Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Lege372 PDF

    Uploaded by

    Cioabla Bogdan
    13 views7 pages

    Original Title

    lege372.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views7 pages

    Lege372 PDF

    Uploaded by

    Cioabla Bogdan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA|, Nr. 451/23.VIL2013 REPUBLICARI LEGEA Nr.372/2005*) privind performanta energetica a cladirilor CAPITOLUL! Dispozitii generale ‘Art 1. — (1) Scopul prezentei ogi este promovarea masurlor pontru cresterea performantei anergotice a cladiilor, inandu-se cont de conditile climatice exterioare si de amplasament, de Cerinjele de confor interior, de nivel optim, din punct de vedere al costurilor al cerinfelor de performanfa energetica, precum §1 Pentru ameiiorarea aspectului urbanistic a localtatlor. (2) Cresterea performantei energetice @ claditlor prin prolectarea nollor clair cu consumuri reduse de energie $I prin reabiltarea termica a cladiflor existente, precum gi informarea, Ccorecté a proprietarlor!administratarilor cladirlor prin certficatul de performanta energetica, reprezinta actiun’ de interes public major gi general in contextul economisini energiei in cli, al Imbunatajiri cadrului urban construit si al protectie! medial ‘Att. 2. — Prozenta lage stabiloste condi cu privire la a) cacrul general al_metocologiei ‘de calcul privind porformanja energetica a cladiilor si a unitatlor acestora; ») aplicarea cerinfelor minime de performanta energetica la laditile noi sia noile unital ale acestora ©) aplicarea cerintelor minime de performanta energetic la cladirle existente, unitaile de cladire si elementele care alcatuiesc anvelopa ciidini supuse unor lucrari de renovare majora, precum si in cazul instatari/inlocuiridmodemizari sistemelor tehnice ale clidiior 4d) cortficarea energetica a cladirilor sia unitajlor acestora: €) inspectia sistemelor de incalzire si a sistemelor de climatizare din clad: f) sistemul de control al certificatelor de_performanta energetica, al rapoartelor de audit energetic, precum si al rapoartelor de inspectie a sistemelor tehnice ale ciadiior CAPITOLUL I Defi Act. 3.—Termenii gl expresille utlizate In cuprinsul prezentel legi au urmatoru!inteles: 1. clédire — ansamblu de spaji cu functiuni precizate, delimtat de elementele de constructie care alcatuiesc anvelopa clair, inclusiv instalaileaferente acesteia, in care energia este ulilizata pentru asiqurarea confortulul interior; 2. performanta energeticd a cladiri — energia efectiv consumati sau estimata pentru a rispunde necesitajilr legate de utlizarea normal a clair, necesita care includ in principal ‘nealzirea, prepararea apei calde de consum, rcirea, ventilarea 1 luminatul. Performanta energetica a cladiri se determina Conform unei metodologii de calcul gi se exprima prin unul sau ‘mai mult indicator numerici care se calculeazé luandu-se in considerare izolatia termica, caracterstcile tehnice ale cladiri 1 instalatilor, proiectarea si amplasarea cladini in raport cu factorii climatici exterior, expunerea la soare si influonta claditlr Invecinate, sursele propri de producere a energiei s| all factor, inclusiv climatul interior al clairi, care influenjeaza necesarul de energio; 3, cerificat de performan(a energeticd @ clad — document elaborat conform metodologie! de caleul al performantel de gente Saver 14/2008 pried unete su are ‘probe pn Legear. 2407201, puoleata‘h Mentor Otel energetice a cladirilor, prin care este indicata performanta energetica a unei cladiri sau a unei unitati de cladive si care cuprinde date cu privire la consumurile de energie in oladir § care, dupa caz, poate fi insotit de recomandéri de reducere a acestora; 4, cogeneraro — producerea simultana, In acelasi proces, a tenergiel termice ¢1@ energiel electrice sau a energiel mecarice; 5. sistem de climatizare — combinalie a tuturor componentelor necesare asigurari unei forme de tratare a aerulu interior, prin care temperatura este controlata sau poate i coborata, dupa eaz, In combinatie cu controlul ventilari, uma si puritati aeruui; 6, cazan—ansamblu format din corpul cazanului sl arzator, destinat sa transmita apel caldura degaiata prin arderea unu! combustibil; 7. putere termicé nominal — puterea termicd maxima a unui echipament, exprimata in kW, specificaté gi garantata de produesitor, care poate fifurnizata in timpul exploatarli continue, Fespectandu-se randamentele nominale specificate de pproducator 8. pompa de caldura — mecanism, dispozitiv sau inslalaie care transfera caldura din mediul natural — aer, apa sausol — care cladire sau catre instalatil industrial, inversénd fluxul natural al céiduri, asfel Incat sa circule de la o temperatu'é mai ‘scazuta spre una mai ridicata, In cazul pompelor de caldur& reversibile, aoestea pot transfera caldura din ciadre catre mediul natural; ‘3. renovare major — lueréri efectuate la anvelopa clad sg'sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale caror costuri depasesc 25% din valoarea de impozitare a cladil, exclusiv valoarea terenului pe care este situaté clidirea; 10. trigenerare — producere simultand, in acelasi proces, a energie termice, energjel electric i rigulu; “1. unitate a claicini — o zondio parte a unei cladir, un etal ‘sau un apartament cint-o cle, care este conceputalconceput ‘sau modificata/modificat pentru a f utlizata/utiizat separat 12. sistom tehnic al cfadini — totalitate a echipamentelor tehnice ale unei cladiri sau ale unel unital de clédire destinate pentru incalzie, rice, ventilare, apa calda de consum, limminat ‘Sau pentru o combinatie a acestora; 13. anvelopa cladii— totalitate a elementelor de constuctie pperimetrale care delimiteaza spatiul interior al unei cladiri de ‘medi exterior 14. element al claciii — element al anvelopei clad sau un sistem tehnic al acesteia; 15, claire cu consum de energie aproape egal cu zero — cladire cu o performanta energetica foarte ridicata, lo care neceserul de energie din surse conventionale este aproape egal cu zero sau este foarte scézut si este acopert, in cea ma mare ‘masura, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsd la fata looului sau in apropiere; 16. incalzire centralizata sau race centralizata — distribute a energie termice, sub forma de abur, apa fierbinte sau lchide racite, de la o sursa de producere centralizata — centrala electrica de termoficare, cenlrala termica de zona/ovartal sau ppunet termic — prin intermedul unei relele, catre mai multe in ere at VI dn Lege ry. 158/2013 pei reiicaea compere Legir. 3722008 rv perfermana energetic eo, sn Montorl Ofcal sl Ronne:Parea vr. 283 in 20 ra20°9, dtnau-e tecelaro nous nareotare Llogea re 37212008 a fost otal n Morfonl Ofeial al Romarei Pare, r.1. 144 dr 18 docorare 2005, aru elore pul ora fox: mies pin Ordonania ‘tdi decerare 207% MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA|, Nr. 451/23.VIL2013 " cladiri sau locafi, in vederea utlizari sale pentru incdlzire sau racire fn ela 17. energie primara — energie rezultala din sursele de energie regenerabile gi neregenerabile, care nu a fost supusa niciunui proces de conversie sau transformare; 18. energie an surse regenerabile — energie obtinuta din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliand, solara, aerotermald, geotermala, hidrotermala si energia oceanelor, fenergia hidraulica, biomasa, gazul de fermentare a degeurior. denumit $i gaz de depozit, si gazul de fermentare a némolurlor din instalatile de epurare a apelor uzate si biogaz; 19, clddire oxistonta — cladire la care s-a ofectuat receptia la terminarea lucrarlor, inclusiv clédirea alata in exoloatare Tnainte de data intrarii in vigoare a Hotaréri Guvernulal nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receplie a lucrarlor de construct si instalafii aferente acestora, cu modificarie gi completarie ulterioar; 20. nivel optim din punct de vedere al costurilor — rivel de performanta energetica ce determina cel mai redus cost pe durata normata de funcfionare rmasé, unde costul cel mai Tedus este determinat tinandu-se seama de costurile de investitie legate de creslerea performantei energetice a claditi, de costurile de intratinere si exploalara, de categoria clédini, dupa caz, iar durata normata de functionare rémasa a cladii se roford la durata de viata estimata ramasa a unei clégin sau a unui element al acesteia gi pentru are cerinjele de performana energetica sunt stabilte fle pentru cladirea in ansamblu, fle Pentru elementele cladini. Nivelul optim din punct de vedere al Costunlor se situeaza in intervalul nivelunilor de performanga in care analiza cost-beneficiu calculaté pe durata normata de functionare este pozitiva. Calculul nivelulul optim din punct de vedere al costurior se efectueaza pe baza cadrului metodologic ‘comparatiy, aplicat in funcie de condiile generale, exprimate in parametri, prevazute de reglementdrile tehnice specifice claditor 21, audit energetic al cladiri — totalitate a activitatilor sspecifice prin care se obtin date corespunzatoare despre profilul consumiului energetic existent al unei cdir/unitati de cladire si dupa caz, de identificare si de cuaniificare a oportunitatilor rentabile de economrsire a energiei prin identificarea soluilor de crestere a performante! energetice, de cuantiicare a economilor de energie si de evaluare a eficientei economice @ solutilor propuse cu estimarea costurilor si a duratei de recuperare a investiiel, precum si de elaborare a raportului de audit energetic; 22, raport de audit energetic — document elaborat in urma dosfagurai activitaii de audit energetic al clédii, care contine desererea modului in care a fost efectuat aucitul energetic, 2 Drincipalelor caracterstic termice si energetice ale clidiri/uniii de claire si, acolo unde este cazul, a masurlor propuse pentru cresterea performantel energatice a cladirifunitati de cladire gi instalatilorinterioare aferenta acesteia, precum a principalelor concluzi referitoare la eficienta economica a aplicarii masuriot propuse gi durata de recuperare a investite 23. auditor energetic pentru cladiri — persdand fzies atestata de Ministerul Dezvoltaii Regionale si Administratici Publice, in conformitale cu prevederie legale in vigoare, care are dreptul sa realzeze auditul energetic pentru clacin/unitat de cladire gi sa intocmeasca cerificatul de performanta energetica $1 raportul de audit energetic. Auditorul energetic pentru clic este specialistul care Tsi desfagoara activitatea ca persoana fizica autorizata sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederior legale in vigoare; in and 2007 a fost emis Ora so clea pertrmanel energie a ci ‘conpletae uleroare 24, expert tehnic atestat — persoand fizica alestala de Ministerul Dezvoltari Regionale si Administratei Publice potrivit prevederilor Legi nr. 10/1895 privind caltatea in constructi, cu ‘modificarie uterioare, pentru specialtatea instalafi de incalzite- climatizare, in conformitate cu reglementarea tehnic& ‘indrumator pentru atestarea tehnico-profesionala a Specialislor cu actvitate in construct", aprobata prin Ordinul Iministrului Wucranior publice, transporturilor si locuinte: ‘nr. 777/2003, cu moditicarle si complelsile ulterioare. Expertul tehnic atestat este specialstul care are dreptul sa realizeze Inspectil, din punct de vedere energetic, ale sistemelor de incalvire sisau de climatizare gi sa Intocmeasca rapoarte de Inspectie pentru acestea. Experi tehnic atestat ig desfasoara activtatea ca persoana fizicd autorizata sau ca argajat al unor persoane juridice, conform prevederilor egale th vigoare: 25. clair de intores si utiltate public’ — cladiri existente, ce cuprind spati in care so destagoara actvitali In domenii de interes public general s’sau comunitar si social si care implic& prezenta publicului, temporar sau permanent, in aria total expusa CAPITOLUL I Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor ‘Art. 4. — (1) in termen de 12 luni de ta data publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, @ prezente legi Ministerul_ Dezvoltari Regionale si Administratioi Publice elaboreaza si aproba, prin ordin al ministrulul, reglementarea*) tehnica privind metodologia de calcul al performantel energetice a cladinlor, denumité in continuare metodologie. (2) Metodologia cuprinde, in principal, urmatoarele elonente: 8) caractersticletermotehnice ale elementelor oe alcatulese envelopa cladir, compartimentareainterioard, inclusiv etangeltatea la aer ») instaatile de Tncalzire gi de alimentare cu apa calla de cconsum, inclusiv caracteristiclle In ceea ce priveste izolarea acestora; ¢) instalatia de climatizareconditionare a aerulul 4) instalaia de ventilare mecanics; 9) instalatia de iluminat integrata 2 clédiri, in principal ssectorul nerezidential 1) pozitia $i orientarea cladinlor, inclusiv parametti clmatic exterior, 4) sistemele solare pasive si de protect solara; h) ventilarea naturale; i) conditite de climat interior, inclusiv cole provaizute prin proiect j) aporturile interne de caldurs (3) Metodologia cuprinde, dupa caz, si alte elemente, in situafia in care influenta acestora asupra performantei energetice a clddirlor este relevant, precum: 4) sistome solare active si alte sisteme de Incalzire, irclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabils ») electricitate produsa prin cogenerare, 2) centrale de incalzie si de rdcire de cartier sau de bloc; 4) utlizarea luminii naturale, (4) In aplicarea cacrutul metodotogic comparatv de calcul al rivalurtor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerintelor mminime de performanta energetica pentru cladir, elaborat de catre Comisia Europeana, prin metodologie se stabilesc Condile generale, exprimate in paramettii najional. (8) Datele si ipotezele utilizate pentru calculul nivelurtor coptime, din punctual de vedere al costurlor, ale cerinfelor minime instru transport, consis :uemuln. 1572007 pet aprebarea reglemetaiterice Metodoogle 3 pubkeat in Hostorl Oeil al Rar, Pata re. 126 91 126° din 21 ebrtie 2007, cy mode $i 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA|, Nr. 451/23.VIL2013 de performanta energetic’, precum 5i rezultatele acestora, se inelud th planurile nationale de efcienta energetic si se transmit Comisiel Europene de cétre Ministerul Dezvotterli Regionale gi ‘Administrajie! Publice, la intervale care nu depagesc 5 ani Primul raport se transmite pana la 30 iunie 2014. Art. 5. — Porformanta enorgetica a cladir/unitati de cladiro este exprimata, In principal, prin urmatorii indicator’ de performanta: a) clasa enorgoticas ) consumul total specific de energie: ©) indicele de emisi echivalent CO, CAPITOLULIV Corinjele de performanta energetica a c ‘Act. 6. — (1) Prin metodologie se stabilesc cerinjele minime de performanta energetica a cladirlor, denumite in continuare cerinte, si se aplica diferentiat pentru diferte categori de clad, alat pentru cladirile noi, ct si pentru claditle existente, dupa cum urmeazés 2) locuinte unifamilale; ») blocuri de locuinte;, ©) birour 4) clair de tavatamant; ) spitale: ‘)hotelun gi restaurante; 49) constructii destinate actvitijlor sportve h) ola pentru servicii de comert i) alte tiour de cladiri consumatoare de energie. (2) Cerinfele stabilte in metodologie fin seama de conditile ‘generale de cimat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzatoare, condifile locale, destinatia data in proiect si vechimea cladii (G) Cerinjele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari do 5 ani, $i se actualizeaza ori de cate ori este necesar pentru a reflecta progresultehnic in sectorul constructilor. ‘Art. 7. — Gerinfele stabilte in metodologie nu se aplicé urmatoarelor categorii de cladin: 2) cladii si monumente protejate care fe fac parte din zone construte protejate, conform legii, fle au valoare arhitecturala sau istoried deosebitd, cérora, daca li sar aplica cerin\ele,lis-at modifica in mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior; ) cladir utiizate ca lacaguri de cult sau pentru alte activitti cu caracterreligios: ) cladini provizorii prevazute a futlizate pe perioade de pana la 2 ani, din zone industriale, ateliere i cladin nerezidentiale din domeniul agricol care necesité un consum redus de energie; 4d) cladiri rezidentiale care sunt destinate a fi utlizate mai putin de 4 luni pe an; «), clin independente, cu 0 suprafaa uta mai mich de 50m CAPITOLULV Cladiri noi An. 8, — La claditile noi se respecta cerinfele stabilte in metodologie ‘Art. 9. — (1) Pentru cladirle noi/ansamblurile de cladiri prevazute la art. 14 alin. (2), prin certficatul de urbanism emis, de autoritaile administatel publice localejudetene competente, In vederea obfineri in condiile egl, a autorizaiei de construire pentru clédiri, pe langa oblgativitatea respectarii cerintelor mminime de pertormanta energetics, se va solicita inlocmirea unui stuci privind posibiltatea utlizari unor sisteme altermative de eficienta rdicata, in furctie de fezabiltalea acestora din punct de vedere tehnic, economic si al mediului inconjurator. (2) Aceste sisteme altemative pot fi a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie: b) de cogenerarettrigenerare: ©} centralzate de Incalzira sau de racire ori de bloc: ) pompe de caldura @) schimbatoare de caldura sol-aer, #) recuperatoare de caldura ) Studiul prevazut la alin. (1) se elaboreaza de proiectant sieste parte componenta a studiului de fezabilate, (4) Studiul cu privre la posibiltatea utilizar sistemelor altematve prevazute Ia alin. (2) poate fi efectuat pent o cladire sau pentru grupuri de cladinisimilare din aceeasi localitate Pent sistemele centralzate de Incalzire gi racire, studlul poate fi efectuat pentru toate cladirle racordate la acelagi sistem, CAPITOLUL VI Cladiri existente Ast 10, —(1) La oldie oxistonte la care se oxecuta lucra de renovare majord, performanta energetica a acestora sau a unitailor de clidire ce fac obiectul renova trebuie imbunatalt, pentru a satisface cerinfele stabilte in metadologie, In masura In care acest lueru este posibil din punct de vedere tahnic, functional gi economic. 2) Documentatia tehnic’ elaboraté pentru autorizarea lucratilor de interventie pentru renovarea majora dezvotta _masurile prevzute in raportul de audit energetic. (3) In cazul_ renovanimajore a _clatirilor, proprietariadministratori' acestora pot monta_ sisteme alternative de producere a energiel prevazute la art. 9 aln. (2), {in méisura in care prin auditul energetic al cladir se stablleste Cc acest lucru este posioi din punct de vedere tehnic, functional si economic: ‘Att. 11. — Cerinjole se aplicé clddiii sau unitatii de claire renovate, tn soopul cresteri performantel energotice globale & ladin CAPITOLUL VII Sistemele tehnice ale cladirilor ‘Ast, 12. — (1) Tn cazul cladirlor noi, precum gi in eazul renovatli majore @ clédiior existonte, se respect corinjele referitoare la sistemele tehnice ale clédinlor prevazute in reglementanio tennice spectice, In vigoare Ia data Intec proiectelor, cu privre la instalarea corecta, dimensionarea, Feglarea $i controlul sistemelor tehnice gi vizeaza cel putin Urmatoarsle: '2) sistemele de incatzire; ») sistomele de preparare a apei calde de consum; ©) sistemele de cimatizarefcondiionare a aeruui 4) sistomele de ventiare de mari dimensiuni )0.combinate a acestor sisteme. (2) Cerintele se aplica In masura In caro, prin proiect. se stabileste ca acest Iucru este posioil din punct de vedere tonic, functional §| economic. ‘Af. 13. In ca2ul cadior noi, procum si in cazul renova ‘major a cadinior existent, proprietari/administratoiciditior pot sata In conaiile fegi, montarea unor sisteme Intengente e contorizare, sau, dupa caz, instalarea unor sisteme de control active, precum sisterele de automalizare, cortrl sisau monitorizare, care vizeaza economia de energie. ‘CAPITOLUL Vill Cladiri al cdror consum de energie ‘este aproape egal cu zero At. 14. — (1) Cladile nol, pentru care receptia la terminarea luerarlor se efectueaza tncepaind cu 31 decembrle 2020, vor fi MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 451/23.VIL2013 13 lair al caror consum de energie din surse conventionale este aproape egal cu zero, (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), claditle not din propristatea/adininistrarea autoritatilor administratie! puvice care urmeaza sa fie receptionate dup 31 decembrie 2018 vor fi clidii al caror consum de energie din surse conventionale este aproape egal cu zero. (3) Nivelul necesarului de energie pentru cladirile al caror consum de energie din surse conventionale este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileste prin raglamentari tehnice, diferentiat pe zone cu potential de energie din surse regenerabile, $i se actualzeazé Periodic, in functie de progresultehnic. (4) Ministerul Dezvoltari Regionale si Administratiei Publice, in calitate de autoritate in domeniul cresterii performantei energetice a cladirlor, initiaza planuri nationale de crestere a numarului de cladir al cdror consum de energie din surse conventionale este aproape egal cu zero, in care pot f incluse obiectve diferentiate In funclie de categorile cladirior prevazute la ar, 6 alin. (1), (6) Planurile nationale prevazute la alin. (4) se inijaz’ pe baza planurilor locale de masuri priortare, elaborate de catre autoritaile administrate publice locale si transmise anual Ministerului Dezvoltii Regionale si Administratiei Publice. ‘Ac. 15. — Prevederile art. 14 se aplicé in masura tn care investiile respective se justiicd din punct de vedere tehnico economic, in baza analizei de rentabilitate pe durata normald de functionare a clacini CAPITOLULIX Stimulente financiare Ar. 16. — In scopul cresteri performantei energetice a cladror gi al tranziil cdtre cir al ciror consum de energie din surse conventionale este aproape egal cu zero, Ministerul Dezvoltarii Regionale gi Administraje! Publice, in caltatea acestuia de auiortate competent @ administraliei publice centrale, inijaza acte normative prin care promoveaza masuri care au in vedere, in principal a) utlizarea adecvata a fondurilor structurale in vederea testi eficienel energetice cdr, in special a locuintelor: b) utlizarea eficienté a fondurilor atrase de la institupi financiare publics: ) coordonarea ullizarifondurlor dela Uniunea Europeana

    You might also like