ICS 91,120.10 XSRO SR EN ISO 13790 STANDARD ROMAN lulie 2009 Performanta energetica a cladirilor Calculul. necesarului de energie pentru incalzirea si racirea spatiilor Energy performance of buildings. Calculation of energy use for space heating and cooling Performance énergétique des batiments. Calcul des besoins d'énergie pour le chauffage et le refroidissement des locaux APROBARE Aprobat Directorul General al ASRO la 29 august 2008 Acest standard european EN ISO 13790:2008 are statutul unui standard roman Inlocuieste SR EN 832:2002, SR EN 832:2002/AC:2002, SR EN 832:2002/AC:2008 si SR EN ISO 13790:2004 CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 13790:2008 This standard is identical with the European Standard EN ISO 13790:2008 La présente norme est identique a la Norme européenne EN ISO 13790:2008 [ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Str Mendeleay re. 2'-25, od 010362, Bucvrost Dirsctor Genera: Tet: +40.27 518 32 96, Fax: +40 21 31608 70 Drecta De Standatezare: Tel, +4021 21017 30 4021 310 43.06, +40 21 31247 44, Fax: +4021 515 58 70 acta Publica - Serv. VeresrtAbonement: Te +40 21 316 17 25, Fax» 40.21 817 25 14, -4021 312 94 BB Servis Redache “Marketing, rept de Autor= 40 21 318.90.74 AGRO Reprocucsrea sau Wizarca Tnegrale sou parlala a presentull Sandaré Tn ones publesli qi pin orcs procedeu (electronic, mecanie,folocopiere, micrefimare etc) este interice dacé nu existéacordul sisal ASRO. Ref: SR EN ISO 13790:2008 Ecitia 2SR EN ISO 13790:2008 Preambul national Acest standard reprezinté versiunea romana a standardului european EN ISO 13790:2008. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN, Acest standard reprezinté versiunea romana a textului in limba englezd al standardulul european EN ISO 13790:2008 Standardul european EN ISO 13790-2008 a fost adoptat initial la data de 29 august 2008 prin publicarea unei note de confirmare a adoptaril. Nota de confirmare @ adoptaril este Inlocuita de acest standard. Acest standard inlocuieste SR EN 832:2002, SR EN 832:2002/AC:2002, SR EN 832:2002/AC:2008 i SR EN ISO 13790:2004. Acest standard european este un standard armonizat cu Directiva 2002/91/CE, referitoare la performanta energeticé a clacirilor. Acest standard stabileste metode de calcul pentru evaluarea consumului de energie anual pentru incalzirea si racirea unei claciri de locuit sau cu alta destinatie decat de locuit. Fat de editia anterioard, se fac urmétoarele modificari - s-a extins domeniul de aplicare al acestui standard; - metodele de calcul indicate in acest standard cuprind calcul: a) transferului termic prin transmisie si prin ventilare la nivelul zonei unei claditi incalzite sau racite la o temperatura interioara constanta; b) contribute aporturilor interne gi solare la bilantul termic al clair; ©) necesarului de energie anual pentru Incaizire g| racire, pentru a se mentine temperaturile interioare conventionale de calcul in cladire ~ nu se include caidura latenta d) consumului de energie anual pentru incdizirea $i racirea cladiri, utlizandu-se date de intrare din standardele de instelatii corespunzatoare la care se face referire in acest standard european si in anexa A; in cadrul acestor metode, claditea poate s& contina mai multe zone care au temperaturi interioare conventionale de calcul diferite si poate fi inodizita sau racité cu intermitents; - intervalul de calcul este fie de o luna, fie de o ord: pentru cladirile de locuit calculul poate fi efectual pe durata perioadei de incalzire siisau racire: - acest standard stabileste si o metoda alternativa simplificata orera, prin utilizarea programelor orare (ca de exemplu: temperaturile interioare conventionale de calcul, regimurile de ventilare sau programele de operare a dispozttivelor mobile de protectie solar’). Pentru a se asigura compatibilitatea si consistenta Tntre aplicarea si rezultatele tipurilor diferite de metode, se prezinta proceduri pentru utilizarea de metode mai detaliate de simulare. Acest standard furnizeaza si regulile generale pentru conditile la limita gi datele fizice de intrare, respectiv abordarea aleasé pentru calcul Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire gi standardele romne este prezentaté in anexa nationala NA. Cuvintele ,standard european’ si standard intemationel’ din textul acestui standard trebuie citite , standard romédin’SR EN ISO 13790:2008 STANDARD EUROPEAN EN ISO 13790 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Martie 2008 Ie 91.120.10 Inlocuieste EN 832:1998, EN ISO 13790:2004 Versiunea romana Performanta energetica a cladirilor. Calculul necesarului de energie pentru incalzirea si racirea spatiilor (ISO 13790:2008) Energy performance of Performance _énergétique des Energieeffizienz von buildings - Calculation of batiments — Calcul des besoins Gebduden - Berechnung energy use for space healing d'énergie pour lo chauffage et le des Heizenergiebedarfs fur and cooling refroidissement des loceux Heizung und Kuhlung (ISO 13790:2008) (ISO 13790:2008) (ISO 13790:2008) Acest standard european a fost adoptat de CEN la 23 februarie 2008, ‘Membrii CEN sunt obligalj s& respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza conditile in care acestui standard european i se airibuie statutul de standard national, fara nici o modificare. Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baz de cerere de la Centrul de Management sau de la orice alt membru CEN, Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, francezé si germana). O versiune Tntr-o alta limba, facutd prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa natonala sinotificata la Centrul de Management, are acalasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmétoarele fri: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru. Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Isianda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Merea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria. NM COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitte fir Normung Centrul de Management: rue de Stassart 35, B-1050 Bruxelles ‘©2008 CEN Toate dreptufle de exploatare sub orice forma giin ‘orice mod sunt rezervate memibrior nationali CEN, Ref: EN ISO 1790: 2008 ROSR EN ISO 13790:2008 Cuprins Preambul Introducere 1 Domeniu de aplicare 2 Referinte normative. 3 Termeni si defini 3.1 Pas de timp, perioada de calcul §1 sezon. 32 Spatii, zone $i ari 33. Temperaturi.. 34 Energie 3.5 Transfer do caldura prin cladire 318 Aporurlinteme ale claciri gi pierderi termice recuperabile ale instalatiai 3.7 Bilant termic al clacir : 4 Simboluri 5 Principiul procedurilor de calcul 5.1. Bilan energetic al cladiri gi instalat 5.2. Structura principalé a procedurii de calcul 5.3 Tipuridiferite de metodsi de calcul 5.4 Caracieristici principale ale diferitelor metode 5.5 _Bilanfuri termice globale pentru cladire s! instal 6 _Definire a conturului si a zonelor. 61 Generalitai 62 Contur al cladini pentru calcul... 63 Zone termice 64 Determinarea arici pardosali spatiiui conditionat, 4, 7 Necesar de energie al cladirii pentru incalzirea gi racirea spatilor 7A Procedura de caicul 3 7.2. Necesar de energie pentru incailzire si racire 73 Pasi muttipli pentru integrarea sau izolarea interactiunior.... 74 Durala sezoenelor de incdlzite gi de racre pentru operarea dotarilor in funcfe de durata sezonului i 8 Transfer termic prin transmisie 8.1 Procedura de calcul 82. Trensfer termic total crn transmisie pe zona a cladii 83. Coeficienti de transfer termic prin transmisie, 84 Date de intrare gi condi le limits 9 Transfer termic prin ventilare 9.1 Procedur de calcul 92 Transfer termie total prin ventilare pe zona a eladiri— Metoda ve calcul sezonier €U TUNA er 9.3. Cosficient de transfer termic prin ventiare 9.4 Date de intrare si condita limita.SR EN ISO 13790:2008 10 Aporturi de céldura interne... 10.1 Proceduri de calcul 10.2. Aporturi de calcura interne totale... 10.3. Elomente ale aporturilor de caldura interne ~ toate metodele 10.4 Date de intrare i condifi la limita 11 Aporturi de caldura solare 66 11.1. Procedura de calcul arr 66 14.2 Aporturi de caldura solare totale ven 11.3. Elemente ale aporturilor de CAIdUra SOIaTE ns nmnnnnminnnnnnnnmnnnnnnnnnnneinnnen® 11.4 Date de intrare gi Condit la limita ss : aes eatin 70 412 Parametri dinamici.. paca src renee eT 12.1 Procedura de calcul pitied 42.2. Perametri dinamici ts reas areas astra eT 123 Condit le limita gi date de intrare......- = a1 13 Condit interioare esis Flisreenarenroreamainne cemtcrsarenaserrmaye 43.1 Regimur diferite . eri 13.2 Proceduri de calcul... ad . cotinaRBS a8 13.3 Conaiti la limita gi date de intrare 20 14 Consum de energie pentru incélzirea gi racirea spatilor 90 14.1 Necesar de energie pentru incaizire si récire, pe zone ale cladiri 30 14.2 Necesar de energie anual pentru incdizire gi rAcire, pe combinatti de iNstAlAli....urnnnnnnnn Bt 14.3. Consum de energie total al instalatilor de incaizire, racire si ventilare 81 E16 ei) ea Bp asss naar pertained s paar saa 15.1 Generalitati en 9B 15.2. Date de intrare. aaa 97 153. Rezultale . 97 Anexa A (normativa) Cai paralele in referinte normative 100 Anexa B (normativa) Calcul pentru mai multe zone cuplate terMiC nnnsssmnmnnnnnnnnnnnne 108 Anexa C (normativé) Set complet de relat de caloul pentru metoda de calcul orar simplificat.... 109 ‘Anexa D (normativa) Formulare op{ionala pentru metoda de calcul lunar al récii 114 Anexa E (normativa) Transfer termic si aporturi de caldura solare ale elementelor speciale... 117 Anexa F (normativa) Date climatice 129 Anexa G (informativa) _ Metode simplifcate si date de intrare standardizate ... 131 ‘AnexaH (informativa) Exactitatea metodei... Fain s RETR 145 ‘Anexa | (informativa) Explicarea si provenienta factorilor de utilizare lunari sau sezonieri. 155 ‘Anexa J (informativé) Exemplu de caleul; metode de calcul orar simplifcat gi lunar eee 168 ‘Anexa K (informative) Scheme logice ale procedurilor de calcul 474 Bibliografie... 181SREN ISO 13790:2008 Preambul Acest document (EN |SO 13790:2008) a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 163 ,Performania termica si utiizerea energiei in mediul construit” in colaborare cu comitetul tehnic CEN/TC 89 -Performanta termica a cladirilor si a elementelor de constructie", al c&rui secretariat este detinut de sis ‘Acest standard european trebuie sa primeascé statut de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, cel t8rziu pana in septembrie 2008 si toate standardele nationale conflictuale cu acesta trebuie anulate cal tarziu pana in septembrie 2008. Se atrage atenlia asupra posibilitti ce unele dintre elementele acestui document poate sa facd obiectul drepturilor de proprietate intelectual sau a drepturilor similare. CEN (siisau CENELEC) nu trebuie s& fie considerat(e) responsabil(e) de identificarea unora sau a tuturor acestor drepturi de proprietate intelectuala si avertizeaza asupra existen(ei acestora"’ Acest document inlocuieste EN ISO 13790:2004, EN 832:1998. Acest document a fost elaborat in cadrul unui mandat dat CEN de catre Comisia Europeana si Asociatia Europeana a Liberului Schimb (Mandatul M/343) si vine in spriinul cerinjelor esentiale ale Directivei UE 2002/91/CE referitoare la performanta energetica a cladirilor (EPBD"). Acesta face parte dintr-o serie de standarde destinate armonizérii europene a metodologisi de calcul al performantei energetice a cladirilor. © prezentare generala a intregului set de standarde se indica in CENITR 15615") Se airage atentia asupra necesitatii de a respecta directivele europene transpuse in reglementéirile nalionale. Reglementérile nationale existente (care fac sau nu referire la standarde nationale) pot limita pentru moment, punerea In aplicare a acestui standard european. Conform Regulamentului Intern al CEN/CENELEC organismele najionale de standardizare din urmatoarele {ari au obligatia s& puna in aplicare acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, istanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Roménia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria. Nota de ratificare Textul standardului international ISO 13790: 2008 a fost adoptat de CEN ca EN ISO 13790:2008 fara nici o modificare. "NOTA NATIONALA - in acest standard, paragratul care se refera la crepturile de proprietate inteloctualé gi la drepturile simlare are elementelpsa, paragrafl find tradus conform versiunlfreneeze a velorlate standarde dn rmandatul M343 care contine toate elementele. "Y NOTA NATIONALA ~ Abrevierea EPED provine din exprasia ain limba englez® «Energy Performance o' Buildings Directive "S) NOTA NATIONALA — La dota aduceriacestui standard este I vigoare standardul european CCENITR 15615:2008 care aro urmatorl tu: «Explanation of the general relationship Detwoen various European standards and the Enargy Performance of Bulings Directive (EPED) - Umbrela Document»SR EN ISO 13790:2008 Introducere Acest standard furnizeaza mijloacele (partiale) pentru a se evalua contributia pe care o au produsele de constructii gi servicile la asigurarea unui consum de energie cat mai redus si la performanta energetica global a cladirilor. Acest standard international a fost elaborat in cadrul unui mandat dat CEN de catre Comisia Europeana si Asocialia Europeana a Liberului Schimb (Mandatul M/343) si vine in spriinul cerinjelor esentiale ale Directivei UE 2002/91/CE referitoare la performanta energetica a cladirilor (EPBD). Acesta face parte dintr-o serie de standarde destinate armonizérii europene a metodologiei de calcul al performantei energetice a cladirilor. O prezentare generald a intregului set de standarde este realizata in CEN/TR 15615. A se vedea, de asemenea, anexa A. Acest standard european face parte dintr-o serie de metode de calcul pentru proiectarea gi evaluarea performantelor termice gi energetice ale cladirilor. Acesta prezinta un set coereni de metode de calcul, la diverse niveluri de detaliere, al consumuiui de energie pentru incalzirea si racires spatillor une| cladiri, precum si al influentei pierderilor termice recuperabile ale instalatilor aferente clédirlor cum sunt instalatile de incalzire gi de racire. ‘Acest standard international poate fi utiizat pentru aplicatile urmatoare, impreund cu alte standarde referitoare Ia performanta energetica (a se vedea figura 1 care prezinté o schema pentru procedura e calcul si legaturile ou alte standarde referitoare la performanta energetica) a) aprecierea conformitéti cu reglementarile care se refera la obiective energetice (prin evaluarea la proiectare: a se vedea anexa A); ») compararea performantei energetice a civerselor variante de proiectare pentru o cladire care urmeaza a se construl; ©) afisarea unui nivel conventional de performanta energetica pentru cladirle existente (evaluarea prin calcul standardizat; a se vedea anexa A); ¢) evaluarea efectului unor masuri posibile de economisire a energiei la o cladire existent, prin calculul necesarului de energie cu si fara masuri pentru economisirea energiel, a se vedea anexa A; ©) prevederea necesarului de resurse energetice la scara national sau iniernationala prin calculul ecesarului de energie al unor cladiri reprezentative pentru fondul construit; a se vedea anexa A. Pentru datele de intrare si procedurile de calcul detaliate care nu se prezinta in acest standard international se poate face referire la alte standarde internationale sau la documente nationale, Datele de intrare principale necesare pentru acest standard intemationel sunt urmatozrele: —_ proprietati de transmisie si de ventilare; = aporturi de caldurd de la surse interne de caldurd, proprietati solare: = date climatice; — descrierea cladii gi a elementelor de constructie, a instalatillor si destinati; — _ cerinte de confor (temperaturi fixate si debite de ventilare): — date referitoare la instalatile de incalzire, racire, apa caldé de consum mengjer, ventilare si iluminatSR EN ISO 13790:2008 ‘impartirea cladirii in mai multe zone de calcul (instalati diferite pot conduce la impéiriirea in zone diferite); fluxuri energetice disipate si recuperabile sau recuperate in interiorul cladirii (aporturi de caldura interne, recuperare a caldurli din ventilare) debitul de aer si temperatura de furnizare @ aerului de ventitare (in cazul pre-Incélziri sau pre-raciri centralizate) precum si consumul de energie asociat circulatiei aerului si pre-incalzii seu pre-racini; reglati Principalele date de iesire ale acestui standard internatiohal sunt urmatoarele: necesarul de energie anual pentru incalzire gi récire: consumul de energie anual pentru incalzire si racire; durata sezonului de incdizire si de rdcire (pentru durata de functionare a instalatiei) care influenteazé consumul de energie si energia auxiliard 2 instalatilor de incdilzire, racire si ventilare, Datele de iesire suplimentare sunt urmatoarele: velori lunare ale necesarului si consumului de energie (informativ); valori lunare ale principalelor componente ale bitantului energetic, de exemplu transmisie, ventilare, aporturi de célduré interme, aporturi de caldura solare; coniributia aporturilor de calduré solare pasive: pierderi ale instalaiei (din instalafile de incdlzire, récire, apé cald& de consum, ventiare si iluminat), recuperate in interiorul cladiriiSR EN ISO 13790:2008 "Jeminves erase epee ec tnt pets atc eke pe og on Pm ce Si crenin ot ‘owaomcod fase de cash ra fine Teast are pn mr fem orcte aS reas ‘eu pent zaare, pre ee ovat osreb { Creatas aecnairah Bate cess om Custraje sod sept) Dateline ener BO 1937-4) ~ | seat reso ce vere ‘reall co apd op consi paras Iran ie toacn a satie Dele pees csar oname Figura 1 - Schema logica a procedurii de calcul si legaturile cu alte standarde:2008 1 Dome: de aplicare Acest standard stabileste metode ce calcul pentru evaluarea consumului de energie anual pentru Incalzirea gi racirea unei cladiri de locuit sau cu alta destinatie decat de locult, sau a unei parji din Claire, care este denumita “clidire”. ‘Aceasta metoda cuprinde calculut: a) transferului termic prin transmisie si prin ventilare ta nivelul zonei unei clairi incalzite sau racite la © temperatura interioara constanta; b) contributiei eporturilor de caldura interne si solare la bilan{ul termic al cladini; ©) necesarului de energie anual pentru incalzire si racire, pentru a se mentine temperaturile interioare conventionale de calcul in cladire — nu se include céldura latenta: 4) consumului de energie anual pentru incaizirea si racirea cladit, utlizandu-se date de intrare din standardele de instalatii corespunzatoare la care se face referire in acest standard international si indicate in anexa A. Cladirea poate s& contina mai multe zone cu temperaturi interioare conventionale de calcul diferte si poate fi inealité sau racita cu intermitenta, Intervalul de calcul este fie de o lund, fie de 0 ord. Pentru cladirle de locuit calculul poate fi efectuat, de asemenea, pe durata perioadei de incaizire si/sau racire, Acest standard international prezinté, de asemenea, o metoda alternativé simplificata orara, prin utilizarea programelor orare (cum sunt temperaturile interioare conventionale de calcul, regimurile de ventilare sau programele de aperare ale dispozitivelor mobile de protectie solara), Pentru a se asigura compatbilitatea si consistenta intre aplicarea si rezultatele tipurilor diferite de metode, se prezinté proceduri pentru utiizarea de metode mai detaliate de simulare. Acest standard international furnizeazé, de exemplu, reguli generale pentru condifile la limita gi datele fizice de intrare, respectiv abordarea aleasa pentru calcul. O atentie speciala trebuie s8 se acorde modului in care acest standard international este adecvat Pentru utiizarea in contextul reglementarilor tehnice in construcfii la nivel national sau regional. Aceasta include calculul pentru evaluarea performantei energetice a une’ clair, pe baza condifilor standardizate, pentru un certificat de performanta energetica. Rezullatul poate avea implicati juridice, in special atunci cand este utlizat pentru a se verifica conformitatea cu nivelurile minime de performanta energeticd, care poate fi ceruta, de exemplu, pentru obtinerea unei autorizatii de construire, Pentru astfel de aplicatii este important ca procedura de calcul sa nu fie ambigua, repetabilé si verificabila, O situalie specialé 0 reprezinté calculul performantei energetice in cazul claditlor existente vechi, in care culegerea tuturor datelor de intrare cerute poate necesita un efort prea mare pentru scopul urmarit, cu referire la eficienta economica a culegerii datelor de intrare, In ‘acest caz, este Important ca procedura de calcul sa echilibreze In mod corect exactitatea si costurllo de culegere a datelor. In scopul adaptarii aplicari pentru aceste situafii precum si pentru altele, acest standard intemational ofera posibiltai diferite. Decizia de alegere sau nu a unei opfiuni specifice pentru utilzarea cu caracter normativ este lasata la nivel national, de exemplu, in functie de zonarea {ati, de tipul si destinalia cladiri si de scopul evaluari Anexa H prezinta céteva informatil asupra exactitatii metodei Acest standard international a fost elaborat pentru cladirile care sunt, sau se presupun a fi, incdizite si/sau racite pentru a se asigura confortul termic al camenilor, insa poate fi utiizat si pentru alte tipuri de cladiri si pentru alte destinatii (de exemplu cladiri industriale, agricole, bazine de inot), atat timp cat 10SR EN 1SO 13790:2008 se aleg date adecvaie si se ia tn considerare impactul condifitor fizice speciale asupra exactitai NOTA 1 — De exemplu, poate fi utlizat atunci cand este necesar un model special, Insa nu exista niciunul Tin functie de scopul calculului, se poate decide la nivel national s8 se furnizeze reguli speciale de calcul pentru spati in care predomind anumite procese termice (de exemplu bazin de inot acopert, Incapere pentru calculatoare/servere sau bucatarie intr-un restaurant). NOTA2 - De exemplu, in cazul unui certifeat energetic al cladinil sl/sau al unel autorizatil de construire, de ‘exemplu prin ignoraroa anumitor procese termice sau considerarea de valori impiicte pentru anumite procese termice (de exemplu Tn magazine: figiderele, Tluminatul vitrinelor) Procedurile de calcul din acest standard international se limiteaza la incdlzirea $i racirea sensibil Consumul de energie pentru umidificare se calculeaza in standardul pentru performanta energetica a instalatilor de ventilare corespunzator, aga cum se indic& in anexa A; in mod similar, consumul de energie pentru dezumidificare se calculeazd in standardul corespunzator pentru performanta energetica a instalatilor de racire a spaiiilor, aga cum se indica fn anexa A. Calculul nu se utilizeaza pentru a se decide daca este necesard racirea mecanicd ‘Acest standard international se aplicé la cladirile aflate in stadiul de proiectare sila clade existente. Datele de inirare la care se face apel direct sau indirect prin acest standard intermational ar trebui s& fie disponibile din documentatia cladirii sau din in cladirea propriu-zisé. Daca nu este cazul, se mentianeazé in mod explicit in locurile corespunzatoare din acest standard international faptul c8 permiterea altor surse de informatii poate fi decisa la nivel national. In acest caz, utiizatorul precizeaza datele de intrare utlizate si sursa acestora. In mod normal, pentru. determinarea performaniei energetice pentru certficatul de performanté energetic, la nivel national sau regional, Se stablleste un protocol pentru a se stabil tipurile de surse de informati si conditile in care acestea pot fi utiizate tn locul datelor complete cerute. 2. Referinte normative Urmatoarele documente de referinja sunt indispensabile pentru utilizarea acestui document. Pentru referinjele datate, se aplicd numai editia citaté. Pentru referintele nedatate se aplicd ultima editie ¢ documentului la care se face referire (inclusiv eventualele amendamente). Iso 6946, Building components and building elements — Thermal resistance and thermal transmittance — Calculation method Iso 7345", Thermal insulation — Physical quantities and definitions 180 1007-1"), Thermal performance of windows, doors and shutters — Calculation of thermal transmittance — Part 1: General ISO 13370:2007"", Thermal performance of buildings — Heat transfer via the ground — Calculation methods ™) NOTA NATIONALA - La data traducerli acestui standard este in vigoare standardul european EN ISO 6846:2007. NS) NOTA NATIONALA — La data traducerii acestul standard este tn vigoare stancardul european EN ISO 7348-1995 care adopt firé modificare ISO 7945:1987 NOTA NATIONALA — La dala traducerii acestui standard este I vigoare standardul european EN ISO 10077-1:2006. §9) NOTA NATIONALA — La data taducerii acestui standard este in vigoare stendardul european EN ISO 13370:2007. 1"SR EN ISO 13790:2008 180 137862007", Thermal performence of builing components Dynamic thermal characteristics — Calculation methods ISO 13789:2007"”, Thermal performance of buildings — Transmission and ventilation hea transfer coefficients — Calculation method Iso 5927-8", —Hygrothermal performance of buildings — Calculation and presentation of climatic data — Part 4: Hourly data for assessing the annual energy use for heating and cooling EN 15217", Energy performance of buildings — Methods for expressing energy performance and for energy certification of buildings 3 Termeni si definitii Pentru utilizarea corecta a acestui document se aplica termenii gi definitile indicate tn ISO 7345 si cele ce urmeaza 3.1. Pas de timp, perioada de calcul si sezon 344 pas de timp de calcul interval de timp discret pentru calculul necesarului si consumului de energie pentru incaizire, racire, ventilare, umidificare gi dezumidificare NOTA - Intervaiole de timp discrete uzuale sunt o ora, 0 luna sau un sezon de Incalzire gllsau racire, regimuri de funcfionare sau bin-r 34.2 perioada de calcul interval de timp pentru care se efectueaza calculul NOTA - Perioada de calcul poate fi impértita intr-un numar de pasi de timp de calcul 34.3 sezon de incalzire sau de racire interval de timp in care este necesara o cantitate semnificativa de energie pentru incalzire sau racire NOTA 1 — Duratele sezoanelor de Incdizre gi de racire se determina In diferite modu, tn functie de metoda de calcul. Ouratele sezoanelor se utiizeaza pentru a se determina perioada de funcjionare a instalatilor sau comportamentul utlizatorului fn funclie de sezon, de exemplu asupra venti NOTA2 - Acost standard Intemational contine 0 metods sezoniers care necesita ca pas de timp de calcul 0 uraté a sezonulul fixaté, care irebuie sé fie diferentiaté de durata realé a sezonulu 34.4 perioada de neocupare interval de timp de mai multe zile sau saptamani fara incalzire sau racire, de exemplu datorita vacantelor "© NOTA NATIONALA - La data traducerii acestui standard este in vigoare standardul european EN ISO 137882007. "9 NOTA. NATIONALA EN ISO 137892007. "9 NOTA. NATIONALA EN ISO 15927-4:2006. NOTA NATIONALA - La data traducori acestui standard este tn vigoare standardul european EN ISO 15217:2007. La data traducerii acestul standard oste in vigoare standardul european La data traduceri acestul slandard este In vigoare standardul european 2SR EN ISO 13790:2008 Incapere sau inchidere, care pentru calcul se considera a fi Incalzita la o temperatura conventional data sau Ie temperaturi conventionale date 3.22 spatiu racit Incapere sau Inchidere, care pentru calcul se considera a fi racité la o temperatura conventionala data sau la temperaturi conventionale date 3.2.3 spatiu conditionat spatiu Incalzit sifsau racit NOTA - Spaiile incalzite s/sau récte sunt utlizate pentru a se defini limitele zonelor termice gi anvelopa cladirit 324 spatiu neconditionat Incdpere sau Inchidere care nu face parte din spatiul conditionat 3.25 zona conditionata parte a spatilui conditionat cu 0 temperatura conventionala data sau cu temperaturi conventionale date, in care se considera acelasi profil de ocupare, iar temperatura interioard se considera a avea variatii spatiale negljabile si care este reglaté printr-o singura instalatie de incdiizire, de racire siisau de ventilare, sau prin intermediul unor instaiati iferite cu aceeasi performanta energatica 3.26 arie conditionata aria pardoselii spatillor conditionate exclusiv subsolurile nelocuibile sau partile nelocuibile ale unui spatiu, inclusiv atia pardoseli de la toate nivelurile, dacd sunt mai multe niveluri NOTA 1 — Pot & utiizate dimensiunile interioare, interioare totale sau exterioare. Aceasta conduce la ari ciferite pentru aceeasi cladire NOTA2 - Unele utitst, cum sunt iluminatul sau ventiarea, pot fi furnizate unor arii care nu sunt incluse in aceasta definite (de exemplu 0 parcare pentru masini) NOTA 3 - Definitia exacta a ariel conditionate se stabileste de caire autortatile nationale, NOTA 4 ,Aria conditionsta” poate fi considerata ca aria utila mentionata la articolele §, 6 si 7 din EPBD [26], cu ‘exceptia cazurilor in care se defineste aitfel in reglementérle tehnice nationale: 3.2.7 calcul cu zone cuplate calcul mult-zonal cu cuplare termica intre zone, cu luarea in considerare a oricarui transfer termic prin transmisie sau prin ventilare silsau prin infitratii de aer intre zone 3.2.8 calcul cu zone necuplate calcul multi-zonal fara cuplare termica intre zone, fra luarea in considerare a oricarui transfer termic prin transmisie sa prin ventitare gi/sau prin infitratii de aer intre zone 3.29 arie proiectata a elementelor de captare solaré aria proiectisi suprafejei elementului pe un plan peralel cu partea transparent sau translucidé a elementulul 13SR EN ISO 13790:2008 NOTA — In cazul elementelor care nu sunt plane, aceasta se reterd la ara celui mal mic plan imaginar care formeaza perimetrul element! EXEMPLU — Ferestro 3.2.10 arie prolectata a ramelor aria proiectiei suprafefei ramei pe un plan paralel cu vitrajul sau panoul care este fixat de rama EXEMPLU Ramla forestrelor 3.3 Temperaturi 3.3.4 temperatura exterioara temperatura aerului exterior NOTA 1 - Pentru calculul transferuui termic prin transmisie, temperatura raciant& a mediului exterior se Considera egala cu temperatura aeruiui exterior, vansmisia de unda lunga eatre bolla cereasca se calculeaca ‘separat (a se Vedea 11.3.5 sisau 11.4.6). NOTA 2— Masurarea temperaturil aerulul exterior este cefinita in ISO 15027-1") 3.3.2 temperatura interioara medie aritmeticé @ temperatunii aerului si a temperaturii medii de radiatie in centrul unei zone sau al unui spatiu NOTA — Aceasta este temperatura operativ aproximatd confarm ISO 726%"! 3.3.3 ‘temperatura (interioara) conventional temperatura interioara (minima prevazutd) aga cum este stabilté printr-un sistem de reglare in regim normal de incalzire, sau temperatura interioara (maxima prevazuta) aga cum este stabilitd printun sistem de reglare in regim normal de récire NOTA - Valorile se stabilesc la nivel national, in functie de tipul spatiului $i scopul calcululul, A se vedea, de asemenes, defintia spatiului condijionat (3.2.3). Pentru metodele de calcul lunar sau sezonier, vaioarea temperaturt interioare conventionale poate include corectarea pentru intermitenta, aga cum se’ stableste lat3.22, 33.4 temperatura de gardai temperatura intericard minima necesar a fi mentinuta pe durata perioadelor cu incdizire redusa, sau temperatura interioara maxima necesar a fi menjinut pe durata pericadelor cu racire redusa 3.3.5 incalzire sau racire intermitenta program de incdilzire sau de racire in care perioadele de Incalzire normala sau de racire normal alterneaza cu perioadele de incdlzire redusé sau de racire redusa sau fara incalzire sau raciro NO NOTA NATIONALA - La doto traducerii acestui standard este In vigoare standardul european EN ISO 15927-1:2003 si care are uimatorul tue Hygrothermal performance of buldings - Calculation and pigsentatio of climatic data - Part 1: Monthiy means of single metcorological clements » "NOTA NATIONALA — La data traduceri ecestui standard este In vigoare standardul european EN ISO 7726:2001 si care are urmstorul titure Ergonomics of the thermal environment ~ instruments for measuring physical quantities» 14SR EN ISO 13790:2008 3.4 Energie 3.44 necesar de energie pentru incdilzire sau racire cantitate de caldura care trebuie furizata spajiulul conditionat sau extrasa din spatiul conditionat pentru a se mentine conditile prevazute de temperatura interioara intr-un interval de timp dat NOTA 1 - Necesarul de energie se determina prin calcul si nu poate fl masurat cu usurinta NOTA 2 - Necesarul de energie poste include transforul tormic supimentar ca urmare a distributiei neuniforme a temperaturii si a unui sistem real de reglere, dacd acesta se ia in considerare prin crasterea (reducerea) temperaturi efective pentru Incalzire (race) si nu se include in transferul termic datorat instalatiel de incalzire (recite. I 3.4.2 energie auxiliara energia electricé utiizaté de instalatile aferente ciadirii pentru tncalzire, racire, ventiare silsau prepararea apei calde menajere pentru a se transforma energia si a se asigura necesarul de energie 3.4.3 instalatio aforenta cladirii echipament tehnic pentru Incalzire, racire, ventilare, apa calda menajera, energie electrica iiuminat si generarea de NOTA 1 — 0 instalaio aferenta cladiri poate viea mai multe utiitti (de exemplu instalatie de incdlzire, instalatie de incalzire si preparare a apei calde menajere) NOTA 2- 0 inctalatie aferenté clad este alcatuita din diforte subsisteme. NOTA 3 Generarea de energie elactrica poate contine instalaii de cogenerare si instal fotovoltaica, 3.44 ‘subsistem aferent cladirii parte a unei instalatii aferente clairii care realizeaz8 o functie specifica (de exemplu generarea ‘clduri, distributia calduri, emisia caldurii) 3.4.5 utilitati ale cladi servicil furnizate prin instalatia aferenta cladirii si prin echipamente pentru a se asigura conditile de mediu interior, apa cald& menajera, iluminat si alte servicii referitoare la utlizarea cladici 3.4.6 pierdere tormica a instalatio! pierdere termica de la 0 instalajie de incdizire, racire, ventilare, apa calda menajera, umicificare, dozumidificare sau ventilare, care nu contribuie la iesirea utla a instalatiel NOTA 1 - 0 piercere a instalatci se poate transforma in aport intern pontru clad, daca este recuperabil NOTA2 — Energia termica recuperaté in mod direct in subsistem nu so considerd ca pierdere termicd a instalajiel, ci ca recuperare @ cAlduri si este tratata drect in standardul de instalajii corespunzaitor. NOTA 3 ~ Caldura cisipaté de instalatia de iluminat sau prin alte servicii (de exemplu echipamentele unui sistem de calcul) nu face parte din pierderlle termice ale instalaiel, ci parte din aporturla de caldura inteme, 3.4.7 Pierdere termica recuperabila a instalatiei Parte a pierderii termice @ une’ instalatii care poate fi recuperata pentru a scadea fie necesarul de energie pentru incalzire sau racire, fie consumul de energie al unei instalatii de incalzire sau de racire 15SR EN ISO 13790:2008 NOTA 1 — Aceasta depinde de decizia de luare in considerare in mod direct a pierderilor termice recuperabile ale instalatiel ca o reducere a pierderiior instalatie} NOTA 2 ~ In acest standarc international, In cazul Tn care nu se ia in considerare in mod cirect ca © reducere a pierderlor instalaie!,plerderle termice recuperabile so calculeaza ca parte din aporturie interne de caldura. La Fival najonal se poate decide s8 se raporieze pierderile termice recuperabile ale instalatiel separat de aporturile interne de caicura, 3.48 pierdere termicd recuperata a instalatiol parte a pierderi termice recuperabile a unei instalatii care @ fost recuperaté pentru a scadea fie hecesarul de energie pentru Incalzire sau racire, fie consumul de energie al unel insialatii de incalzire sau racire NOTA — Accasta depinde de decizia de luare in considerare in mod direct @ pierderiior termice recuperabile ale instalatiei ca 0 reducere a pierderilor instalajel 3.4.9 ‘consum de energie pentru incalzirea sau racirea spatiilor energie furnizat instalatiei de incéllzire sau de racire pentru a se asigura necesarul de energie pentru incalzire, respectiv racire NOTA — In cazul in care instalatia aferenté cladiri asigura mai multe utiitati (de exemplu incdlzire si apa calda mnenajera), cefalcarea consumurilor pentru fiecare dine ulltatl poate fi difcila. Se poate incica sub forma unui Consum combinat [de exemplu consum de energie pentru incalzirea spatilor gi prepararea apel calde menajere). 3.4.10 ‘energie furnizata pentru incaizirea sau racirea spatillor energie, exprimata pentru fiecare agent energetic, furizata instalatiei aferente claditi prin limitele acesteia, peniru a se asigura utiltatle luate in considerere (Incaiizire, rAcire, ventilare, apa calda menajerd, luminal, aparate etc.) sau pentru a produce energie electric NOTA 4 — Pentru sisteme solare ective sau care utiizeaza energia eoliana, radiatia solara incidenta pe panourile solare seu pe captatoarele solare, sau energia cinetica a vantului nu fac parte din bilantul energetic al cladini NOTA 2~ Energia fursizaté poale fl determinaté prin calcul sau poate fi masurata 3.4.11 consum de energie pentru ventilare energie electrica furnizaid une’ instalatii de ventilare pentru transportul aerulul si recuperarea calduri (nu se include energia furnizata pentru preincalzirea sau preracirea aerului) si energie furnizata unei instalati de umidificare pentru a se asigura necesarul de umicificare 3.4.12 necesar de energie pentru umidificare si dezumidificare caldura latent continuta in vaporii de apa necesar a fi furizaté sau extrasa dintr-un spatlu conditionat prin intermediul une’ instalati aferente clair, pentru a se mentine umiditatea minima sau maxima in spatjul respectiy 3.4.13 nocesar de energie pentru alte utilitati energie eleciricd furnizata echipamentelor care asigura alte utili NOTA — Acesta se referé la alte utitati decat inc&izire, récire, apa caida menajerai, ventilare si iluminat, 16SR EN ISO 13790:2008 3.4.14 caldura recuperata din ventilare céldura recuperata din aerul evacuat in scopul reduceriitransferului termic pentru ventilare 3.5 Transfer de caldura prin cladire 3.54 coeficient de transfer termic raport intre fiuxul de caldura dintre doua medii si diferenta de temperatura dintre cele doua medi: utiizat in special pentru coeficientul de transfer termic prin transmisie sau ventilare NOTA — Spre deosabire de un aport de caldura, forta matrice pentru transterul termic este diferente dintre temperatura in spatiul considerat si temperatura mediului din coalaité pare (in cazul transmisiei) sau temperatura aerului furnizat (In cazul venti) 36.2 coeficient de transfer termic prin transmisie raport intre fluxul de calduré datorité transmisiei termice printr-un element de cladire gi diferenta de temperatura dintre medile din cele daua parti ale constructie’ NOTA - Prin conventie, se consideré pozity fluxul termic disipat dinspre spatiul considerat (pierdere termica. 3.53 coeficient de transfer termic prin ventilare raport intre fluxul de calduré datorité aerului care intr& intr-un spatiu inchis, prin infitatii sau prin ventilate gi diferenta dintre temperatura aerului interior si temperatura aorului furnizat NOTA - Semnul coeficientului esto Intotdeauna pozitiv. Prin conventia, se considera fux termic pozitly dac& temperatura aerulul furnizat este mai micé decét temperatura aerulul interior (pierdere termica), 3.6 Aporturi interne ale cladi ierderi termice recuperabile ale instalatie! 3.64 aporturi de caldura céldurd generata in interior sau care patrunde in spatiul conditionat de la surse de cldura distincte de eneraia utilizat& in mod intentionat pentru incéizire, racire sau preparare @ apei calde menajere NOTA 1 — Acesiea includ aporturile interne de caldura si eporturle de caiduré solare. Disipatoarele care extrag cldura din ciadire se considera ca aporturi cu semn negativ. Spre deosebire de transferul termic, pentru o sursa de calcura (sau disipator) diferenta dintre temperatura spaliului considerat gi temperatura sursei nu raprozinta forta motrice pentru transferui termic, NOTA2 - Pentru condifi estivale, aporturil interne cu semn pozitiv reprezintd sarcina termic& supimentara a spatiuluirespectiv 3.62 aporturi de caldura interne caldura furnizaté in interiorul clair de catre ooupanti (caldura sensibilé metabolic’) si de echipamentele cum sunt aparatele electrocasnice, echipamentele de birou etc., altele decat de energia furnizata in mod intentionat pentru incalzire, racire sau preparare a apei calde menajere NOTA 1 ~ In acest standard intemational, in cazul tn care nu so fan considerare In mod direct ca o reducere a pierderlor instalatiei, pierderile termice recuperabile se calculeaza ca parte din aporturile interne de caldurd. La nivel national se poate decide sa se raporteze plercerile termice racuperabla ale instalatiel separat de aporturile interme de caldura. NOTA 2 Se includ caldura de la (cald) sau cdtre (rece) surse de proces care nu sunt regiate In scopul inealziri sau récirii sau preparéri apei calde menajare. Caldura extras din cladire, de la mediul interior catre surse reci (cisipatoare), se considera ca aporturi cu semn negativ 7SR EN ISO 13790:2008 3.6.3 aporturi de caldura solare Guetta fumizaté prin radiata solard care intra tn clade, direct sau indirect (dupa absorbfia tn Sierraniele de construct), prin ferestre, pereti opaci sau acoperis, sau Siohests Pasive solare cum Sunt spatile solare, izolatia transparent& si peretil solar 3.6.4 aporturi de céldurd utile Sema ei Speturle de céldura interne gi solare care contrbule la reducerea Recesarului de ‘energie pentru incalzire 3.6.5 radiatie solar& cAldura solara Incidents pe suprafaté, raportata la aria suprafetei 3.7 Bilant termic al cladirii 3.74 factor de utilizare a aporturilor factor de reducere a aporturlor de caldurd totale iunare sau pe durata Perioadei de incalzire in Teteda de calcul lunara sau sezonierd, pentru a se obtine reducerea Corespunzatoare a neceserului de energie pentru incaizire NOTA ; JAces factor poate fi aplicat in calcule unere sau sezoniere ale necesarul de energie all cid pentru ‘acire, daca se utlizeazé metoda alternativa descrisa in anexa D 37.2 Pentru racire NOTA Termenui traditional .pierdere, care se referea intial exclusiv la ‘ogimul de inedizre, se pastreaza pentru ‘ectorul do utlzare pentru perder; daca plorderle sun negate, atund no eeve eee 37.3 Faport de bilant termic ‘aportdintte aporurile de caldura lunare sau sezoniere gi transferultermic lunar sau sezonier 4 Simboluri Tabelul 1 indica simboluriteutizate in acest standard international Tabelul 2 indica indici utiliza in acest standard international 18SR EN ISO 13790:2008 Tabelul 1 - Simboluri si unitati de masura ‘Simbol Marime Unitate de masura Alene m™ @__ | parameira numeric peniu factor de ullizare 1 “B__ | factor do corectie pentru un spatiu adiacent neconditjonat 1 C_ [epactate termica utia a unui spatiu condiionat aK «| caldurd spectica masica ikg®) ¢__ [rosie a statuul ™ E__lenege 5 MI factor 1 ¢_ [factor de Wansmisie a energie! solare totale al unui clement de constructie 1 71__ | eoefiient de tanstortormic Wik 1h__ | coefcient de transfer de cBldurd supericial Wir) Teq__[intenstate a radia solare wire L__|lungime m N__[romar 1 2 [canta de catdura Mw @__[densitato de fax termi Wie y_ [debit de aar (volumio) mis R__ |rezistenté termica EKA 7 __ [temperatura termodinamica K 7 flim, aurata Mee U__ [eoeticient de transmisie termica Wine) [alum de aer al unei zone conaifonate me Z_ [parametra de piercer termice pentru pera solar Wim?) a __ |coaficiont do absorblie a radiafisl solare, al unei supratele 1 7 __[raport de bilan termic 1 &__[emisivtate « une! suprafele pentru radiata termicd de und lung 1 7_[randament factor de ulizare 1 @ [temperatura n grade Celsius *c 7 __[capacitate termica raportata la are Tee ‘ay _ [factor refertor a pierdorie tormice ale peretlor solar venta 1 4. [raport dimensional dinire aria supraietelor interioare si aria pardosel (a se vedea 1 7222) 2 __[densitate kgim® @__ [constants Stetan-Boltzmann (= = 5,67 = 10) Wt?) = [constant de timp h ® _|fuxtermic, putere tormica Ww coeficent de transfer termic puncival Wik’ | coeficient de transfer termic lniar wit) Tn loc de secund® ponte f utizaté ora ca untate de timp, pentru toate cantitatile care so refer la duraté (atic atét pentru durate| ct si pentru numarul de echimbur de aer), dar in acest caz, uritatez de masuré pentru energie este Watt-ora Wh In loc de Joule. In tmajortatea relailor de calcul se ullizeaza megajoules in loc de joules pentru canttal) de céldurd sau de energie, respecty| megasecunde In loc de sacunde pentru curate 19SREN 180 13790:2008 Tabelul 2 ~ Indici eee i Tinterior(emperator) | na [reoupoar A_[aparate ikmn [numere itreoh + [spatiul consizerat aqj_|corectat in fintare se_|supratata exteroaré ‘an_|anual interm [interment seas [sezonier AO _[depagie do temperatura cumiat | int interior caida) set_| conventional alt_[alitucine is Ttermen conducianta® | sh |umbrre at_ftermen de cupial® L__[tuminat (instaiatie) shut_[oblon 2ux_[auxllar Tat [latent si_[suprafatéinterioara ‘avg_[urata mecie 1s |pierdere 801 [solar (aportur de calduray [en _Jincalzire de restabiire mn [lunar ina consideraté_[ 5 | suprafafa medio a blll ceroyb € Jsructura, clement de constucie | m — [conductanté sau sup |fumizare (de aer) capacitate cu relerire la masa [de provectare;zinic, rect inet _|matabore 38 _[netaicte C [rice capacitaie ima _[medie (ime orspaiuy | T [termio Sind |necesar de acre sau nacesarde [ms [teen conductenta® | tb pune aaa |__| racire al ead ¢__[convectiv nd __[necesar Tot_|total nstalatioy cole [eatculat noc _[perioada de neocupare | tot otal cor eoractat nrbi__[nerecuperabil tt [transmrisie (ransfer terme) er_fregiere nivd_|nerecuperat cont [continua niren_[neregenerabi © _[resonaijonat day_|ainie nut [neutiieat ut_[uritat it_|aituz ob [obstacois ais_|distibujie (Oc _fosupanti V___|ventiare (nstaatioy £_lexteror, mediu exterior anvelops | occ | paroadé de ccuparo |v ~Tvoun @l_[elocticitate off [opr ve __|Ventlare (ranster temic) em_[emisie on [pom Frama ep [ope W268 caida de concum (instalatie sau necesar) + [pardoseaia 0 [lebar w _|fereastra [sa P [cu referre la putere ol_| vive clement vira P_[perete desparttor ‘en [aportur pp _|vart de sarcing ‘nt_[anstor termio ps__[Umbrire permanenta | ,=_[mumirni zonal bh Jorer t_|radiaty hem [emistone a _[recuperet [perpendicular H_incaizre 1b |recuperabi Hind |necesar de incre, eunecesar | red freaus 0 [ce bazaretennia Ge Incdlzire al clad HC.nd [necesar de incalzre sVsau racire, | ren reganerabi Sau necesar de tncalzre gisau racial ead le Pentru metoda simplifcatd orera, a se vedea 7-22, 20SR EN ISO 13790:2008 5 Principiul procedurilor de calcul 5.1.1. Introducere In functie de situatie, cladirea se imparte in mai multe zone sau este tratata ca o singura zona. Bilanjul energetic se imparte in bilantul energetic sau termic la nivelul cl&diii si in bilantul energetic la nivelul instalatt Neceserul de energie al cladiri pentru incdizirea sau racirea sensibilé a cladiri se calculeaza pe baza bitantului termic al zonei(zonelor) clacir Aceste valori de necesar de energie pentru incalzire si racire constitule datele de intrare pentru Bilanjul energetic a instalajilor de incalzire, de r&cire si de ventilare Poale fi necesar un calcul in mai multe etape, care poate fi defint la nivel national, de exemplu pentru a se tine seama de interactiunea dintre zone diferite (de exemplu care ‘sunt deservite de aceeasi(aceleasi) instalatie(instalati) si'sau cu disipare dinspre aceeasi instalatie) sau dintre instalat si bilantul termic al cladiri (de exemplu calduré disipata de la instalatii si care afecteaza bilantul termic al cladiri), a se vedea 7.3. 5.1.2 Bilantul energetic la nivelul cladirii Bilantul energetic (termic) la nivelul zonei cladiril include urmatorii termeni (se ia in considerare numai caldura sensibila) transferul termic prin transmisie dintre spatiul conditionat si mediul exterior, guvernat de diferenta dintre temperatura zonei conditionate si temperatura exterioara; = transferul termic prin ventilare (prin ventilare naturala sau printr-o instalatie de ventilare mecanica), guvernat de diferenta dintre temperatura zonei conditionate si temperatura de furnizare a aerului; — ‘transferul termic prin tranemisie gi ventilare intre zonele invecinate, guvernat de diferenta dintre temperatura zonei conditionate si temperatura intericara spatiului adiacent; — aporturile de cldura interne (inclusiv aporturile negative de la disipatoare de caldura), de exemplu de la persoane, aparate, iluminat si cdldura disipata la, sau absorbité de instalatille de incaizire, racire, apa calda sau ventilare; — aporturile de caldurd solare (care pot fi directe, de exemplu prin ferestre, sau indirecte, de exemplu atin absorbjie in elemente de constructie opace): — acumularea de célduré tn, sau eliberarea caldurii acumulate dinspre, masa claditi; — necesarul de energie pentru Incalzire: daca zona este tncaizta, 0 instalatie de Incalzire furnizeaza caldura in scopul cresterii temperaturi interioare pana le rivelul minim cerut (temperatura conventional pentru incalzire); — necesarul de energie pentru racire: dacé zona este récité, 0 instalatie de récire extrage célduré th scopul scderii temperaturi interioare pana la nivelul maxim cerut (temperatura conventional pentru racire), NOTA - Transferul termic catre medi exterior este negativ atunci cénd temperatura exterioar’ este mai mare decdt temperatura interioara 2SR EN ISO 13790:2008 Bilantul energetic al cladiri poate include, de asemenea, energia recuperaté in cladire din diverse Surse, cum sunt pierderile termice prin ventilare recuperate si pierderile termice recuperabile de la instalatia de incalzire si de racire Procedurile de calcul din acest standard international se limiteazé la incélzirea si rAcirea sensibila: a se vedea 5.1.3. tn biantul termic pe perioada mai lunga (de exemplu o lund), cantitates net’ de calduré acumulata ‘n, sau eliberata dinspre, masa cladini, care rezulté din comportamentul dinamic, devine negljabila 5.1.3 Bilantul energetic la nivelul instalatiilor aferente cladiril Necesarul de enorgie al clad pentru incdizire si racire este asigurat prin fumizarea energie! de la instalaile de mncalzire si racir. La nivelulinstalatiel, bilantul energetic pentru incalzire si racire, daca se aplicd, cuprinde: = necesarul de energie pentru incdizire si racire, al zonei cladiri: — energia de la instalatile cu energie din surse regenerabile; ~ ‘Pierderi la generare, acumulare, distribute, emisie si reglare, ale instalatilor de incdlzire gi racire a spatilor, — energia furnizata instalatillor de incdizire gi racire a spatillor — energia furnizaté pentru preincdlzirea sau prerdcirea centralizala a aerului de ventilare, inclusiv transportul, pierderile termice si reglaree; ~ ¢az special: energia fumizata de instalatile de Incalzire si racire a spatilor (de exemplu energie electricd exportata de lao instalatie de producere combinaid a ealduri sia energiel electrice) Bilanful energetic al instalatiei poate include de asemenea energia recuperaia tn instalatie din diverse surse. Consumul de energie al instalatiei este descris Ia articolul 14. Aga cum se prezinté in anexa A, in standardele de instalafii corespunzdtoare se furnizeaza mal multe detalii referitoare la consumul de energie ia nivelul instalatiei Procedurile de calcul din acest standard international se limiteazai la incdlzirea gi racirea sensibilé Consumul de energie pentru umidificare trebuie s& se calculeze conform standardului corespunzator ‘eferitor la performanta energetica a instalatilor de ventilare, asa cum se indica in anexa A. in mod similar, consumul de energie pentru dezumicificare trebuie $4 se calculeze conform standardului Corespunzator referitor la performanta energetica a instalatilor de racire a spatilor, aga cum se indicd in anexa A 5.2 Structura principala a procedurii de calcul Structure principala a procedurii de calcul este sintetizata in cale ce urmeaz’. Mai multe detalii despre Procedurile de calcul se prezinta in arlicolele individuale corespunzatoare, a) Se alege tipul metodei de calcul, conform 5.3. b) Se definesc limitele totalului spatilor conditionate si spatilor neconditionate, conform 6.2. ©) Dupé caz, se definesc limitele zanelor de calcul diferite, conform 6.3. 22SR EN ISO 13790:2008 d) Se definese conditile interioare de calcul (erticolul 13), climatul exterior (ariexa F) si alte date de intrare referitoare la mediul inconjurator. e) Se calculeaza, pentru fiecare pas de timp si zona a ciaditi, necesarul de energie pentru incéizire, Opsngs Si NeceSarul de energie pentru rScire, Oo ng f) Se combina rezultatele pentru pai de timp diferit si zone diferite deservite de acoleasi instalatii i se calculeazd consumul de energie pentru incalzire i racire tinand seama de caldura disipata prin instalatile de inedizire gi rire, conform articolului 14. @) Se combina rezultatele pentru zone diferte ale clair deservite de instalati ciferte h) Se calculeazé durata operationala a sezonului de Incalzire si de racire, conform 7.4. i) Th functie de aplicatie si de tipul cladiri, se poate decide Ia nivel national s& se cearé ca determinarea necesarului de energie pentru incalzire si racire sa fie efectuat in mai multi pagi, de exemplu sé se ia in considerare interacjiunile cintre cladire si instalatie, sau cintre zone adiacente. Procedurile se prezinta la 7.3, Proprietatile sau valorile implicite (conservative) pot fi diferite pentru regimurile de incalzire si de racire. Cu metoda lunara, incdizirea gi racirea in aceeasi luna pot fi determinate prin calculul pe 12 luni al regimului de incalzire si pe 12 luni al regimului de racire Pentru pasii de calcul a se vedea figura 2. Numerele din cercuri se refera la pasii de calcul succesivi 23SR EN ISO 13790:2008 ustrare pent tre zone, cu dua seter de instaloti de (H.C. care deservess zone cferte Detersinorea onal (one ena ntl de ‘edi raare ven A é ‘seen aioe 8 at, eck, de fume de ‘rv se aomatone neice Date de iciars cre Ins cena}, val aml Froprat de tansme pide cers opt sore. vcr ci Figura 2— Schema logica a pasilor de calcul principali 24SR EN ISO 13790:2008 5.3 Tipuri diferite de metoda de calcul Exist8 doua tipuri fundamentale de metoda — metode cvasi-stationare, prin care se calculeaz& bilanful termic pentru un interval de timp suficient de mare (de regula o luna sau un sezon intreg), ceea ce permite ca efectele dinamice 4 se ia in considerare printr-un factor de utilizare a aporturilor si/sau pierderiior, determinat empiric; — metode dinamice, prin care se calculeaza bilantul termic cu pasi de timp mici (de regula 0 ora), Iuandu-se in considerare caldura acumulata in, i eliberata din, masa clacit Acest standard international trateaza tre’ tipuri diferite de metode: — 9 metodé de calcul lunar in regim cvesi-stationar, descrisa det special, o metoda de calcul sezonier); (suplimentar, ca 0 optune = ometoda de calcul orar simpiificat in regim dinamic, descrisa detaliat, ~ _ proceduri de calcul pentru metode detaliate de simulare in regim dinamic (de exemplu orar). Caloulul lunar furnizeazé rezultate corecte pentru perioade de un an, ins rezultatele pentru luni individuale apropiate de Inceputul si sfarsitul sezonului ce Incalzire sau de racire pot avea erori relative mari Metoda alternativa de calcul orar simplifical a fost adaugaté peniru a se usura calculul care ullizeaza programe de utlizare orare (cum sunt temperaturile fixate, regimurile de ventilare, orarele de functionare sau cispozitivele mobile de umbrire solara si/sau opfunile de reglare orard in functie de condijile climatice exterioare sau interioara). Aceasté metodd gonereazé rezultate orare, insd rezultatele pentru ore individuale nu sunt validate, iar valorile orare individuale pot avea erori relative mar Procedurile pentru utiizarea unor metode de simulare mai detaliate asiguré compatibiltatea si consistenta dintre aplicarea unor tipuri diferite de metoda. Acest standard international stablleste reguli comune pentru condifile la limita si pentru datele fizice de intrare, respectiv pentru abordarea de calcul aleasa. La nivel national poate fi decis care dintre aceste trei metode sunt obligatorii sau a cAror utlizare se admite, in functie de aplicajie (scoaul calculului) si categoria cladini, NOTA — De regut’, alegerea depinde de destinalia clad (de locult, birour etc), de complexitatea cladini gusau a instalatilor, de aplicatie (cerinje de periormanta energetica, certicat de pertormanta energetica sau masuri recomandate pentru cresterea performantei energeltice, altele). Pentru necesitatea de a se mentine un echiliors intre exacttate, ransparenta, robustefe gi reproductibiltate, a se vedea anexa H 5.4 Caracteristici principale ale diferitelor metode 5.4.1. Metode de calcul dinamic {in metodele de calcul dinamic, un surplus de caidura instantaneu in timpul perioadel de incalzire are ca efect cresterea temperatutilinterioare peste valoarea conventionala, eliminandu-se astfel surplusul de céldura prin transmisie suplimentara, ventilare si acumulare, dacd nu se realizeaza racire macanica. De asemenea, o incalzite de garda termostatatd sau oprirea instalatiel poate sa nu conduca direct la 0 scadere a temperaiuri interioare, datoritéinerjie clad (caldura eliberata dinspre masa cladit). O situate similard se aplica gi racic (© metoda de calcul dinamic modeleazé transmisia termicd, fluxul termic prin ventilare, acumularea termica si aporturile de caldurd inteme si solare in zona cladiri, Exist numeroase metode pentru a realiza aceasta, clasificate in funcjie de complexitate, de la simple la foarte detaliate, Exista 25SR EN ISO 13790:2008 alte standarde (de exemplu EN 15265 [11]) care descriu detaliat metodele de simulare sau crterile de Performanta pentru aceste metode. Acest standard intemational stabilegte cadrul condifilor la limit Standerdizate si al datelor de intrare gi de iesire standardizate, care permit asigurarea compatibiltai si consistentei intre diferitele metode. In acest standard international se stabileste detaliat 0 metoda de calcul orar simplificat: © matoda orara cu trei nodur 5.4.2 Metode de calcul in regim cvasistationar {in metodele de calcul in regim cvasistationar, efectul dinamic se ia in considerare prin introducerea de factori de corelare. Pentru incalzire, un factor de utlizare pentru aporturile vie caldura inteme gi solare tine seama de faptul 8 numai o parte din aporturile de caldura interne gi solare este utlizata pentru a se reduce necesarul de energie pentru incalzire, restul conducand la o crestere nedorita a tomperaturilinterioare peste valoarea conventionala. NOTA 4 — Pentru o explicatie mai detalata a conceptului de factor de ullizere a aporturilor pentru incalzire, a se vvedea anexa | Efectul inertiei termice in cazul inodlzinii cu intermitenfa sau al oprti Incdlzril se ia Tn considerare separat; a se vedea articolul 13. Pentru racire, existé doua moduri de a reprezenta aceeasi metoda: @) factor de utizare pentru pierderi (imaginea in oglindé a abordérii pentru incalzire): un factor de utiizare pentru transferul termic prin transmisie gi ventilare tine seama de faptul c8 numai o parte @ fiuxului termic prin transmisie gi prin ventilare se utlizeaz4 pentru a se reduce necesartl de energie pentru racire, fluxurile termice prin transmisie si prin ventilare ,neutiizate” fiind in Perioade sau intervale (de exemplu noaptea) cand nu au efect asupra necesarului de racire din alte pericoade sau momente (de exemplu in timpul lel); ») factor de utiizare pentru aporturi (similar ca pentru incalzire): un factor de utilzare pentru @porturile de caldura interne si solare tine seama de faptul c& numai o parte din aporturie de caldura interne si solare este compensata de fuxul termic prin transmisie si prin venilare, Considerand 0 anumits temperatura interioaré maxima. Cealalta parte (,neutilizata") conduce la un necesar de racire, pentru a se evita 0 cregtore nedorité a temperaturil interloare peste valoarea conventionala, Acest standard international stabileste, in categoria metodelor in regim evasi-stationar, o metoda de Calcul lunar si sezonier pentru incéizire si racire, dupa metoda a). Formularea alternativa b) pentru metoda de calcul lunar al raciri se prezinta in anexa D. NOTA2.- Pentru o explicatie mai detaliata a conceptului de factor de utlizare a aporturilor sau pierderiior pentru racire, 2 se vedea anexa | Efectul inerjiei termice in cazul raciri cu intermitenta sau al opriri inc&tzirii se ia in considerare separat; a se vedea articolul 13, Mai multe detalii se furnizeaza la 7.2.1 5.5 Bilanturi termice globale pentru cladire si instalatii Termeni principall al bilantului energetic (mediat in timp) pentru incalzire si racire se prezinta schematic in seria de diagrame indicate In anexa K, 26‘SR EN ISO 13790:2008 6 Definire a conturului si a zonelor 6.1 Generalita Procedurile din acest artical se aplica tuturor metodelor de calcul: sezonier, lunar, orar simplificat si metode de simulare in regim dinamic. Jin primul rand trebuie s8 se defineasca limitele clédiii pentru calculul necesarului de energie pentru incalzire si racire (a se vedea 6.2) jin al doilea rand, daca este necesar, cladirea trebuie s& fie impéartité in zone de calcul (a se vedea 6.3), Pentru a se evalua performanta energeticd, conform standardelor corespunzatoare aga cum se indica’ Th anexa A, este necesaré corelarea consumului de energie calculat pentru incalzire siisau pentru Facire cu aria pardoseli In plus, unele dintre datele de intrare nu se cunosc pentru anumite zone ale Gladiri gi este necesar sd se distribuie proportional cu fiecare din zonele cladiri, de exemplu utilizand aria pardoselii fiecdrei zone conditionate ca factor de ponderare. In final, unele date de inirare sunt disponibile la nivelul unor spatii ale cl8dirii gi este necesar s& fie generalizete a nivelul clair, La 64 se prezinta procedurile de calcul pentru aria pardoselii spatiului conditionet, in corelare cu conturul cladiri si (dupa caz) cu impairtirea in zone. 6.2 Contur al cladirii pentru calcul Conturul cladirii pentru calculul neceseruiui de energie pentru incalzire si/sau pentru racire consta in toate elementele de constructie care separa spatiul conditionat sau spatile considerate, de mediul exterior (apa, sol sau apa) sau de cladiri sau spat neconditionate adiacente. ‘Spatille care nu sunt conditionate pot fi incluse Tn interiorul conturului cladirii, dar in acest caz acestea trebuie sa fie privite ca spaiii condifionate. 6.3 Zone termice 6.3.1. Genoralitati Poate fi necesara tmparjirea unei claciri in zone diferite, cu calculul separat al necesarului de energie pentru incalzire si racire pentru fiecare zona Tn functie de conditile stabilite la 6.3.2: = Intreaga cladire poate fi modelaté ca o singura zona, — cladirea poate fi impartité in mai multe zone (calcul multizonal), cu luarea in considerare a cuplajului dintre zone; — cladirea poate fi impaitité in mai multe zone (calcul multi-zonal), fara luarea in considerare a cupiajului dintre zone, Criterle de la 6.3.2 se aplicd tuturor metodslor de calcul (simplificate sau detaliate), insé pentru metodele detaliate se poate aplica o Impartire suplimentara Conturul nel zone a unei cladiri consta in toate elementele de constructie care separa spatiul conditionat sau spatille considerate de mediul exterior (ep, sol sau apa), de zone conditionate adiacente, de cladiri adiacente sau de spatii neconditionate, arSR EN ISO 13790:2008 6.3.2 Criterii pentru impartirea in zone 6.3.2.1 Criterii pentru calcul mono-zonal Spatile neconditionate de dimensiuni mici pot fi incluse fn interiorul zonei conditionate, dar in acest caz acestea trebuie sé fie privite ca spatii conditionate. Impaiirea claditi in zone termice nu este necesaré atunci cénd toate conuiile urmatoare se aplicé ‘spatiilor din interiorul cladirii a) Temperaturile interioare conventionale de celcul pentru incalzirea spatillor nu difera inire acestea cu mai mult de 4K, NOTA 1 ~ Temperatura interioara conventionala de calcul reprezinta temperatura minima asumetd in calcul. Se stabileste la articolul 13, ») Nici un spatiu nu este racit mecanic sau toate spatile sunt racite mecanic si temperaturile Intericare conventionale de calcul pentru racirea spalillor nu difera Intre acestea cu mai mult de 4k. ©) Spatile sunt deservite de aceeasi instalatie de incéizire (daca exist8) si de aceeas! Instalatie de Facire (dacé existé), conform standardelor corespunzatoare de instalati de incdlzite $i de raoire indicate in anexa A. 4) In cazul in care exist o instalate sau sisteme de ventilare, conform standardull corespunciitor de instalatii de ventilare indicat in anexa A, pentru cel putin 80 % din aria pardoselii spatiilor sunt deservite de aceeasi instalatie de ventilare (celelalte spatii se considera a fi deservite de instalatia de ventilare principala). NOTA 2 — Aceasi reguié de 80 % este introdusé pentru a se evita situatia in care este necesard definitea unor Zone suplimentare pentru a se fine seama de spatiimici cum sunt coridoarele gi camarile cu instalati de ventilare difert. ©) Debitul de ventilare in spati, exprimat in metru cub pe metru patrat de arie a pardoselii si secunda, conform standardului corespunzator de instalati de ventilare indicat in anexa A, nu difera cu mai mutt de 4 ori pentru 80 % din aria pardoseli, sau este probabil ca usile intre spatii s& fie deschise frecveni NOTA 3 Este de preferat zonarea bazata pe diferente mari estimate in bilantul de fux termic pentru regimul de incalzire sau pentru regimul de racire, dar nu este luat in considerare tn lista de mai sus, deoarece bilantul de fux termic depinde la randul su de zonare $i calcuiul datelor de intrare este prea labories {In special, determinarce ariior elementelor de constructie) pentru afi efectuat de mal muite ori sau pentru fiecare Incapere, Daca una sau mai multe dintre aceste conditii nu este Indeplinita, atunci clédirea se imparte in zone iferte astfel incdt toate aceste conditi se aplica pentru fiecare zona. Se admite impartirea in zone mai mici. NOTA 4 — O imparje suplimentard poate fi considerata adecvatd, de exemplu, in cazul in care diferé ocuparea, ssursele de caldura interne gi iluminatul Pot fi definite, de asemenea, la nivel national reguli pentru impartirea cladiri in zone termice, de exemplu pentru a se lua in considerare cerintele specifice pracizate in reglementarile nationale sau regionele in construc sisau pentru a se tine seama de aplicatie In functie de scopul calcululul, se poate decide Ia nivel national sé se stabileascé regull de calcul Specifice pentru spatile in care predomina anumite procese termice (de exemplu bazin de inot acoperit, incapere pentru calculatoare/servere sau bucalarie intr-un restaurant} NOTA 5 - De exemplu, in cazul unui osrtiicat energetic al clédiri si'sau al unei autorizati de construire, prin 'gnorarea snumitor pracese termice sau considerarea de valori Implicte pentru anumite procese termice (de ‘exemplu in magazine: frigiderele,iluminatul vitrinelor) 28SR EN ISO 13790:2008 NOTAG - Do exomplu, pentru a se asigura reproductbiltatea in cazul cerintelor iinime de performanta energetics: pentru a se asigura echiliorul corectdintre exactitae si costuri tn cazul inspectiei unei cladiri existente (vechi). A se vedea, de asemenea, anexa H NOTA 7 — In cadrul unei anumite zone a unei cladir, poate exista disipare de caldura dinspre sau spre un sistem de distributie al unei instalaj de incalzre sau de racire care deserveste o ata zona a cladiri gi care traverseaza zona considera, Procedura de caloul pentru calculul mono-zonal se prezinta la 6.3.3.1 6.3.2.2 Criterii pentru calcul multi-zonal fara cuplaj termic intre zone In cazul in care cladirea este imparfité in zone diferite, se poate decide la nivel national daca se admite calculul pentru fiecare zona in mod independent, utiizand procedura de calcul mono-zonal pentru fiecare zona si considerdndu-se conturul adiabatic intre zone. Acest caz se defineste ca un calcul mono-zonal féra cuplaj termic intre zone. Procedura de calcul se prezintd la 6.2.3.2 NOTA ~ Decizia de ignorare a cuplalui termic dintre zone poate depinde de scopul calculului gsau de complexitatea cicii ia instal aferente 6.3.2.3 Criterii pentru calcul multi-zonal cu cuplaj termic intre zone In cazul th care nu se aplica nicl caleulul mono-zonalsI nici caleulul mult-zonalfar& cuplajtermie Tre zone, calculul trebuie s& se efectueze ca un calcul multi-zonal cu cuplaj termic intre zone. Peniru a se respecta reglementarile tehnice in constructii, trebuie sa se retina faptul c un calcul ‘mult-zonal cu legaturi intre zone a) necesita mai multe date de intrare si adesea arbitrare (cu referire la proprietatile de transmisie si direcfia gi mérimea debitului de aer), $i b) necesita indeplinirea restrcfilor din reglementarile tehnice in constructii cu privre le regulile de zonare (libertatea de impart interioaré, definirea zonelor in cazul utiizarii combinate (de exemplu, in general, un spital include de asemenea 0 zond de birouri, 0 zona de restaurant) © complicatie suplimentara poate fi implicarea diferitelor instalati de incalzire, racire i ventilare tn zone diferite, ceea ce se suprapune complexitati si arbitrariulul datelor de intrare si modeleii Procedura de calcul se prezinta la 6.3.3.3. 63.3 Calcul al zonelor 6.3.3.1 Calcul mono-zonal 6.3.3.1.1 Temperatura interioara conventionala Th cazul in care se aplicd un calcul mono-zonal, temperatura interioaré conventional, Gn. eats Pentru Incdizirea zonei clair se calculeaza cu ajutorul relatiel (1): DAs Das Frat, 5, H,set a) Fon Haset in care: GrsHset feprezintd temperatura interioaré conventionalé pentru incdizirea spativiui s, determinata conform articolului 13, exprimata fn grade Celsius; 29‘SR EN ISO 13790:2008 Ats eprezinté aria pardoselii spatiulul conditionat s, determinaté conform 6.4, exprimaté tn metri patrati Tn cazul in care se api un calcul mono-zonal, temperatura interoar8 convenycnata, dpc san pont FBcirea zonelcladiri se caleuleaz& cu ajutorul relate’ (2) D4rsGans, a, in, cst (2) in care: Gntsc-set Teprezinté temperatura interioaré conventionala pentru racirea spatiulul s, Geterminaté conform articolului 13, exprimaté in grade Celsius: As reprezinia aria pardoselii spatiului concitionat s, determinata conform 64, exprimata in metri patrati Medierea se efectueaza ponind fie de la date medi lunare sau pe sezon, fie de la date orere, in functie de tipul metodei si de procedurile corespunzatoare indicate la articolul 13, 6.3.3.1.2 Alte date de intrare kn cazul in care se aplica un calcul monc-zonal si zona confine speti cu utlizari diferte (aporturi de caldura interne, durata de iluminat, durata de ventilare, debite de ventilare etc.), trebuie sa se utilizeze valorie medii ponderate cu eile ale parametrior refertor la utlizarea cladill in acslag! med'cg pentru temperatura interioard conventionala kh functle de tipul metocei gi de procedurile aferente indicate la anicolele corespunzatoare, fe se efectueazé medierea pe sezon sau pe luna, fle se ullizeazd date de intrare orare. 6.3.3.2 Calcul multi-zonal fara cuplaj termic intre zone Pentru un calcul mult-zonal fara cuplaj termic intre zone (calcul cu zone necuplate), nu se ia in Considerar transferul de céldurd prin transmisie termica sau prin circulatia aerului intre zone. Calculul cu zone necuplate este considerat ca o serie de calcule mono-zonale independente Feniru zone care sunt deservite de aceeas! instalate de Incalzire sau de récire, necesarul de energie Pentru Incalzire si racire este suma valorilor de necesar de energie calculate pontru fiecare zona (a se vedea articolul 14), Pentru zone care nu sunt deservite de aceeasi instalaiie de incdizire sau de racite, consumul de SORIBE Pentru al cladir este cuma velorilor de consum de energie calculate pentru fiecare zond (a se vedea erticolul 14). 6.3.3.3 Calcul multi-zonal cu cuplaj termic intre zone Pentru un calcul muttzonal cu cuplaj termic intre zone (calcul cu zone cuplate), se ia in considerare orice transfer de caldura (prin transmisie termica sau prin circuletia aerului, n anexa B, Procedurile pentru calculul cu zone cuplate se prezint NOTA - A se vedea 6.52.3 pent acest tip de calcu. Procedura se uilizeaza tn mod normal numa In eazur speciale 30SR EN ISO 13790:2008 6.4 Determinarea ariei pardoselii spafiului conditionat, A, ‘Aria pardoseli la interiorul conturului clair reprezinté aria pardoselil spaiiului conditionat, A, a cl8diri (@ se vedea 3.2), Tipu! sistemului de dimensiuni utiizat pentru a se calcula A, (dimensiuni interioare, dimensiuni exterioare sau dimensiuni interioare totale) poate fi determinat la nivel national, Ins@ este necesar ca acesta sa fie precizat. Acelasi lucru se aplica gi unor parti posible din aria pardoselii din interiorul conturulul cladirii care nu fac parte din aria pardoselli spatiulul conditionat, A NOTA ~ Parti cin aria pardosoli din inteonul conturalul clan care este posibll 8 nu facd parte din ara pardoseli spatiluicondtonat, A, sunt ce exempu, ari ate perdoseli unui spaty care ore o inate infrioard Lnei vaio stabilte si ara peretior de rezistenta. Part cin ara pardoseli din interior contrui Gadi care este pasibils4faca pare cin ata parcosell spsfului condfionat Sur, de exemplu, aria pereior despartton Daca este cazul, aria pardoselii spatiului conditionat se determina in mod similar pentru fiecare zona de caloul a cladir. Suma ariilor pardoselilor spatiului conditionat pentru toate zonele trebuie si fie egala cu aria pardoseli unui spatiu conditionat al ctadit Daca este necesar, aria pardoselli unui spatiu conditionat din zona cladii se determina tn mod similar pentru fiecare spatu din zona cladir. Suma arilor pardoselilor tuturor spafiior condifionate din zona lédiritrebuie sé fie egalé cu aria pardoseli spatiului conditionat al zonei clair 7 Necesar de energie al cladirii pentru incalzirea si racirea spatiilor 7.1 Procedura de calcul Procedura de calcul este in functie de tipul metodei de calcul, dar ipotezele (pentru conditile de mediu, comportamentul utllizatorului si reglaje) precum si datele de intrare pentru marimile de baz& trebuie sa fie aceleasi pentru fiecare tip de metoce de calcul (metode de calcul sezonier, lunar, orar simplificat si detaliat). Sunt trei etape de calcul: 1) calculul necesarului de energie pentru incalzire si racire; 2) _calculul duratei sezonului pentru operarea datérilor care sunt in functie de durata sezonului; 3) posibila repetare a calculului datorita interactiunilor dintre cladire si instelatie, sau din cerinte informative sau normative, conform articolului corespunzaitor. Asse vedea tabelul 3 ‘Tabelul 3— Procedura de calcul al necesarului de energie pentru incalzirea si racirea spatillor pentru diferite tipuri de metode Calcul al necesarului de Tipul metodel energie pentru incalzire si racire Calcul al duratei sezonului | Etape pentru operarea dotarilor | multiple Neto de alc eazrier eau pit 14 73 Metod de calcul orar [De 7a 73 simpificat Metadé de simulare detaliaté 723 74 73 Procedura de calcul pentru a se obtine necesarul de energie pentru incdlziree $i récirea zonei cladiri se prezinta sintetic in lista urmatoare. Aceasta parte a procedurii descrie mei detaliat pasii d) si e) ai procedurii de calcul principale aga cum se prezinta la 5.2 31SR EN ISO 13790:2008 a) Se calouleazé conditile interioare conform articolului 13, conditile climatice conform anexei F si alte date de intrare relevante ale mediului inconjurator. b) Se calculeazé caracteristicle pentru transferul termic prin transmisie, conform articolului 8. ©) Se calculeaza caracteristicile pentru transferul termic prin ventilare, conform artioolului 9. d) Se calculeazs aporturile de caldurd interme, conform articolului 10. e) Se calculeaza aporturile de célduré solare, conform articolului 14 f) Se calculeaz parametrii dinamici, conform articolului 12 Uilizandu-se metoda de calcul lunar, pot fi stablile Incalzrea si racirea tn aceeasi luna prin caleulul pe 12 luni In regimul de incaizire gi pe 12 luni tn regimul de racire, flecare cu valorile proprii ale parametrilor (de exemplu ventilare, recuperarea caldurri etc). 7.2 Necesar de energie pentru incaizire si racire 7.24 Metode de calcul lunar si sezonier \ealzire 7.2.1.1 Necesar de energie pentn Pentru fiecare zona a cladiri si pentru fiecare pas de timp de calcul (lunar sau sezonier), necesarul de energie pentru incalzire al cladiri, Oy,q, Pentru conditii de incalzire continua, se calculeazd cu ajutorul relatiei (3): Qbynd = Qriné,cont = Dune ~ "Han O90 (3) in care (pentru fiecare zond a cladirii si pentru fiecere luna sau sezon): Osindcont Teprezintd necesarul de energie pentru incdlzire continu, considerat cu valori mal mari sau egale cu 0, exprimat in megajoul Quire reprezinta fluxul termic disipat total pentru regimul de incalzire, determinat conform 7.2.1.3, exprimat in megajoul reprezinta aporturile de caidura interne totale pentru regimul de Incaizire, determinate conform 7.2.1.3, exprimate in megajouli; reprezinta factorul adimensional de utilizare a aporturilor, determinat conform 12.2.1 Thige Pentru fiecare zond a ciadini si pentru fiecare pas de timp de calcul (lunar sau sezonier), necesarul de energie pentru Incailzire al claciri, Qyjng, Pentru conditii de Incdilzire cu intermitenta, daca se aplica conditile de la 13.1, se calculeaza cu ajutorul retatiel (4): Qtind = Qtr intorm (4) 1h care Ot na inter S@ determina conform 13.22 Pentru cazurile cu 0 durata mare de neocupare, Qjjng $e determina cu corectia conform 13.2.4. Necesarul de energie latenté pentru umidificare nu se include in acest calcul NOTA 1 ~ Factorul de utlizare a aporturilor, 7y,gn. 8¢ expliciteazs la 5.4.2. Acesta este o funetie, in principal, de raportul de bilant termic si de inertia termicd a clad, ag cum se prezinta fn figura S 32SR EN ISO 13790:2008 Pasul de timp de calcul pentru metoda de calcul sezonier trebuie sa fie durata fixata @ sezonului de incalzire, aga cum se expliciteaza la 7.2.1.4. Pentru metoda de calcul lunar, pasul de timp de calcul este 1 luna NOTA 2 ~ 1.3 fumizeaza 0 metod8 pentru determinarea duratel fate a sezonulul pentru metoda de calcul sezonier, 7.2.4.2 Necesar de energie pentru racire Pentru fiecare zona a cladiril si pentru flecare pas de timp de calcul (lunar sau sezonier), necesarul de energie pentru rAcire al cladirii, Ogg, pentru conditii de racire continua, se calculeaza cu ajutorul relatiai (5): Qcnd = Oc.ndcont = Qe.on— ets Qernt (5) in care (pentru flecare zon’ a cladirii gi pentru flecere luna sau sezon): Condcon TePrezinté necesarul de energie pentru racire continua, considerat cu valori mai mari sau egale cu 0, exprimat in megajouli; Qc reprezinta fluxul termic disipat total pentru regimul de racire, determinat conform 7.2.1.3, exprimat in megajoul: con —_Teprezinta aporturile de céldura interne totale pentru regimul de racire, determinate conform 7.2.1.3, exprimate in megajoul Ncgn _‘Feprezinta factorul adimensional de utilizare @ aporturilor, determinat conform 12.2.1 Pentru fiecare zona a cladiri si pentru fiecare pas de timp ce calcul (lunar sau sezonier), necesarul de energie pentru racire al claciri, Opqg, pentru condi de racire cu intermitenta, dacé se aplicd conditile de la 13.1, se calculeazé cu ajutorul relatiei (8) Qe.nd = Qc.ndinterm 6) {in Care Qc renter 8€ determind conform 13.2.2. Pentru cazurile cu 0 duraté mare de neocupare, Oc nq 5@ determina cu corectia conform 13.2.4 Necesarul de energie pentru racire latenta (dezumidificare) nu se include in acest calcul NOTA 4 ~ Principil factorulul de utlizare pentru pierder, ng,gq. Se explicteaza la 54.2 [racire, metoda a), Acasta este o functie, In principal, de raportul de bilant termic gi de inertia termica a cladiri, aga cum se prezinta In figura 6, Se admito 0 vaioare negativa pontru Oe pt: in cazul in care factoru de utlizare are valoarea 1 si, in consecinta, pierderile negative se adauga ca aportur Pasul de timp de calcul pentru metoda de calcul sezonier trebuie sa fie durata fixata a sezonului de racire, aga cum se expliciteaza la 7.2.1.4. Pentru metoda de calcul lunar, pasul de timp de calcul este una. NOTA 2 - 13 fumizeazé o metodé pentru delerminarea duratei fixate a sezonuiui pentru metoda de calcul sezonier. 7.2.4.3 Flux termic total si aporturi de caldura totale Pentru fiecare zona a cladii si pentru fiecare pas de timp de calcul (lunar sau sezonier),fluxul termi disipat total, Op, calculeaza cu ajutorul relate (7) 33SR EN ISO 13790:2008 Qn = Qn + Ove 7) ‘in care (pentru flecare zona a clair si pentru fecare lund sau sezon): Sr —reprezinta flux termic total cisipat prin transmisie, determinat conform articolului 8, exprimat in megajouli; re eprezinté fluxul termie total pentru ventilare, determinat Conform articolulul 9, exprimat in megajoul Aporturie de caldura totale, Qgn, ale zonei clidil pentru fiecare Pas de timp de calcul, se calculeaza cu gjutorul relatiei (8): Qan = On * Ost (8) 'n care (pentru fecare zona a cad si pentru fecare pas de timp de caleul): ni reprezinté suma aporturior de caldurd interne in Intervaiul de timp considerat, Seterminata conform aricolulu 10, exprimata in megajoul: ca. teprezinta suma aporturilor de c&ldura solare th intervalul de timp considerat, determinata conform artcolului 11, exorimati in megajout. ccyglletoda de calcul sezonier ~ durata fixati a sezonulul de incalzire si racire pentru calcule de bilant termic (aula Sezonului poate fi determinata la nivel national. Anexa | Contine o metoda care poate fi utlizata '6 determinarea durateiFxats a sezonulul de incalzite $id oie Pentru metoda de calcul sezonier. 7.2.2 Metoda de calcul orar simplificat 7.2.24 Principiu Modelul reprezinta o simplifcare a metodei de simulare dinamic&, cu urmatoarele intenti ~ _2celasi nivel de transparenta, reproductibiltate si robustate ca si metoda de calcul lunar: ~ Galcur, O° Cust Hmitat, stabilt cu clartte, care s& permita trasabiltates procesului de calcul; ~ _ Teducerea pe cat posibil a datelor de intrare: _Proceduri de calcul neambigue; Greats 3 ag ptincihal fel8 de metoda lunara ca intervalul de timp orar Permite introducerea directa a proflurilor orare doseiss mavantaele si dezavenisjcle metadel de calcul orarsimplfcat In ‘aport cu metoda de calcul lunar eunt Sleserise mai detaliat in anexa H s\n refennta blogic [> Ih plus, modetul ~ [268 mai usoard dezvoltarea unel aplicafi noi prin utlizarea directa @ comportamentului fizie care trebuie implementat,SR EN ISO 13790:2008 — pastreazé un nivel adecvat de exactitate, in special pentru cladirile conditionate la nivel de ‘incapere, in care comportamentul termic dinamic al incperii are un impact semnificativ. Modelul utiizat se bazeazé pe un model echivalent rezistenta-capacitate (R-C). Acesta utilizeazd un pas de timp orar si toate datele de intrare ale cladiri 5 instalatiei pot fi modificate utiizandu-se tabele cu programe orare (In general pentru o saptémand), Modelul face distinctie intre temperatura aerulu' interior si temperatura medie a suprafetelor interioare (pe fata dinspre cladire) (temperatura mecie de radiatie). Acest lucru permite utilizarea acesteia In principiu la verificarea confortului termic si creste exactitatea luaril in considerare a partilor radiativa si conveciiva ale aporiurilor de caldura solare, de la iluminat si interne, cu toate c& rezultatele metodei simplificate la nivel orar nu sunt de incredere. Meloda de calcul se bazeaz& pe simplificarl ale transferului termic tntre mediul interior gi cel exterior, ‘aga cum se prezinta in figura 3, Necesarul pentru incalzire si/sau racire se determina prin calcularea peniry fiecare or a puteri necesare pentru incdilzire sau racire, Dyc,,4 (pozitiv pentru incalzire gi negativ pentru racire), necesar afi fumizaté c@tre, sau exirasé din, nodul aerului interior, 6, pentru a se menjine © anumité temperatura interioara conventionala minima sau maxima. Temperatura interioara conventionala este media ponderata a temperaturii aerului si a temperaturii medii de radiatie, Factorul de ponderare implicit este 0,5 pentru fiecare dintre acestea. Fluxul termic pentru ventilare, Hye, este legat direct de nodul temperaturii aerului, Gy, $i de nodul care reprezint& temperatura aerului furnizat, @,,. Fluxul termic prin transmisie este impart in partea aferenta ferestrei, Hl, Consideraté cu masa termicd nulé si restul, Hj, op. care contine masa termicd si care este Impéit la rndul sau tn doua part: Hy,om $i Firma: Aporturile de caldurd solare si interne. sunt distribute pe nodul aerului, 6, pe nodul central, 6, (o combinatie intre é,, $i temperatura medie de radiatie G,,yn) $i pe nodul care reprezinté masa zonei cladirii, @,. Masa termica este reprezentata printr-o singuré capacitate termica, C,,, amplasata intre Hy:ms $i Hyzem- S® defineste o conductanta de Ccuplaj intre nodul aerului interior gi nodul central. Fluxul termic datorat surselor de caldura interne, y $i fluxul tormic datorat aporturlor de caldura solare, @,., Se repartizeaza pe aceste trei noduri NOTA 2 — “Pariea aferenta ferestre” este aici un termen generic. Se includ, de asemenea, usile si toate elementele vitrate din anvelopa cladii, der nici un element component opac izoat, Valorile necesarului de energie orar pentru incdizire silsau racire, Ojigng, exprimat in megajouli, se obtin prin multiplicarea cu 0,036 a lui Pyeng €xprimat in watt. In mod similar, aporturile de céldurd inteme si solare, Qiny $1 Oso), exprimate in megajouli, se obtin prin multipicarea cu 0,036 a lui @,, $i respectiv 5), exprimate In watt. 36SR EN ISO 13790:2008 Pmt * Psa Figura 3 — Model cu cinci rezistente si o capacitate {5R1¢) 7.2.2.2 Variabile principale Variabilele principale ale modelului sunt urmeatoarele: ~ _cosficienti de transmisie termicd, Hy» al ugilor, ferestrelor Peretilor cortina si peretior vitrati si ‘oo al elementelor de constructie opace, obtinuti de la 8 3 IMAM In Hy om Si Heme Conform 12.2.2; ~ Araceristicle de ventiare, hye $1 J, obtinute de la 9.3: ~ _conductanta de cupla, Hy ~ _S@Pactatea termica interioard, se objine dela 12.3.1, exprimat in joull pe grad Kelvin Conductania de cuple, i,j, exprimata in watt pe Srad Kelvin, intre nodul aerului, dy, $i nodul Suprafelsi, @, Se determina cu ajutorul relate (9: aici © in care: ‘hy Feprezinié coefcientul de transfer termicintre nodul aerului, Sin $1 NOduI supratetei, ¢, cu Ovaloare fxala de hy, = 3,45 Wi(m2-k); 36SR EN ISO 13790:2008 Atgt reprezinta aria tuturor suprafetelor catre zona cladiri, egal cu Ag, «4, exprimata In metri patrati; 4; teprezinta aria pardoselli spatiului conditionat, conform 6.4, exprimata In metri patrati; Aq, Teprezinta raportul adimensional dintre aria suprafejelor interioare si aria pardoseli; dq poate fi considerat a fi egal cu 4,5. Pentru 0 anumita ora, se cunose toate valorile cu exceptia jc ng, care este necesar sd se calculeze. Detalii complete se furnizeaza in articolele corespunzatoare. Setul complet de relatii de calcul se prezinta in anexa C. ‘ Necesarul de energie lunar pentru incalzire si récire se obtine prin insumarea necesarului de energie orar pentru tnealzire si racire, aga cum se descrie la 14.1 7.2.2.3 Calculul fluxurilor termice de la surse de caldura interne gi solare ‘Asa cum se prezinta la C.2, fluxurile termice de la sursele de cdldurd interne si solare se distribuie intre nodul aeruilui, 6, $i nodurile interioare, A, &y Conform relatilor (C.1), (C.2) si (C.3). Fluxul termic de la surse de calduré interme dj,, se obtine de la 10.2 gi fluxul termic de la surse de caldurd solare, @,,, se obtine de la 11.2. 4,80 obtine de la 7.2.2.2 gi 4,, se obline de la 12.2.2. 7.2.3 Metoda de simulare detaliata Metodele dinamice utilizate la calculul necesarului de energie pentru Incailzire si racire trebuie $8 treaca incercarile de validare conform standardelor corespunzétoare care contin incercarile ce validare pentru metode de simulare detaliate aga cum se indica in anexa A Suplimentar, pentru aspectele netratate prin incercéirle de validare, In cazul compara nivelului de performanta energeticd al unor clédiri s'sau pentru verificarea conformitatii cu reglementarile tehnice jn consiructii, nationale sau regionale, trebule s se utlizeze procedura prescrisa sau la care se face referire in acest standard international Prin urmare, calculul trebuie 88 se efeciueze conform urmatoarelor: — _ impértirea tn zone, a se vedea 6.3 caracteristici de transfer de caldurd prin transmisie, a se vedea articolul 8; ~ _ caracteristici de transfer de caldura prin ventilare, a se vedea articolul 9: — aporturi de cdldura interne, a se vedea articolul 10; ~ aporturi de caldura solare, a se vedea articolul 11; — _ parametri dinamici, a se vedea erticolul 12; — conditi interioare, a se vedea articalul 13. 37SR EN ISO 13790:2008 NOTA - In special, cénd rezuitatele calculslor sunt utiizate in contextul verifcdrii conformitatit cu reglementarile tehnice in constructi, este important ca instrumentele de calcul sé fie verificate in detaliu cu prive la conformitatea cu procedurie generale, conditiie la limita si datele de intrare, aca exista contradiciie cu procedurile din acest standard intemalional, acest fapt poate conduce la diferente intre rezultate care rman Nedetectate si, prin urmare, conduce | variabiltatea rezuitatelor. Aceste Instrumente sunt, in general, difcl de vorifcet, Aspecte relovente cuprind transfer termi (dinamic) prin sol, inclusiv puntie tormice; — _pereti si plangee interioare neadiatatice; ~ punt termice liniare; ~ circulatia aeruluitntre zone ale eri _umbrire solara prin, sau reflexie de la proeminente, ecrane laterale gi obstacole exterioare: = proprietat ale ferestrelor In functie de unghiu! de incidents solar = calcul orar al infitratilor de aer. 7.3 Pasi multipli pentru integrarea sau izolarea interactiunilor 7.3.1 Tipul metodei gi scop Datorita interactiunilor dintre cladire si instaletie, dintre zone si/sau alte interactiuni, pot fi necesari mai multi pasi pentru calcul Daca scopul jl reprezinta Iuarea In considerare a interactiunii, aceste iteratii sunt, pe cat posibil efectuate la cel mai mic interval de timp al calculului, in funciie de tipul metodel de calcul: ord, lund ssau sezon Daca scopul il reprezinta izolarea efectuluiinteractiuni, aceste iterati trebuie sa se efectueze In calcul luner sau sezonier. 7.3.2 Luarea in considerare a interactiunii dintre claire si instala Aporturile interne (inclusiv aporturie negative, de la disipatoare de céldura) cuprind pierderile termice de la instalatia de incaizire si de racire. Inainte de a se putea calcula caldura disipata de la inetalatia de Incalzire si de racire, ar putea fl necesar sa se calculeze mai inidi necesarul de energie pentru inodlzire si pentru récire faré aceste elemente in aporturile de c&ldura interne. Cu aceste informatii, se poate calcula caldura disipata de la instalatia de incélzire si de récire, urmata de un al doilea gi final calcul al necesarului de energie pentru incdiire si pentru racire. NOTA 41 ~ in principiu, este necesara o iteratie complet, Tnsa in mad obisnuit o eralje completa nu conduce la Imbunatatirea exactitti alobale a rezultatulul si este suficienta a aborcare in dous etape. NOTA 2 — Rezuitatul primei etape furnizeazé, de asemenea, o Imagine asupra performantei cladii fara influenta instalatiel de Incaizire si de racire. Prin urmare, in funclie de aplicatie si de tipul clidiri, poate fi decis la nivel national sa se ceard efectuarea calculului necesarului de energie pentru incalzire si racire in doua sau mai multe etape: mal inti un calcul fara caldura disipata de la instalatia de incalzire si de racire (din moment ce acesia ‘nu poate fi estimat fara a se cunoaste necesarul pentru incalzire si racire), urmat de un calcul sau 0 iteratie care include céldura disipata de la instalatia de incalzire si de racire, pe baza informatilor din primul calcul. Facultativ, si alte surse de caldura inteme pot face obiectul aceleiasi proceduri pentru a cuantifica (izola) efectul acestora asupra necesarului de energie pentru incalzire $i racire, 38SR EN ISO 13790:2008 NOTA 3 - Rezultatul depinde de ordinea in care aporturle de célduré inteme sunt addugate in calcul. Mai mult, fefectul asupra necesarului de energie poate fi ingelator; de exemplu, aporturle de céldura interne de la iluminat conduc la 0 scadere @ necasarului de energie pentru incalzire (Iara) gla cresterea necasarului de energie pentru racire (vara). Totusi, in multe cazuri este mai corect 84 se incerce prevenirea raciti In timpul veri, de exemplu prnt-o investile Int-un sistem de ventiare noctuma sau de racire libera s'sau prevederea de cispozitive de Umbrire solaré suplimentara; In acest caz, impactul asupra necesarulul de energie pentru racire este nul, dar impactul asupra costutilor de investitio esto somnicatv, desi penalizarea nu este scoasa in evidenta, Tn cazul calculului intr-o singura etapa, se poate de asemenea decide la nivel national sa se aplice 0 abordare simplificata, © modalitate este de a corecta pierderile specifice ale instalatiei direct la nivelul instalatiei pentru a se lua in considerare pierderile recuperabile la nivelul cladirii fara considerarea acestora ca intrare in bilantul energetic al cladirii, O alté modalitate este de a estima pierderile recuperabile ale instalatiei si de a le include in aporturile de cldura interne pentru calcul pe partea de cladire. NOTA 4 — Prima optiune poate conduce la erori semnificative daca efectul pierderlor recuperabile in bilanful energetic a clad este mare sau sensioll difert de situatia in care s-a efectuat corecta, 7.3.3 Cusntificarea prevederilor sezoniere speciale In mod similar, in functie de aplicatie si de tipul cladiri, poate fi decis la nivel national s& se ceara efectuarea calculului necesarului de energie pentru incalzire gi racire in doua sau mai multe etape: ‘mal inti un calcul fara racire liber sau racire nocturna prin ventilare, urmat de un calcul ou racire liber sau rdcire noctuma prin ventilare pentru acele perioade in care primul calcul a indicat ca una dintre opfuni sau amandoua sunt fezabile in vederea reducerii necesarului de energie pentru race. 7.3.4 Cuantificarea efectului reglaril imperfecte a temperaturii Se poate decide, de asemenea, Ia nivel national sa se repete calculul cu varierea datelor de intrare pentru a se cuantifica efectul reglarii imperiecte a temperaturi 7.3.5 Luarea in considerare a interactiunilor dintre zone In cazul unui calcul multi-zonal cu zone cuplate termic conform 6.3.2.3, este necesar de asemenea un calcul iterativ 7.3.6 Obtinerea defalcarii pe componente Facultativ, poate fide asemenea oportun s& se repete intregul calcul, de exemplu prin excluderea succesiva a anumitor elemente din calcul, pentru a se cuantifica efectul anumitor elemente asupra rezultatului. In special: — necesarul de energie al cladirii pentru incdizire si racire in absenfa unei unitati de recuperare a caldurii in instalatia de ventilare mecanic&; aceasta furnizeazé un rezultat mai apropiat de performanta cladini propriu-zise, cu toate acestea nefind posibila o seperare completa deoarece cladirea pastreaza elemente de proiectare specifice recuperarii célduri, cum ar fi un nivel ridicat de etangare la aer, — aporturile solere pasive de energie prin inlocuirea ferestrelor (si orice serd sau alta dotare solara pasiva) cu un set de ferestre de referinta care au o orientare de referint& (neutra), dimensiuni si (optional) coeficient de transfer termic de referin{a; in mod similar, tehnici de racire pasiva. NOTA - Avertisment atunci cand se iau in considerare o serie de masuri alternative de economisire a enerciel, ordinea In care masutle se introduc tn mod succesiv in calcul afecteaza efectul individual caleulat pentru fiecare masura. 39SR EN ISO 13790:2008 7.4 Durata sezoanelor de ineaizire si de racire pentru operarea dotarilor in functie de durata sezonului 7.41 Metoda de calcul lunar 7.4.4.4 Sezon de incalzire Tn absenta unei metode la nivel national, durata realé a sezonului de incaizire pentru determinarea numérului de ore de functionare a anumitor dotari care depind de durata sezonului (de exemplu pompe, ventilatoare, centralé de preincalzire; a se vedee 14.3) se poate determina dupa cum urmeaza Durata real a sezonului de incalzire, Ly, exprimaté in numar de luni, se determina cu ajutorul relatiei (10): Tn = in care fy» este partea din luna care apartine sezonului de incalzire, Sim (10) Se determina /,, pentru flecare lund conform uneia dintre urmatoarele doud metode: = metoda a: metoda simplificata, pe baza raportului dintre necesarul de energie pentru incalzire si pentru racire: —_ metoda b: pe baza valorilor lunare ale raportului de bilant termic pentru regimul de incalzire, 74. determinat conform 12.2.1.4 Metoda a: Partea din luna care apartine sezonului de incalzire se calculeazé cu ajutorul relatiei (11) Fa= Qtna ' (tina * Qoind + Qvipre-heat * Qv.pre-coat) (11) ‘in care: Ose reprezinté suma aporturilor de caldura solare in intervalul de timp considerat, ‘exprimata in megajouli, determinata conform articolului 11; Oring —_Feprezint& necesarul lunar de energie pentru incalzire, exprimat in megejouli, delerminat conform 7.2.1.1 Qcna —_ Feprezinté necesarul lunar de energie pentru racire, exprimat in megajouli, determinat conform 7.2.1.2; vpre-neat Feprezinta necesarul de energie pentru preincéiiirea aerului de ventilare, exprimat in megajouli, determinat conform 9.3.3.12; Q\pre-oo) Feprezinté necesarul de energie pentru preracirea aerului de ventilare, exprimat In megajouli, determinat conform 9.3.3.12. Metoda by Se determina mai intai valoarea limité a raportulul acimensional de bitant termic pentru regimul de Tne&lzire, 749m Conform relatiei (12) 40SR EN ISO 13790:2008 Helin = (a +1)! ap (12) Jn care a4 reprezinté un parametru numeric adimensionel in functie de constanta de timp a oladiri, determinat conform 12.2.1.4 NOTA - Valoarea pent ryjim Corespunde punctui pe cura isalé de ullzere @ porturor cu factoru de tiizare egal cu factor real de uiiizare a aporturir la 7 = 1. O curba mai so&zut (utiizare mai redus8, 04 mai ric) concuce la liité mi rdcat: into sitvate ideal limita este 75m = 1 facorul de utiizare @ aportuslor = 1 si aporturlle de caldurd lunare sunt a limita suficiente pentru a compensa pierderile termice prin transmisie $i ‘uxul termi prin ventliare, A se vedea figura 4 Legenda 1. Curba ideal (inerie ridicata) 2 Inertia reald, a se vedea de exemplu figura 5 (dar nu este relevant aici) Figura 4 — Ilustrarea procedurii conform metodei b de determinare a duratei reale a sezonului de Inciilzire (metoda de calcul lunar) Si se determina pentru fiecare lun: ~ Valoarea 24 la inceputul lunii. Aceasté valoare se calculeazai pur gi simplu ca valoare medie a lui yy pentru luna consideraté si pentru luna anterioard (luna anterioara pentru ianuarie este decembrie). Valoarea yy la sfarsitul lunii, Aceasté valoare se calculeaz’ pur si simplu ca valoare medie @ lui 74 pentru luna considerat si pentru luna urmatoare (luna urmatoare pentru decembrie este ianuaris). Cea mai mica dintre cele doud valori se noteaza cu 74,1, iar cea mai Tare cu 714. Valorile negative ale y, trebuie sd se inlocuiasea cu valoarea din cea mai apropiata lund cu valoare pozitiva a lui — Dacdi 44.2 74m atuncl intreaga lund este in afara sezonului de Mcalzire: fy =0 ~ _ Altfel, o parte din luna apartine sezonului de ieaizire: = Dac ry> rpm? f= 5 (retin ~ PVC regal ~ Dace gS iim! f= 0.5 + O15 (Yim — THC 7,2 — 2h 7.4.1.2 Sezon de racire In absenta unei metode la nivel national, durata real @ sezonului de récire pentru determinarea umarulul de ore de functionare @ anumitor dotari care depind de durata sezonului (de exemplu Pompe, ventilatoare, central de preracire; a se vedea 14.3) poate fi determinata dupa cum urmeaza, Durata reala a sezonului de récire, Lc, exprimata in numar de luni, se determina cu ajutorul relatiei (13): Le Som (13) nel in care fo, este partea din lund care apartine sezonului de racire. Se determina /¢ pentru fiecare luna conform uneia dintre urmatoarele dous metode: ~ motods @: metoda simplificata, pe baze raportului dintre necesarul de energie pentru racire si pentru tneailzire; ~ _ metoda b: pe baza valorior lunare ale raportului de bilant termic pentru regimul de racire, Yo, determinat conform 12.2.1.2 Metoda a: Partea din lund care apartine sezonului de racire se calculeaza cu ajutorul rolatiel (14) Fo= Oona! Onna + ond) (14) in care: rind eprezinté necesarul lunar de energie pentru incdlzire, exprimat in megajouli, determinat conform 7.2.1.1; oni —_Feprezinté necesarul lunar de energie pentru racite, exprimat in megajoull, determinat conform 7.2.1.2; Metoda by NOTA 1 ~ Procedura este similaré cu procedura pentru regimul de Incdzire, dar ou tiye 1h loc de 7 Se determina fe, , pentru fiecare lund dupa cum urmeaza, Se determina mai intai valoarea limita a raportului adimensional de bilant termic pentru regimul de FAciTe, ¥¢ jim» CONform rela’ (15): Wychim =(ae + Mac (15) 42SR EN ISO 13790:2008 in care ag reprezinté un parametru numeric adimensional in funclie de constanta de timp a clair, determinat conform 12.2.1.2 NOTA 2 - Valoarea pentru ('/7¢)jm corespunde punctului pe curba ideald de utiizare a plerdertor cu factorul de utlizare egel cu factorul real de utiizare a pierderilor la tig = 1. O curbé mai scazuta (ullizare mai redusé, ag mei mic) conduce la o limité mai ridicaté: ito situatie idealé limita este (tlyc)im = 1: factorul de utiizare a pierderilor = 1 si pierderle termice lunare prin transmisie si fluxul termic prin ventiare sunt la limita suficiente peniru a compensa aporturile de caldura $i se determina pentru fiecare lund: — Valoatea 1/r¢ la Inceputul sila sfarsitul luni, ca valoarea medie a lui 1/yc pentru luna considerata si pentru luna anterioaré si ca valoarea medie a lui 1/z¢ pentru luna consideraté si pentru luna Uurmatoare (luna anterioard pentru ianuarie este decembrie; luna urmatoare pentru decembrie este ianuarie). Cea mai micé dintre cele doudi valori se noteaza cu (1/7), lar cea mai mare cu (ico: Valorile negative ale ‘yc trebule s& se Tnlocuiasca cu valoarea din cea mai apropiata lund cu valoare pozitiva a lui iyo, = Daca (1ye)2 <(1Hychim atunci intreaga lund apartine sezonului de racire: fe = 1. = Daca (1ih¢); > (Uychim atuncl intreaga luna este in afara sezonului de racire: fe = 0. Alltel, o parte din luna apartine sezonului de racire: = Daca (Nye) > (Vachim? — fe = 0.5 Mrchim - Mc If{l te) = acl: ~ Dac (Vie) S (Wychim? fe = 9,5 + 0.5 [(Vicdim — (rc (Uyelo - (Vrc)h 7.4.2 Metoda de calcul sezonier Durata reala a sezonului de incalzire si de racire depinde de raportul de bilant termic si de inertia termica. Aceste durate sunt necesare pentru a se cunoaste numarul de ore de functionare a anumitor dotéri care depind ce durata sezonului (de exemplu pompe, ventilatoare), La nivel national poate fi stabilité o metoda de calcul pentru determinarea duratei reale @ sezonului de Incalzire si de racire. in lipsa unei metade la nivel national poate fi utilizata curata fixaté a sezonulul de incalzire si de racire ca o valoare poltivitd (a se vedea anexa |.3). 7.4.3. Metoda de calcul orar simplificat Durata sezonului de incdlzire si de racire este necesara pentru @ se cunoaste numarul de ore de functionare a anumitor instalatii cu consum de energie auxiliars (de exemplu pompe, ventilatoare), Duratele sezoanelor de incalzire gi de racire (numar de zile sau de ore) se determina prin medierea ecesarului pentru incdizire sau pentru racire pe ultimele patru séiptaméni, Inceputul si sfarsitul sezoanelor de incalzire gi de racire se determina cu o valoare de prag de 1 Wim? de arie a pardoseli Durata sezonului de racire poate fi redusa printr-o dotare (consumatoare de energie) suplimentara cum ar fi veniilare nocturna mecanica sau naturala sau racire libers; prin urmare, pentru orele de functionare 2 acestei dotdri este necesar s& se calculeze durata sezonului de racire far aceasté dotare sau s8 se numere orele de funclionare 2 unei astfel de dotar 43SR EN ISO 13790:2008 8 Transfer termic prin transmisie 8.1 Procedura de calcul Procedura de calcul este in functie de tipul metodei de calcul, dar ipotezele (pentru conditile de meciu, comportamentul utilizatorului si reglaje) precum gi datele de intrare pentru marimile de baz trebuie sa fie aceleasi pentru fiecare tip de metoda de calcul (metode de calcul sezonier, luner, orar simplficat $i detaliat). A se vedea tabelul 4. Tabelul 4— Procedura de calcul al transferului de caldura prin transmisie termica pentru diferite tipuri de metode : Calcul al transferului_ | Coeficienti de transfer Tow reise termic prin transmisie | termic prin transmi Metoda de calcul sezonier sau lunar 82 aa Metoda de calcul orar simplificat Nu este cazul 83 Metoda de simulare detalat Nu este cazul® Nu este cazul® 4 re a] = _inse canformitatea cu propricajile de regim termic siajionar trebule demonsiata i 8.2 Transfer termic total prin transmisie pe zona a cla Pentru metoda de calcul lunar gi sezonior, tansferul termic total prin transmisie, Q,, exprimat in megajoull, se caleuleaza pentru fiecare lund sau sezon si pentru flecare zona, z, conform relatiei (16) Pentru Incdzire: O, = Hy ay(Sru setts ~ 9! (16) Pentru racire: 0, HeaalAmserc ~ &) ‘i care (pentru fiecare zona a cladiri, 2, si pentru flecare pas de timp de calcul Hag _Feprezint& coeficientul global de transfer termic prin transmisie al zonei, corectat pentru diferenta de temperatura interior-exterior (daca este cazul), determinat conform 8.3, exprimat in watt pe grad Kelvin, GrtsexH Teprezint& temperatura interioard conventional pentru inc&lzire a zonei clad, determinata conform articolului 13, exprimata in grade Celsius; Goeseue eprezinté temperatura intericaré conventional pentru racire 2 zonei claditi, determinata conform articolului 13, exprimata in grade Celsius; Feprezinta temperatura mediului exterior, determinata conform anexei F, exprimata tn grade Celsius; ' reprezinté durata pasului de timp de calcul, determinata conform anexel F, exprimata in megasecunde. NOTA — Transterul termic sau parte a transferului temic poate avea semn negativ pentru un anumit interval de timp, 44