Examen de licenya— 26 iunie 2019 Grita nr. 1 1. Scoaterea prin lege a bunului din circuitul civil are semnificatia: a) instituirii unei incapacitati speciale de folosinta, care apas& asupra tuturor celor care au un drept asupra acelui bun; b) unei conditii de valabilitate a contractului prin care bunul ar fi instrdinat, sub sanctiunea nulitatii absolute, indiferent daca partile au fost de bund sau de rea credinté; ¢) unei conditii de valabilitate a contractului prin care bunul ar fi instrainat, dar numai daca ambele parti ar fi rea credinta 2. Nulitatea actului juridic: a) intervine atunci cénd se incalca 0 conditie de validitate stabilita de lege sau de cAtre parti; ) este, de reguld, partialé gi relativa; ¢) este relativa daca, la Incheierea actului, pirtile au derogat de la o norma Aispozitiva. 3. In cazul contractului cu executare succesiva: a) efectele nulitatii contractului se produc numai pentru vitor; b) efectele plinirii conditiei rezolutorii se produc intotdeauna numai pentru viitor; ¢) efectele neexecutarii, fara justificare, a obligatilor unei dintre parti, care conduc la incetarea contractului, se produc numai pentru viitor. 4, Recunoasterea dreptului de catre unul dintre codebitori, intervenita dupa implinirea termenului de prescriptic extinctiva: a) produce efecte asupra tuturor codebitoritor; b) nu produce efecte asupra niciunui codebitor; ©) produce efecte asupra debitorilor solidari; 5. Termenul, ca modalitate a actului juridic civil: a) extinctiv implinit atrage dupa sine decaderea din drept a creditorului; ) extinctiv are efect rezolutoriu; e) poate fi convenit si in favoarea creditorulu. 6. Exceptia de compensatie legalé este: a) prescriptibila sau imprescriptibila, dup& cum este prescriptibila sau imprescriptibila actiunea corespunzatoare ei; b) imprescriptibila, daca creanta invocata nu era prescrisd la data la care compensatia putea fi opusa; €) prescriptibila 7. Pottivit dispozitiilor generale ale Codului civil 2009, care reglementeaza efectele nulitatii, nulitatea contractului initial atrage dupa sine, in conditiile legii: a) anularea contractului subsecvent; b) nulitatea absolutd a contractului subseevent; ¢) desfiinjarea contractului subsecvent. 8. Cauza actului juridic: a) trebuie probata pentru a putea fi considerati valabild, dar, odata facut proba ei, se prezuma a fi licita si morala; b) este ilicité, numai daca cealalta parte a cunoscut in mod efectiv scopul ilicit urmarit de catre parte; c) trebuie sa existe, sub sanctiunea anulabilitatii, daca actul nu poate fi calificat altfel 9. Sarcina si conditia suspensiva, ca modalititi ale contractului, se aseam™na prin aceea c&: a) conduc de drept, in caz de neindeplinire, la desfiintarea retroactiva a contractului; b) in caz de neindeplinire/nerealizare nu atrag nevalabilitatea contractului pe care il afecteazi; ¢) trebuie si se indeplineascd/realizeze in mod obligatoriu, odati ce au fost previzute de catre parti in contract. 10. Impreviziunea: a) presupune cauze ulterioare incheierii contractului, care pun debitorul in imposibilitatea absoluta gi definitiva a executarii obligatiei sale; b) este aplicabila, potrivit Codului civil, numai in cazul unor contracte speciale indicate limitativ de lege; ¢) permite ca instanta sesizatd si aplice gi alte remedii in afara de desfiintarea contractului 11. Spre deosebire de prescriptie, decaderea: a) nu permite aplicarea tuturor cazurilor de suspendare a termenului de prescripfic; b) nu permite niciodata stabilirea conventional a termenului; e) este 0 sanctiune de drept civil 12. Caracterul absolut al dreptului de proprietate privata presupune ca: a) dreptul de proprietate privat nu este susceptibil de abuz de drept; b) dreptul de proprietate este imprescriptibil extinetiv, dar prescriptibil achizitiv; ¢) niciuna dintre cele doua variante nu este corecta, 13. Inconvenientele anormale apirute in starea de vecinatate a dou’ imobile : a) atrag automat rispunderea delictuala a proprietarului care le-a cauzat; b) se sanctioneaza prin intermedia! abuzului de drept; ) reprezint& limite judiciare ale Greptului de proprietate 14. in materia coproprietatii obignuite pe cote-parti: a) prezumtia de egalitate a cotelor este absoluta; b) pentru introducerea actiunii in revendicare contra unui tert este necesard respectarea regulii unanimitatii ; ¢) coproprietarii pot deroga-cu acordul tuturor- de la regulile legale prevazute de Codul civil privind incheierea de. acte ju administrare si dispozitie cu privire la intregul bunExumen de ticema "6 iunie 2019 Grita nr. 1 15.Dispozita juridiea asupra unui bun proprietate publicd: a) presupune constituirea de garanfii avind ca obiect bunul; b) nu se poate manifesta prin niciun mecanism juridic sau act juridic, find in contradictie cu caracterul inalienabil al dreptului de proprictate public; c) niciuna dintre cele doud variante nu este corectd, 16. Clauza de inalienabilitate cu privire la un bun imobil: a) produce efecte intre beneficiarul clauzei si destinataral clauzei, independent de indeplinirea formalitatilor de publicitate; b) in caz de neindeplinire a formalitatilor de publicitate, clauza nu produce efecte nici fata de tert, nici intre beneficiar si destinatarul clauzei; e) presupune conditii de validitate diferite fata de o clauza de inalienabilitate cu privire la un bun mobil 17. in domeniul apararii dreptului de proprietate: a) adevaratul proprietar poate formula exclusiv 0 actiune personala ex contract impotriva chiriasului cdruia i-a inchiriat bunul si care refuza restituirea; b) actiunea in revendicare mobiliara este prescriptibila, spre deosebire de actiunea in revendicare imobiliar ; ¢) niciuna dintre cele dowd variante nu este corecta, 18. in cazul platii nedatorate: a) este necesara cerinta erorii solvens-ului, in toate situatiile; b) in vederea restituirii se aplica regulile de la repararea prejudiciului in materia raspunderii delictuale; c) niciuna dintre cele doudl variante nu este corecta. 19. In materia executirii prin echivalent a obligatiilor : a) se pot acorda ‘si daune interese reprezentand repararea Prejudiciului nepatrimonial suferit de creditor prin neexecutarea obligatiei contractuale; b) creditorul are intotdeauna Greptul doar la repararea prejudiciului previzibil, independent de forma vinovatiei debitorului; e) trebuie dovedita culpa debitorului contractual, 20. in materia gestiunii de afaceri: a) este indiferenté utilitatea gestiunii, pentru ca geratul sA fie obligat la restituirea cheltuielilor avansate de gerant cu prilejul gestiunii ; b) pentru a fi ratificata, trebuie sa fie util; ¢) niciuna dintre cele doudi variante nu este corecta. 21. in ipoteza clauzei penale: a) partile urmaresc desfiintarea contractului ; +b) creditorul este scutit de dovada prejudiciului; ¢) alegerea dintre executarea silitd si clauza penali aparfine atat creditorului cat si debitorului 22. in materia rezotufiunii: a) creditorul nu poate opta intre rezolutiune si executarea prin echivalent; b) contractul desfiinteaza doar pentru viitor; e) in cazul neindeplinirii cerinjei referitoare la insemnatatea neexecutari, creditorul are dreptul la reducerea prestatiei, dac& o asemenea masura este posibil: 23. Executarea silita in natura a obligatiilor: a) pentru a fi solicitatd, trebuie expres stipulata in contract; ) presupune intotdeauna un tithu executoriu, conform Codului civil; €) poate fi solicitata intotdeauna de catre creditor, dacd o asemenea executare este posibilA. 24, In materia contractului de vanzare: a) cei cdrora le este interzis s& cumpere ori s& vand& pot s& ceard anularea vanzarii in numele persoanei ocrotite; b) judecatorii pot cumpara drepturilitigioase care sunt de competenta instanjei judecitoresti in a cArei circumscriptie igi desfasoard activitatea in vederea indestularii unei creanfe a lor care s-a nascut inainte ca dreptul sa fi devenit litigios; e) incalcarea interdictiei mandatarului de a cumpira bunul pe care este insrcinat sa il vanda se sanctioneaza cu nulitatea absoluta, 25. in materia contractului de vanzare: a) stipulafia prin care obli igafia de garantie a vanzatorului este restransa sau {nlaturata nul exonereaza pe acesta de obligatia de a restitui preful, chiar dacd cumparatorul si-a asumat riscul producerii evictiunii; b) in cazul garantici contra evictiunii, vanzatorul este dator sé ramburseze cumparatorului si cheltuielile ficute de acesta din urma pentru efectuarea lucrarilor adaugate utile in legaturé cu bunul vindut, dar numai daca vanzatorul a cunoscut cauza evictiunii la data incheierii contractului; ©) garantia este datorata impotriva evictiunii ce provine din fapte imputabile vanzatorului, chiar dac& acestea s-au ivit ulterior vinci 26. in materia contractului de vanzare: a) garantia contra viciilor bunului vandut este datorati chiar dac& viciul sau cauza Jui nu exista la data predarii bunului; b) vanzitorul este obligat s& garanteze contra vieiilor ascunse, chiar si atunci ednd nu le-a cunoscut, orice stipulatie contrara fiind considerata nescris&; c) in ipoteza in care cumparatorul solicita inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel, insé lipsit de vicii, instanfa poate dispune, la ceretea vanzAtorului, inléturarea viciilor de catre vanzator sau pe cheltuiala acestuia.Examen de licenja ~ 26 tunie 2019 Grita nr. 1 27. in cazul contractului de vanzare: a) vanzarea este pe incercate atunci cénd se incheie sub conditia rezolutorie ca, in urma incerc&rii, bunul s& corespunda criteriilor stabilite la incheierea contractului ori, in lipsa acestora, destinatiei bunului, potrivit naturii sale; b) in ipoteza vanzarii in bloc si pentru un pret unic si global, proprietatea se strimuta cumparatorului indati ce contractul s-a incheiat, chiar dac& bunurile nu au fost individualizate; ¢) in cazul vnairii cu Plata pretului in rate si cu rezerva proprietati, riscul bunului este transferat cumparatorului de la momentul dobandirii de Cltre acesta a dreptului de proprietate asupra bunului 28. in materia contractului de locatiune: a) chiria const in mod obligatoriu intr-o sumé de bani; b) locatorul poate fi obligat la despagubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente le cauzeaz viel, san&taqii sau integritagii corporale a locatarutui; ¢) daca bunul obiect al locatiunii este mobil, locatarul poate sa cedeze locatiunea daca aceasti facultate nu i-a fost interzisa in mod expres. 29. in cazul in care la mostenirea defunctului X vin mama M, tatal T, fratele bun F1 si frajii uterini F2 si F3, atunci: a) M primeste mai putin decét F1; b) T primeste de doua ori mai mult decat F2; ©) F] primeste de trei ori mai mult decdt F3. 30. in materia contractului de mandat: a) acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de catre mandatar; b) mandantul nu poate revoca mandatul declarat de catre parti irevocabil; e) dacé mandatul este cu tithy gratuit, ‘mandatarul este finut sa execute mandatul cu diligenfa unui bun proprietar. 31. in cazul mostenirii lui X, dac& (i) masa de calcul este de 480, (ii) mostenirea este acceptata de catre S, sotia supravietuitoare a defunctului, C, copilul defunctului si al lui S, M si T, parintii defunctului si F, fratele defunctului, iar li) Ca fost dezmostenit direct gi total de catre defunct, atunci: a) S va primi 160; b) F va primi 90; e) C va primi 240. 32. in cazul in care mostenirea defunctului X a fost acceptati de citre $ (sofia supraviefuitoare a lui X), A (fiul ui Cl, acesta din urmi fiind copilul lui X si al li S gi predecedat lui X), B si C (fili lui C2, acesta din urma fiind copilul lui X si al lui S si nedemn faj& de X) si D (copilul lui C3, acesta din urma fiind tot copilul lui X si al lui S si care a renunfat la ‘mostenirea lui X), atunci: a) A primeste de doud ori mai mult decat B; b) D primeste aceeasi cot ca si $; €) B gi C primesc fiecare cate 1/8 fiecare. 33. In cazul mostenirii lui X, dac& (i) masa de calcul este de 480, (ii) la data de 01.05.2013 X i-a donat fundatiei Y un bun in valoare de 180, (ii) prin testamentul intocmit la data de 03.02.2012 X i-a facut prietenului Z un legat in valoare de 60, (iv) prin testamentul intocmit la data de 04.05.2012 X i-a facut prietenului W un legat in valoare de 20, (v) mostenirea este acceptata de catre Z, W si C (C fiind descendentul defunctului), (vi) C solicit reductiunea liberalitatilor excesive, atunci: a) donatia ficuta fundafiei Y este supusi reductiunii intrucat este ulterioara legatelor; b) se va reduce mai inti legatul fiicut lui W, deoarece acesta este mai nou decét legatul lasat lui Z; ¢) legatul facut lui W se reduce de la 20 la 15. 34, La data de 07.03.2017 s-a des chis mostenirea lui X. Mostenirea este acceptati la data de 09.04.2017 de eatre S (sofia supraviefuitoare a defunctului) si M (mama defunctului). F (fratele defunctului) a decedat la data de 10.07.2017, anterior lichidarii mostenirii lui X gi faird s& fi acceptat mostenirea acestuia. A, sofia lui F: a) poate si accepte att mostenirea lui F, cat si mostenirea lui X numai pnd la data de 07.03.2018; b) va mosteni 1/4 din mostenirea lui X in situafia in care vine la mostenire in concurs cu B (copilul lui F) si atét A, cat si B au acceptat in termen mostenitile lui F gi X; ¢) nu poate veni la mostenirea lui X daca a renuntat la mostenirea lui P. 35, Strnepotul de frate al defunctului, spre deosebire de fratele tatalui defunctului: a) nu este inliturat de Ia mostenire de mama defunetului; b) nu este inlaturat de la mostenire de catre sotul supravietuitor; ) poate fi att reprezentat, cat gi reprezentant. 36. in cazul in care, in cursul procesului, una dintre parti instraineazA (transmitere cu tithe parti judecatii: a) hotirarea pronuntatd impotriva instrdinatorului va produce efecte fata de dobanditor chiar dac& acesta nu participa la proces, in afara cazurilor prevazute de lege; b) introducerea in cauzi a dobanditorului antreneazi de drept scoaterea din proces a instrainatorului; e) introducerea in proces a terfului se va putea face numai pana la incheierea cercetirii procesului tn fafa primei instante 37. Valoarea cererii de chemare in judecata se va stabili: a) in cazul cererii privind executarea unui contract, se va lua in considerare valoarea obiectului acestui contact, indiferent de pretengia conereté dedusi judecaii; b) in cazul unei cereri privind constatarea nulitatii absolute a unui act juridic, se va lua in considerare vaioarea obiectului actului juridic, respectiv numai dacdpirile au cerut si repunerea partlor in situfia anterioara; ¢) in cazul unei-geyerrpxiitonre la restituirea bunului arendat, valoarea cererii se calculeazA dupa arenda anuala. \ fan Fas, 3Examen de licenta ~ 26 iunie 2019 Grila ne. 1 38. in ceea ce priveste cererea de striimutare: a) daca prin hotirérea de admitere nu s-a dispus nimic cu privire la actele ‘indeplinite de instanta inainte de strimutare, trebuie reficute numai actele de procedura si probele indeplinite sau administrate dupa formularea cererii de strimutare; b) pentru binuialé legitimd, aceasta se poate cere de catre partea interesati in orice faz a procesului; ) hotirarea se da f'irk motivare gi nu este supusd niciunei cai de ata. 39. Dac cererea de chemare in judecatd este formulata prin reprezentant, dar la dosar nu se afld inscrisul care atest ‘mandatul judiciar si s-a depasit faza regularizarii cererii de chemare in judecati: a) instanfa nu poate invoca, din oficiu, nulitatea cererii de chemare in judecats, fiind o problema de ordine privata; b) nu se poate invoca exceptia nulitati cererii de chemare in judecata, deoarece cererea a indeplinit exigente formale din moment ce s-a depasit faza regutarizarii cererii de chemare in judecati; ¢) daca se invocd exceptia nulititi cererii de chemare in judecata, instanta este obligaté sii acorde tun termen in vederea depunerii dovezii calitatii de reprezentant. 40. Termenul de 25 de zile pentru depunerea intimpinarii: a) este legal, imperativ iar nerespectarea lui atrage deciderea din dreptul de a mai propune probe si a invoca excepjii relative, decaderea operand de drept; ) fiind stabilit prin lege, nu Poate fi modificat de instanta de judecati; ¢) este respectat atunci cdnd pardtul trimite intampinarea in ultima zi prin seriscare cu confirmare de primire, chiar daca aceasta se va inregistra la registratura instanfei dupa trecerea termenului, dovada depunerii fiind recipisa oficiului postal 41. Cererea de chemare in judecati a altei persoane: a) se va comunica numai chematului in judecata, iar nu si pari Potrivnice; b) poate fi formulata si de intervenientul principal, pand la terminarea cercetarii procesului in prima instanf’s ©) Presupune ci paratul va fi scos din proces numai dacd declard in seris, cel mai tarziu pana la primul termen dupa admiterea in principiu, c& recunoaste datoria si ci vrea si o execute fafa de cel care isi va stabili dreptul pe cale judecatoreascd, consemnénd totodata la dispozitia instanfei suma datorati. 42. in privinja cererilor implicand raporturile dintre un profesionist si un consumator: a) competenta teritoriala este alternativa, atunci cand cererea formulati de consumator impotriva profesionistului are ca obiect nulitatea absoluti a unei clauze contractuale; b) iar cererea este formulata de profesionist, nu este posibilé incheierea unei conventii privind alegerea de competenti nici inainte si nici dupa inceperea procesului; c) nu se aplicd regulile de la competenta facultativa, chiar daca consumatorul are calitatea de grefier Ia instanta care este competenta si judece cauza. 43. intre efectele nulitatii absolute gi cele ale perimarii sunt urmatoarele deosebiri: a) spre deosebire de nulitatea absoluta, perimarea nu opereazi de drept; b) spre deosebire de nulitatea absolut, perimarea produce efecte si asupra actelor anterioare acesteia; ¢) spre deosebire de perimare, in cazul nulit€tii nu exista o situatie in care probele administrate si poati fi folosite de alta instanta. 44. in cazul in care reclamantul, solicitand declararea nuliti{ii absolute a unui act, a chemat in judecata numai pe una tre parfile care au incheiat respectivul act juridic: a) oricare dintre parti va putea formula 6 cerere de chemare in Judecata a altei persoane pentru introducerea in cauz a celuilalt cocontractant pentru ca hotirérea sa fi fie opozabilis b) instanta, din oficiu, va pune in discufie necesitatea introducerii in cauza a celuilalt cocontractant, aceasta find introdus in cauza Ia solicitarea reclamantului sau a pérdtului, tertul introdus astfel in cauzi puténd cere readministrarea probelor sau administrarea de probe noi; ) instanfa, din oficiu, va pune in discufie necesitatea introducerii in cauzd a celuilalt cocontractant, iar daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a acestuia, va respinge ceretea fir a analiza jn fond, prin hotarire definitiva 45. Contestatia la executare: a) formulata de catre un tert care invoca un drept real asupra bunurilor urmarite poate fi formulati in termen de 15 zile de la luarea la cunostingi de primul act de executare; b) prin care se solicit limurirea ‘ntinderi si infelesului titlului executoriu se poate formula oricénd; e) nu este supusi procedurii de regularizare previizuta de art.200 NCPC. 46. Hotirdrea privind plata obligatiei de intretinere datorata de parinte copilului : a) este executorie provizoriu numai dac& instanta stabileste acest caracter, la cererea partii sau din oficiu; b) este susceptibila de a fi atacati numai cu apel; ¢) dac& este accesorie unei cereri de stabilire a paternitatii nu se bucura de executare provizorie, dar partea interesat poate cere incuviinarea unei executiri provizorii judecatoresti in privinta ambelor capete de cerere pana la inchiderea dezbaterilor in fafa primei instante.Examen de licenta ~ 26 iunie 2019 Grita nr. 1 47. in conformitate cu dispozitiile legale in materie, poate fi atacat& cu contestafie in anulare: a) hotirdrea data in recurs, dacd aceasta a fost pronunfaté cu incalcarea normelor referitoare la alcdtuirea instanfei gi, desi se invocase excepfia corespunzatoare, instana de recurs a respins-o in mod gresit; b) hotdrdrea definitiva data de prima instan(4, daca aceasta a fost pronunfaté de o instangs necompetenta absolut si, desi se invocase exceptia corespunzatoare, prima instanfa a omis si se pronunfe asupra acesteia; ¢) hotarérea data in recurs, daca instanja de recurs nu s-a pronunfat asupra unuia dintre motivele de recurs, dar numai daca acesta (motivul de recurs) a fost formulat in termen de recurent. 48. Daca s-a solicitat revizuirea unei hotirdri: a) de prima instan{& care a rimas definitiva prin neapelare, hotdrdrea ce se va pronunfa in revizuire nu este susceptibil& de apel; b) a instanfei de apel care era susceptibila de recurs, indiferent daca recursul a fost exercitat sau nu, hotirdrea ce se va pronunta in revizuire poate fi atacata pe calea recursului; ¢) pentru motivul referitor la existenta unor hotarari definitive potrivnice, hotardrea ce se va pronunfa in revizuire este susceptibila de apel dac& hotarérea a cérei anulare se cere putea fi atacaté cu apel, potrivit leg. 49. in procedura ordonantei presedintiale: a) ordonanta presedintial are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului; b) reclamantul poate transforma cererea de ordonanta presedintiala intr-o cerere de drept comun pana la inchiderea dezbaterilor in prima instanta; €) apelul impotriva hotarérii judecdtoresti se declard in termen de 5 zile de la ronuntare, indiferent daca judecata s-a facut cu sau far citarea partilor. 50. in ceea ce priveste autoritatea de lucru judecat: a) aceasta nu se aplica si incheierii prin care instanta a respins exceptia prescriptici dreptului la actiune invocata de parat; b) aceasta nu exista atunei cand intre doua procese exista identitate de pari, obiect si cauzi, daci in al doilea proces reclamantul din primul proces are calitatea de parat; ¢) se poate retine cefectul pozitiv al acesteia atunci cénd in primul proces s-a respins actiunea prin care s-a solicitat restituirea unui creanje pentru inexistenta titlului, iar in al doilea proces s-a solicitat, ntre aceleasi parti, dobanzi decurgand din aceeasi creanta. 51. Obiectul juridic al infractiunii il constituie: a) 0 valoare sociala ocrotiti penal; b) o fapta materiala; c) mijlocul prin care a fost vatimatd valoarea sociala. 52, Cind in lege pentru infractiunea sivarsita sunt prevaizute pedepse alternative, tentativa la o astfel de infracjiune se sanctioneazi cu pedeapsa: a) mai ugoar, cuprinsé intre limitele ei speciale; b) mai grava ale carei limite se reduc la Jjumatate; €) aleasi dintre cele alternative ale cdrei limite se reduc la jumatate. 53. Fapta comisé din culp& constituie infractiume: a) in cazul in care se sdvargeste printr-o inactiune si legea nu cuprinde prevederi referitoare la forma de vinovatie; b) atit in cazul unei actiuni cét gi a unei inactiuni, dar legea prevede in mod expres forma de vinovatie a culpeis ¢) in cazul in care se sivargeste printr-o actiune si legea nu cuprinde prevederi referitoare la forma de vinovatie. 54, Raspunderea penald a persoanei juridice: a) se poate angaja in cazul unei institulii publice pentru o infractiune sivarsita in exercitarea unei activitati ce poate face obiectul domeniului privat; b) se poate angaja in cazul unei autoritati publice care a sivarsit infractiunea in exercitarea unei activitati ce poate face obiectul domeniului privat; ¢) exclude raspunderea penal a persoanei fizice care a contribuit la sAvarsirea aceleiasi fapte. 55. 0 conditie pentru existenfa concursului de infractiuni este aceea ca: a) infractiunile si fie de acecasi naturd, b) infractiunile sa fie pedepsite cu inchisoarea; ¢) pentru niciuna dintre infractiunile respective s nu se fi pronuntat 0 hotirdre de condamnare definitiva. 56. Infractiunea continuata se sdvarseste: a) printr-o singurd actiune ce dureaz in timp; b) prin mai multe acte de executare; ¢) printr-o singura actiune ce realizeaza continutul mai multor infractiuni. 57. Dac pentru trei infractiuni concurente, judecate de instanfe diferite, s-au stabilit, pentru primele doud infractiuni pedepsele cu inchisoarea de 1 an si2 ani, aplicandu-se pedeapsa rezultantdi de 2 ani si 4 luni, iar pentru cea de-a treia infractiune, judecata de cAtre o alta instan{’, inchisoarea de 3 ani, pedeapsa rezultanti pentru intreg concursul de infractiuni va fi de: a) 3 ani si 4 tuni; b) 4 ani; ¢) 5 ani gi 4 luni. ‘58. Primul termen al recidivei poate consta: a) intr-o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an; a) intr-o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea de un an sau mai mare de un an; ) intr-o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea de un an pentru o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an,Examen de licenta ~ 26 iunie 2019 Grita wr. 1 59. Daca infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune continuata este judecat ulterior si pentru alte actiuni ce intra ‘in continutul aceleiasi infractiuni, pedeapsa corespunzatoare pentru infractiunea sivarsiti in intregul ei: a) va putea fi mai usoari decdt cea pronunfata anterior; b) va putea fi mai grea decét cea pronunfaté anterior, c) va ramane in mod obligatoriu aceeasi cu cea stabilita initial deoarece actele de executare descoperite ulterior fac parte din continutul aceleiasi infractiumi 60. in cazul pluralitatii intermediare de infractiuni, noua infractiune poate fi sdivarsita: a) mai inainte de pronuntarea unei condamnari definitive pentru o infractiune comisé anterior; b) dup’ executarea pedepsei pronunjate pentru o infractiune ‘comisi anterior; ¢) dupa ineeperea executirii pedepsei pronunfate pentru o infractiune comisa anterior. 61. Este complice la sévarsirea unei fapte previzute de legea penal persoana care: a) promite in timpul s&varsirii faptei 8 il va favoriza pe autor; b) promite dupa savarsirea faptei cd va tainui bunurile provenite din aceasta; e) promite dupa sivarsirea faptei ca il va ajuta pe autor chiar daca aceasta promisiune nu este indeplinita 62. in cazul savargirii de catre un minor a unei infractiuni cu refinerea unei circumstante atenuante, acesta va putea fi Sanctionat: a) cu 0 masura educativa neprivativa ori privativa de libertate; b) numai cu o masura educativa neprivativa de Tibertate; ¢) cu 0 masura educativa neprivativa ori privativa de libertate, ale ciror limite se reduc cu o treime;. 63. Dupii executarea a 5 luni de inchisoare dintr-o pedeaps& de un an, pronunjata pentru o infractiune intentionatd, se sivargeste din nou o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an si pentru care se stabileste o pedeapsi cu inchisoarea de 6 luni. In acest caz pedeapsa rezultanta se va aplica: a) prin adaugarea la Pedeapsa de 6 luni a restului de 7 luni din pedeapsa anterioara; b) prin contopirea pedepsei de 6 luni cu pedeapsa anterioara de un an potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni; e) prin contopirea pedepsei de 6 luni cu restul de 7 luni din pedeapsa anterioara potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni 64. Prescriptia executirii pedepsci: a) nu are efecte asupra pedepselor complementare aplicate persoanei jur are efecte asupra pedepsei amenzii; ¢) nu are efecte asupra masurilor de siguranta b) nu 65. Masura de siguranta a intemarii medicale se poate lua: a) indiferent dacd fptuitorului i se aplicd ori nu o pedeapsa; 1b) numai insotind o pedeapsi cu inchisoarea de cel pufin un an; ¢) numai insotind o pedeaps’. 66. in cazul savarsirii a doug infractiuni, dintre care una in timpul minoritifii pentru care s-a luat 0 masuri educativa neprivativa de libertate, iar o alti infractiune savarsita dupa majorat pentru care s-a stabilit pedeapsa amenzii, instanfa va dispune: a) executarea pedepsei amenzii ce va fi sporita cu o patrime din cuantumul acesteia; b) executarea pedepsei amenzii; ¢) cumularea masurii educative neprivative de libertate cu pedeapsa amenzii 67. Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere se dispune, cu indeplinirea gi altor conditii, daci: a) pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a savarsit 0 noua infractiune pentru care s-a pronunfat o condamnare la pedeapsa inchisorii, dar care si fie mai mare de un an; b) pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheala a sivarsit 0 nova infractiune pentru care s-a pronuntat o condamnare, indiferent de pedeapsa; ¢) pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a sivarsit o nous infracfiune pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii 68. Gratierea colectiva: a) nu are efecte asupra mésurilor educative privative de libertate; b) nu are efecte asupra pedepsclor principale privative de libertate; ¢) nu are efecte asupra pedepselor a cAror executare este suspendat sub supraveghere, in afar de cazul cénd se dispune altfel prin actul de gratiere. 69. in cazul in care se descarc& mai multe rafale de pistol automat asupra unui grup de persoane, iar fapta a avut ca urmare moartea acestora, incadrarea juridica va fi: a) omor simplu (art. 188 C.pen.); b) omor calificat comis asupra a doua sau mai multor persoane (art. 189 alin, (1) lit. ) C.penJ; e) mai multe infracfiuni de omor simplu in concurs, in funofie de numérul de persoane decedate 70. Faptuitorul (F) loveste victima (V) cu un cufit in zona toracie& producdindu-i o leziune profunda, Transportata la spital, V este examinata si tratata superficial de medici, iar dupa cdteva zile decedeazd. Expertiza medico-legala constata o culpa ‘medical, in lipsa c&reia leziunea ar fi necesitat circa 40 de il ijiri medicale. F va fi condamnat pentru infractiunea de: a) omor (art, 188 C.pen.); b) loviri san vitimari cauzatoare de moarte (art. 195 C.pen.); ¢)loviti sau alte violenge (art. 193 C.pen.). 2Exainen de licenya ~ 26 junie 2019 Grita nr. 71. 1. a obligat-o sub ameninfarea unui cuit pe V. si meargi in scara unui bloc aflat in apropiere unde a incercat sé 0 violeze. Pentru c& V. a inceput si fipe I. i-a aplicat o lovitura de cufit in zona abdominala si a fugit. V. a avut nevoie de 40 zile ingrijiri medicale. Ce se va refine in sarcina lui 1.? a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu cea de tentativa de viol si tentativa de omor; b) tentativa la omor calificat savarsit pentru a inlesni sau ascunde sévargirea unei infracfiuni fn concurs cu tentativa la viol; ¢) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu tentativa Ia omor calificat savarsit pentru a inlesni sau ascunde sivarsirea unei infracfiuni in concurs cu tentativa la viol 72. Lovirea din culpa a doua persoane si provocarea de vatdmari pentru vindecarea carora fiecare dintre persoane a necesitat cate 20 zile de ingrijiri medicale: a) reprezinta o singura infractiune de vatmare corporal din culpa, in varianta agravati previzuta de art. 196 alin. (4) C.pen.; b) reprezinta doua infractiuni de vatémare corporala din culpa, in varianta tip prevazuta de art. 196 alin. (1) C.pen.s €) nu reprezinta infractiune. 73. Imobilizarea victimei prin legarea mainilor si constrangerca Ia intretinerea unui raport sexual, reprezinta infractiunea de: a) viol; b) viol in concurs cu lipsire de libertate; e) viol in variant agravat 74, Infractiunea de amenintare: a) poate privi o fapta pagubitoare indreptaté asupra unei persoane apropiate b) se refine in varianté agravata daca fEptuitorul urmareste objinerea unui folos patrimonial; ¢) nu se poate savarsi si prin sms-uri 75, Infractiunea de furt poate avea ca obiect material: a) bunurile care rman imobile (materialele separate in mod provizoriu de un imobil); b) lucrurile ce nu apartin cuiva (res mullius); c) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae) 76, Fapta soferului de taxi care, desi observa c& partea vatimata coboard din masind fird s8-si recupereze un bun depus pe bancheta din spate, nu o atenfioneazA, iar ulterior igi insuseste bunul respectiv, reprezinté infractiunea de: a) insusirea bunului gasit (art. 243 alin. (1) C.pen.J; b) furt (art. 228 C.pen.); ¢) furt calificat [sivarsit intr-un mijloc de transport in ‘comun~ art, 229 alin. (1) lit. a) C.pen.] 77. in cazul in care doi faptuitori, dupa o intelegere prealabilé, ataca victima, unul sivarsind acte de violent, iar celalalt sustrgénd bunul de la victima, se va putea refine: a) infracfiunea de lovire sau alte violenfe pentru unul dintre faptuitori si infractiunea de furt pentru celdlalt; b) infractiunea de tentativa de talharie pentru cel ce a aplicat loviturile si infractiunea de tilharie pentru celalalt fEptuitor; e) coautorat la infracfiunea de tatharie. 78. Nu poate exista infractiunea de abuz de incredere (art. 238 C.pen.) in cazul in care fiptuitorul gi insueste: a) o suma de bani pe care avea obligatia s4 o depund Ia C.E.C. pe numele proprietarului; b) o suma de bani care ii fusese data cu titlu de imprumut; ) 0 sum de bani care ii fusese inmanata pentru a procura platitorului anumite servicii (0 excursie, un bilet la spectacol etc.). 79. Incendierea cu intentie de citre Riptuitor a propriei case, aflata in preajma altor imobile, care ar fi putut la randul lor sia foc: a) reprezinta infractiunea de distrugere; b) nu reprezinta infractiune; ¢) reprezinta infractiunea de distrugere calificata. 80. Lovirea, in aceleasi imprejurari, a doi functionari publici aflaji in exercifiul functiunii reprezint&: a) o singurd infractiune de ultraj in variant’ agravata; b) doua infractiuni de ultraj, aflate in concurs cu doua infractiuni de lovire sau alte violenfe; ¢) doua infractiuni de ultraj aflate in concurs. 81. in cazul inducerii in eroare a organelor judiciare (art. 268 C.pen.) sesizarea penal: a) se poate referi la o fapta care ar expune persoana la o sancfiune disciplinar’; b) se poate referi la sdvarsirea unei contraventii; ¢) se poate referi doar la savarsirea unei fapte prevazute de legea penal, 82. Infractiunea de marturie mincinoasa: a) nu se poate sAvarsi printr-o inactiune; b) se refera la afirmatii m acute de martor in legatura cu imprejurarile esenfiale despre care este intrebat in solufionarea tnei cauze; ¢) se sAvarseste si prin interpretarea personalA eronat pe care, cu rea-credin{§, o d& martorul unor imprejurari, de altfel corect prezentate de acesta.Examen de licenga ~ 26 iunie 2019 Grita nr. 1 83. B i-a cerut lui A 1.000 lei si i-a primit, promitand sa il determine pe profesorul fiului lui A, pe care il cunostea, sé ii dea acestuia 0 nota de trecere la examen. Daca se dovedeste ci B era in relatii foarte apropiate cu profesorul, dar nu a remis acestuia nicio suma de bani si nu i-a vorbit de examenul fiului lui A: a) in sarcina lui A se poate refine infraetiunea de dare de mita; b) in sarcina lui B se poate refine infractiunea de trafic de influenfa; e) in sarcina lui A nu se poate re{ine infractiunea de cumparare de influenta. 84. in sarcina judecatorului care pretinde o sumf de bani pentru a da o solugie favorabila intr-un dosar $i care, in acelagi timp, promite ca ji va convinge pe ceilalfi membri ai completului de judecata sa fie de acord cu respectiva solutie se va refine: a) infractiunea de luare de miti in concurs cu infractiunea de trafic de influen{&; b) doar infractiunea de luare de ‘it; ©) doar infractiunea de trafic de influent. 85, Falsificarea unui inscris sub semndturd privat si folosirea lui de catre autorul falsului reprezint a) infractiunea de fals in inserisuri sub semnétura privat in concurs cu infractiunea de uz. de fals; ») infractiunea de uz de fals; ¢) infractiunea de fals in inscrisuri sub semndturd privatd. 86. Referitor la procedura de reunirea cauzelor penale, reglementati de codul de procedur& penal: a) reunirea cauzelor poate fi dispusd numai daca acestea se afl& in curs de solufionare in fafa primei instanfe de judecata; b) reunirea cauzelor se dispune de instanja competenti stabiliti potrivit legii prin incheiere, care poate fi atacat& numai odaté cu fondul cauzei; ©) reunirea nu poate fi dispusd pentru cauzele aflate pe rolul unor instanfe de natura diferita in sistemul judiciar, una fiind instanga civil, iar cealalta, o instanfa militar’ 87. Cererea de strmutarea cauzelor penale: a) este solufionati de instanfa competent printr-o sentinfé,care nu este supusii calor de atac; b) in caz de admitere, actele indeplinite in cauza penala de instanfa de la care se str”imuta cauza se menfin, fra a putea fi anulate; ¢) hotirarea de admiterea cererii, produce efecte juridice doar daca este pronuntata pang la solugionarea in prima instanta a cauzei a carei strimutare se cere. 88. Dreptul avocatului partilor de a consulta dosarul in faza urmdririi penale: a) nu poate fi restrictionat in nici un mod; b) Poate fi restrictionat motivat ins numai pnd la punerea in miscare a actiunii penale si pentru cel mult 10 zile; ¢) in toate cazurile, acestuia nu fi poate fi restricyionat dreptul de a consulta declarafiile parjii pe care o asisti sau o reprezinté 89. in cazul dispunerii efectuarii perchezitiei domiciliare: a) aceasta nu poate fi inceputé in nici o situatie, inainte de ora 6,00; b) se emite de organul judiciar care a admis cerere de perchezijie un mandat de perchezitie, care cuprinde $i ‘mentiunea ci mandatul poate fi folosit o singuri dati; c) perchezitia domiciliara se efectueazé numai de cdtre procuror, indiferent de faza procesuala in care se dispune. 90. in cursul urmaririi penale, masura preventiva a controlului judiciar: a) poate fi dispusa, in condifiile legii, atat de procuror cat si de judecatorul de drepturi si libertiti; b) se dispune cu indeplinirea acelorasi condiii ca si controlul Judiciar pe cautiune, e) se revocd, in cazul in care procurorul a dispus clasarea cauzei 91. Constituie caz de nulitate absolut: a) incdlcarea dispozitiilor privind compunerea completului de judecata; b) nerespectarea regulilor privind competenfa materiala si dupa calitatea persoanci a instanfelor judecdtoresti, in toate cazurile; €) nerespectarea dispozitiilor privind prezenja suspectului sau inculpatului ta proces. 92. in cazul infractiunilor in care actiunea penal se pune in migcare la plangerea prealabila: a) plangerea prealabila ‘rebuie introdusa la organul judiciar competent in cel mult 3 luni din ziua in care persoana vatamata a cunoscut identitatea faptuitorului; b) plangerea prealabila gresit indreptata, se considera totusi valabila, dacd a fost introdus& in termenul prevazut de lege, la organul judiciar necompetent; ¢) poate fi introdusi de persoana vatamati, prin mandatar, dar si de catre unul dintre sofi, pentru celal soy, 93. in condifiile legii,continuarea_urmaririi penale cu privire la persoand : a) se dispune numai de citre procuror, prin ordonanta motivaté; b) poate fi dispusa si de organul de cercetare penala, ins& ordonanfa de continuarea urmaririi penale dispusd de cétre acesta este supusa potrivit legii confirmarii procurorului; c) poate fi dispusa de organul de cercetare penal numai in procedura extinderii urmaririi penale, conform disp. art. 311 pp;Examen de licenta ~ 26 iunie 2019 Grita nr 94, Plangerea impotriva acelor si masurilor de urmarire penalé dispuse de organul de cercetare penal : a) poate fi introdusé numai de partile si persoana vatimati din cauza respectiva; b) se depune direct la procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penali, care © solujioneaz in cel mult 20 zile de la primire ¢) se solutioneazi de prim procurorul parchetului, care poate dispune suspendarea efectelor actului sau masurii, pana la solufionarea plingerii 98. Referitor la deliberarea hotdrdrii judec&toresti: a) potrivit legli, deliberarea are loc in secret, i priveste mai intai chestiunile de drept, apoi chestiunile de fapt; b) le deliberare iau parte numai membrii completului de judecata in fafa caruia au avut loc dezbaterile; c) dac& in procedura deliberarii rezulti mai mult decat doud pareri, decizia cu privire la solutie, este Iuata de presedintele completului. 96. Pot declara apel: a) procurorul, inculpatul si persoana vatimata, referitor la latura penala; b) partea civila, partea responsabila civilmente si persoana vatimata, referitor la latura civila; €) procurorul, inculpatul, persoana vatamata si partea civil, referitor la latura penala si latura civilé, 97, Retragerea apelului: a) poate fi ficutd personal de parte sau prin mandatar special, printr-o declaratie depusi la instanfa a cdrei hotardre se ataca; b) poate interveni numai pana la terminarea cercetarii judecitoresti la judecata in apel; ©) apelul declarat de procuror nu poate fi retras.. 98. Acordul de recunoasterea vinovatiei: a) se poate incheia in cursul urméririi penale, numai la inifiativa inculpatului, chiar dac& acesta este minor; b) poate fi incheiat in tot cursul urmaririi penale, dac& pentru infractiunea sfvarsita legea prevede pedeapsa amenzii sau a inchisorii de cel mult 15 ani; e) dupa sesizare, instanfa, analizand acordul de recunoasterea vinovatiei incheiat de mai multi inculpari, il poate admite numai cu privire la uni dintre inculpati 99, in cauzele cu inculpai minori: a) in cursul urméririi penale organul de urmérire penal este obligat sA dispund efectuarea referatul jorului, intrucat este necesar solufionarii cauzei, b) in cursul judecatii, ascultarea iculpatul minor se va face o singura dati, ascultarea din nou a acestuia find admis de judecator, doar in cazuri tem justificate; ) se citeazi de catre instanfa serviciul de probafiune si parinfii minorului, prezentarea acestora la judecarea ‘cauzei fiind obligatorie. 100. in cazul amAnarii executarii pedepsei inchisorii sau a detenfiunii pe viafa: a) hotararea prin care instanfa competent dispune amdnarea executirii pedepsei este executorie de la data pronuntirii; b) instanta competent s8 solutioneze cererea de amnare este instanja de executare sau instanta in a cArei circumscriptie se afla locul de detinere corespunzatoare in grad instanjei de executare; ¢) hotirarea prin care instanfa competent se pronunfa asupra aménarii cererii de amanarea executérii pedepsei poate fi atacata cu apel, in conditile legii.