Cuprins Preambul confesiv sone a ae at) L.Propunere ore rnsnennn n Punetul de plecare iutealé si pe sérit Prezenta versal. Ambiguitatea. Punctul de incident a uni a sau maxima inchidere si maxima deschide experienfei in discutie. Exemple... Alte exemple de experienge cu o dous fefe si cu rol de ...interfatd. Note IL Experienta revelatoare. De-scriere fenomenologicd «0.01.00... 29 si nume - Tema inapoi la proustianismul celal. experientei3. Timpul bataillean, proustianismul timpului bataillean $i timpul experientei revelatoare — Celalalt versant al experientei si timpului: versantul negativ. Hors concours, fuori gioco: Hegel, Heidegger. Bataille si experientele negative ca experiente revelatoare Addenda la de-scrierea experien| 133 Alte dezv le. Pateu precizar, poa Coneluzii/Imp| Note 1Vs in toe de postfata . 161 Opera ca. trup, experienja revelatoare, canonul, valearea esteticd $i ethosul european ‘Trei dialoguri italiene pe teme fixe cu profesorii Antonio Spadaro Preambul confesiv aceasti parte a fost proiectata ca 0 simp introducer Ia lucrare, de 20-30 de pagini,s& zicem, in care, sub ttlul De- fel revelatoare, intenjionam sa 10 manierS oare- indicate in titlu, descrierea fenomenologicd 9i de(a)-scrierea sau (trans)scrierea ip de discurs decit cel in scam tematizaté de scritori: discursul despre. Ca so descriu, trebuia 15 5 radical puritates originard, cea a experienjei ca atare, Despre aceste oper: presupuneam c4 vor putea fi facute pe scurt yi in viteza, Das, in pofida partea cu pricina a tezei s-a dezvoltat, odaté lucrul inceput, i mentale nescontate, cumva de la sine, pind la dimensiu intreags lucrare de doctorat (o asemenea masurd, descrierea fenomei jupd unii chiar teoria a ceea ce, virutea le acestui uae, ca uyeam sti md mai picath din cer,putere genetics. mologic, de I la radix, retrospectivd a acestei dilatiri exasperante a tex ca si experienja lucru, $1 poate c& forja ecoului ei subiect ei personale. in orice caz, pe mai veche, din adolescent, a cérei formulare interoy de randament, ca mine! ~ iream sd rhiese ca sub 0 presiune intericar& finut& multa vreme, mult prea mult, sub capac, care-si avea,fireste, motivul ei Si el jinea de ceea ce as putea i cuvinte ~ ce-i drept, foarte umflate — , nu avusesem curajul, ins’, dupa cum crezusem, suficient&, desi mocnise in capul meu aproape doud decei © ordine de discurs coerenté $i const i astfel de incercéri degraba n-ar exista aga ceva"? A\ “(cum de exista oameni care pot serie poeme sau picta tablouri minunate iui?” Sau: ,ce se afla, dincolo de tehnic ‘dupa fi invajate de la ra, deci, vorba de 0 preocupare _creatoare iesite din comun?” $i ar mai fi urmat doar si mi i prea c& se aga: pe ce fel de experienta speciala se bazeazd m: insisi originea subiectiva, in chiar 2, apoi: din punctul de plecare subiectiv si pre-formal, fine: care este substanja originard, Jnsusi, al operei literare si de arta, dar lor ? ~ si, daca n-ar fi fost prea devreme, s8-mi rispund, fn sensul etimologic, de la sub- originar, anume, experienta revelatoare, Sub acest nume, ea mA preocupase con: ¢ experienta revelatoare, ea cu Viaja ca 0 prada a fost cruciala pentru mine, dar gi, chia, al je a memorialului Viafa ca 0 prada (Ed. Cartea Romaneasc4, 1979), dedicat de Marin Preda experientei sale existentiale decisive, dar §i creatoare totodat indu-se, adic8, in nisus formativus pentru partea major a operei sal Lectura acestei cri cronici reprezinta si moment pe ocolite. Ag putea chiar mai mult decit eu de ea. $i totus moment doctoral, nu avusesem cura) fac descrierea fenomenologica pe- de doamne-ajuta, dindu-i aga cum am spus, pi sau mai degrabi aminam sine die, ii . -0 pun intr-o ordine de discurs mai at gi coerent&. Ba nici dupa ce, pe ineaja de toamnd, plimbindu-ma (pentru care am fost spi pe str cipala din Oradea, revelatoare e, vorba lui Preda din Viaja ca o pradi acestui episod in cartea mea Mircea Zaci Limes, 2005, pp. 171-173) ~ n-am purees c& nu eram pregitit st peri De-serierea expriene!reelatoare elt fram sever ita patologicului, iar de aceastd inhibitie nu voi si pat din Roma, unde m ~ episod biografic a, viaja si opera. Pe-atunci, credeam aparjine doar unor anus Rebreanu, Nietzsche, Descartes sau Pea despre each era universal spin se cal i imelecra, dr ii 8 pind in contemporan calizat c& e un fenomen generalizabil la ce, ba chiar, post, la intreaga creat plus, urmarind-o, am sesizat, cum, de altfel, am (pre)simjit-o de la bun inceput si cum ma voi convinge eu $i fundamental diferitd de restul experientelor din biografi rucit era singura cu ade. activa, avind am depeizat §1 capital pentru mine, insa despre care nu e locul s8 glosse7 aici ° cs(Cérora le mulfumesc ined o data pentru efortul lor sub forma de carte, exact asa cum au f inceputul rindurilor de fafa, pentru lucr ind ca pe document dup scrierea tezei, cind au 2003). De ce ar fi ins pe care nu aveam cum imativ spus, 0 astfel de con deoarece, pe vremea elabord Iasi, Ed. Polirom), apoi, Addenda \ucrarii de doctorat, experienja revelatoare € si ea un ,fenomen saturat”, s& zicem, al saselea, de tipul celor cinci descrise de Marion, dar pe care el nu-l cunoaste (considerind 4 intregul cimp al fenomenalitifii saturate este fine, mai presus de orice, pentru cd distania gi intimplator ‘mod mai mult decit surprinzator, aproape uluitor, pind, pe alocuri, la nivel terminologic. Or, aga ceva cere confruntarea, Motto: Res ardus verus novis auctoritatem, ‘obscuris lucem, fas Sider, omnibus ver novitatem dare, foletisnitorem, gratiam, dubiis turam et naturae Pliniu cel Batrin I. Propunere Punctul de plecare on sau experienfa existential ca punct de plecare ddescris de Georges Poulet in Introducerea la cel de-a ‘supra timpului uman. Se apropie in sensu c& se referd la acelagi tip de fundamental subiectiva, are aceeasi functie generativa si cam aceleasi caracteristici fenomenologice care-i conferé identitatea specific’, aya cum se va vedea. Se despart ie le point de départ in sensul c&, asa cum sugereaZa din formuta de fay), punctul de plecare ontic , raid efect fau cu vreo transcendenf& si nu doar experienja sa subiectivé cu timpul si Spajul, cum se-ntimpla in cazul celui pouletian 2). Ce-i rept, ca experienté a creator, punctul de plecare ontic existé si se manifesté mer wuletian, dar in cazul lui accentul nu cade atit pe cal it pe experienta ca atare, de orice fel ar fi ea. Desi n-o Geloc — pe cea dint, cercetarea de fafa isi va situa degrabs dinspre cea de-a doua, Aceasta priorizare, a $i cu teor rice pe acela de a putea diferitelor epoci E a mai Fel a experienfei in raport cu specificul timpuli general, areculturale asupra timpului si de a put experienta in stare genuind a subiectu de a nu lisa s8 se-nfeleag’, cum las Poul cexperienta cu timpul poate con: | —de realitatea subiectiva inf discutie. Dar atura si cultura europeand — ea zat ori doar traita ined in fi cdutatd programat de-a avea nume, chiar din ant deja mentionat, Introducerea citat&, c& num: inde aria de cuprindere — leplineste anumite conditit (ce vor fi degajate pe parcursul propuner experientl poate deveni punct de plecare genet experientei umane, ca gi, in stirs , poate, mac: plus de coneretete si de ordine discursului de fata — de a e abstractismul, discriminind it enfei, nediferen utea descrie, dintre ele, specific ca matrice ingloganta, ca paradigms descrip. izeazA sub numele de ie ~ sub dowd aspecte concrete. Sau pe doi versanfi: unul, sii carte special8, Vira nova, experienta ce con: . daca-I descriem dinspre partea radical pozitiva, pozitiva la capodoperei sal. ' radicind, a experientei, iar altul bataillean, daci-l descriem dinspre partea ei Insi cea ce n-au sesizat nici antici gi nici chiar modemit radical negativa, meonticd, avind, si unul, si celalalt, cum se va vedea mult mai eventual sporadic si fird vlagé, ori fard insistena cuvenita ~ este functia ei incolo, un caracter proustian universal creativa, universal gen Dar ce anume acoperd notiunea, deocamdata tehnica, de punct de plecare existential sau ontic? intr-o prima instanta, este vorba de o realitate subiectiva de exceptie, rara, survenind wf trate de discontinuitate ale cursului ot ie punctul de plecare al = decit biografiei subiectului creator} E vorba, de fapt, de o experienta interioari rad diferita de oricare alta si care se petrece intr-un moment radical diferit de oricare altul: obiectiv sau subiectiv. foarte pe scurt, este vorba de 0 experienta — substan a substantial gi claritateinechivalenta, fenomenul experi plecare ontic al operei, pe care Bachelard si Bataille l-au redescris mergind ins, 0 fiecare cu 0 radicalitate apo: in doua di ivergente, de fapt, simetric 7 td de teore $i speculaie opuse, cum se va vedea. lat trei autori ~ ba, cu Poulet, chiar patra ~ pe care ‘ secobli al Xitlea) @ ‘obiectul propunerii de fat8 si i-a apropriat gi 4, cumva, sd se depaseascd (simili-hegel descriere sinteticd, aparent imposi \ Recurs Ia i Acestea sint numai citeva exemple, printre destule altele, de autori moderni care s-au ocupat ~ dindu-i nume diferite sau nenumind-o cumva anume ‘complet sincera i fara perdea. Since Dunmezese de Aeptul zoroitcare si chiar imaginabid pen epoca sa. ma aes if ce priveste relatia cu Dumnezeu, pe care-! pune pe 0 pozite inferioaré iubitulut In (Dumnezeu stie) - afirma ea in Epistola IV - mi-e teams mai i dorese 8+} tie decit ie — la iufela si pe sarite: modernii, anticii si medievalii Ddemi n-au prea finut seama de faptul e& ~ indiferent de conc ce §i de cele asupra timpului gi lumii ~ gi alii o vor fit naintea lor gi cam la fel ea eit cel pufin in momentul de declansare, experiengele fundamentale nu prea fin cont de conceptii. De ideologii. " 7 Prezenta universali Ast \ sprprindusig ca pe un bun personal, ei i-au ignorat prezenta mai e firese, gi i, cea ce nu chiar deloc) nu s-au aventurat prea departe — generalizante — in afara modernit sith practica analzei, aproape intreaga oper& criicd jcu abordeaza literatura modema si contemporand din perspectiva fecum $i proble derivate din ea. In aceasté Georges Poulet, nu € la fel de consecvent ca el catentei de numie, rezultetele analizeor sale dedicate activitSti spirtului creator, de-0 important’ exceptionaia (ag zice, pe plan mondial), nu gi-au putut g&si locul in discuta din zona descxiptiva a propuneri de f2t8. Dar, fregte, vor fi invocate freevent in cea apicatia, dupa cum $i merit cu asupra de masural 4 E ca gi cum experienta speci . constituind punctul de plecare ontic al cei de dup. Ajunge. Si-apoi dac& ar concede competenia existenjiald (vadita din plin de mis de teologi) in ceca ce-si inchipuie e-ar fi hipersecularizatd ar admite c& adesea descoperirile lor fireste decrestinizate gi deteologizate, a ceca ce, in fi : ‘ogi de-atunci traiserd 51 gindiserd... foarte bine? Ce s-ar alege de rar fi rupt-o cu trecutul? Ce? Praful? Poate nu chiar!, de vren dac-ar fi rupt-o cu el, trecutul nu dispare cu una-eu doud, iar original acd nuci intorci (acestuia) spatele Dar dincolo de absolutizarea modern8 a origin ‘nsusi acestui fenomen, Ea se manifest de aparitie exterioard si deschiderea aceasté experienfa in gi pentru subiectul car citre sau chiar dincolo de liziera a ceea ce-i este dat indeobste ace trdiascd, s8 i se dezviluie §i s4 cunoascé. Pe de-o parte, aceastA experieni are loc in circumstante foarte particulare, obignuite, chiar banale si, in genere, doar un singur element, adesea nici semnaleazA exceptiona- 84, besa deschisd de poarta... uni trdieste in felul sau un 1s‘ersal8, trans-personals, metafizica (8) din perspectiva cont taman prostia prin excel Indulcind printr-o imagine pla intrucitva sugestiva ~ descrierea prea seacd si abstracta a experientei in discu s-ar putea zice c4 ea reprezinta hubloul prin care subiectului creator, ine rnava existentei sale factice, i se releva - subit ori progresiv ~ 0 altd existe este, cea autentic&, si viziunea extremitgyit ei metafizice flinta ei, Ise releva sau, oricum, macar intrezAreste ceva din e lecit relevanta, prin hubloul primei sale despre care scrie alaturi de tine,/ Iti poate asculta din apropiere/ Glasul tau dulce.// Surisv- inima-mi topeste/ De cum te ziresc, imi dispare glasul/ Foc supt pis limba mi-i uscata/ Tulburi mi-s ochii// Urechile-mi bat, de sudoare de-un tremur greu 2guduité-s toatd/ Chipu-mi pare-acum de culoarea ca moarté” (10). Doar privindu-si iubita stind alaturi de iubitul surisul placut si glasul dulce, ademenitor, poeta ajunge si 0 universalie, nu de ator Georges Bataille: ,Pentru acela care ~ ca Sapho, si addugim spre a "a ideea lui Bataille ~ nu se poate deroba (...] erotismul este prin excelen:é problema personal. in acelasi timp, e prin excelenja problema eae cea care-mi deschide calea de cuprinzindu-ma gi entalisté a gindirii postmoderne, cum e aceea a unuia ca Rorty si nu numai a lui ~ daca nu ‘izanta ~ din pacate, cam neinspiratd, ins& econceput, apoi moartea ei fiecare granija anecdoticului genet metamorfo78 ex dinspre cele i mai de care o mai mare p\ = 0 mai mare putere de transcendere $i , de deschidere a poeziei si si petrarchiand de prim Peiteratd in sonete gi canzone, va fi foarte productivl © degringolada si va genera imagines Senzualé si psihologizant® a iubitei din poemele scrise intra joartea ei insé, surven! 348, va pune sate 51 si ve s8pa cu sizg in ea, mfrind-o pind la a o transforma intro plags seneralata asupra intepit finte si adincind-o pind la oase, dar totodats ficind | Bes 51 punctul violent de plecare al unei ristumdri radicale ~ sau mai precis, ‘unui capovolgimento! — gi al unei met va arunca viata | ima see Saul co ford nevazuta, cles, (neo) i etazi, vai, farind mutd/ obrazul ei ce taina/ dumnezeirii ne-o vadise clara Si-n Paradis e forma-i nevdzuté (s. n.)/ desprinsi-n slavi_ de haina/ ce-n ivewmintase ‘ca fecioara/ Cintrinsa a doua oard/ se va-mbrica, ‘ai vie/ va straluci-n tarie/ cu cit si frumusefea ce nu moare (s. yp e decit cea trecatoare” (13). Dar la acest gen de imagine A intlnire privat, de ast data livresc8 ~ cea cu 1333 — care-I va ajuta pe poet si se a moarea, spre lului acestui Parte ine decisivd ~ ira de-mirare? Elocinia Perrarca (s. 0.) Cicero pentru convert justin. Remarca yustin devine pentru el un prieten; il ascensiuni pe Confesiunilor nu putea + decit facuse Hortensius este chiar a Iui Pet ”propria poveste - legere nis historiam (mi se pare ele peregrinari) ~ si de} din el parca un al doilea Augustin” (14). aproape la fel coplesitoare ca prima in orice caz, care-i va schimba identitatea, f’cindi 2 constate sec: transformarus sum in alterum Augustinum ~ va | Petrarca cu 180 de grade: pe plan religios, dinspre et doctrina christiana, iar pe plan poetic ~ de la nant terestra si plgind asupra dragostei din prima parte a | Canjonierului la vizisnea de-a dou LA Alte exemple de experiente cu doua fete gi cu rol de ...interfaja [ewes Dar exemple de acest tip de experiente unice ori seriale, cu o fad privat si cu una metafizicd, jucind rolul de interfaya, se gases duium si in toate epocile, nu doar Ia sé iujealé incd trei la fel de ic $i doud modeme. Pentru Novalis, boala si moartea pretimpurie a logodnicei sale Sophie von Kuhn, ,copila de prezece ani, stearsé, analfabetd aproape”, cum o caracterizeard Albert Béguin (15), dar reprezentind alfa gi omega pentru tindrul romantic de dousze joi de ani, se afl la originea unei duble transformari: una a subiectulu Novalis, iar alta, fireste, subsecvent& primeia, a operei sale. In virtutea primeia, poetul vrea sé tréiascd aici pe pAmint, viu fiind, ca gi cum ar fi mort deja. Vrea sh se situeze in punctul de vedere extrem ~ $i de maximé vedere! ~ al mori sis trbiasc4 aici ca pe Térimul Celélalt. Sau, cum se exprim& Béguin, s& trdiasc’ din in hic et munc, dup’ legea de dincolo” (16) CA reuseste uneori aceast& ransmutajie onticd si de perspectiva o atesta ~ cam la doud luni de la moartea fetigei, survenité pe 19 martie 1797 ~ revelasia decisiva de la Grit faja mormintului ei, consemnata in Jurnalul mai 1797 fulgerstoare de entuziasm - spulberam mormi -o suflare, ca pe un morman de praf ~ secole erau asemenea unor clipe — 0 simjeam atit de aproape — ipa in clip asteptam s& apara. ) Aceasté serie de evenimente fice, ins& mai cu seam, cred, revelajia de Ja Griiningen, de altfel reiteratd it ie punctul ele cit se poate de vi magic, cit si al /mnurilor cdtre Noapte si ales al primelor ~ unde Somnul, Noaptea, Moartea si lubirea reprezinta, intt-o sinonimie simbolic& valorizaté pozitiv, de fapt, la modul paradisiac, Térimul Celélalt, la care poetul are acces printr-o 18 -metafizica, platonizanta si augustinizanta, din cca | coglindea vesni siiminteri, Ia fel ca si la Nerval, evenimentul privat prezints © careia fei divine. Katabas4 ...anabasic& pe Celslalt Tarim, la capatul Ineste chipul stersei sale iubite terestre, evident, aflats pe acel tarim cei, i i se , cum sund un vers din imnul deja men putea afirma cA ei reusese $8 istorice, dincolo gi c& oper acestei deschideri trans-istoric 0a de la existenta factice sau dela discontinutatea fines anscendent, la primul, pe teapta sa de deschidere das Umgreifende, imanent8, {a al doilea, punctu de vit al expotente, cate e acela moral - se face pin intermedi unarexperiente negate. L2 ‘ispers, satu din Dasein la Exslenz gi accesul la das Umgrefende, cupnnzator, mtd, ou toatele ublizate $i al celor care le lumineaza sensu. ‘accesul la continuitatea fintel se realizeaz3 prin fel sau altul de moarte sau care ating, oricum, un te ce sia a ceea ce el numee incd da tnerete exp J otiunitr de aiscontnuate si continutete @ eschise ae int, chiar pin8 fa cel mai cuprnzétor, via negationis @ , precum in cazul din ce in oe mr ate accede nu numai prin expereente negative isi pin experene poze spe va eminentiae 2 acest 9degustar ‘europeans le-a tematizat cu mai mu istce $1 nu numai. Dar par (on pe prince) parca iteratura Revenind.... Ca si facd saltul existenti doar ca mama sa ~ de fag sisi ofere spre degustare a o anumita ord $i i i Proust ii e de-ajuns, de pil conform Contre Saint-Bewve,o baring buchdrens (se)trai, chiar dac& ipa prezenta timp revolut. Doar att tie de-ajuns ca sd trdiasca in simultane doud momente foarte depdrtate unul de altul, dar care aleatui timp de o calitate cu totul diferita de oricare altul va mai subzista tocmai principala proprietate a tutur cuea si prin ‘ipala, bachelardiana, s& zicer srienta af banala, de altfel ca si erased dceoral de acest tip la Proust, dar cu un are al deschieri Si cu o putere geneticd despre care nu mai e cazul si in care, dupa ce s-a impiedi Guermantes, naratorul sau si-a dat seama de importanja incomensurabil’ a acestui gen de experientd in existenta sa si, mai ales, a avut revelatia singurul care poate constitui adevaretul punct de plecare al operei sale. $i nu numa, Tot in aceeasi epoca, dar cam la un deceniu-doud dupa, la noi, Liviu Rebreanu punea la originea romanelor Jon, Padurea spinzurailor $i Adam gi it cele proustiene. adole: Personale din copilarie i adolescenja (21) - spre cel yi chiar metafizice: una antropologic& si losoficd, sociologica gi esteticd. Céci, in acest 2biz martor ocular, el va vedea finalmente, pe 4, comporalé yi taranuui eu pamintel ca pé 0 Airmiyehelfreodiene si jungien individual i torte si wansistorie, dar, pe de alt parte, tot in acest strut trebuie cA ; Sunetal de plecare al vziuni orgaicst gi al constiuitt categorie sacle rebreanian in sensul et ontlogle,relevat eu tem ia suport al celoialt nivele de sens, inclusiv al celui est a Muthu (22). deceniul urmator, alte doud evenimente ‘Hteang’, pentru cl ,a incereat si teac8 Ta rit in armata austriacd, adus s8 fomanese’ la fezenta 0 padure plind de cehi spinzur. marcheaz& pe Rebreanu atit de profund deveni punctul i for, usa dupa usa, Usi ce dau - deopotriva pe plan or pe religios - spre zone existentiale gi nivele de toare gi Desi n-avea cum st doar martorul implicat pe .n planuri, cele fie protagonis doua evenimente-dec apartenentei etnice, rai departe, pe aceea a rev’ metafizice ~ ale morti. Pe cele tr apropierii morfii pro dupa moartea frat Pe strada Lapusneanu, pe 0 rapdiala de ploaie, am Din departare m-au uimit ochii ei verzi, mari, parc speriati, care mA priveau cu ce simjeam c& trebuie s& fie gi in ochii mei, Femeia mi se parca isi imi dideam perfect seama c& nu am vazut-o niciodats. Din Jegeam c4 si ea avea acecasi impresie. Am trecut privindune fe, ca 5i cind ne-am fi revizut dup§ 0 vreme indelungata ‘i am fi dorit amindoi. Umbrela fi alunecase intr-o parte ‘nam refinut decit ochii gi mai mult privitea, Dups ce am ttecut eijiva pasi, mi-a part réu c& nu m-am oprit i am intors capul Fcuse gi a acceasi miscare, indemnaté desigur de ace! entry toideauna... Asta este scena. ra primal caz entra mine din a6) despre care vorbese teosofit si Experienja privata a déja vu teosofia reincamérii. Ea contine Virtual 1 © mirare cunoscuta, des wei, Ba chiar ¥P. nea, iar ei ise pare la fel in ce ma priveste, n-am ce face » Spre a scépa de el, acest fenomen, asd, mai romantica, cu citeva sute de ani in urma”, cum e ac rebreaniand, succedenté $i poate subsecventé unor esecuri amoroase, survenit pe cind se avea abia 144 ani si cazuse Ia pat, bolnay de friguri i in eretere,atunci teincamarea e experimenata chiar de tine mean pe prope, . in propria marturie de © asemenea viziune a reincamarii, din hie et etemitatea ...extra-temporalé © deja prezentd, incluss i sale, chiar acum $i aici, pe strada Lapugneanu di lar restul, adicd nuvela care se va naste din aceasté viziune si mai ales romanul care se va naste | deopotriva din experienta de la lagi si din acea viziune febrilé, nu e decit | memorie reactivata si imaginatie. Retrdire anamnetica $i creatie. ordine de idei, nu stricd s8 fie precizat aici c& aceasté experient’, re toate cite a scris, cel mai mult. Dupa cum n-o de identificare in genere, care se acroseara de acest inge, pusd-n fafa unui roman ratat ca Adam si Eva 1 toate c& pomit de fa o experientd geneticd autentic& si coplesitoare ‘pentru scriitor ~ principala limita {Problema raportului dintre experienta geneticé si valoarea estelicS 2 operei generate de ¢a nu intra in vederile propunerii de fata. Insa problema mai generalé - al cre: caz particular este aceasta ~ ‘pre subiectul creator gi spre expe 2 i corect, toomai de pe porta teoretica $i practicd a onticr se opreste taman in Luciano Anceschy, tezdlvat-o cu onestiat fenomenologice, de identficare, conchizind c& acest gen de cri fala judecatii de valoare esteticd, g&sindu-si aici prncipala Ii inten study céruia i-2m pierdut, deocamdata, urma. Partea aplicativa a propuneri de fal8 a dat si ea, pe cit -a fost cu putin rezolutie practic atit probiemei generale, cit si celet particuare. - miscare de du-e-vino, uneor dezechilbral inte 0 abordare particular (Int-o anume versiune, cum s@ va vedea) de tipul celei a crite de identficare, de denvate fenomenciogid, alent’ la experienta subiectului creator tradtonale de judecot8 esteticd, atentd la obiect in starea bi static’, lar celei de-a dova - prin constatarea ulut8 8 ~ valoarea ei ial Dar garanteazd, ceva. $i anume C8 S exoenients, e autentc in sensul etimologic ‘adicd 0 fink’ care aconeazd din propria p ‘ousévmig, putere absolutS. Gi asta indiferent c& rateaz’ coperei E evident 8 intre punctul de plecare ontic al ope erpenenta preformala $i valoarea estetica a operel formalzate - se tre care factoni configuraton trebuie c& sunt principal respons: estetica @ operei. Dar asta e 0 alt poveste, nici ea in vederile acester Dar st revenim de unde am plecat. Fie si numai aceste citeva exemple ide-a dreptul ...folclorice, de la Sapho la Rebreanu, exemple intre r in dintre imediatejea i. deoarece, in mod fire ‘0 priveste gi comente: orbitoare s4 se afle la originea ignordrii parti Iniversalului etre care deschide i mai ales (pe de alta) a universal i, de-a lungul istoriei literaturii europene, la prea unicd, pentru a mai avea ceva de-a fac ‘mai pufin, pentru a fi ea insdyi un fenomen universal!” vyreun modern, ba chiar unul dis ratura modems, atitudinea de ignorare a univer 2BDe aceea, poate, acest fenomen al experientei creatoare nici n-are un niume ferm, Caci acela de revelatie, unul dintre cele care i s-ar potrivi, are o pre mare - si prea veche! ~ incarcétura mistica gi teologic4 pentru a da seama si de zona lui secularizata: modema. Or, ceea ce nu are nume sigur ~ ¢ clar c& n-a fos perceput ca fenomen totodata distinct si universal rispindit, lar aceasté caren{a de perceptie — si, spre ao boteza, t orice) si de ce n-a fost cercetat gi 7 fenomenologic deci pentru unele zone ale europene, insé nu si in | tea sa de fenomen originar Spre a surmonta cit de cit ce precare, aceasta si |. spre al sesiza in universalitatea, globalitatea si speci \dusi, in baza unor exemple alese mai cu seama din literatura gi ‘europene, modul de aparitie fenomenologica si caracteristicile specifice: asadar, mogul propriu de existent identtatea inconfunda sia nicl apropri doua parte a descrierile, mai mult ori mai putin satisfacdtoare, a doi oameni care s-au strddt intr-un fel sau altul, s& dea un nume acestui fenomen extra-ordinar, altminteri | prezent, cum rezulta si din abordirile celor doi, nu numai Ia originea operelor literare autentice, ci si a celor de arta, ca gi a celor filosofice, teologice, inclusiv - trebuie adaugat - a celor de critica , sd spunem, umanista, de nu cumva gi epem, deci, cu cineva ~ un eseist roman — care s-a ocupat de el mai | curind sporadic de insd intuindu-i perfect (im)portanja, rostul gi ic, fireste, francez ~ care iva n pinzele albe. Sa incepem, ‘i putea isp) uci mica trcoale, numele si ai continua 8poiy ct Cit de cit, fieste, cu mina tremurinds, descrierea... global8, pe dilerite nivele i aspecte. oy Note +E greu s8 dai nouiate lucrurlor vechi, autoritate celot nei, stlucire celor uza:e, tjumind celor obscure, gratie celor fastidioase, crediblitate celor dubioase ~ in fine, sie dda turor natura adevaratd gi pe toate naturii prope lor de spirit” creator sau de eu" creator, prima pree metafizica, logizantd, de-a lungul paginilor care ureazs, va ambigud si ceva mai plat de subsect 2, mai bine, ontic (pentru a marca creator, de regula, in astfellipsa de legaturd c 2 Georges Poulet, Etudes sur le temps humain 1977, pp 7-41 ‘Andrei Corea, la notal08 a ceseului sup. jprimabil, ceva ce nu se intimplé in cazul altor eunostinte. spare in uma Unei frecventiri indelungate §i a urei comuniuni de tire in chip Fheaseptat, precum o lumind aprinsa de izbuenirea unt V. de asemenea Virgilius, Eneida, IV vs. 19-22, wad. de George Cosbuc, Héloise si Abélard, rad. din limba latina de Dan Negrescu. :d Paideia, 1995, pp. 120-121 SCE Lucian Raicu. Reflectit azypra spiritulul creator, Bucuresti. Ed, Canea Roméneasca, 1979, V. tot Lucian Raicu, Critica ~ 0 forma de viatd, Ed. Cartea Romineasch, Bucuresti, 1976, pp. 59-74, Practica scrisului si experienta lecturi, Bucuresti, Ed. Cartea Romaneasca, fa. pp. 7-125, Fr: Roméneasea, 1984, pp. 5-70, Scene din romanul Romineasea, 1985. 6. Despre novum ca valoare in sine a moder Carr are de pica anor caer, ecum fat armen dan ee idan copra caean ee Cel mat arses ors rath de ene zonal, unconing pe si Je pe cue adesea sie jade ir uno poate, hat $ "ce By, Coe aWV caracteristic experientei ce va fi numitd aici, ceva mi alt loc, ins& extinzind dezbaterea pin in cite moduri part Pentru asta, Virgil Podoaba, Inre exireme, Cluj-Napoca, Ed Dacia, 2002, 10, Traducere de I.M. Marinescu, in Viafa roméneascd, XXII, ne 4 § 11, Georges Bataille, Erotismul, trad. de Dan Petrescu, Ed. Nemi 1998, p. 259. XC in taducerea lui Laser Sebastian: apud Fred Bérence] pe ar Caor, Bue Ed Metre, 198.13 xe $i tabel cronologic de Etal patristice ping ra Humanitas, 15. Albert Béguin ~ Suflerul romantic $4 visul, trad. si pref. Bucuresti, Editura Univers, 1970, p. 263, , LLC 16. Op. cit. p. 267. 17. Apud Albert Béguin, op. jumatate pe care Béguin il numeste ,, reals ~ revarsiri a invizibilul ite recidive”, ca gi pentru efectel +¥: 0p. Ci, pp.263-287. poesiet romantice germane, Cuvint i Perez, Ed. pentru Literaturd Univers lacrimi/ $i deznddejdea mea Care-ascundea in Singur eum nim wlaga,rimas doar numai/ Ca tun ajutor/ $i nu puteam ni doruri/ De viayastinsa gi fugara(s.n.) 3 ugor (. 2.) Deasupea nour de prof s-a 1.)/ In ochii ei se a rransfigurat al dragei mele (s. $i aici acelasi moment de iluminare, ‘marcat de aceeasi despasializare si de aceeasi detemporalizare, urmate de aparijia chipului celest, transfigurat, cumva marianizat, al deagei sale 4.1985, pp. 5 Ge care celelaite rienin intranaitive, v. Kari esistenza, vadurione , ¥ Introducere la Geo, wna debe Bt Nena el prin ,experienta interioara”, v. Georges Bataille, Liexpérience intérieure, Pans, nw Liana Atanasiv, pt sits Fes ee 1 — ontologica” (p25). Pentru intreaga discutie despre despre importanja ei capitald gindirea si arta scr despre ,paradoxul” su la Rebreanu, v. de asemenea cartea de baz8 "anu sau paradoxul organicului, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1993. in 24. Chiar dacd nu e locul aici, poate c& met Pédurea e singurl ~ sau dac8 nu sin percep - marturis ‘le unor_degete Cind ins repet, credincios gi supe ji me iea creslineascd ce nu caut si s& gasese negresit mormintul fratelui spinzurat” 26, Liviu Rebreanu, op. cit. p.318. ‘primavara aceea aventuroasé — mérturiseyte Rebs fost acordat. $i atunci am jimbolnavi de Griguri. Stateam i. Febra crestea sau poa tainice. MA pomeneam visind cu 0 8 fereasira cu zidul se topeste, curtea se transform: [, eu un castel cu 0 terasd impozant gi cu niste scAri larg: de pi Deodats, pe terasd apare o fats superba, Intr-un izes $i coboara sprintend scale albe, spre mine. O te smulge paul barbara tail fetei, desigur un conte fuinearndrilor celor doud suflete, care in planul div ecm planul divin constt Se zice cA omul numai cind imbatrineste incepe s8-si pund intrebari_asup inceputl fi Daca aa, exam inept st re enh ara icc tam nett ane i ipa | | | | * I. EXPERIENTA REVELATOARE. DE-SCRIERE FENOMENOLOGICA ‘A. Despre vecintati si nume cenzurd, Andrei Comea, poi filosoicd si clasicisté pe care tubiect si tema in propria carte despre c i relay despre tema, este valabi terminologice, gi pentru cea ce a fost nur 5. punctul de plecare ontic, subiec lor subiective $1 le artei, trebuie cde tot astfel si pentru intregul Dar iat o prima variantd, con si tem&, operata de Andrei Comea imediat, in concret, in vizit I regdsim, poate fi de printr-o imersiune riscanté gi mai tate sau de tema e sinuoasd, ‘supui; tema te alege ales nesiguré. © valoare. Subiectul se desfigoa rectitudinile fi repugnd, are capricii. Un subi i. Subiectul seaménd cu confinutul unui cadou; tema eu bucuria pe sa do wezeste. Prin subiect ajungem doar la eeea ce face altuls prin tema = # Ja ceea ce el viseazd ), Fireste poate ajunge, dar omului, fie el si de st cartea despre Platon, tema nu mai este des in relate cu ceea ce ar spre a ajunge la ce ¢, eseistul le de a fi ide lée maitresse a acestora, mich »decelabil la unul sau al teoretica, 0 abstra un complex de fi face si cu inconstient aceasta nu ar persoanei: de nivelul sub- sau inconstient 1 consti secret” psihanalizabil, ci este ~ mai direct sau mi scurt, al oricarei forme de creativitate umana, Inclusiv al criticii. Departe de gasi in afard, in obiect, sau de a avea ceva de-a face macar cu determinay lor ori creator, tema se situeazi in subiectul obiective ale subjectului esenya, prin tema filozofia tsi marturiseste rida privat’. De aici, citeva consecinfe si, totodatd, ‘aceea, ea nu poate fi nici explicata, ni determinata soci rmintarea subiectului in gindirea occidentala tibila $1 indeterminaté, tema, desi comunicabil 30 Imente, pentru Andrei Come in i infaqiseaza ca indirect ~ comunical a personnel aia Je sale personae $i in ccaracteristici ale temei: De i nici nu o putem socoti a fi ‘dupa ce a eliminat Tata, asadar, 0 universalie jequind taman acum, dupa postmodern: anume aceea a Jcindrii oric&rei creafii tocmai in intimul persoanei sau, cu termenii lui ‘Andrei Comea, aceea a temei. $i a ~ dacé nu cumva chi acesteia. Ci, situata la nivelul constiinjei persoane a misterului - enigmei fipta in privat, indeduc- desea chiar comunicata, ar fi, i aga gi este, inexpli- jacente care reduce omul la participativa, (constiingei) Cel ce sugerati de Andrei Comes insu oralitate.: Nu poi ajunge Is ea (la tem jet suprem este calitatea de ariston (el mai itatea, fie si riscantd, de in genere, pare sf fie * acestuia, ar fi nu numai_inexplicat fe un dat incomprehensibil, o forma directa de bie abi participative, plus, oare nu cumva eseist ariston ca dat incomprehensi reale, ice e& nu. in orice caz, chiar daca discutebi acces, cum s-ar exprima Lucian Raicu, spre tema, ar fi, cel putin tere in acela al seriitorilor, ar ar fi calea directa si i-mediat& a ... comprehensiuni crsubiective, intre un subiect cititor si un subiect creator, care vede si apropriaz& si unul care se lasd vdzut, dar si interpeleaz4, fie ‘erogativa, la tindul sau. Exact aga cum vede si-si apropriaza, Yomea tema iubirii la Platon gi se las, tocmai prin asta, vazut in privat, dar constient si comunicabil8, intima, dar ba), indeterminat, dar consttuind impulsul genetic al operei dar totusi comprehensibilé pe calea relajiei inter-subiective, A ‘pe aceeasi cale, tema lui Andrei Comea reprezintS fe gi (spre a repeta iarii) de ficfiune: punctul de 2 gi cel de sosire al acestora. inceputul si gi omega ope plecare profund subiectiv, pe 3concluzia. Sau, mai bine: inceputul ce-si confine propriul sf doud puncte extreme $i coincidente s-ar afla ~ ce altce subiectul lui Andrei Comea: secventa rafionalA si rajionalizabi de cere de 360 grade care le uneste lucrurile, tema, spre deosebire de subi insugi € ales de ea: Un subiect lege cu adevarat ope oricarei operatii a spi identificarea temei. Caci ea este ani adevarate. Gindirea indeterminata si tema realitatea ei? Ce cu ceea ce Georges Po fenomenologice, indeterminata. 8 $i final& totodata, prezents ~ mai al adolescenta gi dar care revine la senectute in wezirii din somn. Gindire care nu-si giseste propria r exprima fenomenologul francez intr-o discu| inceputuri si sfirsituri, adicd in indetermin: numeste, pind in zilele noastre, nazuiesc s4 pund in valoare, in toate aceste gindiri, 0 inflexiune negativa, uneori aproape imperceptibila, ins& extraordinar de eficace. Ea tinde s& arate ca in spatele tuturor determinarilor particulare se disimuleazé ceva care nu are nume si € aproape inexprimabil. E vorba de gindirea indeterminata. O recunoastem, uneori cu usuring’, de exemplu, in reverie. Inst domeniul séu e infinit mai vast, si ea nu se muljumeste si adiposteascé doar ideile vagi ori sen it de frecvent La cealalta extre srminate se afld técerea altceva decit c& exist, gindire, cum ar fi zis Newoitescu al nostra, care mu gindeste (8) ginditea indeterminatd pouletiand este — in momer caracteristic de suspans ~ ,susceptibilé [..] de a se sustrage tutur i ies in cale gi de a fi astfel in masurd s& devind congtients de sin propria nuditate interioar el tot ceea ce ar putea avea particular” fapt, ea nu este doar susceptibilé de aja ceva, ci ~ asa cum o arath puzderia exemplelor analizate de criticul francez — se chiar sustrage obiectelor si acestora. Insé se sustrage numai pe secventa suspa este ~ poate ~ deja Cogito sau mai curind pre- uutering, difuzd, si din ea/el se va naste Coy ontogenetic, al subiectului cugetator si fireste ~ mai trebuie addugat? ~ creator. ‘Autogeneza acestuia, de la ea incepe. Puse fad in fafé, s-ar zice deci cA gindirea indeterminatd, cam astfel ingeleasé de Georges Poulet, s-ar aseména cu tema lui Andrei Cornea. $i se chiar ginditea indeterminata acoperd si este - 0 realitate substant ind a-conceptuala, tema lui Andrei Comea este o realitate in parte autoreferenjiala, si deja aproape pprofund personale generatoare la nivelul . cea de-a doua are 0 se desfisoard din sine insisi d relatie cu sine insési, cealalts, tema, se naste din experiena subiectului creator cu cineva sau ceva $i acfioneaza asupra rafionalitaii subiectului,cArii sau operci 3