GENURI PUBLICISTICE DE RADIO

NOTE DE CURS

Conf. Univ. Dr. Dona Tudor

INFORMA IA RADIOFONIC În domeniul ziaristicii, informa ia trebuie în eleas în dublu sens.

Termenul este utilizat în accep iunea de gen ziaristic, dar toate modalit ile de exprimare în domeniul presei implic existen a unei informa ii. Îns , informa ia a devenit un termen sinonim celui de pres . Astfel, Bernard Voyenne, în ³L¶Information aujourd¶hui´, define te informa ia drept ³procesul comunic rii sociale i institu iile care asigur acest proces´. În ceea ce prive te informa ia de radio, Daniel Garvey i William L. Rivers, în ³News-writing for the Electronic Media´ citeaz opinia unor cercet tori în domeniul comunic rii ± Serena Wade i Wilbur Schramm ± care cred c ³ tirile de radio sunt principala surs de informa ii mai ales pentru oamenii mai pu in educa i, pentru femei, oameni de culoare, agricultori i muncitori, în timp ce tirea tip rit este principala surs de informa ie pentru oamenii cu educa ie înalt , pentru albi,. pentru b rba i, pentru oamenii cu func ii de conducere i pentru cei cu venituri mai mari´. În aceste condi ii, opineaz autorii, redactorul de tiri de la radio trebuie s se îngrijeasc de con inutul i forma de prezentare a informa iilor, astfel încât acestea s nivelului cultural, de în elegere ascult tor. Defini ii corespund i de interese ale poten ialului public

De i apreciem c

defini iile nu servesc scopului didactic practic

urm rit în demersul pe care îl întreprindem, nu putem eluda exprimarea sintetic a con inutului unui gen publicistic de mare întindere în presa de toate tipurile, dar mai ales la radio.

2

To i teoreticienii, dar mai ales practicienii, sunt de acord c

tirea este

o relatare succint a unor fapte reale. Al ii adaug elementele de neobi nuit, senza ional sau m car de abatere de la regula general pe care trebuie s le con in tirea. George Fox Mott în ³New Surwey of Journalism´ propune ³1 om obi nuit + o via obi nuit = 0 1 om obi nuit + o aventur extraordinar = o tire 1 so obi nuit + o so ie obi nuit = 0 1 casier + o so ie + 7 copii = 0 1 casier ± 10.000 de dolari = o tire 1 so + o so ie + un scandal = o tire 1 om + o ma in + un scandal = o tire 1 b rbat + o realizare = o tire´ Precizând c nu faptul în sine, ci relatarea despre fapt este informa ie, în teoria presei s-au lansat defini ii peste defini ii care, în sine, nu prezint mare importan decât în m sura în care pun în lumin elemente definitorii ale genului. Ken Metzler, în manualul ³Newsgathering´, apreciaz c ³ tirea este o relatare prompt , succint a informa iei factuale despre evenimente, situa ii i idei (inclusiv opinii i interpret ri) menit s intereseze o audien i s -i ajute pe oameni s fac fa mediului inconjur tor´. chiar o aritmetic a tirii:

Din realitatea înconjur toare, reporterul selecteaz acele fapte despre care presupune c publicul s u ar fi interesat. Deci, subiectivitatea reporterului îl îndeamn s culeag de pe teren anumite fapte pentru a satisface setea de cunoa tere a publicului s u. Aceste fapte sunt, la rândul lor, selectate a doua oar de editor sau de realizator, care va hot rî ce
3

subiecte vor intra într-o anumit emisiune, ce întindere va avea fiecare relatare i în ce moment din desf urarea cronologic a radioprogramului se va difuza acel material. Trebuie s re inem, deci, c informa ia de pres este relatarea unui fapt selectat din realitate, interpretat i ierahizat într-o succesiune de relat ri. Responsabilitatea i profesionalismul reporterului sau editorului de radio constau în capacitatea de alege acele fapte care pot fi definitorii pentru momentul respectiv din via a socialpolitic a rii sau a localit ii unde func ioneaz postul de radio respectiv. Daniel Garvey i William L. Rivers consider c informa ia este o relatare (un raport) la timp a unor evenimente, fapte i opinii care intereseaz un num r semnificativ de oameni. Sintetizând, putem propune ca defini ie a tirii la radio urm toarea formulare: o relatare concis public. Caracteristicele tirii de radio sunt: Noutatea. tirea sau informa ia de radio este relatarea unui fapt nou întâmplat. Spre deosebire de accep ia dat termenului în alte domenii ale cunoa terii umane, informa ia de pres presupune c undeva, într-un anumit moment, s-a petrecut un eveniment despre care o mas mai mult sau mai pu in numeroas de receptori ar fi interesat s afle. Nou înseamn , în pres , nou întâmplat i nu nou aflat. Ca în toate activit ile umane, fiecare dintre noi are un orizont de cunoa tere limitat, în fiecare clip un om poate afla noi informa ii despre lucruri, evenimente, personalit i deloc sau pu in cunoscute. Ce este nou pentru ziarist nu este neap rat nou i pentru al i
4

a unor fapte, evenimente, idei reale, interes pentru

semnificative, de actualitate, noi, relatare ce prezint

îndeosebi pentru încep tori.oameni. deoarece. În presa modern . Timpul i spa iul se comprim i informa iile ajung la receptor chiar în momentul desf ur rii evenimentului. Dar alte evenimente sunt mai pu in b t toare la ochi i atunci depistarea lor ca fapte nou întâmplate este mai dificil . Prezentarea noului este o condi ie a îns i existen ei presei. este de a se documenta mult în prealabil. tiin ifice. Solu ia pentru gazetar. ale orei chiar. Strâns legat de noutate se prezint o alt calitate a informa iei radiofonice: operativitatea. este cu atât mai imperioas la radio. cât i la serviciile speciale pentru a afla toate am nuntele posibile despre evenimentul pe care ar trebui s -l prezinte. pentru c ziarele. între componentele mass media. culturale. De aceea numai relat rile despre evenimente nou produse pot deveni tiri de pres . Este vorba de marile i importantele evenimente politice. Unele evenimente sunt nout i absolute. atât pe teren. dezvoltarea f r precedent a mijloacelor tehnice de difuzare a mesajului a f cut posibil difuzarea mesajului publicistic cu maximum de operativitate. Operativitatea. Acest punct maxim se traduce în limbajul presei audio-vizuale prin transmisia direct . radioul i televiziunea r spund unei nevoi fire ti a omului modern de a fi la curent cu tot ce se întâmpl . radioul are datoria s anun e primul un eveniment. Cerin a de a prezenta nout ile cele mai importante ale zilei. 5 . care presupune scurtarea drumului dintre momentul producerii unui eveniment i receptarea lui de c tre public. economice.

cu cât utilitatea mesajului va fi mai mare sau cu cât cheltuiala de efort necesar recept rii va fi mai mic . Interesul. ca indivizi i. o bun cunoa tere a categoriilor de public c rora li se adreseaz pentru a putea r spunde intereselor i nevoilor lor de cunoa tere. Pentru a fi receptat . A adar.Transmisia direct îl transform pe ascult tor din simplu consumator de informa ie în participant la eveniment. tirea de radio trebuie s prezinte interes pentru o categorie de public. For a utilit ii mesajului se traduce prin valoarea con inutului. interesul i receptarea informa iei se pot (for a utilit ii mesajului perceput) ± (for a de constrângere perceput ) Interesul = -------------------------------------------------------------------------cheltuiala de efort în percepere Deci. con inutul mesajului este factorul determinant al interesului. din partea redac iei. în consecin . i utilitatea mesajului vor fi mai mari. în calitate de membri ai diferitelor 6 . urm torul raport: în The Process and Effects of Mass Media exprima prin Communication. Aceasta cere. interesul i. Interesul poate fi definit ca o nevoie de informa ie resim it de oameni. A a cum men ioneaz Wilbur Schramm. în acela i timp.

For a de constrângere despre care aminte te raportul lui Wilbur Schramm trebuie conceput în sensul elementelor restrictive pe care le con ine o informa ie. prin informa iile pe care le difuzeaz . Exist interese generale. de grup i personale. Redactorii au grij . pot s r spund mai satisf c tor intereselor i nevoilor lor de informare. ea nu va interesa publicul larg sau îl va interesa mai pu in. de pild .comunit i sociale sau organiza ionale. Ascult torul de radio i-a format anumite reflexe. prezentarea i paginarea informa iilor pentru a amplifica interesul publicului i pentru a diminua efortul de receptare. de aceea. cunoscându. ziaristul va face eforturi la redactarea. arhaisme. Numitorul acestui raport ³cheltuiala de efort în percepere´ semnific comoditatea receptorului. trebuie s in seam de categoriile c rora le apar in ascult torii. Interesul receptorilor fa factori: a. pe parcursul derul rii emisiunii. interesul lui se va diminua pân la zero. El tie c primele tiri sunt cele mai importante. tirea poate con ine prea mul i termeni tehnici sau cuvinte rare ± neologisme. Locul de unde provine tirea. b. care emit pe unde ultra scurte i care. Un post de radio. Aceasta este una din explica iile prolifer rii posturilor de radio regionale i locale. astfel. Con inutul tirii se poate adresa unei categorii de speciali ti i. cu atât interesul lui fa de fapt va fi mai mare. Cu cât evenimentul sau faptul relatat s-a desf urat într-un loc mai apropiat de receptor.i foarte bine ascult torii c rora li se adreseaz . regionalisme ± care vor diminua interesul receptorilor fa de respectiva informa ie. Treptat.i care refuz s fac prea mari eforturi pentru a primi i stoca o nou informa ie. s 7 de informa ie poate fi stimulat de anumi i le . Sau. Ca atare. Locul unde se pagineaz tirea. De aceea va fi atent în primele 3-4 minute.

A a se explic vedetelor.). Este vorba de tirile de interes social. atât în plan intern. În acela i timp. Acesta este elementul determinant al interesului ascult torului fa mult teren. accidente etc. s introduc . Aceste tiri sunt. care au rolul de a stimula aten ia i de a readuce interesul ascult torilor la cote maxime. În ultimii ani. Este de sau cu respectul fa semnalat c aceste ³bârfe´ jurnalistice nu sunt agreate la radio i c prezen a lor în emisiuni. tiri de mare interes utilitar (ora exact sau buletinul meteo. datorit de tiri. de multe ori. din când în când elemente distinctive ± cortine sonore. care poate capta interesul ascult torilor. informa iile neverificate i care se insinueaz în via a privat a oamenilor f r acordul lor. indiferent de categoria social din care tirea ³fapt divers´. formule de adresare direct c tre ascult tori. a tirilor din culisele vie ii personalit ilor politice. este foarte redus . sportive. violuri. cu subiectul i obiectul inform rii.rubricizeze emisiunile mai ample de tiri. Dar exist fac parte. la periferia gazet riei. i alte tipuri de informa ii capteaz interesul ascult torului mai mult decât alt dat . tirea politic a c p tat tot mai complexit ii acestui domeniu i datorit evenimentelor politice ce se succed cu repeziciune. artistice. nu au nimic comun cu gazet ria. a tirilor despre crime. 8 . de tirile din domeniul sportului. dar. c. de tirile utilitare. a celor care vorbesc despre tot felul de scandaluri din existen a intim a unor personalit i publice. prezentate uneori f r discern mânt i f r grija elementar fa decen a de vocabularul folosit. bârfa. care aduc servicii mari ascult torilor. cât i în via a interna ional . pentru c spiritul morbid. Este vorba de i o alt categorie de informa ii. mai ales. de exemplu etc. care satisface nevoia de proliferarea tirilor din via a senza ional a oamenilor. în compara ie cu presa scris sau cu televiziunea. Con inutul tirii.

Actualitatea unor evenimente poate fi între inut o perioad mai lung de timp prin campaniile de pres . Descifrarea semnifica iei unui fapt sau eveniment înseamn o documentare minu ioas . precum i a impactului asupra unor categorii umane. dar banal.Actualitatea evenimentului. chiar dac evenimentul propriu-zis sa consumat. Prin eviden ierea semnifica iei unui fapt. Semnifica ia unui fapt sau eveniment este tocmai acest grad de interes pe care o informa ie îl poate provoca pentru o categorie cât mai larg de receptori. Consecin ele unui fapt. consecin ele lui persist chiar necesar. prin relevarea capacit ii lui de influen are a altor fapte. Interesul uman este elementul care genereaz succesul la public al unei informa ii. iar de altele nu. implica iile sale. ziaristul poate transforma un fapt. în eveniment. tirea este tratat ca un gen de recompens . Publicul este interesat de anumite fapte. în care. capacitatea de a evalua dimensiunile lui sociale. Pentru a. în aparen descifrarea semnifica iei faptelor cotidiene. felul în care el poate influen a via a oamenilor nu se relev în totdeauna de la sine. efectele.i îndeplini cu adev rat menirea social . Este o calitate ce se cere ziaristului aceea ce a fi creator de evenimente prin . Semnifica ia faptului sau evenimentului. În general publicul va alege acele fapte care îl intereseaz i pe care le-a inclus într-un sistem foarte 9 i a-l men ine în actualitate prin informa ii referitoare la consecin e i implica ii este nu numai util. Aceasta presupune din partea ziaristului o cunoa tere clar a evenimentului pentru a-i putea descifra resorturile i urm rile sociale. Prezen a în actualitate este o condi ie a îns i existen ei omului modern. tirea de radio trebuie s prezinte fapte din actualitatea imediat .

Ceea ce intr în acest cadru personal va fi lesne acceptat i re inut.personal de interese. elementul specific al mesajului. Tratarea informa iei tirilor: y y y persoane. care reamintesc momentele cele mai importante ale evolu iei evenimentului. uncuvânt. Efemeritatea. tirile sunt interesante pentru un num r semnificativ de . informa ia asupra unui eveniment în desf urare este continu . Pentru a remedia aceste deficien e ce in de oralitate. De la o or la alta. un num r sau un nume nu au fost în elese. de aceea. ascult torii se schimb i. de la prima audi ie. în ³Radioul modern. Con inutul ei trebuie re inut de la prima ascultare. tirile sunt nout i ± con in fapte la zi. Dar. evenimentul este urm rit în desf urarea sa. tirile la radio se reiau pentru a da posibilitate ascult torilor care nu au în eles mesajul s . de la o or la alta. În emisiunile de bilan ale zilei ± radioprogramele de sear i de noapte ± sunt redactate tiri de sintez . În felul acesta sunt create condi iile ca un num r mare de receptori s cunoasc evenimentul. informa iile se repet Irene Joanescu. men ioneaz urm toarele caracteristici ale tirile sunt factuale ± con in fapte adev rate. Continuitatea.La radio. dac evenimentul este apreciat ca fiind foarte important. tirea de radio nu este peren . Nu se poate reveni asupra con inutului dac . a a cum men ionam. ad ugându-se elementele nou ap rute.i completeze informa iile. cum este cea difuzat în presa scris . 10 i principalele genuri informative´.

a celor noi. . referindu-se la normele de selectare a tirilor. în acest caz pericolul prezent rii * informa ia este ³la timp´ i trebuie s existe o justificare: în fiecare tire sunt elemente ce o recomand pentru a fi difuzat într-o anumit zi i or . urm toarele: * informa iile sunt factuale.opinii. Daniel Garvey i William L. În acest caz. . Ei consider c sunt mai multe tipuri de fapte: .simple fapte (cum ar fi.În aceste condi ii. chiar dac tirea nu este strict la zi. fapte i opinii recente. Al i factori care influen eaz valoarea unei tiri sunt amploarea. de exemplu. anvergura i aspectele neobi nuite ale unui eveniment. adic au în centrul lor fapte. care intereseaz un num r semnificativ de persoane´. Exist . unor ³pseudo-evenimente´ pentru simplul fapt c la adev ratele evenimente reporterii nu au fost prezen i. evenimentul este exprimarea opiniei i este nevoie de o bun acoperire a prezent rii adev ratelor opinii. autoarea define te tirea ca fiind ³ prezentarea unor evenimente. * informa ia trebuie s intereseze un num r semnificativ de oameni. din con inutul ei trebuie s reias leg tura ideii sau faptului trecut cu un aspect al actualit ii. În aceea i lucrare. interesante i importante pentru public. Rivers consider ca definitorii pentru informa ie în general.evenimente ± în general lucruri de importan deosebit . deci i pentru cea de radio sau tv. autorii stabilesc mai multe criterii utile pentru reporteri în procesul de 11 . anun area temperaturii).

decizie asupra oportunit ii alegerii unui subiect pentru a-l prezenta într-o informa ie : y proximitatea. În societ ile tradi ionale. grupuri sau na iuni sunt interesante. dac altora. ³Teoreticianul în domeniul comunic rii Daniel Lerner a sugerat c diferen a major între societ ile primitive i cele avansate este abilitatea membrilor societ ii empatia. Orice disensiuni între oameni. y conflictul. Cu cât evenimentul se petrece mai aproape de receptor. y noutatea intereseaz public. pentru c unele fapte. y interesul uman. cu atât informa ia va prezenta mai mult interes pentru el. rolul întotdeauna publicul. Este interesant pentru receptori ce face o anumit persoan sau ce sufer o anumit persoan important . uneori chiar traivialit i sau de prost gust. de i pot fi ocante. un vip.. Reporterul trebuie s trag o linie între evenimente i pseudoevenimente. Dac o tire va con ine expresia ³pentru prima oar ´ va fi mereu interesant pentru au efecte i asupra 12 . y caracterul neobi nuit. y consecin ele. adic capacitatea oamenilor de a se plasa în locul altora. Presupunerea c lini tea este condi ia natural a vie ii se pare c este gre it . inclusiv asupra noastr . y proeminen a. nu orice lucru neobi nuit este interesant. care ne pot afecta via a. Conflictele sunt cele ce ne re in aten ia: Conflictele pot conduce la schimb ri. totu i. sunt numai extravagan e. . Putem recunoa te adev ratele informa ii chiar atunci când faptele se petrec la mare distan . Orice fapt ce se plaseaz în afara obi nuitului este interesant pentru public sub aspectul nout ii. i.

atunci relatarea trebuie prezentat publicului. Profesorul Ken Blake de la Middle Tenesse State University propune un set de repere pentru orientarea culeg torului de tiri aproximativ asem n tor: y impactul ± dac evenimentul poate afecta un grup semnificativ de oameni. În societ ile mai avansate fiecare individ poate s vieseze. ³În ultimele dou decenii. dintr-o societate care rar men iona sexul. µDac a fi fost pre edinte. Lerner observ c empatia cre te i datorit mass media´ . oameni ale c ror speran e sunt distruse de o soart crud ± to i sunt un material bun pentru pentru con inutul unor tiri. Este vorba. Nimic mai simplu´. Oamenii au tendin a de a se plasa în locul celor despre care citesc sau aud.i imagineze cum i-ar sta în alt ipostaz social decât aceea care îi fusese predestinat . într-o societate care pare c rar mai poate vorbi despre altceva´ Dac în ziare i reviste aceasta este o tem deja veche. ³Oamenilor le plac oameni. i-a fi spus eu pre edintelui OPEC«¶ Asemenea no iuni sunt vise imposibile. în primul rând. oameni care dep esc adversit i. dac sunt oameni cu care receptorii pot schimba locurile. fiecare individualitate g sea aproape imposibil s . Oameni care sufer .fiec rei individualit i era foarte rigid definit. de emisiuni educative adresate. îndeosebi. y sexul. Dar exist i alte tipuri de emisiuni pe aceast tem . 13 tirile despre . diferitelor categorii de ascult tori tineri. la radio i la televiziune informa iile despre via a intim a vip-urilor nu se bucur de mare aten ie din partea realizatorilor pentru c informa iile pe aceast tem rar sunt lipsite de trivialit i i vulgarit i. ne-am transformat. dar sunt vise posibil a fi visate.

Dana sublinia. y ciud enia ± informa ia are succes dac implic fapte neobi nuite sau stranii.y timpul care s-a scurs mai interesant . y proximitatea ± tirea trebuie s apropierea locului unde se afl receptorul. aceasta nu este o informa ie. în cazul tire este cea despre un eveniment desf urat y proeminen a ± informa ia va avea impact dac în eveniment sunt implicate personalit i. într-o democra ie. relateze fapte petrecute în 14 .cu cât este mai scurt. a spus odat : ÄDac un câine mu c un om. cu atât tirea va fi no iune este relativ . persoane sau institu ii bine cunoscute. atunci ambele vor avea impact. publicul este deosebit de interesat de dezbaterile politice care implic lupta de idei. dac un om mu c un câine. c oamenii sunt interesa i de orice lucru ie it din comun. între desf urarea evenimentului i de momentul recept rii relat rii . confruntarea de programe i orient ri politice între personalit i mai mult sau mai pu in cunoscute. Dar. Charles Dana. a difuz rii unor emisiuni. un faimos editor. aceasta este o informa ie´. aceast radioului cea mai potrivit în ultima jum tate de or . y conflictul ± informa ia trebuie s prezinte fapte care s implice o contradic ie între dou sau mai multe persoane.dac . fiind determinat periodicitatea apari iei publica iilor. acesta este motivul pentru care. y continuitatea. dup informa ie general despre o anumit stare a unui sector din via a social se difuzeaz alta despre un fapt particular care confirm informa ia general . astfel.

de obicei. Radioul se adreseaz maselor. la sfâr itul unei emisiuni de tirile pe care le difuzeaz au impact asupra unui num r cât mai mare de Ghid de selectare a faptelor pentru a le prezenta în informa ii 15 . y relevan a ± cu cât efectul unei informa ii este mai mare asupra ascult torilor. men ioneaz urm toarele elemente care dau unei relat ri valoarea unei informa ii interesante pentru public: y proximitatea. în ÄBroadcast Journalism.Andrew Boyd. faimos profesor de jurnalism radio i tv la universit ile britanice i redactor i produc tor de programe radio la BBC. Redactorul i editorul de tiri cunosc c un serviciu de tiri câ tig audien dac ascult tori i pe perioade cât mai lungi. Produc torii programelor radiofonice de tiri sunt dese ori critica i pentru c cedeaz gustului Äpopular´. îi fac pe oameni s zâmbeasc informa ii. r spunde intereselor unor mase foarte mari de oameni i nu unor minorit i. dar aceast critic este fals . y caracterul dramatic al unor evenimente. y interesul. în general. care. În aceast categorie sunt incluse tirile tip Äfapt divers´. y scurtarea duratei între desf urarea evenimentului i transmiterea lui c tre receptori. i care sunt incluse. cu atât impactul ei va fi mai important. Techinques of Radio and TV News´. y caracterul distractiv al unor evenimente.

în cazul în care exist alte evenimente la zi care au prioritate. evenimentele nu au un impact direct asupra ascult torilor. de i este important . atunci evenimentul trebuie prezentat în primul buletin de tiri. iar informa ia trebuie repetat în alte emisiuni ulterioare. Ar trebui ascult torii mei s cunoasc apte întreb ri pe i le pun atunci când se confrunt cu acest eveniment imediat i pentru a.) 16 . dar pot fi amânate. Relatarea este necesar ascult torilor.i cunoasc bine ascult torii i grupele de interes în cadrul acestora. dar ar putea fi amânat ? (Uneori informa ia. dac nu este suficient timp pentru verificarea tuturor surselor sau pentru preg tirea difuz rii ei. dar trebuie comunicat imediat? (Relat ri despre evenimente viitoare care intereseaz ascult torii trebuie difuzate. dar ei sunt interesa i de tiri de senza ie. totu i. despre via a vip-urilor etc.) 4.i orienta activit ile lor curente sau pentru a se manifesta ca adev ra i cet eni într-o societate democrat ? 3.Daniel Garvey i William L. intereseaz un num r semnificativ de ascult tori? (În multe situa ii. Rivers men ioneaz care fiecare reporter ar trebui s evenimentele de pe teren: l.) 6.i salva s n tatea sau economiile? (Dac da. dar. Relatarea nu este esen ial .Relatarea este important pentru o parte semnificativ a ascult torilor? (Reporterul trebuie s .) 5. poate fi amânat pentru un radioprogram de mai târziu. Ar trebui ascult torii mei s cunoasc informa ia pentru a.Informa ia este important pentru ascult tori.) 2.

a unor fapte sau evenimente ce pot interesa publicul este o preocupare de zi i noapte a ziari tilor.7. ziaristul alege acele momente cheie care pot configura o imagine asupra evolu iei procesului i care au capacitatea de a între ine interesul ascult torilor fa de eveniment. adic oportunitatea difuz rii. exist spa ii în care. ci i alegerea momentului optim pentru a difuza o tire. radio reporterul alege câteva pentru a le prezenta publicului la o Dintr-un eveniment care se desf oar într-o perioad mai lung de timp. Dintr-o mul ime de evenimente ce au loc în ar anumit or i într-o anumit zi. Andre Gide afirma. În aceste demersuri complicare. Starea permanent de c utare define te profesiunea de ziarist.) Documentarea. Citarea surselor. Descoperirea noului. Relatarea este distractiv ? (De i programele de radio sunt foarte dense. se pot difuza tiri care nu au alt scop decât s amuze. Culegerea informa iilor. . 17 . ³Eu numesc ziaristic ceea ce va fi mai pu in interesant mâine decât ast zi´. ocazional. E ti ziarist 24 de ore din 24. Aceasta înseamn c nu numai op iunea pentru un eveniment sau altul este esen ial în munca ziaristului. i în lume la un moment dat. documentarea este esen al . Altfel nu se poate.

pe parcursul carierei. legile. Documentarea nu se realizeaz doar în momentul în care are loc un eveniment. la fa a locului este momentul cel mai dificil din cariera unui reporter încep tor i nu s-ar putea spune c . normele de func ionare a institu iei. informa ii la zi din actualitatea intern fie c este vorba de i interna ional . Reporterul trebuie s studieze actele normative referitoare la problemele despre care va trebui s relateze. .Fie c este vorba de documentarea general ± din care fac parte acele cuno tin e de cultur general de factur enciclopedic . Se cere unui reporter o calitate special . preg tit i competent. s . hot rârile. ulterior. 18 presa despre aceast institu ie din activitatea c reia va furniza informa ii. trebuie s mai cunoasc care este imaginea ei în opinia public . despre publicul pentru care lucreaz ± despre care urmeaz s redacteze o informa ie ± acest moment al activit ii este esen ial în reu ita unui act jurnalistic. În plus. documentarea nu r mâne elementul crucial în realizarea unui material publicistic. datele despre profilul publica iei. s aib leg turi bune cu departamentele sau cu sectoarele pe lâng care a fost acredidat i unde trebuie s aib oameni de leg tur .i procure o i ce spune organigram . reporterul trebuie sât mai multe sau m car s aib idee de ceea ce s-a întâmplat. Documentarea unui reporter are dou etape: în redac ie i pe teren. indiferent de genul abordat. Culegerea informa iilor pe teren. Astfel. astfel încât s cunoasc structura institu iei. cine sunt efii pe domenii i ce competen e au. documentarea special în leg tur cu evenimentul rubricii sau emisiunii la care lucreaz . Când ajunge la locul faptei. din acest punct de vedere i anume s aib ³fler´. Mai mult. El trebuie s cunoasc sursele de tiri.

la oameni i nu la lucruri. 19 . În acest scop trebuie s cunoa te i îndeaproape oamenii i problemele din raza voastr de ac iune. în a a fel încât s recunoa te i. pune i-i pe oameni s relateze ce au v zut. Urm ri i pân pruden i. Re ine i c tirile se refer . în ³Teach Yourself Journalism´. Cu cât ve i uita mai mult de voi în iv . cu atât ve i reu i s culege i mai multe tiri interesante. în primul rând. îi sf tuia pe tinerii gazetari: ³ ine i contactul cu redac ia. adresele. Fi i constitui subiectul unei tiri. reporterul are obliga ia ca datele ob inute pe teren s le aduc la cuno tin a redac iei pentru a se hot rî ce pondere va de ine subiectul propus de el în economia emisiunii. lua i o declara ie. Nimic nu sup r mai mult pe redactorul ef. ceea ce se public într-un ziar sau se difuzeaz la radio se adreseaz tuturor i nu mai poate fi revocat´. Ori de câte ori este posibil. precum i din alte domenii. în timpul document rii pe teren. Comportamentul pe teren este decisiv pentru reu ita în profesiune a unui reporter. Nimic nu d mai mult credibilitate i autenticitate unui material ca o declara ie a unui martor ocular. numerele de telefon. S ac iona i cu mult bun sim . dispare ore întregi f r s dea vreun semn de via sau f r s comunice dac progreseaz în investigarea subiectului abordat. ce au gândit.reporterul va face o bun impresie interlocutorilor. cu cât ve i r mâne mai mult în umbr . din primul moment. ceea ce este proasp t i original într-un discurs sau într-un eveniment i poate la cap t evenimentele. Frank Candlin. decât faptul c un ziarist trimis pe teren. Nota i numele i titlurile. Încerca i s v dezvolta i flerul pentru tiri. Vorbele gre ite pot fi rectificate când sunt auzite de un num r redus de persoane. le va cuceri stima i respectul. Dar.

. sursele ± fie c sunt reporterii sau coresponden ii redac iei. dar pot fi i de inserturi sonore. Aceste scurte declara ii sau interviuri confer veridicitate emisiunilor.Un moment important în elaborarea unei informa ii este men ionarea sursei care a furnizat tirea. exprim ri de opinii. Inserturile con in mai ales opinii i nu fapte. alte posturi de radio sau tv. Citatele sunt redate în vorbire indirect . Sursele de informa ii trebuie s fie men ionate pentru ca gradul de credibilitate a postului s creasc . Citatele sunt menite s conving înso ite ascult torii asupra adev rului informa iilor. fie c sunt agen ii de pres . Faptul c tirile sunt completate cu declara ii. ai unor exprim ri de pozi ii în probleme importante ale actualit ii adug un spor de credibilitate informa iei. declara ii sau un plus de radioreportaje mai ample care s-au difuzat sau urmeaz s se difuzeze în alte emisiuni. Dar men ionarea surselor implic i un alt aspect.sunt men ionate astfel încât i r spunderea asupra adev rului informa iei s revin chiar sursei. Este vorba despre men ionarea sursei de informa ii în leg tur cu paternitatea unor declara ii sau afirma ii. Regimul întreb rilor în informa ie 20 . În acela i timp. În aceste situa ii. dar i asupra credibilit ii postului. ziare. care înt resc încrederea ascult torilor în seriozitatea.. c nu redactorii sunt autorii unor teze. onestitatea i autoritatea redactorilor postului de radio respectiv. o multitudine de surse este o dovad a seriozit ii postului. fragmente din interviuri.

El preciza c acest proces trebuie s con in r spunsurile la întreb rile: who says. sociologul american Harold Laswell. Lan ul comunica ional stabilit de Laswell ar putea fi redat grafic astfel: ----------------------Cine? ------------Ce? mijloace? -------------Prin ce -------------------Cui? efect? -----------------Cu ce emi tor . who. chiar publicul. la informa ia de radio. to whom. ceea ce s-a întâmplat chiar publicului. Principala surs de tiri este. el i îndeplinind atât rolul de emi tor cât i de receptor al informa iei de pres . what. prezint comunicarea ca pe un simplu fenomen de transmisie de la emi tor la receptor. în lucrarea ³The Communication of Ideas.Vom analiza regimul celor ³5 W´ (what. care disociaz func iile emi torului de cele ale receptorului. cu referire. Întrucât tirea este una din modalit ile de baz în difuzarea unui mesaj prin pres . when. dimpotriv . ci. acest model a fost adaptat i la pres . where.mesaj ± canal ± receptor . de cele mai multe ori. Gra ie mijloacelor moderne de comunicare. Îns aceast schem nu este suficient pentru a explica procesele informa iei de pres . why) + ³1 H´ (how) specifice informa iilor de pres . with what effect. În 1948. deci prin una din componentele mass media. în principal. stabilea un model al comunic rii prin mass media.impact Aceast schem linear . informa ia este produs 21 . Ce comunic mijloacele de comunicare de mas ? F r discu ie c nu propriul lor mesaj.

este mult mai dificil . ca sisteme de informa ie. În presa radiofonic elementul cel mai important este ce s-a întâmplat. care trebuie re inute de cât mai mul i receptori. de pild . . . Aceast structur special de tr s turile specifice ale tipului de publicistic . De aceea este foarte important ca elementul esen ial al mesajului ± relatarea con inutului evenimentului ± s fie a ezat în prima parte a relat rii pentru a avea garan ia c va fi re inut. con inutul faptului sau evenimentului. S-a constatat c numai prima parte a mesajului se re ine. desemnat prin r spunsul la întrebarea ³cine´ . sunt materializate pe un suport dat (limbaj scris. 22 la evenimente importante. vizual. calitatea recept rii. La radio. În publicistica radiofonic .difuzat pentru un auditoriu de vaste dimensiuni. Un . mult mai important decât autorul evenimentului. De aceea într-o tire de radio este preferabil. O tire de tip Äce´ (ce s-a întâmplat) se refer asemenea text va avea urm toarea structur : .explica ia împrejur rilor sau contextului. R spunsul la întrebarea ³ce´ este însu i con inutul evenimentului. cum este v zul. Mesajele.prima fraz relateaz pe scurt con inutul evenimentului. ca. de la început. depinzând numai de auz. auzul nefiind unul din sim urile foarte fine.cum s-a întâmplat? .ce s-a întâmplat? .amplificarea introducerii ± desf urarea principalelor aspecte în ordinea importan ei lor. audio) i devin documente. a tirii de radio este determinat s se spun ³ce s-a întâmplat´ i apoi s se r spund la alte întreb ri. acest r spuns este cel mai important.

când?. Publicul este interesat s afle unde a avut loc evenimentul. cu atât interesul lor este mai mare. În toate informa iile dintr-un radioprogram ar trebui s se repete adverbul ³azi´. în programe. de ce ?. unde?. Scopul unor asemenea informa ii fiind acela de a distra. ele pot începe cu o introducere în care s i se explice acestuia de ce îi este oferit relatarea. evenimentele sunt ³la zi´. Ascult torul trebuie introdus în atmosfera evenimentului ± fie c este tragic. Se apeleaz la compara ii cu fenomente sau evenimente asem n toare ± toate pentru a emo iona. pe care o resimt ca fiindu-le mai apropiat . ce?. R spunsul la întrebarea ³unde´ este foarte important în tirea de radio. A a se explic interesul ascult torilor pentru tirile difuzate de posturile de radio locale i regionale.. R spunsul la întrebarea ³când´ nu este foarte importantla radio pentru c . Cu cât evenimentele relatate se desf oar întrun loc mai apropiat de ascult tori. de a-l deconecta pe ascult tor. cum? ± derulate în ordinea apreciat ca fiind necesatr . tirile de fapt divers. în general. Proximitatea evenimentului este un mijloc deosebit de atractiv în pres . amuzant sau palpitant. la or chiar. când se face o trecere în revist a evenimentelor 23 . dup cum se tie.finalul relat rii. care poate cuprinde r spunsurile la întreb rile: cine?. în general pentru acest tip de pres . ca de altfel în toate tipurile de pres . care se transmit. tiri de interes uman cum mai sunt denumite (features) sunt concepute în alte modalit i. în primele emisiuni ale zilei. Men ionarea momentului de desf urare a evenimentul nu se face decât în cazul informa iilor retrospective.

relatarea unor evenimente înso it de în iruirea numelor autorilor lor d uneaz re inerii sau chiar în elegerii mesajului pentru c ascult torii vor fi tenta i s se opreasc asupra numelor proprii întrebându-se ³cine or fi i demersul comunic rii. ca i prezentarea 24 tia?´. dac nu este vorba de o personalitate. În cazurile în care se inten ioneaz s se scoat în eviden faptul c . nespunându-i i cine este autorul unui fapt sau eveniment. Formul ri de tipul ³se zice´. ³se ob ine´ etc. ³se realizeaz ´. ³tun ´ etc. nu ar trebui s apar în tirea de pres . de asemenea. f când inutil . Investigarea cauzelor unui eveniment.diminea ´. formele de reflexiv impersonal ale verbelor sunt. mult mai important decât numele fiind men ionarea func iei sau a calit ii în care este autorul sau participant la eveniment. evitate în pres . ³acum câteva minute´ etc. în informa ie. care apare.din ziua precedent . ± orice ac iune are un autor. Cine este autorul evenimentului este un element important. a trecut un timp scurt se men ioneaz ³în urm cu pu in timp´. ³plou ´. ³se afirm ´. Blocarea interesului asupra unor nume necunoscute d uneaz în elegerii mesajului. în general. ³azi. Dac . în multe cazuri ³numele fac tirea´. poate fi eludat. (De aceea. de la producerea evenimentului pân la momentul difuz rii informa iei. R spunsurile la întreb rile ³de ce´ i ³cum´ nu sunt obligatorii în informa ia de radio. pentru c îi d receptorului o imagine trunchiat i vag a evenimentului. Orice eveniment are un autor. sau ar trebui s fie. ca i cazul celor anticipative. Cu excep ia ac iunilor impersonale care se refer la evenimente meteorologice ± ³ninge´. numele autorului.) La radio.

De re inut c la radio orice întrebare care se pune trebuie s primeasc un r spuns ferm. aventur etc ± ace ti termeni i. chiar dac o informa ie se reia de mai multe ori pe parcursul a 24 de ore i este completat difuzare trebuie tratat ca i cum ar fi unic Lead-ul Fraza de început a unei tiri radiofonice este esen ial pentru captarea interesului ascult torului.modului de desf urare a evenimentului sunt l sate pe seama altor tipuri de pres sau a altor tipuri de materiale. chiar se explic semnifica ia informa iei. atentat. r zboi. nume importante i foarte bine cunoscute de receptori. catastrof . corectat dac este cazul. sigur. Prima fraz la radio are i rolul de titlu. prin care se subliniaz . Dar ascult torii nu mai sunt aceia i de la o or la alta i ca atare fiecare 25 . guvern. celelalte informa ii sunt sau trebuie s par foarte sigure pentru acest mijloc de comunicare de mas nu admite erate. Asupra tirii nu se poate reveni cu o corectur . cât i când a ascultat un program. Între aceste cuvinte sunt incluse numerele. Dac tirea este important i redactorul consider necesar i util pentru în elegerea semnifica iei con inutului se mai poate r spunde i la întrebarea ce înseamn acest lucru. discurs. De fapt primele 20-30 de cuvinte sunt cele care atrag i re in aten ia. cât i ce a re inut. Niciodat nu se va putea ti cine. alte cuvinte cu putere de seduc ie ± cum ar fi : accident. calamitate. La radio numai Ävremea´ este Äprobabil ´.

loviturile la int promite mai multe r spunsuri în continuare´ . care. Compus corect. nu neologisme sofisticate. Ele sunt cuvinte simple. autor Seth Finn concepe lead-urile drept ³ideile fundamentale. cunoscute de to i receptorii. uverturile. preia citatul din Broadcast Writing as a Liberal Art. deci câteva cuvinte. La radio exist obi nuin a ± cum men ionam mai sus . Ascult torul trebuie s re in c s-a întâmplat ceva care ar trebui s -l intereseze. prezentator de tiri la NBC. Important este evenimentul în sine. directe. Capacitatea unui text de deschidere a unei informa ii de a oca ascult torul este receptor. la rândul s u. citat în manualul ³Radioul modern´ de Irene Joanescu. dac este mai curios. Lead-ul r spunde la cele patru întreb ri esen iale: ce s-a întâmplat. ea nu mai are ale scriiturii tirilor. Celelalte elemente pot fi completate în timp. de lips de interes pentru ca textul informa iei s nu mai ajung la ascult tor sau s fie în eles distorsionat. Dac una din ansele textului de a fi re inut i ³gustat´ de tirea de radio nu este receptat de la început. unde i când s-a produs evenimentul. locul i timpul producerii sau se va interesa. lead-ul r spunde la întreb ri înainte ca ele s fie puse i nici o ans de a fi re inut pe parcurs pentru c sunt suficiente i numai câteva secunde. de cauzele 26 . elementul nou întâmplat.devin cuvinte cheie i vor fi re inute imediat de ascult tori.de a se începe prin precizarea a ce s-a întâmplat. cine sunt autorii. John Chancellor. dac ascult torul va considera c evenimentul este cu adev rat nou i interesant el î i va c uta ulterior elementele legate de autorul evenimentului.

Irene Joanescu men ioneaz . dar i selectiv . îi dilueaz con inutul. a faptelor. y lead-ul întârziat (sau aruncat sau structural) care aduce mult cu anun ul. Dar o abunden de am nunte. consecin elor i pentru plasarea în spa iu i timp a unui eveniment. am nuntele oferite de reporter fiind necesare pentru în elegerea dimensiunilor. Dar. pentru tirile cu impact mai pu in serios i prin care se subliniaz interesul uman al informa iei. cu condi ia ca elementele cuprinse în r spunsurile la aceste întreb ri s fie cele mai importante aspecte ale informa iei. în func ie de importan . care înseamn o expunere explicit . Cuprinsul tirii Stilul conversa ional trebuie s domine atât lead-ul cât i restul tirii. y lead-ul umbrel . care precede dou aceea i tem . când i chiar de ce sau cum. se poate începe i cu r spunsurile la celelalte întreb ri: unde. cronologic. de obicei. urm toarele tipuri de lead-uri: y lead-ul standard sau direct. ascult torii re inând. detalii nesemnificative i mai pu in importante i sau mai multe tiri pe 27 . desigur. de multe ori. Apelând la literatura de specialitate. cine. în loc s fac evenimentul mai inteligibil i mai demn de interes. y lead-ul de fapt divers (soft) . Dac lead-ul poate cuprinde punctul culminant sau chiar deznod mântul unui fapt.i circumstan ele în care evenimentul s-a desf urat. în corpul tirii elementele se înl n iue. importan ei.

Dac prezentatorul de buletin de informa ia radiofonic începe. epitete. tirile la radio pot con ine inserturi sonore ± scurte declara ii ale unor personalit i sau persoane implicate în evenimentul narat de informa ie. în acest fel. Evident. De asemenea. insertul con ine opiniile despre urare a evenimentului. cu prezentarea faptului. tirea nu începe i nu se sfâr e te cu un insert. a evenimentului de c tre reporter sau tiri.uitând adesea chiar evenimentul în sine. figurile de stil calific un obiect. Regulile redact rii informa iilor la radio. hiperbole sau alte figuri de stil pentru c îngreuneaz textul i pot provoca reac ii de respingere din partea ascult torilor cu mai pu in sim poetic sau pot distrage aten ia de la adev ratul con inut al relat rii. y Trebuie preferate cuvintele cât mai scurte. y Nu se folosesc metafore. o persoan . într-o eveniment ale protagonistului evenimentului sau un fragment dintr-un radioreportaj realizat la locul de desf ambian sonor adecvat . obiectivitatea relat rii. de obicei. Probleme de stil. structura informa iei. 28 . atunci când exist sinonime. Nici emisiunea de tiri nu se termin niciodat cu o informa ie cu insert pentru c se poate întâmpla ca spa iul alocat buletinului de tiri s fie dep it i s se renun e exact la acest material. compozi ia se adapteaz con inutului. o întâmplare i tirbesc.

y Numele proprii la început de tire nu. Aceast situa ie implic din partea celor ce vorbesc la microfon i o mare r spundere. s construite. p strându-se topica obi nuit din gramatica limbii române. y Termenii utiliza i trebuie s fie cunoscu i de to i vorbitorii. Nu. u or de descifrat. regionalismele sau neologismele prea stridente. iar din formele trecutului este de preferat perfectul compus pentru c apropie în timp o ac iune trecut y Dac i pentru precizia pe care o prezint . Ascult torul trebuie s realizeze de la primul contact auditiv rela ia dintre elementele comunic rii. Nici apelativele comune ± ³domnul´. la lexicul din fondul principal de cuvinte. barbarismele. cunoscu i de o mas limitat de ascult tori y Frazele sunt mai scurte i cu mai pu ine i mai clare subordon ri. primele cuvinte care trebuie auzite sunt cele denumesc func ia sau calitatea în care personajul este prezent în informa ie. de asemenea. tire nu reducem num rul cuvintelor.i au locul în tirile difuzate la radio cuvintele arhaice. Radioul este un mijloc de promovare a limbii literare. y Este bine s fie evita i termenii tiin ifici. ³doamna´ etc ± nu se utilizeaz într-o informa ie de 29 .i au locul la radio. compartimentul de baz al limbii. în general. între elementele mesajului trebuie s existe o rela ie clar . y Propozi iile trebuie. Orice fie scurte i corect dificultate în în elegerea mesajului poate duce la renun area la recep ie. pentru c modul lor de exprimare este perceput de ascult tori ca model i norm lingvistic . este bine a fi prezentul. ci scurt m o elimin m o parte din am nuntele considerate în plus ale relat rii. ca atare. cum mai precizam.y Timpul verbelor. Pentru aceasta. Se apeleaz . specializa i i.

y Nu este recomandabil utilizarea prea frecvent a pronumelor personale µel¶. Lui nu-i spune mai nimic dac i se comunic . de obicei. c salariul minim pe economie cre te cu 3%. y Nu se utilizeaz nici simbolurile sau abrevierile. tirea pentru radio se scrie complet. µele¶ sau demonstrative µacesta¶. de obicei. de exemplu). procentele nu comunic mare lucru ascult torului obi nuit. Nici un cuvânt nu se prescurteaz . y De men ionat c . y Se impune ± ca o regul de baz a scrierii pentru radio ± respectarea strict a punctua iei. µei¶. Semnele de punctua ie îl avertizeaz pe prezentator asupra intona iei în fraz . exist s scriem µs-a înregistrat o cre tere de dou treimi¶. denumiri de localit i. fac imposibil memorarea m car a unuia dintre aceste substantive. Dac . Mult mai mult înseamn pentru un receptor detaliul c acest salariu cre te cu 300. este mai bine 30 . Îns abuzul de nume proprii d uneaz con inutului unei tiri pentru c seriile de nume de persoane.000 de lei. chiar dac textul Änu se vede´. care mai apar din dorin a redactorului de a nu repeta prea des nume proprii. pentru c numerele mari. de asemenea. mai curând se re in procentele îns . µace tia¶. acestea¶.radio. nu se pot re ine frac iile. Pronumele pot induce în eroare denaturând chiar sensul unor declara ii. într-o tire o formulare de tipul µs-a înregistrat o cre tere de 65 la sut ¶. se rotunjesc. y Numerele. De asemenea. NATO. ri etc. µaceasta¶. decât atunci când este vorba de institu ii foarte cunoscute (ONU. de exemplu. µea¶. cu mai multe cifre nu se pot re ine. nu se folosesc simbolurile matematice (de exemplu: 1+1 = 2 se scrie într-o tire radio: 1 plus 1 este egal cu 2).

de i stilul audio apte puncte relevante pentru întreaga scriitur 31 . 4. când. îi indic o pauz mai scurt . dimpotriv . pe col ul fiec rei pagini se aplic semnul cu masca plângând sau. Încerc m s scriem tirea a a încât s nu se repete cuvânt cu cuvânt ceea ce spune interlocutorul. Ei î i subliniaz .asupra pauzelor mai mici sau mai mari. În acest fel crainicul î i va adapta lectura la con inutul informa iei. se recomand a fi citit cu zâmbetul pe buze. În radio. râzând. de pild . 2. cifrele sau numerele. pentru a veni în ajutorul prezentatorilor. numele proprii. Aceasta înseamn c nu vom folosi un µlead rezumativ¶ cum apare în ziare. în care cine. y Unele posturi de radio sau tv. pentru a fi aten i la lectur . tirile sunt deseori scrise astfel încât s poat încorpora interviuri înregistrate ale surselor. Vom compune un text ce poate fi citit u or cu voce tare. Scriitura pentru tiri este scurt permite varia iuni pe aceast tem . cuvintele pe care le scriem se pronun i conversa ional . care s le indice frazarea. Astfel. asupra accentelor. cuvintele mai dificile. Fiecare tire începe cu cel mai important fapt. Virgula. invers. cum sunt deseori înghesuite în prima fraz ± nimeni nu poate citi cu u urin atâta informa ie. De asemenea. prezentatorii î i fac propriile lor semne pe texte. ce. dimpotriv . înregistrarea s repete ceea ce spune tirea. 3. Crainicii. de asemenea. Irene Joanescu enun a tirilor: ³1. iar cratima îi va semnaliza o pauz mai mare. sau. ne asigur m c toate u or. unde. utilizeaz anumite semne pe pagin care s indice dac tirea respectiv poate fi citit pe un ton sobru sau.

Repeti ie i redundan Sunt dou aspecte ce in de structura compozi ional i stilistic a tie ce se întâmpl acum. de dou ori o repeti ie este admis în presa radiofonic . Redundan a înseamn multor cuvinte sau expresii pleonastice. 6. un lucru trebuie spus de trei ori. 32 . 7. indicarea acesteia. De i redundan a apare în stilul conversa ional. tirile audio se concentreaz pe cele mai noi întâmpl ri. tirile radio urmeaz unele conven ii standard privind structura frazei ± inclusiv plasarea numelui sursei. fa de redundan utilizarea mai nu se poate ar ta nici o clemen . ca atare. de altfel. ca. deci trebuie s fie absolut clare. pentru a fi în eles. îndeosebi în presa electronic . un am nunt din con inutul tirii. pentru a facilita în elegerea i fixarea con inutului unei informa ii. ea nu poate fi admis în scrierea pentru radio i. Ascult torii nu se pot întoarce s descifreze ceva ce nu au în eles. Repeti ia înseamn a spune mai mult decât o dat un detaliu. i într-o conversa ie obi nuit . Dac fa de repeti ie exist o oarecare în elegere.5. tirile radio sunt scrise pentru a fi auzite. Teoreticienii în domeniul presei sunt de acord c repeti ia este chiar necesar . De aceea cele informa iei. Dac de trei ori ar fi prea mult. elementele redundante trebuie eliminate. Trebuie s ne înnoim scriptul frecvent pentru a fi siguri c nu r mânem în urm cu evenimentele. la începutul frazei în loc de sfâr it. Ascult torii doresc s mai multe tiri sunt scrise la prezent´. O veche axiom spune c . Se poate recurge la acest procedeu pentru a fi siguri c publicul a în eles mesajul.

Crimele. incendii. y Activitatea administra iei centrale i locale ± orice ac iune a administra iei centrale sau locale intereseaz publicul. De aceea. la opiniile poli iei i. la pronun area verdictului. sportive. politice. ³fapt divers´. Criteriile de clasificare sunt diverse. De pild . Dar buletinele de tiri nu trebuie s devin emisiuni ale prim riilor sau ale guvernului. y Crime ± cre terea ratei criminalit ii reprezint care vor s o surs de informa ii. culturale. se impune o selectare a acelor nout i care intereseaz în cel mai mare grad cet eanul i anume fapte.Tipologie În teoria presei sunt frecvene încerc rile de stabilire a unei tipologii a tirilor. în func ie de con inut. sociale. Oricum. i pedepsele ce se aplic în reprezint puncte ale unor drame umane. r pirile. ziaristul are datoria s aminteasc cazurile de fapte antisociale. tirile sunt economice. Serviciile de urgen catastrofe naturale. eventual. Prezentarea unor asemenea evenimente se face în mai multe faze ± de la desf urarea întâmpl rii. jafurile îi intereseaz pe oameni. violurile. tie tot ce se întâmpl în afara c minului lor. hot râri care mai mult sau mai pu in îi afecteaz via a lui i a familiei sale. 33 . care prezint cel mai mare interes pentru receptori ± accidente. Andrew Boyd propune urm toarele grupe de interese care îl pot ghida pe reporterul încep tor în abordarea unor institu ii i domenii ce prezint maximum de interes pentru ascult tori: y Urgen e.

închiderea sau reducerea activit ii într-un anumit sector sunt subiecte de tiri apreciate de ascult tori. y Industria ± marea majoritate a oamenilor î i are sursa de trai din salariile ob inute din industrie. orice ac iune ± dezvoltarea unor întreprinderi sau. de anotimpuri i de vacan e intr în preferin ele ascult torilor. spitale etc. mitinguri. Faptele i cererile lor ± greve.confruntarea de idei. mar uri. Anumite persoane se asociaz în grupuri care au anumite revendic ri. De aceea. dimpotriv . magazine. li se vor oferi câteva informa ii din lumea sportului preferat. y Personalit i ± faptele persoanelor publice pot fi oricând subiecte de tiri. construc ii de locuin e. la sfâr it. y S n tate ± orice problem de s n tate poate constitui subiect de informa ie.y Planificare i dezvoltare. y Ac iuni ale grupurilor de presiune. y Informa ii de sezon ± legate de anumite s rb tori. 34 .aceast categorie de informa ii se refer la lucruri deosebite care li se întâmpl unor oameni obi nui i. de pozi ii pro i contra intereseaz totdeauna ascult torii. coli. alte forme de protest. y Interesul uman . Publicul este dornic s afle ce se pune la cale pentru cre terea nivelului s u de confort ± drumuri. y Conflicte i controverse . y Sportul ± mul i ascult tori suport un buletin de tiri pentru c tiu c . precum i reac iile oficialit ilor la aceste ac iuni pot constitui subiecte de informa ii de mare interes.

y Trafic ± dup vreme. dar. în zona în care locuiesc sau prin ar . în momentele producerii unor evenimente meteo deosebite. În func ie de structura lor. y Vremea ± companiile de radio i de televiziune cheltuiesc mul i bani pentru a ob ine informa ii meteorologice cât mai exacte. acest gen de tiri ine capul de afi al emisiunilor. De obicei. pentru ei.y tiri de interes local ± acestea nu pot lipsi din buletinele de informa ii difuzate de sta iile locale. faptele nostime sau tragice ale c tor protagoni ti sunt cei ce nu cuvânt . y explicative (se pune accentul pe r spunsul la întrebarea Äde ce?´) . audien pe mijloacele de circula ie auto este foarte mare. y contextuale (background ± ce permite cititorului cunoa terea antecedentelor evenimentului). din programele de informa ii nu trebuie s lipseasc acele tiri despre respectarea sau nerespectarea legisla iei de ocrotire a animalelor. De aceea. y Animale ± num rul iubitorilor de animale este tot mai mare în lume i cuprinde toate categoriile de vârst sau profesionale. informa iile despre vreme sunt prezentate la sfâr itul emisiunilor. 35 . tirile sunt: y simple enun uri (flash-uri). al doilea lucru pe care ascult torii doresc s -l afle este cum se circul prin ora . Redactorii de tiri in seam de faptul c mai toate automobilele i camioanele posed aparate de radio. Unele posturi de radio i-au creat chiar canale speciale pentru conduc torii auto. De aceea. pentru c oamenii sunt interesa i mai ales de ceea ce se întâmpl în imediata lor apropiere.

tirile radio au o mai mare credibilitate în rândul receptorilor decât cele difuzate prin alte tipuri de pres . iar prioritatea m re te totdeauna credibilitatea. În dorin a de a capta interesul ascult torilor i de a face fa concuren ei pe undele hertziene. Acestea sunt tirile soft. muzic i tiri. Superioritatea radioului const în prioritatea transmiterii tirilor. Spre deosebire de acest tip de informa ii denumite i Ähard news´ sau Äbreaking news´. (un rezumat al etapelor de desf urare a Mai trebuie s ad ug m acestor tipuri de clasific ri i alte observa ii. realizatorii de programe de informa ii caut acele subiecte bomb cu care s . tirea de radio a devenit starul serviciilor de informa ii. tirile cele mai rapide pot fi transmise numai prin radio. exist i tiri care pot fi difuzate i mai târziu f r ca nimeni s piard ceva. jum tate dintre americani afl de la radio tirile despre evenimente importante. Dar mai exist actualitatera. Potrivit unor sondaje. Se afirm în teoria presei c succesul este asigurat dac anun i primul i tiri perene.. Uneori asemenea informa ii se difuzeaz prin transmisie direct i prin întreruperea altor programe. Prioritatea în 36 .y de sintez evenimentului).i pierde oricând. la care ne-am mai referit.i men in calitatea de a fi primul care difuzeaz o informa ie extrem de important . Con inutul tirii reclam difuzarea urgent pentru ca postul s . deoarece ideea sau problema pe care o trateaz tirea. Oamenii a teapt de la radio ± în acest moment când concuren a televiziunii este tot mai puternic resim it ± în primul rând.i deschid programele. care pot fi difuzate nu. Datorit rapidit ii. În prezent.

Caracterizat prin unitatea de con inut. cu acelea i semnale de introducere i de final.relatarea evenimentelor este o calitate determinat pu in sofisticate decât cele ale televiziunii. ± toate au acelea i ore de difuzare. ascult torul ar putea chiar s . tendin a de a grupa tematic subiectele pentru a-i da receptorului posibilitatea s . Grupajul. Grupajele de tiri din domeniul sportului. el i-a n scocit unelte proprii. informa ii meteo. de titlu i de stil. reclamele etc. În acest fel. Rubricile au mare c utare i se difuzeaz în toate emisiunile. rubrica a început s fie r spândit i în radio programe.i potriveasc ceasul dup rubricile preferate pe care le urm re te.i dr mui eforturile. costurile mai reduse de transmitere.i g seasc mai rapid informa iile preferate. poate chiar de la începuturile presei. precum i de spa iul fix în pagina de ziar. în fiecare zi sau în acelea i zile. mijloacele tehnice mai Din totdeauna i în toate domeniile. rubricile de tiri culturale. Recomand ri tirea trebuie s fie obiectiv sau s par cât mai obiectiv . De cuprind nici un fel de aprecieri personale ale y aceea nu trebuie s autorului sau autorilor. omul a avut i are tendin a de a. Rubricizarea de mobilitatea programelor. A ap rut de mult. 37 . În ra ionalizarea str daniilor lui de a gândi sau de a se exprima. utilitare.

fie s cad sub influen a opiniei subiective a celui ce culege informa ia. alte tiri de senza ie mai ales negative pot fi incluse în rubrici speciale. risc fie s prezinte faptele trunchiat. radiojurnale ± bârfele. y Orice informa ie trebuie verificat cel pu in din dou surse. lipsite de componentele relevante. y Reporterul aduce de pe teren mult mai multe date decât cele i-ar fi necesare pentru redactarea unei informa ii. scandaluri. Cine se gr be te i utilizeaz o singur surs de informare. Via a intim a personalit ilor. Cei ce se gr besc cu anun area unui eveniment de senza ie urmând datele furnizate de surse neverificate risc s se compromit ± i ei i postul de radio pentru care lucreaz ± i mai sunt în primejdie s suporte rigorile justi iei.i p streze anonimatul nu se difuzeaz . 38 . y Nu este obligatorie divulgarea surselor unor informa ii. acele informa ii din surse care doresc s .y Nu sunt utile în emisiunile consacrate drept ³serioase´ ± buletinde de tiri. Datele suplimentare pe care le de ine îi sunt utile pentru alte materiale sau îi pot fi solicitate de editor pentru a rescrie tirea. numai c acestea trebuie temeinic verificate. ci sunt p strate în carnetele de noti e personale ale reporterilor pân la confruntarea cu alte surse sau pân la confirmarea producerii evenimentului. oricât de picante ar fi. În general.

Camera tirilor ± News Room Sistemul de organizare a produc iei de tiri are. realizatori de emisiuni i prezentatori. de maxim importan de radio. chiar solidarizarea s ating cote maxime. o configura ie aparte prin ³Camera tirilor ± News Room´. Principiul dup care func ioneaz acest compartiment este acela ca to i cei implica i în procesul de culegere. Existen a i func ionarea spiritului de echip este condi ia esen ial în reu ita acestui demers gazet resc. în aceea i înc pere pentru a putea comunica mai operativ. To i membrii unei echipe trebuie s se afle împreun . Mai mult. difuzare i prezentare a informa iilor i în elaborarea i difuzarea emisiunilor informative ± buletine de tiri.material . mai mul i prezentatori. modific ri de atribu ii. Deci. f r discu ii i c ut ri inutile. comentatori. unul sau mai mul i editori. redactare. conlucrarea. la radio. în care comunicarea. radiojuranale ± s lucreze într-o echip puternic sudat . spiritul de echip la Camera tirilor are chiar o component concret . pentru orice post 39 . editori. în aceea i înc pere se afl redactori. Fiecare tur are un coordonator. modific ri de emisiuni prin apar ia unor noi evenimente în spa iul orar al zilei acoperit de echip s se produc cu maximum de operativitate i de eficien . pentru ca orice repartizare de sarcini i atribu ii. Ei lucreaz în ture pentru a acoperi întreaga durat a programului de emisie. unul sau mai mul i comentatori. al c rei model este preluat de la BBC.

rescrierea i corectarea lor. dar i o calitate superioar a emisiunilor pentru c prezentatorul nu mai este un simplu crainic-lector. Accesul în aceste înc peri este foarte limitat. 40 . de interviurile sau de alte materiale ce urmeaz a fi incluse în emisiuni. vegheaz asupra pagin rii informa iilor. În Camera tirilor se mai afl televizoare fixate pe canalele de tiri . stabile te cine i ce prezint pe post. care colaboreaz strâns cu eful de tur din Camera tirilor i î i procur de la acesta materialele necesare. Fiecare radioprogram are un realizator.La unele posturi de radio calit ile de redactor realizator i aceea de prezentator sunt întrunite de aceea i persoan . În afara echipei de serviciu. celorlal i redactori nu le este permis intrarea în Camera tirilor decât dac sunt chema i de eful de tur pentru l muriri suplimentare sau pentru a ³livra´ tirile aduse de pe teren. Se realizeaz în acest fel o economie de personal. de coresponden ele din ar i din str in tate. se preocup de realizarea comentariilor ce vor fi incluse în emisiune. eful de echip sau coordonatorul alc tuie te sumare. colec ii de ziare. se preocup de modificarea. repartizeaz membrilor echipei subiectele. i toate sursele de tiri: terminale pe telexuri sau pe e-mail ale principalelor agen ii de tiri. ci el cunoa te bine evenimentul pe care îl prezint în informa ia pe care o cite te la microfon.

declara ii. scurteaz . Cei ce lucreaz la Camera tirilor au obliga ia de a face aceast confruntare între surse i de a men iona eventualele diferen e constatate la diferitele surse consultate. Ei ascult . astfel încât ei s fie capabili s selecteze i s ierarhizeze informa iile. În Camera tirilor se afl i secretarii de emisie. redactorii din Camera tirilor trebuie s fie persoane foarte informate. Ei transmit informa iile în Camera tirilor pentru a fi rescrise i pentru a le da o form menit s le fac apte spre a fi difuzate pe post.³rewriting´ ± este un proces dificil i plin de r spundere. a pagin rii. se introduc inserturile de interviuri. întocmirea sumarelor pentru fiecare emisiune. Aici se primesc informa ii de la reporteri de teren. În lumea presei radiofonice exist o lege: nici o tire nu se difuzeaz dac nu este confirmat de cel pu in dou surse. pe parcursul unei emisiuni.Camera tirilor este ³inima´ unei redac ii de informa ii. cei numi i de americani ³foot reporters´. 41 . Tot redactorii de la Camera tirilor hot r sc ce i unde. Acest proces de rescriere . se produce fiecare informa ie ce va fi difuzat pe post. la curent cu toate evenimentele interne i interna ionale. radioreportaje. Tot Äbuc t ria´ întregii emisiuni: verificarea textelor. redacteaz textele de prezentare a benzilor. Pentru a rescrie o tire i a o propune spre difuzare. În Camera tirilor cei ce rescriu textele informa iilor au datoria s verifice fiecare detaliu. care au în grij preluarea apelurilor telefonice. Aici se tie tot.

serviciile proprii de monitorizare etc.secretarii de emisie urm resc emisiunea atunci când se difuzeaz pe post i sesizeaz în scris gre elile. pe teren. în camera tirilor se desf oar o edin de sumar. Unul din redactorii din camera tirilor are îndatorirea de a citi în permanen informa iile difuzate de agen iile de pres sau de alte surse ± ziare. Aceste informa ii sunt verificate 42 . pred materialele la timp i imediat reia lucrul pentru urm toarea emisiune. Multe dintre evenimente sunt cunoscute din ziua precedent . ce dimensiuni va avea fiecare relatare. le execut f r nici un fel de comentariu. au aflat de la persoane sau institu ii competente despre ele. Sunt anun ate principalele evenimente ale tronsonului orar acoperit de echip . Aceste evenimente sunt doar reconfirmate i li se adaug elementele nou aflate în leg tur cu desf urarea lor. editorul de serviciu i la ea asist edin a este condus de toate compartimentele redac ionale implicate în programele de informa ii. cine va merge pe teren pentru procurarea informa iilor pentru ce emisiuni. întrucât reporterii. Produc ia programelor de tiri Sistemul de organizare a produc iei de programe de informa ii este la fel de precis pus la punct ca i într-o organiza ie militar . Fiecare membru al echipei î i cunoa te perfect îndatoririle. La începutul fiec rei ture.

În fiecare alternan a mijloacelor de expresie tirile citite de crainici pot plictisi ascult torul. Este stabilit . totodat . un scurt interviu. tirile de importan na ional sunt mai simplu de l murit pentru c se refer la evenimente importante în sine. modalitatea program de informa ii este necesar publicistic . scurte secven e sonore realizate la fa a locului. stârnesc interesul i conving . sport etc. Dimpotriv . reporterii sunt trimi i pe teren pentru a afla i alte detalii interesante despre respectivul eveniment. În acest caz. oricât de interesante ar fi subiectele. Ponderea fiec reia dintre aceste grupaje este stabilit de editor.cu mare aten ie. ci doar de opinii care s exprime adeziunea sau delimitarea de asemenea fapte. Orice întâmplare are mai multe unghiuri de interpretare. fie c stârnesc reac ii pro sau contra. de multe ori. La aflarea unui subiect important. economice. care vor prezenta. Fiecare protagonist sau martor al unei întâmpl ri poate avea propria sa versiune în prezentarea faptelor. punctele de vedere ale celor implica i sau ale martorilor. sociale. nota etc. instantaneul. tirile de interes uman sau de interes local sunt mai dificil de apreciat. versiuni 43 a întâmpl rilor prezentate. vocile protagoni tilor implica i în evenimente. Urm toarea etap a acestui proces este echilibrarea subiectelor. fapt divers. pentru c publicistic ce va fi folosit : informa ia propriu-zis . Într-o emisiune de informa ii trebuie cuprinse toate tipurile de subiecte care îi intereseaz pe ascult tori ± politice. în ambian a specific ascult torii. reporterul va prezenta evenimentul a a cum s-a desf urat i va solicita i opiniile. Faptele cuprinse în acest gen de informa ii implic interesele unor mase largi de ascult tori i nu au nevoie de mai multe unghiuri de abordare.

oameni cu atribu ii importante în sectorul respectiv. reporterul nu trebuie s se lase impresionat de o secretar sau de un ef de cabinet. 44 . în momentul când demnitarul va avea o clip de r gaz.originale asupra desf ur rii evenimentelor. prin statutul lor profesional. va insista. va reveni cu un nou apel pentru c rar se întâmpl ca secretara sau eful de cabinet s -l caute. s r spund întreb rilor ziari tilor sau s -i îndrume c tre cea mai competent persoan în domeniul respectiv. Principala dificultate pentru reporter este g sirea persoanelor celor mai indicate pentru a acorda aceste scurte declara ii sau pentru a r spunde la câteva întreb ri. la locul i ora indicate de reporter. ci trebuie s insiste în a aduce în emisiune cele mai credibile persoane. În aceste cazuri. conving ascult torii c faptele narate chiar au avut loc. chiar dac nu aduc elemente inedite de cunoa tere ? Pentru c sporesc credibilitatea informa iilor. o rela ie bun cu purt torii de cuvânt ai institu iilor respective poate fi de un real ajutor. În cel mai r u caz el se va interesa ce alt persoan îl poate înlocui în problema respectiv pe eful mult prea ocupat i va apela la serviciile acesteia. Reporterul va a tepta. El nu trebuie s . pentru c ace tia sunt obliga i.i piard timpul solicitând declara ii unor oficialit i minore. Pentru a economisi timp i energie. El trebuie s fie tenace i s nu renun e prea u or atunci când i se spune c demnitarul pe care îl caut vorbe te la telefon pe alt linie sau tocmai a intrat într-o edin . De ce sunt necesare aceste m rturii.

În cadrul licen elor de emisie fiecare post de radio i TV î i asum un program editorial care d specificul postului. Spa iul audio-vizual înseamn totalitatea din frecven e de radio i TV prin care se ob in licen e de emisie. Formatul unui program prive te un anumit tip de produs mediatic. cu form . înt rirea capacit ii forma de exprimare din punct de vedere al corectitudinii limbii române normativul gramatical acceptat de Academia Român . na ionale specializate a determinat o mutare a accentului de redactare din punct de vedere jurnalistic. deci o manier de a atrage i re ine publicul. trebuie s con in pân la 25-30% 45 . Posturile generaliste. În acela i timp CNA monitorizeaz folosite i se fac aten ion ri posturilor care nu respect de alegere i reprezint un i asamblare de con inuturi prin care se caut personalizarea canalului. cât i în societate. care i el este prins într-o alt vitez de desf urare a activit ii atât în familie. Multiplicarea dup 1990 a posturilor de radio de diferite tipuri: locale. regionale. În compara ie cu presa scris .FORMATE PUBLICISTICE IN RADIO Termenul Äformat´ este de origine anglo-saxon proiect comunica ional. cât i ca perimare. presa radio administreaz i televiziune are reglement ri determinate de CNA. care i supravegheaz spa iul audio-vizual. În primul rând s-a pornit de la capacitatea de vitez a informa iei atât ca circula ie. pe de alt parte s-a luat în calcul radio-ascult torul. teritoriale. elaborat pe baza unei scheme repetitive i recognoscibile. Genurile redac ionale i formatele publicistice trebuie s in cont i de normele de difuzare ale CNA. con inut i durat determinat . de regul .

emisiuni informative.Pro Tv CINEMA. credibilitate i sentimentul participativ al radio-ascult torului. dar folose te în momentele de pauz pauz este reclama postului i informa iile zilei. restul fiind acoperite cu emisiuni formative i de divertisment. Succesul îns .i adapteze programele pentru supravie uire. Formatul din ob inut i de condi iile pe nu ar . Copia fidel a unui format care s-a bucurat de succes pe o pia condi ii asem n toare. La posturile de radio formatele emisiunilor în care sunt incluse genuri jurnalistice sunt determinate de aceea i licen care i le-a asumat la depunerea licen ei. radio46 caseta cu informa ii de la MEDIA FAX care fac parte din acest grup. Formatele radio s-au dezvoltat pe pia a concuren ial a posturilor de radio american în FM care au trebuit s . care are ca licen specializarea pe filme. O dat cu apari ia i la noi în ar a posturilor de radio private s-a sim it nevoia adapt rii la un anumit tip de format. concise. decât dac pe cele 2 pie e exist o serie de . În momentul în care licen a este ob inut pentru un post specializat. structurile) trebuie s fie în cadrul structuriiob inute din licen . formatele emisiunilor s-au structurat pe informa ii scurte. depinde de dib cia manifestat în alegerea formatului adecvat specificului pie ei. sta iilor de radio a f cut ca formatul emisiunilor s aib secven e aproape abligatoriu de interactivitate. Apari ia telefonului mobil i a aparaturii radio mobil (u or de transportat oriunde) au f cut ca formatele emisiunilor s includ relatarea telefonic . Ea d oric rei emisiuni nota de autenticitate. Plata licen ei presupune doar plata ideii. atunci formatele (tipurile. Ca s fac fa concuren ei. De ex. Specializarea canalelor. poate fi aplicat altei pie e. Dac formatul emisiunii este cump rat din alt se pl te te licen a formatului.

ascult torul, publicul având capacitatea s desf ur rii emisiunii. Pe de alt

intre în direct în timpul i

parte, prin apari ia internetului

transmisiunii on-line ex.RADIO ROMÂNIA TINERET. Radio-ascult torul poate accesa programul radio i chiar dac a pierdut un buletin de tiri de la 13.00, el i-l poate scoate spre ascultare din memoria site-ului i î i poate crea din banca de date a radioului programul pe care îl dore te s îl asculte. TIPOLOGIA EMISIUNILOR DE RADIO Criterii: 1.Simultaneitatea sau decalajul relat rii cu faptul real: -emisiuni în direct -emisiuni înregistrate 2.Locul de filmare: -emisiuni în interior -emisiuni de exterior 3.Natura mesajului: -emisiuni de tip publicistic-informativ ( tiri, reportaj documentar, anchet , interviu, dezbatere) -emisiuni de tip artistic, cu scenariu, interpre i, pe baza unor formate create sau achizi ionate. 4.Dup structura formal : -emisiuni unitare -emisiuni complexe 5.Dup provenien : -emisiuni de produc ie proprie -emisiuni realizate în coproduc ie
47

-emisiuni achizi ionate 6.Dup adresabilitate: -emisiuni generaliste -emisiuni specializate EMISIUNEA COMPLEX În componen a sa, al turi de folosirea tuturor genurilor publicistice mai apar i: orchestra de suport pentru mesajul muzical i publicul de platou. În prezent, emisiunea complex de radio de tip clasic ex. Radiojurnalul de la 7, 13, 10, 22 sau o alt emisiune a c rei întindere este între 60120 de minute se caracterizeaz prin existen a ei pe o gril de programe cu o frecven existen . Din punct de vedere jurnalistic o astfel de emisiune se constituie dup un sumar care con ine tema edi iei, secven ele sonore, înregistr rile, interviurile, participarea în direct, muzica ca ilustra ie i poten ial sonor i comperajul (suma de idei pe care se brodeaz un text pentru a face leg tura dintre dou locuri diferite ca transmisie sau dou materiale, subiecte r-tv, pentru a fi incluse într-o emisiune de sine st t toare) sau prezentare, îns no iunea de prezentare nu are decât ideea de Äceea ce urmeaz ´. Pe aceste structuri din interiorul unei emisiuni complexe se dezvolt genurile jurnalistice. Pot fi folosite relat ri. Etapele principale în realizarea unei emisiuni sunt: planificarea, produc ia i difuzarea.
48

ritmic

în aceea i zi, or , durat , moderator, voce, care se

impregneaz

în memoria publicului prin prezen a ei ca un partener de

i comentarii, interviuri, reportaje,

Alte clasific ri: -tema emisiunii -genericul -documentarea -sumarul -înregistrarea materialului -montajul -comperajul -desf ur torul -emisia (difuzarea) La formatele emisiunilor de radio care sunt de divertisment ± ex. Teatru radiofonic ± ele se încadreaz radiofonice. În emisiunile de divertisment, pamfletul, schi a satiric , poezia satiric , cântecul satiric, toate înso ite de imaginea sonor constituie un mozaic publicistic specific acestui format. În aceste formate complexe de radio se pot folosi accentele sonore, diferitele forme de atragere a aten iei: râsete, alte tipuri de coloane sonore, care s creeze reac iile la ceea ce se înregistreaz în emisiune, reac ie care s induc ascult torul în starea de participare i s ob in aceea i reac ie. Mai târziu, în 1990, o astfel de tehnic a fost folosit în serialele americane prin introducerea benzii de râs pe fundalul filmului pentru a ob ine aceea i reac ie din partea telespectatorului. în metoda strict a transpunerii

EMISIUNEA INTERACTIV

49

Emisiunea interactiv de radio are ca particularitate tipul de format care determin natura contribu iei financiare. Dac este o emisiune umanitar , atunci postul de radio accept apelul telefonic al ascult torului gratuit, dac ia ascult torul drept finan ator, atunci apelul telefonic cost . Unele posturi folosesc aceast tehnic pentru a- i promova imaginea: intrarea în direct a ascult torului este gratuit , altele pe tipul de interactivitate participativ . Intrarea ascult torului în direct într-o emisiune care creaz starea de interactivitate are riscuri: telefoanele nu pot fi triate decât foarte pu in, în sensul nu al cenzurii, ci în sensul apropierii interesului ascult torului de subiectul emisiunii radiofonice. În momentul în care jurnalistul de radio este în direct cu ascult torul, capacitatea lui de reac ie trebuie sa fie mobilizat pentru a face fa i la un refuz ferm al dialogului, atunci când acesta a dep it mijloacele decen ei conversa iei, s fie preg tit s aib r spunsuri care s nu închid dialogul i nici s nu jigneasc ascult torul. În concluzie, moderatorul trebuie s aib o mare mobilitate de comunicare. Emisiunea interactiv presupune existen a pe durata ei a mai multor genuri publicistice, în func ie de subiectul care se dezbate: tire, relatare etc. În cadrul grilelor de program, ca un specific al ultimilor ani, în spa iul audio-vizual au ap rut programe de shopping (cump raturi) sau pentru televiziune ± teleshopping. Dincolo de aspectul pur financiar, comercial, speciali tii le acord acestor programe i valoarea informativ i formativeducativ , argumentând c în zonele care sunt departe de via a trepidant a unui ora sau acolo unde presa scris nu reu e te s ajung , aceste programe suplinesc în mediul rural absen a publicit ii stradale care în accep iunea speciali tilor ar avea i valen e de informare i formare.

50

Ken Metzler. nep rtinitoare. emisiunile pentru armat . orice întâmplare ce poate interesa sau afecta oamenii este tire. ex. succint a informa iei factuale despre evenimente. UTILIZAREA GENURILORPUBLICISTICE DE RADIO ÎN EMISIUNI COMPLEXE TIREA I. Prin urmare. ofer o alt defini ie: tirea este o relatare prompt . Thomas Franklin ofer o defini ie mai extins : Äorice expunere de întâmpl ri actuale. afectând interesele. VIA A SATULUI. corecte. definesc informal tirea ca Äo imagine a realit ii ob inut repede în circumstan e dificile´. via a bun starea persoanelor care citesc. Melvin DeFleur i Everette Dennis. i 51 .Defini ie Literatura de specialitate con ine o gam vast de defini ii. terminologia i limbajul folosit con in cuvintele care sunt specifice celor care practic profesiunile în domeniul respectiv. Profesorul de jurnalism de la Universitatea din Oregon.În cadrul emisiunilor complexe care sunt specializate pe medii de ascult tori diferite. ascult sau privesc acea prezentare´. situa ii i idei (inclusiv opinii i interpret ri) calculat s intereseze o audien i s -i ajute pe oameni s fac fa mediului înconjur tor´.

Evenimentul nu trebuie s . evenimente rezultând din prezentarea opiniilor. c tirile con in fapte adev rate. În primul rând. Uneori acest interes în tirile noi este o func ie a curiozit ii.Caracteristici Suntem confrunta i cu nenum rate posibilit i de tiri în fiecare zi. care intereseaz un num r semnificativ de persoane. Amploarea i anvergura unui eveniment au un impact direct asupra valorii sale de tire. este c evenimentele s-au întâmplat i c opiniile au fost exprimate. Prezentarea unei opinii cu impact social poate fi considerat o alt form de prezentare a evenimentelor. Mul i dintre noi sunt interesa i de întâmpl rile recente. Aspectele neobi nuite ale unui eveniment reprezint caracteristic mu c un cîine se men ine adev rat în tiri. Mul i cercet tori i jurnali ti au realizat clasific ri care se refer la reprezentarea aspectelor fundamentale ale aprecierii tirilor. tirile sunt factuale. Ele sunt interesante pentru un num r semnificativ de persoane ± de i num r semnificativ este o cantitate foarte incert . altele nu. adic evenimente i exist opinii. Avem astfel defini ia a ceea ce constituie în general o tire: tirea este prezentarea unor evenimente. el poate fi de-a dreptul stupid. Stereotipul omului care tirea este generat când se fie neap rat întâmpl ceva ie it din comun.II. Totu i exist mai multe feluri de fapte: exist fapte importante. dup câte tiu cei care le preg tesc. tirile sunt nout i. Elementul factual în prezentarea evenimentelor i opiniilor. cutremur tor. fapte i opinii recente. în timp ce alteori este o necesitate direct de a cunoa te informa ia de ultim or . Aceasta înseamn . Unele situa ii sunt în mod clar tiri. 52 o alt pentru m rimirea valorii de tire.

am putea spune c de fapt toate trateaz acelea i evenimente. folosesc mai pu ine din temele zilei decât o face un ziar. ce va stârni instantaneu interesul publicului. Se poate argumenta c se pot oferi mai multe detalii în comunicarea radio utilizând scrierea mai concentrat . grupuri sau na iuni poate fi interesant . Conflictul este cel care ne atrage aten ia. între un cotidian. Conflictul. o emisiune de tiri de televiziune i un buletin de 5 minute de tiri radio. Orice lupt între oameni. tirile radio sunt mai pu in detaliate decât cele tip rite. dramatic . tiri despre dezastre. Cei mai mul i jurnali ti sunt de acord cu principiile care fac o tire s fie Ähard´. sc zând mai degrab num rul de cuvinte decât cel de am nunte. III.Trebuie de asemenea s stabilim grani a dintre evenimente i pseudoevenimente. tiri despre personalit i. În al doilea rând. cum am face-o în orice tip de scriitur de pres . 53 . crime i r zboi. Ele trebuie s fie mai scurte. Limit rile de timp oblig îns radioul la dou restric ii importante: în primul rând tirile radio sunt mult mai selective. poate duce la schimbare. Abordarea fundamental a unei tiri radio o reprezint men inerea num rului de fapte i detalii la nivelul minim. tiri despre evenimente politice majore. iar aceast reducere este realizat mai ales prin eliminarea detaliilor. iar schimbarea ne poate afecta via a. Dac ar fi s facem o compara ie. Trebuie s t iem cuvintele inutile. Ea este un text con inând o idee puternic .Tipuri de tiri Jurnali tii occidentali utilizeaz termenii de tiri Ähard´ i tiri Äsoft´ pentru a descrie materialele pe care le produc.

este nu este un subiect nou. coerent . localizare unui eveniment este foarte important . chiar dac Cercet torii au aflat c publicul prefer s afle informa ii despre oameni. tirile hard sunt nout i. de impact. Termenul de tire soft poate induce în eroare. Astfel. IV. cu atât este mai tirea. În unele cazuri. de ce ± trebuie incluse în tire dar nu le putem include pe toate într-o singur fraz simpl . unde. mai degrab decât despre lucruri. Cele mai utilizate sunt: Unde: fiindc posturile de radio au o atât de mare audien . tirile soft sunt deseori latura uman a tirilor hard. O tire soft exist sub multe aspecte. cum. soft. dar acest lucru nu înseamn c nu ating subiecte serioase. Un eveniment care afecteaz o mie de persoane înseamn o tire mai puternic decât un eveniment care afecteaz numai zece. sinonim cu Äinteres uman´. însemnând o tire care apeleaz la emo iile umane fundamental. 54 . pentru lead. c este mai pu in important decât un hard. cele mai multe dintre elementele de baz ± cine. le alegem deci pe acelea care sunt cele mai importante pentru tire. tirile pot fi umoristice i sarcastice. când. El d impresia c tirea nu este bine focalizat . ce. Soft nu înseamn neimportant.Organizarea i structurarea tirilor Tipuri de structur a tirii Indiferent de tipul de lead. Cine: identifica i un vorbitor prin func ie înainte de a-i da numele.Cu cât este mai proeminent important o personalitate. de i nu este necesar ca ele s se petreac exact în momentul în care sunt prezentate pentru a fi calificate ca atare.

iar scriptul construit în jurul acestuia. evita i folosirea a. Într-o prim etap trebuie alese inserturile. secven a de timp este de obicei o cronologie invers care începe cu ac iunea prezent . i sfâr e te cu un element viitor. Cum tirile radio trebuie s fie cât mai actuale. Succesiunea temporal . Insertul sau t ietura Reprezint echivalentul utiliz rii citatelor în presa scris . ofer sprijin prin inserturi sonore i fapte. merge spre trecut. O tire bun de radio va combina inserturile i scriptul pentru a da un material complet de la început i pân la sfâr it. Se începe cu un lead rezumativ i apoi se construie te tirea cronologic. Circular.Când: aproape toate tirile din radio se petrec ast zi. În jurnalistmul tip rit. Alegerea t ieturilor de band este prin ea îns i o art . În timp ce sunt alese t ieturile 55 . i nu invers.m. citatele înt resc ideile principale ale tirii. unde ideile sunt plasate în ordinea Toate punctele de sprijin ar trebui s fie legate de ideea din lead. Cea mai obi nuit structur începe cu prezentarea problemei.m. i p. Punctul principal este lead-ul. Dar exist o diferen . Spre deosebire de piramida inversat descresc toare a importan ei. Imagina i-v tirea ca un cerc. insertul duce tirea mai departe. Aceasta structur este tot un fel de succesiune temporal . În radio. Clepsidra. într-o construc ie circular fiecare parte a tirii este egal important . Exist patru tipuri de structuri obi nuite pentru construirea unei tiri radio: Problem -solu ie. Sfâr itul se poate referi la ideea din lead. d contextul i discut solu iile dac ele exist . O tire poate duce ea îns i la ordonarea ideilor în func ie de timp.

tirea. Orice ofer comentariu. cunoscut i ca sunet brut ± i vocile s spun tirea cu propria voce. sau un unghi interesant merit folosit. i insertul este mutat ceva mai jos. un plus de claritate. Un alt lucru important: nu începe i i nu sfâr i i tirea cu un insert. Jurnali tii pot transmite faptele de obicei mai bine decât persoana intervievat . urmat de cele mai importante detalii. Inserturile sonore Este bine s utiliz m inserturi sonore atunci când: Interviul înregistrat exprim mai mult opinie decât fapte concrete. Inserturile sunt eficiente când con in sunetele evenimentului. Exist altceva în segmentul de interviu care d autoritate sau interes suplimentar t ieturii (sirene în fundal sau zgomotul unei zone în construc ie). Un lucru foarte important de re inut pentru acela ce redacteaz tirea este urm torul: Änu sacrifica i con inutul pentru form !´ Dac scriitura de ziar este structurat într-o piramid inversat ± ceea ce înseamn c informa ia cea mai important este inclus în lead. Jurnali tii radio exploateaz inserturile la maximum atunci când las sunetul ± sunetul singur. Se începe 56 . scriitura radio este liniar .ziaristul trebuie s con tientizeze în fiecare clip ce vrea s transmit : Care sunt faptele? Care sunt evenimentele importante care au avut loc? Care sunt ideile principale? Un mod simplu de eficientizare a acestor opera iuni este conceperea unei liste cu detalii. Segmentul de interviu reprezint drama uman . are un început. Inserturile nu trebuie s fie cutremur toare pentru a fi eficiente. dar nu pot surprinde savoarea vorbelor cuiva. un cuprins i o încheiere.

deci trebuie s fie absolut clare. tirile radio urmeaz unele conven ii standard privind structura frazei ± inclusiv plasarea numelui sursei. Lans rile pot preceda i pachetul de tiri al unui reporter. Lansarea ar trebui s dea faptele de baz ale tirii i s spun ascult torului de ce tirea este important . prezentatorul.Scrierea tirilor Bazele scriiturii unor tiri de radio Exist 7 puncte relevante în redactarea unei tiri de radio: Scriitura pentru tirile audio este scurt i conversa ional . Acestea sunt scrise mai mult ca un lead dar nu trebuie s repete lead-ul reporterului. Un anun înseamn urm torul buletin. tirile radio sunt scrise pentru a fi auzite. V. indicarea acesteia la începutul frazei în loc de început. Fiecare poat încorpora tire începe cu cel mai important fapt astfel încât s u or cu voce tare. Sunt începutul unei tiri nu înseamn lansare sau introducere gazd . câteva propozi ii care au rostul de a ispiti ascult torul s r mân pe post pentru tirea ce va veni dup publicitate sau primele cuvinte ale gazdei. primele cuvinte ale reporterului. Vom compune un text ce poate fi citit 57 . Ar trebui scris astfel încât s conduc direct la partea de text a reporterului. Punctul de plecare este numit interviuri înregistrate ale surselor.Lans rile i anun urile În redactarea unei tiri pentru jurnalele de actualit i complexe.

utilizându-le pe acelea care vor fi mai sigure pentru atragerea aten iei 58 . Este forma cea mai obi nuit de lead. Din cele 6 întreb ri. dar nu la toate.-uri pot fi grupate în patru tipuri fundamentale: Lead-ul standard (direct) ± este o expunere explicit ascult torului. Jurnali tii radio i-au dezvoltate propriul lor stil de scriere a lead-ului. ÄDe ce?´ este o întrebare la care nu se r spunde aproape niciodat într-un lead radio. Orice detalii includem într-un lead difuzat pe calea undelor. Trebuie s presupunem c audien a nu va da aten ie primelor câteva cuvinte ale lead-ului. cele dou la care este posibil s r spundem în lead sunt ÄCe?´ i ÄUnde?´. a faptelor. tirile sunt scrise la prezent. Lead-ul de fapt divers (soft) ± pentru tirile cu impact mai pu in serios i imediat pot fi mai multe posibilit i de alegere în scrierea lead-ului. unul ce a atras aten ia ascult torului. ele ar trebui plasate spre finalul acestuia.tirile radio se concentreaz pe cele mai noi întâmpl ri. Cele mai multe lead. un unghi de prevedere a viitorului sau un lead ce leag tirea de alte subiecte. De pild se poate alege un lead ce prezint un unghi de interes uman al tirii. de aceea nu trebuie s con in detalii importante. l-a introdus u or în subiect cu unul sau dou fapte importante. Nu este lead-ul din presa scris : cine ± ce ± unde ± cum ± de ce? La una sau dou din aceste întreb ri tradi ionale se poate r spunde. Fraza de început într-o tire radio este asem n toare unui titlu de ziar. Lead-ul Lead-ul este semnalul ca audien a s înceap s asculte.

Lead-ul umbrel ± uneori dou sau mai multe tiri pot fi strâns legate între ele. dar adev rat pentru toate tipurile de tiri ± fie ele pentru ziare. Tipuri de organizare a corpului tirii Lead-ul va fi urmat de corpul tirii. petrecând restul timpului tirii întrebându-se despre tiri´ este o axiom banal pentru jurnali ti. numit uneori i trecerea în revist . radio sau ± folosit pentru tirile în care exist pentru o succesiune a evneimentelor. accidente etc Succesiunea efect ± cauz Succesiunea ac iune ± reac iune ± folosit mai ales pentru tirile în care exist mai mult de un singur punct de vedere Nume de persoane ÄNumele fac televiziune. În acest caz va fi necesar s scrie i un lead umbrel . sau pot fi de o asemenea importan încât fraza lead a jurnalului trebuie s acopere mai mult decât o tire. Este comun tirile despre crime. numele din lead este cel care atrage aten ia. reviste. la care audien a r spunde ÄOare despre ce e vorba´ i r mâne pe recep ie. Dar în tirile radio. Exist câteva abord ri folosite în mod obi nuit în prezentarea informa iilor: Succesiunea cronologic dezastre. El spune pu in despre faptele din tire. dar introduce o afirma ie sau o întrebare provocatoare. dac începem cu un nume.Lead-ul întârziat ± numit uneori i lead aruncat sau structural. i probabil nu-l va auzi. 59 . În textul de ziar. aceast form reprezint un adev rat anun pentru audien . ascult torul nu este gata s -l aud .

cine vorbim. De exemplu prezentarea unui accident aviatic în Floren a care a ucis 125 de pasageri este important . Ghilimelele nu servesc la nimic în textul difuzat. Putem alege s construim o tire povestit parafrazând citatul. Este suficient s d m numele lor. Dar dac începem cu un nume. dar reflect cu acurate e ceea ce a spus persoana implicat în eveniment. atunci este posibil ca el s înceap tirea. Sunt cazuri în care nu este indicat utilizarea numelor. Dac numele este larg cunoscut i este un instrument de atragere a aten iei prin el însu i. Aceasta înseamn c ele sunt rescrise. Exist dou motive principale pentru a face acest lucru: este dificil de citit un text care con ine citate exacte. Citatele directe În scriitura radio. în loc s -l difuz m direct. De aceea este necesar s Äindic m´ ascult torului c va ap rea un nume în tire. Regula general este amânarea celor mai multe nume sau denumiri pân în a doua sau a treia fraz . cu excep ia cazului când citatul este atât de important sau bizar încât vrem s ne asigur m c ascult torii în eleg perfect c acestea sunt cuvintele interlocutorului i nu ale prezentatorului. trebuie s ne asigur m c el este cunoscut bine de to i ascult torii. dar numele lor nu are nicio semnifica ie pentru ascult torii care nu sunt din Floren a. mai ales când tirea nu include persoane locale. Acest lucru se face printr-o fraz descriptiv . Un lead anun ar merge în astfel de situa ii. Nu se uitilizeaz Äcitez´ i Äam încheiat citatul´ sau astfel de indica ii pe post. nu exist un mod convenabil de a indica un citat. Situa iile 60 . citatele care apar în script ± nu cele care sunt înregistrate ± sunt în general parafrazate.

fiindc mai mare asupra audien ei locale Conflictul ± publicul va r mâne atent la astfel de teme atâta timp cât rezultatul este incert. rupe i-l prin numirea sursei de mai multe ori în timpul citatului. este imposibil s existe o regul de aur în ceea ce prive te utilizarea citatelor. complex . Este mult mai eficient s le rupe i în citate indirecte prin parafrazarea sursei. sau în care poate fi dezvoltat un unghi local. Indica i întotdeauna exact audien ei când începe i când se termin citatul. proeminente Proximitate ± oamenii sunt interesa i de evenimentele care se întâmpl cât mai aproape de ei. Acest criteriu este strâns legat de impact. bineîn eles cele care sunt u or de recunoscut. Este imposibil pentru un ascult tor s urm reasc o afirma ie lung . Selectarea tirilor Redactorii efi i editorii de rubric pot utiliza urm toarele criterii pentru a alege dintre tirile existente: Audien a ± o tire trebuie s fie relevant pentru audien a sa Oportunitatea ± ca jurnali ti trebuie s g sim un unghi ce d anumit oportunitate Impactul ± impactul tirii depinde de cât de mult audien afectat .sunt multiple. exist îns câteva linii generale: Nu folosi i citate directe lungi. i cât de imediat este acesta Proeminen a ± numele sunt importante în tiri. Dac este necesar s folosi i un citat lung. cât de direct este efectul. tirile locale vor avea un impact este tirii o 61 .

opinii. buletine de tiri. comentarii. el reprezint o conversa ie mediatizat . atât ca modalitate de colectare a informa iei cât i ca element de sine st t tor în con inutul unei emisiuni. anchete. De cele mai multe ori. emisiuni complexe). Interviul preg tit ± folosit pentru ob inerea de informa ii. În func ie de circumstan ele realiz rii: interviuri prin întâlnire direct ± reporterul i interlocutorul aflându-se fa -n fa . explica ii etc. Tipuri de interviu Dup modul de realizare: Interviu instantaneu ± este folosit mai ales ca ilustra ie audio în buletinele de tiri. Succesiune de întreb ri i r spunsuri într-o întrevedere solicitat de ziarist. pentru c adaug credibilitate prin introducerea surselor în comunicarea direct cu ascult torii. Interviul este genul jurnalistic cel mai utilizat. într-un loc ales de comun acord dinainte (în cazul unui interviu preg tit) sau la locul evenimentului (în cazul întâlnirilor neprev zute) interviuri la fa a locului ± realizate în timpul producerii evenimentului sau imediat dup eveniment i difuzate în urm torul buletin de tiri interviuri la o conferin de pres ± este mai bine ca interviul luat unui purt tor de cuvânt la o conferin de pres s fie luat la sfâr itul întâlnirii.INTERVIUL Defini ie Interviul este genul ce constituie inima jurnalismului audio-vizual. cât i ca material de sine st t tor. i poate fi folosit atât ca baz pentru realizarea altor tipuri de emisiuni (reportaje. ritmul cuiva care vorbe te la o conferin 62 de pres este .

Tot în aceast categorie intr interviul ± descriere. În aceast categorie intr trei subtipuri de interviu: interviul de analiz ± este interviul în care interlocutorul încadreaz evenimentul sau situa ia într-un cotext precis. într-o perspectiv dat . Totu i. un observator. Interviul interpretativ ± este cel în care reporterul furnizeaz faptele i cere interlocutorului s le comenteze sau s le explice. un simplu martor. care este o m rturie dar nu din partea actorului însu i. Interviuri prin telefon Dup con inut: interviul informativ ± este tipul de interviu cel mai obi nuit i poate constitui un material factual pentru tiri sau poate fi porcesat pentru a deveni un material de sine st t tor. cuvintele Interviuri în direct ± inserturile de interviuri live dau senza ia de înregistrate în prima variant a rostirii lor fac tirea mai interesant . i r spunde la întrebarea-cheie Äde ce?´ interviul de comentariu ± se bazeaz pe întrebarea Äcare este p rerea dvs despre. participare direct a ascult torului la emisiune..?´ 63 . în unele cazuri. Scopul este de a expune ra ionamentul acestuia i de a permite ascult torului s judece prin prisma valorilor sau priorit ilor lui. Ordinea întreb rilor este important pentru ca detaliile s fie clare.lent i poate fi iritant pentru radio.i aminteasc sau s consulte unele date. ci din partea celui care asist sau a asistat la evenimente i care transmite tirea ± un alt jurnalist. O discu ie preliminar este util pentru a puncta informa ia necesar i pentru a da timp interlocutorului s .. dar au dezavantajul c reporterul pierde un anumit control asupra situa iei.

î.itnerviul de opinie ± poate fi numit i interviu de controvers . apoi interpretarea. în m sur s . rudelor în termeni umani. Este cazul omului politic care r spunde adversarului sau a omului de tiin referitor la subiect. Scopul este de a afla ce gândesc cei în cauz sentimentului prezent este mai important decât ra iunea. ea poate fi un proces îndelungat.i fac bilan ul carierei. ascult torul s în eleag mai bine situa ia în care este implicat intervievatul. 64 . interviul de personaitate ± înseamn întâlnirea cu un individ remarcabil sau celebru. jurnali tii sutn chema i s joace un rol de promovare a acestor fapte mai ales când sunt implica i bani publici. Interviul afectiv ± are scopul de a oferi o viziune general asupra interlocutorului. informa ia de background sau ordinea evenimentelor. semnifica ia sau implica iile faptelor. deoarece o asemenea situa ie nu las posibilitatea de reluare. un documentar sau un reportaj. În asemenea cazuri. o vedet sau o stea a sportului care î i poveste te drumul în via . Unele interviuri au îns ca obiectiv doar atragerea aten iei publicului asupra unui fapt excep ional. Durata conversa iei preliminare difer considerabil în func ie de circumstan e. minerilor îngropa i Exemple într-un specifice sunt sentimentele accident. Puterea care sus ine sau respinge o teorie. dar exist un moment propice pentru a începe înregistrarea i este important ca reporterul s fie atent s nu piard acest moment. o reac ie personal la tem . Etapele sunt urm toarele: mai întâi faptele. prin finan are direct sau subven ii. a. Aceste categorii de interviu pot ap rea împreun cu preg tirea unui material pentru o anchet . efectul lor asupra oamenilor.

reporterul trebuie s fie sigur c posed mereu urm toarele informa ii: numele întreg al interlocutorului. 65 . Documentarea Jurnalistul trebuie s studieze pe cât posibil totul în leg tur cu personajul pe care îl va intervieva. s dea dovad de în elegere i r bdare atunci când este cazul. activitatea sa. dar dou principii r mân fundamentale pentru reporter: s asculte atent i s întrebe mereu ÄDe ce?´. Este esen ial s fie bine preg tit. Etapele realiz rii interviului Alegerea temei i a interlocutorului Reporterul trebuie s tie mai întâi ce vrea s afle i apoi s determine tie de la cine. Jurnalistul trebuie în astfel de situa ii s fie un bun psiholog. ceea ce înseamn o munc de cercetare în intervalul de timp pe care îl are la dispozi ie. pentru c numai astfel î i poate formula corect întreb rile. astfel încât s de unde s ia informa ia necesar cât mai repede. Reporterul are la îndemân câteva criterii de ghidare: Celebritatea. Înainte de a merge la interviu. El trebuie de asemenea s aib fixat foarte bine scopul interviului i implicit tehnicile pe care dore te s le foloseasc .Fiecare interviu este diferit. titlul s u oficial. personalitatea individului Autoritatea informa iei de inute Realiz rile deosebite Implicarea într-un eveniment inedit Sim ul umorului sau capacitatea de a crea atmosfer .

De aceea. astfel încât s poat de ine controlul interviului. Calitatea întreb rilor determin calitatea r spunsurilor. cât i împotriva unor aspecte ale temei Subtilit ile temei. în încercarea de a face subiectul mai u or de în eles Liderii sau avoca ii temei. Condi iile pe care trebuie s le îndeplineasc reporterul înainte de a porni la realizarea interviului sunt: S ob in suficient informa ie asupra subiectului i interlocutorului. Preg tirea unui interviu presupune i realizarea unor liste de întreb ri. pentru a vedea dac au fost acoperite toate punctele vizate. simplitatea. în cazul unei pauze de discu ie. Preg tirea întreb rilor Baza interviului o constituie întrebarea. reporterul s fie atent s nu simplifice excesiv lucrurile. 66 .Exist o rela ie direct între cât de multe tie reporterul înainte de interviu i cât va afla în timpul acestuia. formularea la obiect sunt calit i esen iale pentru construirea unor întreb ri eficiente. S cunoasc în detaliu ceea ce trebuie s scoat în eviden interviul. Este de asemenea o modadlitate de verificare la final.i fixeze întreb rile cheie. precum i pe oponen ii ei. S . exprimarea concis a ideilor. Ea serve te doar ca linie de orientare i pentru a men ine interviul alert. de la evenimentele anterioare importante la situa ia actual Argumentele aduse în mod obi nuit atât pentru. Este bine ca jurnalistul s cunoasc dinainte: Contextul istoric al temei.

din când în când.de opinie ± cand se cere punctul de vedere unui specialist . el trebuie readus la subiectul discu iei de punctare ± pentru un interviu mai lung. calitate ± i în alte întreb ri pe parcursul interviului poat urm ri mai u or interviul i 67 . care nu are decât una sau dou întreb ri de sprijin ± pentru a-l ajuta pe interlocutor s .de motiva ie ± pentru a afla cauzele unei ac iuni sau decizii . dac jurnalistul simte c interlocutorul ascunde o informa ie esen ial pentru interviu de relansare ± dac interlocutorul se abate de la linia prev zut a interviului.de completare ± puse în special la sfâr itul interviului. mai ales în cadrul interviului folosit ca insert în tire.de m rturie ± se urm re te s se ob in confirmarea unei informa ii . De aceea întreb rile pot fi clasificate. reporterul s includ anumite date cum ar fi ± nume. El va sintetiza cele spuse de interlocutor pân atunci. pentru ca ascult torul s principalele idei vehiculate de insisten ± este indicat ca.de urm rire ± pentru a detalia sau clarifica un punct discutat anterior . func ie.Întreb ri factuale sau de informa ie ± care ofer date concrete . Dup rolul lor: de atac ± prima întrebare i cea mai important .i precizeze afirma iile.Un interviu este o conversa ie cu un scop. jurnalistul trebuie din când în când s puncteze subiectul. în diferite categorii: În func ie de scop: . s fie clar sau pentru a-l constrânge s r spund .

inten ionat sau nu. inutil. Interviul prin telefon Reporterii de radio au dezvoltat o specie de interviu deosebit . este cea de tipul sau ± sau. reporterul nu are voie s -i treac cu vederea gre elile sau s lase s se strecoare incertitudini ori enormit i. desigur. Întreb rile trebuie formulate scurt i simplu. Ocazional. interlocutorul devine evaziv sau divagheaz . Acest lucru este. care alege dintr-o gam larg de posibilit i. Un alt tip de întrebare. acesta fiind cel mai rapid i cel mai simplu mod de a lua un interviu pentru acest canal. iar reporterul trebuie s aib grij ca întreb rile s -i fie clare mai întâi lui însu i. Mai exist de asemenea Întreb ri de întindere ± introduc ideea l s rii r spunsurilor la latitudinea interlocutorului. Exist îns i dezavantaje: este cel mai u or de ocolit de c tre cel vizat reporterul nici nu poate fi sigur c discut cu persoana dorit 68 . el trebuie s cear explica ii de controvers ± uneori (de i rar) poate fi necesar ca interlocutorul s fie contrazis. din moment ce acceptarea interviului reprezint acceptarea faptului de a r spunde la întreb ri.de obiec ie ± dac . prin telefon. jurnali tii întreab dac pot pune întreb ri. Dup forma r spunsului cerut: întreb ri deschise ± sunt cele care necesit un r spuns elaborat întreb ri închise ± pot c p ta un r spuns într-un singur cuvânt. Întrebarea de controvers îl poate for a pe acesta s admit un element de la care ar fi dorit s se sustrag . care de asemenea pare de ajutor.

i au locul în interviu. 69 . s intervin operativ pentru acoperirea oric ror hiaturi sau ezit ri ale invitatului. În strîns leg tur cu aceast cerin este aceea a adecv rii întreb rilor la persoana intervievat . Ideal este ca interviul s fie luat în mediul ambiant specific interlocutorului. s nu se produc pauze. Mai trebuie s aib grij ca. Persoana c utat trebuie neap rat informat c discu ia se înregistreaz . iar la sfâr itul interviului reporterul trebuie s întrebe dac poate reveni pentru informa ii adi ionale. Formulele stereotipe nu. Întreb rile nu trebuie s repete prezentarea f cut de realizatorul emisiunii. deci formularea lor trebuie f cut cu mai mult aten ie. de asemenea. El trebuie s fie atent la desf urarea în timp a discu iei. cu excep ia urgen elor înregistr rile de acest tip nu se folosesc dac se poate aranja un alt tip de interviu posibilitatea interlocutorului s în eleag gre it întrebarea este mai mare.misiunea reporterului este mult mai complicat .calitatea sunetului nu este cea mai bun pentru folosirea acestui tip de interviu în buletinele de tiri i. Legile interviului radiofonic Prima i cea mai important este alegerea intervievatului.din ce în ce mai frecvente în emisiuni . s nu se simt stresat de atmosfera ultratehnic a unui studiou de radio sau de prezen a la discu ie a unor persoane necunoscute (tehnicienii din studio). În interviurile ³live´ . în derularea discu iei. Locul de desf urare a interviului este. pentru ca el s se comporte cât mai firesc. astfel încât s nu se dep easc timpul alocat. deosebit de important.

Interviul inregistrat. astfel încât. Vorbirea liber a înviorat emisiunile de radio.i alc tuiasc o documentare minu ioas asupra interlocutorului i asupra temei. i nespecific unei prese orale prin defini ie. fonotecate i. în acest fel nici interlocutorul. Era i dificil. difuzate. care i el ar fi putut sc pa de sub controlul mai marilor s i i s ofenseze vreo persoan sus pus . Dar. Se mima. întrebare sau cu un comentariu care s duc mai departe 70 . Mai mult. în sfâr it. s . când interlocutorul este în pan de inspira ie sau d un r spuns mai succint. fric de reporter.Ani de-a rândul interviurile pentru radio erau concepute mai întâi pe hârtie i apoi erau citite pe dou voci ± reporter i intervievat -. de multe ori cu succes. ascultat . s . în orice moment al conversa iei.i conceap foarte atent întreb rile. vorbirea ³în direct´. Fric de interlocutor. încercându-se o interpretare a textului. trebuie s se preg teasc foarte bine. Concluzii: y Radioreporterul. care ar fi putut s spun cine tie ce pe post. cu emo ia specific . autor de interviuri. în primul rând. înregistrate. s fie gata s intervin cu o alt discu ia. dar de i mai multe ori f r . nu se mai putea face vreo distinc ie între interlocutori i reporteri. Procedeul era preferat din cauza fricii. le confer emisiunilor un plus de autenticitate i de interes. oamenii citeau ca ni te automate texte ce nu le apar ineau. cenzurat i vizat de mai marii redac iei era prezentat în emisiuni. nici reporterul nu mai aveau nici un fel de personalitate. stilul oral. fonotecat. de la fa a locului. Totul era anost.

dându-i acestuia posibilitatea doar s r spunsuri monosilabice sau s nu. dar i modul cum îl roste te i. exclama iile.i termine nici o fraz nu este un profesionist.i controleze nu numai fiecare cuvânt. Controlul asupra acestor elemente nonlingvistice trebuie s apar in în totalitate reporterului. de fapt. accentul. pe care le-au auzit i ascult torii.) y Reporterul trebuie s -i dea ansa interlocutorului s r spund prezentând informa iile pe care le de ine. vorbind în numele pe care receptorii ar dori s le aud . care ar putea denatura sensul discu iei i s solicite o explica ie. Elementele nonlingvistice ± tonul. El trebuie s . de asemenea. y Întreb rile la care trebuie s r spund interlocutorul sunt cele adresate în interviu. Ceea ce s-a discutat 71 .y Reporterul este. punctele de suspensie. De aceea. ³sesizez o not ironic în felul cum prezenta i lucrurile´ etc. interjec iile ± pot sublinia sensul dorit. el trebuie s -i cear invitatului s u acele r spunsuri i în interesul Äclien ilor s i´ ± ascult torii. y Intona ia cu care sunt rostite întreb rile i r spunsurile sunt esen iale pentru conferirea sensului dorit unei discu ii. suprapunerea de voci. În aceste situa ii prezen a interlocutorului nu se justific . (De pild se poate adresa interlocutorului cu interven ii de genul: ³remarc în vocea dumneavoastr o und de îndoial ´. Un reporter care vorbe te mai mult decât rosteasc ni te interlocutorul. purt torul de cuvânt al ascult torilor s i. pot da un în eles contrar unei fraze. dimpotriv . a c rui misiune este s ac ioneze în numele lor. Întreb rile trebuie s -i ofere aceast posibilitate. Este un fel de broker. trebuie s sesizeze orice inflexiune a vocii interlocutorului. dar nici reporterul nu va avea zile multe de lucru în continuare în redac ia respectiv . exprimat prin cuvinte sau.

f r referiri la discu iile din afara interviului. nu aprob dezaprob . Raportul este un mijloc de comunicare între ini ia i. un reportaj este un raport. y Reporterul nu se mir pe parcursul interviului. Dar scopurile lor sunt diferite. i unul i cel lalt informeaz . Reportajul este un mod de comunicare ce descrie marelui public spectacolul unui eveniment´. urm rindu-le cu aten ie. El nu r mâne un ascult tor pasiv al r spunsurilor. este gata oricând s intervin cu o întrebare suplimentar sau cu sublinierea unei idei exprimate de interlocutor. dac reporterul consider util prezentarea unor informa ii aflate în afara i va primi i nu interviului propriu-zis. expune fapte´. atunci el va adresa întreb rile r spunsurile a teptate. Cum s le g se ti? 72 i ceea ce s-a .înainte de începerea interviului reprezint o discu ie particular . iar. ÄPrin defini ie un reportaj raporteaz ceea ce se întâmpl întâmplat. o situa ie. evenimente de interes general sau ocazional´ (Mic Dic ionar Enciclopedic). ci. care informeaz operativ asupra unor realit i. indiferent de r spunsurile pe care i le invitatul s u. Ca reporter e ti mereu în c utare de subiecte. ÄEtimologic. El prezint un eveniment. situa ii. REPORTAJUL Defini ie ÄSpecie publicistic apelând adesea la modalit i literare de expresie. Dic ionarul Explicativ al Limbii Române adaug la aceast defini ie faptul c informa iile sunt Äculese de obicei de la fa a locului´ Ideea Munca reporterului este una creativ .

de regul reporterul ar trebui s g seasc mai multe informa ii în baza de date a institu iei în care lucreaz . Informa ii despre protagoni ti. Alt surs de idei sunt ziarele.Fii atent la pove tile spuse de cei din jur. Documentarea Ce informa ii cau i atunci când te documentezi? Pierre Ganz consider c dup ce te-ai decis asupra subiectului. posturile de televiziune sau de radio. Nu neglija subiectele care vin spre tine. Detalii despre topografia locului. reporterul risc s nu în eleag sau s în eleag doar într-o mic m sur evenimentul. Reporterul trebuie s prezenta Informa ii despre cadrul în care se desf oar evenimentul. F r aceste informa ii. cunoasc suficiente date despre protagoni itii evenimentului pentru a-i în elege i a-i 73 . În cazul în care evenimentul este spontan. ce probleme au ap rut pe parcursul desf ur rii lor. Subiectele î i pot fi date din redac ie. nu se pot g si informa ii în serviciul de documentare. Pot fi o surs de subiecte. reporterul trebuie s ob in cât mai multe informa ii despre: informa ii despre eveniment. De aceea trebuie spirit de observa ie i o aten ie ve nic treaz . Un truc ± caut evenimente similare i vezi cum au decurs. Uneori ideile vin pur i simplu din întâmpl rile tr ite de reporter. detalii geografice sau care privesc arhitectura. Informa ii despre contextul evenimentului (background). În schimb dac evenimentul este previzibil.

Trebuie îns s -i cuno ti destul de bine încât s ai încredere c au în eles exact despre ce este vorba. Discu ia trebuie purtat Autorit ile Protagoni tii ± î i pot da informa ii de prim mân . Intervievarea ± de cele mai multe ori jurnalistul nu se afl la fa a locului. a a c Ace tia sunt: Martorii oculari ± ajuns la locul unde s-a produs evenimentul. Speciali tii ± în multe situa ii reporterul are nevoie de ajutorul speciali tilor.reporterul trebuie s discute în primul rând cu martorii. care s dea anumite explica ii. 74 este nevoit s . Trebuie s fii atent la informa iile pe care le ceri. c sursele lor sunt credibile i c nu au niciun motiv s distorsioneze informa ia.Modalit i i surse de documentare Observa ia direct ± cele mai conving toare relat ri sunt cele ale faptelor pe care jurnalistul le observ în mod direct. Jurnali tii afla i la fa a locului ± este posibil ca al i colegi de pres s fi ajuns înaintea ta la locul evenimentului. Limbajul lor constituie un real handicap pentru canalul mediatic ce difuzeaz informa ia pentru un public larg. cu persoana cea mai autorizat s dea l muriri în problema care ne intereseaz . Organizatorii ± pot da cele mai sigure informa ii în cazul evenimentelor anun ate. s aib surse mai bune sau s fie specializa i în domeniul respectiv.i construiasc reportajul bazându-se pe relat rile unor persoane care de in informa ii despre evenimentul produs. . Speciali tii sunt Äo surs de informa ii dificil pentru ascult torii care nu lucreaz în domeniu´. În discu ia cu ace tia un rol important îl au flerul reporterului i capacitatea sa de a evalua oamenii.

certificate de deces. Sau când faci un reportaj tematic (de ex despre violen a în familie) po i intra în leg tur cu organiza ii care combat violen a în familie. dic ionarele. enciclopediile. Reporterul trebuie s aib el însu i o p rere. despre ceea ce i se spune. sau dac reporterul este prea gr bit s ajung la documentare. cu poten iali interlocutori. la sunete de fond: cele cinci sim uri ale sale sunt în alert ´. Ceea ce vede este un lucru subiectiv. 75 . cita ii. s fie atent la mirosuri. Internetul ± este util atunci când organizatorii evenimentului au o baz de date care poate fi consultat . Cercetarea documentelor oficiale ± orice institu ie de pres ar trebui s aib un serviciu de documentare.Reporterul ± Ganz consider c reporterul este el însu i o surs . testamente. Aici se g sesc colec iile ziarelor. ÄReporterul nu este o ma in de înregistrat sunete i imagini´. Documente oficiale i acte ± titluri de proprietate. C r ile de specialitate. Presa ± dac institu ia la care lucrezi nu are documentare. autoriza ii declara ii. dar constituie. El trebuie s scrie despre ceea ce vede. rapoarte de autopsie. în egal m sur o surs . ce aude. Mape de pres . certificate de c s torie. precum i dosare tematice. poate folosi informa iile ap rute în ziare sau difuzate de posturile de radio ± tv. diplome. comunicate ± sau orice alte materiale puse la dispozi ie de organizatori. mandate de arestare. d ri de seam . stenograme etc.

Important de re inut! y dac ai timp documenteaz -te cât mai mult cu putin evenimentului la care urmeaz s participi y fii atent la utilizarea informa iilor Äneoficiale´ i a celor off the record y evit intoxic rile y verific din dou surse informa iile pe care le ob ii.i schimbi compelt optica asupra subiectului. asupra 76 . dat în urma document rii s . Noteaz cu aten ie func iile y noteaz cifrele exacte y folose te. Pierre Ganz nume te mai multe criterii dup care se face alegerea unghiului de abordare: y actualitatea. folose te documentarea pentru a cunoa te lucrurile în profunzime y nu neglija documentarea zilnic y cel mai pre ios serviciu de documentare este memoria y noteaz corect numele. în momentul în care i se cere s faci un reportaj s te gânde ti deja la un unghi de abordare. Alteori redactorul este cel care trebuie s -l aleag . Uneori unghiul de abordare se stabile te din redac ie.i spiritul de observa ie Alegerea unghiului de abordare. noutatea informa iei y faptele observate i elementele de care reporterul dispune y publicul c ruia îi este destinat reportajul Se întâmpl ca. Sunt cazuri în care unghiul de abordare se stabile te din redac ie.

Uneori unghiul de abordare rezult din documentare. mai pertinent. reporerul are de parcurs patru etape principale: Alc tuirea planului de reportaj. Important este ca dup ce îl identifici. reporterul simte c a g sit un alt unghi. Punctul culminant ofer ascult torului esen a materialului. Important de re inut! Orice reportaj trebuie s aib un unghi de abordare maturitatea Un subiect se poate aborda din mai multe unghiuri. 77 . din care poate fi privit subiectul. Manualul pentru ziari tii din Europa Central i de Est precizeaz c în timp ce în pres majoritatea articolelor informative sunt scrise conform stilului piramidei inversate. cauza spune de ce s-a întâmplat. împrejur rile în care s-a produs evenimentul. alegerea unghiului de abordare arat jurnalistic la care a ajuns reporterul.De multe ori. Nu trebuie ezitat schimbarea unghiului de abordare dac în timpul înregistr rii. alteori el apare pe m sur ce se deruleaz evenimentul. în radio se folose te unitatea dramatic : punctul culminant. Construc ia reportajului Pentru construc ia reportajului. partea cu efectul ofer ascult torului contextul i eventual i câteva sugestii despre consecin ele evenimentului în viitor. s îl alegi pe cel mai convenabil. cauza i efectul.

Planul de reportaj trebuie s : y Î i ordoneze logic ideile y S fie o proiec ie a celui mai bun mod în care informa ia jurnalistului poate s ajung la ascult tor y S distribuie unitar i logic informa ia a. Aceast regul este valabil pentru reportajele de tiri sau pentru cele care urmeaz a fi difuzate în emisiunile de actualit i. apeluri. m rturii. Inserturi scurte: exist cazuri în care insertul are 3 secunde. acuza ii grave.î. ocante. declara ii contradictorii. De cele mai multe ori. declara ii foarte importante. Este indicat ca un insert de 30 de secunde s fie fragmentat în dou inserturi a câte 15 secunde. Un insert mai lung de 25 de secunde plictise te. aceste inserturi scurte au un impact mai puternic decât inserturile de 12-15 secunde. opinii. Alternan a insert ± vocea reporterului ± insert d dinamism textului. declara ii amuzante. 78 . decizii. ea s fie receptat în mod optim de ascult tor y S includ toate punctele de vedere care vor trebui prezentate în reportaj y S fac inventarul celor mai importante informa ii pe care va trebui sa le contina reportajul y Selectarea inserturilor sonore Inserturile cuprind de regul : informa ii esen iale. declara ii concluzii. Durata inserturilor: în medie insertul trebuie s aib între 12 i 20 de secunde. puncte de vedere. dure. reportaje care de regul au unul sau dou minute.

asupra analizei care va fi f cut sau dezvoltat în reportaj.Inserturile lungi: în anumite situa ii inserturile sunt mai lungi de 20 chiar 30 de secunde. Prima fraz trebuie s indice unghiul care va fi abordat în reportaj. cuvinte simple. O parte foarte important a scriptului este introducerea (atacul). Introducerea nu trebuie s vând mai mult decât ofer reportajul. concis etc. Ea va con ine cele mai noi. capta i aten ia ascult torilor. Exist dou posibilit i: difuzezi insertul integral i contezi pe faptul c povestea este atât de interesant . mai puternice i mai incitante elemente i trebuie s dea indicii asupra ambian ei. exprimare clar . Prima fraz este folosit pentru Äpreg tirea terenului´. Parafrazarea ± de regul se folose te în script pentru a reda o nuan exact din discursul vorbitorului sau pentru a atrage aten ia asupra unei anumite sintagme folosite de acesta. într-o ordine logic . care trebuie s capteze aten ia ascult torului. încât ascult torul nu. s Ävând reportajul´. Scriptul trebuie s includ : Informa ii principale (altele decât cele din inserturi) ± acestea trebuie prezentate corect. Parafrazarea confer dinamism scriptuli i apropie tonul acestuia de cel al insertului. include i un element cheie al tirii. 79 . Langlois men ioneaz trei reguli pentru redactarea unui bun atac: fi i scurt. s incite. Scopul folosirii inserturilor: credibilitatea Scrierea textului Scriptul trebuie s respecte regulile de baz ale scriiturii de radio: fraze scurte.i va pierde aten ia: sau spargi insertul cu muzic pentru a-i da ascult torului timp s respire.

în cazul reportajelor care ofer informa ii utile. Nu c dea în patima exprim rilor Äpre ioase´. Exprim . El închide unghiul. Scriptul trebuie s con in cuvinte simple. Ea poate s ofere o deschidere c tre alt subiect sau c tre un punct r mas în suspensie la momentul redact rii reportajului´ (Ganz) De asemenea mai trebuie inut cont i de urm toarele aspecte: Exprimarea trebuie s fie clar . De aceea trebuie s fie foarte atent la detalii. Dar aceast concluzie nu trebuie s capete forma unei morale. u or de în eles i de pronun at. Al tura i cuvintele astfel încât s fie u or de exprimat. A exprima o opinie nu înseamn a fi p rtinitor sau a da verdicte. ÄFinalul este punctul de rezonan al reportajului. iar descrierea este una din modalit ile prin care realizeaz acest lucru. Nu folosi i cuvinte pe care nu le în elege i.i tr irile dar nu le l sa s te domine. finalul poate fi o informa ie care s -i ajute pe cei interesa i s afle mai multe despre subiect. Finalul reportajului poate formula o întrebare sau poate lansa un subiect de medita ie care s dea posibilitatea ascult torului s trag singur concluzia. Textul trebuie s par vorbit. În unele situa ii. Impresiile ± opiniile reporterului ± scriptul include impresiile.Descrierea ± reporterul de radio trebuie s compun imagini în mintea ascult torului. Finalul ± trebuie construit cu mult aten ie. Acest lucru nu poate îns s afecteze neutralitatea materialului. El poate s exprime concluzia la care au dus faptele ± declara iile despre care s-a vorbit în reportaj. 80 . comune. Exprimarea trebuie s fie adecvat genului de reportaj pe care îl faci. opiniile reporterului în calitatea sa de participant direct la evenimente.

îi spui numele complet i func ia. a unor sunete de fond. respira iile care se aud deranjant. Câteva tipuri de reportaj Dup modalit ile tehnice de realizare: reportajul în direct. de 81 . a unui fond muzical. Montajul de cur ire ± prin care se elimin repeti iile. El enumer urm toarele tipuri de mesaj: Montajul de reducere ± are drept scop reducerea unui material sonor prea lung sau a unui material în care vorbitorul nu se exprim clar. numerale. pauzele. Înregistrarea scriptului. dorit de redactor. În prima fraz în care trebuie s aminte ti despre vorbitor. descrierea atmosferei are un rol foarte important în reportaj. zgomotele. Reportajul în direct ± de regul nu are inserturi. prin ad ugarea unor ilustr ri sonore. superlative. presupune o mare putere de concentrare i rapiditate în ob inerea informa iilor. montajul i fonotecarea Jaques Larue-Langlois define te montajul Ät iere a unui text înregistrat´. Folosi i verbe dinamice i prefera i verbele i cuvintele concrete celor abstracte. Montajul artistic ± prin care se îmbun t e te calitatea artistic a reportajului. Evita i s repeta i în mod deranjant un cuvânt. Montajul de scenariu ± prin care asambleaz p r ile reportajului într-o anumit ordine. reportajul înregistrat. Este indicat folosirea sinonimelor.Evita i abunden a de adjective. presupune asumarea de c tre reporter a deciziilor de difuzare i ierarhizare a informa iilor. sunetele parazitare.

sau în emisiuni de actualitate. de investiga ie. de divertisment. în buletinele de tiri. aten ie distributiv . permite ierarhizarea informa iilor i eliminarea eventualelor gre eli: Dup tematic : politic. sportiv. Dup mesajul pe care îl transmite: Reportaj informativ (transmite informa ii) ± are scopul de a informa ascult torul. special. are o durat mai mare decât cel informativ. adesea este sus inut de muzic sunete de fond Reportaj interpretativ ± ajut ascult torul s interpreteze informa iile primite. d reporterului posibilitatea de a. include opinii ale speciali tilor Reportaj de personalitate (transmite informa ii despre personalitatea interlocutorului) Reportaj de atmosfer (descrie atmosfera în care s-a desf urat un eveniment) Reportaj de analiz (transmite un punct de vedere) i 82 .i folosi sim ul artistic. capacitate de a sintetiza i de a lucra rapid materialul sonor. Reportajul înregistrat ± reporterul trebuie s fie atent la modalit ile tehnice de înregistrare. cultural. au o durat stabilit de regul de realizatorul emisiunii sau de redactorul ef. Reportajele tematice sunt difuzate în emisiuni specifice. este cel mai folosit tip de reportaj folosit în buletinele de tiri Reportaj afectiv (transmite tirea) ± transmite o anumit stare. este scurt i dinamic. de r zboi. economic. social.cele mai multe ori nu are script. presupune o mare putere de adaptare a reporterului la orice situa ie.

ea are în general cam acelea i dimensiuni ca i materialele produse. Dar trebuie inut cont de faptul c aceste texte. Relat rile pot fi prezente atât în emisiunile de tip magazin. Ca atare. Este un text prezentat. transmise prin telefon sau circuit special. Acest gen publicistic este cel mai întâlnit în coresponden ele radiofonice. se acorde prioritate unui 83 . Durata relat rilor nu este limitat . care sunt prezentate de c tre un singur prezentator i nu con in zgomote de fond sau alte înregistr ri la fa a locului au o putere de atrac ie mult mai limitat asupra ascult torilor. întotdeauna se va încerca s material produs fa de o relatare simpl . relatarea nu con ine inserturi de niciun fel. ele fiind des introduse de c tre prezentator. cât i în rubrici.RELATAREA Spre deosebire de Ämaterialul produs´.

ALL. 1982. 220-230. Traciuc. 196-240. 21-38. Coman. 3. Haas. 6. (trad. 140-150.1-17. Bruxelles. 2. News Writing for Elections Principles. 2001.).135-195. Irene. 2001. Polirom.4-13. pp. Ed. 192-226.).237-262. pp. Joanescu. Ed. Radioul modern. 56-71. William. 113-122. Tratarea informa iei i genuri informative. Applications. Jurnalism radio. Mihai (coord. (trad. 95-130. Polirom. pp. Ia i. 156-157. Bucure ti. pp. WPC. Daniel. 2003. Rivers.). Vasile. Michael i colab. Ed. pp. 84 .).81-87. Examples. Coman. Garvey. 1999. Ed.55-158.BIBLIOGRAFIE 1. 5. 2001. Tritonic.. Ia i. Mihai (coord. Radio management. pp. 4. 197-207 sau L¶information radio-televisé. 89-115. Manual de jurnalism. 1987. Manual de jurnalism.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful