ditura didactica si ped:MINISTERUL EDUCATIE! SI INVATAMINTULUL Prof. dr. doc. ing. ALEXANDRU NEGOITA Prof. dr. ing. VIRGIL FOCSA Prof. dr. ing. ADRIAN RADU Conf. dr. ing. IOAN POP Sef luer. ing. LIVIU TUTU Sef luer. ing. MACEDON DUMITRAS Ing. IOAN NEGOITA Constructii civile BUCURESTIIncrarea 4 fot elaborats att! ap. 1 2 8 7 ph S—prot. ae. eee. Ing. A. Neg gf Ing. 1. Negoi}®s Gap. 5, 6 = pot. dr. ing. "Vault Foesa; Cap. 8, 10, 14 5121 ~ prot, ar. ng, Advian Radu; Cap. 411, 15 $1 20— prof, ar doe. ag. A, NegoHld yet ace ing. Macedon Dumittas; Cap. 12 — prot, Ar. doc, ing A. Newoi{t i get Ir. ng. Liviu Tutu; Cap. 19,16, 17 — prof do, ing, A, Negi 1 cont. Gr. ing. Teen Pop Cap, 18 31 10 ~ prof. er doe, ing, A. Newall, cont dr, ing. Teen Pop 4! Ine. 1. Negoit, Coordonstora tues: prof. doe, Sng, A. Negots Referentstinjiic: cont. img. LORIN DABIJA edactor: ef Wer ing. MARIA DARIE, Teinoredactor: T. BALATTA, Coperta: ant, 0, MAGHERAN PRE Aga CCuraul de construefitcivite urmirese sd dee studen- filor cunogtinfele de baz’ necesare pentru conceptia iintficd, proictarea, alcdtuirea construct’ gi foo sirea rafionald, optima @ elementelor de cinstructit sia gruparitor acestora (denvmite compleze sau subansambluri) in eadrul coneepfici de ansamblu a ladirii, determinaté de vn complies de date five gi economice. Volumul de fad urmareste in’ primul rind analiza cauzaté gi preventarea togied a fenome- nelor care intervin in viata lddiritor, a privcipiitor i legilor de baca, ilustrate prin sobujt representative i numai in al doitea rind parle de detalit construe five, care intregese exemplifiearea practicd. Cureul euprinde aaifel elemente necesare pentru conceptia ‘ilngficd a noitor solupit de atructuri i lomente de constructit efiviente, folosite in condifii variate de eaploatare gi executate eu materiale gi tebnolegit dife- rite, cvidentiind posiiltaite pe care le oferé materia- lele pi tehnologiite noi, moderne de execute Lucrarea cuprinde in acelagi timp 0 tratare sintetied gi unitard a conceptiet elddiritor eivile ow pereti por tanfi din ziddrie, Deton monolit gi elemente prefabri- cate sub aspectul: funcfiune, material, structurd, ca i elemente de mecaniea pi aledtwirea constructiod a sidariilor si peretilor portangi. In aceastl tuerare exist gi unele preoenpari privind interdependenta dintre eladire gi conditiile ei de realizare: tehnologie, corgenizare, economic Cu toate eat objeotul principal at oursului it presinta constructiile civile, uncle parti contin si crnogtinge nuecesare tuturor eonstrucfilor (industriale, agrozooteh nice te.) ca de exemplu: meeania sidariitor, prineipiite gi regulile de aledtuire constructicd a elementelor de constructie, modularea, tolerantele eteAstfel oursul prozintd pentru prima oard intro forma originald, proprie, disciptina de constructié civile, privita pind nu de mult ca 0 disciptind ow caracter descriptiv, on una dintre principatele stiinge tehnice ale construdiilor, ew propriile sale principii i legi ou earacter specific gi folosind cunostinge funda: mentale din multe alte gtiinje, mai alee din mecaniea i fizien construefiior. Cursul se adrercazit studentilor din eeefia de construcfié elvile, industriate si agricole ale facultayit de construefii, dar poate fi folosit de tofi studentii ain sedfiile de construct, oa yi de studengit — arhiteci. Cartea este in acelasi timp wild tuturor arhitecilor gi inginerilor constructori din proiectare si exeoufie, vind de asemenca caracter de manual de reciclare Autorii OUPRINS Cope 5 Partea Inti — ELEMENTE GENERALE DE TEOMIA, SIGURANTA $1 TEHNMIEA CON. StaUCTHLon (Cop. 1, Genera, Alara general eomstrcior teareaesortrctir. Cee teflon + Gainearen comstsililr Cerne funcional Heal ana 1.2, Aletta goer cmaruclr ie Peet Pedal tector! determinant n cocepia' aietuire eos. HEE Pew ots pesty cnt ce: LES. Tipu prnspae de construe ee 13S Elemente eke de comtruehi Capitie ds tai. 13, Gath tenfes pentru coouraci Caltaten construct Jaa Cont tence pont conte 9 slemente de constei 122, Siguanta contretir me TSE Abedels ata emestcr ‘te construct i eins 1.4, Prsspi tmic memes ‘ op. 2. Elemente de siguranta constratilor ‘24, Notisnen de siguran{a, Peto prinelpall a siguan}s 25, Distebafi empire 9 teoretee penta fata principal al sgomp! 28, Concent pivind sguranta constructier. Metode de caeul. S31 Metodo determinate 282. Metoda semiprobabilistes “a sivitor ita 288, Metode provabiste : ‘24, Exprimasea probabilities sgurantl cnstuelir $a coeticenflor de sguranth (Cap, 5. Aeqint ia constr 2.4. Dent Claiearen st gropare acunilor. Sia Denia sete 313 Claticaren actunlor 3:13. Gruparen neil 32, Ince permanente etree’ date prveestit de exp 24" Incttn permanente aeutl tenes 22, Inctrede stot provessat a exploniare 2, Ince te de at ‘39, Detinron states vitvel vin 393, Prestunea ‘wintshs n= S34 Forge im ont. Aaspinsa eli al sisitirtor 33%. Rispona eollan al constructor svelte S36. Inca pelvind calcul conatractir la defiaea Wat) SA, Inciret date dexapacs. S104, Zipada, seaent climatic fre sss S412. Aefiunca‘sapeat suuprs, constractr 2.8, Inne date de temperatura exterioar 6, Acton! sismice =Cap. 4. Coordopaea modu Partes = dou (Cp 8, Migrate alee ‘36.4, setode de ella constranilor la incre sismiee S53. "Graaur de aeismlltate de eaeut at comsteef or S8at Determinaren nearer seismic. az ckie aetlont i omatrui Ay Ares Timetstonale snot alerted elementetor de ensiriete ‘S42, Reon! dia explon Acion ecient : Mo toeranae im cose “A teoaueere, Seurt storie $3 Glontemares sodsnar Det 9 termioctogie 13: Dimenuiont nist! modular unl : A 45 Dimensint coontor cir wt slementel modulate. Regutt pent ain Sea eSrde tmuuretecdiors ss SCL "Regu generate TEE SEBinEr mens eemesttor de" constrict $43, Regul de amplsare ale exclor modulare de tar, : ‘Faarante construc : fa, Desi Lt {B2, Rateren foeraneir th onsirtit — pizica coxstaLeTmLon aMdontders generate = Hn elie lec cotonal tere al ive S12 Gineptat de contre tems 52. Fran aa fad. Leola geberat de transter + SS SR Tanaerat enon construct. : rear esr pncongeci,Coeienal de ‘conduit tere at Tater de coumtucte « 1 5 9.2, Pa rear cr in rein ational tation 59.5: Fe tates term eesti peteabliaten termi elerentle fe constrict : 6.4. Teams ealauel pin conve: $5 Teens eli fn cae BE Tathmint cau! pin rasa sf convectie Ripmuaeomentslr de eomatucie nt 7, Bema eld prin eemense de consi in a : Fenn te Pur pn cdcte stuck mal mae sts paral SEE ROUNIM temic estar de arn perl go trase, : S12 Meastents ce loa eldur rn condeti caster soprati aoe imal deme teres reatnta total eementelo de cots trees im stata " : s ‘58, Trane Sadar pn conic ia uct seat eu pn Wii in Petes ‘irvine sldgeredceutil input trmic. Con la Wt Ao ate etetereaGa deeninaten cracerclortermice ale shinier de Sastre Sita purer : Sina: Contgerait genera : E42: Metede aponimative de cle See ree Papel frm pan cs jura itntela tne ae Sesto elctrce pir. detrminarencnpels trie BAS. Were unnatet reretermie ts sta i soar natal s.10"‘ianamisa edu pn condctc in resin netatons, : sensi agrongatie pnd carcterstce trae ale eetaitcr co true gi netomat ven ee 02 eee tems prin conduc, nein estationa ising diferente ‘tate S11, Umaitagencnstraciler « : te es rltate in consti Acivies spe aia mater te 2, Facts de seinem ape supra constructor» alates ser : “t Umiaten mteratcr de’ coostreit : ese waterineoryteind aie porto deaf. Condensares aportorde apa in evstvctt 3: Gaeatut ta umd steonstetior Godse User te pa 78 st 45 ss © Partes a ap. 7 Zid, Aletare yenerla 3 prope 5.2, Sehiimbol de ae tn, constructs eee SDT Baa tees a schimbatl de ar in inept : SARE Bae te aie permeabitae Ia aera eenctelar de eonsiacie SUBS: Ekle penmani er aeomtrocthon alee drotennlehslementene de construct ‘Coneigeraqit generale = = SSimenlonaree termes pevlilor Beustenta termi a perfor : ‘Rowrtzaven dean} oni trie : 2Mrscerstiile peretior eu punt! termice ‘Flompeltaten apa 2 pereior- : (Cotes in umatat af scopes tes : Acostie elaior 62, Nop de aeustcd : : SUS ea enemen’ fake bt (32. Renala empl senor : 633 Vital ac popngare a unde! ongiudinaté sonore strain imei laste S34 Catnetenstiate de presan,Inensitatesabsorie «sneer $25 Sinctal ex tenomen faologte = " 3, baomotal exterior Cater de apne 2 Roane acm tle neran pin Peel pages pe Da oil caranlor eee etek Ly rgomol serlan elzientele Ge enpatrucie ind In com Sideameepiturie pe contr : m EGP pottea membsana eagle a incovoere eee, CGE: Bote mcrnpean gid la ncooiere. eevenfade resonant 0 cree ce etetad evaluresolinscssticen peeliory! langestor eee atarea portion in agomot acta N22. laarea Bumgeeorlaagomot aera | : (C555, tence aneelor a agroot dn impact : treta — ALCATUIREA $1 MECANICA ZIDARIILOR San Alitaies sasetor et Detnth Chaticare Elemente deconstzueie di aarie Lie FR! Mater pent ir meee 72, Propetite diel : : Ferret Tae mcenlee al ids oat a compres cen, + BBD, Preprett spore aire la inindere axl Torecare st eoiprestune 172.3, Propricidie de deitmtare ae sal a 2 roms center de die sopure compredane enisies. © + + 25, Alte propritt ae elementeloe de ne : ap. § Caleta sefitnlorelmentelor de die ‘eas Princip fundamental caractrstildecafeal : Soa, General oe : no ‘S12, eit nana eae Gaiactrtit de ee : 42, Caieon sete lor de dae snp aarata) eo Cateaet a tare lita ulin Geren : SED Ghsiitia Stn tite de tntaee 9 detormatie ale expistrl noone ‘a5, Chico sectontor de dane mist mata a complex : Sir Cali sectondor ain gate mit S52 Stet setter ain side mat 4, Seicetares stair aati aeedantae vara dimensonae. 2USprotecaes sidiior In acbunea explo Boe : SLE, blelstares ctddsdor 1 varia emeesonale pt mugc iterate. <5 + a patra — BLEMENTELE COMPONENTE ALE CONSTRUCTILOR CIVILE, Cap. 8. Fondoft st subotue ‘ot Piri componente ate inrastructuri Oud, Fonast| pili 235,842. Subgotl constrat . Lee ‘S Dueran ce protetie« fastractsi SILA, Canale tshatee 92, Factor determinant peti alec Update 224 Condi! generale 922. Retief feremal 825. Cametereti fsio-ocaniee ae pastas 524, Cametersts hidolgie ale paataal de fata 2258: Cameterts terotace ar orem de net Recomandar prviod loitiren soastructiot = fandaior: 25 Cont generale 2332" Pant eotiue O38, Ponda folate | | | 23.4 Pundatt pe vetele de grin "rile << ° ‘93 Tastee igale st escal ora steve Cap. 10, miolot a funda 9 sbta 104. Fupetiunileharozoattor 102; Casitenres bdraacatie Jo%R ership nin deve me ute al ape 10:22. Cisne nites orn rip ei aaitinile ite ica Sxpatatn de'n so adapla elormatiler inastuctel = = = 4205, Materite pentrablrolzolf la funda subsolur IOS Bateman : 4102, Maselebitunincase : 4038, Fale bitumate 104, Aeatuten hiartaipilon ©2212 D : 1043! Wlarlzou tmpetevn ayelor tart presane hides. 10.44 Hidroolatsimpeteiva intent apeor eu presume hlavosiatid, © 10:43 Detll canttractvepentubldrerolre costo stdpungeir de coats, entra racordac! W protch 105. Combatere grate ln lise in expoatute ap. 11, Part 1141, Detinire, Seart store. Clastinr 112 Condi taal pentra pert : 2A cana eapltte 123. Conaltit mesanie 1125, Canali flat ieee LIZA Condi arntectuaesietse : . 1128, Condit economionorgantatarice 415, Alzatsea prelioe porta se entrance, : ANSI: Pecet ain adare : 1132! Peret din baton movi LLLS, Port in clement protabucate 2 41, Perel porta . Tid, Perel putt intedon SS SL : 112, Pere punta exter © > 115. Perel de sbsol sdemiso. 2 6; Klemate de eaulal pereor ba sfiand méeinie Tits. Consideratis generate A1R2 East peetitor posta | LIIRS, Detormatlle 9 fautaren pln 11.7, Hlmente constructive In port S17 Golue in pees 122, Gulanarugl . - TT, Camive. Ati TPA, Ancoravea pereon! Cite . LAS. Copa de rum eaale de vette, . 118, Roatan de separate Tibals Rostint de claigieecntnctie | SL > it ass a 2 2 = cop. cap. 11.82. Rostur detasare cess ERA, Recomandie! zeneale petty restric We separate nt 11. bela ae pert Hib. Secon 3192! Saibancurh i194. Bre 12. Plane 121, Generis HELI Dati.” sour” stone 3222! Gonait tence plane : 321.3 Chsteares planer 122, Plangoe alin Jem : 123, Plane din sire de erin, Lee 324, Plunge tetace 1241 Plane in rial inctliee lemente de wimps 12:12! Plane ein ginl metals gpl din Delon arma 1245 Planes ain pros de tables ss eee 125, Pingee dn Deton aPmat meno 125 Plangee ain ple de below anna “ist 1252, Plangee din ll ner des HRO, Plagoe din pte! efle de grin, panjeecisctate 1254 Plage di pt, gn seconde gn pina de ein mad sou 125.5. Plane ain plil sexenate pe spt | : : 126, Pingce din clemente prefabreate din beton arma. S26 Plage dt reabiat cnt telat di 12633 Planye din panourt mast preatreatens nn 26H, Planes ca gett prefabrcat dn eta anna : 127, Plane ceranice S128. Plane ain pels reel de rine pretabriete 4 Letom asa T2R2 Plange-daldpretabicate ain Beton arnt 128. Plane prfabreate ain betonarmat la clit Ge mile wviai, execute fa tenslog speciale 1284. Place iti din clattgine det arma execute pin sar” 1283. Plangee-dat preabrcate Pari 128.6. Plane ain spinal prefabicae prin i corel de wnguia. 129, Comportares mecaicl a panyelot : T2041. Comportaren mecatict planjeslr Ia ince vrtcie 42.82 Comprtarea mecantea = pimpolor i Ines onontie. 12, Setat 13.1, Elemente de cnstreti penta cela pe vertical, Rol 1g Aliana cnet pat sr 1322; Conal tence penind sat : 18.8, Proectarea fiona chon 1S Lele rapt poder 1238, Aupiuren seiner : 15.4, Caniienvenseirior 138) Blemeate de station sition 1a incre 1852! Forme stuclamie Ws Stix : 150, Caen sein T82, Detatt eostralive consider Samco pivind proisctarcs ser 13r1. Sean eu trepte Independents din beton Wi plated natarals 1822, Seat in, team 1333 Scan metaion 187 Seat din beton ‘areal Import. Sear storie a ae a ate 380 SB 258 337 mo 30, ane a a 32 as Ser 3 ass ad as ‘L io cd fou an 43 a3 ae(Cap, 1. Aeoperigat, cea nchunite pple componente ale seopeiyior YEE: Giniteaen scopes. Tipu ce acoperves! SAS, Structur de renaten lx acoperi : 144, Aeopecaur tel 145, Acoperigar cle, neventiate 3m 1a, Acopesgur cade, ventilate, 6 + ‘yor, nerd aeceort a aeopersu. = 3 133. Hs. Has. ies er 3k ian ine. uaa Sirfente ain nn sme MSI pm torn ct nda ‘Bcteusenerte Sart seaport acon vera Rath omar dscoperguni ea wet. Reale rie la scopergre relent Pete err de adnine yt eactae aru Suita seopengn re. venta Wainer generate arnt tata depts bare (ernie lu acopeaile eid, neventlate. Peta ca steatulal suport al drole Reale arrage acopenqurie cle, novela, ‘atearen strain de potecie« bdr Rcopenur unre. = aa ‘Giractertic generale (Chigtutsteet neat th tile vendre Tatluenta vena asupra tempera acopersa Tattuent vente aaupra mgeaie vapotr de api acopesisil cls atuena eotestracive paving onfee de yeaa. fgneavur burane | ° iat ot yeni pe sper swat We Bertone sf dxict” de cominislté cu atmostert ofr genta sporurt de ante. SSR, {Ee aeloitare a mario acoperigution : partes a cinces — STRUCTURE IE REZISTENTA PENTRU CLADIRE CIVILE ap. 15. Generali, Para st proces funtion, Tpert de stractart de eeistent penta ‘elo aga, Generate . a HEL Generali cyonat Tipu de tact de rexisinjdpenir ebde de oct 474 FESS! ki ca strttora am pee! portant desde a JED: Ghai en otructurt In datragme de Peto armat ie 18:25 cht eu stractar dren ne : a 163. Licata pele pevind earaportaren mecatied lilo, aa Seat, Generali. ar Fea eae sedeclranzantats de nivel proveite din achamen vist ieementele wereale erezstenfl = ane 490 cap. 16, Cale edo en stroetur de wetents dtrague de Det armiat et, Elemente generale petind caladul diafragmclor a2 Je Caleta diafagmelor pine . prt TEER Cateatl diatragmetar eu. gotrt ped 4362, Caleaial inagmor dn beta armat monoit : So (Gia ikstiafonaca s veces Taneeor verte 508 1822, Dimensionaree bulmndrgor : LL S00 pep aememer ef laments protabicate de betom arnt ~ panouit ms 310 SQSS" iat a costracie a panourl mast 512 Het Levees panouir In comprestane cu fase) id 1E23: Yeriteaes tegen pout . Sir es Yerieares tnblaartr vertcle Su NEE Vertteea tmanavior Sezootae: << + Sis 10 cap. cap. cap. 16.4, Melode de cae prog pentry ciel atragmee: SEED etode asate pe teria else : ase ea stevens in peret portant! de sire a, Generalitat 2 Giies steveiura portant’ igi Shad eu truer Hexbielasich ists exes laa in staal 1 : SCout elated in" staal 1 18, Struct de rextenfh im dre pentru comsrueih eile fait blmmente sencrale, Alitire eostrgtiea, Domentu de utitiare Ted, Geena Eu seheiet In nave din beton armat i SMES Sunetan en cade din Detonarmat monolts < + URED Strctar cu cadre ein clemente petariaie, : 1822 Struct Stooy verte esaanatea struct din ex, Moca de 183. FQmPa treaportl forjeor verte ocean asta Qrmpbrtarea cael ahaa verte, << + + HERE COmportares cadelor i seliuat omzontae, : Me Coportaren sumctaror in ere la achiunes esncomitents a Toor grav taymtegerontale ne = nin 183, Jnbini nodule cael ea Beto ainat << > : teas inbinar uinede = : 1612, Ibo este : : [S:3, Inbar pen reconipsimare : : : 19, stracturt speciale de resent penta eoustrueit eve 193, Strulurminte din eadre eu agragme, os soo . SEEHMAMEISS GSSneanbis: Comportarea ican a etunes forteor gravita fionale i odontale : eee a2, Hit cJactestce de stivctr| inte di ede dtragme tn. Slevclur in cede eu pert decontavintsiwe = = it 18, Struct copter et lati : SS Suuctn coun singer ob pelts soja, Soivtt strabinate pebtnd strict eu schelet mist uu ett din materi plasice. pibiitt Gr) Steuer aerstace ut {g2, Struturl peamatice point LUERA DE FINISAS PENTRU CONSTRUCT VILE tea a gasen~ 20, Tene ‘erinia 9 soll tenesiellors ows ss = . ‘hasineareatenevtelior (Condi tesice pentru tele” < ‘Fence umede : 30.12, Movtae pent tneaell ued : OAL eines de excel tencutllr ened : 2.5, Aeenta teneusior ened e statu 90 BET hutttes teneaeior evade © 22511 2 nt Joe, Pretariate pentru tenculell vscate Bed, Montajl tencner useate« : SiG Rosturte tenouieldor wseaie 21, Plneale 241, Plaaje exterioae an SHS Rinetlule placer” exterioare SIA. Aetionen plot supra tatadeor ZILES. Comportarea la plone 2 peretiloe pleat FULL Migrate vapor de ap pin faadele placate, 881 552 ae 87 500) 62 sa a7 am 30 ‘sat set 88 Bt 58 na2. ‘5, Plcae cu cinta speci tirtmlez 580 $e cu emit apecate pling 589 S, Pcl eo re cramer sntite CESAROM jicapieut din Weta ~~ SOE Ch Pincaje se pated naturale 502 Lo, Placa din pltl mocatste 502 Bea poremente ou arate ser ventat 500 Place interiors ee lll aoe Pind tein asta, niece de’ poteiic points =~ 34 BERL Tratamente fonoaborbaate 30 cap, 22, Padostl 224. Ba 25 ns. cap, 28. eres gw Henaatal maar! fserren a. ma, cap. 24. 28 24 iblogate a2 “conaie fantionale si de ealtate pentra pardsel ‘Ghsinearea parcselion © SRERSGee emer teutirit prdation Stinctut de perdosell ek Pardes de pat 2 BASE Pardoell ce platen atti, BAAS, Pardoel ln patré naturals EAS, Pandowel ce eurh 22:43, Pardosell de ipsee BAA Pandnellceramtee BAT. Paroselt de ten : FELD Pardovelt din materia sitiminosse, BESS. Pardosel din materiale specie = 2b, Fase dn materiale pastes din machete Dimenslonares functionals a perdselor Dae Carmelite terme le pardoscia BBD. Geosven acted agonotl de impact pe cata fot ‘plangeutut 1 pardoselit, Pardoseli ruminal natural 6 insosne, 2h General SSL2 Minute adalat BELG. Aefiunen rane sola asap feresteor Fecstestuyl Bot General Lit BBE Conapt de toncicnaite te fersteor 223. Clantenten fersteoe ZL2% Mater floss a reitiaren impli. < 22355. Alestlren teretrlor 2820, Elan uplor 253; Gamal ae taneonate aie wil vel sf vopstnl, Rlemente de tort euorlr ful calor i inzarea const iar DULL Conder geneste 213, Eementele clon BEY: Glioares tm construct ete Spole, Zugrivel. Vpstorh, ieturk, Tapete. a consi de toseionalate Case BERL Genet tizae a erie de zugrvel ft vopsion 2428: Vara 91 eugeive BUDA, Cale vec 2428, Vopata de ull BASE. Labtaell qt vopston din pais AZT. Patard monuments 342A Tapete FES. Bile din marmortook INTRODUGERE Congresul al XT-ea al Partidului Comunist Roman a fcut bilanjul striluel- tele atfindrl in anit coustruetiei socialise gi Iuat hotdriride importa iste toler revederea furirit soeietSfit sovialiste multilateral dezvoltate si Inaintirit Rominiel pe calea edificirit comunismulu saeiifarea marii sarcini privind crearea unei puternice baze tehnico. mate rials, construcjile i un tol Hotiritor, find. una din prineipelele ramurt ale pro- TGial materiale eare reprezint’ in firile socialise peste 40%, din total inves: Sugisn "Productia de coustractit este aledtuitd din constrictille terminate st eAeSpentru a fi date in funcfiune, dintre care wnele (hale industrial, atelier gata Prmtermo: 41 hidroonergetice, porttri etc.) asigurt darea in exploatare a centrale Nonijloace fire de producti, iar altele (locuinfe, qeoli, spitale, teatro, TEMA alte obivcte sozial-culturale) @ wnor milonee fine meproductive, precum si din extindorea celor existente. Kure {ucririle do construire gi extindere a elldirilor si diferitelor constructit go tumese Tuerdri de construcii lar prin Tuerdri de montaj so injeleg, lucrtile se mam eplare, iustalare si echipare cu dispozitive de deservire necesare pentru prnerea in fanefinne & masinilor ei, utilajelor Ire uatria construcfiilor se injelege totalitatea onganizatitlor de construc- tits monta}, eave dispun de o dotare tenis moderniy de cadre permanente Wi SE Meitod gi spociatisti de inaltd calificare s{ care realizeazs productia de oustructii prin metode industriale. ‘Tatopiad din anal 1948 productia de coustructit a cunoseut in fara noastesy ‘un total si eveufial proces do transformare continu, ihustrat indeosebi prin eres, Bot presionanth a producti, industrializare constructiilor si_folosires tee ad no! cucerir! ale gtiinfel si tebnieit constructiilor. Constructorii romint calor flit in 1970 un volum al productiei de constructir-monta) de circa Ty au Tealimmrare decit in 1990, iar pentru cincinalul 1976-2980 se provede un oF de imvestijii de 20--960 miliarde Jei, din fondurile statului, iar pro yoltmy (do constructil-montaj va prezenta in'1080 0 ereyere de cirea 1,0 oF1 faf de 1976. i at gtdircctoare alo dezvoltarii economico-soeiale Romaniei pentru, peri- catoel 1900 au in vedere o crestere a volamului investifilor pe economio Qepeate dows ori fapk de perioada 1971-1980. ‘eeaptulres in ritmn rapid A acestul volum atit de mare de constructil pune in fats ommstractorilor sareinn de a Ina toate misurle pentra a construl cit wat sate oa repede yi de calitate mai bund, perteefionind neincetat intreaga Jor acti: reacted ingrodusind atit structurl, coneepfit 3i metode de caleul, ‘tehnologit Tiered de organizare avansate, ‘cit qi materiale moderne, noi st eficient senvten profesional qi activitatea practic’ a unui inginer constructor, spe: cine te inaltd calitieare, trebuie 8% corespundi sarcinilor trasate de Partidal eee. Romin, cunostintele sale telinice, teoretice si practice trebuie sf fie qemmeeal eclor mai noi cueerini ale gtiinget si tehnicil mondiale si si euprind’ Toate problemele multiple s complexe, ale domenfulu: sin de activitate, Brblein previo ex toa tensa Tn’planutile de inv’isimint ale facultstilor fe constructii. 3Partea tnt ELEMENTE GENERALE DE TEORIA, SIGURANTA TEHNICA CONSTRUCTIILOR ALCATUIREA GENERALA A CONSTRUCTULOR GENERALITAT! LA, OLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR. CERINTE FUNCTION ALE Constructiile sint produse imobile, eare se folosese numai acolo unde au fost create, find legate direct de teren. Pamintul serveste intotdeauna ca fundatie pentru constructil, dar uneori constituie si parte integranta a construcfiei (de Cxempht, la terasamente, canale ete.) 1.1.1, CLASIPICAREA CONSTRECTIILON In constructii se folosese diverse clasificdri in funetie de obiectivele urmirite : proieetare, prescripfii tehnice, evident economick sau statistied, planifieares Tronganizarea Iucririlor, documentare ete, Clasificarea contribuie in mod deo- Zopit'la alegere solutiilor rationale si economies In proiectare prin diversifi- earea condifiilor st solufillor tehnice pentru fiecare tip de constructie (actiunt, Segim de exploatare, duratd de servieiu, rezistent% Ia foe, calitate ete.) in funetie ‘de destinafie, criterial complex al ealitdfii, gradul de durabilitate al construe- fiilor gi de alte eriteri ‘Omogenitates elasificdri se asigurit prin grapatea constr prin elementele principale comune de proiectare si exeoutie. De obicei, clasificdrile se fae in mai multe trepte de detaliere, ea in cazul cusifieatii AER pentru documentare in domeniul clidirilor si construefilor ngineresti, prin impartirea suecesiva a treptelor In zece grupe pe baza principi- ior de elasificare zecimala. ‘In elasificarea funcfionald sau dupa destinaie se grapeazd construefile ase: mindtoare din punctul de vedeve al cesingelor fanetionale gil amplasamentalui geografic. Din acest punct de vedere, construefile se impart in cladiri 31 con- inginerest. Clidirile sav construcfiile civile, industriale gi agricole adipostese oameni sau alte viejuitoare, activitatea omeneased si produscle muncii, de intemperiile tmosferice (viseol, ger, vint, plotie, arsifa soarelui ete.), ficind posibilt adap. tarea la mediul geogratic atit de variat si cu clime atit do diferite. La construc fille civile, factorul-om impune prineipalele eeringe, care sint pe intreaga sup fata a globulut payin diferite. Construofile ingineresti sint toate celelalte constructii: edile de comunicatii terestre, aeriene $i pe aps, constructile hidrotehnice yi subterane, lintile transport ale energie! electrice ete jilor asominiitoareAcoastitclasificare funeyionalé se continua cu clasificarea in alte elteva trepte, prin sdineirea earacteristicilor specifice determinante si reprezentative, care Uefinese obiectul respectiv gi se refer, de la caz la caz, la: geometrie (bumir de niveluri, inalfime, deschidere, lungitne ete.), eolutie constructiv (structs), amplasament, teren, materiale folosite ete. §INTE FUNCTIONALE, ECOLOGIE UMANA Construchile evile $i in special Ioeningele au devenit in ultimele decent, in cea inai mare parte, produse industriale de mare sere, executate din prefabri- ate confecfiouate in Fabriei prin metode industria. In aceste eondifil, este Utils abordarea probleme! cohatructilor in acelagi mod ca si petra celelalte Droduse industrial: se incepe i:1otdeauna prin precizarea problemel eare tre- Duie rezolvata, anume prio indiearea performanfclor (cerinfelor). Coneeptul de performanta ajuti proiectarea pentra a Coneepe construct elt mai eorespun= Etoare earinjelor ; ree rezolvate sau sofugio este valabild:numai dack nlapunde ansamblului eerinjelor exprimate. Preseriptille tebnice actuale cuprind din ce in ee mai mult recomandisi privind lista tuturor acestor eerinte, ca gf nivelul Jor, pentru diferite tipuri de construct civile in eare trBiese oameni : locuinte, birouri, spitale, ai publice, institut de invAjSmint ete. Asemenea preoeupiri fn existat intotdeauna in istoria eidiilor, dar abia in ulti 90.40 ant, o dat cu apariti $1 dezvoltarea stiinfelor consiruetillor, aceste recomandari au fost stabilite pe baze stintitie. ‘Pentru cunoasterea corin{elor funcfionale legate de viofa omnlui in elidiri, stiinfele construcfilor fae apel la diverse alte stin{e, printre care gi ta noun Stin{a a eeologiet umane, tot aga duph cum pentra eonstructile agrozootelnice fe intrebuinfenad ecologia animalS sau a plantelor. Temmenul de ecologie, aled- tuit din cuvintele grecosti otkae-eaed gi logos-cucint, etudiu, reprezint® unt grup de discipline, eare ee ocupa cu studiul interrelatilor dintre organisme gi modul Jor de via{a’(biotie sf abiotic), inind seam& de mediul incon juritor. Se pot distinge diferite gerinte functionale rezultate din viaga.fixiolo psihologied i economiet, a locatarilor st anume : — ceringe psiho-fisiologiee, ca acustica, higrotermica, puritatea aerulul, iuminatul si calitaten luminii, rdiafiile, ambian{a. soclald, estetica, siguranta structurilor la ac{funi mecanice, la paza contra incendilor si a rimisetitorlor, faccesul de In calea de comunitio ete; — cerinfe sooiclogice privind adaptarea spatiului de locuit si a ansamblu Jui construefiei Ia via{a.individului gi a faniliel sau in interesul colectivitatit (evolujia cerinfelor, reglementixi sociale, nivelul sonor, vieierea saw poluares herultt gia apel ete), finind seam de isforia ea yi de zona geografied in caresint realizate coustructile — cerinfe economice, care se ot impirti in eeringe economice propr (cost, indict tehmico-economici ee.) si in exigente de dumabilitat. Cerinjele psiho-firiologice si sociologice sintotizeazi. ansamblul eerintelor privind aptitudinea elldiitor pertru a Hi loouite, pe seurt conditite de loouibi Tate care determind siguranfa, confortul si durabilitatea. 16 Unele cerin{e se pot exprima prin valori absolute ea, de exemplu, confinw tul de oxid de carbon din acrul care se respi’; alte cerinje, denumite cerinje de confort care sint legate de edueatie, tradiie, de posibiitatea si mijloacele materiale, nu se pot exprima deeit prin valori relative fa{% de 0 valoare etalon. ‘In general, prescriptillo tehnice din diferite {fai prevd trei niveluri de confor ‘modest, mediu i euperior, considerate azi ca suficiente pentru majoritatea cerinfelor funcfionale. Asociatia americand de sinitate consider’ patru nive Juri: nu muri; a nu fi bolnay; a fi In conditii de muned efieace; a fi in condi il agreabile De asemenea, trebuie cunoscute prineipalele date exterioare cu privire la mediul ineonjurstor si anume — date naturale, cum sint cele climatice : temperature si inghoful, higro- metria, vintul, insorizea sau nebulozitatea, ploain sau zipada, datele geoteh- nee, seismice ete. 5 = date impuse de presenta gi acfiunea omutui in aglomeratie : nivelul acustic exterior, vicierea atinosferied, fenomene Iuminoase jenante, evacuarea apelor menajere si @ gunoaielor ete. Pe de alta parte, orice clidire nu poate corespunde cerin{élor din categoria sa, dack nu Sint respectate condifiite normale de bund expleatare. ‘Gerinfele fanctionale, datele exterioare $i condifille de exploatare reprezintit ansamblul elementelor a ciror rezolvare stiinfifiel este necesar’. pentru con- cepfia de ansamblu construcfiei. Cerinfele functionale pentru diferite tipurt ‘de constructii indicate in prescripiiile oficiale se Imbundtitese odaté cu ridi caren general a nivelului de viaf’ social’, in funofie de posibilitati gi se comple- tear oduth cu deavoltarea generald a guiinfelor. 1.2, ALCATUIREA GENERALA A CONSTRUCTILOR CIVILE Aleituirea generala a constructiilor civile a fost influentat& in intreaga evo- lujie a istoriel constructiilor de nivelul fortelor de produefie gi de proprietaile materialelor de constructie disponibile in fiecare epocs istoried. Timp de peste Ginei milenii, materialele de constructie au fost piatra, lemnul si produsele eeramice (betonul a fost utilizat de romani numai ca material de uniplutur’), materiale cu posibilitifi tehnice limitate (piatra, eirimida si betonul nu pot prelua tensiuni, Iemnul este combustibil si necesiti imbinit relativ difiele). ‘De abia dup impresionanta dezvoltare a gtiinfel si tehnicii, odatd eu deseo: ‘perirea si utilizarea in ultimele dowd secole a unor noi materiale de constructie, Gu proprietifi fizieo-mecanice superioare, cum sint ofelul, betonul armat, sf ‘precomprimat, materialele plastice ete., 6 putut trece lao eoneeptie stiintities privind aledtuirea generali a constructiilor civile, inindw-se seama de prinei- alii factori determinant, PRINCIPALIT FACTORI DETERMINANT IN CONCEPTIA, SEALCATUIREA CONSTRUCTHILOR Construefile sint menite a crea conditi optime pentru adipostirea si desti- surarea activititi si viet] omenest, finind seama de conditille impuse de natura, Sau mediul inconjurstor in mifjlocul cirula se executi (teren, climd ete.). soem wwil De accea, factorii principali care determing conceptia, alestuirea si modul de executie a construcfiilor sint, in general, omul, activitatea omenease’ st natura, 1.2.1.1. Faetorul-om, Omul necesita in orice punct de pe suprafaja globului aproape aceleasl conditil fiaiologice-igienice (temperaturi, umiditate si vitezi Avaerului in inedperi, lumint, nivel sonor etc.}, determinate de anatomia si fiziologia sa, in vederea asiguréii celor mai bune eonditii de sintate, pereep- 4,’ odihns, gi recreere. 2.1.2, Pactora-activitate omeneased Activitates omeneasei pentru care este destinaté constructia capati aspecte din ce in ce mai diferite yi determina ceerinfe functionale din ce in ce mai variate, Diversitatea acestor cerinje functio- nale sporeste neincetat odati eu dezvoltarea economies gi cu progresul tehnic al societatii, odaté eu specializarea productiel, dezvoltarea si crearea de noi ramuri ale activitatii omenesti, Cerinjele functionale se preeizeazi, de obicei, prin elementele procesului tehnologic al activitAtii omenesti pentru care este destinata construefin gi prin eerinfele prezentate la punctul 1.1.2. Procesul functional sau cerinfele functionale caracterizate de factorul-om si de activitaten omeneascd, determina : — iilizarea spafiulwi, adied wodul de distribuire (forme, dimensiuni) si de legturd pe orizontala gi pe vertiealé a spatiilor si volumelor constructillor, care sint precizate gi de considerentele de ordin urbanistic si arhitectonic. Compozi- tia depinde de urmatorii factori principali, care actloneazd in eomun : gruparea spafillor interioare, utilajul si gradul de confort din constructii, eonditiile exte sare si locale; acfinnile mecanice, fizice, ehimice gi wneori biologice exercitate asupra constructor 1.2.1.3. Faetorub-naturd. Natura exercitit asupra constructiilor, de asemenea, acfituni mecanice, fiziee, chimice si iologiee deosebit de variate, datorit’ atit datelor geografice ale amplasamentelor constractillor (teren : geologie si geo- morfologie, relief, hidrogratie, seismicitate; clim&: vint, temperatur’, preci: pitagii etc.; faund 5 ailetiminte de materii prime; materiale locale ete.) atit de diferite pe suprafaja globului, imparfit in zone climaterice, regiuni gi raioane fizico-geogratice, cit si caracteris‘ieilor geotehnice ale pimintului de fundatie. ‘Acfiunea eoliani gi seismic, prin excelen{d actiuni dinamice, reprezints caracteristic! deosebit de importante ale mediului mecanie climatic, constituit in intregime din numeroase alte actiuni ale naturii (mediulut inconjuritor).. Factorii enumerafi trebuie si fe astfel eoordonati incit constructix in ansam: blu si reprezinte un tot unitar, care si satisiaed gi exigentele de ordin estetic, cu atit mai mult cu elt uncle construct sint adevarate mesauii pentru genera: fille viitoare. Ca orice element viu, fiinfele omenesti pot supravietui pe glob numai atita tigup cit mediul inconjuritor corespunde nevoilor lor de existenta. Im fara noastré, astizi sint legiferate apirarea si conservarea mediului incon- juritor, astfel ef industrializarea, ea gi intreaga dezvoltare a fri se realizeaz fara ca ele si diuuneze mediulut inconjuritor si deci viet, sinatapii yi muneit locuitorilor sii 18 122, PROCKSE FUNCTIONARE PEIVERU CONSTHUCTIL CLVILE cle adipostese variate procese funcfionale, eare se pot grupa i (de suprafaga Volum), eat de exploatare fi contort dupa indiel spa ete, ante: “2 proceae functionale ou un numa redua de oameni, ca: ghaduirea bolnavi- lor, castes munctaior ceva st Munir ee cre neces Incr asemnitoare, deci distrib cure af condiit optime de temperaturt 247), umaltace rlativd & aeulu (80.40%) igoltie 4 iumae matara Disisiputile eelulare se folosese qi pentra cifdii administrative, unele mag zine ete. cu regi normal de exploatare (tamperaturs 16, 18°C st uniditaten Felaciva'a acre 60.80%), precuan s pestru lair de Iccult (ig. 1) preg Juntonate oun mde mare de ome, Wao ear necesltnd mpafit mar ch de exempla tentre, einematograte, expocifil, sill Sportive, sil de cum aufitestre et (hig 1.2)” La acest provese mae fly fete, dé obicel, Huminarea aturalis ekaizea se prevede eu iluninare arti al le ‘Bae tel we ae Ha a @ b a om ig. 14. Plan modulat de aphiteeturk peat @ elidire de lost eu dist Dali celulara 9! perl portant din panourt mac de bron tatea relativa a aerulu de 50...60%) ; (comp 0 sami necesité spafii diferite ca marime gi climat interior, cum sint : girile, baile, celulara (fig. 1.3. si 1.4); Ht inet Setribut 19Fig. 12 Cres att Ague- Fi in Tak eu scope ferme spatiale in fev de Smote ealcoroay i ate sce bn Fig. 14, Polat! Spartaror g¢ Cultrit fin Bocorest (pratt 1 S.L.6.6.; cn ftucsre pried ing. N. Laszlo) INCIPALE DE CONSTRUCTHE CIVELE {In varietatea de construcfiicivile se pot distinge patru tipuri principale, deo- sebite prin particularitafi functionale, constructive si tehnico-economice. 1) Construcfit ow distribufii colulare gi perefi portanti (¥. fig. 1.1.) avind, de obieet iluminare naturald ; gridinife, geoll, magazine mict, dispensare, locuinje Cte, Structura de rezistenté curent folosita consti din perefi portanti si plan- gee plane prefabricate, Forma in plan a acestor clidiri cu pufine niveluri este Ge obieei, un dreptunghi sau o asociere de dreptunghiari '2) Conatrucfii eu distribusit celulare gi schelet de recistenfa alc&tuite in plan dintr-una sau mai multe ineiiperi, care se Tepet, cum sint cele de la punetul 2, precum si spitale, magazine. universale, birouri; sint clidiri mari, cw mai multe niveluri (in jur de 10) sau ckidiri Inalte (peste 15...20 niveluri), in general, ‘ou aceeagt inalfime pe nivel, cu litimi relativ mici gi cu pereji despartitori am- pplasafi intre stilpii sekeletului metalic, din beton armat sau din beton precom- primat. Refeaua stifpilor este influentata de dimensiunile ineiperilor (fig. 1.5). Exist in prezent tendinta de a se folost aceste tipuri de structuri de rezistent + din ee in ce mai mult pentru constracfiile civile importante ca hoteluri, birouri, ‘clidiri publive ete., ou refele de stilpi de deschideri mari 6 x 639 x 959 x 12} HI FL pena pt! Nerat in Bure ec tb pale combine {2x 12 sau 18 %'18 m, ceea ce permite proiectarea unor partiuri de arhitec LPGMC, si LP. Tinigoara; conducee pravect Acad, prof ing. D- Mat ees ou) turd eu mare elasticitate si adoptarea pentru structura de rezistenfa a unor anig. 1.5, slraetor| in cadre, foosite Denina sedi cw distil celular elemento prefabrieate de serie, eorelate eu cele folosite 1a o gam mai lang 4e constraetitcivile san industrale. In nest caz, asemenea ‘id ajung ln dlmensinal tua In plany 2 lumen flint de eet de mete etm ees de exemple, imobifal Kamosigasakt in Tokio, proteetat de K Mu toy ea den Fig. 6, Structor mizt, dn eadre eu distragme, penta clini on ale ‘setbtie extant 2 siuni in plan de 84,00% 42,90 msiinalyime de 150m, avind 36 etaje. Capacitatea mare a construcfiei necesit& misuri speciale de transport pe verticald, de evacuare in eax ce ineendiu gi un grad ridieat de dotare tehnica. Paralel cu structurile in cadre se utilizeazi din ce in ee mai mult structarile mixte, alektuite din eadre gi diafragme (fig. 1.6) sau structuri eu’ stilpi gi dali groast (fig. 1.7). 3) Construcfié sala, wind la baza formei un singur spa. mare, eare necesith un acoperiy de deschidere mare, de fexempli; Palatal Sporturilor si Calturii din Bucuresti, few acoperignl rezolvat eu ferme din cabluri (v. fig. 1.4) 4) Construcfii combinate dintr-una saw mai multe siti mari i aite inodperi cu distribujie celulara, de exempl ‘ali de sport acoperite, s8li de spectacole, de expozifii ete. Sigsetara sr ai w (@- fig. 13). Portiunes de clidire cu distribuie celula ‘ls road Hoate fi eu schelet de rezisten{’, eu pereti portanti, cu #~ aint: ¢~ dat rout Stracturs mixti sau din stilpt si dali groasi. Stadioanele, bazinele de inot, hipodromurile ete. sint constructii descope- rite, aletuite, in principal, dintr-o aroni gi tribune, care se pot exeeuta din lemn, autint, ziditie, beton, beton armat monolit sau precomprimat, elemente prefabricate saul structuri mixte, Fig. 1:7, Seetine pein | RLEMENTE, $1 LUCRARL DE coNsTRLCTH CAPITOLE DE LUCRARE Orice clidire este aleituiti dintr-o serie de elemente de construetie, indepli- nind roluri sau functii bine definite in ansamblul constructiei, Cladirile sint exeoutate de muncitori de specialitati diferite, din materiale diverse gi cu struc: uri corespunzitoare pentru satisfacerea in eele mai bune condifii a cerinfelor tehnico-economice, Principalele elemente de construcfii componente wle unei clAdiri sint elemente de rezistensa portante (verticale sau orizontale), elemente de contra vintuire, despartitoare, de finisaj etc. 1.2.4.1, Elemente de rezistenfi. Asiguri rezistenta, rigiditatea 51 stabilitaten constructici, aledtuind structura de rezisten{ a clidirii compush din :fundatii, ziduri, stilpi, plangee, sarpanta acoperigului si elemente de circulafie pe vertical (Goi, planurt inelinate ete.). Blementele de rezistenfa indeplinese de cele mai multe ori $1 foncfiunea de clement despirtitor (perefii rortanfi, plangeele ete.) Printre elementele de rezistenta se deosebesc —"elemente portante verticale, care suport gi transwit forjele sau actiunile ‘verticale, gravitationale (actiuni permanente, aetiuni utile datorate procesalui de exploatare ete.) ping la fundafli si laterenul de fundatie. Elementele portante verticale sint : stilpi, pilagtrii, coloanele, contrafortil de diferite forme si din diferite materiale (zidarie, beton armat, beton precomprimat, otel ete); dia- fragmele sub forma de peteti, simburi sau nuclee de zilarie, de beton monolit sau din elemente prefabrieate, nearmate, armate sau precomprimate ; boltile sau arcele de deseireare peste goluriinpereti ; cadrele g cadrele-diatragms ete ; " — elemente portante orizontale, care suport acfiunile verticale gravitationale gi le transmit structurit de rezistentd verticale : plangeele dintre etaje sau de 23aeuperis: struclurile plaue speciale eu rigiaitate in plan orizontal (cadre ori- zontale, grinzi si grinai-pere{i d spuse orizontal, sisteme orizontale triangulate) fundatille de diferite forme (fundafii izolate sau continue, radier general ete.) — elemente de contvarintuire, care prelau si transport forjele orizontale (vint, in unele cazuri seisme) pn la terenul do fundatie, asigurind rigiditatea. stracturii sau a nei parti din structura la forje laterale. In acest scop, elementele de contravintuire trebule si impiedice si si reduces eit mai mult’ deplasirile orizontale ale structurii datorate actiunilor orizontale. Ca elemente specifice do contravintuire se pot mentiona : stilpi si cadre de contravintuire ; grinzi eu ibrele in pozitie verticals sau numai contrafise ; perefi de rigidizare sau nucle / centrale etc. Dimensionarea elementelor de contrayintuire se face pe baz de criterii de rigiditate, de exemplu, prin limitarea deplasirit orizontale, devia sige(ii, de la virful structurii, datorit® aofiunilor laterale in eadrul unor valor admise. Se pot admite pentru sigeats maxima de la virful structuril, prove nit din incaredvile orizontale, valori_mai miei sau egale ot 1/500..1/1'000 din Inulimea strucuri de deasupm fundafilor, san chiar valk mai maxi ect 1/500 pind la 1/900, in funetic de natura structuri, nivelal metodelor de ealeul adoptate, exigenta’preseriptiilor tenieo din fara’ respectiva ete. ! Se mentioneaza cd principalee elemente de rezistenf’ sint solicitate atit dé for{e verticale, cit si de forje orizontale, eum sint, de exemplu, plangeele, care Iucreazé ea placa si diafragma orizontald sub actiunea inedreiilor verticale si orizontale san perefii portant, de rezistenti pentru inedredrile vertieale, eare indeplinese deseori si functiunea de perefi de contravintuire pentru preluares §i transmniterea actiunilor laterale, orizontale (vintul, uneor! cutremurul) la terenul de fundafie, Elementele de revisten{a, verticale gi orizontale, se pot grupa in dou parti principale ale structurii de’rezisten{a a unel eonstructii (v. fig. 1.5, 0): ~ suprastructura, care cuprinde ansamblul elementelor de rezistenta din structuri, verticale, orizontale sau inclinate, situate deasupra nivelulti terenti Jui, @ cdrei aleatuire si mietoda de caleul se determin’ finindu-se seama de inter acfinnea dintre structurd 3i actiunile verticale gi orizontale. In cazul incired rilor laterale din vint, problema capita aspecte complexe din causa interac fiunil a trei medii: structurs, mediu inconjursitor (topogratie, rugositate ete.) $i acral in migcare, sub form de vint; — infrastructura, care cuprinde ansamblul complex al elementelor de_rezis- ‘engi, situate sub nivelul terenulai, aledtuit, in principal, din subsoluri $i funda fii. Conceptia si ealculul infrastructurit trebuic sk tink SeamA de interncfiunen complex dintre infrastructuri eu terenul de fundafie yi en suprastructura, toate tei reprezentind corpuri solide, diferite din punctul de vedere al compar” ‘tril si conlueririi mecanice, 1.2.4.2.. Elemente despirjitoare. Sint elemente de inchidere sau comparti- ‘mentare care despart inciperile alidirit intre ele gi interiovul elidirii de atmo. sfera inconjuritoare. Elementele despairtitoare pot fi: verticale, eum sint pere{il neportanfi sau de umpluturs (interior sau exteriors) sau orizontale preeum plat: Ssecle sam acoperisurile. Elementele de izolare intr, de obieei, in aledtuirea ele- mentelor desparjitoare, 1.24.3. Elemente sau luerdri de finisaj. Servese pentru a da constructiilor un aspect estetic, completeaz unecri alesituirea constructiva si comportarea ele- mentelor de constructie din punctul de vedere al condifiilor tehniee eapitale, mecanice,fizice, chimice si uneori biologiee. Finisajele cuprind : pardosell,timpla rie, geamlri, tehcuieliexterioare 4 interioare, placaje, ztigrivell $1 vopsitorii ete, Ey Fig. 18, Subansambla ~ plage Blementele de reristent gi despnfitoare impreund eu cele de Fnisajaforonte se denumese uneor!compleze sau subansamblurt end indepiseseimproun faue- iiunt complexe. De exempla, subansamblul plangeu din figura 1.8 este aleXtut dhin plangeul de rezistenfa, tayanal guts finsat #1 pardoseala(stratul de eireu- ‘Iatie, stratul izolant fonie, de egalizare ete.). YS.LE' Detail de decorate, ornament. Sint elemente secundare care com |pteieaa elemoutele principale de eonstrucyie in scopol faframusetir $i (Rectan timp al mbunitafircomportan! lor la agent exterior (hberimare, “pri ancudramente dn fafade eto}. . lanes de consist pondry QM i alien, constraeior at pref, greutate, consim de manoperi tt. Peal de clemaentele gi Inerinle de construe, orice clidire euprinde ee mente pi luordrt de tnstalafit, prin care se asigurs coafortul i igiena. Literate {fe istalahit necesare pentru buna funfionare a clad sint: de incite, teh nlcorsanitee (apd ealda sau reve, eanalivae, crematori peniru arderea gunoaie: for al depeurio) electrotehntee (luminare’artficials, toner, telefoane et.) fe ventilatie (ventiagie articiald, conditionare ae), d@ asemsdare ete. Utilajele {ehnologive na sint cuprinse in instalafiy chiar dacd necesittInerini de monta}, tare fae parte din doviz luctus, Elementele 9 lucrdrle de conatracit ia? falapi sit diferite In fanctic de destinatia constrac(iei, de conde. tehniea- ‘economice coruve pentra fieeare construtie in parte ete Gapitolele de Tuordrreprerinté toralitatea Iuerielor de constructit exeewtate tao Adie, eave se aseammng prin forjle gi mifoncde de mune foloite (mate: rial utlaje, seule), precum si prin funetitnile pe cae le indeplinese in clad, dar eare pot excostate Ia epo diferite de timp §in diferite Toouri th spa" {ial lida, Capitolele de Iueninisint: ridley teneuilile, dulgher, timpla- Ee confectionaren si montarea armicuriy turnarea. betontlai, montarea a mentelor prefabricate ete, le sint folie ia lntocuiea devizelor, neprezen Dirfle principale ale ‘nomelor de devi. 1.8. CONDIPIL TEHNICE PENTRU CONSTRUCTI. CALITATEA CONSTRUCTIILOR 1, CONDITIE TRENICE PENTRU CONSTRUCTIE §1 ELEMENTR DE CONSTRUCT Vitruyiu recomand’ in Iuerarea Despre arkitecturé ca ta proiectarea constructillor si stea la. bazi ideca unitsii a trei atribute: sofiditate, utifitate i frumuscfe (firmitas, wilitas, vonustas), El nu mentioneazi nimic despre atri- huitele economice ale construcfillor, indispensabile in condifille actuale ale productiei lor industriale, de mast, 25ee lg, 1.9, Conditttehaie pentru construct’ pi elemente de construct lintre care cel ai importante sint previizute in schema din fis . Jor si actiunea agentilor chimici agresivi), = Sac lnaestie staal SOS acs en gras mn Foul: ridley de gradul 1, cu dure de fametonare tna tare he 100 a0 ‘mijlocie, de gradul al H-lea, éu durath de functionare intre 30 si 100 ani; obi” nuitd, de gradul al [1-lea, cu duraté de functionare intre 20 si 50 de ani. Bl ela ar na bate vt er 26 ntilneso mai ales la materialele onganice gi Ia cele de naturi minerals, micinate, fibpoase san poroase. °) Recistenfa ta corocivine se carneterizeaais prin resistenfa produselor fat de actiunes distructivis a agengilor din. mediul inconjuritor agresiv (fam, gaze, Hehide, curen{i vagabonai ete.) gi este influentatt de gradul de finisare si de protectie a elementului de construct, Tt 2: Grad de recistenfd la for, Prin grad de rezisten{a Ja foo a unei construe fii se lntelege eapacttaten construchil de a rezista la solicitrile termice si me Takee produce in timpul gi din cauza incendillor. Constructille se clasified in 5 grnde de rezistengat Ia foo, in functie de categoria do combestibilitate si limita (ie Ruistenta la foc a principalelor elemente componente. fh prescripfii_sint “fhdieate conditiile minime pe eare trebuie s& le indeplineascs clementele prinet- pale ale unor construefii pentru ineadrarea Jor intr-un anumit grad de rezistent& Tefoc, Gradul de rezistenti Ia foo a intregii clidiri este determinat de elementul principal de constructie chrui comportare corespunde celui mai red Yo rezistentt la foc. Elementele de constructie se caracterizeazi din punctul de Nedere al rezistentei Ia foe prin categoria lor de combustibilitate gi prin limita Tor de rezistent la foc. “1 Combustibilitatea unui element de constructie este determinaté de natura materialului side struct sa. Materialele gi elementele de constructie se impart in punetal de vedere al combustibilitafii im trei catego: * Pifnombustibile, care na ard (pictre naturale, agregate, zguri, mortare si deioatt, stild, elemente de coustructie din ofel, din beton armat, din zidire ete) 5 emprou combustibile (semioombuatibile), care se aprind grea, ard fri flaciri sau s¢ carbonizeaz’ numai in prezenta thei surse exterioare de ealdursi. Arderea hau carbonizarea inceteazi dupi indepirtarea sunsei de etlduri. Proprietatea Ge semicombustibilitate poate fi naturali sau dobindit® pentru tun anumit timp, printr-un mijloc de protectie. Blementele grew combustibile sint si acelea exe Flite din materiule combustibile protejate prin tencuire stu acoperire cu alte fnateniale ineombustibile (lemn ignifugat, stabilit, elemente de lemn sau stufit, Yencuite pe ambele parji, chirpici cu ‘greutatea volumetried, de minimum 9000 N/m? ete.) 5 — combustibite, care pot fi aprinse si ard mai departe ou sau fir faci’, chiar dups ce sursa de calduré a fost indepartat’ (lemn, stafit, carton bitumat Go}, Blementele de constructie combustibile, protejate cu plici din materiale ineambustibile pot fi eonsiderate ea grea combustibile dack se asigued o bunk ctangeitate la foc a rosturilor dintre plici. 2) Limita de resistenfa la foo & unui element de constructie este petioada de timp exprimata in ote, in eare acest element rezist’ actiunii unor temperaturi, Care varlazi in timp dupa o cura Lemperaturi-timp, Elementele cedeaz’ dupa trecerea acestul timp, astfel : SMelementele portante isi pierd capacitatea portanti sau stabilitatea Glementele despartitoare (de compartimentare) isi pierd eapacitatea de a se opune propagiri incendiului datorith pribugirii elementulal, formirit de Cripktuni pe toata grosimea elementului sau prin atingerea unel temperaturi mai mari de 150°C pe partea opus incendiulai. ‘Limita de rezisten{a la foe a elementelor de constructiz se determin prin fincerciri reale, in laboratoare, in care temperatura variazi in conformitate eu curba temperaturi-timp. Categoria de combustibilitate si limita de rezistenta lx foc a elementelor uzuale de constructie aint indieate in Normativul republican pentru proiectarea 7BH eeenarea consruior dm pan de edere al preven incendilr (146 re cuprinde toate preseriphillereferitoare la tezistenta la foc coustrucfilor, elusiv masunle pond evaetares clsdrvoe in euy de incendi 1.3.1.2. Condifii mecanice. Aecste conditii se pun pentru sigiraaia. construe \iiler 1s aofinnea solicitrilor exterioare si se exprima prin date privind calealul Simucturilor si elementelor de rezistentit It stare Limit ultime (rezistenfa sa eapacitate portant, stabilitatea pozifel sau formei eonstructei sau elemental, oboseala pentru eleinentele de eonstructie supuse la aetiuni oseilante sau alter” nante ete.) san la stirile limits ale exploatari normale (fisurare — in special pautra elemente din beton, beton armiat si beton precomprimat ~, deforma Tgiditate). Pot exista gi alle condifii mecanice de exploatare. specifics Neearel construetii, de exemplt : rezistenja Ja uzun, Ta goe ete. Condifille meeanice sint precizate in preseriptile tehnice in fenetie de datele naturale, eerinfele funofionale si de exploatate, acfiunile mecanice ete. 1.3.13. Condit fizieo-iginies. Condifille fzico-igienice de exploatare sink Jogute de factor firie extern sant din interiora) incSperilor (temperatura, vitez $ umiditatea relativa a aerulu, nivelul sonor, asia soareluy varia{ile mari de temperatura, jluminarea ete.). Aceste condi{ii sine importante pentrt realizax ea confortului (terme, fonic, de umisare etc.) st iglenet in eladiile care a0 postese viata, si activitatea omeneasct, find legate de anatomnia si fiiologia omului, Condifite de igientprivese eliminares eatzelor de imbolnivite, iar cle de confort asigurs o senzatie agreabili sl un efort- minim, 1.3.14. Condit de ordin arhitectural-estetie. Condifile axtistice, de ondin arhiteetural-estetic impun const-uctilor un aspect petty o plasticd st © com ozitie arhitectonie corespuncitoare destinafiei $i eadrulti inconjuritor, 0 Enjsare de ealitate ete Inte adevar, constructiile relvi. im primal rind problemele cu earacter utilitar, dar ele trebuie si fie legate armonios gi de imagini estetice, artistice. Distribisia spatilor si volumelor pe verticals gi orizontals trebuie si ae {acd conform eerinfelor functionale, dar si in conformitate eu cerintele extetice, cu Jee frmosal Constructorul italian Nervi arati ek : pentru o structurd, calitaten eteticd Lundamentala este de a reda perceptbil pi intligibil schema sa staticd, scurgerea certain, de expr shel atid lard 3 pontandy cident entra or Sine. eeasta et fel, gi solu cea mai cconomicd, 0 calitate intrinscel @ orig erat de elias " ‘ 1.8. Con tnologice si economie-organizatorice. Aceste condi privese in special, aleStiirea eonstmuctivs, modal Ge execute. teinolo: ied, onganizarca, economia si industvalizarea constructor, alyuraiea UnOr indicator teinice ernomiettceni (ereytereaproductiitit nunc, red ccerea consumului de energie atit In exeoutie eit s1 in exploatare, reducerea pre- {ulti de cost, imbanseatien eat Iuerior, eliminarea munellor nanuale ee). 1.32, SIGURANTA CONSTRUCTIILOR In general, prin indeplinizea eondifilor de la paragrs . leplinirea condifflor de la paragrafele 1.3.1. $1 1.8.1.2. se realizeazh siguranfa 7i durabilitata in timp a consteuchilor iar prin tadeplinis ea condipilor de la paragrafelo 13.1.5, 1 L.3c4. ae acura oonportud conatmue. {ilar promovat, im Speck, pent aistacerea condor glenic 9 eteice 28 ‘Termenal de siguranfa este folosit In coustruehié uneort ex un confimut mai tang, care cuprinde siguranfa 1a aeyiimea ineirearilor, dar gt siguranta Ta acli- Tuned footduis a triznetului, a eirculafiei in cladiri gi a aluaeedrilor pe pardo: Xai si pe seit, a explosillor si efectelor acestora, a electrocuttiril, a posiblits fide cidere ete. Astfel, prin siguranl se ingelege situafia in care este elim {hath orice cauzi eare ar phtea provoea accidente in viaja locataritor din elit, Th sensal cel tai generaly ermlenul de siguranta defineste siarea (proprietatea, calitatea) nei constructii Ia care scoaterea si din fune}iune, sub efectul act tmilor mecaniee, firiee st chinice, nu este considerati. probabil in. perioada att a existenfel construcfei. Pentru aceasta stare se folosete in ultiaul timp fermenul de fiabilitate, cu lang utiizare in producia indus:riald pi care este 0 Indsurd a gradalui de satisfacere a ceringelor (performangelar) pentra un mate- Tal element de constructie sau coustructie, in raport eu destinagia. sa. “fermenul de flabilitate corespunde deci twiei nofiuni complexe i exprims \ tactltatea tunel construcjii de ast pistra calitatea pe intreaga sa durata de \existen{ir in conditiy determinate de exploatare normali. Se poate aprecia ‘ch nofiunea de fabiitate cuprinde nojiunile de siguran{i mecanied, contort Si dumabilitate pentrn o construct, finind seami de explcatares sa hormala, Srespuncitor cerinelor Funcfionale, ea de eventualele posiblitiji de repa- afi ale consteueties pentru ast men{ine ealitatea in tot timpul existente sale THeoria fiabilitapii im constrweyit constituie 9 nouk diseiplind. gtintifies, care studiand legile generale, ce trebuie respectate la elaborarea profeetclor, ineer~ clrilor de proba, a execufieh, recepliel §{ exploatirii constriefilor pentru a se jgura etieaeitatea maxima @ utiliziri lor [51]. 4.23, APRECIEREA CALITATIL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTHE ‘Sl_A_ CONSTRUCTIILOR Aprecierea caliti{ii elementelor de constructii gi clidirilor se face in raport eu modul de satistacere a condifillor tehnice, 2 performanjelor sau a regulilor de calitate stabilite pentru flecare element de constructio din diferite clidiri, finind seama de destinalia construcfiei si de eonditille wale de exploatare. Cunostinfele tehnice actuale nu dau posibilitatea exprimarit tuturor acestor xeguli de ealitate prin anumite marimt ale caracteristicilor fizice perfect definite, fn cadral unor metode de caleul, De aeeea, exprimarca calitifit se face practic, in mod obiguuit, sub tel forme = stiinjified, ih cadrul unei metode de calcul, eare foloseste mirimile earac- teristice ale datelor exterioare, naturale sau impuse #1 cele fizice, caracteristice materialelor. Este, de obicei, eazul caleulelor folosite in mecaniea coustruetiilor pentru structurile #1 elementele portante sau al ealeulelor legate de fiziea construc- Villor. De exemplu, in calculul grinzilor eu sectiune dreptunzhiulard, constantit, folieitate In incovoiere puri, condiia mecaniek bazatd pe criteriul de rezis tenff, in metoda rezistenjelor admise este © o4,«/< 04.9, adicl marimen tensiunit efective Ia incovoiere si nu deplgeascd rezisten{a’ admisibili, a materialulut din care este 2ealizati grinda. Se poate observa ed relajiile matematice folosite pentru exprimarea gtiintifiel a regulilor de ealitate, a performan{elor, imbraci, In general, forma wnor inegalitS{i (sau cel mult & egalitifilor) intre cei dot temmeni ai comparafie’ (de exemplu efectiv-admisibil, nevesar-efectiv) ; - tehnologicd, care foloseste caracteristici tehnologice apreciate cu ocazis inceredtrilor tehnologice si se apliel, atunet cind 1m se cunoaste metoda de ealeu, dar se poate preciza tehnologia corespunzittoare de executie 29= Junctionata, legatd de om, de viafa gi activitatea din eladiri, de exemplu, In un panou de fafadi se verifies rezisten{a sa la un goe de 50 daN cfzind de Ia 2 m iniljime, corespunzitor evitaii stripnngerii panoului prin izhirea sa de etre un om. Pentru constructii se poate adapta clasifioaren dupa eriteriul compler al alti, care impart fiecare grup de construct i olae de eat deter minate caracterul eapital al clidirit precizat prin durabilitaten si gradul de rezis tenf la foc a principalelor elemente de constructii — cerinele de exploalare diferite pentru fiecare grup de constructii, Asttel, pentru construcfii ingineresti, cerinjele de exploatare sint caracterizate et precidere de gradul de satisizcere a condifillor funcgionale, de durata de ser- vieiu ete, Cerinjele de exploatare a elidirilor se pot eareteriza prin normele de supra- {a{4, indllime gi volum pe unitate de folosinia, prin modul de distribuire | a ineiperilor precum si prin gradul de contort preeizat prin ihuminare i vizi| Dilitate, izolare termict si fonict, instalapii tehnico-sanitare si dotiri zospodat resti, nivelul yi ealitatea Incrinior de finisaj ete, Construchiile ingineresti si elidivile din fiecare graph in trei clase de calitate, dup. cum satisfac : cerinfe ridicate, medit sau obignui *, indicate in preseriptille tehnice. Construcfile neineadrate in niet ua din elasrac de mai sus se caracterizeazi din pmetil de vedere al ealitii nuraat prin dutreo! Titate gi rezisten{i Ia foc. Uneori, pentru uncle constructii se foloseste chisifi carea in cinci clase de calitate, Treadrarea flec&tei constructil in elase de eal tate urmeazd a se face dup importanja constructiei in economia national, in funcfie de capacitatea de prodvefie sin deservire, dimensiuni, amplasament, ‘uzuri moral ete In cadrul coudijiilor tehnico-economice este necesar a se distinge condifiile primordiale, care asigurd un minim indispensabil pentru viafa si activitates, omeneases (a nu muri, in elasifieares americans), pentru care sint precizate valori absolute, determinate univec, eum sint conditiile mecanice de rezistents sau_de stabilitate si condifite ecmplimentare, influentate de traditie, nivelul social al viefii, posibilitafile materiale etc,, pentru eare sint recomandate vatori relative, prezentind majorari sau rduceri fat de-valoarea considerata necesara. ‘Regulile de calitate sau conditiie tehnico-economice se adapteazs necontenit noilor ceringe funclionale si se desivirgese odiatd ew progresul gtiinfelor si teh. nieii construcfilor, fundamentate pe rezultatele a numeroase alte stitnte, de constructii se impa 14, PRESCRIPTIT TEHNICE IN CONSTRUCTIE Prescriptiile tehnice in construefii sint un ansamblu de date si conditii eu caracter tehnieo-economic, privind profectarea, realizarea gi recepfionatea Uniti element, a unei lucrari sau a unei construetii. Prin obligativitatea aplieiri lor, cle asiguri rezolvarea optim si unitari a problemelor tehnico-economiee dit construe}ii Standardele sint prescriptii tehniee prin care se stabilese caracteristici pentrit materiale, elemente prefabricate si instalajii aferente eonstructilor, preeumn siprincipii fundamentale si date de bazi pentru projectaren, executia si receptia constructillor. Standardele contin prineipii si date complet studiate si verifieate din punct de vedere teoretic gi practie, ere se refer In materiale si Iuerdni 30 x o mare apie, Pe plan interaton oe dbus rromandise guoluajiet Tuternagionale Ge Standardiznre 1 Organi ie int receipt vnmice pris care te stable date carueteri- ic mee inlersete ined nentundardiute su pari teglmentate prin Man {ice Penatbete nate, protorpurie gi capetee de seri (sri 2r0) se fabrick are, Paetesate de sarciny uring ea dupa ereceren io productia Curent 8 Pe Poet rim standard anu norme nterae oe dan presripit tne prin care se stables drums si metode ate mu protctareaconstruc{ior fi utiiaren materiailor st atlajelor sete erred aplieare cuenty generaaata in construe. Normative se ae oer vebveaents dn wandardes pe eare fe completeagh prin incarea pl rater Bander in eazin concrles fe ae wlsboreaea pene probleme a eetudandzatyisficient conereicate tau pontea pmbleme care Tater Snel nestgoment mai Testis altehnici 9 al economil ee acount tehnice dau indramart waplsentage de det iw aaypra prescrip site feos in HGats Mandarde su normative, Po ce xe da tomate {ios eter tc drecive tan se Teglementeazt-ansmite probleme tee cu shieetty mal seston ° ene ebmie special we laboreazh numai pentra uncle lets dcoebite case pid natura say inportanj Hr necesita eomplett ale reser or te carsBlcare general in vederen pret nor clemente Yor, specifies Meri captives fe coemere Wo proetantal hcrai earetrebuk Suni neces EPA heer preven specmtey tm domentaretriny de apingés ait aproite te fore cate nviseaal si regiementenzs problemele din construct "Fie tehwaopice sabilse modu de organize 9 desfiqurare. i ieitlor proce deuce in exeeutinconstrucion pin eplieares cer ma bune metod Proertete tip sioe ansanblur de piew Serie’ denenaty cupeingind date neceure pent, executarenconstrufilor ip: Separat, ne eiabotensh cataloage Rprpeowe prefabrieatey elemente gf deta’ de’ consrwei ELEMENTE DE SIGURANTA CONSTRUCTULOR 24, NOPIUNEA DE SIGURANTS. FACTORIL PRINCIPAL AT SIGURANPEL Dine toate condile cere unei construct a elvoraxigurase se tela nivel ifr, taport cu rol conde sono seanomice dn flare tart npurare siguronet comer ta afeune mevance au Plates ie conde pind indopensly cael pg (aie infront Gbermnint do evtarea coalet(pecbupi srucori prs depasiten etenel ee prin piores sabi Relahiltatea ete detiita pei probabitatea Somportin gare in acjunie exteonte a on clement de wezsengt san a Shel stractney pe intreaga en dura de explstare, or cole de aeigurare Febrennfl un’ dssunbiyscompex de condliiy cate treba Iepiite, pont YUlgua construcier nive-te sigusanga certs ‘oka 'de a consul tne cltre"o ulzare optim, spatiuos 9! materi entra oeonsirace cu destnafe day probleme const ht egey in mare aLi varietate a solutiilor posibile, pe accea care verifies fin acelagi timp tn ansamblu de date obligatorit (caracteristicile materialelor disponibile, condifille climatice si natura terenului, actianile exterioare, coeficientul de siguranti stabilit) si de criterii, ‘care privese, mai ales, preful de cost gi eonfortul, Hig. 24, tort dintro structure €868 2 Se Fealizeaz’ prin conceptie si exeeutie, Plana inereata sormat pe plan. ‘Pinind seama de necesitatea optimizarii construc: fiilor se aleg variante de structuri, care prezint& 0 siguran{& suficient si rational prin costul si consumul minim de energie, mano- peri §i materiale. Varianta sleasi trebule si intruchipeze un echilibru optim fintre funcfiune, sigurani, economie si structura adoptati. In cadrul domeniului de preocupiri al staticii construcfiilor sa studiat determinarea eforturilor produse in diferitele elemente ale structurii, Pentru Aeterminarea eforturilor ints-o structurs static nedeterminat se aplic’ de ‘obicei, in condifiile caleulului automat, metoda deplasivilor in formulare matri- ‘eiali, considering structura ea un ansamblu de bare, prinse rigid intre ele la noduri gi incireats eu for{e exterioure aplicate in uoduri, ecuatitle de conditie conducind la un sistem de ccuatii liniare de forma generalt : RA=P sidect A= RAP, (2a) unde R reprezints matvicea de rigiditate a intregitstructuri, A este matricea- coloank 2 tuturor necunoscutelor (formatd din suecesiunea matricelor -)), iar P este matricea-coloans a ineiredrilor aplicate In noduri (format dit succesitmea matricelor ,). Matrices globals H este aleatuiti din submatricele corespunzitoare extreitiiilor de bare, vind. dimensiani 3 <3 san 6 6, dup’ coum barn aparjine une structuri plane su spatiale Dact xe considers o bark dintro structuré plank incdreatis normal pe plan si se admite cf structura exe situatd In plantul aos qi inedredrile acfioncazs patalel cw axa y, ia extrem{tajile barel apar tre eforturi: for{&. thietoare ovien- Tata dup axa yy moment ce torsiune si moment incovoietor, indicafille de potajie find cuprinse infigurs 2.1 Jin avest caz_se poate serie natri a ke cea de rigiditate a bare, cat die ZA Ta Ta RD ‘mensiuni 6%6, in care se identified Bad By tele patra aubmatrice Fy, te, tey — [ 23E 9 Met Bey Me), St re Ulig. 22) [47] aot an: Din ‘relagia (21) sf figura 2.2 of oat Boa ly rezult& ed mirimile eforturilor din. — | 82% p $254 Hey Be | elementele structurii depind de ln. 7 elreirile aplicate la noduri, de condifiile de rezemare la capete Saupe contur, de geometria struc. turif (lungimile sf caracteristicile _geometrice ale scctiunilor transver. sale ale elementelor structurii) si : = de caracteristicile fizico-mecanice y fn (de rezistenja, de deformare) ale materialelor din care este aleztuiti i lad, staid bora! pe aa 92 eractara, acest factor tind eviden(aqe prin expresii deforma : 120/05 SEE en; ab ee. rr ciminarta eforturlorsectionale in pice plane, care rpreintS, lemente 2 enana on ineanedet peepeadieniare pe supra lor modi, ve bogey ge eupeatat ity pe stables eeuafie suprafefet medime deformate w je uigenta piel punctul de coordonate (ay) Brn inte- Otay) a Granta Majic ‘eu deivace parfale &sigeior plc ite ye ote + : 2.2) on apa og ea) unde p reprezintd intensitatea inefrcirii, D modulul de rigititate eilindried In Incovaiere al plicit plane, D —~ £W#/12 (1 — u4), eonstantele de integrare urmind iff atabilite din conditille de rezemare ale plieii pe contur (laturi ineastrate, iaturi simplu rezemate, eventual unele laturi libere). Rezalta aceiagh factor! Aoterminan{i pentra stabiligea eforturilor:-geometria clemottului, earacteristi- file fizice ale materialulul si eondifile de rezemare pe ecutur. ‘in eadrul disciplined de Rezistenja: materialelor se regivese aecingi factori ai aiguranjel; de exemplu, determinate tensiunilor (eforurior unitare) 1a Incovbiere (2) si a tensinnilor tangentiale (=) Intro -secjiune transversala ‘umel grinal drepte, de sec{iune constanta, dreptunghiulars, soliitats la ineo ‘olere eu Torta taletoare, se face cu ajutorul formulelor lai Nav ier gi Ju Favski: By C8 tna Soe es) oe (24) pO Tne S Rezulté ck mirimile eforturilor unitare normale (¢) si tangentiale (=) depind de caracteristieile geometrice ale sectiunii transversale si de mrimea eforturilor sectionale I gi 7, care aint in functie, aga dup cum s-2 ardtat, de intensitatea Atiunilor (ineSredrilor), geometria structurii si condifille de rezemare. Eeuafia diferentials a fibrei medii deformate In grinai drepte incovoiate, cca seofitine gi modul de rigiditate la incovoiere constante (EI — constant) ? oe aM 5 ae er? 25) condnee, prin integriri succesive, Ia expresiile rotirilor si sdgefilor grinait Bly =—J Mayle +03 Bre = —{[ fama) de + Jer + Cx (27) tonne 2unde momentul incovoietor 3f() in Iungul grinaii repreeinta 9 funetie de abseisa «7, iar constantele de integrare, Cy si Cy, se determin’ din conditiile de rezemare ale grinzii la capete. Rezult& cit sigefile si rotivle grinzii sint expr mate in funefie de inedredri, do conditille de rezemare la capete, de geomettia sectiunii transversale gi de éarseteristicile de deformare ale materialului. Inctycarea critied de flamba; 1a bara dreapt’ dublu articulaté, ou sectiune constanti, supusi unei ineliredi de compresitine axial centriea se poate evaltia eu ajutortl formule: lui Euler pentru cazul tm eare pierderea de stabilitate intervine mai inainte c9 materiail s8insh dn domeniul de comportare eas tied: es) Pen (29) Aceste formule araté ed incivearea critic’ este proportional eu modulul de rigiditate la incovoiere BI al sectiunii transversale (H — caracter mecanic’ a materialului; I — caraeteristies geometried a seefiunil trans 1 invers proportionala eu pAtravul lungimii barei dublu articulate sau eu piitratl Tungimit de flambaj pentru bare eu alte rezemari Ia eapete, Lungimea de fla ‘aj reste pe misurd ce Dara are legituri mai slabe Ia capete, iar pierderea de stabilitate intervine pentra o inedreare axial, mai redusi, In cazul structurilor solicitate seismic, intr-un ealeul simplificat, eforturile si deplasirile cele mai defavorabile se pot stabili considerind sistemul ineireat ea aefiuni echivalente convenjionale aplieate static, avind expresia, in eazul oseilatorului simplu linia 8 = (Tanase = mo, (eo) me dows snl — unde Z_ este forfa de inerfie care corespunde maset m la timpul t, in daX sf “S* spectrul vitezelor, in m/s} © = pulsatia. proprie a sistemmului oseilant (oseilatorulut simplo Tinian), in radiaai} Se observ ed in eazul acfianilor dinaunice intervin earacteristict specifice de inerie,absorbfie de energie it omen elastic sau plastic te. Astfel, prinefpaliifactori care condijioneaz® siguran{a unei structuri sint: — caracteritcile structurale, exprimate prin eavacterstii fisico-mecanice ale smaterialetor(rezistene, moduli de elastieitate ete.) finindu-se eamva de influen|a supra lor a unor factor! ca durata, modu de aefiume al ineitednlor, agres! Vitaten medjulti ambiant ete. prin caraelriatiet gecmetrice ale structuri st ele= ‘entelor sale, cu considerarea influenfel eondiillor de exploatare si punere ‘pert, 8 gi altor parame influenfind starea de comportare consilerata ete — acfiunite mecanice, reprezentate de incarciri si orice alte eauze, eare produe soliitirt in structuri. 7 Miivimea eforturilor, care se dezvolta in elementele structuril, depinde in acelasi imp de condifiile de recemare la capete sau pe contur ale structuril gi ale elementelor =, Zale componente (schema idealizati de + ealeul) Caracteristicile structurale care intervin fn caleulal structurilor sint numeroase (de reuistenfi, rigiditate, inertie, absorbjie de energie ete.), date flind totalitatea com: a0 bg portarilor structurilor si muljimea pro: eo Beselor de inekrvare posibile. In eazul in- pag. 2.5, stiri tnitdcaactevistice pestru credrilor cl intensitiji ce erese progresiv "grinds icovaata dn betom armat farsa. Cdupldifrite lei de variajiey i tema emt hanna flnefie de unl sat mal mal parametei) ieee dea walters foe ed pak acc : fs rapere se inegistrenat stadt intermiare (trepte, pragur) in comportarea Steuoturt ain punetil de vedere al ritenfel 9i-deformajiibe. Aceste stad intermediare de comportare ale structurlor pot constitul ldriLimitd carac- fertice din puuet de vedere mocanle apaaifin gi desehidorea tsurilor, apa Hua. unor aiculaitplatice, taperea tinor elemente ote), corespunzitoare Uertelor tnedrodrt limita (de Hstaare, de deschidere & fsitlor, de rupere, de pierdere a stabilfit etc, fig. 23), Caracterstcle structurale 60 definese fntdvdeauna.considerind procedeti de inedveare aplicat st riapunsul structuri (starea limita eorespunattoare a slspnsulal stracturi)- - 22, DISTRIBUJIL EMPIRICE SI TRORETICR PENTRU FACTORIT PRINCIPALT AT SIGURANTEL Principalii factori ai siguranfei constructillor (caracteristicile materialetor, parametti ine&reftilor, dimonsiunile stracturil si elementelor stle, porijia armi- ‘url in elementele de beton armat ete.) depind de un numir de eauze gi condifii, care se pot produce ia timpul execufiei $i pe durata de exploatare a constructiel De aceen, avesti fnotori varia’ Intimplitor e&patind valori mai mult sau mai putin diferite intre ele, reprezentiud oaviabile aleatoare. Dafinizea cea mai bunk a valorilor earacteristice a acestor factori se efectueaz astici pe baza teoriei probabilistien, folosind ealoutul statistic al observafiilor de mast. Calcalul statistic este folosit si a devenit aproape indispensabil in multe domenii ale tehnieli eonstrucsiilo: : prelucrarea datelor exper mentale de orice naturi ar fi ele; determinarea normelor de timp si de producfie, x normelor de consum de materiale gi de deviz, a indicilor teh nieo-ecanomiet ete. ; controlul fiabilitatit si ealitatii produselor ete, Prevederea evenimentelor viitoare, pe baza observafiilor asupra evenimentelor prezente si treeute (de exemplu : variaia ineAredrilor elimatiee 3 utile, a carae- teristicilor fizice ale materialelor, a niyelurilor riurilor ote.) 1 pe baza statis- tieiimatematicii,a permis intyoducerea demetode inaintate de caleul al construe- {illor, bazate pe evaluates siguranfel unei construefii sau instalafii din punet de vedere probabilistic, Aceasta este posibil numai dach fenomenele studiate sint omogene gi stabile in timp, constituind ayr-numita seri= stabild tm timp, 33HE ot erties ean aaa Iie vie Fig, 2.4, Distbuple empiice ale arcs Fig. 25, Diltibuyia_vitezet vistlat tm Simil stata de eipada in gi mst pe seu de exemplu : acfiunile utile in raport cu valoaren Jor cea mai intiluit in eondi- fille de exploatare; actiunile elimatice pentru auumite couditil locale si un amplasament geografie dat, eare au un cazacter elelie sau periodic, valorile observate repetindu-se dup’ perioade de timp mai mari sau mai mici In cazul serillor statistice stabile in timp se observa si unele tendinge de rariajié fndelun- gate, denumite seeulare, afactorilor principal, cum ar fiz variafia climel ; perf tionarea metodelor de éaleul si tehnologiei ete. In caleulul statistic se Yorbeste nu de 0 valoare determinatd, ei de valori cu diferite probabilitati de producere, pentru care se folosese aecleasi caracteristiet din ealeulul probabilititilor (medie, Gispersie, moment, abatere stardard, eoeficient de variafie ete,); uneori intere= seazit valoarea cea mai freevent, Distribufiile empirice intlinite in construetii sint de dou tipuri : ~ asinetrice, care sint evle mai numeroase, cum sint eurbele Inciretrilor cli- matice din 2ipada (fig. 2.4) sau din vint (fig. 2.5), ale eoedicientului dinamie pentru poduri de cale feratit gi allele. Aceste fenomenc eu valori mai mari deel ‘zero capatii valori deosebite cu frecvente diferite in condifii exterioare diverse ; astfel, producerea unui uragan are o posibilitate mai mies de aparitie, eel necesiti condifii meteorologice mai complexe decit ale unui vint slab obigmutt ; — simetrice, reprezentate prin curbe simetrice corespunziitoare pentru earae teristicile materialelor (tig, 2.6), pentru eoeficientii erorilor ealeulelor conven Honale, pentru abaterile efortusilor efective fata de cele de caleul ete, soag int fina he ee ee TSE ToT ETT TET Distibutia valrlor extreme ow Be e Fat eet nin anna” Pe 26, Dsbiasexstenet de rere a0 ‘soletare de compresune a betomut 36 died distributile extremelor minime. IneAreirile permanente sint bine expri- 2.8. CONCEPTIL PRIVIND SIGURANTA CONSTRUCTILOR. METODE DE CALCUL Istoria modului de considerare a variabilitijii faotorilor principal ai sigu: ranjei contureazi insigi evolutia conceptului si coeficientului de siguranti, fea si metodele de calcul. 234, METODE DETEMMUNISTE ‘Acesten sint metoda resiatenjelor admisibile gi metoda la rupere a. eapacitii portante care nt ato justificare stinifies; valorile coefieientalut de siguran{ Unie si global sint stabilite im mod empirie, prin apreciere, pe baz’ de traditil Slexperienti, pentru a acoperl, In mod simplist, variabilitatea fuctorilor prin Dali ai siguranfel : inedretrl, Reastenje, geometria elementelor structuril ete., {a i toate abaterile de ia ipotezele medi sau ideale considerate (port de executie, neconcordanta ipotezelor de calcul eu comportarea realé etc.) tn ultimul timp, au iieut cercetiri.statisice pentru stabiliren coeficientuhal de siguran{s folosit in metoda ln rupere, Pactorit prineipali ai siguranfei intervin in ealeule cu valort determinate, considerate ca mdrimi certe, nu ca mirimi aleatoare, intimplitoare. Coeficiental de siguranté, variaz cu natura materialulni sl a efortului, eu grupirile de ineireiti, condifille de huera ete: ¢= 1,7 ... 20 pentru ofel em 18 «+ 2,6 pentra beton arma; e— 4,0... 5,0 pentru zidirie, In motoda reristengelor admisibile trebuie satisficuto reapile Sy STH (an) Sum gi, im general, Ry = 4 22) eforturile unitare limit, normale sau tangen- Viale, In general rezisten{a limit’, care poate fi limita de curgere (¢,) sau de rupere (o,), dup cum materialele sint ductile (tenace) sau, fragile (casante) ; unde ime) tum $i Bun aZR, este efortul unitar admisiil, normal saw tangential, Im ge- heral tensiunea TimitS admisili. tn conditille nei, su. Tange sablite; cregte eu eresierea mumirului de inedredi din gruparea de’ inckreéri deoarece posibilitatea simultane titit eelor mai defavorabile eazuri de inearedri seade ° — cocficient unie (global) de siguran(’, raportat Ia tensiunile sau rezstentele. materialelor si euprins implieit in rezis- tenia acmisibild tn metoda Ja rupere, aprecierea siguranfei unui elcment se face prin compan rarea soliitarit saw efortului (*, A", 7, 8" in general) admisibil, corespunzitor incircirit de exploatare eu efortul de rupere (¥,, M,,S,) deteminat de capa citatea portant sau a¢misibili: NEN; oie M, si, im generat e8*<8, wut, Py (2.13) unde 8,, Wj, M, este efortul de rupere sau capaeitatea portant’; S°, N*M — — efortal normat (moment, forfé axialé ete.) de exploatare ; « — coefieient: unie (global) de sigurant&, raportat la, ineir- ‘eiri sau eforturi gi exprimat explicit; seade o daté en sporirea inelreirilor din gruparea de Inedredri; — rezistenfa medic la rupere, in general determinath sta- ‘istic gi caraeteristica geometricd a sectiunii (A, W ete.) ; ¥ = fanefia corespunzitoare efortulni respectiv. Metoda la rupere, desl superioard metodei rezistentelor admisibile deoarece se bazeazi pe experimenting oglindeste mai bine condifile reale do rupere, nu mai corerpunde, apalizied comportarea mecanicd a structurit in mod unila: teral, numai in stadiul de rupere, netinind seama de dimensionarea elemen: ftelor structurale in alte stadif de lucru, care apar in Condit de exploatare: Zisurarea, deformuile $1 rigidita- tea, oboseata ete. si care se produc in stadiul last, la ineivedri mai'mict decit cele de rupere. Asa dups. cum fa ardtat, factorii principal dimensionarii(rezistente, {ncdredri ete.) sint”variabile aleatoare, intimplatoare. In metods de caicul la rupere se face ipoteza simplifcatoare ciexistd probabilitatea de variajie avemandtoare, in ace- lagi sens, a acestor varlabile aleatoare, independent de limitele fi direetille de variafie a fiecirei variabile alea toare in parte. In realitate, in citeva cazuri, sporirea ‘uno inert este mai perictloash deeit 2 altora, Astfe, de exampla, peutra zidvzile de sprijin sporirea impinge ni pimintulai micgoreazd stabiitatea, in timp ce cresterea grentifii proprit a zidului de sprijin mareste siguranta la Stabilitate (fig. 28). Cele mai defavorabile condi entra stabilitatea zidului de sprijin se. realizeazi ins Fig, 28. Determinatea ‘ocilenti de tabi tate a amu! a ao ‘orn 38 cind se produce o sporire a impingerit oxzontale a pimiatulat (de exemplu, Sasa cn pam ccs do fare nimi) 0 mioprare, & n curt ropa a. sidulul de eprjin prin folosireaunot betoane.usoare srenttt anal uyoare de zidane Avenst® posbiltate nu prate fi prevzatS in Sa Piet in metoda la rupero, care presupune acuagi seus de varie a inc eaMior De asemenea, mirimes abaterlor prinelpallor factrt al dimensions sie salonie mel determinate statistic ant dilerite, ate: inedzerile perm de ge pot aves abater!curente de 10%, du-timp ce supranctrctil construc Rage frovocate de abaterile IneSroill elimatice (2hpadd, presen, vinta Ey Bieajunge pint la (30... 409G) af mat mult abatrilereistenfelor der Se 2Bhenearde la un matevial ke aleul (easunt-fragity elastic-ductl). 22:2, METODA SEMIPROMAMILISTICA A STARILOR ETA, Metoda de calcul la stiri limita este o metods semiprobalisties, superior’ metodelor deterministe : in aceast® metoda conditiile de siguran{a se bazeaz’ coneomitent pe coneepfii probabiliste si deterministe $i sint exprimate sub forini determinista, neexistind inek auficiente studii probabiliste gi date statis tice. O structurh sau un element structural al siu ineeteazh de a indeplini fanetiunea pentru care a fost projeotat cind o anumiti stare, denumité stare Limild, a fost atinsd. Astfel, prin starea limit a unei structuri sau a unuia din elementele sale 2e infelege Starea In eare o cerinS de satis'acere a obiectivulat (obiectului) sin este strict satisticutd 1a Limitd, jar structura inceteazk de a Imai indeplini fanctiunea sa sam do a mai satisface cerinfele pentru care a fost coueeputd in cazul sporirii solieitirilor san @ micsoririt performanjelor sale, Siarea limit este deci starea a ciel atingere implick piorderea capacitifit unel construcfii de a satisface conditille de exploatare legate de destinapia stabilita sau aparifia unor perieole pentru viaja sau slinStatea oamenilor, res= pectiv pentru bunuri materiale sau culturale a ciror eorservare depinde de eonstructia respectiva. 2.3.2.1. Tipuri de stiri limiti. Se definese douk grupe de stiri limit: stirile limita ultime ale capaciti{it portante gi starile limits ale exploatril normale. '}) Starile limita wltime cotespund epuizieii capacit4jii portante sau unei alte pierderi ireversibile a ealitdsilor necesare exploatarii : ruperea sectiunilor Gritice, pierderes. stabilitifil ete. Acestea caracterizeazs proprietatea unui ele~ ‘ment structural sau a unel structuri de a rezista inedrekilor, fir modificarea fundamentali, a geometriei, fiind determinate cantitativ prin inetredrile sau solieitivile maxime limit Io care structura sau elementul structural nu cedeazs, ‘fri a iesi din Inern prin ruperea san pierderea stabilitifii formel sau poriiel, in urma solieitarilor statice san dinamice (oboseali, oe te.) 2) Starite limita ale exploatarit normale corespund intzeruperii eapacitiii de asigurare 1 une! exploatiiri normale a constructilor ; condifiile normale de exploatare sau de durabilitate nu mai aint satiaficnte. Principalele stiri limit ale exploatirii normale sint : fiswrarea, starea limit in care sectiunea inceteazit de a mai fi comprimaté in iatregime,'cind are loc aparifia fisurilor sau deschi- dderea lor excesivi, inaceeptabili si limitata, in general, in preseriptit gl etarea Vimitd do deformajie (statied, dinamied), care limiteaz’\’cresterea deformatiilor pind la o valoare maximf limit’ si care dact este depAsiti. impiedies exploa tarea normali, In situapille de nesatisfacere a unor condifii de exploatare 39ormali are loc 0 simpla introrupere a exploatirié care nu constitute o catas ‘rofl gi are loc repararva sau inliturarea defectelor inadmisibile. Este clar deci, A rezervele de siguranti, eare trebuie pistrate pentru preintimpinarea acestor stiri, pot fi mai mici decit cele de la starea limita ultimi a eapacititii portante Obiectul calculelor privind siguranta cousté in asigurare probabilitéfii stiri Jimité sub o anumita valoare stabiliti In prealabil pentru tipul de constructie saa element dat. Probabilitatea adoptaté depinde de starea limit considerat® side gradul de pericol pe care prezintd. O analizk probabilisté completa nece- sit cunoasterea naturil statistice a ine&redtilor sia altor actiuni, a variabilitatii proprietifilor mecanice (de rezisten{d, deformare : By G, w ete.) a materialelor 431 a altor factori, care influenfeaz probabilitatea de atingere a starii limita considerati (dati). O asemenea analizi este practic posibilt astiai numai in citeva cazuri simple, deoarece nu se dispune de toate datele statistice necesare, ‘De acova, datele statistice existente sint utilizate folosind procedeul simpli ficat al coeficientilor diterentiafi. In acest eax se definese — valowrea normata & unui parametra, considerati cao valoare de refering, stabiliti ea o caracteristica gobald a distributici valorilor acestui parametrn, considerat ca o variabild aleatoare. Valorile normate pot s& se refere la acfiuni, materiale sau elemente de constructie ; — ralorile de calcul ale unui. parametru, care sint valori objinnte de regult prin inmultirea valorilor normate eu un coeficient prin care se introduce influent variabilitilii statistice a parametrului considerat gi care sint depigite in sens defavorabil eu o probabilitate redust, Valorile de ealeul se pot referi In aefivni, materiale sau elemente de constructie ; — valoarea Timitd este o valoare de caleul, definita pentru un parametra all lunei actiuni, utilizath in verifcarea a o anumitt stare limita ultima — taloarea de exploatare esteo valoare de caleul, definiti pentru tin parametra al unel acfiuni, utilizati in verifiearea 1a o anumitd stare limit a exploatirii normale, Astfel, metoda stirilor limivA se bazear pe dows principii, care condue la sporirea' siguranfei, In utilizares mai complet a rezervelor de siguran{’ i la realizarea de. economii —considerarea stcrilor Yimitd prin studinl comportirii elementelor structurit fin stadiul elastic (aparitia $i ceschiderea fisurilor, deformasillor si rigiditatea, ‘oboseala, stabilitatea elasticl e:c.) si fn stadiul plastio de rupere, pe baza proprie: tifilor reale, elastice si plastice ale materialelor ; . — fnlocuirea voeficientului waio de siguranfa ou coeficienti diferentiagi partiali de siguranja, stabiliti stiinfifc, care fin seama de variabilitatea, prineipatilor factori ai siguranfei la Tiecare stare limita. Cn ajutorul acestor coeficienti dife- rentiaji se stabilese rezistentele minime ale materialelor, incixcdrile i solici tirile maxime si se corecteazi formulele de calcul, punindu-se de acord eu fenomenele reale. Siguranja structurilor se poste aprecia comparind solieitarea maxim provo- cati de actiunile mecanice eu eapacitaten minim de comportare mecanic a structurilor sau elementelor structurale, De acces interesezi valorile minime ale rezistentolor si valorile maxime ale ineiredsilor, definite statistic, cu 0 anumiti probabilitate. Starea limit a.capacititii portante se verifick astfel prin compararea, in stadiul de rupere, a solicitirii maxine posibile cu eapneitatea minimi probabil : sek (214) 40 adioh, comparatea in esen(S capAtd forma unei inegalitiji au a unui raport Gintre incdreirile minime pe care structura poate si le suporte (preia) si inear tle maxime efectiv postbil de acfionat pe toata durata exploatit ‘Tn coneeptia probabilistie prin siguranfa unui element de constractie sit a umel constructit i raport-cu o stare limit se injelege proprietatea caracteri- Zath prin probablitatea suficient de mare, de a satisfaee 0 condifie de neatin gore 1 aliil limit consideratd, pe toatd durata do serviein previzuta. ‘Tot {stfel acigurarca tunel structuriilseamna adoptarea unei tolutt, care impli mitarea, la valori dorite a probabilitatit de atingere si derajire aiferitel stiri limits. In STAS 10 1000-75 ,,Principié generale de verificare a sigurante conctructilor, se disting mai malts elase de importan{a, dupa. nivelul de a fgurare necesar. Sigaranfa unei structuri este un concept relativ, mu absolut, deoarece na exists nieiodatx o siguranfa absolutS a une! strueturl. Prin eouceptia structurl Se urmaireste objineren unei probabilitt de avariere acceptabil de redust, inal Iult san mai pufin gravi, ‘fe efrel valor! rafionale repredinta probleme de fsigurare, intens ‘cereetate in ultimit ani, Depisirile stivilor Limith au urmiri inegal a importante sint un mare rise al pierderilor de vie{i omenest! sau un rise mai mnie de pierdere a unor bunuri materiale; rareort se poate allema cd Un ase- menea ise este ul ‘tn prescripti se precizearS eriteri pentru toate stile Limits (de cedary — colape de exploatare, fisurare sau rigiditate). Astfel, lx starea limita de isu rare se precizea + — pentru betonal armat, litimea maxima @ deschideri fstrilor nu va depigi 05 mm, iar cind conditile de exploatare (expunere) sint foarte severe, de exen plu, in apa de mare, lsfimea maxima a desehideri fsurilor in upropierea ime ‘iaid a armaituri n va depigi de 0,004 ort stratal normal ce aeoperire; — pentru betonul precomprimat se disting structuri de: lasa T, in care nu se permit fisuri deoarece nu hint admise tensfunt de Satindere; de clasa a TT in Gare nu se permit fisurl vinibile lar tensiunile de intindsre din incovoiere sin limitate de tensiunile de intindere a betouului gf de clase a T1T-a, la care eschiderea maxims a fisuilor nu va deptgl 0,2 mu, lar pentru condifit de ex- ploatare (expunere) foarte severe, Iafimen maximh a’ deschiderit fisurilor na va Sepasi 01 man. Pentru starea limitS de rigiditate a betonului armat si precomprimat a plan- jee se arate sigeata finala (admit) nu va depisi desehiderea.impartita la 250, iar cind perc desparfitor! sau finisajele pot fi afectcte, sdgeata final uph terminares acestor Ineraei am. va depisiraportul deschidere/350 sat 20 mm, Cind pe clementele din beton precomprimat se vor plica finsaje stgeata totala nu_va\depisi raportul. desehidere/400. Anexa IIT din STAS 10 100/0-73 Principit generale de verificare a siguran- 16i construcfitor enprinde indicatii de Timitare’ deplasielor $1 deforma. utilizagi tn metodn stivilor limita. Va siguranfei. Prin coefiienjit diferen{iaft se gauté a se fine seama de. variabiltatea prineipalilor factori ai sigurangel In metoda semiprobabilisticd: a stirilor limit, care st la baza recoman- divilor CAER, ‘a celor din fara’ uoastri si care a_constituit punetul “de Plecare pentru’ alte recomandiri ‘internationale (CEB, FIP, ACT), tind adoptatd si de TSO-TC 93, se folosese in prezent trei eouliienti diferentiagi, 4a‘corespunzitori celor trei fastori principall ai siguranfei: rezistenfele, acjiunile mmecaniee si elementul structural (eondifiidelueru ale elementului sau de compor- tare a materialul ‘Preseriptiile tebnice definese urmitoril coeficienti diferensia,i in metoda stirior limita scodficientul fnedvedrii n, care face logiitura intre o valoare normati si o valoare de ealeul a unui parametra care intervine in schemele de ineareare, ip Nederca consideririi abaterior intimpliteare practie posibile, in sens defavora Dil Taji de valorile normate ; Defiviental de siguranga pentru materiale k, care se aplicd valorilor normate alg rezstenfelor, in vederea oblinerii valorilo® de caleul de bazi. Prin acest Coeticient se introdue efec:ele variabilitajii statistice a calitifii materialelor ‘in anutpite limite, 8 caracteristielor geometrice ale elementelor de construct rn oeficientul condifiitor de Iver, care se aplich valorilor de caleul de baz’, ale resistentelor, respectiv capacitijilor portante, prin care se corecteaz sim- Slitiedrile introduse de normele admise in ecaleul si se considera abaterile Bitematice datorate diversilor factori, Coeficientul eonditilor de lueru poate si Se relere la un material m, sau la un element de constructie m, Reaistenfele de oaloul H Ant valori conventionale, care reprezinta recistenfele probabite minime ale materialului pentru diferite solicitiri in condifiile cele Fat defavorabile de lweru, Ble se obtin din rezistenjele normate R™ prin in. mulfirea cu un coeficient de siguranfa pentru materiale k si in unele cazuxt un oeficient al condifillor de Iueru al materialilui my : B= kmgR*, (2.15) unde gi ma sint, de obieci, mai miei deeit: un. WRecistenfele normate sau caracteristice * sint valorile de referint precizate prin normative (de obicel medi statistice) gi eoineid cu earacteristeile de recep- flea materia (a pent ofluimly er pent etude SBP, zidinic, yeton). Cocticientul de siguran{3. este un coefici ca raportul dintre rezistenja minim’ (2 de _reducere si se stabileste 73) gi cea medie FE =1-%8, 216) unde y reprezint’ probabilitates considerati (de exemplu, probabilitatea 998,5%yy care poate fi consideratd ao certitudine, adjed se admite el nu se vor mai itt ‘in care Iya —3e), iar 8 este cocfieientul de variagie (3 = a/R), cu Ja Mlee SP LPMle Vabrile Ini df, ¢ si I se stabilese pe baza prelueririt atistice a datelor experimentale Solieitarle sau incareérie maxime posibile de ealeul (Q, 8) se obin prin rmultiplicarea Incirearilor normate Q* sau a eforturilor corespunaitoare 8%, cu Im caeflcient de incarcare n, in functie de propabilitates, gruparit simultane Mineteetlor, pe baza grupltilor de Inedeei (v. eap. 3) gi a coefielentulai de Simultaneitate, folosind relate: 2 Cooficientul de incireare n este de obicel wu cueticient Ge majorare (ponde ra petjoraunitar (w>1) si poate fi rarvor! subunitar (w = 0,8..0,9), pentra rate) ifs perianenie, in cazurile cind reduoerea greatétii propritcroeaz’ saci dgeavantajoase condilii de comportare mecanied: risturnarea sau ale Bianca sidurilor de sprjia (V. fig. 2.8); forlecarea peretlor de zidinie do-a Tangul rosturilor ete, nga gun 28. remit c8 aprecierea stabiitii la risturmate azidului de pri sietoda dle calcul instar limita, ponte fi ficutt in condiiile reale cale i : Fn a toot tect goa Me = M8 gor Bee » oe Tarn OPT aa 18) cat arent nu poate fede prin cael eX metols Ia pene na Ma (220) in are: Ste cee al ebtitates Ho moment ge tsar ‘Pentru orice clement portant, omogen, dintr-un singur material sau complex, din ati iaulte straturi de material (de éxempln, zidaria mxtt, perefii sandvig fie.) trebuie satisficute intotdewuna relat Fm Sc meme k RP, (2.21) $ nsticm F ma bait aan) unde F este caracteristiea geomettied, a seetiunil, corespunztoare naturii efor~ tulut (suprafa{a, modul de rezistenta etc.) si domeniului de compor- Hastie saw plastie al materialului ; tocficientit, condifiilor de Tuern ale clementului 51 materialului care consideri situafiile diverse Intilnite in comportarea elemen- falor de constructie, in funefie de conditiie de exploatare, de mnetodele de execu{ie si de aleituirea lor, funetie de ipotezele considerate. Prescripfiile tebnice cuprind uncori direct rezistentele ce caleul (R= kX"), afectate $1 de eventuala, redueere corespunzitoare conditiilor reale de Tuert le materialulut may adic’ : Snstcm FRE 223) capaitaten portant mining de ental Sentence 8, ate ok expreia (253 pate See Sub Tor S<[8]; N<{¥]; M<[i) ete. (24) 43ind exists sutictente date slutistice, aualiza probabilistics a siguranjel struc turilor se ponte face cn ajutoral unui num&r mai mare de coeficienti diferen- tiati partiali de siguran{S, ea in eadrul Standardului ISO — 2394 sau al reco- mandirilor amerieane, pentra proiectarea betonufui armat prin metoda rezis: tenfei ultime (ACT — 18—T1), eu o conceptie semiprobabilisticd. pentru eva- Inarea siguranjei, care cuprnd coeficienti diferentiati de majorare rel rilor, de reducere a rezistenfelor, in raport ew nivelul siguranfei, in functie de turmirile unui accident. 228, METODE PROBABILISTE Condifiile de sigurant’ se exprim in cadrul metodelor probabiliste de ealeul pe baza probabilitagil stabilt8 inifial pentru mentinerea aptitudinit stracturii in vederea satisfacerii funefianii sule pe intreage duratd de exploatare. In acest caz, factorii prineipali de siguran{% nu mai sint earacterizaji de functii deter- ministe, ei de finefii nedeterainiste, aleatoare, O structuri supusi unei acfiuni mecanice aleatoare va eXpita un rispuns mecanic deseris tot de o functie alea- toare. In aceasté situafie, se poate caleula valoarea raspunsului care, in anumite condifii, nu depigeste o antmita valoare prestabiliti, iar analiza rispunsului mecanie se face pe baza teorkei statistice matematice. Astfel, valoarea variabilei aleatoare corespunzitoare fenomenulul analizat, care nu poate fi predetermi- att in mod precis, va putes fi descrisi numai statistic. In general, siguranta straeturilor este analizat& in prezent in mod semipro- Dabilist prin considerarea yartiali a variabilitajii aleatoare a unor factori ‘Tratarea simultand si impreans a actiunilor, rezistenfelor gi rispunsului struc ‘turif ea yariabile aleatoare n: este in prezent posibili decit pentru unele eazur simple. O analiza completa a problemei asiguririi strueturii in concepfia pro- Dabilists eu ajutorul conceptului de realiabilitate trebuie si considere in acelasi timp aspectele sintetizate i nofiunea complexi de fiabilitatea construct iilor (reliabilitate, confort $i durcbilitate) ea gi aspectele economice 3i informatio ale ew privire Ia reallzares ipotezelor de proiectare si apreciere a gradului de jneredere a datelor primare de calcul, folosind instrumente matematice complexe. 2.4, EXPRIMARBA PROBABILISTICA A SIGURANTET CONSTRUCTHLOR SI A COEFICIENTILOR DE SIGURANTA S-a ariitat c& probabilitates de avariere a structurii rezult& din compararea distributor pentru acfiuni gi pentra caracteristicile structurale su dintre acfinnile Ia care poate rezis:a structura si cele efectiv realizate in decursul exploatirii, Schema prineipialui de verificare a eapacititii portante este ilus- in figura 2.9, in ipotesa distributie! normale Gauss. In ipoteza din Figura 2.9, 4, eapacitaten portant minim’ este mai mare decitsolieitarea maximd, 4 Fig, 2.9, Sehema priniputal oe ‘eriiare a -capacti portante in timp ce in ipoteza din figura 2.9, b, capacitatea portart& minima este mai miei decit solieitaren maxim avind loc ruperea, codarea sau pritbusireastruc- turii sau elementului, Zonele de suprapanere @ celor dou funefii de freevent’ {densitéfi de probabilitate) pentra inedredri fs(x) gi rexistenje fy (x) indicd probabilitatea de avariere (accident, rupere, fig. 2.10) [49]. Notind eoordonatele punetului de interseetie a celor doud distribufii eu 8 si 22, se pot defini, jininduese Seama de studiile lui Prot, Lévi, Freudenthal, Pugstey sialtii, urmitoarele probabilitajt : — probabilitatea de pierdere a capacitajit portante, de avariere, accident sau de rupere (pribusire, eolaps) P, euprinst in probabilitagile 28 > R) yi P(RS) si ‘P(SecR) san reliabilitatea L, care este o misur a siguranfel. Deoarece masa de probabilitate distribuitd pe intreaga avie limitatd de curba de distribusie si axa. abseiselor este egalé eu unitaten adick : 7 (2.25) (sear rezultK ck probabilitatea de pierdere a capacitapii portante este egal’ eu ‘unitatea, minus reliabilitatea : Pra L—L, (2.26) gost oxauianepriosint estoy pros feo) ‘mewn adic’, fata de densitatea probabilitAfii actiunilor, rezultit: PIS>R)=1—PSER, — (2.27) i si faJS de densitaten probabilitatii Mt) AOD FOO pitta Tezistenfelor, rezult abe pes P(RgS) ~1— P(R>8). Fig, 230, Modsl prbabllatle ponteu Rl. 6© exprimare mat sugestiva se poate ‘obfine cu ajutorul modelului probabi- listie condensat : 2—S (rezisten{& mi- nus efeetul acyiunil, fig. 211) (493, im — probabititatea de avariere reprezint® aria de sub funetia ((R—S) dela —2o feat} geste aN teeta ta zero, fiind definitS prim : Pin et eit At) wake P,=P(R-S<0); (2.29) ig. 241, Mae probablisticcondenat RS. — relibilitatea reprezint& atia de sub fumefia (R—8) de la zero la +. gi este definit® prin relatia: [eut-1s>0) fd (2.30) Utiligind ca variabilX aleatoare raportul rezistenfei elitre efectul actiunil, adie R/S, se obfin expresii mai semnificative, din punet de vedere inginerese, pentru: — probabilitatea de pierdere a capacitatii portant 2.31) ~ reliabilitatea : 1-IP, P(R/S>2). (2.32) a La constructiile de importangi mai mic& unele eriterii de reliabilitate pentru diferite comportiti mecanice (fisurare, rigiditate, deformaii ete.) pot si fie mult mai pujin severe decit in mod obiynuit sau chiar simu fie luate in consi- derare, dack pot fi eousiderate drept conditit complimentare, ca in cazul unor constrictii neimportante, provizoril, de valoure redus3, a ¢Sror avariere nu prezinti pericole pentru viaja si sinitatea oamenior sau in cazul unor construc fii seeundare pentra adipostitea temporar’ a animalelor. Aceasth clasificare & constructiilor dup importanfa lor este intilnita, de exemplu gi in eazul struc turilor supuse Ia solicitiri seistice, in evaluarea probabilitiii de pierdere a capacitatii portante se pot considera intensitiile aciunilor 1 rezistenjclor ea variabile aleatoare independente pen~ ‘iru o structuri sau un elemen: portant. In acest caz, probabilitatea ca un ele- ment de rezistenti R si fie actionat deo valoare mai mare ca 8, corespunde zonei de suprapunere P(R<8\ si P(S>R) din figura 2.10 gi se poate exprima ‘pe baza teoremei multiplicarii probabilitipilor. Rezult& : Psa) fn (w) dn, (2.33) in care Fala) si Palo) sint funcit de distribute Polo) = fa)ae si Bal — fale) ae. as) 46 Inte edevitr, probabilitatoa ea inedrearea a gibi 0 valonre mai mare decit valoarea dati |S, se serie: fale) de 1[" pelerds = 1 Pale ‘a ea rezistenta si alba o valoare dati © = R, este (2.38) Salo) ae P, = PIS>R)=[ (= Fea) fawn integrala fiind extinsi, evident, numai pentru valori poritive ale rezistentelor. Tn mod aseminitor ce poate ‘evalua probabilitatea de avariere sub forma PRES): P, 2.88) (RES) =(" Fe (a)faa)de. Expresiile (2.87) si (2.98) evalueaz’ ariile din zona de suprapunere a densi- tatit probabilitajilor actiunilor si rezistentelor i se numese integrate de conto- Tufie, care se rezolvik grafic sau analitic, objinindwse valoarea numeried a pro- babilitagii P,. Exprimind condifia de avariere sau rupere SR prin R—-S<0, se deduce probabilitatea de avariere P, = PUR — S<0), adied probabilitatea ca diferent ‘8 sh in valori_ negative. In cazul distributilor normale G a ws s pentru fol2) Gi fot}, rezultd c@ fn-o(7) se distribuie tot normal, avind media X,.s =X, — Xs si abaterea standard ons — ok + of Se demonstreazh totodati in teoria probabilitatii ek pentru ccazul intinit freevent in practic’, cind f,(z) gi fo(2) nu au, distributii normale, funefia reprezentativa si diferen(a lor, fa_s(2) = fa(2) — fe(0) are 0 distributie mai apropiati de distributia normal decit de orieare din distribuyile separate fala) Si fala). De aceon, s& poate folosi aproximativ pontra fy_o(z) distribuyia Moral mai ales cind nu exisit date igure privind dbteibatn actin tor, Sas (0) dr = ~ ar, (2.99) nel acare, folosind varlabiki normsts 0, definiti: ae a + conduce In formula Ini Corso pentru: ir (2.40) Cunoscind 34.5 se poate elt: direct probabilitatea P, din tabelele legit de Aistributie normal Gauss , eare depinde de mirimea éoeficientului de varia- te Bay al dierent (=), in Himive mast (S2"" = 8220 pent ns de 0 04 0 03} {In cazul apliciri repetate a ‘nedzeitilor, probubilitatea ca structura si rexiste Ja n aplieiri se moscoars eu furetia de rise 4 pierderiicapacitatt portante h(n). Probabilitatea comportirit sigure, adic& rellabilitaten, scade ind» creste, Dack se fine seanta ef realitate raperea unui element poate avea loc dupy rai multe moduni de upere sau cedare T (Incovoiere, forfecare, torsiune ete) Considerate independent pentru o singurk aciune aleatoare 8 sau cum apli- ‘ini succesive tle actiunit 8, se determing probabilitatea de avariere dupa un Singur mod P40) 4 finind Seama de probabiitatea pentra un singur mod siipentru 0 sigur aetiune B, PA) UP, si Pe(lyn) = Len Pry i reliabilitatea : 7G 1+! P, si Hn) =1-1-nP, Pentru cosficientul de siguran{ exist clteva formuliri practice bazate pe interpretarea probabilisties (fig. 2.12) [49], i ‘fe Mity—— Reaisenfeaqfoa) Fe pitta pale ef eft ol Fig. 212, Detnirea corilntotol de siguran. 48 1) Coetictentul de siguran{ C, ea raportul intre valorile medi ale lui fala) sife (a), respectiv 2 §i 2s (¥. fig. 2.10): (2.43) care se poate exprima in functie de 2s, 3,9 si B:n_» prin ecafia (dupa Preu- Genthal}; rezolvati in tabele. pentru probabilitiji de avariere : 10°%..10-*: (= BaalBer 1 6 — [1 — Bea /Ben-s* (2.44) 2) Ca misurd a sigurangel s-a propus ai inversul coeficientului de variafie al cantitapii R—S, 8 (dupt A. Cornell): 1 Bones (245) 3) Coeficientul de siguranji C stabilit in ipoteza distritutilor logaritmice normale pentru actiunea 8 41 rezisten(a 2, in eave caz variabilele Inf st ns Feapectd distribufia normals, 4n generat, cocfilentil de variafie ai rezistentelor Sint la ofeluri 6...12% ila beton 10.25%, pentr condifil medi de fabricatie 4 ofelulul, respectiv de preparare 2 etonuu, Coeticientul ce siguranta C este Apreciat pe baza probabilitiilor P, calculate eu ajutorul integralei de convo Have, lar'rezultatele depind de legile de distributitfoloite gi de valoarea coef ienflor de variajie 3, care cameterizeazi statistic reaistenfele st acfiunile. 1) Coelicientul de siguran\a Cy definit ca raportal intee moduli distributiet rezistenjelor My $1 ai inedrefrilor oa ie, (246) cind una sau ambele distributi fo), foe) sint distribu mimodate asimetrice. Cale dowd definitis (243) 31 (2.46) Ze confund pentru distribusit unimodale Simetrice (Ga ts 8) ce! media gi modulul se eonfunda gi ele. 5) Cocticientul conventional de siguranfa 0, definit ca raportul intre valoarea amiuimi'a rezistenfel st Valoarea manima a inedreisit 2a) Cocficientul de siguranti conventional poate fi seris pentru anumite probabili {ii stabilite de deptgini a inctretsii 5 gi redueeri de rezisten\a R, adics pentra valoarea enantilelor, de exempl, Spas; Sones le Incdredrit aleatoare 8 §1 Ros Eos ale rezistentelor aleatoare It! 48) hone “unde 2, qi Sy sint yalorile rexistenfelor si incdredrilor ett probabilitate p gi respectiv q.de a obtine valori mai miei decit ele, care Sint alese diferit in funetie de nivelut ¢unos ; tingelor statistice, wi Se arati 6k wag | sick: ¢. reaalt a in gare 2.13 [49] se prezintd corelatia in 219, Cette eA | aintze coeicieatit de sigarang’ conventional Hig, 24B Coa nt ccttentel de Ry uiSyae st robabilitifile de avati Wprbebiiater ge marie qpaelee he Pee cane pnt cay Bt mations o crn, impor ant & probabilitatir de rupere are Toe prin fnigeuires distr bute noumale cu o distribufie de tip extrem. * » in cazul eind iS nit enatitaft deterministe, eoefiientil de sigurants este definit in mod simplx: confess ‘unas | oe ‘etc ipa (2.50) © apreciere aproximativ a cooticiontului de siguran{a in metoda de enlea! 4a stile Limits se poate face considering relafiile (2.13) 51 (221), din care re- wor cind my = 1, 5) caro pentru valoile: no tel..cIghj my = A gi = 0,5, emt yale ale coeficientului de siguranti de 2, 2, : o A valor ah Capttotar 3 ACTIUNI IN consTRUCTIE 3.1, DEBINITIL CLASIFICARBA §I GRUPAREA ACTIUNILOR A, DEFININEA ACTTUNILOR, Prin acfivne se injelege orice eaux capabili de a genera stiiri de solieitare mecanici intr-o constructie. Actiunile pot si se manifeste sub forma unor sis- teme de forje, de deplastri sau deformapii impuse (acfiunea temperaturli, a tasirii reazemelor, a contractiei, a curgerif lente, a umiditafii, a precompringri 50 ce.) sub form simpli, combinata sau in cazuri mal complexe ex resulta a Shor fenoinene de invernefiune dit.(re constructie ti mel smbiant mecanic — Uimatic. Actiunile pot fi de diferte proveniente, datorace : greutafit proprit qiGlementelor de coustructie, destizafiel functionale, unor faetort natural ca Sef climatic! sau ceismicl ete. sau, in anumite cazur unor cauze execpiionale {(Gxploai,schimbarea radicalé a cobfigurafiel terenuluy ete.) gt pot avea diferte Giebebutit in spatiny cu enracter static sau dinamic. In eileule este necesar 5 so tint weama We specifienl actiunilor din toate aceste purcte de vedere. ‘Prin incdroare se injelege teprezentaren tiie! acini wtiizat in caleulal construction, Schemele. do incdreare cuprind.reprezentangrafice pentra sis- feme de forte, de deplasi sau deforma impuse ete, co precizarea parametri for: punete de aphicatie, ofentir, ntensitajz pentru acfiun statice,Sreevenfe, Amphtudini eter pentru actiun ainamice, Valorie nol mace ale phramettlor are carncterizcazd acfiunie constituie-valori de refering ee stabiles im stan dlardele de specalitate,jinind seama de speciieulvariabiitiii statstice pentru flecare tip de aefiume, Valorile de cafeat ale parametrior care earacterizeaz’ feflunil be stabilesc, de obsexi, prin femulfirea valorlor normate eu enefieientt ai inedredrtor, prin caree jine seama de abaterle Fosiile fm sens nefavorabil {aga de valorle eestor perametrs, datorita variabilta(i satistice a. actiunior. Eran de regula roll de a spor! intensititile normate fi se stabilese in preserip- file tehnice pentru ficare netiune si pentru verificarea Ia anomite st&ri limits. Valorie de calcul se numesey prescurtat, ralort limita in verficanca Ya stile Tiita-utime fi eelovi de eeplodtere sn vertiearca la stile init ale expat normale ‘h verlfcaren siguranfei constiuc{itor se considera de obieei acfiuile care injervin in mod nowaral in deetroul exploatini negiind-eactiunite eu caracter Guastrofal(datorita stink de abo), buor fenénvene naturale mnprevizibile ete} 8.42, CLASIFICAREA. ACTIUNILCHE Clasiicarca setiunitor serveste pentru verificarca siguranter eonstrucilor si aleatnint unor erupiri rajionale pentru caleulul structuilor Criverat principal de clasiicare a eetiunilor, utiliaat STAS 10:01/0~T5 (lasfieares fi graparea afiunitor*aplicnt in calevhul turor eategorilor de Uonatter este criteral feeventei aefiunilorSntlinite Ia amie intenstat Se are it vedere probabiitatea aparitie! acfitnilor,in anumie inervale de timp, In valor! situate in doment! defavorabile, care afecteazt in mod determinant iguranta construc(ilor Sepot distinge urmiionrcle tipuri de aetiuns din punetul de vedere al free vengel — activi’ permanente AP, care se aplich in wod continun eu o interstate practic tonstauta in raport cu timpul. Accasta intensitate poate +h se reduck ensibil (cau ease anuleze) roma in cazuni exeeptionae (de exemphy Dri Abeen{a {anporard a unor parti din structwrd) tn cadrul cetiamilor permanente fe consider: greutatea ekmentelor permanente de construetie, greatatea§t presiunea.plimintulul gi tmpluturlor si efec(al precomprimaeis Macfivn’ temporare AT, eare variart sensibil i raport eu tmpal rau pot si Tipseaseh total in anumite intervale de timp. Se mentioneazd ea acktunl temporare pentru construeti civile incarcarile ule eurente pe planeele eli- Ginlor de Igcuit si eocil-enlturale datorite greuts{iloamenion, mobilet gi tie 31Injului ugor sau date de perefit despieyilurls presiones hidrontati a ape (pre- sitnea apel eu nivel liber, prestines, efeetul apel ain por, prsiunea.hidro- atied a apeisubterane in diferite nivelisi);inekrean elimatice datorte zipeai, intului gi varijilor do terperatur cimaties; impingerea pamintului dato it incareaitterunult ew materiale depocitate; inearedei eu autovehieule pen {ra guraje si rampe pentre aitoturiame, precum si pentru pasaje 3t uri earo- subile ete. — defivni exceplionale AZ, care apac foarte rar, eventual niciodati in constructiei la intensit&fi semnificative. In cadrul actiunilor exceptionale se ‘onsiderd + ineanvarea sekaniet avuta in vedere in ealenll constrectilor; incr: cari eu caracter de yoo, datorite cioenrit antovehiculelor de elemente de con Struc(ii san explosiflor; inewedri datorite ruperit unor elemente de con- struc ete Tn uncle situaii, in conformitate cu preseriptille de specalitate, pot fi consi derate drept acjiuhi exceptionale uncle actin temporare en. intedaltyi deose nt de ndtente (de exemplu, deri excepfionale do 2pod, furtuni deosebit de puternice pan ecloane) san anele ac{iunt temporatespeciiee procesului de exeet- Tieva lucrirlor de constructi, De asemenea, tmelo aeyiuni permanente, care i Mnumite stad de exeoutie san de exploatare a construetet pot. st lips’, lumene’ ‘afi considerate pentra stadile respective drept actin temporare Clnsificarea acfiunilor dupa criteriul frecvenfei se ponte completa sit detalia cou alte ciasificiet suplimentare, pentra verifcarea Ta anomite start limit st pentru anumite categori de construc, finindi-se seama de special compor- frit constructilor gl verifier sigurantet,folosindt-e enter privind : modal dle anifosiane (a tsteme de forfe sau deformatii date ete), vitera de incareare, Alumuta absolues sat relative pe eare 0 a0. difeitele ineensitagt ew implicat i supra comportarii materildor de construcfie et jaja 22, GRUPAREA ACTIUNILOR Incfiretrite pot actiona simaltan asupra eonstrucfiel_grupate in diferite com- Dinafil, iar ealeulul construcfilor trebuie efectuat eu considerarea combinati- ilor defavorabile, practic posibile ale diferitelor actiuni. Ipotezele de calcul, ‘care consider’ simultan mai multe inekreiri posibile prin intermediul unor ‘valor de calcul afectate de cosficientii de grupare, reprezint& gruplirile de ineir~ cari, aledtuite pe baza sehemelor de incireare’ considerate pentru diferitele ‘actiuni, Coeficientul de grupare n reprezint& un eneficient eare afecteazt 0 valoare de caleul pentru o actiune considerata intr-o grupare, astfel incit efec- tele acestei grupiri si corespandi unei asigurari rajionale. Coeficien}it de gru- pare sint introdugi cu considerarea probabilitipit reduse de aparitie simultand ‘4 actiunilor Ia intenaitifile edle mai defavorabile, in vederea obtinerii prin gru- piri a unor intensitifi ale ineireSrilor rezultante, eforturilor sau tensiunilor totale ete, care si dued la o asigurare rational a structurilor. Valorile eoefiei entilor de grupate sint date ia preseripjiile tehniee, pentru diverse categorii de constructit sau inekretvi, indicindu-se gi eventualele valori subunitare, utili zate in eazul anumitor inedrvii, Stabilirea grupitilor de incdredni se faco cu considerarea modului specifi de aplicare a acfiunilor, in iunejie de natura stirilor limita, consider 82 Graparile utilizate in calcul se tinpart in dou eategurid prinetpate : = grupari fundamentale, in care se consider incdredrile datorite acjiunilor permanente si unor acfium temporare, a clror prezenté simultand este practic pposibill ; — grupiri speciale, in care se consider’, de reguld, incicedrile datorite acti unilor permanente, inedredrile datorite unor actiuni temporare a cAror prezen{ in timpul aparifie! unei actiuni exceptionale este posibild eu o intensitate evasi- permanenta sau, eventual freevent intilniti gi o aefiune exeeptionala, In STAS 10 101/0—75 ,,Acfiuni én conetrucfii* sint indicate actiunile perma- nente AP, actiunile temporare AT 5i acfiunile exceptiorale AF intilnite in caleulul tuturor eategoriilor de constructit, considerapiile generale i prescrip. tiile tehniee privind modul de determinare valorilor utilizate in calcul (valori normate, coeficienfi ai incSrcirilor, valori de caleul}, ea si modul de aleatuire a grupitilor (incireatile si st&rile limita considerate, valari ale coeficientilor de grupare ete,). 3.2. INCARCARI PERMANENTE SI INCARCARI DATORITE PROCESULUL DE EXPLOATARE, 24, INCKNCLNE PENMANENTE 51 GREUTAT! TEHNICE Tntensitijile normate ale incAreasilor datorite greutdjii elementelor do. con struc(ie #i paminturilor, care se manifesti de regult ca siiteme de forte. date Acfionind Static, se stabilese pe baza valorilor preutAiiler tehnice (greutSti: specifice, specifive aparente, in grimada sau in vrae, insti ete.) ale materiale lor siprodaselor de ovice natura, in starea in eare ineares coustractil,(inindu-se seama de efectul umiditatit 91 gradulul de indesare in condititle specitiee de exeoutie gi explostare, In cazuri speciale, ereutjile tehnice se stabilese prin deverminsei divecte sau pe buza datelor furnleate de fabri. In determinarea valorilor normate ale forfelor datorate precomprimarii se consider’ variafia in timp a intensit3fii preeomprimaii, ca gi specitieul de actic the, Hinind seams de modul de realizsre. YValorile normate ale intensititilor actiunilor permanente se determind do obieet (e. STAS 10 101/1..0/75), pe bara medillor statistiee, disterbugia lor Spropiindu-se de distribatia normakt Gans, eu Iuarea in considerafic a nor cleete defavorabile datorate umiditatii, conditilor de punere in oper ete. Valorie de calcul ale intensivilor se atabilese eu njutoril cocficienglor ine&r~ cirilor permanente, determina(i pe bazs coeticientilor de varialie corexpunzi- tor, astll inet valorile de caleul Sk constituie euantii cu aignrare corespun- Zitoare, Valorile acestor cosfcinti sit euprinse in STAS 10 101]1 —73.row- {i thie 4 neared permanente cae cup valor greutilor Yehnice ale maiterialelor si produselor pentru construct, in Nim si ale incaresilor permanente date de elementele obiguulte de consteuetie, in Nj, Coeficien{ii inetreseilor pentru actiunile permanente variazd intre 1,1 5113 pentru starite Iinita ultimo; cind inefretrile permanente ww un efect Euvorabil Aasupra sigurangel constructiflor, asupra comportaril elementului im sectinnea si in staren limita anallzata, c¢ Tolosese coeficienti subunisari(0,8...0,0) pentru 53‘aceste ineireiri, Coeficienpil ineredilor capsta Valoarea 1 pentru verificarea la starea limit ultim’ de oboseali, ca gi la stirile limit’ ale exploatirii normale, Coeficientié inefredrilor permanente, luafi in calcule, se considera, de obicei, in acelagi sens pentru toatd structura sau partes de structuri caleulati, ‘22, INCARCARI DATORITE PROCESULU DE EXPLOATARE 3.2.2, Regali de evaluare a inedrerlor generate de procestl de explontare, Incircirite Gbtorite proceatlal de exploatads se devorntal in funepe de dest afar constructor, onaifite respective de explontare i cind este carly de todifcarea de’pergpectivt-a acesoracfiuni (de exemple tn caral grout Convoaitior penta transporturt. De asemoneastrebulo ste ink seam i mod corespunaitor de modul de aetiune © acestor inedreke (in pasticlay, sub forms Ge fore dato sub forma de deformaayt sau do doplasie intpuse), de carateral Jor stati say digamie cae este precisa de evolu lor in timp de aistribufia inpatt a neteetrilor side alo aspecte specifics ogute de waaltile de ha ale structuriorealeuate. “eyalmaten inedrtiilor datorite procesclor tchnologie, uilajulus gi echipa rental toebe ase Sach pe bnaa tataror datelor ehnologee 31 se pectic, de Obici preseipile ‘Valorlé nonmate ale intenstaloracinnilortemporare we defines ise deter- rnin pe bana intention extreme: tnregstrete in imitele nor peroade de event compatible eu etre imitk considera, Se dsting dupa ear tens Fit censipermanentcaracterzate prin medi statstice (de exempht: wedi Statistce pentru greviatea perfor Gesparitony a tlajoy a fideo in Conducta) intenofi fect infinity cruetereate prt valoxle extreme ale Schunilor cu-o pertidt de revenre Plast seurth (de exempla nvensita tu'perionde’ de tevenie de Oj. any pantra actiani climatic) intense ror Tati, earacterizate pin valor extreme ale aciunilor co perionds de Feventerelgtivlungs (de exemphysintensta(iouperioae derevenirede 20 ani pentru aofiunle iimatice; invest extreme, definite in mod eoresjunt Toy, Pentra nctrcares eu oxment pe plangecteTocunfelo) In cazul elementelor de constructie supuse unor inciredri eare se modified de mite or, datortt tor selina ale modula de exploatae (spre exer Feditrbuirea ‘birounor, eatereor epiilelor, taor mepert de deposit Cees ge ponte aprecia un erential spor al alorlor norte menfionnte in jresciptirtehnicoy care sf fz seama de mivinn probability de. depagie & Sor intents man ale tenes ‘Masinile qi utilajle cx atmpasament fix provouet asupra elementelor de con- sete stant dine, apa oor de ini, pr ey ah Dreseipit de spetatate, £rimod smplifiat se ponte considern actin dita Ines tajlgr de riicare i transport prin inermedil unt cocicient dina: mie egal ct 12. 3.22.2, Evaluarea incre lor utile eurent, Valorile normate ale intensiii inclvetvtior utile vertenl, eareate, aplicte static, peutru ineipert 9 spat de acces (corso, vestibular ney podeste) ale constructor civile (SEAS TO01/SA1 TD} repreenta valor! maxime hn condi euzente de exploatae. ind plangeete clidillor wmeazs st suporte abiecte mai grele(sobe, case de Innis apanita) special medial ete. Ineaedni date de uliaje speiale. (vae Tevexpsiin’, Prervoare H motoare ale isto, eazane de Medlare cen 54 rats, ascensoare etc.) sit yreutalea peretlor despartitor, etructura se caleu- Ica in ichredrit chive tale Meio pe supatjle eect oeupae, in conformitate cu rezemarea lor. ‘pe ling! inedvearile utile curente vertical, distribuite pe suprafata orizontali, se intilnese i inedredri utile concentrate verticale si aplieate pe elemmente it Seatia cea mai defavorabil ea in cazul treptelor de seit. a elementelor secur are de restent ale planer (niente elemento de umpluturd te) si ale eniuritor si teraselor (de exemplu: pane, cAprior stresini, phieuge pre~ serereele) faceasts melrenre concentrata nse considerd in ealeul simalta GW alth inedreare sau eu o iedreare data de vint. In cazu balustradelor, inear- Girile verlicale ce distribuie liniar (Nm). ‘Ca inearedri orizontale se menfionedz’ inetrcdrile orizontale 1a balustrade, incarearea orvzoutald distribuits In directia si sensul cel mai dezavantajos Ii {nibune pentru spectator’ (1/20 din incirearea util verticals) yi o inedreare Grizontals, Tinian si uniform disteibuits (500 N/m), apliata pe pereti despair fitart neportanti la o Tnslfime de 0,90 m de cota. pardosel 3.2.2.8. Inedredti date de pere(i despirfitori. Cind pouitia si greutaten peret Jor deapartitort nusint cunosoute! ineazul plangeelor la care se poate considera Orepartifie transversila-a ineireselor linigre, se admite ea uetiunile date 4 Seostt petell st fie cotsiderate drept ineiedsi echivalente uniform disteibui eran perimetra al planyeti, pe cate sprijiniea acestora este posibili. Aceast Prevedere se aplica numai peretilor despirfitori neportanfi a ciror greutate Uistribuits pe lungimea peretilor este euprins& intre 1 500 si 5.000 N/m, la. care Serconsiderd ca inedresri echivalente uniform distribuite pe m* valorile (500.. 1500) N/m 3.2.24. Indicajii suplimentare pentru inedredri generate de procesul de ex ploatare. Prescriptiile tehnice privind ineiredrile generate de procesul de ex Floatare pentru caleulal construcfilor eivile (STAS 101 01/2A1—75) cuprind © serie de prevederi suplimentare, preeam SerValorile inedrcdrilor cu autovehicule pentru calcult! garajelor, rampelor, pasajelor gi curtilor carosabile, inclusiy a elementelor secundare si balustra> ‘delor plangeelor care suport antovehicule ; =" donsiderarea actiunii dinamice a inciretrilor cu autoturisme a garajelor i rampelor acestora si ct autovehicnle @ pasajelor gi curfilor earosabile, prin folosinea unui coeficient dinamie de 1,2 la calculul plangeelor eare suport Yehicnle si al stilpilor care susfin plangee, in Limitele urui singur eta; “Sorfele orizontale datorate gocului aplicat de la o indlfime de 1,20 m asi pra stilpilor (de colf, eurenti), pilagtrilor st in general, reazemelor de colt sant de Fronton ale constructiilor importante, care se afl It cel mult 50 cm distant de benzile de cirenlatie pentta autovebicule si eare pot fi expuse loviturilor, im cazul clnd fae parte din structara de rezistenja, iar deteriorarea lor pericli- teazk stabilitatea construct “"reducerea incircatilor utile distribuite pe plangee pentru calculul gri lor gi stilpilor de la locuinte i institufii administrative, stiintifice, de proi tare si invifiimint, birouri ete,, {inindu-se seama de simultaneitatea de incdr- care a diferite elemente de constructie si dindu-se indizafii speciale in cazul sililor de lectur’ ; valorile incércitilor utile in timpul execufiei pentru cofrajele, cintrele, schelele gi efafodajele, eare pot fi actionate de o Ineareare uniform distribuitit, proveniti din caile de vireulafie instalate pe cofraj si din aglomeririle de oameni $i de o Ineireare concentrata, proveniti din greutatea muncitorilor ce transport’ 5