4.6. Oscilator sinusoidal cu punte Wien Schema electric’ a oscilatorului sinusoidal cu punte Wien este prezentata in figura 4.6.1 si confine un amplificator neinversor, realizat cu amplificatorul operational 4; si refeaua de reactie negativa Ry,R2, si un162 ELECTRONICA ANALOGICA cuadripol de reactie pozitiva format din circuitul serie-derivatie RC, denumit refea Wien. Fig. 4.6.1. Oscilator sinusoidal cu punte Wien. Pentru acest oscilator, conditia de oscilatie este condifia Barckhausen: AB=1 (4.6.1) unde A este amplificarea, iar B este factorul de reactie pozitiva. in cazul nostru, amplificatorul este un amplificator neinversor, care are amplificarea: Aa1+82 (4.6.2) Ry in figura 4.6.2 este aratati reteaua de reactie Wien. 2 ae, po: R Cc Zi4R ec ue Ys) i i Fig. 4.6.2. Reteaua de reactie Wien. Cu notatiile din figura 4.6.2, pentru refeaua de reactie Wien se poate serie:Generatoare de semnal 163 zeRte = 7 uceeRC a 5 Zp =R+— 4.6.3) sC 1+sRC 7 "Sc x ¢ » Zr A Vo(s), de unde: ils) zat Fol), de onde B= 21 (4.6.4) Z1+Z2 fnlocuind A gi B date de relatiile (4.6.2) si, respectiv, (4.6.4) in relatia (4.6.1), se objine: (62) 7 (4.6.5) Ry) Zj+Z2 : Utilizind pentra Zy si Zz expresiile din relatia (4.6.3), ecuatia (4.6.5) devine: RptRp RR 1+sRC Ry 1+sRC 1+sRC™ sC Dupi efectuarea calculelor, rezult’ ecuali sag 28 Ry cu solufiile: 2 1 \(R2 R2 = L|[22-2|2,[ 22-2) -4 (4.6.6 #12 2RG (® ies Geo Comportarea cireuitului din figura 4.6.1 este functie de natura polilor dati de expresia (4.6.6). in continuare, se discut comportarea acestui circuit functie de pozifia polilor in planul complex. Se stie ca unei functii de twansfer care are 0 pereche de poli complex conjugati fi corespunde, in domenjul timp, un produs format dintr-o functie exponential care are Ia putere partea real a polului si o funotie sinusoidala care are ca argument partea imaginari a acestuia, Pentru a rmane din acest produs numai functia sinusoidal’, este necesar ca polii si fie pe axa imaginar’. Pentru poli complex conjugati situafi in semiplanul din dreapta:164 ELBCTRONICA ANALOGICA de unde rezu 24, rédicinile sunt in semiplanul din dreapta, dar sunt reale ~ circuitul nu oscileaza si amplificatorul se duce in saturatie Rp aa : i be Pentru =2 = 2, solutiile (4.6.6) devin: s12=+j—-, deci polii ent lutiile (4.6.6) devin: sy =2/ Re pe sunt pe axa imaginara si circuitul oscileaz, Pentru s = ja, se obtine pulsatia @ = 1/ RC si, respectiv, freeventa de oscilatie: i > FaRC Valoarea amplificarii, in acest caz, este 1+R2/Ry = 3. (4.6.8) in practica, pentru amorsarea sigur a oscilatiilor, amplificarea A se ia putin mai mare decdt 3 (trei), de exemplu 3,05 , adici Rp = 2,05Ry (poli nu maj sunt pe axa imaginara, ci putin in semiplanul din dreapta) si, pentru ca amplitudinea oscilatici si nu creasc& continuu pani cind amplificatorul intra in saturafie, se folosesc circuite de limitare a amplitudinii oscilatiei. in momentul cand amplitudinea oscilatiei depiseste valoarea la care este limitata, circuitul de limitare intervine, miesorand amplificarea. ati mai jos cateva circuite utilizate pentru limitarea amplitudinii oscilafiei, care se conecteazé intre iesitea amplificatorului si intrarea sa inversoare. in figura 4.6.3 sunt prezentate trei tipuri de circuite de limitare gi anume: circuit de limitare cu diode Zener in figura 4.6.3.a) — circuit de limitare cu punte de diode semiconductoare si diod’ Zener in figura 4.6.3.b) = circuit de limitare cu divizor rezistiv in figura 4.6.3.0)Generatoare de semnal 165 Functionarea circuitelor de limitare din figura 4.6.3 a) si b) a fost deserisé in cap. 2. Pentru circuitul din figura 4.63.c), Roy, Rog si Dy limiteazd alternanta pozitiva, iar Ro3, Rog si D2 limiteaza alternanta negativa. intrarea P27 Bo iesire —intrarea Ro iesire inversoare inversoare [4 b) intrarea inverSoare Fig. 4.6.3. Cireuite de limitare: a) cu diode Zener; b) cu punte de diode; c) cu divizor rezistiv. Circuitul pentru limitarca alternantei pozitive redesenat este aritat in figura 4.6.4, unde notafiile sunt cele din figura 4.6.3.0), iar v este tensiunea dintre intrarea inversoare gi masa. Roa Roi Fig. 4.6.4, Circuitul de limitare pentru alternanta pozitiva.166 ELECTRONICA ANALOGICA Aplicdnd principiul suprapunerii efectelor, se poate serie: =—02_y__*01_p Ro1+Ro2 Ro + Ro2 Pe de altd parte: vy = vp] +, unde vp, este e&derea de tensiune in polarizare directa pe dioda Dy. Tindnd cont c& v = vg / 4, expresia tensiunii vy devine: ¥0. yy (4.6.9) yawn (46.10) fnlocuind tensiunea vj din expresia (4.6.10) in (4.6.9), se objine: Ro2vo - RoE 0 =yp, +22 (4.6.11) Roi + Roz 4 Expresia (4.6.11) se utilizeaz fie pentru calculul valorii tensiunii de iesire vp, fie pentru dimensionarea rezistenfelor Ro1,R9? cand se cunosc: valoarea la care trebuie limitatd amplitudinea altemanfei pozitive a tensiunii de iegire, valoarea amplificdri, putin mai mare ca 3, de exemplu 3,05, ciderea de tensiune in polarizare directa pe dioda Dy si tensiunea de alimentare E . Cireuitul pentra limitarea alternantei negative se trateazi in mod similar. 4,7, Oscilator in cuadratura Oscilatorul in cuadraturé aritat in figura 4.7.1 furnizeaza doua unde sinusoidale defazate intre ele cu 7/2, sinat si cost. 2 2 Fig. 4.7.1. Oscilator in cuadratur’,Generatoare de semnal 169 schema practici pentru oscilatorul in cuadratura este aritaté in figura 4.7.2 “15 17k Fig. 4.7.2. Schemi practica pentru un oscilator in cuadratura. Cireuitul de limitare utilizat este cel cu divizor rezistiv prezentat anterior, la oscilatorul cu punte Wien, Utilizand relatia (4.7.12), freeventa de oscilatie este: 1 Pr aee ee 2x-IM Olu 22-105 -0,1-10-% = 16H 4.8. Oscilatoare LC Oscilatoarele prezentate pani acum utilizeaza ca elemente pasive numai rezistenfe si condensatoare gi pot fi numite oscilatoare RC. Acum se trece la 0 noud categorie de oscilatoare, care utilizeazi ca elemente pasive inductanfe si condensatoare si care se numese oscilatoare LC. Dintre oscilatoarele LC, vor fi tratate oscilatoarele in trei puncte, att cu tranzistoare bipolare, cat si cu tranzistoare cu efect de cdmp (TEC). Cele ntrei puncte sunt terminalele tranzistorului, Oscilatoarele LC se utilizeaza la freevente de oscilatie mai mari deca oscilatoarele RC.170 ELECTRONICA ANALOGICA 4.8.1, Oscilator in trei puncte cu tranzistor bipolar Schema electrici de principiu a oscilatorului in trei puncte cu tranzistor bipolar este aratati in figura 4.8.1.a), iar schema electricd echivalenti cu parametri A in figura 4.8.1.b), unde je este impedanta de intrare a tranzistorului, iar f este factorul de amplificare in curent. Fig, 4.8.1. Oscilator in trei puncte cu tranzistor bipolar a) schema electricd de principiu; b) schema electric echivalentt, In schema clectricd din figura 4.8.1.a) au fost omise circuitele de polarizare ale tranzistorului si sarcina oscilatorului. Cu notatiile din figura 4.8.1.b) se poate scrie: Z2(I + Bip) + Z (I -ip)+Z31 =0 si (4.8.1) Z ip I (4.8.2) Zi thie inlocuind ig dat de relatia (4.8.2) in (4.8.1) si simplificdnd curentul J, rezulta: 4h Zy aise jar \z-0 (4.8.3) 21+ he Z1+hie Efectuand calculele, se obtine succesiv: Z Zp+Z2+Z3+ Z2-Z))=0 +22 +Z3 Zhe 1) 2) (Zq + Zz + Z3)+ hie(Z] +Z2 + Z3)+ Zj(PZ2-Zj)=0 (4.8.4) Se presupune ci je si sunt reale, iar Zy, Z2, Z3 sunt pur imaginare (clemente pur reactive). In aceste conditii, primul si al treilea