ry Buran este potesor do rll inemaponl a London Schon of Eonar
‘Rear ora o Unvrsatea in Copornags Dn 2004 et redaciorlyets Ev
ita of nemetone!Reletne, Dawe heae ublcae, manors 7e Me
‘ize, ncaa), Regine ond Power: Th Sructre of nena! Se
Gib), Does ine Motor? A Reasessnet 2008, coe, From Irn
Sia Saco nolan Schoo! Theory and he Soca! Sucre of Clbalizaton
“int Se onde Groat Power: ors Pies nth Tanti Conn 205
SISTEMELE
INTERNATIONALE
IN ISTORIA LUMI
Reconfigurarea
‘studiului relatiilor internationale
ard Lite ete rtesr de pote intron eB Univrty fot preeomm
Buran hematenal Sten Assoxolon. A mal publ: The Balance of Pore
‘etna’ Reson, Metgpho, Nye a Model 2907}.
oy Burn, Richart, nena Stems in Wot Mision, Remating Me Sy
fry Bean and las ite 2000,
tematona! Sytem io Mod Haan was orga pubes i Enis 20.
‘S'Panaton potens by onan with Onoda Pres,
Slonue inrnaona I ar tpt ln ima englect in 200
Stns‘ cece Sa nope cu One Unvery Pres
Traducere de Simona Soare
208 by Ears POLIROM, pat pene adc
wepotromo
ESSAI Sa LE evsne ne e109 38, OF 37; PO. BOX 1.728, 00174
ecrers CH « Bote Najonle« Roni
AN, BARRY
neainae Insole reconfguaren stu elitr
Sear Simone wad)
- POLIROM
rte ROMANIA pul+ Sistemele conse presi nel sone ale strut de pint, dar as
‘orlinir cpu de interac nschimburi, afl cai constingerie
tenerae de ineracinele-au feu rea slabe petr genera eects
In cia aparemutlconseratorim,himea anil clase eincadreazt|
‘abiou mai general al propresiut umn. Dei procul none tehnlowc 2
est dup prima explosi", mension denies cai tau exis
‘Ge rapid, Rejelee comercial -a rp iat abiliiile police ale meni,
INSTITUIREA $1! EVOLUTIA.
UNUI SISTEM INTERNATIONAL
GLOBAL
‘contac, rezltid in ial un sistem global. Azeit sistem arf foet desl de
de cel pe care Ia eat exropeni. Dar oda ce europeni a ncept st done
‘boul cence de civiizae vee, dar sabe, din Amer, exterminind peste 90%
Populate din euzabolilor pe care le-au edu cue adhuginds-si dou
‘epepalte,asceaiunea lr tori ami aml pe ope Jones, 198" =
uropeni au creat Vests dout secole de consol plobal.
‘Agadat, fost cea un sistem interstionl global, dar uo tkmb, nse
ea dominat de un sigur centu de civilize de un singur sistem its
repional. Accasta a fos doua generac a stemalor internationale, lat bon
care ocunoream sa chimbstndigene $1 a Imperulor dih ARZI 1 ME ZUUAIEL Ke, HOLE gH @ seoncannows yore
finale dn America de Nord. Dr rearea uu sem internayonl global iver
‘"famas ult tn ura rediiituna tistem global comercial. India a intra sob
dominga european in secoul al XVITes, dar puterieeuropene mba reap
Soumulecesufientt puter mii deci I mile seco al XIX ea pect 2
fora deacideres Jeponiel 91 Chine. Mijocal Afric a fst ulimul cae a igs
runcheat lef armeloreatopene, dou deci mai zi, dep foesepeaetat Se
‘comomia eresiait cu mul rast de ans 1500 Agadar, aba local seco
SEDC ea a format un sistem iterations global, Ineg une. Cum sistema 2
event apt lnchis din punt de vedere geografi, tn continare puter ort ma
‘rind despre intensifier det despre expansiune I
‘Din acest recumat rezuhe& Europa cua loc cenral in sesst capt =
wurst nose. Dev ung! epi antic gi lsc, cca mai mare part a Europe
fhe se fla fn saul stoma’ peeatrnon, fe rao colone perifercd. Num:
ftntcesle dn sud era ucdtor major in mpal epi case, Darn jaan
1300, o nul unitate, statu modern, a cep sf ine In cenrl seni, ot
marge vesice ale Europe, Incepind-gi maryul cre dominaia ri. Cnc
ropa ales in sfrst din epoea feudalism, cx itora sa Yea, mics
equ ltl bon’ pe pctorderisboi (ig itocana de lepine exis
‘menjinate de Riserea Creina di Ves) sh Inept asonsunen lire pate.
‘romomicd salir, nile sate modere formate au rept ft lume co
fiat incl de putericee civic amice.Conectarea civiailor crane +=
Fella ric tpar de comer bine pas la pct, pe care Europa fst a o dist
patil sl implementeze ip cate Ver a ajun foarte rapid st. domine. Epes
Clusiet a oferit multe dine Ingredinele cele, de natu economic, cra =
(ehnoloics ce an dust Sntpsreamiracoluli european gi cae au es apo ec
(ate de soma
“Tansformarea major cea aval in eae iermainale ne obvi sh oats
tim, at seopel acesor par capitol ese acea de a analiza natura sehimbie.
fiplcace si odul cum su desiurat ele pd in lle noasue
Capitolut 12
Unitatile in sistemul international modern
1. Introducere
Ridicaea mi nou cp e uate Gmina a Europa tn presi anu 1500 exe
‘medline pial fndapi pe care ce intemeiat ierereaepoct moderne
(cea amie casic. Exist un consens ein acest moment aavu foe otanstor
‘mae a nit in alimi an, pire woreteien rele iernayonale a exist
fm ineres cesind oa pivire la maura fedalismuli si ecerea complex dela
feudalism este! wesfaie de sate sverane, cate avuoe in Europa trial
vu Media (Rgeie, 1963; Fischer, 1992, Hall 1 Keaoehwil 1993; Waton,
1992, capitol 3, Spray, 199%, capo 3; Ragee, 198, capitol S; ese,
1998), Ewe ie departed ef infeles pe deplin cum ide cea arto aes
‘ansformare, In od adios, istorii nemarxit su argument ean european
fmoder a spirit dini-o -anarieTeudlt” in cae degenerase Europa la incepuul
‘ribose Imperial Caclinglan. Ace! impera se extinsese pe eritoral care a fst
‘eupat un milenis mai tres de ce gate membri iil as Unuali Europene
“estbl oanomittordine ia Europa dup airageres pir vestice a Imperil
Ronan. Dar ofa cu petbusies ui, mobili rzbonci sure prezeniacapreciiind
esa ae mae, de perl sai. Primate pei
fox coco een O singe cr sot pings dad
sau de ipeie aac qc dole naive eld ena, ct