Aceasta si numai aceasta expl Ja. un anumit pun ic schimbarea atitudit care nu poate fi inteleasi sau justificata de vreun argument stiintific: Dar cu toate ci acest inveligatractiv a facut ca darul pe care Keynes |-a oferit stiintei economice sa fie acceptat mai ugor de lui. Dar Keynes a rupt lanturile! in sfarsit, ni insusi. inainte ca Teoria Generali si-i facd aparitia, stinta eco- nomiei devenise tot mai complexa si tot mai putin capabila de a da rispunsuri nemijlocite unor intrebari directe. Teoria Generali parea ci-i red inci o data simplitatea gi c&-i permite lui s8 ofere din nou sfaturi pe care toata lumea s& Je poatd intelege. Dar, exact ca gi in cazul economi era suficient de complex pentru asi atrage ~ chiar pentru a-i inspira ~ pe cei sofisticati. Acelasi sistem care a vorbit atat de bine pe limba celor neinstruiti s-a dovedit a fi destul de bun care se ridica. Unele dintre ele au simtit - si inc’ simt din cate stiu ~ c& orice alti oper ,teoretic&” ar trebui aruncati la gunoi. $i toate i-au adus omagii unui om care le-a daruit un it pentru a critica gi pentru ~ omului a cdrui oper’ simbolizeaza cel putin, cu toate ci ar putea si nu intruchipeze, cea ce doreau si fie facut. Si chiar cei care isi aflasera scopul dinainte gi asupra carora Teoria Generala nu a avut nicio influent in anii de formare, au mi-o adresase: Ea [Teoria Gen completeazi ceea ce gandirea si metodele noastre de analizi fost altminteri, Ea nu ca suntem de acord sau nu, aceasta exprima foarte bine aspectul esenfial al realizarii lui special explici de ce critica ostilé, chiar dacd are Keynes. succes particulare, este cu toate acestea loviturd de moarte structuriica intreg. Ca gi in cazul lui Marx, Keynes poate fi admirat, chiar daci putea fi considerata gresit gi fiecare ingelitoare Nu voi da o nota Teo werale ca si cand ar fi vorba de lucrarea unui student. Mai mult decat atat, nu cred 9: persoanele la care cineva s-ar putea ‘gandi pentru o comparatie sunt prea diferite pentru a putea fi Puse pe cantar. Orice sar intampla cu doctrina, amintirea omului va dainui, depasind atat keynesianismul, cat si reactia impotriva lui MA voi rezuma la att. Toti bitilie pe care vi lucrarea ce avea inoagtem nemaipomenita azul rzboinic a trebuit s-o poarte pentru fie si ultima; fiecare cunoaste faptul ci in timpul rzboiului el si-a oferit din nou ajutorul Trezore! (1940) si c& influenta sa a crescut impreund cu cea a lui 7 I, pana cind nimeni nu s-a mai gandit s8 o contest. Fiecare cunoagte onoarea care i-a fost acordata de Camera Lorzilor $i, desigur, a auzit de Planul lui Keynes, de Bretton Woods si de imprumutul englez. ins toate aceste lucruri vor trebui si angajeze eforturile vreunui biograf erudit care dis- pune de toate materialele necesare. rarul mai bine decat o face orice alts Iucrare a lui. fn consecint§, ma eri la ea in mod repetat ‘Scope and Method of Political Economy (1891). Suecesul binemeritat al itoare la problemele pe care le trateazS, incat chiar gi acum cei care studiaz metodologia stintei economice cu greu pot gisi un ‘ghid mai bun Eton a insemnat intotdeauna mult pentru el. Putine dinte distnetile al ciror beneficiar a fost Lau mul terior atat de mult pe cat a facut-o alegerea sa ca reprezentant al profesorilor in Consilial Director al Colegiul Eton, Henry Campbell-Bannerman [presedintele Partidului Liberal, nt] a cstigat alegerile, iar in ianuarie 1906 se infiinta in parlament un Partid al Mun is sprijine inaintea ale- geril de Reprezentare a Muncitorilor, care sa transfor Partidul Munci, nt}, 6. Propria mea intilnie cu Keynes, care mi-a fic dliterits, dateaza abia din 1927. NB Si 1925. A fost urmat de ca intre anii 1925 si 1934, pentra a nul E.A.G, Robinson (care fusese 8. Odats ia explicat cu ribdare unui colabo: modifcarea! {in 1910-1911 a finutcéteva cursuri despre finanfele Indii la London School of Economics. Vezi F.A. Hayek, .The Lon« Economics, 1895-1945", Econom la pp. 26.50 despre Consi iu ei ~ sie judece De vreme ce aceast acuza adusi sincerittii ublicats intro revists asigurdm pe cititor ci pe care ba Clemenceau, vreme ce conturarea caracterului siu face parte din scopull acestei biografit este inc8 o datd necesar si demonstrim ci nu exist absolut potrivit cireia Keynes s-ar fi complicut Poetice” si ci s.a pretins a fi un iniiat al -atcanelor” care nu aveau cum sii fi fost cel mai bun caz, lar osindi pentru o vanitate {in eazul cel mai réu, pentru mai mult decit atét. Dar teste greu de adus. Daca cittorul va face pel la acea schiti construiti cu miiestrie ~ aga cum sper ci 0 va face - va trebui si descopere ci Keynes nu a pretns car fi avut vreo Joh ard ayes 8-18 aerated | 448 strinsi cu ace trei personaje, iar personal s-aintalnit numai oyd George. Nu a spus nimic despre le partculare ale ‘celor patru (cel de-al patrulea era Orlando), cia descris numai citeva rile regulate ale Consiliului Celor Patru, la care, ‘experti de frunte, trebuie si fi paricipat in sale oficiale. Mai mult decatatat, pre Zzentarea pe care a facut-o aspectelor particulare ale pasilor fScuti pe

You might also like