In colectia Biblioteca Turism-Servieii au mai apirut: Gabriela TIGU — Etica afacerilor in turism Gabriela “TIGU (coord,), Midilina Lavinia TALA, Adela TALPES, risanta LUNGU, John Samad SMARANDA - Resurse si destinafii turistice pe plan mondial ‘Maria IONCICA (coord.), Mihaela PADUREAN, Delia POPESCU, Adela ‘TALPES - Economia serviciilor, Aplicagit Maria IONCICA (coord.), Eva-Cristina PETRESCU, Delia POPESCU — ‘Strategii de decvoltare a sectorului tertiar Radu EMILIAN (coord.), Maria IONCICA (coord), Nicolae LUPU, Rodica MINCIU, Delia POPESCU, Gabriela STANCIULESCU, Gabriela TIGU, Claudia TUCLEA - Turism si servicit. Teste grild pentru examenul de licengit Alexandru BORZA ~Pledoarii vechi pentru un turism now RODICA MINCIU ECONOMIA TURISMULU Edifia a Ill-a revizuti si adaugita Ql Eaitura URANUS Bucuresti© Editura URANUS Bucuresti CP 7-62, 0722 268 633, e-m: 2005 dioncice@rdstink.ro Consultant stinpifi: Profiuniv.dr. G FLORESC Descrlrea CHP a Biotest Naina Romdnet _ (CIU, RODICA; ee conoais ursmatai Roca Moc, - Bucur Editiaa 3-a rev., Uranus, 2004 a Bible. 1SBN973-7765-08-7 338.48(498) encores aces sretetd a ‘$i partial, prin orice procedeu ~ fotocopiere, imare, band mag ‘etc. este strict intersisd si intrdt sub inct : lige: 811806 pind cep deo tccureconte Edifia I sia I-a revizutt, ISBN i revizuth: 973-9021-42-5 Ecdifia a I0-a revzuté gi adaugiti: ISBN'973-7765-08-7 Cap. 1. Turismul ~ acivitate economico-social 1.1, Conceptle de ,turism” gi tris. Tad, Repete istorice 111.2, Abordiri actual ale notiunitor fundamentale din turism. 1.2, Turse gi dezvolarea economico-socalk. rt 112.1, Conexiuni macroeconomic ae trismul ea forge de munca. 12.1;3. Turisml intemafional i comerpul mondial 1.2.2, Semnificafi socio-culturale ale turismului. Cap. 2. Dimensiunile fenomenutu turiste 2.1. Factorit determinant ai evolufei turismult. 2.2. Turismul intemational.. ee 2.2.1, Tendinfe in dinamica si structura turismului international 3722, Mecanismul de formare si orientare-a fluxurilorturistice 2.3, Tarisnmal intern $i international al Romine 7 ‘2.3.1 Fluxuri taristice spre si din Roméni.. 2.3.2. Circulatia tristicd intern... Cap. 3. Cireulatia turisticd. 3.1. Forme de turism... 3.1.1. Tipologia voiajelor : 3.1.2, Carscterizare succinti a unor forme modeme de turism 3.2. Masurarea circulafei turstice. . 3.2.1. Metode de inregistrare a circulaiei turstice.. 3.2.21 Indicatori de cuantificare a circulatei turistice...Cap. 4. Organtzarea activititi turistice... 4,1, Coordonate ale organiziri turismulu.. ‘Structuri organizatorice in turism. Forme de integrare a activitagii turistic . "3, Rotul staatui in turism. 4.2, O-ganisme internationale de turism 43 Cooperareaintrnaional8 in domenial tris 44, Organizarea turismului in Rominia.. 44,1. Seurtistorc. 482. Structura institutional atealé a tutismutul rominese 443, Strategia dezvoltiri turismului in Roviania 5.2. Cererea si consumul 552.1. Particulartiilecereri consumili, 52:2, Seconaltateaactivitp tutistce' 5.3: Oferta gi producti triste 454, Prejurile produseor turistce. 5.5, Tendinjeactuale pe piafaturistie.. Cap. 6. Potentialulturistie win 6.1. Confinutl gi strictura potential tur 6.2. rincipalele arti turistice ale Rominie 62.1. Potenfatl turstc natura. 62.2. Potenfiall triste ant 63. Vlorificaea potetialuui triste al Romine ‘Cap. 7. Baza tehnico-materiald a turismulut Sos Zak, Confinutal si rou! bazei tehnico-materiae.... 72. Struotura, dinamicasidistibufisteritorials a échipamentelor saristice. " 72.1 Structura si evoluia bazei thnico-materile. 722. Ditibutiaeritorial a bazeitehnico-materile a tursmului 7.3. lnvestpile in turism. ints {esursele umane in turism “ 8.1. Particulartitle muncii fn turism. 8.2. Evoluja gi structura personafului ocupat in turism. 8.3, Productivitatea muncii Iueratorilor din turism. 8.4. Cointeresarea personalului.. o Cap. Cap. 9. Servicii turistiet mmm 9.1. Continutalsi.caraterstcile serv 9.2. Tipologia servicilorturstice 9.2.1. Modalititi de elasificare a servicilorturistce... 9.2.2. Servicii turistice de baz si suplimentate..onn Cap. 10, Transporturile turistice wn 10.1. Transporturile si dezvoltarea turismului 10.2. Forme de transport utilizate fn turism. 102.1. Local formelor de transport in sractrataficulu tars. 10.22. Transporturituristce aerien 10.2.5. Transporturituristce naval. (Cap.11. Industria ospitalititit 11. 1, Cazarea hotelier. : | 11.1.1. Importan 5 particulritaile industriet hotelier. 11.1.2 Structura serviciuhui de cazare hoteliers. 11.2. Alimentatia publics 11.2.1, Confinuel, rlul si particuaritaile alimentai ea pare integranth a prestafeituristice... 278 11.2.2, Deavotaren si pefetonazes serve publics. 276 11.3, Agrementul turstc.. 280 11.3.1. Confinutul si func serene - = component de baz a produsuluitutistic..-. 11.3.2. Tipologia serviciilor de agrement(Cap. 12. Eficienta economict si social a turismulul sn 1. Conjinutul gi particularitiie efcienfe in turism... 122. Criteri de apreciere gi indicatori de'misurare cu privire la eficienta economic in turism 290 12.3. ficienja social a turismulu gi turismul social "TT 300 12.4, Bfectal multplicator al turismului Bibliografie PREFATA Dinamismul; profuncinea'si amploarea transformérilor din toate sectoarele vietiteconomice $i sociale ~ ca trsdturi definitorit ale evolupiei contemporane ~ se reflects; inre altele, in, modificarea structurilor. economice, tn reierarhicarea Jamurilor componente in concordanfa cu cerinfele progresulul stinjifico-tehnic, cu cxploatarea rajionall a. intregului potensal de resurse 3 sporirea eficienfel, cw txigenjele imbundtajirii cali view Au loc, totodata, schimbari majore in modelele Ge crestere économicii prin. orientarea: spre’ tipurile. intensive, spre domentile ‘ircumscrise dezvoliérit durabile, globalizdrit si integrérit. In acest context, turismul Se manifest ca 0 componenta distincta a economiel, cu o prezenf tot inal activ te ‘aja economicd si social, cu_o participare sémnificativi 1a progresul general si, "4 in altimal rand, ea promotor al globalizéri sifactor al dezvoltdrit durabile. Turismul reprezint&. un -fenomen economico-social’ propria’ ctvilizafiet ‘moderne, pulernic ancorat in viaja:socletapit-si,.6a atare,aflat tntr-o relatie de ‘nnercondifionalitate cu aceasta. Asifel, tendinfele inregistrate in evolutia economiei ‘mondiale, atét cele pacitive exprimate de sporirea producti $i, pe aceasta bazd, a ‘prosperitafit-generale;.de-intensificare a schimburilor’ internationale i largirea Cooperirll dine state, de industrializare si terfarizare, edt si cele negative precum ‘rizele sau perioadele de recesiune: economicd,.extinderea sdirdciei si somajulti, ‘nflajia, deteriorarea mediulul au influenfat canttativ structural. activitatea turisticd, stimuldnd cdlatorile si diversficdnd orientarea lor spafiala. De asemenea ‘faptul cd turismul se adreseazd! unor segmente.largi ale populate. rspunde pe ‘eplin nevoilor. materiale si.splrituale ale acestela s-a.refleciat {n-intensificarea ‘irculaje’ turistice, imprimdnd fenomenutui unul.dintre ‘cele mai inalte ritmurt de Grestere. Pe. de alté parte, prin .amploarea si confinutul. sau. complex, twrismul “ntreneaziiun. vast potenjial natural, material si.uman avand implicasti profunde ‘asupra dinamicit economiei si societafi, asupra relapilor internasionale. Rezultat al acestor interdependente si tendinfe, turisnil se situeazi in prezent pprintre cele mai de seamd, componente. ale economiei’ mondiale, participand’ cu ‘proape 12% la realizarea produsului mondial brut, cu circa 896 la ocuparea fortel de med, find cel mai important capitol. al-comertului interafional si mobilizdnd ‘irca 119% din cheltuielile de consum ale.populatiel.. Cu toate acestea, mu pot fi neglijate efectele negative generate de dezvoltarea sa necontrolata si necorelatd, mai ales, asupra palierelor socio-culturale side mediu ‘Fforturile pe.care le angajeaz’.si efectele pe care le induce invedereacd interesulfarlor, guevernelor si agenflor economicl faya de fenomenul turistic, justified ‘preocuparile pentru cunoasterea confinutulul $1 caracteristiclor sale, a factorilor de influenta si pdrghiilor de acfune, a particularitifilor in manifestarea legidjilor economice in sfera sa de referinga. Pentru Roméinia, care dispune de un bogat si Yariat potential natural si antropic, cat si de o veche tradijie in organizarea ‘ealdtoriilor ~ argumente suficiente pentru inscrierea, in perspectivd, a turismului faramurite de bazd ale economiei ~ infelegerea $i stdpdnirea mecanismelor acesttia este cu ati mal important Din aceast& perspectivd, apare ca necesard abordarea cu rigoare stingificd a complexitatit- aspectelor pe care le presupune dezvoltarea turismului. Aceasta se impune cu atdt mat.mult:cu.cdt-societatea trebuie' sé fact fajds unor constrdngert dictate de caracterul limitat al resurselor si trebuinjele, 0h continua crestere, ale camenilor, legate de-utilizarea timpului liber, de recreere si distractie. Analiza ‘stiingified, objectiva, bazati pe raportarea permanent la experienta international $i realitjile incale se dovedeste, astel,singura fn misurd sd ofere fundamente pentru elaborarea unel strategii realiste, viabile. Totodatd, abordarea’ stiiyificd a problemactclt curismutus este sustinutd'de interferenjele sale cu numeroase. alte domenii deactivitate de riscul preluarii unei terminologii sau chiar a unor metode de ucru inadeevate ‘ort insuficient adaptate specificulu,.ceea.ce provoacé adescori confizil sau limiteazd posibilitatea unor aprecieri corecte. Cercetarea stiingiicd a fenomenuluiturstic integread 0 arle tematicd larga de la.clarifcdrile conceptuale $i.definiréa locului acestuia tn strategia dezvoltari, la evidentierea determinantlor, tendinelor de evolutie si formelor de manifestare, a coordonatelor $i mecanismelor piefei sila evaluarea impactului siu in plan economic, social; culural, ecologie ‘i: politic. Toate: acestea se bazeazd pe uilicarea unei variety de surse informative, a unui instrumentar de ceréetare din care nu lipsese modelele -statistico-matematice. $i analizele comparative, pe. realizarea uno? investigapit din perspectiva marketligului sau:conducerit moderne. Amportanga-turismului fn economies societate, perspectivele acestuia pe plan ‘mondial eét, mai ales, in. fara noastrd reclamé ‘existenja unor specialist: de tnalta calificare. Lucraréa de fat se-adréseazd, in acest context, in primul rand, stadenjlor $i cadrelor didactice angajati in procesul formérii profesionale, dar si practicienilor ~ ‘oament.de'ecisle, experi’ consultanfasai luerdtori din domenii-adiacente ~, Preocupati de’ cunoasterea .mecanismelor.. functiondri angrenajului turistic, de organtzatorivadministratorit’ destinapilor: ‘oficli de turism nationale, regionale, locale Se remarcd, pe de 0 parte, Gonfinutul complex al industrici turistce si, pe de alts parte interferenfa cu alte domenii ale economiei, ceea ce mieste dificultates fevahiri cu exactitate a dimensiunilor gi aportului economic al acesteia: Totodati, datoritd complexitiit gi naturi sale specifice, industria turistici mu poate fi totdemtina TOMIONL, Lignes directriees provisoires Sur les statistiques du, tourisme international, ‘Nations Unies, New York, 1979. 2°q se vedee in acest sens: Y. Tinard, op. cit, p. 1; J. Ch. Holloway, op. cit. p. 3 3 V.T.C. Middleton, Marketing in Travel and Tourim, London, Heinemann, 1988, p. 7; S. Medlik, Tourism and Productivity, London, British Tourist Authority, 1988 sali, 2S Witt, M. Brooke, P: Buckley, The Management of International Tourism, New ‘York, Routledge, 1995, p. 24 20 Turismul ~ activate economico-socials 3 waar ea r ie i ipo} | emp 1 Bava] ‘ood Repreae ‘an cone 1 T vista eon L eb Tac nica ‘eign T VEZITATORI T 1 Men ciao reno, ‘nate L (rasan) [Famed Ey B owiee| | amit Fig 12. Catia intemationli a carice aph WTO/OMT, oo raven oan [shea rei] fees rolesonal sate estes "eo medica alge peeing ‘Rie maie aRodlea Minciu Economia turismulul. i suficient definitt fn termeni de bumuri si servici oferite oi, mai degraba, tn tipuri de consumatori gi timp lucrat. Cel mai adesea, cand cumpara o vacant8, turistul cumpar’ ‘mu doar o eoleetie de servici, ci i o anumita imagine, utilizarea umui mediu ete. 1.2, Tarismiul si dezvoltarea economico-sociali fn concordings cu aspectele mai sus prezentate, privind conjinutul i ‘elstturle sale definitori, turism ~ infeles oa ansambtu-relapilor i, feuwmmenclor generate de satisfacerca nevoilor dé consum ale calstorilor ~ rAspunde cerinfelor unui omenin distinct de acivitate,reprezentand, in tot mai multe fii, o ramur’ important Diversitatea activitifilor incorporate in confinutul prestafci/industriel turistice ca si ptezenfa unora dintre ele’in stnictura altor ramuri ale economiei, conferd ‘urismului ceracterul une ramuri de interferenf si sinte2a. De aici decurge amploarea si complexitatea legiturilor dintre turism si celelalte componente ale economici. ‘Aceste relat imbraci forme diferite, manifestindu-se direct sau indirect, permanent ‘sau periodic, pe orizontal sau vertical. Spre exemplu, pentru desfigurarea activitfii furistice sunt necesare intrri din alte ramuri, ca: agriculturs, industrie alimenterd, industria construcfilor gi indirect a materialelor de construct, energetic’, constructii de masini etc; de asemenes, turismo) intrefine legturi directe.‘eu transporturile, telecomunicatile, cultura si arta, La rindul siu, prin produsele-pe care le fer’, turismul contribuie nemijlocit la asigurarea consumului populate, impairing aceast& sarcind cu educatia 51 inv}amfntul, ocrotirea sénatifi, comertul gi altele. Toate acestea ilustreaza.pozitia importanti a turismului in structura ‘mecanismului economic si rolul siu activ in procesul de.dezvoltare si modemizare & economici si societifi. in acest context, a analiza impactul economic al turismului Inseam a evalua locul pe care acesta fl ocup’ fn comerful intemational si fx economia nafionali; ...a identifiea si examina rezultatcle activititit turistice Yh ‘comparafie cu alte sectoare ale economic atit in tirle industializate cat gi in cele in cours de dezvoltare™. 1.2.1. Conextuni macroeconomice ale turismului Cercetiri tntreprinse asupra rolului turismului'au evidengiat faptul c& el are cin impact considerabil asupra economiilor, societafilor si culturilor difertelor tari "5. Ch, Holloway, op. cits p.3. #7 Lanquar, op. cit, p. 7. 2 Turismul - activtate economico-sociald de referin(a”. Acfiunea sa se manifesti pe o multitudine de planuri, de la stimularea cresterii economice Ia ameliorarea structuri sociale, de Ia valorficarea superioar’ a resurselor natural-inateriale Ia imbundtajitea condifiilor de. viaja. Evident, aportul turismului Ia progresul economico-social, intensitatea actiunilor sale diferd semnificatv, de la o tard la alta, in functie de nivelul sin de dezvoltare si de politica promovats fap de el Defi marea majoritate a specialistilor, inclusiv organismele internationale, apreciaza cX turismal exercit& influenfe pozitive gi c& el trebuie incurajat, chiar dack uneori are si consecinfe nefavorabile, sunt si experti care considerd cli acesta — si in ‘mod deosebit,turismul international ~ produce mai multe efecte sociale si culturale iundtoare décat alte tipuri de dezvottare economicd; in acest context, se vorbeste chiar de ,neocolonialismal spajial”, exprimat de exploatarea de citre firile bogate, cemiftoare, 2 resursclor turistice din tirile receptoare, in‘curs de dezvoltare’, ceea ce reclami, in opinia. celor in cauzi, 0 revizuire a termenilor in care se realizeazi schimburileturistice, Cu toate acestea, turism joacd un rol important in viafa economics si social a statelor lumii, suscitind interesul pentru identificarea incidentelor si evaluarea rezultatelor sale, La nivelul economiei unei 'téri sau regiuni, efectele turismului trebuie analizate, in general, plecind de la relafia lor cu. obiectivele fundamentale ale fntregului sistem economic; ,se poate determina astfel contributia turismalui la cresterea economic’, la stabilitatea prefurilor, 1a cchilibrul balanfei de pliti, le dstribuga justh gi echitabl a venitului nafional si utilizarea deplini a fori de Studie, realizate de Organizatia Mondial a Turismului in’ aceasta directie, identifica si grupeaza efecteleturismulu in treicategori: ~ efeete asupra strategie’ globale a dezvoltiii unei iri (zone) sau efecte alobale; ~ efecto partiale astipra ‘economiei nationale, respectiv asupra, egentilo, sectoarelor, variabilelor si macrodimensiunilor fundamentale ale economic’ ; = efecte exteme, in domeniul socio-cultural, fizic si cel al resurselor umane, ‘cu rezultate economice indirecte (vezi tabelul 1.2.)*. {In acest context, evaluarea consecin{clor turismului devine o sarcind dificil i complex, mai ales in absenfa unui instrumentar specific de analizi si a unor informafii pertinente, dar si datoritt unor imprecizit in delimitarea gi conceptualizarea ‘economicd a fenomennlui "PB, Le fowsme. Un phénomne Gonomige, La Documentation fans, Pars 199, 08. R : Defer, op. cit, p. 11. sur les effets du tourisme dns U'économie des pays récepieurs et émettews, 2Rodica Minctu - Economia turismulut Tabelul nr. 1.2. ‘Tipologia efectelor turismului asupra cconomici PTipuri _] Obiecive generale ale poli Efecte supra de |economice efecte [Globale |. Strategia dezvoltiri 11. economiei nafionale, in general (inanfarea deficitului exterior, rol de motor étc.) 1.2 dependentéi de'exterior si noi ordini ‘economice intemnatinale 2. Cresterea in sectoarele de.» |2.1.stimulérii productiet productie — eficacitatea sistemului |2.2. fdlosiii fortei de muncé Parfiale (3. Sector extern 3.1 echilibrului balanjei de pli -stablitate si echilibra extern |3.2.nivelului ratei de schimb gi raportului reall schimburilor 3,3. masei monetare gi circulatiei binesti 4, Sector public . 4d. veniturilor publice : : nivel structurd =gradul do iterventiea statu |4,2,chelmiellor publice 51 nivehilui inflatie’ 5.2. speculated terenurilor 6.1. modului de distri 5. Stabilitatea presurilor 6, Echitatea sistemului jie a veniturilor 7.1.dezvoltirii regionale 17.2. mediutai rural 7,3. migcarii demografice. 7. Amenajarea teritoriului [Exteme |§. Utilizarea corespunzitoare gi |8.1.calitifii mediului protejarca resurselor umane gi_| 8.2, formarii profesionale. naturale 9, Aspecte socio-culturale 9.1: obiceiurilor de corisuin 9.2 instruiri gi educatici 9.3. schimbarilor sociale gi culturale Sursa: adeptat dup OMT, nudes sur Tes effets du tourisme dans l'économie des plays récepteurs et émetteurs, Madrid, 1980. Ce urmare, in ultima perioadi se-constati 0 intensificare a preocupitilor in dicectia identificirii unor mijloace cu ajutonal e&rora si se cuantifice efectele totale ale turismului — att cele directe rezultate din variaia sosirilor de turigti si/sau a fncasirilor generate de desfigurarea cilitoriilor cat si. cele indirette produse prin influenfele turismului asupraaltor ramuri'de actvitate, Aceste efutiri se dovedese tot ™ Turismul ~ activate economileo-socials mai necesare in conditile eresterii ponder turistilor care ealatoresc pe cont propriu, cheltielil lor ne mai regisindu-se direct gi distinct in statisticile agenfilor de voiaj, companiilor de tratisport et. ‘In -acest sens, OMT/WTO, WITC:si EUROSTAT (Oficiul-de Statistici al Uniunii Europene) au propus elaborarea siutilizarea Contului Satelit al Turis (CST/TSA). Compatiil cu Sistemul Contabilitaji Nafionale’1993, adoptat de ONU, Banca Mondiala i alte institutt specializate, CST/TSA gi propune determinarea efectelor turismului asupra PIB, forfei de mune’, balanjci de plafi ete. (vezi fig.1.3) findnd seama de faptul cd orice activitate turistica presupune un consum de resurse gi 0 productie de bunuri si servicit ce antreneazs, in desfigurarea loro serie de alte ramuri ‘ale economiei precum agriculturi, constucfi transport, comert etc. REZULTATE ‘CONTINUT Comabititate national : * Construct PIB realizat in turism *Agricultart Locul turism © Transport Ponderea Forfa de munca in sector Industria prelucratoare ‘uristanlui Invest =» Comerful cu am&nuntul- ‘in PIB ‘Venituri publice = Hoteluri (mpozite si taxe) + Atracfii—agrement CConsum turstic + Agentii de voiaj si TO Balanja de plait Fig. 1.3,.Contul satelt al trismului (adaptat cups OMT, Lmpact économique ds tourisme, 1995) De exemplu, turismul cuprinde o parte a agricuturit reprezentat de consuntul de produse specifice, o parte a sectorului construcillor care se ocupd de realizarea instruct iis, 0, pate imporanit'a tansporturlor 5 tlecomunicafilor jam. Raportindu-se acestei realititi, CST/TSA asigura o evaluare riguroasd si coreeta impactuluiturismului si implicit a Joculut si rolului st tn economie. _ + De ‘asemenea, irebuie precizat ci peniri. a ,asigura , comparabilitatea informatiilor, OMT/WTO. a definit cidrul conceptual al contului satelit sia. fixat ‘norme internationale pentru evaluarea contributici turismatui la economia unei fri si Dunastarea locuitorilor ei; totodatd,, OMT/WTO inciirajeaza farile in elaborarea CSTITSA si acorda sistent’ de specialitaté in acest sens. 1.244. Impactul economic al turismutut Privit prin prisma confinutului siu si in corelajie cu ansamblul economiei naionale,turismul actioneazA ca un factor stimulator al sistemulul economic global. Desfisurarea.clldtorieituristice presupune o cerere gi, respectiv, un consun de bumuri 25Rodiea Minciu ~ Economia turismulut si servicii specifice, ceea ce antreneard o crestere in sfera productiei acestora, ‘Totodatf,csrereaturistick determina o adaptare-a ofertei, care se materializeaA, intre altele, in dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector si indirect, in stimularea productiei ramurilor partcipante la construirea si echiparea spatilor de cazare $i alimentafie, modemnizarea refelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de insalajii penta agrement, Prin. dezvoltarea turismului se objine, asader, un semnificativ spor de ‘produce; tuismul inter $1 international contabilizau, lanivelul anului 2002, aproape 11,0% din produsul mondial brut, insuménd circa 3,500 miliarde USD’. Aportul turismului la PIB difert sensibil inte zonele gi statele lumii in finetie- de nivelul acestuia gi de dezvoltarea 51 structura economiei pilot respective. Astfl, in Busopa — principala zoni turisticl a lumii ~ cota de participare a turismului Ia PIB este de 14,0%, pe continental american de circa 11,0% in Asia si Pacific 10,0%, in Attica aproape 9,(%; in privinfa situated pe fir, in cazal celor mic, tributare turismulu, cota dd participare este foarte ridiatt: circa 84% in insulele Maldive, 50% in Malta, peste 34% in Jamaica; in flrile cu o bogaté activitate turisticd, dar si cu 0 economic dezvoliati, ponderea tuismului la realizarea PIB se situeazi in apropierca medici mondiale; de exemplu, in Spania 11,4%, in Franfa 7,5%, in Elvetia 7,7%, in. SUA. 5,5%, in Canada 41%, in Anglia 4,0%; in unele dintre aceste ,ri, aportul turismului la PIB este comparabil cu celal unor ramuri de baz, precum agricultura'~ in Franja, ‘industria automobilului — in Italia, industria ofelului— in Marea Britanie. Desigus, sunt gi firi in care turismul este mai slab dezvoltat si, corespunzitor, aportul lui la ctearea PIB este mai modest; in aceasti categorie se include gi tara noastri, unde, la nivelul ultimilor an, turismul a participat doar cu 2-3% la realizarea PIB (2,1% in 2002). ‘Turismul este nu numai creator de PIB, ci are si 0 contribuyie important la realizarea valorii aidéugate, Prin specificul sin’ ~ activitate de servicli, consum mare de muricd vie, de inteligent i creativitate ~ turismul participa la créarea VA intro proportie superioara ramurilor apropiate din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare. ‘Turismul are, totodata, gi un important efect de antrenare, de stimulare a producfiei in alte domenii, rezultat al caracteralui siu ‘de ranuri de interferents si sintezi. Stadii elaborate in acest sens au evidentiat c& activitatea unor ramuri este determinati in mare parte de nevoile turisniului. De exermplu, in Marea Britanic, 42% din actvittea din hoteluri i restaurante, 25% din servicile culturale si recreative, 23% din transpérturi $i servieiile legate de calatorie, 3% din comerful cu ammuntul Sunt generate de turism. In Franfa, unde turismul este mult mai dezvoltat, proportile partcipirit acestuia sunt mai mari si, de asemenca, sunt influenjate mai multe seotoare: 75% in hoteluti si restaurante, 39% pentru vagoanele de dormit si vagoane restaurant, 75% din transporturle aeriene, 20% pentru cursele taxi, 17% din ' W.T-T.C. Tourism Satellite Accounting Research, 2002, 2 WIT-TC. annual Report, 2002, 2S, Med op, eit, p.24 26 Turismul ~activitate ecoiomico-sociala iransporturile nitiere; 50% in constructia de'automobile, 33% din Tocurlé fn teatre, '30% din productia de aparate foto si materiale fotografice' - ‘in conexiune cu dezvoltarea $i modemizarea economiei unei fri, turismul se manifesta si ca un mijloc de diversificare a structurii acesteia. Astfel, nevoia de adaptare Ia cerinjele turistilot favorizeazi, pe de o parte, aparifia unor ramuri (activiti) specifice: industria agrementului, transportul pe cablu, agentille de voiaj, producjia de artizanat si, pe de alta parte, imprima dimensiuni noi unora dintre ramurile existente: agriculturd, industria alimentar’, constructii, transporturi, servicii culturale. i: o “Turi reprezint, totodati, 0 cale de'valorificare superioar®t a tuturor categotitor de resurse 3, 11 mod deosebit, a celor naturale ~ alicle “devAl, cele ‘radifionale — si/sau a celor de mici dimensiuni, Elemente cum sunt: frumuietea:” peisajului, calitile, curative. ale apelor minerale sau termale, conditile de climé, © ‘evenimente cultural-artistice, monumente de arti, vestigi istorice, tradifia populart igi ‘pisesc cea mai bund valorificare, in unele situatii chiar singura, prin intermediul ‘urismului. Mai mult, in cazal comercializiri acestor resurse in turisrmul international se asiguri un spor de vent, rezulat al costurilor comparative (de productie) mai mict pe piafa intern fay de cea internationala. De ascmenea, fafi de alte ramuri dominate de economiile’ de scald, turismul se poate dezvolia si prin exploataree resurselor. de inici dimensiuni, dispersate, flind, din acest punct, de vedere, o component important a economiilor locale, Consecinfi fireasci a acestor efecte, turismul este capabil s4 provoace mutafii ‘in dezvoltarea in profil teritorial; din acest, unghi, el este considerat o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale, privite a scar& nafionalé say, mondial, .0 solufie pentru prosperitatea zonelor defavorizaté, un remediu, pentru localitiile dezindustrializate™, ' “Pe lingd incidenjele asupra économiei regiilor gi-zonelot réceptoare de turist, rezultate. din atragerea’lor in circuitul de valori, dezvoltarea turismului are consesinfe asupra geografiei acestor, esupra urbanizirl si construcei de locuine, ‘amenajirii de drumuri, realizArii de servicii publice. El favorizeaz’, de asemenea, utilizarea pe plan local a difertelor resurse, a disponibilitatilor de forfé de munca. Efectele economice ale turismului imbracd si alte forme de manifestare; dintre acestea, se impune a fi,menfionata contributia sa fa asigurarea unel circulatit bénesti echilibrate, realizati deopotriva pe séama turismului intern si international. Astfel, th cazul turismului inter, prin cheltuielile flcute de turisti pentru procurarca de bunuri si servicii spécifice, este redat’ circulatiei o, parte din veniturile obyinute de acestia; se ealizeazs,, in acest fel, echilibrare a cereii solvabile cu. oferta (productia), aténudnduse presiunile fiflajioniste. Pe de altd parte, produsele turistice mai rafinate, mai complexe, presupun, din partea turistilor, cheltuieli.mai-mari.fafa de consumurile casnice; cu alte euvinte, preluarea nei plrfi din: veniturile populafei ‘sub forma * Studiu elaborat sib cobrdonares prof. Bernard Krief si mentionat de P. Py in opicitp. 108. PY. Tinard, op. cit, p. 79. aRodica Minetu~ Beonomia turismaulut cheltielilor pentru turism mu tnseamni sporires, in aceeasi misuri, a consumului intern de resurse regenerabile'. fn privinfa turismului internafional, incastrile valutare contribuie la atemiarea deficitului balanfei de plat, 1a consolidarea monedei nationale sia liberei convertbiltii, 1.212; Turismul si ocuparea forte de muncit ‘Torismul joaci un important rol in economie si prin faptul c& genereazA noi Jocuri de mune, avind, din acest punct de vedere, 0 contributie major la atragerea excedentului de forti de munca din alte sectoare gi, implicit, a atenuarea somajului. Relajia dintre turism si utilizarea fortei de munca se manifesta tn plan cantitaiv si calitaty, direct si indirect. ‘Astfel, complexitatea industrieituristce, diversitatea gustutlor gi preferinfelor consumatctilot turisti, necesitatea individuelizéri vacanfelor etc., pe deo parte, gi posibilitajilerelativlimitate de mecanizare-automatizare a operator turistice si ca lurmafe ‘consumul mare de munca vie, pe de alté parte, se reflect in’ propottia superioari a celor ocupafi in sfera turismului, fade ramurile cu structurd apropialt Totodata, dezvoltarea tarismului, materializati in crestérea numérului persoanelor ce {ntreprind 0 calitorie, a distanfelor de deplasare, a timpului alocat vacanfelor’etc., atrage dup’ sine sporirea cantitativa a celor implicati in organizarea si desfisurarea clatoriilor, in servirea turigtilor”, in concordanfé cu acesie “evolutt gi caracteristci,.s-au tniogistrat'cfegteri semnificative ale numirului celor ée hicreazA tn hoteluri gi restaurante, tansportur, agenfii de’ tutism, prestafii de agrement, conducerea administrativi’ a aparatului turistc, Aceste activitii se regisesc, total sau patfial, in siructura industri tuistce, ceca ce face dificili evaluarea cu rigurozitate a numérului celor ocupati in turism; totodati, trobuic menfionat ci aria de cuprindere «industriel titistice este: sensibil diferiti dela ofard Ia alta, accentuand gretitile de comensuare din acest sector. capita. important deosebiti problemele legaté de eicars i delimlarea sitive specific mrs elo nsec, recum si evaluarca proportici de participare a acestora in satisfacerea nevoilor turistil Prin generalizarea experienjei firilor cu ttaditie turisticd, tn privinfa apartenenfei acivititilor la industria turismului, World Travel and Tourism Council (WTTC) estima, pentru 2005, la 221 mitioane persoane numtruhii celor angajati direct fn turism, ceea ce reprezenita circa 8,2% din total forfei de munca ocupati la sear ‘mondialé (1 din 12 Iueritori din lume activeazi direct in turism);dé asemenea, in concordanfé cu evolufia vitoare a torismului se ainticipeaz, pentru orizontal 2015, 0 "'], Istrate, Florina Bran, Anca Gabriela Rosu, Economia turismului si mediud tnconjurdtor, altura Eccnomics, Bucuresti, 1996, p. 47 ?Y. Tinard, op. cit, p. 77. > Cristiana Cristureane, Economia gi politica’ turismululimernayional, ‘ABEONA, Bucurest 1992, p.28 28 Tuvismad ~ actvitate economico-social® crestere importent a numarului lueritorilor,ajungéndu-se la circa 338 mil. persoane, ceca ce va face din turism cea mai larg industre din lume’ In privinga situatiei pe zone gi firi, luerurile so prezinté aseminator celor referitoare la contribufia turismalui la crearea PIB. Astil, in Europa ponderea celor ‘cupaf, pe ansambl, in sferaturismului este de 13,2%, in America de 9,6%, in Asia si Pacific 6,7%, in Attica 7,4%, in Oriental Mijlociu 6,197. Totodati,trbuie aritat ci indicatorit utlizafi in aprecierea aportului turismului 1a ocuperea forfei de munci diferd inte fri, fiend dificilé 0 analiz’ comparativi; de exemplu, uncle fri opereaza cu indicatorul ,numr total de Tocuri de muneé in turism” (direct si indirecte); altele jau fn calcul doar locurile direct, acestea reprezentind, de exemplu, 4% din totalul forjei de mune Ia nivel mondial, 6% in Uniunea Duropeand, 3% in Norvegia, 3,796 in SUA, ofi fiind de 597 mii persoane in Franfa, 518 mii in Canada’.am.d; de asemenea, in multe cazuri so utlizeazi numérul celor ocupafi in hoteluri gi restaurante”, indicator ce se apropie cel mai bine de confinutul si. dimensiunile activtiilturstce (75% in opinia specialistilor) si pentru care ‘exist garanfia unor informatiicorecte si comparable Judecind dupa acest ultim indicator, rile lumii se poztioneaai foarte difert (de'ta 1-2% pina spre 15% in total PO), in functie de amploarea turismului, dar si de structura.specifick a economiilor acestora; intr-o asemenea ierarhizare, Romiinia se situeazi la polul inferior, cu 2,5% in 2002, proporte comparabilé cu cea definutl de turism in realizarea PIB gi sugestiva pentru nivelul de dezvoltar si local turismului in structura economic "Din punet de vedere calitativ, reiatiaturism-forfé de munca poate fi exprimat print-o multitudine de aspecte, fntre care: nivel de calificare al celor ocupati tn turism gi strcturaforjei de mune pe trepte de pregitir, raportul inte coi angajfi cu timp total si timp partial de munca, proporfia.angajajlor sezonieri gi fluctuagia personalului, costal formiri profesional. ‘In privinfa pregitirii profesiondle, o buna parte a specialistilor considera ci turismo! reclama un personal cu un nivel de calificare ridicat, cw un orizont larg de cunostinge, bine instruit, cunoscator al unei limbi strline de circulate internaionala, capabil si recomande i si promoveze produsul turistic, in paralel, un segment important al experiilor in domeniu apreciaz4 eX turismul este un debusen pent forja ‘de munca necalificaté si slab calificat, i activittile care mu necesité o pregatre de specialitate au o largh reprezentare in tus’, Distibusia opinilor pe cele- dou curente este susfinuté de structura.pe.nivele de calificare e celor ocupafi in. turism; astfel, potrivit unor studi efectuate in principalele fri turstice europene, circa 40% din totatut personalului din. turism este necalifca, citea 42% are pregitire medic general, 8% studi de specialitate si mumai 10% studi superioare’., ‘WIT, Tourism Satelite Accounting Research, 2005. 2! WTTC, Annual Report, 2002, 2 OMT, Compre satellite du tourisme de I'OMT, 2000. 41. Gadcey, L'Sconomie des services ¥sitions La Découverte, Paris, 1992, p12 $P.Py,op.cit,p. 111 2»Rodica Minciu ~ Economia turtsmlui Din punctul de vedere al fluctusfiei, se apreciaz’ c&, tn medie, 35-40% din totalul Iucritorilor din turism (cu variafit ajungind pind la 60% in hoteldrie) sunt angajayi temporar. Aceasti situatic influenfeaz’ nogetiv atat nivelul satisfactiei Jucratorilor (nu existt garanfia unui loe de munci, céstigurile salarale sunt mai mici), ct si calitstea servicilor; de regulé, faté de un angajat sezonier, exigenta in ce priveste pregitirea profesionalé este mai redusi si, de asemenea, acesta nu este interesat in ridicarea calificiri, Caracterul temporar al angajicii lucrtorilor din turism, dar si alte aspecte, deja menfionate, ale muncii fn acest domenin isi pun amprenta asupra costului relativ ridicat (comparabil, in opinia unor autori, cu cel din industrile cu un nivel inalt de {einicitate) al crear unui nou Joc de munca in turism $1 Ineefineril aces ‘Un aspect particular al relatei turism-forta de munci il constituie efectul indirect al cresterii mumfrului celor ocupati tn acest sector. In calitatea sa de consumator de bunuti si scrvicii, turismul influenfeaz& benefic utilizarea forjei de ‘munca in ramurile furnizoare ale acestuis, cam sunt: agricultur, industria alimentard, industria ugoard, construcii, industria mateialelor de construcje ete. Desi este foarte dificilt misurarea efectelor indirecte ale sporiii numarului celor angajafi in turism, studii tntreprinse in aceasta directie an evidentiat cf un loc de munca direct din turism poate crea de la | 123 locuri de muncd indirecte si induse (0,6-0,8 mumai in agriculturs siconstrucfi) 1.21.3. Turismul internafional si comerqul mondial CCresterea gi diversificarea achimburilor internationale sub impactul dezvoltii individuale a firilor lumii, a specializiri acestora ia adénciri_diviziunii intemationale a muncii reprezinta una din trisaturile majore ale evolufiei economiei ‘mondiale. In corelajie cu aceste transformisi, turismul se afirmé ca o component {important a reafilor economice internationale, cu Tol din ce in ce mai mare. Astfe, potrivit evaluirilor FMI, in anul 2002, incasésile din turismul international impreun cc cele dir transporturile turistice aerieie, reprezentind mai malt de $30 mld. USD, plasau acessté activitate inainteatuturor categorilor de produse gi servicii exportate’. Prin specificul siu, turismul internafional face parte din structura comerfului invizibil, reprezentind una dintre componentele principale ale acestuia. Comerful invicibil -ete 0 form a schimbutilor internationale, constituit din ansamblul tranzacjilor economice interafionale care nu au ca obiect un bun material. El ccuprinde operatiuni ca: servioii ~ transport’ si telecomunicaile internationale, turism intemafional, operatiuni de. plstrare, asiguriri, consulting, ‘know-how; ‘ransferuribanestiparticulare — salarii, diverse venitur; transferuri banesti de stat — despiigubiri, compensafi; operatiuni legate de investifiile in strindtate precum si 0 serie de cperafiuni blinesti avind caracter necomercial, cum ar fi participarea la "Y, Tinard op. city p. 78. 2 Languar, op. ct p. 45, ® WITC, Tourism Satellite Accounting Research, 2002. 30 Turismul ~activitate economico-social organismele’ internationale, intdniri mondiale, specializarea'si studile fn strBindtate, deplasirile la tratative etc.', Avind o structura eterogend, cu implicatii in toate domeniile-vietii‘economice $i sociale, comertul invizibil joacd rolul nui factor de crestere economicd, de large si diversificare a relafilor economice internationale, de i farlor la schimbul mondial de valori. Prin apartenenga la comerful invizibil, turismul international are 0 covitribufie semnificativé-la cresterea si diversificarea exporturilor. In functic de conditiile concrete ale fiecdrei fri, turismul reprezinté un export seu un import astfel, bunurile si servicile pe care le consumé turistii pe’ durata deplastrit lor intr-o fara pot fi asimilate, pentru fara viztat, cu un export; in acelasi timp, cheltuicife-pe care le face un turis fu stedindlale constitu, pealeu fare lui de regedingé, un import. fn’consecings, © crestere a numéruluituristilor internafionalis/sau a cheltuielilor acestore conduce a sporirea volimului schimburilor internationale. ‘Analiza structurii comertului mondial, in general, si a celi-cuserviciy-in ‘particular, evidenfiaz8 locul important pe care fl define turismul ~ circa 8% fn exportul de bunuri i peste 30% in comerful cu servicii ~ precum si faptul ct evolutia acestuie ‘a fost in milté cazuri superioara dinamicii comerpului mondial (vezi tabelul 1.3.) ‘Tabelul nr. 1.3. Evolufia comparativa a comerfului $i turismului international ail | Export Conner Toast Ponders aris sma | >| toma | | am | ° | —natnalin casenici. | Jinermational| °° Fisporir] Comer 5 midUSD mid, USD. ‘id. USD aie woo 2003.5 3628 102.4 31] 82 res | 25070 | 49} 3346 [an] usr [a6] a6 |, s347 roo | 33300 | 6s | 7516 |i76] 2662 | 53 | 75 [35a 195 | 48750 | 67 | 12300 |103} 3936 | a2) a1 |~ 320, 2000] 7a2i0 | 83-430 fai-| aaa | 38] 62 | 388 aoot | ago fons] iasea ff aaa | = Jo 62 fo 3up zoo2 | jaoo | = | isp | = aaa | = |r| 302 thi medi be elioade dS ani : Sursa: informatiistatistice WIO/OMT si WTO/OMC. ‘Fara indoiald c&aceste evotufi‘Sint influenfate gi de’ modificarle préfurilor Aiféritelor produse pe piaja inondisl§ sau dé ariploarea fenomenului inflatinist (de exemplu, se apreciazl c8 volumal fizic al exporturilor mondiale @stagnat sau a erescut ‘arte pilin). Cu toate acestea,aniplodreacélatorilotturistice din ulti ani -crestri absolute ale numérulai sosrilor cu circa 5,1% in indie pe an, in perioada 1990-2004 Diarra eine nine, aie cope, Boe, 92, ki : : 3hRodica Minciu — Economia turism susfine conv nghtor dinamica incasirilor din turismul international gi, potrvit acesteia, ‘majorarea penderii lui in comerful mondial. ‘ Fafa de media mondial, situatia se prezinta sensibl diferit de lao tard Ia alta, reflectind, pe de o parte, nivelul de dezvoltare gi structura economiei acestora, iar, PE dde alti parte rolul turismului internafional, politica promovati fala de acesta (vezi tabelul 1.4.) ‘Tabelul nr. 1.4, Ponderea incasiiilor din tarismul international in exporturile . ‘de bunurl si servicl in efteva fri earopene ~ 2000 Tonalaea ‘Ponderea triomalul memayional @) iz ‘exportul de mirfuri FOB | _exporul de servic Europa Total 87 337 ‘Uniumea European 79 306 Austria 212 464 Belgia 32. 151 Franja 97 345 Germania 32 20,7 Grecia 438 406 Talia 125 411 Marea Britanie 7 23,0 Spania 2555 0,7 Europa Cental gi de Est a7, 49.2 Bulgaria 85 291 Rep.Cehi 172. 458 Polonia 34,5 8i4 Roménia 59 328 Slovacia 75 3038 Ungaria 1181 45, Sursa: U.E.,Le tourisme dans l'Union Buropéene et les pays candidates, 2000. ‘Aga cum se poate observa, in multe firi ale lumii, inctusiv din randal eelor industralizate, cu o evonomie puteric dezvoltaté si echilibrat structurat,turismul roprezinti na capitol important al exporturilor. in afara contributiei directe — asigurate prin intermediul incasirilor ~ la dinamica schimburilor internationale, turism are gio contribute indirect aflindu-se desea’ Ia originea unor fluxuri comerciale impuse de dezvoltarea infrastructurit turistce sau pentru completarea consumurilor turgor. {fn ce-priveste aportul turismului international la diversiicarea exporturilor, acesta este susfinut prin varietatea produselor si servcilor puse la dispozitia turigtior, produse si servic de nat speciticd (confinutul lor este, in mare mura, aledtuit din elemente neturale — peisje, clims, ape minerale gi termale ~ sau valori de culturt ati) si car, tn condi lasiee, fie cX mu se pot export, fie se export da in catia ” Turis ~ activitate economico-soclal smici, eu eforturi si-riscuri mari datoritt particularitilor lor, cura sunt: perisabilitate ridicati, productie sezonierd, distanje.mari pénd la piefele consumatoare, prefuri necompetitive, ‘Turismul, ca forma a’ exporturilr, caracterizat prin diversitatea bunurilor si sérvicitlor comerciatizate ca si prin, consum la, locul, de producti, se. dovedeste si deosebit de eficient; el presupune costuri mai reduse prin eliminarea cheltielilor de transport, a taxclor vamale, a diferitelor comisioane etc. Ca urmare, turismul interafional, se manifest cao important sursi de devize sau de economisire a acestora, ca mijloc de valorificare, in conditii mai avantajoase comparativ cu formele clasice ale exporturilor, a resurselor inteme cheltuite pentra producerea unor mérfuri destinate piefei. internationale, Turismnl international contribnie, tn.acest fel, In eckilibrarea balanjelor comerciale si de pli Balanfa de plai teflecta ansamblul ereanfelor si débitelor uri ri in relatie cu ‘straindtatea, iar influenfa turismului asipfa acesteia poate fi redatd sintetic prin intermedial soldului balanfei valutare'a tutismului care, in funcjie de natura sa — pozitivl sau negativa ~‘poate compensa, reduce ‘sau agrava o balanji de plati deficitars Complexitatea turismului international reclamé’ ca activititile specifice acestuia st se inregistreze in balanja de plafi atat in contul operafiunilor curente (Comert international cu bunur.si servicii non-factor), edt si-in contul miscarilor de capital (in principal, investfi). Astfel, incastrile ‘si cheltielile din turism sunt cevidenfiate in-postul ,Calatorii” (contul operatiunilor curente); aici sunt cuprinse, la credit, cheltuelile’juristilr ‘stini th’ fara primitoate, ‘cheltielt legate de cazare, ‘allimentafie, transport intern, iratament balneo-medical si alte servicii, iar Ia debit, cheltuielile de aceeasi naturi ficute de rezidenfi'in strainitte, fn functie de soldul ‘eotivitii turistice (postal ,Calatori”) si soldul general al balantei de pli, pot exista ‘ial multe situatii (vezi tabelul 1.5.).” : Tabelul nr. 1.5. Infiuenfa rezultatelor activitiii turiétice asupra balanfei dé pliti Situajia | Soldul balangei de playi Soldul postului influeare ‘minus postul “Calatorii” “Catttorii” (sold final) ‘Activ + activ + + Activ + Pasiv— Pasiv — ‘Activ + Pasiv Pasiv — Aprecieréa ‘influenfei turisniului supra balanfei de pli trebuie if aibi tn vvedere’sensul (exprimat de semnul algebric al confiuntirii celor doud soldusi) c&t si amploarea acestei; ca atare, analiza, redata sintetic in tabloul de mai sus, sé impune a fi intregiti cu determinarea matimii (valorii) soldului si efectuarea unor comparatii in timp. Sunt relevaite, in acest sens, rezltatele obfitute de diverse jar, reprezentative pentru activitatea lor turistica (vezi tabelul 1.6.)Rodica Minch Boonomia turisiubut Se observ cA, in functie de seinnul soldulu, tre lumii pot fi grupate in dou ‘mari categori: {fri ou sold pozitiv, cunoscute ca fri receptoare de turist — Frat, Spania, Italia, Austria si firi cu sold negativ,respectiv,férile emifétoare ~ Gerinania, ‘Japonia, Marea Britanie,’ Olanda, Suedia. De reiharcat, totodatl, 8 desi mfrimea soldului inregistreazA variafii importante de la-o peridads Ia alta, semnial soldulu ‘yi ‘nmplicitstatutul une! fri se modific la intérvale foarte mari de timp (SUA, Australia). ‘Tabetul itr: 1.6, Situatia compitrativi-a inedistrilor gi cheltulelilor din turism, in eAteva (Ari ‘ in mid, USD = Ta Tneastii ~~ Cheltel 1584] 1990 [1994] 2002 [198411990 [1994] 2002 | 1984 | 1990 [1994] 2002 SUA Ti] 43,4] 60,4] 66,3] 15,8) 37:4] 43,61 580] 44] 60] 16.8] .85) Franja 76| 202| 248|'32,3|, 43], 124] 13,9] 19.5]. 33) 78] 10,9] 13.8) Spania 78| 184] 214] 336] o8| 42]. 41). 4.9) 70] 142] 17,3] 28.7] Talia 86| 19,7] 23:9| 26,9] 2.1|'13,8) 12.2|"169|' 65] 59] 11,7) 1909] Austria 0] 13,4] 13.2] 11,2] 26] 7.7] 93] 9.7| 24) 52] 39] "15| EWvetia 32) 68) 76| 76|23| $8| 63} 67/09] 19|" 13] 09 Grecia 13] 26] 39]97) 03) 1ayeaa] 12) Lol) 1s [Canada 28):'56| 63] 9.7]°39] 104 at} 11 43 }Germania 55| 10,7] 10,6| 19.2] 13,9]-29,5] 4181153,2| -8,4] 18,8 Japonia =| 36) 35|35) -|-24,4) 30,7].26.7]-. «.-|-20.8} Marea Brianie | 7,1] 149] 14,0] 178] 64] 19,1 404} 0,7| -4, [Olenda =} 36] 56}: 7.7| ~ =] .23) 129 37 Belgia +}. 32].52] 69]. -| ‘35! io2). -| 18 Suedia +} 29] 228) “3u).-.-|. 60 68], -| 3 Aistralia 2} 3.9] 0] Ba] "=| 42 43(- =|, -05| 1:7).°36| [China fo] aoa] ] oT] oe fasay a PY 50) Hong Korg so} faoal ol fame LL - 23) (Ching) : ‘Nota: dup 1995, inte rile cu 0 pondere important fn rurismul interayional figureszé China si Hong Kong : Surse: WTO, Tourism Market Trends World, 1988-1954, WTO, Tourism: Overview, 2002, sept-2003, Fati de cele menfionate, unii specialiti covisiderd, pe bunt drepiate, insuficientd — pentru relevarea rolului-turismutui intemafiénal ~ limitarea analizei la simpla evaluare a soldului postului ,Calstorit"; ei apreciazl ca, deosebit de utilé ‘compicta‘ea ‘rezultatelor prin adaugarea ticasirilor din transporturile turistice internafionale” ca si a celor obfinte’din actvitatea de .éngincering” si din ,Vanzared de echipamente turstice”. In acelasi context se insriu si opiniile privind nevesitatea evidenticrii alaturi de rezltatele direct a efectelor induse, cum ar fi cele obtinute din *P. Py, op elt, p. 116. M Turismul ~ actvitate economico-socialt investiile de capital in industria turistic, din calificarea forfei de munc& in stindtate sau din importul de forfa de munca superior calificata'. in aceste conditi, rezultatul global al activitiii de turism intemational, reflectat de Conful de exploatare ‘uristic8”, poate 88 difere sensibil de soldul postului ,Calatori” — de regul8, fird si-i schimbe semnul ~ oferind 0 imagine mai corect, mai aproape de realiteté a aportului ‘valutar al turismului 1.2.2, Senanificapii socio-culturale ale turismulut Turisml are, pe Hing consecinjele economice, gi 0 profunds semnificatie sociowumant. Acfiunea sa se exercith atit asupca tuigtils, ofl 91 asupra popubitet zonelor vizitate si se resimte in planul consuimulu, instruirit si educatiei, utilizdii timpului liber, calitigit mediulu, legiturlor dintre nafiuni. fn general, efectele sale sunt pozitive, benefice, dar, daté find complexitatea sa, nu sunt excluse nici incidentele negative. Prin confinutul su, turismul are un rol reconfortant’, reparator, contribuind la tefucerea capacitifit fizice organismului, atft prin formele generale de odihnd, recteere, migcare, ett si prin cele specifice, de tratament balneo-medical. Totodati el se manifesth ca un mijloc activ de educatie, deridicare a nivelului de instruite, de cultura si civilizafie al oamenilor; turismul faciliteazi accesul la valorle culturale, favorizeaza schimbul de ide, de informafi,stimuland largirea orizontului cultura, de ccunoastere a turistilor si populate locale, cu efect asupra formic intelectuale. in consecint,turismul are o important deosebita in satisfacerea nevoilor materiale $i spirituale ale oamenilor, influentand poztiv dimensiunile i structura consumuului. Consumul turistic are 0 aledtuire etetogend, find reprezentat, in termeni financier, de cheltuielile flute de turigti pentru cumpararea de bunuri gi servicii specifice. Desi determinat de 0 gama larg de factori, de natu obiectiva gi subiectiva, specified si nespecificd, ct si de particularitafile economiilor locale, consuiiul turistic inregistrat, de-a Jungul timpului, 0 erestere semnificativa -.de 2-3 ori pentru Imajoritatea firlor’ europené, in perioada 1980-2005 -, argumentind integrarea ‘urismmului in modul obignuit de existengi al unor categorii sociale tot mai largi’. Consurmul turistic poate fi strcturat pe doui mari componente: consumul intern, efectuat de turistii autohtoni in propria far8, si consumul intemational sau exterior, cel efectuat intro alt tari devat cea de resedinfs. ‘Determinarea cu exacttate a consumului turstic, mai ales a celui ifitem, este dificil de reatizat, datorith numeroaselor interferenfe inte acesta si Gonsumul curent de bunuri si servicif. Cu toate acestea, exist mai multe modalititi de evahiare a acestuia, utiizate in practicd turisticd intertajionalé. Astfel, pentru caracterizarea consumului ‘uristic: general, unele studii opereazi cu raportul dintre consumul inter si cel * Cristiana Cristureanu, op. ff, p. 212. * Gh. Postelnicu, Introducere'in teoria si practica turismulul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, p. 50. *R.Lanquar, op. cit, p.27 si WTTC, Tourism Satellite Accounting Research, 2008.Rodica Minciu Economia turismutud {intemational, raport ce ia valori de Ia circa 2 (pentru Spania sau Anglia) Ia 5.(in cazul Franfei seu Austriei)!. in privinja consumului turistic interafional,. acesta este, cel mai adesea, aprecit prin prisma ponder cheltwieilorturistice efectuate in afaa fri (cheltuilile. pentru cilatoriile intemationale reflectate in balanta de plati) faj de consurmul total privat, Acest indicator inregistreazi variajii mari de la o fara la-alta, in functie de amploares turismuhi, dar manifesta multi stabilitate in timp, reflectind {nterconexiunile dintre denvoltarea tristca si cea economicé (ver abel 1.7.) Tabelul mr.1.7. Ponderea cheltuielilor privind turismul international (plecdri) ‘in consumul final privat : in procente~ "Tara 1990 [1994 [Tara i990 [. =1994 “Austria 89 | 85 | Spania 14 14 Belgia—Luxemburg | 46 | 54 -| Suedia 52 46 Danemarca 35 | 46 | EIvetia 54 42 Finlanda 38 | 30 | Marea Britanie 34 Franga 7-17 -|-Caada 3.6 Germanie 37°] 36 |sua -i 10 Grecia 23 -|. 1.6 | Australia 24 Italia 21 | 19° |Japonia -- « 11 Olanda 45. | 46 Sursa: OECD, Politique du tourisme et totrisme international dns les pays de. TOECD, Paris, 1996, p. 144, Pentra caracterizarea consumului intem s¢ utilized, de regula, ponderea cheltuitilor pentru servicii in ,hoteluri i restauranée” n totaiul consumulu final. Sunt fri cu mai multé experienfi in domeniu si care opeteaza eu o gama mai larg de indicatori (consumuri legate de sejur, consumuri turistice gi paraturistice etc.), in functie de informafile de care dispun sai care folosesc 0 metodologie mai elaborata de calcul a consummutui turistic’ {in cazul frit noastre, potrivit ,Anchetei bugetelor de'familie”, consimul de .servieiirstice” reprezenta, in 2003, 1,5% din cheltuilile pentru servicii, iar grupa sHotehiri, cafenele si restaurante” 1,1% din toialul cheltuielilor de’ consum, ‘demonstrind, odaté in plus, nivelul modest de dezvoltare a turismiulu. ‘Rispunzlind unor cerinfe de ordin social, turismul se éfirnid si ca un dmportant Iijtoc de uiilcare a timpulul liber. ; ‘Tendinfa de erestere a dimensitnilor timpului liber, ce cafacterizeaat evolutia contemporani a economiei mondiale, ridick probleme legate de organizarea si 'R. Bareie,P. Defer, ap. cit, p. 19. *Y. Tinard, op. cit, p76 Turismul — actvitate economico-sociali exploatarea eficientl a acestuia; structara timpului liber trebuie,astfe, s& asigure att satisfacerea nevoilor privind refacerea capacititii fizice si psihice a organismului in vederea reluitii. muncii, c&t si acerinjelor deovoliari fizetrui individ’. In aceste ‘turismul reprezint& una dintre modalitiile cele mai complexe gi benefice de utlizare a timpului liber Prin formele sele, furismul contribuie deopotriva la recuperarea capacitifi fice a organistmului si la Hirgirea orizontuhui de cunoastere, de informare a calétoralui. Corespunzitor acestor avantaje, turismul se reglseste ca principala Sosiriturigti la frontiere. 32 1,10 35 1,46 {ncastri din turismul internayional 33. 44 25 1,04 ‘Cheltuieli pentru turistmu! international, 36. | 122 28. 17. ‘Sursa: ‘caleilat pe. baza’informafilor OECD, Politigué du’ tourisme et tourisme international dans les pays de l'OECD, Paris, 1996, p. 1011. Defi se refer’ nuniai la turism intemational si ia fn caleul PIB cd indicator e aproximeacl cel mai bine veniturle st variafia lor, reaultaiele comparaiilor oferd suficienta relevanfa pentru argumentarea tendinfelor meafionste. ‘Sensibilitatea ridicatd a cererii fafa de venituri este confirmatd si de evolu din ara noastri; astfel, in conditile reducerii semnificative a veniturilor reale alé populajiei, in perioada 1991-2000, s-:inregistrat o diminuare importanté a circulaiei turistice, coeficientul de elasicitate ludnd valori de 1,6-2,0. Prefurile gi tarifele reprezint&. un alt factor major de stimulare a dezvolttrit fursmului. Influenja prefurilor se desfigoara pe mai inulte planuri,'ca rezultat al comp! activitiii turstice. Astfel, acfiunea lor vizeazi. produsul turistic tn ansamblul Ini ‘sau numai una din componentele sale: transport, cazare, alimentatie, agrement,'se manifesth difert in raport cu iafa intemi sau cu cea internationala, ‘produce mutatiicantitative si/sau calitative. fin general, practicarea unot tarife ridicate limiteaz% accesul la. serviciilor turistice‘j'se reflect, in principal, in reducerea numfrului de turisti, dar i a duratel Scjururilor, a distanfelor de célatorie, a frecvenfei plectrilor in vacanfa ete; in acelagi timp, tarifele seSzute stimuleazi manifestarea cereri. in fopt, relajia dintre prefuri (tarife) si: dezvoltarea tiristicd este mult mai complex, nefiind excluse reactille ‘idverse; dé pil talife foarte sc¥zite sau reducerea drastic @ acestora pot genert neincrederea turitilor in calitatea serviciilor si, ca urmare, 0 reducere a. intensitiii calatorilor. in consecint, raportul calitate-pret joacd un rol deosebit in formarea si afirmarea cereriituristice, 48Roda Minciu ~ Economia trismulus Se impune, in aceste condifi, 6 tent politics ini domeniul prefurilor; tarfele, chiar ridicale, trebuie si aibi o temeinic& findamentare, si reflecte cu fidelitate calitatea prestafilor, s8 realizeze diferentieri pe sezoarie, zone turistice ete. In cazul turismulu international, problema devine inci si mai complexa, rezultat al Auctuafilor Valutare sia preluari lor fn pref. De'asemenea, este necesar practicarca unui sistem de facilitfi care’ si: sporeasca atractivitatea vacanfelor. Totodati, prin’ ‘nivelul lor; tarifelé trebuie s8 asigure stabilitatea Nuxurilor turistice, utlizarea cit mai bunk a bbazei materiale, eficienja activitiii Pentru cuantificarea influenfei preturilor se ulilizeazi, de asemenea, metoda coeficientilui de elasticitate, Acesta ia, de reguld, valori negative — expresie a reactiei ‘contrare a celor dou fenomene i mai mici de~1 (in general, in intervalul de la ~0,7 Ja 0,9). Seasibilitatea mai redusi a turismutui fap de prefuri se explic& prin faptul ci ‘varifille de pret sunt mai putin spectaculoase, afecteaz mai uniform categoniile de consumator, apare o anumiti rigiditate a obiceiurilor de consum, clientela este mai fidela fata de anumite destinaji s.2.' De exemplu, coeficientul de elasticitate a Ioptirilor fay de modificarea tarfelor de cazare a fost, in 1995/1994, de ~1,37 tn cazul Austriei si ~0,05 pentru Elvetia; in_privinfa sosirilor la, frontiers, acesta a ‘nregistrat valorile -0,57 pentru Austria, -0,38 pentru Elvefia, iar pentru Franfa +0,53 (caleulat pe baza statisticilor OECD). ‘Analizind selafia turism-prejuri, trebuie ardtat 8 reacjia consumatorului turistic poate fi influentatd si de modificiri de preturi (tarife) produse pe alte piefe decit cele turistice,respectiv, Ia bunur si servicif care au o legitura mai mult sau mai ‘putin directi cu nevoile de cflatorie — automobile, carburanfi, echipamente-sportive etc; in aces ca, se poate vorbi de elastictate icrucigaté sau transversel8, coeficientul astfel determinat: fn funcie'de scaderea sau ‘resterea prejului unui produs (bun sau servieit) adiacent, (Oferta turistica — consttuits din atracii (naturale si antropice), echipamente si forja de mune, cunoscute si sub demimirea de dotiri factoriale.— acfioneazi direct asupra consutmutui turistic si fenomenuiui a ansamblul stu. ‘Bogiia de valor naturale (relief, elim, hidrografe, flor, fun), istorice, de civilizatie . cultura de care disponé o fara sau 6 zon, precum si gradul de amenajare a acestora exerciti o mare forjA de atractie asupra fluxurilor turstice, determinand amploarea si orientarea lor. Dealtfel, pentru dezvoltarca turisticd a unei zone, existent resurselor este esentiala. Cu toate acestea, resurse (atracti) mai madeste si cu valoare mai redusé pot fi compensate prin calittea superioaré a prestaiilor, ca si print-un program suitinut de dotare si amensjafe in vederea practcariiacelor forme de turism ‘mai pujin dependente de cadrul natural (afaceri, cumipératuri, recreere). Experienja 8 CCvistiana Grstureanu, op. cit p. 72. a4 ‘Dimensivnle fenomenalultuistic. dovedit cf, prin eforturi in. directia dezvoltirii echipamentelor specifice gi {nfastructuri, zone’ pind nix deinilt exportatoare de turisti au devenit importatoare (Germania, Cehia), bucurindi-se de aprecierile anumitor segmente de consumator ‘Un alt-fenomén cu implicafi in dezvoltarea turismuului este progresul tehnic; are consecinje asupra gradului de siobilitaté a populate fevorizand deptasarea in interes turistic; de “asemenee, el acfioneaz4 asupra altor fenomene cum ‘ar fi: surbanizatea, industializarea, caitatea mediului care, Ja randul lor, igi pun amprenta supra activiaji” turistiée; -ma fn ultimal rénd,” progresul tehnic influenfeazt performianfele dotiviot hoteiete si caltatea serviiilor. {n privinja'mobilititi: populatiei; progresul tehnic tsi manifests rotul in dou Ultecfi: perfecfionarea eXilor gi mijloacclor de tranzport tn comun gi eregtetea graduhai de dotare cu automobile, Intéducerea progresuli'tehnic fn transporturi este reflectata in sporitéa densitgii rutelor-de circulafie, n‘cresterea numicului si diversificarea tipologick a mijloacelor dé transport, im modémizarea lor si imbundtitirea parametrlor funcfionali, Toate aveste modificdr asigurd conditit pentru deplasarea unui numfr tot fai mare de pefsoane, concomitent cu sporirea,‘confortului si reducerea duratei calitoriei: Totodati, se realizeaz8 so ieftinire a costuluitransportulu, stimulandu-se, sipe aceasta cale, interesul pentru deplasare Tnfluenfa dezvolticiitraisportubii asupra turismulul este important, pornind de la premisa c& acésta reprezinti: tna. din componentele de bazi ale. prestafici turistice: Orice modificare in-dinamica si structura transporturilor determing va ale migciti turistice in ce priveste amploares, directa, formele de organiza. Dar, aga” curh Sa arial," progresul tehnic "nu acfioneaz mimai_asupra ‘aaniportului. El exercitt-influenté déosebits asupra calitifit si diversittii serviciitor asigurate de aigentiile de vols} sau tiitijile lioteiere prin: integrarea tem de rezervare’ computerizati, “conectarea la sistemele modeme, rapide de comunicafie, performanfle sistemului de’ comunfcaré camere-ompartiment receptie (front offics}ete.”* : Circilafia turistic variaz& si'in corélatic eu evolugia demograficd, respectiv ‘ex dinamica populiti''si mutate in structura acesteia pe varste, profestunt, medit ete, Se considera ci, i general, éresterea viwinericd a popiilatiei, precum si ritmul acestei’-crestri,’influenfeazd -nemijloéit numirul turistilor potenfiali. Cercetiti cfectuate in acest séns a Confirinatc& 0 astfel de corelaje se realizeazA numa in rile cu un nivel-economie'ridicat,‘capabile-#4 asigure locultorlor lor ecnditile materiale necesare c8lato‘eiIn ce priveste intensitaiea levtturii ditre cele dows variable, sa demonstrat, tot pentru rile dezvoltate; posiblitatéa majoritii dimensiunilor ‘pietei potenfile cu o rata medic'anuala de 0,5-19%; exclusiv pe seama sporului demografic. ‘Importanta’stnicturii’pé “'arste-a‘ populatiei gi schimbarilor aparute pe acest plan este’ susfinuti de participares, in-proporti diferte, a grupelor de varsté a rmigearea turistcd. Un segment al populafiel cu rol deosebit in stimularea circulatici turstice este tineretul; reprezenténd, la scar mondialé, 30-35% din totalul populatei, tineretul manifesta, comiparativ eu alte categorii, ai mult receptivitate fat de turismRodica Minciu ~ Economia turismului (65-70% din totaul tnerilor intreprinde o cAlstorie'), datorits disponibilititilor mai ‘mati de, timp liber, nevoii de instruize, dorinei de trebuie adiugate facia existenfa unor venituri mai miei si; poate, faptul cl tinerii aéordi mai putin importangé confortului. O alta categorie a. populatiei, ce. reprezint o importantd rezervi de ligite a piefeiturstice, constitu ,persoancle de varsta a teia” (cei peste 65 ani). Cresterea duratei. medi a vi i varstni si un sistem de facilititi adeovat, se reflect in intensificarea circulafici turistice’; aceste atwuri trebuie completate cu amplificarea nevoilor si preocupatilor de ingrijire a sini, ieegistntM dat eu fnaintarea fn vest Allstur- de structura pe varste, un rol important in determinarea circuafiei turistice revine si distribufie! populafiel pe categorii socio-profesionale. Astfel, s-2 constatat cf segmentele de populatie cu un nivel superior de-pregitire si patronit ‘manifesti. mai multé inclinafie pentru, consumul turistic (circa 80% din totatul ‘categoriei), urmare.a unei anume percepfii a semnificatiei calatoriei, dar si a unor ‘mijloace binesti mai mari; la celilalt capt alscalei, cu. un interes modest pentra turism, circa 20% din totalul categorei, se pozitioneaza hucritoriiagricoi i rani; un ‘asemenea comportament se explicdprintr-o multitudine de cauze ~ mijloace financiare ‘ai reduse, structura anului de productie agricola, locuinta permanent& fntr-un mediu natural nepoluat ~ fntre. care. nu pot fi ignorate nivelul mai scizut de pregitire- instruire gi, corespunzitor,o alts ierathizare a nevoilor. ‘Sttcture populajiei, indiferent de variabila utiliza, gi pune amprenta att supra dimensiunior circulafiei turstce eft, mai ales; asupra. dinamici diferitelor forme de turism si-orientii,fluxurilor turistce; de exemplu, tineri solicit, fm. mai mare masurd, formele organizate, programele de scurti durati,.zonele montane; ppopulatia adulté gi cei.cu o pregatice superioard preferi:vacanjele pe cont propriu; persoanele de varsta a treia se adresea28, in principal, tarismului balneo-inedical. Procesul de urbanizare determin, la rindul stu, o serie de mutatii in structura nevoilor populatci, influentind direct si evolutiaturismului, Concentrarea urbanil are, pe ling’ numeroasele avantaje asupra dezvoltirit economice gi ridicrit calif viet si efecte negative, vizind in special deteriorarea mediului si cresterea solicitiri nervoase a oamenilor. Ca urmare, apare nevoia, de ,evadare” din marile aglomerati: urbane spre-zone de liniste, nepoluate, pentru odihnf, recreere, distracte; rmanifestata cu preponderenti la sfirsitul siptiminii sau pe. perioada vacanfelor, aceastl nevoie de -evadare stimuleazi. mobilitatea populafiei, contribuind Ia intensificarea circulaiel turistice. Mtirea ponderii populatiei urbane — In scard ‘mondial aceasta reprezinta circa 45%, iar lanivelul continentalui european se apropie de 70% — asociatd eu sporirea numrului oraselor, indeosebi-a megapolisurilor, se 1P. Py, op. city p. SI. ? Fr. Vellas, Tirismul, Tendinte si previziuni, Editura Walforth, Bucuresti, 1995, p. 9. 2G. Zamir (coord), Indicatori si surse de variajie a calitapii viel, Editura Academici, Bucuresti, 1989p. 1 46 Dimensiunile enomenulturistic ‘reflect in cresterea dimensiunilor fluxurilorturistice. Un alt factor:determinant al turismului este timpul liber; evolutile acestuia conditioneaza afirmarea si manifestarea cererii pentru calitorie, favorizand stransformarea turismului dintr-o activitate marginala int-o veritabils industrie™. Progresele, inregistrate in dezvoltarea,economicd. au condus Ia 0 sporire a isponibilitafilor de timp, realizath pe seama: diminuérii duratei zilei,de munca la. 8 ‘ore si chiar mai putin; reducerii siptimanii de lucra; promovarii, cu tot mai mult succes, in.ultima syreme, a, sistemelor. de: hueru cu, timp. partial; institutionalizari generalizdi. si cresterii duratei concediului, anual. plitit (In. majoritatea {irilor, exceptii,notabile sunt SUA. si Japonia — acesta este, de 30,zile, iar.in uncle, tri ‘europene de 36-49 rile); redineeti timp total de mimes fn eadral viefi? Paralel cu sporirea dimensiunilor timpului liber s-au produs. mutati semnificative iin structura destinafiloracestuia, n sensul prezenfei turismutui ca una din prncipalele forme de uilizare aIui, Turisml, ca mod de ocupare a timpului liber, ‘ot mai iar, de timp localizate la populatia de, varsta a tia ~ ca rezultat cumulat al cresterit duratel medii a viefi si reducerii timpulul total de mune — contribuie fundamental la practcarea, pe scar larga, a turismulu, Pomindu-se de la aceste realitifisi'avandu-se in vedere efectele benefice ale chelturiitimpului, liber tn ‘scopuri recteative; ‘de cflatorie, se poate conchuziona ci turismului ti este alocati, mai ales in file dezvoltate, o parte din ce in ce mai mare (in resent aveasth rprezind cirea 30%) din total disponibiliiilor de timp ale "Din ateBotia factoritor péihe-sociologici, inftuen{ mai sermnificativa asupra tutismiuli“exerciti“inods, tradiile, dorinja de cunoastere,’instruire. De’ exemplu, ‘oda joasa wi fo impértant in formularea opfiunii pentru locul de petrecere a vacanei sau pentru forma de turism (turism rural, schi, citeuite etc:); de asemenica, serbarile opulare tradivionale sau festivalurile contribuié ta atragerea in citcutal turistic a noi segmente de populatie si determind'o anumité orientare a fiuxurilor. La réndul lor, manifestarite stinpifice, culturale, sportive sa de alté naturd stimuleaz3 interesul pentru cAlitorie, amplificdnd circulatiaturisticd. Din suita factorilor cu influenfi asupra turismului mu pot fi omise acfiunile guvernamentale si facilitiqte acordate de organicatorii de turism, menite incurajéci si, promovarii vacanfelor. fn categoria acestora se inscriu: legislatia in. domeniu tuiismulu, care prin prevederile sale poate ingrid sau stimula cititorile, acordurile intemafionale, linierile, la. sistemele, consecrate de clasificare a. hotelurilor, formalititle {a frontiers, ‘sistermil de acordare vizelor, organizarea agentilor de voiai. fn concluzie, se poate spune cf fenomenul turistic evolueaz’ sub actiunea intercorelati a unui complex de factor, ale cdror fort gi direct de influenfé variazi " Coratia Angelescu, D. Jul, op. et, p. 237. ?M. Didier, Economia: regulilejocul, Edtura Humanitas, Bucuresti, 1994, . 30Roda Mincit Economia urismutud ‘in raport de conditile de timp si spajid, de formiele ‘concrete ale circilaiei, iar rezultanta compunerii acestor factori este pozitivl, concretizindu-se in impulsionarea circulate’ turistice. ‘Desigur, cei mai mulfi dintre factorii analiza isi pun atprenta asupra cere turistice ~latura cea mai dinamic8 a pietei; cu toaté acestea, nu poate'fiplasat pe un pln secuadar roll oferei si al determinanlor acesteia: poteafial natural gi aniropic, echipamente, forja de muncé. Este clar c&’absenfa atractilor va' limita dezvoltarea turismulu, chiar si in fare ou un‘potential economic ridicat; aici se va forma o cerere de emisie foarte puternics. a clrei satisfacere Se’ va realiza in farle ofertante. Ca urmate, sategia dezvoltirii tutismului in limitele nafionale sau fntr-un perimetru dat este cond flonara de dimenstinile $i varictates alracfiilor, das si de gradul de amensjare a acestore. ‘Avind in vedere acest elemene, spécialisti sin procedst Ia definiéa »functie turistice’ a unei zone sau localitfi, ca expresie @ dimensiuni telative & ofertei', Funcfiaturiste este considerali cd variabl' dependentd de "capecitatea ‘echipamentelor de gizduire si populaie si se determind potrivit relatie: pa EX100 on L-= numirul de locuri de cazare din zona sau localitatea fn eauzi, P= popucatia permanent a zone sau localitti. “Analiza.strctri_ populajie, Indeosebi a celei ocupale, in corelasie. cu activitates turistic& evidentiaza existenja a doud categorti: persoane independente de activitatea turistica (P,)— in principal persoanele care activeaza in sectorul primar (P;) sisectorul secundar (P;), P, =P, + P;— i persoane dependenté de activitateaturistic& (P), in special cei cior munct se desPisoard tn sectorul-trjas (transport, comer, servici in hoteluri gi restaurante ete.) {n aceste condi, relaia iniiala devine: Lx100 BR aR? dar P; se modifick odath cu variajia numdrului dé locuri din, capacititile de cazare, potrivit unei functi: 2 fi) =k, : iat Py = ff) = kL, unde este un.coeficient de corectie (varia celor doi factori na este proportional) ce posie Iva valori de Ia Ola 1, in raport de numfrul de locuri $i implicit gradul de velorificare a regursclor si categoria de confort a acestora. Caatare,functia turisticd devine: unc Lx100 PtkL Determinarea functieituristice, desi conceputt inijial in limitele unei localitgi *R. Bareti, P. Defer, op. cit, p. 48~49. : 48 Dimerishinilefenomenulu tristie sau zone, sé foloséste’ astazi gi le"inivelul firior'; astfel de evaluari permit caracerizareagradului de dezvoliae tirstict' 91 ‘Gtodatl “ofientarea_eforturilor investifionale in domeni “Alituri de cuantificarea fimetiei tuistce, cate, aga Giim's-a viz, ia i calcul oar unele dintre elementele definiorif le turismului, in practica modelarit acestui fenomen se utilizeazi si alte tnetode, mai simple sau mai elaborate, de evaluate fie 2 influentei individuale « unor factori (vezi elastiitates), fie a actiunii lor concertate (modele gravitational). " Aoest proces de modelare, ci toate imperfecfitinilé ui; argumenteaza valoatea pfacticd a cumoasterii si studieri factrilor de infhiénfl a turismutui 2.2, Turismiul internation Evolujia tirismuli, ca reziltat al acfiunit conjugate a factorilor économic, demografici, psiho-sociali; poltici etc, a marcat de-a Iungul: timpului un. curs ascendent. Se poate vorbi, astfel, de 0 dezvoltare'a acestuia, concretizat intr-0 cerere sporitd de bunuri si servicitturstice, dar si in eresterea numarului celor ce cdlatoresc, dezvoltate caracterizati prin rtinuri inalt, ce rivalizeaza cu cole mai dinamice ramuri ‘din economie. De asemenea, previziunile privind vitorul turismului, fundamentate pe ‘extrapolarea influenfei facterilor, anticipeaza o crestere continu a acéstuia. Activitatea turistick in ansambtul.sfuy"exprimatt sintetic’ prin indicatonul circulatie. tursticd, mondiald, globald, este evaluati la. peste, 3,5. miliarde calor, rezultind astfel ea ‘hai mult de 1/2 din populafia Terrei face turism; corespunzator incasirile .din aceasti- activitate se-cifrau la- cirea 2000 miliarde USD. In cadrul acesteia, turissnul intern al statclor lumii reprezint& 70-85%, circulaiei: turistice internationale mondiale (turism international) revenindu-i 15-30%, cu valori sensibil difeite pe: itis continente, Cele dou componente ale circulate’ turistice mondiale slobale prezini tending de evoluye difeite;datoritkcadrului specific de manifestare ar gi impactului unor cauze props 2.21. Tending in dinamica si structura turismulué internafional ‘Turisul-‘internajionel Yeprezintd, in opiia 'majoritifi specialistilor, components ‘cea inai ‘dinamick ‘a citcalafei tutistice.”O ‘asemetiea evolufie ist are fi, pe deo’ parte, fn’ actiunea factorilot deja analizéti, ca ji a conjuncturit le favorabile, iar pe-de alta parte, in experieifaturistics acuimilata. Dp mai mon * AJ. Burkert, 8. Medtik, Tourisme: Past, Present and Fuiire, Heinemann, London, 1981, p. 128 si urm, au fost determinate, pentru anul 1978, urmitoarele funefi turistice: Austria 154, Elvetia 128, Italia 62, Spania 45, Franja 40, Anglia 38, Germania 26 ct, cyRadia Minetu— Eeonomia turism multe decenii de cBlatoric in interiorul propriei fri, oamenii simt tot mai acut nevoia ‘cunoasteri altor locur,civilizafi, obiceiusi. ‘Circulaja turistict internafionalé, avand o multitudine de faete, se impune a fi analizaté cel pufin din perspectiva evolufiel sia distibutii tertoriale, Si mai adiugam cf, indicatori cei mai expresivide caracterizare a acestora sunt sosirile/plecrile We ‘uristi si neasirile/chettuietile din turismmul internafional In privinfa dimensiunilor, in perioada 1950-2003, calatoriile internatiqnale au ‘niegistrato crestere de-a dreptal spectaculoast, de peste 27 ori, de Ia 25,3 milioane Ja £690,9 mitioane, intr-un ritm mediu anual de 7.2%; in aceeasi perioad’, incasdcile au sport de Feste 200 ori, de la 2,1, miliarde USD in 1950 la 523,1 mld. USD in, 2003, (vezi tabelul 23.) Tabelul ar.2.3. Evelujia prineipalilor indicator! ai circulatelturistice internafionale Raul | Sosit de wig R Trcastii R nil peper:de10ani| inmld.USD | pe per, de 10 ani 1950 [253 = 7 “BI * 1960.5 693. 1036 69 126 1970.| 1658. 9 179 100 1980 |, 2878 57 1020 a0 1990). 4583 48 vai] 266.2 99 2000 | 6873 43 4154 ws 6 2003;,| 6909 0,4.2003~ 2000).|- 523.1. 32. Sursaz WTO, Compendia of statistic, 1994 $i WTO, Tourism Highlights, 2004: -:_ Din analiza: informaior refertoare la. numarl sostlor se poite-remnatci, ©. petionda de ‘pin avint, specifict decenilor 6 3i 7,'o:tnoctinite-a.cresterii rezultat frese al-ariei de cuprindere a fénomenului si indirect al-apropierit de un prag de saturafie. insacelagt context, nu pot'fi neglijete 0 serie de mutafii.din economia mondial. astel, cele dowd socuripetroliere din ani -1973 'si:1974, ecesiunea economic! mondiale si, mai recent, destrimarea blocului socialist r8zboiul-din Golf criza financiari asiaticd, atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, SUA, SARS au provocat, cei drept penta pericade scurte de 1-2 any o involue a c<orilor internationale... 9: 'e de aitd parte, privind comparatv cei doi indicator — sosiri de trig ‘ncaséri din turismul internajionel ~ se observa dinamica mult mai accentuat8 a celui de-al doiles (vezi fig.,2.1.) «In opinia analistilor, evolutia exploziva a incasarilor este doar, partal reali. datorté cresterii mumarului.sositilor, a. duratei sejurarilor, a dlistanfelor de deplasare, a, cheltuielilor pe zi-turist etc; citca 1/2 din aceastl crestere ‘tebuié pist pe seama fenomenului inflaionist, respectiv a _modificarii_ parti ‘monedelornafionale fata de dolarul american si a devaloriaiiacestuia, so Dimensiunile fenomenuli turistic 1950 1855 1060 1065” 1970 19751990 1985 +690 1995 2000. Fig. 2.1. Evolufia comparativa a sosirilor si ineasrilor din turisral international {ince priveste perspectiva, previziunile WTO/OMT au in vedere o crestere mai lent tit a sosiilor, eft si incasirilo; este vorba de ritmuri medii anuale situate la 3,5-4% pentma sosii si de 4,5-5% pentru incaséri, In aceste condi, sosirile de tuigti i nivel mondial sunt estimate Ia 1006 mil. in 2010. si 1561 mil. in 2020; corespunzitor, incasirile din turismul international (exclusiv transporturile) vor ajunge 1.1550 mld. USD si peste 2000 mid. USD!. Fata de aceste evolutii globele, situafia se prezinti sensiil difeit pe zone si fri (vezi tabelul 2.4). Sub aspect structural, cireulafiatursticd este tnregistrati gi urmarit& spatial, pe zone geografice $i in flnctie de nivelul de dezvoltare economic. ‘O prim& concluzie ce se poate desprinde, din analiza circulatii turstice pé cele Inet zone geografice identficate de OMT, este cea referitoare la concentrarea puternic& a actvitifit ~ aproape 80% ~ Ia nivelul celor dout continents, respectiv Europa si America (in principal de Nord) si, indirect, in jrile cele mai dezvoltate ale lumii, O asemenea concentrare este argumentati de puterea economic& a acestor fir, ‘oferd locuitorlor largi posbilitifi de calatorie, de faptul cd ele adapostese un imens si valoros potential de atracfii gi, nu in ultimul rand, de experienta turistic& acestor zone, "WTO, Executlve Summary Tourism 2020 Vision, pS.Rodlica Minciu Economia tirismult ‘Tabelul nr, 2.4, Distribugia pe zone a circulate turistice internationales! modifi in timp a ~n procente ~ Anul) 1960 1970 1980 1990 2000 2003 Zona ‘Alice = ost uv | us|. 28 | 33] a0 | 4s ~_ineasici 26 2, 2,6. 2.0 22 28 ‘Ainerille OFS) > sos 24x | 230 | ane | 205 | 136 | 36a 2 incest 357_| 267 | 246 | 267 | 287 | 219 “sia gi Paciio = sosii 13 | 36 | 82 | a23 | 68 | 73 ~_fneasiri 34 67 99 15,7 18,4 18, Burope = sosiri ns 70,5 65.6 62,2 57,1 57,7 -_incastri 56,8 62,1 59,5 53,6 48,7 54,5 Oriental Moots sos uo | mage) ae [eg aa a = _ineasici 45 23, 3,4 20 2.0 27 Sursa: WTO, Tourism Market Trends World 1985-1994 si WTO, Tourism Highlights, 2008, : tn privinfa dinamicii, ritmurile evolutiei fiecareia dintre zoncle menfionate au fost diferte, conduednd la modificaree ponderi lor in totalul traficulu turistc. Aste, Europa — zona cu cea mai intensi activitateturistica ~ a inregistrat, dup 1970, ritmuri ‘mai modeste de erestere (situate sub media mondialf), ceea ce s-a concretizat tn reducerea proporfiei paricipiriacesteia la cireulatiaturisticd de la 72,5% in 1960.la 57,7% in 2003, la eapitolul sosiri de turigti, si de la 36,8% Is’ $4,59% in, cazul Incasfrilor Aceasti scddere relativa a fost provocatt, pe de o parte, de ascensiunea tirilorasiatice 5, pe de alti parte, de o serie de mutafi economice si police la nivelul confinentului, intre care: declinul yirilor estice, sciderea compettivitiii produselor oferite, deteriorarea raportului calitate-pref, virsta fnsintatt-a echipamentelor etc; desigur, un rol important revine si saturdfi cere turstice in acest spatiu. Cu toate facestea, se estimeaziic& Europa va define si in urmitori 20 de ani pozitia de leader in ierarhia zcnelorturistice (vezi fig2.2.). 2 Dimensiuniléfonomenulul turistic. Europa. 44.7% Ofientu Miloci 43% aa Fig. 2.2: Repartizarea Sositilot de turististni pe regiuni, in 2020 {in interiorul continentului, subdivizat in 5 regiuni, fluxurile turistice s-au corientat masiv spre’ Europa de’ Vest si Sud, care concentrau, in 2002; 68,1% din sosirile de turigt gi 68,0% din incasiti, situatie ‘ce reflect nivelil de dezvoltare ‘economic’ gi experienfa in domienin a farlor plasate in aceste areale (vezi fig. 2.3). Sostet fneasiri Bxxopa Eiropade — d8 Est “cena i Buropade”” Medtarane! cna me tom vas om ime hr Fig. 2.3. Ponderea subregiunilor din Europa in circulagia tursticd, in 2002. 3Rodiea Mineiu~ Economia turismulud Ocvolufie apropiati de cea a Europei e cunoscut si America ~ tn prezent, atreia destinafis a Iumii.- unde, dup o crestere. mai rapid tnregistraté in anii ‘S060, sa insta.at o dinamicé moderat, rezultat al fapuutui e8 turismul este deja consecrat ca sector important al economici.dar si a evenimentelor politice de dup 2000, Ca urate, ponderea Americii (Nord si Sud impreuna) a marcat o scadere att la sosiri, de 1a 24,12 in 1960 In 16,4% in 2003, ct si fa tncasar, de la 35,7% la 21,9%, in acelasi interval. Dintre subzonele continentului american, pozitia dominanté revine nordului (SUA si Canada) cu 70-75% deopotriva la sosiri si incasiri, in timp ce zona Matti Caraibelor se particularizeazé prin otesteile cele mai inate, "la' nivelul acestui regiune in care dezvoltarea economica a imprimat ritmuri foarte inalte si turismului (de 2-3 ori mai mar decit media mondialf)-Rezultatul, 0 modificare spectaculoasa a ponderi in circulaja turistcd internafionalé: la sosir, de Ia 1,0% in 1960 In 17,39 in 2003, iar la Incas, in acelasi interval, de la 2,9% la 18,2%. Criza financiard foregistrati de aceasta 2ond la sfargitul anului 1997 si in 1998, precum gi SARS gi-au pus amprenta gi asupra dinamici turismului, genernd o incetinire a rtmurifor evolutiei acestuia Celelalte reginni ale globului - Africa si Orientul Mijlociu ~ au propor modeste in:structura circulated. turistice, iar evolufia lor s-a inseris in parametri xnormali; o menfiune pentru Orientul Mijlociu, care 5-a evidentiat prin ritmuri ridicate ‘n.ultimi2-3 ani ‘Alituri de analizele pe zone geografce, cerceteileasupra dinansel sl stucturit ‘urismuluiintemafional iau-in calcul, la nivelul ultimilor en; si distributia acestuia pe ‘zrupuri_de firi_asociate n-functic, de nivelul lor: de. dezvoltare. economies. (tri dezvoltee sau industrializate, tari in dezvoltare si tari in tranzitie) sau reunite in diverse organizatii internationale (OECD, UE, ASEAN, IOTO, organizatia tirilor ‘mediteraneene). {n ce priveste locul lor, de exemplu, utilizand primul criteriu de structurare, grupul statelor ‘dezvoltate define circa 57% din sosirile de turisti si aproximativ 65% din incasit, cele in dezvoltare circa 30% in cazulambilor indicator, ‘in timp ce farile fn tranzitie au o pondere de 13% in totalul sosirilor gi mumai 5% in incasiri. Toate acestea argumenteazé corelafia stréns dintre turism, si cresterea ‘economisé, precum §i tendinfa de concentrare a acestui fenomen. Pentru a realiza o imagine completa a dimensiunilor si dinamicii turismului ‘international se impune aprofundarea analizei pe-firi. In functie de potenfialul turistic de care dispun, de nivelul de dezvoltare economico-sociald si dé rezultatele activitgit desfigurate, statele se manifesti ca piri receptoate si/sau emifaioare de turist. in categoria reveptorilor de turigti ee femercd firle europene recunoscute-prin valoarea si bogifia atractilor, dar st prin tradifi in organizarea edlatorilor, cum sunt: Franfa, Spania, alia, Austtia; lor li s-au adugat, mai recent, Grecia si Turcia, Ungaria, Polonia si Republica Ceha. Din afara continentului european, pozitii importane dein: SUA, Mexio, China, Hong Kong, Tailanda (vezi tabelul 2 ‘Tendinfa de éoncentrare a activititiitirstice, evidenifiatd de distributia pe zone, ‘este puterie sustinuta si de proportia principalelor destinati. Astfel, 10 tari receptoare 54 ee ee eee ee de turisti detineau, in 2003, 49,2% din sosiri si $2,3% din incasisi (ou alte euvinte, jumatate din intreaga actvitate de turism internafional); dintre acestea, cele mai multe ‘gntcaracterizate print-un ridiat nivel economic i social, confirménd, odat in plus, legitura dintre cresterea economict si dezvoltarea turismului. Aceleasi concluzii se desprind si din analiza comparativa si corelati a celor doi indicator ~ sosii si incasiri, jerathizarea firilor de destinatie in fumetie de tncasarea medie pe turist, desi diferd sensibil de cea inifiala, plasind pe primul loc SUA, cu circa 1600 USD/turist, urmatt de Hong Kong, Austria, Italia, Spanie, Caneda, Franfe ete., mentine in top aproape acelengi fri; exceptie fac firile est-curopene: Ungaria, Polonia si Portugalia. Tabelul nr. 2.5. Principalele destinafi turistice ale lumii, in 2003, Rang [Tara Sosini turigti| Cotade | Rang | Tncastri J Cota de =milioane - | piati (%) mid USD - | piati (9) 1 | Prange 75.0 109 | 3 370 mL 2. | Spania 518 (A 80 3. |sua 42 eo] 1 as 123 4 [Italia 396 S| 6 | a2 60 5 |China 33,0 4g] 7 174 33 6 |Marea Britanie 247 36| 6} 28 43 7 | Austria 19,1 28| 8 141 27 8 |Mexic 18,7 27} 13 95 18. 9. |Germania 184 aa) -$ 23,0 44 10 |Canada 17,5 2s] ou 106 20 AL |Ungaria 15,7 23} 31 34 07 12 |HongKong, China] 15,5 22) 19 a 15 13. |Grecia 39 20 | 10 10,7 20 14 [Polonia 13,7 20) 28 4 08 15 | Tureia 133 19] 9 13.2 23 16 |Portugalia ny 17.) 20 69 13 17 | Malaysia 106 ise) 59 1 18. |Thailanda 10,1 14 | 18 78 15 19 |Olanda 92 13] 15 92 17 20_|Federatia Rusé 8.0 12 | 26 45 09 Sursa: WTO, Tourism Highlights, 2004. Noti: in grupul firilor cu incasiri importante din turism mai trebuie menfionate ‘Australia cu 10,3 mld, USD, Elveria eu 9,3, Japonia cu 8,8, Belgia cu 8,1. Din categoria emiitorilor de turisti se remared, prin amploarea fenomenulvi, Germania, Marea Britanie, Japonia, Olends, Canada gi efteva dintre firile nord- ‘europene (Suedia, Danemarca). Un statut contradictoriu are SUA, in sensul 8, dupé 35Rodica Minciu— Economia turismulut raportul sosii/plecdri este 0 far emititoare, iar dupa taportul incastri/cheltuieli este receptoaie. De asemenea, alaturi de emititorii traditionali, pot fi recunoscute fri ca Franta, Spania, Elvetia, Mexic et., prezente gi in topul receptorilor (vezi tabetul ‘Tabelul nr.2.6. ‘Topul primelor firi dupa cheltuielile pentru turismiul international, in 2003” Rang Tara GCheltuiel | Cota dé | Rang | Calitorii | Cota de mid. USD | piata'% exteme | piata% iilioane 1 |Germar CT | I2a T 25 | 34 2 |SUA 366 | 10,8 a 657 | 95 3 IMBritanie 435 | 93 2 672 | 97 4 |Jeponia 290] 55 fon 169 ‘| 24 3 |Fnnta 236°) 45° | 15 153 22 6 |itaia 205 |: 39 6 201 29 7 |China 152 | 201 143° | 20 8 |Olmnda we |- 28 | 4 158 |" 23 9 | Canada 33) | 2s 9 178 | 26 10_]Fod Russ wo | 2 21 125, 18 g ‘WTO, Tourism Highlights, 2004. ‘Nott: La aivelulultimilor ani, numaral plecirilor deptigete cu putin pe celal sosirilor in Elvofia, icdnd si din aceasta o {ard emifétoare. Gcupal emitatorilor traditionali (Germania, M.Britanie, Japonia, Olanda) plus ‘SUA concentrau, in 2003, 35,1% din ealatorile internationale si 40,8% din cheltuieli. Aprecieri mai relevante pot fi objinute prin asocierea celor doi indicator, respectiv plecari si cheltuel. In fumctie de mérimea cheltuitilor pe turis, pe. primul loc se situeaza Japonia, cu aproape 1355 USD, urmatt de Australia, Norvegia, Taiwan, Belgia, Rep.Coreea, Suedia, SUA, Austria, Danemarca, Inieresant este faptul of mail scheltuitor” in turismul international sunt localizai in Extremul Orient, una dintre Zzonele cele mai dinamice si prospere ale lumii 22.2. Mecanismal de formare $i orientare a flucirilorturistice fr. concordanté cu. tendinfele.inregistrate in dinamica si structura circulatiei turistice iatemationale, se poate aprecia cf, turismul emititor se concentreaza intr-un rmumar relativ redus de fini, situate pe o treapti superioarsi de dezvoltare, cu o ‘economic in plind expansiune, in timp ce aria de raspindire a turismului de receptic este mult mai largi, cuprinzfind atit firi cu o economie consolidat,c&t si fri fn, curs de dezvoltate. Desi numarul statelor receptoare este sensibil mai’ mare, tn practica 56 Dimensiunile fenomenui turitic turistcd international. se poste vorbi.de, 0 specializare a firilor in acest domeniu. Specializarea in turism — exprimati prin pozitia dominanté. a acestei ramouri tn siructura economici.anumitor fri — este determinata de existenta unei oferte-etractive sia unci industri turistce,performante, capable s4 satisfac, la un inalt nivel ealitaiv, exigen(ele cererii exteme. Este cazul jirilor dezvoltate din Europa (Franga, Spania, Italia, Austria, Elvetia, Germania $i Marea Britanie) si din America de Nord (SUA si Canada). care, dispunind de un,potenfial natural si. antropic: deosebit, si/sau de chipamente i infrastructuré: modeme,.asociate cu- 0. forft. de. munc& superior calfcas, se, consti ea principali generator si receptor! ai fuxurlor turtle internafionale. ‘Un flux titistic este reprezentat de un mumar de persoane care circuld tntre un-bazin de cerere:si unul de oferta’, formarea si,amploarea lui fiind conditionate de caracterisicile celor doua bazine si de 0 sumé de factor, de naturd foarte diversi, care modeleazi intensitatea si structura.circulatiei turstice internationale. Corespunzitor, turismul intemafiGnal poate fi exprimat prin toalitateg fuxurilor ee iau nagtere intre {arle Czonele)emifétoare gi cele receptoare. Bazinele de cerere sunt, de regul, tile dezvoltate economic, ce ofera locuitorilor posibilitatea .efectuttii.unor célatorii intemafionale; ele se mai numese importatoare, intrucdt cAlstorile rezidenfilor in afara ‘granielor presupun cheltuili valutare. Bazinele de oferta sunt reprezentate de zonele ‘eu atracfiiturstice deosebite,férle respective beneficiind de incasiri vatutare, avand astfel statutul-exportatorilor. In’aceast situate, flixurile tuistce se realizeaz8, prin confruntarea, pe pia, a importaorilor si exportatorlor, putind fi asimilate fhoxurilor de bunuri si evoluind dupa mecanisme gi legitifi aseminatoare”, Cercetiti. intreprinse . supra cauzelor formérii fluxurilor turistice’ au cvidentiat,.ca principale motive ale calétorilor internationale: ~ oferta de vacanfe limita a firilor emitatoare; = inaccesibilitatea unor-produse turistce, fie-din,cauza prefurilor ridicate fie datorita unei valorificdri mai bun, fa export, a produselor respective; + absenfa unor produse turstice (ex., condifii pentru cura helio-marina); ~ cererea pentru prods turistice specifice (unicate). + Corelat- cu aceste motive; dar. si-cu altele,-generate- de atractivitatea unot factori naturali, dorinja de -cunoastere, ,evenimente » cultural-artistice,..activitii profesional etc.,fluxurile turistice pot fi structurate dupa conimutul lor, in dow’ mri categori;.,sunlust” si ,wonderlust”. -Fluxurile, de. tip ,sunlust” sunt asociate turismului de soare sau determinat de alte condiii naturale (pada, resurse termale) si se-formeazi, in principal, sub incidenja prefurilor. i distanjelor; pentru fluxurile =wonderlust” — turism, de, cunoastere, (cultural, participarea.la. diverse: manifestari * Cristima Cristureanu, op cit, p. 81s 2D. HL. Gray, International Travel — International Trade, Lexington Books, London, 1970, 112, Fr. Vellas, Economie et poltgue di tourisme international, p. 28, “PHL Gray, op. cit p. 117.Rodicia Minciu~ Beonomia turism ‘tingfice,atistce, sportive) ~ factorul devisiv este calitatea oferted si diferentierea ei {n raport cu cea intern’. internafionale evidentiaz8, din punctul de vedere al distributiei geografice si al distanfelor dintre zonele de emisie si cele de receptie, cxistenja unor: — fluxur turistice interregionale si — fiuxuri turistice intraregionale (fa inferioral continentelor sau al acelecagi ‘egiuni) si care reprezint& circa 80% din total c&lateiilor. Din categoria fhaxurilor interregionale, mai consistente sunt cele reprezentate de cBlatorile europenilor spre America de Nord — dominate de turismul de afaceri = gi spre Asia ce Est si Pacific, motivate. in principal. de dorinta de eunoastere a culturi si civilizatiei acestor zone; un alt flux important este orientat din America de Nord spre Europa si Extremul Orient, spre ambele destinapii avind ponderi semnificative turismul de afaceri si cel de vacanfs (odihnd-recreere); In aceast& grup mai poste fi ‘mentionat si fluxul constituit de cAlatoriile europenilor spre firile continentului african {In privinfa flocurlor intraregionale, trebuie port de'la faptul o& Europa nu ‘numai c8 define pocitia dominant’ in ansamblul circulate! turistce intemafionale, dar ‘este si regimea cu cea mai putemicd integrare tuistcd, att in planul cereri, eft gi al ofertei; potivit informatilor statistice, cirea 85% din célétoriile in Europa provin tot din {irile exropene. Ca fhuxuri majore se disting: cel orientat pe directia N-S, de tip sunlust (de ex.,farle riverane M. Mediterane concentreaz anual circa 220 milioane sosir) si cel avind ca punct de porirefirile vesteuropene, dezvoltate, si ca destnatie firile din estul continentulu, dispundnd de o°ofertt variatt ‘si bogaté (curente ‘wonderlust gi sunlust), dar afirmindu-se gi ca piefe interesate (In cézul turismului de afsceri); mai recent, se confureazi un flux de la estul Ia vestul continentulu, deocamdati mai slab in intensitate, motivat de dorinja ‘de cunoastere. in analiza fluxurilor intraregionale nu pot fi-omise c&latoriile inte fire vecine, indiferent de ppozifa acestora sau de nivelul de dezvoltare economic. ‘in interiorul continentului american, a doua mare destinayie turistics a lumii, calitoriile se desftisoart, in principal, intre SUA gi Canada, precum gi din cele dou’ {ri spre zona Mati Caraibelor si spre America Centrald. Design, faté de aceste orientiri (trasee) majore; exist nunieroase alte fluxut, de mai mict amploare, care completeazl tabloul edlitocilor internationale. Totodats, se impune a fi adiugat of, o serie de évolufi relativ recente din etonomia mondial — situafia economico-sociald din firile est-curopene, fenomencle teroriste din prile arabe simu numai,starea conflictual din zona Gotfulu, criza financiard asiaticd — gencreaza ‘eorientir ale fluxurilorturstice si, pe termen lung, redesenarea acestora, Intrusit ansamblul fuxurifor tuistce exprima circulaja tristic8 international, cunoasteres confinutului, dimensiunilor si orientirii acestora.prezinti: semnificatie deosebitt pentru evaluarea folului turismului, a locului stu in structura schimburilor interationcle, precum gi pentra conturarea strategici de dezvoltare in domeniu. Ca urmare, in teoria dar si fn practicaturisticd se apeleazi, tot mai frecvent, la modelarea 5a _Dimensiunilefenomenulu turistic acestota, pomnifidu-se-de la variabilele determinante,-Intte modelele consecrate pot fi ‘menfionate cele care iau in calcul preferina relativa, costurile comparative sat dottrile factoriale. ‘Modelul preferinyei relative éte'unal dintre cele mai simple si oferd avantajul apelisii la un volum redus de informatii in general, ugor accesibile, Preferinga relativa pentru turism (sau, mai riguros, pentru 0 anumiti destinatie de vacan(a) se obfine potrivit uneia dinre relate: ‘Numirol surgi din fra (zona) x cate se indreapit spre destnstiay 8) Pp Populatia rezidenta a tai (2onei) 2 Nurul ar (con tes dap se ejay ‘Numarul turistior (total sau plecri) din fara (zona) x Se fac determinari, pentru fiecare destinate, pentru mai mulfi ani; $6 Construiese seri de indicatori (preferinte relative), iar ou ajutorul trend-ulai acestora se, pot face previziuni ale orientiri flaxurilor turistice. Un alt model, mai elaborat, consti in cuantificarea efectulu di erent ‘de preg si distaneé (destinatie)dintre emifitor si receptor. Preal este un factor complex, find rezltatul afunit mai mulor variable obiective si subjective; el este determinat de costal propria-zis al produsalui tuisti care, include si cheltuelile de transport (implicit, dstanja),.dar side. condi Specifice din Hecare fr (calitatea fers — natural i material pref forfeit de trebuie 88 rispundA ior exterii de competitivitate: Ca urmare, modi Prefului (kek deteriorarea sénsibilé a calitiil) sau practicrea unei am domenia pot provoca schimbari ale destinaiilor de. vacanfi eorientiti ale fhuxurilor tuistice. Disianfa la rdndul ei, se prezinti ca finctie a mai iuitor variable, cum af iteza de ltatea si are_un rol important in. formularea opfiunii pentru, 0. anumi déstinatie; evident, orice modificate a parametrilor factorulu distanfa estéreflectatA In distibutia flucurilor, Similitidinilé dintre Huxurile de bumuisi gi servic si cele turistice aut favotizat Utiizarea modelelor gravitafionale mai simple (bazate pe factoral distanfa. si capacitatea de cazare) sau mai complexe (cu luarea in calcul a unor variable economice — venituri, oferti si socio-culturale — ospitalitate, nivel de cultura, similitudini de limba) in determinarea orientinii acestora din umm. Experientele practice au demonstrat c& fluxul de turigtidintre dowd regiuni (una emifatoare ¢-alta 59Rodlica Minciu~ Economia turismulul receptoare) este direct proportional cu populafia avestora. sii i distanja dintre ele: meu aa opulatia regiunii " 2) popalatia regi distanta dintre cele dou’ regiuni; 451 constantelcoeficienti, determinate de caracterstcile cererii. Unui asemenea model-i se poate aplica, prin extiidere si adaptare, legea ‘sravitafici comerciale a lui W. J. Reilly, Particularizaté la tirisin, aceastl lege exprim’ faptul ob turigii unci localitéti (de regul8, urbane) sunt atiasi, pent petreverea ‘acanei, de dou stafiuni A siB, direct proportional cu mirimea stafiunilor, exprimatt de numicul locurilor (camerelor) de eazare gi invers proportional cu distanja dintre localitatea tn discufie gi cele dout stajiun. In expresie matematict: Sete (Pay unde Cy Ly \ Day : C4 = cererea pentru statiunea A; G42 carcen pen aatnes L4=mumiral locurilor (camerelor) de cazare din statiunea A; jursirullocurilor (camerelor) de cazare din stafiunea B; istanfa inte localitatea T si stafiunes A Dro distanfa inte localitatea T gi staiunea B ‘a= factor de putere cu valoarea 2,3, 4. ‘Aplicarea acestui’ model este posibila, in’ schsul' eX rezultatele sunt corecte si ‘concludente, numai'tn condifile unei oferte comparable, din. punctul dé vedere al confinutulu (turism de soar, turisin de sch, curt balneo-medicalé pentrutvatarea unei anumite afectiuni), intre cele dow stafiuni supuse analizei. Cu ajutorul lui se pot determina: forfa de atractic a unei stafiuini fag de o alta concurent4, proportia cererii Indreptate spre o anume destinatic, aria de atracte a unei stafiun Economettia oferd inci multe alte posibilitti de analizk si modelate a dispersiei ‘uxurilor turistice', niodele ce iau in calcul un niimit mai'mare sau mai mic de Variabilé, objective si/sau subiective, modele mai simple sau mai elaborate. Ci avantajele si imperfeetunile lor, decurgind fie’ dit dificultatea cuantifictrii unor factor, fie din insuficienta sau imposibilitatea obtineri nor informatii detaliate, astfél de modele sunt utilizate, pe sari tot mai larga, pentru caractetizarea Aistribufiei spafale © creulal tursticeinermaionale si pentru fundamentrespolttlor * Cristiana Cristureamu, op. ci, p. 854i un Dimensiunilefenomenul twist: 2.3. Turismal intern si international al Roméniel Romania, dispunind de un. potential turistic bogat si variat, face parte din categoria firilor cu traditie si experienfit in domeniul turismului, ceea ce a,situat-o, de-a lungu! timpului, intre destinajile de vacanjé recunoscute si apreciate in lume. Evident, situatia economico-socialé,. regimul.. politic. au" influenfst,. in, misurd important, atét. pozitia Roméniei pe piaja,turisticA. intemafionala, cat si locul {urismului in consumel populaiei si in stuctura economic Ca urmare, circulajia turistict a. frit noastre a.cunoscut, pentru Gecare dintre componentele sale - inter si, infermationali, —, evolufit diferite, determinate de schimbaile majore din economia mondiala si din cea interna, precum si de gradul de receptivitate la aceste evenimente. : aceste conditi,.oanalizi pertinent a fenomenului,turistic, romanese presupune o abordare distincti a celor dows componente ale cizeulafei turistce, cu descifrarea sensibilitifilor lor, tendinfelor si perspectivelor, si. implicit; cu jalonarea strategiei de dezvoltare 2.3.1. Fluxuri turistice spre si din Rominia Circulatia turisticd intemafionali a Romiiniei, tnregistatt cu rigirozitato ‘ncepind din 1966, se caracterizeazi printr-o evolujie contradictorie ce confirm receptivitatea sa la transformérile in plan economic, social si politic ale lumit contemporane. Asticl, 0 serie de fenomene pozitive, specifice economiei mondiale’, ca: intensificarea ‘procesului de, integrare si cooperare intemationalé, globalizarea si intemationalizarea viefii economice si sociale, pitrunderea tehnologiilor de vixf in toate. sectoarele economiei, industralizarea si terfarizarea, dar gi cele negative, precum erizele sau perioadele de recesitne economict, extinderea siricei si gomajului ‘si pun amprenta asupra dinamicii i structurii circulayiei turistice. Alaturi de acestea, esigur, evolufile proprii fiecicei economii joacd un rol determinant: asupra configuratci axurilor turistice. Circulajiaturisticd international se subdivide in doua fluxuri distinete ~sositi incoming) si plecari (outgoing) — avind comportament iferit. in privinja sosirifor de turisti strdini, o incursiune in timp, pe o perioadé relativ lungi, evidenfiazd existenfa a cel putin tri perioade distinct (vedi fig. 2.4). 0 primi perioadé, delimitati de momentul de debut al inegistrilorstatistice riguroase (1966) si inceputul ‘anilor ‘80, este-marcaté de o evolutie ascendentd, in ritmuri "1, Bari, Heonomia Mondiald, Editra Didactic si Pedagogicd, Bucuresti, 1997,Rodica Minciu— Economia turismului deosebit de inate. Astfel, anul 1981 - anul record al sosrilor de turigti strani, cu peste 7,0 mil. ~a maeato crestere de peste 10 oi fafa de 1966 gi de circa 3 ori fas de 1970. In mare misura, aceasta perioada coincide cu o deevolare sustinuti « economiei roménegt, cu procesul de industrializare masiva, iar pe plan exter, eu o intensiffcare si diversificare a Schintbutilor internationale. Q a doua etapa, situatd in intervalul 1982-1989, este caracterizatd print-o tendingS deserescitoare a sosirilor de turigti sirlini $i corespunde unei peridade de evolu contradictrii in economia roménéascé, de incetinire a ritmurilor de crestere si de o politica de relativa izolare pe plan international. Dup& evenimentele din 1989 se poate vorbi de o nova er& in tursmul roméinest; politica de deschidere intemationalé, tranzitia spre o economie de pia, eforturile de integrare europeans ou rolansat circulafia turistick; au fost reluate Tegiturile tradiionale cu parteneri europeni (Germania, firile nordice, Israel), s-au onturat noi zone de emisie (din Extremul Orient). in noile conditi, sosirile de turisti au evolust de la 4.850 mii in 1989 la 6.532 mii in 1990; aceastt politic, nésustinut {inside transformiri piofunde in economia roméneascé, de o baz material8 turist adecvati si/sau de servicii de calitate etc., mu a favorizat o crestere semnificativa si de ddurati a sosiilor de turgti. Ca urmare, numérul lor a continvat si scéd8 pnd in 2002 (vezi tabelul 2.7), rai 12000 ° 1965 19701875. 1980 1985. 18001995 2000 2005 Fig, 2.4. Evolujia comparativa a sosirlor si plectsilor de turisti fn si din Roménia, Acrastl evolufie s-a reflect gi in locul ocupat de Roménia in ierarhia firilor receptoare si implicit in cota de pial definutt‘Astfel, de la un loc fn primele 15 tari a Dincnsiunilefeiomenul twristié tivistice ale lumii gi o got de pith de circa 2,5% inreistrate in 1981, in prezent, cota de pag ested 0,8% gi Romina 6 situeazl abia pe locul 40 in frarhia mondial gn primele 20 de fri receptoaré de trig din Europa. ; sale EM vo Pabielul ar, 2.7. Evolujiasosirilor de turigt strani in Romfnia (Qa punetele de frontier) " ‘Anil, | Sositide turisti | Dinamica | Ritmmediu anual pe] .Cota de piaga . » perioade de 5 ani get 1966 | 2s |! 7 mal 1970 |, :21289 *100,0 29,1 [1.38 197s | 3,736 163,2 102. 188 1980 67a fo 294s— f= 1985 a7 9) 085+ 1990 6532 285,4 1995 sags 8 | P2379) 2000 5.264 3300 J" ° 2001. | 4.938 23,7 2002} 4.794 + 209,4 2003, |}! "5.595 “24a 2o04:| 6,600, 2s | 388.3 ud rim pe una . * eee Suma: Sts! MT; Statist WTO; INS, Amaral sais al Romani, 200; INS, Buletin de informare statstcd nt. 4/2004; DE menfioiat ci iformmafilé analizate se refer8:la indicatoril ysosiré de turigtt in punctele de frontiera”. O cercetare de profuncime, utilizénd indieatori-ca , turisti Stréini in spafile de cazare” sau ,,incasari din turismul international” relevé, cu si mai multé pregnanfi, invotufile din turismul romanesc, decalajul, in acest,domenit, inte yara noastré si prile ou vocafie turstic, europene si/sau_yecing. De. exemplu, raportul dintre sostile de turgti in punctele de frontier’ si turisti stsini in spatile de cazare este.de.5-6/1 si a cunoscut o tendinfi descrescatoare (vezi, tabelul 2.8.); de asemeneé, incasirile din ‘turismul intemafional al Romaniei, de otdiiul a 5-600 nilioane USD, sunt modeste in comparafie cu cele inregistrate de fri cu un potential turistic apropiat.Rodica Minciu—~ Economia turismulut Tabelul ne. 2.8. Evolufin comparativi a sosiriior de turigtistrini la punctele de frontierd sia "" celor inrégistrat! in spatilie de cazare ‘Turisti straini in i Ani spate decazare | Pingmieh | Ponders . : = mii - : 1980 6.742 100,0 1.196 100,0 17,7 1985 4.772 708 1,598 133,6 33,5 1990 6.532 | 96,9 1.432" 19,7 21,9 to9s | Saas 07 "8 so | 141 2000 5.264 BL 867 72,5 16,5 oor} 4958 a ais 65 | 183 2002 4.794 mL 999 — 20,8 2003 5.595 83,0 1.105 92,4 19,7" 2004 6.600 97,9 1.359 13,6. 20,6. Sursa: caleulat dup&: INS,- Anuarul statistic al, Roméniei, 2003,.INS, Buletin. de informare statistica, wr.4/2004. ! i Din punctul de vedere al distribufiel spasiale, fluxul turistic receptor cunoaste 0 concentrare puternica. Astfel, la nivelul ultimilor ani, peste 95% din sosirile de turisti strdini au fost de provenienjs europeans, 3/5 din total revenind firilor veciné. Un ‘numér redus de {ari ~ Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Iugoslavia, Polonia, Turia, Germania, concentreazi o, mare parte a emisiei turistice. spre Rominia (veri tabelul 2.9 si fig. 2.5). Aceastt situaie se explict prin distanfele relativ mici intre firile de origine a turigtilor i Romania, prin existenfa nor acorduri de liberalizare gradualé a citcblatiei, prin simifitudini de limbs, culturd gi istorie, prin tradiie — 0 bund perioada de timp erau promovate doar destinafile aparjinénd spatiului est-european, * "Tabelul nr: 2.9; Distributia sosirilor de turigti strdini in Romania, dupa zond/tara de origine ‘Continental Ponderea %: “ABica 025-5 ‘America de Nord gi de Sud ae : Asia 2 21 i Australia, Oceania gi alte teritorii 0, Europa 95,5 . ‘Sursa: caleilat dupa INS, Tirismul international ial Roméniei th aril 2004. Dimensiunilefenomenuld turistic \ Lue ae sosirilor de turisti ste¥ini pe principalele fri de provenient,

You might also like

• Mutatii in Mediul Rural Contemporan

  

  Document30 pages

  Mutatii in Mediul Rural Contemporan

  Elena Dinu

  No ratings yet
• Predare An Iv

  

  Document1 page

  Predare An Iv

  Elena Dinu

  No ratings yet
• Turism Crestere Economica

  

  Document9 pages

  Turism Crestere Economica

  Elena Dinu

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Compl Moieciu

  

  Document4 pages

  Compl Moieciu

  Elena Dinu

  No ratings yet
• Bran Workshop Report 2005 PDF

  

  Document32 pages

  Bran Workshop Report 2005 PDF

  Elena Dinu

  No ratings yet
• Ianculescu&co - Managementul Mediului

  

  Document40 pages

  Ianculescu&co - Managementul Mediului

  Elena Dinu

  No ratings yet