ROMANIA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR $I LOCUINTEL ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR 8-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucuresti, sector 1 Tek: 0-040-1-212.62.01; Fax: 0-040-1-312.09.84 ORDINUL DIRECTORULUI GENERAL AL A.N.D. m9 din 17 lanuarie 2001 Jn conformitate cu regulomentul de organizare $ functionare ol Administratial Nationale @ Drumurior, stabil prin Hotétarea de Guvein nr. 1275/1990. modi: até si completata prin Hotérarle de Guvem nr. 24/1994, 276/1994, 260/197 si 612/1998. sm baza contractuul de management rv. 4126/1994, Inchelat cu Ministerul Transporturior, Danila Bucsa - manager al Adminstratiel Nationale a Drumutlior - RA, emite umatorul ‘ORDIN: Art. 1. Se aproba: ,Normativul pentru dimensionoree sistemelor rutiere suple si semitigide (metoda anaiticd)” indie. PD 177 - 2001 Ar.2.De la data emiterli prezentulul ordin si tno@teaza aplicabiitates Ptevoderile Ordinulul MT 332/23.02.1998 de aplicare a lnstructiunitor tehnice departamentale pentru dimensionarea sistemelor rutiere rigide sinerigide™ Indic. PD 177-76, Att, 3. Aducarec ja indepiinire a prezentulul Orcin revne DROP 1-7 sl CESTRIN. ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA SISTEMELOR RUTIERE SUPLE $1 SEMIRIGIDE (Metoda analitica) INDICATIV PD. 177-2001 Haborat de: + SEARCH CORPORATION \VICEPRESEDINTE TEHNIC: Ing. Stefan HARATAU DIRECTOR DEPARTAMENT: Ing. David SuCIU SEF PROKECT: Dring. Georgeta FODOR VERIFICATOR: Ing. Comelia CAPTANUCUPRINS NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA SISTEMELOR RUTIERE SUPLE $1 SEMIRIGIDE (Metoda analiticé). INDICATIV AND. 1. Prevederi generale ih Al 2, Principli de dimensionare 42 3. Stabilirea traficului de calcu 43 4, Stabiltea capacitatii portante lo nivelul patului crurmuui 4% 5. Alegered cicatuil sistemulurutier. : ‘ 60 6, Anaiza istemulirutier la solicitarea osi’ stancora 59 7. Stabiirea comportari sub trafic a sisternUll Utter en raeneninenenrenrnn OS 8, Exemple de calcul 8 Anexa 1. Referinte : 76 Anexa 2. 1. Cooticienti de evolutie a traficulul rier aa seve 2. Coeticiont de echivalare Tn osi standard 7 Anexa 3. Programul pentru calculul tensiunilor si deformatilor specifi- ce In sistemele rutiere In Romania - CALDEROM 2000 1, Generalitat 78 2, Ipoteze de CAICUT wenn oe 78 3. Mod de rezalvare a problemei mecanice amennnnneT® 4, Datele de inttars 20 5. Utlizcrea practic’ a progiamulul CALDEROM 2000. 81 6. Exemple de calcul 82 NORMATIV PENTRU DIMENSIONAREA SI TEMELOR RUTIERE SUPLE $I SEMIRIGIDE (Metoda analitica) INDICATIV PD 177-2001 1, PREVEDERI GENERALE 1.1. Prezentul normatlv se refere la metoda anaiica de dimensionare a sis temelor rutiere suple si semiigide. Domeniul de aplicare 1.2. Pravederie normativui se aplicé la dimersionarea sstemolor riers pent + construct de crumuri nol. crumusi expres, cutest si se + moderrizéri de crumur pismuite exstente: + luctér de redbilitare a drumutlor (core port carosabila, bene suplinien tore de circulate, variants) ja drumule din clasele tence | sil Pentu drumuri din clasele fehnice IV st V, oplicaree prezentului noratiy este ocuttatva. in ccest coz s6 adopta stucturtutere conform Catatogulu de siru furl tp pentru crumun pubice, elaboxat de CESTRIN 13, Sstemele tutiete dimensionate conform prezentuul normatv se verfio® din punctul de vedere al rezstentel a actiunea fenomenului de inghet - dezahet conform prevederior STAS 1709 / 2 14. Terminologie. conform SIAS 4032 / 1, cu urmétocralo complotér - anu! modemizérl drumulul - cnul in cate se face amengjarea complexe o crumuli, prin executarea $a unui sstem rutier cu imbrécéminte maclamés (sistem rutier suplu sou semitigie: fisurare reflectivé - procesul de transmitere la suprafata partil caresabite fsutlor de contractie hidrauies sou termicé cin straturle alcdiute din ogre gote naturale stobilizate cu Font hidrauic| sou puzzolanicl. Ih cozulrantorse ‘itor crumutior exstente, acest proces se poate rete la trasmiterec la supta feta no! imorécémint bituninoase « fsutlots/sou © erépdtutlor exstente in vechea imbrécéninte rutieré: ‘Aprobat de: Eloborat de: MINISTERUI, TRANSPORTURLOR SEARCH CORPORATION |ADMINSTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR, ‘cu avizul nv. 93/1088/18.12:2000 ULETIN TEHNIC RUTIER a1 Frannie 2001etioada de perspectiva - perioada de timp. exprimata in ani, pentru core se stablleste traficul de calcul al siternuluirutier; ~ Sector omogen - sector de drum caracterizat concomitent pin aceleas! date privind traticul de coicul, tipui de pamént, tipul climateric al zonet in care este situat drumul si regimul hidrologle al complexuiul rutier, Sectorul ‘omogen de drum este caracterizat prin aceeas! alcétuire a sistemului rutier: ~ femperatura echivalentd a straturilor bituminoase - tamperatura pentru care suma degradérrlor produse de solcitéle traficulul pe parcursul unul an, pen tu o distibutie daté a temperatutior. este egals cu degradtille produse de acelsasi solicitérl ale traficulul, dor pentru temperatura constant, Baan CC): + trafic de caleul - numarul de osi standard cu sarcira de 115 kN, pe banda de citculntia cec mal solicitets, echivelent vahiculsior core vor circule pe chum pe perioada de perspective, 1.5. Regiementarie tehnice conexe sunt date in anexa 1 1.6, Acest nomaty inlocuieste capitolu' Ilo! Insructiunior tehnice departamen- Idle pent cimensionarea sistemetor rutiere rigide § nerigide. indicativ PDI77-76, 2. PRINCIPH DE DIMENSIONARE 2.1 Dimensionarea sistemelor rutlere supe si semitigide se bazeazd pe indepi- nirea concomitenta « umatearclor crite + pent sistem tutlere supte: deformatia specitica da intindere admistla la baze straturior bitumi roase; - deformatia specifica de compresiune adrnisbid la nivelul patulul ceurtul * pentru sisteme rutiere semiigide: + Detormatio spectiicé de intindere admisibid io boa strotutlor bituminoase, -tensiunes de infindere admisibia a baze stratului/straturlor din agre- gate naturale stabilzate cu anti hicraulic! sou puzzolanici Geformatia speciicd de compresiune admisiold la nivel patukd crumubi, 2.2. Nietoda cnaliticé de cimensionare se bazeazd pe slablirea unel alestui @ sistemululrutier. in conformitote cu prevederile presciiptilor fehnice Tn vigoare si veriticorea star: de solicitare « acestuia, sub actiunea lroficului de éalcul. ast- felincat s@ indepineasca criterile de dimensionare mentionate la punctul 2.1 2.3, Pentru cimensionatea sistemelor tutiers suple si semirigide este necesar 56 se efectueze in preciaba studi, In vederea obtineri umstoareior date: - compozitia s!inensitated traficulu s avoluta in perspective a acestuia: coracteristicle geotehnice cle péméntului de fundore: BULETIN TEHWIG RUTIER nul 1, anuare 2007 42 = Fegimul hidrologle al complexulul rutier tipul profiulul transversal, modul de osigurare a scurger apelor de suprafata, posibiltatie de drenare, nivelut ope’ freatice). 2.4, Dimensicnarea sistemului rutier comport umatoarele etape: + stobilred traficulul de calcul, conform capitolulu 3; + stablirea capacitatii portante ia nivelul patului drumului, conform capitotuk 4 * alegereo Unel alcdttuti a sistemulul rutier, conform capitolulul 5 * analiza sistemului rutier ia solicitarea osiel standard, conform caprtolulul 6: + stobirea comport sub hafic a sistemului rutier. conform capitokul 7. 3. STABILIREA TRAFICULUI DE CALCUL 3.1. La dimensionorea sisteme(or tutlore suple s! semiigide se la In considerare traticul de calcul corespunzator perioadel de perspectiv’, exprimat in osi stan- dard de 115 kN, echivaient vehiculelor care vor circule pe drum, 3.2. Osla standard de 115 kN (08.115) prezinté umatoarele coractersticl ~sarcina pe rofile duble: 57.5 KN + presiunea de contact: 0625 MPa - roz0 supiatetel circulare echivalente supratejei de contact pneu- drum: 0.171 m 3.3. Petloada de perspective 3.3.1. Perioada de perspectiva va f indicate de beneticiarul lucrérl. Eo $0 stax bileste in cadrul primel faze de prolectare, avanduse In vedere atat traficul ac- tual eat si evolutia in perspective a acestuia 3.3.2, Se recomanda adoptatec unei peticade de perspectiva de minimum 18 ani in cazul constructilor de autostrézi, de drumuti expres, de drumuri euro: pene si celorlalte categonil de drumust din clasele tehnice | sl side minimur 10 oni in cazul drumutilor din clasele tehnice Il, IV sl V 4.3.3. in cazul dimensionaxi sstemelor rullere de pe benzile de large o parti Carosabile o drumutilor existente, la lucréiri de reabiltare a acestora, perioada de: perspective vo fi aceeas! ca cea care se jain considerare la dimensionarea stra tutllor de ranforsare ale sistemulul ruter exstent. 3.4. Compozitia 9 intensitatea fraficulu. 3.4. }, Compoztta si intensitatea traficulu! corespunzétoare Unul post de recen: s€m<ént se aplicd pe sectorul de drum aferent acelui past conform sectors Telelel focuta cu ocazia uttimulul recensmant general al cicculatie) 9.4.2. La lucréxile rutiere importante, cum sunt constructile de crumuti nol. de ‘Grumuri expres si de autostrazi. omenojéri de nodurirutlere etc. core impun cur noasterea curentilor de circulatie pe ansamblul unei retele de drumutl. datele din BULETIN TeHNIC RUTIER ‘oat 7 1 Bivane 208 43Fecensémantul de circulatie vor fi completate, dupa necesita, prin anchete de. cicuatle, efectuate si prelucrate in cadrul unul studiu de tratic prin care se va Smula traticul atat pe crumunle noi cat si pe reteauo existent, 3.4.3. Pentru modermizéri de drumuri existente se va lua in considerare posit litatec de aragere c une! part! din taticul de pe drumutle existante in 20nd, pre- cum side pe alte cdi de comunicatie, ca urmare a creétil unor conditii mal ovan- tajoase de circulatie (scurtarsa duratei de porcuss, reducerea cheitulelilor de. transport, cresterea confortulul gi sigurantei circulatied). Aceste redistribuir ale citculatii sunt rezultate dint-un studiu de trafic pentru relequa/sectoatele de drumuri din zona in couwzé. 3.4.4. in cazul stézilor 51 cet al crumutior judetene, comunale $i vicinale, in sttuctia in core pe fronsonul de dium supus modemizéxi nu a functionat nici un 0st de recenzare sau se anticipeazé redistibuif de rare. ese recomandabl so se efectueze un studiu de trafic pentru stabilres intenstatii medi zinice anuale actual si de perspectiva a traticului sia compoeitiel acestula, 3.5, Evolutia In perspective a traticuluirutier 3.1. Coeticienti minimatl de evoluti stobbitti pe baza ullimului recensomant general de citculatie pentru perioade 1995..2075, pe grupe de vehicule sunt dat in onexa 2. Volotie acestor cosficienti de evolutie vor fl reactualaate dupa fle- care recenstrmant general de circulate de cditre Administratio Nationalé a Dru= mutior (AND). 3.5.2. La proieciarea luctaillor importante de dumuti de closé tehnieé | Il si dup cor Ill se impune slabilrea evolutiel In persoectivaa traficulul in cacul unui studiu de trafic, Acest studiu necesité determinarea evolufiel acestula pe tipuri de tratic: local, de origine. de destinatlie si de tranzlt, ptin examinarea surselor generatoare ale acestora, Cdaté estimat prin ancheta de circulatie o1igine-destinatie (O/D) traticul ge- erat/atias c&tre flecare zoné de trafic din tentoriul de influenta al drumuiui prin procedee specifice de modelare matematica traflcului se pun in evident, ‘curenti de circulatis (matricele de trafic O/D) si se atecteaz6 traficul pe reteaua tutieré actualé si de vitor. inlecuing in modelul de trafic colat pentru situatia actuals potentiaiele de trafic actual generat/atras de fiecare zon cu cele de prognoza si modeland: Feleoua rutierd de perspectiva prin Intraduceree tronsoaneior de drumuti nol se. vor abtine valorie fluxutlor de trafic de perspective prin procedut specitice de atectare a traficului pe refea, Lo stablitea traficului de calcul de perspectivé se vor avea in vedere atat componttiatroficului c6t §| variatic acestuia Tn timp explictanduse in final valonie. BULETIN TEHNIC RUTIER, 44 pull nanan 200% Ge trafic pe categorii de vehicule ia nivelul traficulul medlu zie anual (MZA) pentru ciferite orzontuti de timp, 3.5.3. Studile de trafic pentru drumurie europene supuse modemizarli sau pe te drumuri deschise fraticului greu treoule sa ia in considerare prezenta ih com- Pouttia traficulul o autovehicutelor cu sarcina pe osio cuprinsd inte 100 KN si 115 KN, ca umare a crested limitei maxime c tonajelor pe osa simpli do la 100 tia 17.04 1 cazul autovehiculelor cu suspensie pneumatic’ care vor clrcula pe aceste dru- mut, in conformitate cu prevederile Legii 82/1998 de oprobate & Ordonantel Guvernulul nr, 43/1997 priving regimul drumutior, 3.6, Coeficientil de echivalare in sii stondard a difertelor tiputi de autove hicule, 3.1. Costicientiide echivalate in osi standard de 118 KN stabiiti pe baza rezu- ‘atelor uitimului recensémant general de circulatie sunt prezentatiin tabelul 2 din anexa 2. 3.6.2. Valorie acestor coeficienti vor fi reactualizate de cétre AND dupe fie: care recensamant general de circulate sau ca urmare a studilor de trate efec uate, 3.7. Stabllrea troficuiul de caleul 37.1, Traficul de calcul se exprimé in milcane de oxi standard de 118 kN (M.'s) sise stabileste pe baza structuni traficului mediu zinie anual in postutle de recenzare aferente sectorulul de crurn, cu relatio: 8 Pe* Pir No 365 x 10° x pp x 4x ny x Pal 2 Xf (mos) a incare Ne = traticul de calcul 8365. - numérul de zie colendaristice dintr-un an: Pp ~ Perloada de perspectiv’, in ani: x - coeficientul de reparitie tronsversatd, pe benzi de cliculatie s| anume: pentru drumuti cu dous $i trel benzi de circulatie cy = 0.50, ~ pentru drumuri cu patry sau mai multe berwi de circulate cy = 0.45 Ny -intensitatea medie zinicé cnuaté a vehiculelor din grupa k, conform rezultatelor recensamentului de circulate; Pup ~ coeficientul de evoluie al vehiculelor din grupa k, corespunzéttor anu lui de dare in exploatare a drumului, anul R, stabil prin interpolare: Pye_~ Coeticientul de evolutie al vehiculelor din grupa k, corespunréstor sférs- tulul perloadel de perspectiva luata in consideratie (anul F), stabil prin interpoiare: SBULETIN TEC RUTIER ‘nul rare 008 45tex ~ €06ficiontul de echivalare al vehiculetor din gruoa kin osi standard de. TIS KN, conform anexel 2, tabelul 1; 3.7.2. ]n cazul in care se dispune de date privind intensitates traficulul medu 2iinie anucl in os standard de 115 kN, actual si de perspectiva, traficul de calcul 9 stablieste cu relatia: Pos nise + Mos nist No #365 10° xp x 64 x ESE Des (mos) @ In core: 365. Dy sl Cy Qu semnificatile de mai sus: Rostisa ~AUMarUl de osi standard de 115 KN, corespunzdtor anulul de dare 1h exploatare @ drurmulul (anul R), slabilt prin inlerpokare: Agaiige ~ NUMGIUI de ost standard de 115 KN, corespunaétorsférstulul perioadel de perspectiva luata in considerate (anu F),stabilt prin interpolore. 3.7.3. In. cazul drumutior pe care recensémantul de ciculatie s-a efectuat pe flecare bandé de circulatie, pentru stabilres traficului de sacl se vor lua in con- Sderare rezultatele recensaméntului de pe banda cea mal solicitata, In acest caz, coeficientul de repartitie transversalé este cy = 3.7.4, Modificarec perioadel de perspectiva in vederea corelarii acestela cu ate dati in exploctore o drumuiui, implicd recalculares traficului de calcul sin consecinta. redimensionarea sisternului cutier. STABILIREA CAPACITATII PORTANTE LA NIVELUL PATULUL DRUMULUL 4.1, Suportul sistemulul rutier este constitult din terasamente alcétulte din pa mantuti de fundate, in conformitate cu prevederile STAS 2914 s! eventual aint-un strat de formés, in conformitate cu prevedeille STAS 12253 si este coracterizat in vederea dimensionétii orn caracterisliclle de deformablitate: modulul de elas- ticitate dinamic si coeficientul lui Poisson, 4.2, Coracteristicio de deformailtate ale paméntululde fundare se stabllesc in functie de tlpul pment Uti, de fipul climateric al zonetin care este situat cru- mul si de regimul hidrologic ol complexulul rutier 42.1, Tipurie de pamént, in conformitate cu STAS 1243, sunt prezentate in tobelul 1 JLETIN TEHNIC RUTIER ‘ra 46 Wana 2001 Tabelul 1. Tipurile de pamant pe baza clasificéni paménturilor Tlaecaies acess ae GranaeaTalee Cotegono frpuide| pémorturoe plosictate | argia | Prot | “NSS pamantuts [pemant| "conto [Ip » |e lo SAS 1208 i Nocwume [LPL] Betis cu nee | sub 10 |e s9u 7 Fool sub 8 mm ® 10.20 | ou tractunl su 05 rem Nip pees " 0.20 | 0.90 | 0.80 | 8.100 nip ergs | Fat, prot reo Py | potories.ct | 0.25 | 0.20 | 36.100 | 0.50 coeve ngios nines | aie el aeiteee| G18, 15 | patos, oro | ° j peters | 20.100 | 0.70 | 0..70 nisipoasd. argiia has prafoasd nisipoas, _) 722 Reparifio Tisutlor cimaterce pe Teron fai esfe aratata in hata din figura 1 4.2.3. Regimul hidrologic se diterentiazé astfel ~regimul hidrologic 1. coresounzator conaifilor hidrologice FAVORABILE, con= form STAS 1709/2: + regimul hicrologic 2. corespunzator conditilor hicrologice MEDIOCRE si DEFA- VORABILE, confoin STAS 1709/2, notat 2a: pentru sectoore de drum situate in rambleu, cu inditimea minime de. 1,60 m:; 2b: pentru sectoare de drum situate: Jn rambleu cu Tnditimea sub 1,00 m, la nvelul terenulu, =n protll mie - debleu, 4.2.4, Valorie de calcul ale modulului de elesticitate dinamic sunt prezentate in tobetu! 2. BULETIN TEHIIC RUTIER. ‘anu nf anuare 200 47LEGENOA <20 CEI tin matric Repartitia dupa indicele de ‘umiditate ly a tipurtior elimaterice In 0.20 EEE tp climateric <20.0 {TED tp cimateric! ‘, TD tp camsterc m 220 BULGARIA Fig. 1. Harta cu ropariitia tiputlor climaterice pe teritoriul Ramdniel Tabelul 2. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al paméntului de fundare Tea feera Tipul paménfuul i Pi Ps Pa Py clmateric | hicrologe | — Tres n 70 Ea 2a = 75 2b so & 70 70 [4 80 " 100 o | ® a 2b 80 70 1 90. 55 0 i 2a. 0 5 | 20 60 cy 42.5 Valoarea de calcul a coeficientulu lui Poisson se stabileste in functie de tipul péméntuui, conform tabelului 3, Tobelul 3. Valorile de calcul ale coeficientului lui Poisson pentru paménturi Tarde pomonr ey Py a me _] CoofcientulluiPotson | 027 0.30 0.30) 35 | 042 43. in cazul terosomentelor executate din deseuri de carlera sau din cenusa de termocentralé se recomanda umétoarele valorl ale caracteristicllor de detor- mabiltate: deseuti de carieré: E = 100MPa = =0.27 conus de termocentiala E,= SOMPa = 0.42, Pe sectoarele de drum in exploatare pe care rambleurllo au test realizate ain cceste materiale se 1ecomandé stabiirea valotlior de calcul ale madulului de elasticitate dinamic pe baza rezultatelar mésurérlor de deformabiltate cu de- fiectometre cu sarcina dinamica 44. imbundtotrec capacitatl portante Ia nivel patukii drumuluise poate foce pf prevederea unui strat de formd. in conformitate cu prevederia SIAS 12255, 4.4.1, Sttoturie de fora pot fi alcatuite din ‘= materiole necoezive: = pamanturi necoezive; “materiale gronulare cin pietruir existente: BULETIN TEHVIC RUTER 49= desauri de catlerés + 2gura bruté de fumal inalt ‘+ materale coezive: = paménturi coezive tratate cu var; ~ paméntur stabilzate cu zguré granulaté sl var; ~ pamanturistablizate cu ciment: - agregate naturale stabilzate cu llanti puzzolanich 4.4.2, Modul de alcétuire a stratulul de ford se stablleste pe baza de calcule tehnico-economice, in functie de materialsle care alcétulesc terasamentele. de ™aterialele disponibile in zona drumuiul gi de functille stratului de forma, otat in Perioada de executie o drumulul, cat s!in cea de exploatare acostuia, 4.43, Caracteristicile de deformabiltate ole matenaielor din strotul de tormé sunt in functie de tipul acestora, si anume: * pentru materialele necoezive: -valoaree de calcul a modulului de elasticiiate dinamic (E,,) este in functie de cea a materigielor din stiatul supce (E,) sise calculeazd cu urmdtoorea relatie: Ex = 020 xh" xE, (MPa) eo in care hy, este grosimea shiatulul de ford, in men: ntl lui Poisson are valores 0.27. + pentru materialele coezive, in confoimitate cu tabelul 4 4.4.4, Ponty folosirec rationalé a agregatelor naturale in straturile de fundatie 89 fecomonda $5 se asigure Ia nivelul patului crumubii © copacitate portantis minima, caracterizata prin voloarea moduli de elasticitate dinamic echivalent al sistemului bistrat Gtrat de forma - pamant de fundore) de min, 80 MPa. Gros! mea stratulu de forma necesaré realz6rt acestel copacitéti portonte se sta: bileste cu autorul diagramei din figuia 2 pentru stratuie de fora din materiale necoszive si cu cea din figutle 3, 4, 8 si6 pentru stiaturle de formé din materiale coealve, in functie de modulul de elastictate dinamic ol materialului respectiv, 5. ALEGEREA ALCATUIRII SISTEMULUI RUTIER 5.1, Sistomele rutiere a céror dimensionare face oblectul acestul normativ se Cclasificd in funclie de aleatutre in dous tipur: + sistome tutiere suple: sisleme rutiore semirigide, BULETIV TEWNIC AUTIER 50 seat tenuate 2001 Tabelul 4. Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate Pentru materialele coezive din stratul de forma [Modul de eiosictare Cosiicient iui Poisson Derumiteo moterctuts ‘dinamic [key aro # Pméntui coodive rafaie cu var =tioP33Pa 150 03s = Pe, 250, 0.35 Pémenvur coeaive lableaie Gu | 296 gronot6 svar 20 020 Pamdniul siabtote cu cment en ie ‘Aarogate naturale sterile cu Font puzzeioic | =29u8 glonuie's 400 on ‘cents de termocentala 500 o27 | (tur vulconie ry 027 i 5.2, Sistemele rutiere suple, numite sinerigide, comportd o Imbracéminte btu minooss pe straturl de bazé $1 de fundatie aledtuite in general din agregaie Naturale, Variantele de cicature, in conformitate cu prevederile STAS 6400 sunt date in tabelul 5 8.3. Sstemele rutiore semirigide, numite si mixta, comporta o imbidcdminte biluminoasa si au in alcatuire cel putin un strat din agregate naturale stabilzate: cu lian hidroulici sau puzzoanici. Variantele de alcatuite a sstemelor rutiore semirigide. in contormitate cu prevedetile STAS 6400, sunt date in tabelul 6, 5.4, Vatiantele de alectuire cle sistamelor rutiore suple si semirigide din tolbe- lele § 516 sunt in functie de clasa tehnic’ a crumulul, definita in confomnitate cu Brevederiio Orcinulul MT. nr. 46/27 ionuarle 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stablirea clasei tehnice a drumutlor publice, 5.5, Incacirorec crumurtior in clase tehnice se face in contormitate cu preve- derile nommelor precizate la pet. 5.4 5.6, Tipul de sistem rutier se stabilesie In functie de moterialele prepanderente in regiune si anume: ~agregatele naturale de carierd, care au o pondere important in sis- temele rutiere suple: ‘gregatele naturale de batastierd, care au 0 pondere importantain ss temele tutiore semirigide. BULETIN TEHNIC RUTIER anal 9c Tagan 2061170 7§— 160 10 1 140 10 ey fot | 10 | Eau MPa Diagrama de stcbilie a mo: ul de elastictata einamic of echivatent (Eger) la nivel patuiul drumuiu in functie de moduul de elastictate 7 ‘namic of pémantuli de furdare ,) side grasmec sratulu de forma din mate- ficle necosrive (hy,) ab 50 50 o 7 100 Ey MPa Fig. 2. Strat de forma cin materiale necoezive BULETIN TEHNIC RUTIER ‘re re lsevane 2007 62 Rau MP 70 10 oe | A sof — eee Li 10+ %0 Diagroma de statue o mo: duu de olastictate dinamic % ‘echivctent (Egen) fo nivelul atu drumululin functe de modu de oiastictate 0 dinamic al pémontuki de fundare (€,) s1.de grosmea sirctulu de forma din co pomantur coedive tip Pa iP fralate cu var (54) 0 pf __| | os © mm © © 100 EaMP Fig. 3a. Strat de forma din paménturi coezive tip P, si P, tratate cu var ULETIN TEHNIC RUTIER ara nt, ane 2008 5319 - 7 | 170 Hee oe 160 10 6 150 0 7 uo a A +20 120 ¢ 3 é 5 3 i + 0 110 10 100 ‘0 e 1 Diograme de stasire oo. * = chai de elasictate cinornec ‘echivolent Ege fa nivel Patului drumului in functie de a ocidul de elastics a Gnamic ai pamantului de fundore Ep) side grosimea i shotul de forms dn or pamanturi coezive tip Ps, i | tratate cu var (hs) 0 aS Mr Fig, 3b. Strat de fora din pomén‘ull coerive tp Ps tratate cu var wen re RUTH i Teo RUTIER ‘hull ne, vane 2007 ea 100 Diograma de stabil « mo: ului ge slastotate anomie lechivalent (Egcp) Ia nivelul ppotulul drumuluin functe de modulut de elastictate dinomic a pamantvul de fundare (Fs de gresmea strotulu de fora din parman: fui costive stabizate cu 2QUIG GrONUIOHE Svar (hye) Fig. 4. Strat de forma din paménturi coezive stabilzate cu 2gurd granulate $i vor BULETN TEHNIC RUTIER ‘nul nF. anane 2005 55te 7 woh = |__| 210 f$— , 7 % 7 1 i & t 1 ~ i O 1 1s | wiZ | 9 ih 20 0 é Z by i we 0 * 180 x : 7 - ue emanated Sepann caaeeeen! datosecncemco Sala ecncasac conoutay ean Senaet el otnialk af _| Solas asus toca Saad ccmuiniio es poaaisaaeete eee osoaeeees Sreecl artnet eae ie i came eoac oars Gans cot apaess sok ianersaen nds rata ee eerie a Saenaoestecee 7 Pehla Eapmunococ ge tassaeeeeet $0 60 0 80 © a - a 60 7 80 90 100 Samra Ey Mra : Fg. 6. Sta de fore in agragate nolo sttizote clan puotri Fg. 5. Sat ce frm cn pment stabtbte cu crnent daueiganinsg reese rv anos 2007 nuitan Franwarezonn 57190 180 170 180 Baye MPa 150 “0 130 Diagrama de stabilie o mo- cului de elestictare anamic echivalent (Egon) la nivetul Patulul crumusuln tunctie de mod.sul de etostictate dinarnic al pémantulul de indore () §1de grosimea stratulu de tore ain ogee 120 110 100 90 gote naturale stabilzate ou | lanti puzzolanic’ - cenuse de 8 $$ $$} contiats termootectiioa thes) 50 so 7 0 5 .Mea Fig, 6b. Sat de forma ain agregate naturale stabilzate cu lant puzzotanic - cenusd de centrala termoelectticg BULETIN TEHWIC RUTIER Shul Lr 4, anuane 2907 88 8.7 Alcdlultea sisternuli rutier si anume, variatia pe grosmea acestule a tipu: flor de straturi rutiere si a grosimilor acestora se stabilleste luénd in considerore ummatoorele: = grasimile minime constructive ole difertelor straturl rutiere, conform preve- etlor tabelelor § 36: - grosimile maxime ale diferitelor straturi rutiere. findnd cont de anumite con: stréngeri specitice tehnologlior de executie: reducerea numérului de strat, respectiv de interfete. in scopul micsorar fiscUlul apatitiei unor defectiuni privind aderenta intre stratur: + stablirec alcdtuitl stratului de forma astfel Incdt, grosimea acestuia s4 poate filuaté in considerare in dimensionarea structuti tutiere fa actiunes fenome- nulu ce Inghet - dezahet. in conformitate cu prevecteria STAS 1709/2: csigurarea unei protect suticiente fat de manitestarea procesulul de fisu rare refectiva. 5.8. in cazul modemizéiii unor drumuri existente, atunci cdnd traseul drumului modemizat coincide cu cel ai drumulul exlstent, Iuarea in considerare a mate- fialelor granulare din pietiuires existent in alcatuirea complexuiui rutier se face Jn functie de latimea s grosimea pietruiti, conform prevederior STAS 6400. 58.1 Pletruirea poate constitui un substrat de fundatie sau un strat de funda. tie, numa! daca ndeplineste conditle tehnice prevazute in STAS 6400. 5.8.2. in cazul in care pietnuired nu este pe tooté latimea patutul drumului, iar grosimea ol este mai mica de 10 cm, nuse ia in considerare in dimensionarea sis- ‘temuluitutier. Eo se scorificd si se reprofiieaza pe toaté latimec pattulul drumulul 5.8.3, In cazui In care pietruirea ore o latime egalé cu cea a patului drumulul, lar grosimea ei este de minimum 10 cm, ea poate aledtul stratul de forma sau siratul Inferior de fundatle, care va fi luat tn considerare in dimansionarea sis ‘temuluirutier. 5.8.4 in cozulin care pietnuirea nu este pe toaté Istmea patulul drumului, dar grosimec el este mai mare de 10 cm, se sociificd § se reprofileaza, iar grosimea. i dupa compactare va fl luatd in considerare in dimensionarec sistemnulul tutier 5.9. Se recomondé adoptarea unel siructuttrutiere tip, conform Catalaguiul de structurirutiere tip pentru drumuti pubice. elaborat de CESIRIN. 6. ANALIZA SISTEMULUI RUTIER, LA SOLICITAREA OSIEI STANDARD 6.1. Sistemul tutier supus analize! este coractorizat prin grosimea flecérui strat rutier si prin caracteristicle de deformabilitate ale materialelor Gin straturile tutiere BULETIN TEHNIC RUTIER nul arate 2007 59Tabelul 5. Variante de alcétuire a sistemului rutier suplu ‘Shofar de fundatie ‘Shot de baz Tnbideérinte biluminogsa. (Grosmi minis Grodin minine | Ciosa tetnica a crural] Gresini minima aa enclose constuctve.em | Moddedoatre | consructve.em fT | Ti [Iv |v |constetve. em ae 6 Macadam 8 - dal do Midura astaice 5 7 = [da/ da Un stat inferer ain T3.em penta = [ea boost sau din pénént | strotulinferior | Macadam 3 cal da stablizat mecanicsiun | 10em pentru [ Macacom semibene™ 70H superior din blast | siratul superior | at sau penetiat cu. 8 da} da} da] - Lcmesiec optimal lotum Un tral nfevior in TWempeniny [= a Sl bolast s un strat superior | sratulinferior —_[Mcadar 3 = [= [60 lda | 4.cm ta cover Gin plat spat mare, | I2cmpentu _| Mlocaciem semipaneiral Bcminaoua sot 68-90 sou plata strotul superior [sau penetrot cu bitum 7 89 dof de | eratun sp0r6 amestac optimal Mexturd ostattice é ‘dol “dal dal ao | - idem penta = |= Peel shatulinteror | Macadam 3 = | e6{ aa] 21 cm pent Un strat inferior dn bosost, | stratul mylociu [un stat mijocia din bioco}_ | inctusy 5 cm de piatrd brute sun strat da| nisi) Mixture aston 8 = | 69) aa] - enolate cin plata sparts: | 6 cm penis strat de egatecre| Tabelul 6. Variante de alcatuire a sistemului rutier semitigid ‘Shotuide fndare SGTGS DHS. Tmbmcamints biunnoasa [crcamiminine Gsm mnie |_Glesatennica, (Grose miners Mpa oe aeons. lconsructive.cm | MOSdeaioaue |consiuctve.om| | |u| i PW | V | constructive.cm ‘Agregate nature sabe ‘8 penny closele Bolas 15 sate cu lant nidraulct 2 - da da | da |v sv, 10" pentru sau puzzalanict clasa [* pentru clasole Misturd astoices 5 a do | do} da | da |. 8iv Unstatinfaiordnbolets ——NOpontustat lOpermuckasteisih un strat superior din agregatelinterioe Plate spare mpanaia cu ‘ i ease sncturaie stabiizate cu enti |12 pent sratul | spit biturat hidroutctsau puzotanic’ — |superor ‘Agregote naturale sabe # penku casa late cu lant hidrouch 2 60] do} da}aa|- | 10" pentry clara tl s0u puzslonic! 13*pentu cosets Nott “cu meulmentsran ssuon reflectivesi dle pGméntulul de fundare (madulul de elasticitate dinamic, E. in MPa si coef- cientul lui Poisson, p). 62. Valorie de calcul ole caractersticior de detomabiltate ole materialelor Gin suportul sistemului rutior se stables in modul urmaitor: 62.1. In cazul in care nu este prevézut un strat de forma, caractetisticke de deformatiltate sunt cele corespunzatoare matetialelor din terosamente. 1h con- formitate cu prevedetile cap. 4 6.2.2.in cazulin care este prevazut un skat de forma, se stableste modulul de slosticitate dinamic echivalent al sistemiului bistrat (strat de forma - materiale din fercsamente), in functie de tipul stratuul de forma, de grosimea acestuia si de voloarea mosuluiul de elasticitate dinamic al pamantului de fundare, cu ojutorul figuilor 2.6, 4.2.3, Valoarea de calcul a coeficientuku lui Passon este cea corespunzdtoare ™matetialelor din stratul superior al terasamentelor tutiere sau din stratul de forma. 6.3. Caracteristicte de detormabilitate ale balastului sau ale materialetor cin pietruired existenta se stabilesc in medul urnator: - valoarea de calcula modiululul de elasticitate dinamic este in functie de ec a matericleior din stratul suport.) sise calculeazé cu relatio (3); - coeficientut [ul Poisson are valoarea 0.27; 6.4. Valotie de calcul ale moduiulul de elasticitate dinamic si ale coeticiontu- lullui Poisson pentru materiolele necoezive din straturle de bazd $i de fundiafle se stabilesc conform tabelutul 7 6.5. Valoriia de calcul aie modulului de elasticitate dinamic si ale coeticientu- lui lui Poisson penis agregatele natuale stabilzate cu lint hidrauiic! $1 ouz- zolanici din shraturle de fundlatie si de bazé se stabilese conform tabelului 8 6.6, Valorie do calcu! ole moduluiui de eiasticitate ainamic al mixturior astat tice din stratul de boz6 si din straturile imbrcamintei tituminoose sunt in functie Gs tipul clmateric al zone’ in care se incadreaz’ crumul, conform tabelului 9. 6.7. in cazul in care compozilia mixtust csfaltice dintt-un strat va fi diferité de cea din prescriptile tehnice legale in vigoare, conform tabelulul9. vaiotlie de cal cul ole moduluui de elasticitate cinamic vor fistabllte cu echipamentul complex Pentru testarea in regim dinamic a miktutior asfallice, conform instructiuniior tehnice privind delerminarea modiululul de elasticitate dinamic af mixturlor asfab tice indicativ AND 542. BULETIN TEHNIC RUTIER ‘anu rare 2008 62 Tobelu 7. Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabiitate pentru materialele necoezive din stature de bazd #i de tuncatie [Modul de elasticitate dinamic (| Coetciental it Denumires materalui Mea. Polson (u) ‘Macadam semipenelict sou penetrat 1000, 027 [Macadam 600 027, Plata sparté more sor 63.90, 400 027, [Biatté spare. amestec optenad 500" 27 Bloca) de piaté brute 300 oz Balas!, omasiec optznal 300" 027 Bolovani 200 027 * Noten GoRirle fh Gate GoeH Malesia elcoiuess un Har fee Ge funlole oA Go OO Hotate cnemé tess confoum pune 63 ‘Tabelul 8. Valorie de calcul ale coracterisiclor de deformobitiale pentru agregatele naturale stablizate cu lian hicraulic sipuzzolonict Modul de elastatote namic ©] Cooiclsrfulur | Denumires materioiul Meo. Poison 4) [Agegate naturale stabiizate cu ciment jegote natural ; =pentiu stat de bar6 1200 025 pent stat de fundatie 1000 _ 025 ‘Agrogote noturaie stablizare Gu ont purzolarici 2guid granulate: : pentru stest de boxd 1200 025 pentru stot de fundatie 700 025 + conusd de termocentiaia : pentru sot de haze 1800 0.25 = pentru sot de fundatis 1100 025 ‘tut wuleanic | -pentru stat de bare 1200 025 pentru strat de tundatio 750 028 6.8. in cazurie fh care sistemul rutier are mai mul. de patrustratut rutiere, cous sau rel statu rutlere, olcétulte din acelas’ tip de materiale (mixturé asfaticd. piaité sparta sau bales!) acestea vor fi caracterzate prin ~ grosimea totalé a pachetului do siratur in em; < modulul de elastictate dinamic medi ponderct (E,) al pochetului respeetiv de sttotur rutiere, care se coiculeazé cu relatio. Eq =LEE xn) / En] (MPa) @ FE, - modulul de elasticitate dinomic ol materialului din stratul i, n MPa: bh, = grosimea stratulu | in cm, BULEDIN TEHNIC RUTIER ‘nul A anarie 2003 63Tobelul 9. Valorie de calcul ale caracteristicilor de detormebiltote cle mixturlor asfaltice Tipul [Tip clmateric isi [Tip climatere ii [Coatcientul ur Tipul mixturt astattice stratuul |" Modul de eiosficiffiate dinamic | Poisson: w) [eens e ae Motuti osfaltice prepa- ud _| 3600, 4200. fetcunenip sence |— Sn ia |e ‘Minti ostafice cu biturm |_umuré | ~a000 “4500. | Mosificat, ind. AND 639 _flegatura | 3500, 4000 035 oe | es errr i ara Stl etaed iene io | SS In mod obisnuit, shoturle bituminoase sunt caracterzate prin modulul de elas- ticitate dinamic mediu ponderat. 6.9. Analiza sistemului ruler la solicitarea osiel standard comporta caloulul Geformotilor specifice si tensiunilor in punctele ettice ale complexului tutiey, co- ractereate printr-o stare de solicitare maxim. 6.9.1. n cazul sistemelor rutlere suple se calculeazé urmatoarele: + defotmatia specifica orzontalé de intindere ‘e,) la baze stratutlor bitu: Minocse, in microdeformatti Geformatia specitice verticals de compresiune (¢,) la nivelul patului ‘crumului. in microdeformati 6.92. in cozul sistemetor rutlere semingide se colculeaza umétoorele: eformatia specific’ orizontaldi de intindere (e,) la baza stratutior bitu- minoose, in mictodeformati ~fensiunea orizontalé de infindere (6) la beza stratului/straturlor din ‘ogregate naturale stabilzate cu llanti hicraulle! sau puzzolanici deformatia specificé verticals de compresune (@,) la nivelul patului rumului, in microdeformat 6.9.3. Calculela $0 efectueaz’ cu programul CALDEROM 2000, al carui suport fic se géseste pe discheta, porte integranté din normativ, Modul de utiizare a Programulti de calcul CALDEROM 2000 este dat in onexa 3 6.9.4, Calculele se efectueazé ih urmétoarele puneta, “Penta; la baza straturlor bitumincase —2)= EAma em) BULETIV TEHNIG RUTIER ‘nul rf lanvare 2007 in care. : 2 - adancimes de Ia supratata imbracamintel unde se determing deformatia, in cm; Ama - grosimea fiecérui strat bitumines, in em: Pentuo; [a baza stratutlor din agregate naturale i stobilzate cu lianti hicraulic! sau puzzotanicl 7) =2) +E Rips, (em) m1 incare: Pips “Qfesimea flecdnui stat din agegete naturale stabilizate cu lianti hhicraulici sau puzzolanici, in ern; ~pentt e,: I nivelul patului drumuui z=H (om incore: H = grosmea totala a sistemului rutier In cm. . STABILIREA COMPORTARII SUB TRAFIC A SISTEMULUI RUTIER. 7.1. Stabiliec comportarii sub trafic a sistemulul tutler are drapt scop com- Porarea volorior deformatilor specttice si tensiuniior calculate confor copitolu- lui 6. cu cele admisbile, stabilite pe baza propristittior de comportare ale mate: flalelor. 7.2. Se considers ca un sistem rutler poate prelua solicitérie traficulul, core- spunzétoore perioadel de perspectiva lucia in considerare, dacd sunt respec- tate concomitent, toate crterile de dimensionare prevazute fa punctul 2.1 7.3. Ciiteriul deformatie! specitice de Intindere admisbile la baza stratutlor bituminoase este respectat daca rata de degradare prin oboseala (RDO) are o valoare mai micd sau egala cu RDO admis. 7.3.1 Rata de degradare prin obosealé se calculeaza cu relotia Ne RDO = Nairn Ineare: Ne ‘raticul de calcul in milioane osil standard de 118 KN, (m.o.s) Nod - pumérul de solcitér cdmisibil.nm.o.s.. care poate fl preluat de stratutle biturinoose, corespunzator star de deformatie Ia ba za acestora, ULETIN TeHNIC RUTIER ‘sl Lf ara 200 657.3.2, Numarul de solcitéri admisibil, care poate fle preluat de stretutile bitu- incase. se stabileste cu cjutorul legllor de obosecis o mixturi asfattice, in functie de categoria drumului sou o strézi, stabilté in conformitate cu prevederie Nor melor privind incadrarea in categoria drumurlor de interes national aprobate: rin Ordinul MT. nr, 43/1998 si de traticul de coleul si cnume, cu relatile: 2. pentru Gutostrézi. crumuri expres, ckumuri europene. drumutig stra cu tra fic de calcu! mai mare de 1.0.8 0x10" 08.118): Noon = 4.27 x 10Fx6,9*" (mos) 'b. pentru drumuri si strdzi cu trafie de calcul cel mutt egal cu 1 moss. (1x10" 08.118) Noo. = 245% 10?x«,2” — ¢mos) 7.3.3. Numérul de salicitért admisibil ol osel slanciard de 116 kN poate 3a fie stabilt si cu ojutorul diagramel din fig. 7. unde dreptele (60) si (6b) sunt expresia, relatitor de mal sus. Deformasiaspectia oriaontalt. de tinder, ¢, (icrodet) ‘Numninl de slic admisbil, yj (2.05) Fig. 7. Diagrama de stabilre a numarului de solicit’! admisibilin functle de detor- Tatia specttica ozontala de intindere la baze stratutlor bituminoase. BULETIN TEHNIC RUTIER, ‘nut Lor 2 vaio 2007 66 7.3.4, Grosimea necesaré c stiaturior bituminoase este cea pentiu care se respect concitia RDO < RDO admisibil 7) in care RDO admisibil are urmatoarele valor: ~ max. 0,80 pentru cutostrézi si drumuri expres; = max, 0.85 pentru crumuri europene: - max. 0,99 pentru crumuri natlonale principale si strazi: - max. 0.95 pentru crumuri notionale secundore; = max. 1,00 pentru crurmurijudetene sf comuncle. Incadratea in categoria drumuriot se face in conformitate cu Notmele privind incadrarea in categorli a drumutilor de interes national, aprobate prin Orainul MI, n¥.43/1998, 7.3. in cazul in care conditia de la pct7.3.4 nu este satistécutd, se repett: calculut ratei de degradare prin obosealé pentru o grosime mai mare a straturlor bituminoase. In General se variazd grosimea stratulul de baz’ cin mixture astaitica (lecomandabi cin 2 in 2 cm), pans ce este respectata conditia de Ia pet. 7.3.4 Gtosimes necesard a straturior bituminoase se obtine prin interpolare, inire ult mele doud valoti consecutive 7.4. Ciiteriul tensiunii de infindere admisibla fa baza stratului/straturiior din ‘agregate naturale stabiizate cu anti hidraulic! sau puzzolanic| este respectai daca este indeplinite: conc: = Croce ® in care: -tensiunea orizontala de Thtindere Ia baza stratului/straturior din ogre: gate naturale stabilizate cu lianti hidraulci sau puzzolanici. in MPC, calculata conform pet. 69: Sram, ~tensiunea de Intindere admisibld, n MPa, calcuiata conform pet. 7.4.1 se colculeaza cu relatia: 7.4. Tenslunea de intindere admis Srodim, = Ry (0.60 - 0.056 x1ogNo) R, -rezistenta fa Intindere a agregatelor naturale stobilzate cu anti hidraulici sou puzzolanicl, in MPa, conform pet.7.4.2. Ne = Wtaficut de calcul. in mitoane ost standard de 115 kN. 7.42. Rezistenta ja intindere a agregatelor naturale stabilzate cu lant hiareu lici si puzzolonic! este in functie de tipul stratukui si de cel al liantutul, conform, tobelului 10. Ea este coresounzétoare varstel de 360 ze a matetialuli stabilzat, BULETIN TEHNIC RUTIER nul, anuana 2007 67Tabelul 10. Rezistenta Ia intiridere a agregatelor naturale 7.43. {n cazul in care sistomul tutior nu satisface acest critetiu, se reface cak ‘culul pentru 0 até alcatuire a sistemululrutier. Se recomandé ingrosareo stratulu din agregate noturale stabilizate cu Fanti hidraulc! si puzzolanicl. 7.8. Criterlul detormatiel specitice verticale admisibie la nivelul paméntulul de fundare este respectat, daca este indepinita conditia: stabilizate cu lianfi hidraulici si puzzolanici 4000 [fewer a sana 7a > g & — jé tt de bax’ 040 Swe “fr connate oss cicee Zguré gronulaté: | "hal do bx as { | strat de fundotie 0.20 q Cenus6 de termocentals 2 we state baza oso ; shot de functie : 030 Tal wok 2 | ~ shot de Baza os k ate functie 035 i a 2 Eom, incere: fe deformatia specifice verticala de compresiune fa nivelul pamantulu de fundare. in mictodeformati, calculata conform pct.6.9: ©racm, deformatia specificz verticals acmisbié a nivelul pamantulul de tun- are, in microdeformati, calculate conform pet-7.6.1 7.6.). Deformatia specificé verticala admisibid se calculeaza cu umatoarele: reli: ©. pentru autostrézi, drumuri expres, drumuti europene si drumusi si strézi cu htafic de caleul mai mare de 1 m.os.(1x108 08.118): Frag = 829N7 (microdet.) ae) b.penitu drumut s sézicutrafic de calcul cel mult egalcu 1 m.0.1x106 08.118); Foden, = COD Ne (microdet,) aby 7.5.2, Deformatia speciticd verticals admisibid se poate stabill si cu ojutorul ragramei din figura 8 unde dreptele 110:si 1b sunt exoresla relatilor cle mal sus, BULETIN TEHNIC RUTIER ‘null. vanuare 2008 ‘Teaicel de aia N08) Fig. 8 Diagrama de stablre a deformatiel specitice verticale admisiblle Ja ni velul pGméntului de fundore th functie de traficul de calcul 7.5.3. in cazul in care conditia de fa pet. 7.5. nu este indeplinits, se mouitica aledtuired sistemulul tutler. Se recomanga Ingrosarea stratulul de fundatie din balost pand Ia grosimea de 30 cm. jar dacd nici in aceste conditi sistemul rutier Nu respect acesté conditie, se majorea7ai si grosimec straturlior biturinoase, 8. IMPLE DE CALCUL 8.1. Exemplul 1. Dimensionarea unul sistem rutier suplu pentru o varianté noua @ unui drum european, &.1.}. Datele probiemei Se cere sa se slabileasca alcatulrea sistemulu rutier pe © variantéi nous a unui drum european. Drumul este situat int-o regiune de tip climateric I, in care sursele de agregate naturale de cariera sunt Ia distante relativ reduse fata de traseul drumulul Tetasamentele futiere sunt in rambleu, cu o indiltime de maximum 1.00 m. Paméntul de fundore este alcatutt din prafun si prafuri argloase, in conformitate ‘cuSTAS 1243, BULETIN TEHVIC RUTIER tien reroute orl ne truant 69Caracteristicle traticulul rutier sunt cele corespunzdtoare postulul de recen: zare situat pe drumul europecn. inainte de intrare Tn vorianta. Astfel, recensa- méntul general de clrculatie din anul 1996 c evidential urnétoarea compozttie Zinicd o troficului 350 autocamicane si derivate cu 2 osi 0 aulocamioane si derivate cu 3 ost 312 cutocamicane si derivate ci peste 3 osi 66 autobuze 94 remore! Petioada de perspectivé a drumuiti a fost stabilit de beneficiorul lucrétl de 18 ani (2000 - 2015), 0.1.2. Stabilirea traficulul de calcul Se stablleste traticul de calcul, conform cap 3. cu ojutoru datelor din tabelul 11 Tabelul 11 Fs | Piso | Poo Prodisul eal, Tx corer 2 loot dxcolSos 11 Aulocamioane 9 demote curoa| sso | 12126 [1.9 1030 200. ‘Autocomloane § derivate cudosi| 60 | 0) 14 [12 1044 a ‘Autocamioane ¢ derivate cu : Danas e sia} 12 | 25 | tas |1e1 29 ‘Autobure, we lis | si | 22 lose 3 Remorci ea ti2tso] 21 Joos 2 Tolalos 5 1278 Rezuité umatorul trafic de calcul, cantar relatiel (1) No = 968 x 10°x 15x05 x 1276 = 349 mos. 8.1.3. Stablires copacitotli portante Ic nivetul patulul crumulul Pamontul de fundare. aicatuit din prafut si prafurl argloase se incadreaza in fipul Ps, confor tabelului | Sectorul de drum find situal ih rambleu, cu 0 inéltine de maximum 1.00 m, regimul hidrologic este 20, conform pet. 42.3. ‘Coresounzétor tipulul climater il si reginulul hidrologic 2a, valoarec de cal cul a moduluui de elasticitate dinamic al pamantulul de funcare este 80 MPa, conform tabelulul 2, lar voloarea de calcul a coeficientuiui lui Poisson este 0.35. conform tabelulu 3 6.1.4, Alegerea alcétuitl sistemului utter Dat find exstenta in regiune a surselor de agiegate noturaie de cariera se lege un sistem rutier supiu, cu strat de boza din mixturd asfaltica si strat superior de fundatie din pictrd sparte, amastec opimal. Grosimile stratutlor rufiere si va- 70 ‘nul 7, anuaro 2001 lotle de calcul ole modululul de elaslicitale dinamic si ale coeficientului lui Poisson sunt date 1n tabelul 12, Tobelul 12 Denumes ‘Vernata] Verinto material dn stot a eM 0 Beton asfatic penta strat de uaues a 4 3600" | 035" Beion astatic pentiu strat de legatua| 4 4 3000" 035" Mirturd astoicé pentu stat de ba26 | 12 14 ‘5000. cas" Piatié sports amestec optimal 2 2. 00" 77 Bolost 30. 20 por | 027" Pamon’ de fundare © - 0 035) Note: * conform pet. 66 conform pet. 6.4 * conform pet. 63 Sistemul rutier si pamantul de funciore reprezentOnd 6 straturl se reduc la $ stro- tur, prin luarec in consicierare a imbracamintii bituminoase cu grosmea de 8 cm, cu 0 valoare a moduluiui de elaslicitate dinamic mediu ponderat de 3300 MPa. 8.1.5. Analza sstemnulul rutler Ia solcttarea osiel standard Se calcuieazé umétoarele componente ale deformatie': - ¢,1n microdeformatil, la baza stratutilor bituminoase; - €, in microdeformati, la nivelul patului drumului Rezuitatele sunt date in tabelul 13. Tobetul 13. VARANTA, T jy microdet 13 eg microdet 230 Noam MO 3.02 ROO. 11s 6.1.6, Stabilitea comportai sub trafic a sistemutui rutler Se calculeazé cu relatic (60) numérui de solicitéri admisibil core poate fi pre- luat do stratutle bituminoase in cele doud variante privind grosimea stratului de bazé din mixtura asfalticd si valotle RDO. Astfel, conform tabetului 15, varianta de alc&tule cu 14 cm strat de bazd conduce la RDO = 0.80, deci este indeplinita conditia de Ia pct. 7.3.4. in cazulin cate se adopta o grosime a stratulul de baza de 13 cm, se obtine prin interpolate Nor, = 3.61 M.05., ROO = 0:97, deci aceas- 14 grosime nu verttica conaitia RDO = max.0.8S. BULETIN TEHNIG RUTIER nul anaare 00 nSe calculeaza cu relatia (119) detormatia specifica verticalé admisiola la Avelul patului crumului. Se compard valoarea cbtinutd de 238 microdef, cu va: foarea colculata de 210 mictodef, si se constata cd este Indeptinité: condifia &§ froam, Se cnalieaza si vorionta de alctiture @ sstemulul tutier, micsorand Ja 25 om grosmec stratului de fundatie din balast, paramettlide calcul find datlin tabelul 14, Tabelul 14 Denaro Vaiharar materials gin sat hoe | & MPO e Scion osfottic penfiu shar de ware 4 3600" Beton astaitic pentry shat de legaturé) 4 3000" Mixture osfailicd pent shiot ae baz | 4 5000. Piatta spate amestes optimal 2 500" Blast 25 20a" aman’ oe fundore “ 80 Noto: * conform pet. 66 conform pet. 6.4 conform pet. 63 Valorie calculate ale detormatilor specitice sunt dote in tabelul 15. Tabelul 18 VARANTA, T fe mictode. ict es micioder 232 Nacrn, THOS. 420 fi} 088 Din exominarea ocestui tabel rezuitd c& grosimea stratului de fundatie din bolast poate firedusé la 26 cm. find respectate ambele criteri de dimensionate. Rezutté umatooree alcdituire a sisternull ruter 8 om imbrécémints bituninoasd: 14 cm strat de baza din mikturé asfaltice: 22 cm strat superior de tundatio din pia sparta, amestec optimal 25 cm strat inferior de fundatie din balast. 8.2, Exemplul 2, Dimensionarea unui sistem rutior semitigid pe banda de lraire: 9 parti carosatile, 8.2.1, Datele probiemei Se core 86 se stablieascd alcatuirea sistomului rufier pe benwile de large a Parti carosabile o unui drum national principal, In cadrul actiunii de reabiltare o acestuia. 72 BUST TEA RUTIER “nul ne I anuare 2007 Drumul este situct intr-o regiune de tip climaterc In care sursele de ogregate naturole de balastierd sunt Ia distante relativ reduse de traseul drumulu Teresamentele rutiare sunt la nivelul ferenului sl iy debleu, Paméntul de fun- are este clcatut cin argile pratoase, in conformitate cu STAS 1243. Coractersticlle traficutui rutier sunt cele corespunzatoare postulul de recen- zore situat pe sectorul respectiv de drum. Astfel, recensémantul general de clr- Cculotie din anul 1995 a evidentiat urmétoarea compozilie zinicd a traticul 689 cutocamioane si derivate cu 2 osii 207 autocamioane si derivate cu 3 osi 139 autocamioane $I derivate cu peste 3 os 80 cutobuze 111 emore! Petioada de perspectiva a drumuiui a fost stabil de beneficiarul lucréi de 18 ani (2002 - 2077), 8.2.2. Stabilirea toficuiul de calcul Se stablleste traticul de calcul, conform cap.3, cu ajutorul datelor din tabelul 16. Tobelul 16 iz Peas [Pea 407"[PrceruDHOF fey | Produsul col. Tx Grupa de venicore fereseaeid [Auiocorioane § deivaie cu 2 osil689|7.33|2.84| 2.08 Jasol aso Autocamioane si derivate cu 3 os] 207 [nal 148] 1.25 oad 15) ‘Aulocamioane si derivate cu ay 139] 1.36]2.70/ 208 fool 208 Autobuze a [isolss6[ aaa (aaa 13 Remarc! ni] val 328/234 {0.0 ie Talal os. 115. 4 ‘Nota: “objinuli pin extrapolore din anexa 2, tabeké | Rezuita umdtorui trafic de calcul, contorm relatiel (1) Ne = 365 10°x 15%0,5x 974 =267 mos, 8.23. Stabiltea capacitatii portante Ia nivalul patulul drumului, Pamantul de fundare, cicctuil din argile pratoase, se Incacreexa, contorm fobelului 1, in tiput Ps, Sectorul de dium avand terasamentele a niveiul terenulul sin debieu, este coracterizat printrun regim hicrologic 2b, conform pct, 4.2.3 Corespunzétor tipulul climateric Il si regimului hidrologic 20, voloorec de cat cul a modutului de elasticitate cinamic al paméntului de fundare este 70 MPa, conform fabelului 2, tar valoarea ca calcul a coeficientutul fui Poisson este 0.42, conform tabeluiul 3 BULETIN EMME RUTIER EEE ee eee ert SyNecesitatea executiel in casote a sistemului rutier impune adoptarea unei Gtosimi cat mol recuse a acestuia, Pe acest considerent, se adopta solutia de fatare cu var a pamEntului, pe o grosme de 20 om, care constitule stratul de forma, caracterizct in conformitate cu tabelul4 prin vaisarea de calcul a modu- lulul de elastictate dinamic, E,, = 250 MPa sia coeficientuluilul Polsson, w = 0.36, Se stablleste modulut de elasicilote cinamic echivalent al sistomulul strat de forma - pémant din terasamente, care in conformitate cu figura 3 este 122 MPa, Se adoptt: veloarea costicientului lui Poisson corespunzatoore pamantulul tratat cu var si anume, 0.35, 6.24, Negetea alcdluitl sstemulul niter Dat find existent in regiune o surselor de agregate naturale de balestior’, se lege Un sistem rutfer semirigld, cu strat de baza din mixturd asfaltica gi strat supe- Flor de fundatie din agregate neturcie stabllzate cu ciment. Grosimile straturlor rufiere si valorle de calcul aie modulului de elasticitate dinamic si ale coericion- ‘ului lui Poisson sunt date in tabelut 17. Tabeiul 17 Danas Verratat | Varenian materilulu gin strat heme Fre u Beion asfaric pent strot de ua a a 300, O36" Beton asforfic pentru stot de legatural a 4 3000" 0.35" Mixiura asfottica penta svat do baza| 6. 6 5000. 0.35" Agregate naiwole slsbizale cucment| 20 20 1000" | 026" Balost 25 25 wa 02 Materilo shot suport ~ 7 12 035 Note: * confor pet. 66 ccontorm pet 64 conform pet.63 Sstemurutier # pamantul de fundate reprezenténd 6 stratur, se reduc la 5 stra ull. Pt luarea in consicerare a imbrécéminti bituminoase cu grosimea de 8 cm, 640 valoare G moduluiul de elasticitate dinamic mediu conderat de 3300 MPa. 8.2.6. Analiza sistemuiul tutier la solcitarea osiei standard Se eciculeaza umstoarele componente ale deformatiel spexifice # ale tensiun ~ 6,1 microdetormati, ia baza stroturlor bituminoase; ~ Sy in MPa, Io baza stratulul din agregate naturale stobilzate cu ciment: in microdeformati la nivelul patului durnuli Rezuttatele sunt dare in tabslul 18. BULETI TEHWIC RUTIER 74 gal 1 larvae 204 Tabelul 18 VARIANT 1 2 erases as aa ipa aes a 7 257 246 emicredet Nog m8 66 695 038 038 00 esha renter oper Peper ae 6. ccn = 0.35 (0,60 - 0.056 log 2,67) = 0.202 MP Din examinarea valorilor calculate ale tonsiunii orizontale de intindere ja bazo stratulul stablizat, se constaté cé ambele variante de alcaturre ale sistemului ru- tier semirgid respects enter de dimensionare prevézut fa acest nivel Se calculeazé cu relatia (11a) deformatia specificé vertical admisibilé lo nivelul patului drumului si cnume: Fcocen, = 329% 267° = 252 microdef. Se compara aceasta valoare cu cele calculate, din tabelul 18, Astfel, se con- stat c@ numai pentru @ dous varianté a sisternului tulier, cu 6 cm strat de baza din mixturS asfaiticd, este indeplinité condttia ¢ = & acm ia Grosined fotos stcterlor Btuminoate de 1d cm vo neat proces tronsmitere la suptafaté @ fisurilor de contractie din stratul stabilzat cu ciment Rezullé umBtoarea alcdtuie a sistemului rutier: 8 cm Imbracaminte bituminoasa: 6.cm strat de bazd din mixturé astattice: 206m strat superior de fundatie din agregate naturale stobilzate cu ciment: 25 om strat inferior de fundatie cin bala. BULETIN TEHNIC RUTIER ‘nul, fanwore 200 75Ordinal MAT. ne43/1998 Ordinul MT. nS 71998 Crain MT. aea6/1998 $8 1741: 97 STAS 1243-88 STAS 1709/7-90 STAs 1709/2-90 STAS 2914 - 84 STAS 4032 /) - 90 STAS 6400 - 24 STAS 7970-2000 STAS 12253 - a4 AND 539 - 98 AND 642 - 98 AND 549 - 99 BULETIN TEHNIG RUTIER 78 ~ seul ¥ ana 2001 ANEXA 1 REFERINTE Norme privind incadraree th catego o drumunior de interes national Nome tehnice privind prolectorec, construrea si modemizarea crumunior, Nore fehnice privind stablirea clasel tehnice a dru- mutilor publice. Luctati de drumur. imbrécéminti bituminoase clin: Grote executete la cold. Cunailtehnice de catate. Teten de fundare. Ciasiticarea $i identificares pa ménturior. ‘Actlunea fenomenului de ‘nghet - dezghet ta lucréri de drumuri. Adéncimec de inghst in complexul ru tier. Prescriptl de colcul Actlunea tenomenului de inghet - dezghet Ie lucrér de drumuti, Preveniea si remedierea degradéior Gin Inghet - dezghet. Prescripti tehnica, Luerari de diumuri, Terasamente, Condit tehnice generale de calitate Lucréi de crumun, Terminologie Lucréi de cumut, straturi de bazé si de tundatio. Conall tehnice generale de calitate Lueréri de crumurl, Stroturi de baza din micuri bitumi= Rosse clindrote executate Ia cal, Conditi tehnice generale de calitate, Luctéi de drumut. Siratur de forme, Condit tehnice generale de caitate Insttuctiuni tehnice pentru reaiizarea mixturllor astalt ce stabilizate cu fibre de celulozé, destinatia execu- tori imbracémintior bituminoase rutiere Insiructiuni tehnice privind deteminorea moduiukii de elasticitate dinamic al mixturtor astoltice Normativ privind imbracanintle bituminoase clin- crate a cald reallzate cu bitum modificat cu polmert 1. Coeficienti de evolutie a traficului rutier ANEXA 2 Coeticientii de evolutie o traticului rutier, pe grupe de autovehicule, pentru perioade 1996 - 2016 sunt dat! in fobelul 1 Tabelul 1. Coeficientii minimali de evolutie a traticului rutier Grupa de venicue seus |AvGomeane | AiFocorioana | Aufocamoone [Ta cuzosi_| _cudosi Jeeuree 4 i 10 ip iB 19 72000) 12 m0) 13 az) 2005 15 m1 is 1 2010) 20 | 13 2A 23 2018; 26 a 31 30 2. Coeficienfi de echivaiare in osil standard Coeficientii de echivalare in ost standard de 176 kN sunt dati in tabetul 2 Tabelul 2. Coeficientii de echivalare in osii standard de 115 kN \Vahiculreprerentcny, Caatciean ae ‘Grupa de vehicule oe echivatare in ost | i ee eee stondord de 115 ki eircate ene R135 ASK + BOHN 030 | derivate cu 2 osi Autocomicane # Rye 15, E2KN + 2x BORN, baa derivate cu 3 ost ‘Aulocornicane si | IOATW2 | _62kN + 100K» 2 804N ia Getvate cupeste | rommuaz | 62un + 2x BOKN + TOON + 100K. 161 3osi any 7 Aulobuze RVR ‘SOKN + 100KN Dea Remoici 12h “ABKN # 4BKN 0.08 + Vehicul eprezentativ pent echvalarea traticull pe crumutie intemationaie (€) Nota: Valorile din tabelele | si 2 sunt obtinute pe baza recensaméntulul ge- eral de circulatie din anul 1995, Ele vor fi reactualizate dupa fiecaro recensomant de circulatie. BULETIN TEHNIC RUTIER ‘nul ef enuare 200% 7ANEXA 3 PROGRAMUL PENTRU CALCULUL TENSIUNILOR $I DEFORMATIILOR SPECIFICE iN SISTEMELE RUTIERE iN ROMANIA - CALDEROM 2000 1. GENERALITATI 1.1, Programul CALDEROM 2000 $i suportul fizic al acestulo, care se gaseste pe discheta, fac parte integranta din Notmativul pentru dimensionaree sistemelor tutiere suple si semiriaide. 1.2. Acest program se utilzeaza la calculul tensiunir si al deformatilor speci- fice in sistemele rutiere, sub solicilarea statica a semiosiel standard de 57,5 KN. 1.3. Programuise bazeazd pe rezolvores analticd, cu ajutorul modelului Burmister, © st6ti de tensiune si de deformatie sub sarciné a sistemululrutier, 1.4, Pentru sisteme rutiere supie pentru caiculul deformatilor specifice poate fi utllzat si programul CALDEROM, 2. IPOTEZE DE CALCUL 2.1. Sstemul rutier este solicitat de 0 sarcina clrculora cu presiunea verticala niforma. reprezentand greutctea semiosiei standard cu roti gemene, transmise: Pe 0 suprafata circuiaré echivaienta suprofetel de contact pneu - drum, Caractersticlo sarcinii si onume: sarcina pe rote gemene: S7.5KN: Presiunea de contact: 0.625 MPo: razo suprafetei de contact: 7.1. om, constituis date primate, constante, ale programulul CALDEROM 2000, 2.2. Sistemul tutier este considerat un mediu muiistrat (maximum cine’ straturi), n care flecare strat rutier este consiceral un sold elastic liniar, otrop sl omogen, Infinit in pion orizontal si cu grosime finita, cu exceptia pémantului de fundate, considerat semiinfini, 2.3. Intre stratutile rutiore exist aderenta, 2.4, Punctele de calcul ale tensunior si deformatilor spectice sunt situate Int-un, profil vertical in centrul sorcini la mita inte stiatur SBULETIN TEHNIC RUTIER anal n.anuare 2007 2.8. Caicului tensiunilor si al deformatilor specifice se efectueaz6 in contormi- tote cu prevederie cap. 6 din notmativ, in urmatoarete puncte’ la partea inferioard stratutior bituminoase: - Ig parted inferioard a stratului/stratutlor din agregate naturale stablizate cu llani hidraulicl sau puzzoiani la partea inferioaré o structutiltutiere (Ia nivelul patului drumului) 3, MODUL DE REZOLVARE A PROBLEMEI MECANICE 3.1, Problema mecanica consté din veriicarea echilibrului sub 0 sarcing exte- foare © unul solid elastic tiniar otrop. 3.2. Ecuatile de echillou si relate existente intre tensiunila si deformatile spe- ince, conform macanici mediilor conlinus, ink-un profil aximettic, au umatoa rele expres 0 in care A este operatorul blarmonic, cu umétoares expresie: ed 5 2 pox we rm 3.3, Modelarea structutl dupa Burmister int-un mediu clcatult din straturi elas tice Inlare zotrope conduce Ia rezolvatea pent fiecare din acestea, a ecuatilor van=0 3.4. In coordonate axksimetrice se obtin pentru sarcina de calcul umstoorele reauttate: tensiuniie: (62). 09 (62). 62 (2) $1 §2 (72). conform figutll 1: = deplastille orlzontale u (12) siverticale v (12) - deformatile specifice corespuncdtocre, . ‘Componentele tensorului de tensiune « si de deformatie specifica ein 18 si Gz sunt nule §1 deci, nu se calculears. : 3.5, Ipoteze elostictati linlare c modelulul permite de a supropune intr-un re- per anisimetric efectele diferitelor solicitar,n termeni de: tensiune: oF. 6 = deformatie specifica: €,. BUCETIN TEMNIC RUTIER ‘anil ef, lenuane 2001 732 Fig. 1. Rezultatele in reper axisimetic ale tensiuniior 4, DATELE DE INTRARE 4.1, Numérul straturior reprezinta stratutle ssterrulul rutier plus paméntul de fundare. 42. Coracteristicle straturlor bituminoase care alcétuiesc imbrécémintea, evenital sstrotul de bazé din mixturé astalticd, considerate stratul 1. sunt: ~ giosimed fofalé estimate (mini 8 cm), in cm: Medulul de elasticitate dinamic mediu ponderat, in MPa, calculat conform Pet 6.8. din normativ - Coeficientul lui Poisson, 4.3. Caracteristicile flecdrul strat tutier existent - stature 2.4 - sunt = grosimea, in em: Modulul de elasticitate dinamic, in em: coeficiantul lui Poisson, 4.4. Coractoristicile de deformabiliate ale terenuui (eaméntulu) de fundare. Sou alle sstemulul sirat de formé teren de fundiare - stratul 5 - sunt: ~ modulu! de elasticitate dinemic., in MPa; coeficientul lui Poisson. Volotie acestor caractersticl sunt conform cap 4316 din normativ, Se mentioneazts c4 th cazul in care sistemul rutler are moi mult de 4 statu (inclusiv paméntul de fundare), dous sau rei sticturirutiere. alcdtutte din mate- rlgle granulare, pot fi coracterzate prin grosimea tolalé a acestora, in em: BULETIN TeHWG RUTIER. go —SULETIVTeHWc Rue ‘Su rr 1 lanai 2097 = modulul de elasticitate dinomic mediu ponderat. calculat cu relat: EnelEG!xny/EhP (MPa) incare: E,- modulul de elasticitate dinamic al materiaiuiui din stratut. in MPa; hy < grosimea sfratului| inom. 4.5. Adancimile de caicul ale tensiuntior si detormatilor specifice sunt: - Io baza staturilor bituminoase, in om: - la baa stratuiu/straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianfi hidraulici sau puzzolanici. in cm; - Ia nivelul patului drumutul, in cm, 4.6. Un exemplu de date de intrare este dat in cap.6 din anexa. 5. UTILIZAREA PRACTICA A PROGRAMULUI CALDEROM 2000 §.1. Confinutul dischetei Discheta contine umatoarele fisiere: un filer executabll: calderom2000.exe un fisier necesar rUlGl programulul: dosxmst.exe: - un fisier Cu date de lesir: rezultat.dat. 5.2. Instolarea programului Se creeaza un director numit CALDEROM 2000, In care se copiazé fsierele le la pets. 5.3. Rularea programulul 5.3.1. $e lonseaza in executie tisierul executabit: calderom2000.exe, 5.3.2. Datele de intrare se introduc in mod interactiv, conform pet.4 5.3.3. Dupa rularea corecta c fisierului calderom2000.exe, se genereaze tisie- Tul de date de iesire rezultat.dat, care poate 1 tart 5.3.4. Fsierul de date de este rezultat.dat contine urmatoarele date, conform exemplului din cap. din anext: = denumirea ceumulul - sectorul omogen investigat; = recapitularea datelor primare privind caractersticle sarcini - recapitulorea datelor de inrore privind caracteristicle stratutior rulers: ~ rezultatele calculelor efectucte si anume: R- distanta punctului de calcul fata de profiul longitudinal, care este in toate cazutile egal cu 0 em, canform ipotezei de caicul Z-adéncimea, in cm, a punctelor de calcul BULETIN TEHNIC RUTIER and oc eaie 20078ATENTIE: In cazul sistemelor tullare suple. 10rd strat din agregete naturale sta- bileate cu ciment, ad@ncimea de calcu la boza acestul strat este 0, jemnul - inseamné c@ punctul de calcul este lo baza stratulu: sem- nul + Inseamna cé punctul de calcul este la partea superloard a stratulul de dedesubt, DEFORMATIA ORIZONTALA. in micradeformatt : ATENTIE: In calcuiele de dimensionare este ullizata deformatia speciticé orl: Zontalé de infindere calculata io baza stratuilor bituminoase. in ‘exemplul din cap.6 din anex, pent Z = -16,00 cm, DEFORMATIA ORIZONTALA DE INTINDERE este .142E+03, coea ce inseomnd ¢, = 142 microdeformatil TENSIUNEA SPECIFICA ORIZONTALA, in MPa: ATENTIE: in calculele de dimensionare este utilzata tensiunea specifica ori- Zontald de intindere calculaté Ia baza stiatulu/straturlor din agre- gate naturale stabiizate cu lant hidraulici sau puzzolanici. in exer Plul din cap.é din anexd, pentry Z = -36,00. cm, TENSIUNEA SPECIFICA ORIZONTALA este .793E - 01, cea ce Inseamnd ¢, = 0.079 MPo, DEFORMATIA SPECIFICA VERTICALA, in microdeformati ATENTIE: in calculele de dimensionare este utilzaté deformatic specifics verti ald caicuiata Ia nivelu! patulu! crumulul. ‘a exemplul din cap.6 din ‘anexd, pentru 2 = 71,00 cm, DEFORMATIA SPECIFICA VERTICALA este 2316403, ceea ce inseamné e, = 231 microdeformoti ATENTIE: 6, EXEMPLU DE CALCUL DRUM: DN 5, Sector omogen: km 20+500 - 22+800 Parametr probiemel sunt: Sarcina. 57.50 kN Presiunea pn@ull.....0625 MPa Raza cercului 17.11 em Siratul 1: Modulul $300. MPa, Cosficientul Poisson .360, Grosimee 6.00 em Stratul2: Modulu! 3000, MPa, Costicientul Poisson .360, Grosimea 8.00 cm Stratul 3: Modulul 600. MPa. Coeficientul Polson 270, Grosimea 20.00 cm Stroful 4: Medulul 260. MPa, Coeficientul Poisson 270, Grosimea 36,00 cm Stratul&: | Modulu 100. MPa, Coeficientul Poisson .00 si ¢ semifinit SULETIN TENG RUTIER ‘an 1, aruaro 2007 REZULTATE: R z 0-16.00 0 16.00 0-36.00 0 36.00 Oo 71.00 0 71.00 ©, MPa. 19E+00 2426-01 7936-01 1686-01 2166-01 3226-02 microdet 1426+03 142E+03 1308403, 1306+03 861E+02 olE+2 & microdet 204E+03 -A37E+03 = 1976403 ~ 837E+08 ~13 16408 ~231E+03 BULETIN TEHNIC RUTIER ‘nul Fe 7 frre 2007 83