Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • M Bahtin - Probleme de Literatura Si Estetica PDF

    Uploaded by

    Draghici Aurelian
    176 views32 pages

    Original Title

    6. M Bahtin - Probleme de literatura si estetica.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    176 views32 pages

    M Bahtin - Probleme de Literatura Si Estetica PDF

    Uploaded by

    Draghici Aurelian

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 32
    DISCURSUL POETIC §I DISCURSUL ‘ROMANESC Dincole de orzontu flosoiehImbafull, al lingyistt- ii gal sei, eave a fovt creat pe buzs ft, au fas Sppoope toute fesomenele specifies aie iscsi, deter Iminste de ortentarea fu dalogea penire enunfat strt- Inet fn codrl seelian!limbay (Ahiogasres tnaiional f siserouls) printre tle limbajesodsle™ in cer aoe Tela. Timbt aelonale gia ir prntre alte simbl na ‘Hons in cadrul acelelont ctu al ssilag ortont Tote atevivet, fm ultimele decent", sceste senomene ou Inceput ak attagh stentia ngs sisily dar Semuliieala lor pencipialn lng, in tose steele etl ‘uve, a este nit pe departs Sntlens ‘Grientares Galogct & dscureul prinre discussurile gtiline (de tate grate tipmrie de trsndeates) cree zl nol funduimentale polation discurss, ‘risitatea Lo en prea, care ald con sna depling ‘al profunda expres inromant = ‘Ne vom concenten atenfia aupra difesitelor forme sh ise glo erlentird logics» dlecuresial we esupra pos Bittgplor rtstice speciale ale prose! Mietce. (Conform gine slice teeitonaie, dioreul == eunoagte numal pe sine (context su), mu cuscamte de= fst blest sis, expresia a direct mbojul al uni far si unie, Un alt cscur,aflat fa sfara contextalu Io, nu este pentru el dett un discus neutray un dicurs a ‘manu, osimpla parbiitate de verbir. Tn concepia i= Ist tealonale dacurel iret, orentat spre obiet fnlneyte dont opoitin obiectulul inns! (esrecterul Tol Seep, caltin do pt erat po de re a tl i ae, a EPENEO Sines tel aij, ne nel ce “Shar otice dlscurs viu nu se opune objectulul siu. in so es ine aaa ee at Set ellen abs See ae el a es Gos pen a Soe ale soe ce Sol SLOT (eat Bevan go a He SG Et tar dpe aoe Recta SORE Techn Os a es PS erie acu eons (nu desoped tte umn cuca AOE ark ets ie Mia nga Meta be vations So i ‘i Meet ps a el peter Sane a tet et Sere Sepsis des edad Gea meats pats occa Sn pn de wee i Hips ae aoe 2 Stace ae et cnet Stee Spats Tce ai cies nica 8 ee ase a state Shc coe tS, a wpe! semaine ini-an moment i soc shat sae Rerhie uca edapta are Mii na Ss Sa eee Sg cl Fits ell a ly, Se ee ae A an ae So dns earn deere drs «elec stu ete se cane Se ie comana 8 oma SSM SE Rea er pina socials plurlingyay de cuvintl stuia dese el ascrsul int tn acai. je compllet al elarsoscaralal fp satureara de acest clarobecun, glefuindra! propriled Contra semaniioe 1 slletice “Aewastt concep empl prin nterectiunes daloged inte obiee 9 ot Wetsle aapecie le conga al social-verbe Repre. anlar avtistied, imagines object, poate fstab ise acs jo lg al intention veda ere bute, clmpotivi, sf Te aetiveas fa le ongenizore acne om representa nfefla acest discs adil fxpliea Jocal. iu gi trepetabil de clon $e lume it ‘oletele imagint create de ele prin refretia faz seus ulin oblecl anus ca jonaf maginistep mb In seel medhu al euvinelo, al apretcrilr ql acenilor rsines stibatute de rasa in drumdl i Spee unit itmosfera socalt a iscurslul care Inconjoert. chet face a tucese fete mapa in drumul spre sensu sau spre expres <3, is- curs trece prin medial dacursunior# aeeentelor sting fonsung rie in dezacord ey anumite slemente oe fu butind, tn acest proces dalogtant, iy medelee chip si tonal tite Aceasta este faginen artistic in pros sh tn special imagines procal vomanes.Intengia directa 4 dscurcl Jn atmostera romanulul, apare inadmsibl de paid i cen ipa nde nine Is ncn tte "unuf roman utenti, capath ineviabil Un racer Polemic iniera gi, fm conseinty eaten calopeat (06 Pll, fa sentimentalst la Chteaubeland, ia Sected. O seemeta imagine dalogizn® fn ponte gas locale dep fare den tonal tn toate genurie poetie, carts poets Uric, Dar o asemenea imagine poate sh st dezvoli, 8 stings compleitatea,profunsimed fn aol! tp, pe fectionenartstice nual in condflie genula: romencss, Tn imagines poeticd, tm sens restrne (la imaginen nop) intreaga actiune ~ dnamies magintcuvint are foe Tntve cuvine fl oblect (ub toate spectle io), Gut intl se cufunds in bogata Inepsiasbilé in Siveriaten ‘cntradletorie 9 oblectlts, in natura lu ywsgings one fexprimati" Inch; de aceea el nu presupine rime dn tolo de cadrul contextulut stu (bineintele, tn afast. de ‘omorle limbajulu! tas). Cuvinul uta itera cance pert verble contradicted @ obiectulut st precum 3 ‘recent Ie fot de conteadictoriu al acesel concept Pentru artstul-procator,almpotiva, obiectul televa In primal sind toomal acest vaieate social plurlingy f° numelor definiilor gt aprecerior sale, In Ines pen fudini i tnepalzailnayebjectull, prositorul re in foto multtudine de eal, drumur g cre erlte fn obl set de consinga socials. Alatun de contradietile interne fin obiecta tnsush peoztorl are Jn fata plingvicg ‘mul socal din ural seestuia, acel amestes beblone 42 Iimbsje care se maniesa in jurul oes ober dialee tien obictull se plete cu dalogul socal din ural Il Pentru proztor, oblectal constiule punetal de con centrare al Woellor disonante;printe ele frebule tr indispensabil in’ afore edruia-nuastele prose! sale atis- tie sine lnsslebe, yn mal a tel ¢ resonant Prozatoru-artistIMalge wees pliingviam socal In Jul obiecruu pln la imagines desivirgt, pitrnst de plenitudinen feconanfelotdislogice,evalante artiste entra toote voce tonurle eseniae ale acest plus Fillngvism. Dar, cum am ma spe, orice dscury In prod (Core nu apart prose! Iterae) — oligo, retare $ Tale cunoseuts in sopinia generald* etc, Orientarea dia gl etal sm an, ofan poe fee deen, Ae Serge ln fend’ Numa mite’ Adam, sbording cu rimul vist Adar cel sing, putea intr-ndevar s8 eve 1% ‘Ser Eue lg ince cu ce ‘eet poste si te sustag® de aceasta numa! In 0d Mehta use tee ane rh Bet ae at eine apc lvoe tebaf SED enone sine» aero so Sean gs ft Ga ete prociamat sosen Primatal dislogulul asupra monologulul). Dislogul & fost ost aproape infotdentna ignoratl, Dar tocmal scessth She cempostani extrore ete ee dee ® obiectulus sau, este fnzearata ca o wrlag forfa de mo- feta ste ale comport car i es =o Soames portal sent fe engl ta scars se aye fn dll, crepes a We, se fre snow intce itacne finoged Co coin sa Wigteiga elec: Besuael i eoncee oi ‘ol nis Cu aorasta nu ge epuizeash ins problem dialogs fnusroare a aiscuula El Setinagte euvintal stain na ‘numa fn cblect Oriee ecurs este orlenat spre un rs pune si ma poste evts Snfluents profunds a dscurslul PDiscirsul wu, epartinind limbaulus vorit, este oxt- soiat nomics spre ‘vitor. dlecurt-rdepune el pre ooek rlopunel, sh ntiefpece gf vine i ftimplnarea Tu Forming in atontars a cota co 0 dinsinte¢pus, ds usu este, I> aodagl imp, deerminst de cea ou {ost nck expat dar forts gt deja previa de euvis~ fullde stspans, Agee inumplda once dialog vu ‘Toate formele eteice, monologice prin structura Jor compositionally sint orientate spre asculttor gt spre ris puns lui, De bles, aceutdorintare spre aeultator Eo chlor pertdrieteconstuiva de bel es falsult retoric® Intreadevir, pentru retriek @ cara fevstle fopful «8 titudines fais 'de un esalttor coneret, area in consderatle a acestul asculator este tntrodusd fn Tnaagh struct exterird a dncursulul Fetr. Ale Gieniarea spre rispuns este dechis,nadé qi concrea Aceasisorlentare deschis8 spre secular gf spre Ms aor natal bint In formelereoic ares tenia inggtlon Dar gt alc, ingift teu pit cu re flere doar asupra formelor compoziionsle de Tusre {n foridorate a interloewtorlu, neciutind ins infiventa Lilia steaturte adine! le seule asl. rau Tune { conrderste doar lature stlulul. determinate de ce Fnfele felegei! 4 clare, adlet toamal acslen cave Bu benefice! de Wislog inteion #1 fin sone de asul- {tor doar ca factor care Inelege pasty, st me es fecor fire riepunde atiy i oblesteas Dialogul obignuit si reorinso caroctariatat. prin esiderarea daschisi si compoxitonsi exprimets. aa Getatoruut a raspunsulo Iu dar qi once alt discos Seimei ings a wnot enunt este teleost stiluhié Lui * seo Sadao cated imal mare putere de convingere, concretofe ete, Ih last De vorbitr fn propsiol io context, ropes! erlzont, Bu: scot cin eat Iu; ele snt teal imanente eacsens” Fai oft qi aoe Gaterup sonoma semanticl expre= Ta vaja reals imbasulu, erie comprehensiune con ret este activa * ea implletcees ce trebule Infelee a (izontal obieriul-exprenv. propria este indolul Tegata do tm raspuns, de 0 oblecjie stu de o.consimtire Belial stun anit sm primal apetine pun uu, ca principiu sciy: el efeeaat un teres prope fae Felagr, © pregateye ect 9 intersat Infelegeren nu se Maluriztars dest in respuns. Inelegetn fh raspunst Sint diateetic contpite gl se conlionessa Fecipre, nu Spot concepe separ ‘Aste, Inelegerea activa, implicind ceva co trebule Injeles Jn noul eizont al cel eae Sntlege, ctailste 9 fatle de raportor tomplexe, de tonsananfe gt disonante i coea ce ecte Ines, fl mbogiteste cu elemente nol Fost oeemenea negra In vedere ecole fre un orioot speci universal special el interlocsto- full ea introduce in dlsoau! ia elements cs Yoel moh Flndés, tototata, are loc intersciuneadiverslor con~ texte, puncte de vedere, elzoniur,sstame de accentuare expresva,limboje" stile, Vorbitorl inde sa orien {eae Glnural cu oizontl si determinant spre erizontl ‘Sri al celut care Injelege inte ta rela lalogice {2 clomentele acestulorizont. Vorbitorul intr In elzon~ ta strain al ioterloewtoriah, constvind'1 ensntel pe ‘ua estore stein, pe fond aperowpliy al interioeu- ri Acest nou aspect al dislegiri interioare a discus Jui se deosebese de cel determinat de insirea cu co- Miaul gsraine ta eblectal fnaugl al su oblctal er vejte drape rend 3 Satie el orignal sublectiy al ‘Stuluioruil, Tats deco acecsts dilogiare are un co- eter mei subleeiv, puibologie si — desea =~ Sntime tor, uneori net oportunst, alteor! provocator,pole- {He oars dase, al suomi. ormele eta, scesstaorientare spre ascalldtor fl dlalogtares interioard ‘"lueaesl eget de eu pot pur spl 26 umbeeses Cbietal: convingenea seealttordat eonret devine un Dhlecty autonom 9 lzsloza dacursol de teevalul shu froetor asupraoblectlultnsu ‘Altadies dlalogiek fae de discursul grin, al co- tui fn obeot, ft con ft8 de dlccusulsttin in Faspur al antipat al aoltstoraly find in esents diferite fgnerind fn discure efecte stistice diferite, pot, eu tit {Bal mut, eo fepletascs string, devenind aproape io Derceptibile pentru analiza sist. Aste discusul la Toleol se aeoseberte printe-o dis- logisre fneroara neta ait in obec, ct io rizontl cittorual ale clral particulststt semantice sl oxpre ‘Sve Tolstl le sims scat. Aceste dout lini sla dlalogi- tii Gn majertates cavurllor montate polemle) Sint foare seins plete ia sol Tul desurel la ‘els chiar in expreile tole cele mal lie x deserieile Sele mai epice consud s dsonoded fmal mult disoneazt) fu difertaie aspect ale soning soclo-verbale plusi- lingve, care tneonjoart obieta, lin acelagt mp se n= snueaes polemic in erlontul oblectul gaxologie al c= {Worull,nind ef loveasa led alstrugd Zondul apercop- tiv al telegerit Tut active, Ip acest ens, Tolstl este {wmagul secall al XVII-les, fn special al ut Roussesu, De aici, uncon, provine Sngustaren acta confine so. isle pluilingys, cu care polemic Tolstah care © Fedusd a confit clut mat imedit contemporan, con femporsnol ll, my al epod in conseinty tot deck Feautt so concratisare exirems a Sslogul (aprospe Tototdeotna polemic). Tath de co aceasta dalogure, at fo lar aucits de noi fn caracterul expreaiv al sul Jui Tolssh, ae Uneor!nevote de un comentaru istrleo- Ierar special: bol nu stim eee anume dlsonoead sew consund un anumt too, gt ftugl aceasta disonanfS sam ‘ed este Prope doar aapecelor scundare,Sunetalor =. Bipeeses Atacand ic, trun fe, evenlmental discusulul tnsuy, pe care ‘DTaatleteyte 9M ramatizeecd din interior, tn fecare Aig elementsle Ii in majritsen genurllor postice (in sensul restins vinta), cum am mal spay dlalogzaren Interioaré 8 isuraul'au ate ast din punce de vedere attic vs nt Sn yobieetl atti al opere case tinge it ‘mod onventfanal in claeareul pore. tn sohimy da {Seren intaronrs devine in roman unl dine elementals ‘Gentile ale stil prosaic este sup ie une eabo rt artiste specific ‘Dar dlaloglares fterioard poate sh deving 0 azeme nea fits crestoae de forma nal acolo unde divergen tele s contractile incviduale nin fertllzate do pluri- lingssmol ‘social, eave ecourile dlalglee rasan prin culmile semantce ale diesreults ea in genurlle re- force pitrund in stteturle Iul ada, laogttnd Timafal Tati, concept ingested despre iome (orme interonrd a iicarsla), Unde dslogul voclor se nate Hemijloet din dalogul sical sl limbajeors, unde eman= fal erin incepe s8rasune co ut limbo! srdn ain pune vedere social, unde osentaren dccursulul print sunt stiine ce transforma in orientarea ul pr tre limboje Soralimente surtine in cadrul scales! bi ntionale. In genurlle postice, tn sens retrns,dislogizarea ars lseasul ig este seq sficlent gf nu presupune, im afore cadrulul stu, enunfurt strane. Sula poet ete Feolat ip mod conventional de orice interact cu frsu atin, de orice prviee asupra discusulut alla a fel de string este pentru sul poste orice alth privite ssupra Timbllr stetine,asuprn polit x= enfe unul alt voeabula, a ubel ake semantic Uno fle forme sistactie ele arupra posible, expe ‘nor alto pune de vedere lngvstice Pin urmare, ill Poetic nu eunoegte niet sentimental tunel margins Snel storia une determingr socile al nel fpe- eile! propriulal Limba} st, astfel, mi cunoase nich Stitudnen eed, rezervath, ft de scant nba), ca unl Sintre mlele linfoje se plurngvissill de seh de urge smpotsatendarvir sle totale, @ inal St ‘og jut respect ae ‘ere istre, ta om, neofuret de plurlingeiemul wi, ates sh su cunoiees cere sentiment feral aS fine fats de limbojal edu Gnteo misurt mal mare sau tal ied) dar el Rus putea face los tn fia! poetic a opera sale fark» dint acest si 18 a-l convert! fell de pros fird ef iunstorma’ pe poet In proms In genurile poeticé,congtiinta artisiet — in sensu gel Tota tee enantio expe fiula fi este eu tatu manent, ne expeimd fn ek die {Gra reserve qfard dstanare: Limbajol. poets mej Jet prop, in eare se risen pe deere, separa olsing tecare forma, fleare cava, fees fxpresie {a senrl lr direct (ca zie 9a, fh imelet, cu site cuvinte, ca expreie purd fi nemifectts sintentel ele: Orlete at fi gchinnrie verbale= pe cnr poet le suporia tn procera cet opera rest li Exjal este un organ sceulittor perfect adeovat Intell ‘hOpere poetics, timbajal se realises cx nelndolel- pig tle gts. Peal "ane mele Tut interme, end se exprim na site hevestaten recog In ator aia lta al unl linba} st Ulta sani in afard cleus nu exist nimi ne ne ‘ole de nimic!Ideeepluralittunivessurlr Tags, ‘gal semnlfcatve si expresive, exe onganle nseeabld Sus poeta, nlversu poesiel, erste conrad gh conflict ire zolvabile st eleva i el poets, este infotdessna Tomlne 4e un discurs uni, icontestail. Contadiile, confi tle dele cla tn obo, tn lout snot fecha aeteray i ge: nie & mete Eel dpe fetal ut cea ha coe a Tispundern og lets pexiru bal inte i oper ot ial roi tail Sone ae Soe lene aay Sr Eatue bn tne Serie slit pe i Denese sil cnn ng owt teeta ep oopiiqa a poticd Intentile sale Lunajul ee care sr tne nish te aa fe aaa SY one sb ae iy Qe tet Se tee de rete a atl ea a thai oval th nena la tt eticnan nites ce'Soacaey, ey a rca acon Tenchlaa nba see oe inking eitres Sete ce as SSianatie oes Natu sat peas Sirus goede Waliee' tote spe SEY Goat alpen pried cours nid Al lnk rece» ell fut scr wo lereoee, ‘Aese leas, desig, dveratatea libs doc Sa charlie sine nu pote inte in opes Soe ete fev ete pa Ga ET NS tng oe "sata i gee poten Se car! sate canes te. Salt pleted le Shag staebge owe aden Wn eee ig plurlingvenal este cblecive este tn eoeste aoe cir m Es la in ay ee eae ea SS ete gu cope Oboe aa te cee Ren’ one Hota Se ae cu dept ut iis cof cll asec See vedere split te peas see Mas tt ponte pune Inet prepa er are Insel repens espe en edi, poo wees {Stn nbejel prope Pesky prceeet ar ee ne, rcege nodal a nba es decrat acest Tumi, Ip sehimb, prozatorl, cum vom ‘eden, Snceareh si spun fat-un limba stdin gl ces ce I petoyte personal (de pila fn limbs neliterara © unl ovestton, f umul repremntant al uml anit grup £0- Shatidelog) el mivoard edesea universal sit ci d= ‘esalunl lingvistie stetine ‘Ca urmare a etvingelor analiate, Iimbeful genurior poctce. acolo unde’ scesta se prope do luna lor Falisssa? “devine desea autritan, dogmatic sl conser ‘elon, elausindurse pentru sre fe} ae influent ise Tieloe socale extraliterare. Toomal do, acees ete. Teal posciel este potas deen unl limba} pootice peal’ Url sibs) al aellor, 2 ulna} poste Sicerdota” ete Ente coracterstic Tepiul of poe, eat pind un anumit mba} liter, ve visa tal degrabl Ipvenearen artificiaa « uot Hmmba} poetic noo, specie dlc at recur i dlaleiele sociale rene, exstente, Lim~ Safle sociale ent oblectusl,caractersice, socal Toe ile gi limitate; pe clnd lmbajul poesel creat acifiial ‘n'erect intentional, Sncontestabl, untae 1 une, Ast {ella Snceputal secolol al X3lea, end proctor rust fu'inceput s8 manifeste un interes deoebit pentru dla- Ieote at peniru sae (povesires directs la persoana Int), Stnbalgtt (BtimentsV. Ivanov), spol qt futurist visws st creese un yimbo] special al poeziel at chiar au facut ‘cereietpendru ereares unul esemenea limb} (V. Heb lke dea, uns limbo) special, untar sl une al poesiel ‘ete un Mlowofem opie sarscterste dscursulu pootlc teas Iu stew condiile Teale i ceintele stlulal poe le care snflsface doar Limbaful direct intenfona, ain fi cirul punct de vedere alte limbaje (imbajul vor Lmbojul estar, al prove ote) sit considerate ch seer i perce ene he re esata icctror libajelor pow ierare obietuale gf nickdeoum egale cu el. Idee un limba} poetic" speial exprima see concepie plolemdsan a Us univers Inge stint Lambe, ca mein wa, cont In care trletecon- quate stab canine olla te Bl Stole dour cu ater gre! tract al foeeor formative, iia sop Sc Inlet Ticino ‘opts a limbo vt Exelon toad le venea tales o porltate do lan! cont, ie oral His fare Mesogoe Scale ince wnorele dent, tetas al mh seach, iedunte savor oe {tn cu tarse enka setantie Hf aniogce ‘Sj in med ier Tame tera, cel vor leel sera — fad une numa dup ince Serra iie gel, da dupe tormele Interpreter acest lemelte state “tf setits pling natn ht sta Aceusté stratificare este determinaté, ta primul rind de organism species ale genurlr. Difertee aspeate ‘de limbajulo (enicoogice,semantive:sntactise 4) iat ‘trinsingeminate cu espeatia intentional eu sister General de screntusre ale uiertelor: genur--orstorie, Publicaties, geaetirert furualstie, genurle ierare tn {erioare (a6 pda, romacul boleverdes) in sfc, dc fevtele genui ale mari terete Anvinite aepeste le Timbajutr eapetéparfurul apestic al genusior respec: live ele st ingeminessa eu panctsie de vedere, co mo ultagle de abordare eu formnele de gindire, cu hus tele gt accentalespaciice ale acestor gor (Gh evar statfcare't mbes pe genus ee San poten, uneart exiting “ct ay ator” doosebiaduse, Steafcare profestonala a talus (ix sens larg) = is: Siefken Sa aeect Straificares socal este, de asemenes, determina‘ tn primul vind, de aiferents oraosturln’ sbectual oe. mantic sl exprecive, adic esta exprmatl prin diferer {ele pie de nterpretare 9h sccentaare ale elernentlor Lmbajula sf poate sé nu elbure untaten Gieleclogtes abatractlingvisted a Umbafulut lterar com. (rice conceple ‘despre lume socisknente semnileae Livi paved capadtiaten de a dsperen postulate inten: ‘onae ale limbajctut pein intermedia realiielt for con ‘ole, spcificeCurentele Giterare st ates) eercurie, fevivicle, anumite alae, chiar anunite oper importante i anumit indivi sot fa stare, in mieore important Jer ove, see ital pdr cone 3 formele eu intetile 1 seotntele lor pice, prin Seeasa, Instrinindu-ie tnteo anumitd mésurd We elke frente, partie, opere indivi (Grice manifestre: verbal, importants din punet te vedere sodal, poveds capactttes Ge tans (uneort ‘uno ere larg pentru mula vrene) insets sale le, ‘entolor timbajulul,anirenate tn sapiratia el semantic} 1 cxpresivi,impunindurle apumite ‘nuanfe semantics 9 multe nr Yagi, Aste a pute wea un eine joni un cuvint de ocr, sm eave de la ete In fecae moment iste al vif verbal iiclgice, ftecre genera, tn orice stat soci are linea ‘mal mult fees vit, in esenfay ig are Libya Yocabularil i sstmal specific de acentuae, cave Is indul lor variant tn funete de steal scl de tat {ia de invatntnt (imbafal cadets, ces ef I cami real: stn Limba diferite) de aif foto do ‘siatifcare, Toate aeste sint lmbale sodaimente tiles, brit do restos we fecal lor soca, Bate pos a Ye soclla a limbajlul chiar senginal Fame de lt eazoul teil drole, Inlet de Toth, ot oeabilaru sdu specal seu sistem de occentuare dpe cite. in flit n once mement coexist limbrjelediferte lor epost pesoade ale vet soia-ideologice, Exists ‘chiar limbaje ale allele" ete)aiut sciel Resogicd st Ue ina Adare ve south ‘Sad ofp penetioa ents ‘pt evinces fe pees ‘alfa oe op leap fhe i) Pelle Cn tn et contra esr Tat exh ttn "imei sca, ol exe realmente, se Infrunt sl evluenitta Plurilngvisml socal Tat’ de oe ele tose gor intra Plan neal romanulbi, care poute reunt sine Tue Hille perodice ale limbajlor genuror,diverscie pus e silat preventer ale Umbaelor profesional aie ‘crenteor, ale'generailor, ale allecelor sociale 2 (de Bild, in Femail umotstic engles). Toate pot atroe ‘le romancer pent orehestarea tinelor see #1 peste cepresiarefractat(ndreet) a Intention afeete: at de c= nol evidentiom meres aspeciul cbtectual- smtnlic 1 expres, ales intentional, ca fora seat ‘ttoare si aferentiaoare a limbsjlut tran comune Bu ace indict lingvistie (nanfele lentes, tonne ot ‘mantice aeeundare eta) ae lanbujelor gonttion athe {oanelor profesionsle $2, care tint ces spenem Sy depunertsclerotice ale procenuisi itentionalt serine i fate fn drumultravalul activ al intecte al ine poe ‘acl formelor Ungvstice generale, doeste inset exten joste, observate gt fixate din punct de vedere lingvisi, RU pot fi intelese 9 studiate ta Inegeren seminal for functional Discurvil traieyte in afra sm, Int-o orientare activa cpre oblect, Dact ne vom Sndepdrta definite de aceon, hentare ta mine Meastre va rast trupul oda etseursl, ae la care nu vor putea afla mimic Wespee ‘oztiaTus socal degpre destaul viet Lue A sn Aicuraal tn ne, ignrtnd orentarea tal te afer ats Ge absurd en a studio 0 trite pelhied eafera eal asta ctreta aenatta este orenhtd a care oie Evidentind laura intentional stetficiit mvj Had fenomene eterogene dia punck de vedere econ 6, cum sint dlaletele: profesional, sociale concesttes ‘spre hume sf operele individuals fndes Ty inte Intentionals' const ace lan general tn care. ce pot @ ‘onfruntatediaogle Tot resid tn lapal oh tne nee bujt,oviare ar ele, sin posible rel diloyice ‘ice, adi le pot pereepute ca puncte de vedere au Bra limi. ric de aferte at foree sodale care fered. proceul sratifietsl (rates, gent, cutent personlitates ndividuali), acesa se reduce fatotdenuns {ao saturare (celatv) indelunga i toislmenta vemnifi- atid (Colectiva) 1 limbajul ou anumite (ed, rete {We} intent teseate aft cast satrarestrtiteatoare dureazd mal ‘oul cu ct cercl sotal pe eave cuprnde. ete tal Ht deco cl fore sol are proce stratiaren imntajula ess mat substan; cu at mal pronunate {i'ma stable sine scale smprente. cele modifica! lng Notice, ale Indiilorlimbajlus (ammboturile linguists), fae rain ieca ea resulta al. etn eeetel fore de ipa ance tne ey ol) pn fare ‘ne ‘permit af vorbi deface" un’ diales seca Pa rezultat al travail acetor fore stratfiatare, nabojut mu pstreae cuvine 9 forme neute ale sain sui el esie tn fnttegime disperst taveratde ten Acenttat Pentru consuinta care exist in eh limba fle pluriingseconerets derpre ume, Toate’ cvvintle ‘Sick ote ng um creat ott aoe rk, Flecare cuvint amintete contexsuly conertele te See 2 at ge ie le pc Sere si toate ‘cvinfele gt formele sit popuate de intent, ia int sit Inevitable lure secundare contextual ale ‘enurlior, le curentelor, ale tnviion Tn extn, pentru conginta nivel, Yimbajul ca ‘ealitatesoclaFidetogca vie, ex opinie piuiingvl, fe as la frontere dine tertoiul propia eal yatdins ST sta, Cuvntal imbajlurexte'un cuvint pe famitate Solin, BY devine yproprt tn tomentul cing’ yerbltoral iL populeast inten sa, cu accent shi, ced ist Ine sufese cuvintul fl antrenes in aspiratia sa seman ‘i lexpeestv, Pind In momentl ines sale covntal tap | Paosusue ne Leena S8TECK nu te aff fnteun Himba} neutry impersonal eel vorbi= torat mv ta dinen dlonar'), pe Daze stain, tn ontexte strain, im servicil Unor intesi steaiae de A, er st propa, Dan tela cv sup Tevet de ugor scat proprient: multe se tmpotesene ct indir, aleiTamin stun etn a fost sunk sche int ta pire vorttorual care le tua leu Pot Ssinilae in contertal Iu, depen dint Spare singre, Tmpetiva verbtorut eo Sntrodue inte lnele, irs baja ny eate‘Un media neutra,care teee uyor 9 ber Jp roman inetnaltu vba ete pope at fl suprepepulat cu intent srdine. Apropeseren fu suboraneres fo intentiior a accentsior prope const: thle un proces dita complex ‘Am pornit de Is acaptarea alt abstaet-linguitice (atdlecidogicn)'s limbafuur iterar Inst acsia Su ste Ill pe deparie un delet Inch Atel chine ire time Hsjuliterer vost, curent cel sale pate existe © ‘rontiers'mal mult Sau mal puts promuntae. Beoebiie dint. genur coined. adeuen eu colo deloctlogce. (de pilds, ip secolal al XVI-Ien, genurlletnalte, ale seve hel, cele infeioare, ale vote cuente): in ste ‘ele lalecte pot cdpite ‘un tatu legal tn erature Din aceasta, tntro anumltémdsurh,sint implicate Simba. atin tn Hteratur,implictnduse in limbajl tere, lslactela Ip! plerd, desigu, catates lor de ssteme so? {oringistle Inchice; ele ‘te deformeess gh, in een ‘ncetaza sé mat fie cees ce erat on dialect, Dar. pe de al parte, scoste dialect, intend fn limbajul leva Dlstindutelastitatesdiloralogtd,lingvsticl, cara {eral lor de limba) ystein',defrmenss Ia snl or ne bajo litera, lest tnceteaa el de a tual fl coe ce 6 {08 aie sistem saconlngvie Inch: Limbajl erat ‘te un fenomen profnd spe, ca contin lingua. tes cu cae se Sdn cores a emul Ince din Dune! de vedere Iterer tn el divesiatea intenfionald de worbir fare exist tn ore dlalect vu, nc) tere Into diverstate de limbaje; au mal vorba de un lim- be, et do un dllog al limber. "fits ‘Mlresteostional’s nul, popor, cu o culture ‘rtinted in prosh dervltats, mal ex seatad romances ed store verbalideologie bogatt st intenst este in esas, tin miorocoamos car feflects masrocoumar plurings” {muol sit anlona, dt eutopean. Unites limbefule Theres my ete unllaten Unut stem lingwiste inhi, lunlttesprofund specific gtimbolelr™ care. vin In intact sf ce tnfeleg reciproe (anul dint aewtea ese Hmbajul poetic fn ens testis) Tn aawesta tzid epee cifictatea metodcogicd «probleme! limbajulul iterr. Constinta lingvistios socal-deologich conerets, de- aca dia punt de vedere crestor, adieh acid > glace dinainteInconjurata de pluringvism, fnleldecum de un mba} une, incomtestebl- Contin TingvstenIterar octiva gasepte mereu gi prettindent (in tate epcile Iteratur torcgte cunczcite)ylimbale™ ‘nm un imba} Base afl in fags neces acer wa tin Hee date mies eave fee Grienesza sev In plurgyiam, unde ecupa o po Sh, lege sun limbajt, Numai fuminind tn cada) Unel fiisenfe Intaise, fara serine gt fara gindre depar‘e de toate eile doves tocin-dedlogie, emt poste m8 seslzeze acca activate ingvisten basis pe alegere si Donte sraming-netulburat fn cerutudies 4 predeterm!~ ‘tea ingvstcd propel sale Limb a fond # un semenea om are Tnx de a f999 m1 ox un mba, feu lamba, dar acul fecal este ine sta ‘lth indsoutetly teceres clate-usul in ala eae pe determinata gi inconslent’, ca trecerea dntr-> camera {iy tlt. AceoteLmbaje nu sa elomnese intr ele fn cont: ‘ja oiaulur respec elu inceare af le coreene, nt inceareasG-lpeiveasod pe nul nite elec chit cela "Aste, un tigen analfabet,afat peste now mic $i nous {irl de onoe contra sfundat ea navitate into Gxiseng# cotdiend imvablla, trie in amblanfa ores sisteme lingvistee: se cua lol Dumnezeu fntr-un limbed Glavons), I cinta chnetee tn all fn fami vorbea Tniraun a tele, for cd Incepea 98 dlctezenotarul © fereve cS sutoiatiledistletale incerea sk vorbeascd In el deal patrulea (oficial, corech ycriptsogies) ‘Toate acestea'sint imbaje diferte chiar din pone de vedere al indir seil-dnlectlogie detract: Dare nu erat carole diatogle In congtnta ingvitcd © Fanta; ef teces dem nal Ia alt incontient, suo mat: iesre era pdlscutaal Ia lou To lac eerie sages nc ue peed al ae Ill ambejal coisan st univerrul existe ctiiene cu limboful FogSeimit xf al enteculh, seu iver)" Indata ce in consints eanulul nostrw incepe eli sfarea recproct ented a limbajlor, data ee se do- ede of ele snt @iferte, dar contradiction ch slte= tele eologee a vistnilo eur Tumi, nal le fate de cceste Limba, se contrac nt stay pase fcestorlimbae luau afte Sntre sie incepesorientsres activa, bazats pe alegre Lnbaful glumes rugaciuns, limbajul si tumea cin teculu, limbojel glumes mundi s enstentel cotdtene Lmbajutspecte $f lumen administate distictusle, ln Taj nou 9! lumen nowt a mauncitorulu de in ray vert {Im coneedkd — tose sete limbale q luna parioeey, mal deve sau mat trsu,starea de echlia ealm, epete, ‘ecvatuindu'y caraterl pling Desigur, congtina ngvstios sti din punct de. ve ere terar glseyte dinainte sn ptlingvse mult mal ‘eri gt profund tt fn limbaful tera tq fn fara Lal ‘Acestfapr fundamental treble af constitule panel de Pornire pentru orice studiere a viet sllstice © cava fol Caracterl pluelngvismall preexistent 3 ilo Precis ts.; de dinoslo de ele mu trebule sh sanspark ito figur lingvatogsocotpts ( ua post perso= ibm Preutientext‘o ag — figure lingvistct © autora, responebil pete Hecare cual, ea‘ si propria. Orie de namerease variate arf acle fire semantice 8 sceontle,eele soos i Al, Slut, coinedente, care decug dn fecar disours ort, ele toate atsfac un sing sa, o singurk pert Dectivg, lar au contexisle suite plurliagve Slat mul inate simbolll poetic (Ge pda, desfaguraree meta” {ore presupune formal sears unitate a Limba o- felat Reamldt ey obieetal sit. Phaingvsmll sol fare a pitrunde fn oper, tracings lnnbaful a face imposibls att seveltarea normell, ct i miveates ere Talal fn ea Titel genlor potice nu favoroesek cltul de pu fin stalinctre fundamentals a Himbajla. Realy er fn trplcarea nero fier element al stem: ie delacntare nab eine Hime cle mel meds), arage fn gertene lumile figure ‘Scio"verbole —aflate potential fn clacuss; In. Giee ta Html je pine anumte snl, Te Porte st se dest fégonre, se 30. materialize” Ritmelconsolfeer x stringe'sf mel mult unitatea qi enrectarulfnchis al pla= nulut sofa sal Ieabajull Uni, postulate sala fs {GS rerun a acest efort de epurare a itenilor gf Acentelr ystdine" din toate aapecele Limba de ftergere fuuror amprestelor plarlingvsmulut soca fn opere poetel se cecech unitaiea tnsionall bat fuluh Across unitate owe f nal poste existe Gost in epoele foarte rare ale pose, cid ea male din cor dru ceri socal naivtasis is sine, une edlfecen: ot ale crt ldeclogie 9 ima celinente tach ni a Stralcat. De obicel, nol lmgn sense enc cont ‘tentd cu cae limbedulpoetle teal operel wt sea dn Fnosul pluringvismull Kibejatl teres vig, eu ae Aga procedeazt poetl. Prozstorul-romancier (Sn ge- eral eproape orice prozster) menge pe un dru cu fo. fat diferie al aamite In opera sa pleivontatea fp Lngvisml limbului Mterar sextelitesr, {ard ot pein ‘evista sh diminuere cattle operel, bay” dmpotv Spd eins nde tent cn linfa ‘el copablldde.individualizr), Pe bars acetal Straficir limbajul, a diversitaqt de Umbaje gt chiar e limbl ei comstruegte sal pasting stadath ‘unitteapersenaltacroatcare qt unitatea (e drepty de ‘at ordin) a sul tu Prozsoral aul put discutsul de fntenile # o- nusle astrsiney, nu distruge germeni pluriingviemuls SSeit, Bu flatics scele fgurt linguistic mentee de Norbize (irtualele personaje-povesttor), cage, tanspar Gincola de cuvintele sl formele limbejluly i dlspune taste aceate cuvinte forme la distanje diferite de ul fimal mueleu semantle al operet sale, de peopel cents fntenional Timbafulprozatorulut este dispue in nivele mal mn sau tat putia apropate do autor side ulin sa insta ‘mantle uncle clemente ale lanbajlut expritl de ‘ie i nemijoct (ca In pot) inten semanticn 9 ex Prive ale auioruluy, lale tfrecls aceste Intent el ‘so solldrizeea total cu aust dlscursurl qi Seces- fers ‘In mod difert: umorstie, Sronio, paved ets," ‘Neola cutegorte se af mal departe de"uluins luting Santi semantics retracts fm pregnant Intantile it Sie fin ele cae at a rate ce inten ‘Sioruful: el nu te exprimd pe sine in ele (eu ato) Je croca ca po un cbiew Verbal specie; ee ent, pentru cu total Sbiectsle, Tata de oo srtificares lnbejulut is genus, profi, grupurt seal im sane retin, In ‘oncepi despre fume, curent, individual — a erstaea sotla de Lmbaje si de Umbl (alectele,in- ‘sind fn roman, se erdonessd hn speal devenind Ss Ske at pei cre onchsrae tee Tne Aste preetarul poste sk se detayeze de limbojl oper sale, totodate In grade diferte, de diverse IST asec, BL pote ler oat min fice at a dbl iy ntoegne, lend pe Juma sea at Gu total stdin, darn acca ia conringe, in ulind tasting, af seeveasd tote! Intention ak forul mu, verbeyie acest Himba, de care el se deegened fnteo surat mare sat nal mic; un Abe} ae Iustva mal torent, blero, st ls tacoae {istants de bond ele rr remaer oy end Intnl, st in linbful givers: al opereor sales nu dite oa Sontril sei ldeologie. Gracro- sat imcrousiver) Aisilate fy spate plringeismult, tle introduce ie pera si Pronto olrep® cist’ Gee populte ca Intent socale strine™, slinguce #4 sorveaed neler tle Intent Servenoes nut al doles stints de ce intents prosstorulur se Yefrocd ql se refesci nb wre this dere) ip functie de carsceeh sel ieslgie tin, de fortietien obiectunliaares ibeflon, ca refrac ale pluningvisul Orientaren dscursuli printre enunfurite si limbalele settle, precom toss fenomensie “goad Sectce gate detent renare capita fr sl r= Tingvsmat Intra roman, unde ce organises os SSnlem erste rmonios, 15 aceasta cont isdture spe= ‘tea gent romance Sulit adeovatd este particulars a genulul o- ‘manese au poste deito sisted socalogiel, Dislogl Interior, ‘otal, al lscursululromancse ere. vevelasea context si social concret, care defineie tnirenge let SMructurdsilstieg, forma ql geoafinutle Tul dae ai fin exterier, tain sSterion;tladed dialog socal Fisund tn diceurs, tn toate elementle Tul att ope ale oontieu- iptavoltires oman contd. a adnctves dialog In emplifleares refinarea Iu Rumi tot rai putine ele ‘mente neuire, imusblle (edevarul dary, are +8 nu fle eehate in dialog Dalal patrunde Ix edincurle 0 feculore sn tl, Intastomice ‘Event, aiseuaul pot este fel sola, dar formele tice rellecta peocese scinle de dural mai are, ca ch Fpunem ara slendinfle de veacur™ le vif socal, Pe God disctrwl romasesc teartoneach foarte sessile Sele mal mil schimbaet wos ale etmosfrel sociale Eicum sa spas, reacfoteert pe ee-sentgul in tate Dlmentele sae Inrodus in roman, plurlingvimul eete supus set prolcrist artstice Vole socile w istotice care pop ‘eat limbajl (oste covintele sf inte formele Tu) ret dau ante Tojelesur conerete, se organizeazi in Fema iat-un sistem static armoniss expemind po=ia feelaLideoiogcddiferentet2 a sutaruiel tm endl plus Ungvimulut ope m PLURILINGVISMUL IN ROMAN Formele comportonale ale ftcoducerti i onganziil plutilingvismult in roman, elaborate in devueul evolu fil isttion a acest gen, eiferitele Tut apes, slat foarte variate. Pcare’asemenea forma comportionald 2 legath de enumite posit stice, cere anuite forme ‘de lnborare artistct 2 glimbajelor™spertisind pluslingvismls. Ne vorn opsi iG dont asupee tormelor fandamntale {pce pent mojoaten pecan o> [iporiate-parodics. aproape & paren straturlor limber Sega ae pe Pama ps nea sau, stllul biblle, stl prediclor torallsatoare’fpscrive, cen ier, de cll poi,» satire n= Aejefer Genurl, profes ete), este Intrerupts uneort de Sera tet Ge obicd price seu sentiments 2 eutorul, care itrupensh nemint (Gre refractar) Sicoplle sccantice wt valorice ae sutaratLimbeful Sremanul umoristic toate bazeaad pe mol tal feiic de uilizare eylimbajlut comune, Acest li- Bip cemuce — de ott2H Umbaful de mijioe, wort wi ea una! anu cere — ene Tusk de ator ca opin sees ca sone verti normals cer otal Sepectt fad de cament st lurur cu punct de vedere ‘Serent gi ca aprecere carenti Autordi se eetajeas, ite cura ens elt, de acest limbo] commun, Hebe: FSvest,refrocinduaiiteniie prin cost media al op Si ecwy gees suerida Wns Spe “Acetate a auorull fat de Himba} ca opin general rs este mobs ease afl nt-o continu stare SErmicare stv do celle uneor! siti atoral femgereerd paraiic ind mal mult end ma pun, sie Site apecté ale ylmbejlut coms uncon elev iran: Sen neler a oes, inp ‘ralotn(fntind, lar ner! chiar face af rasune th, adevéral si ach In contopeste, definite, cu nbs fa respect vocsu st, Totodat, loge se seins ee- ‘enine imbefutulcomun, cave au fost exageste predic fu asopra citors ea lit rabre obiecerari, Seal morse ore neesta migeare artird-a ator spre Sriopre lnbey scans modifcare necontentl dee niet dintre el Wi limbs} q aceastl trecore sus’ do fe lumina ttinere cil « anumitor spate ae’ er ej eind a ntora ts az contr ae tl orf mo- soton “sus sr cere Individualizareanaratorul afc 9 GUE form de initoducere ql crgenlaare «.pluing al "Format de pe acest fond principal el limbefulu co- sn, al opinieicurente impersonse, se desprad, tn fo- Sasul Umerintc, aele stlizit parodiee ale limbsjelor Urry al tye Se en pele Sie Doma enw de emul in fomanul umoristie, veo ees onal SS ups dana Rete aly Best ‘tor comercial de envergund mondold” combnaile it de cit ocupatia realé a domnulul Merdle, in afard cl {ven indeletnllreo de a face ben, cepa fal terest Scspll pe, Seine de clive lem intrpretary con mei moderna, a paraboles ou simi st ureches acu (Carter 1. cap. XXII) Prin cursive este subliniats stiliarea patodic li baju cuvintvlorsolemne (i parlament la banchet) Treceres la acest sil este progatitt de construcia rare ‘enceputa chiar de la Inceput ts tonset epicentre Scheme. Apol urmeasd "de scum fo himbaful to rulut (deci, malt stl) ~ relevarensemnlteait parties ‘cracterizai solemne a scupatllor lui Mertle,caracte: se ar dove fw ocr atin’ a p= ait print itl Gove re terment scp Frenne Se cites asi terete) Hae t,t scare stor vss) et n= teste hosel stints forme amet ad Sec efor harap cee — Sess noc. erat ete Sour Yoru alta Seg Ainiee scons ee un ent ttn to Shoste Sula seit nb srs 2 gem Berto sfcalsolonne tigre S76 a dou natty, eg ool fest enun- foe ef Goma Se oul Eland Spann ear, a Sr se itp en Senet Neste ve prettnen fume, sen it In rengl ae lod in Minter Daestnion sn Gt sort yr, crea tot ae Tait eetocogy ed scowl ame domed de ot of Tren at rn wana a om ude eis oman dara Dem tren Be ee cerita tte fad comers denis bat om mat depart x me prime Ate Sai So scot amt a guvermss, minus Boe Sie lote senda fein prempers in ce feta ull erwin to grees vee sash Hal Gavenssh Syne coor petes» po cre unde Keule nunen pole i srs (eaten cop. i) Ait bln pin susie), decal len Stem min sine ssl) ents suo form Srcihd” Do ast Seu ee tacoma de formed Slee orb stung Gporane Greet bl Salt, cae Pepto ieedueree formal d= Shoes pros co ents, Avnet progr este Seed coitus, craters pnt bef cia Smensat soonies In nels it Spare dente Siesta Ge il yopenices Aowt epat mu sparie, Seige sults, Sropngnmeies cae 9 ese Stn tn fort ster ua he oh Magic 5, yBra un dineu caret stlmea pofta de mincare cutar Gaed mal f evut deloe. Buoutee cole mal eles, iitte somptuce si Servite somptuos fedcsle cele mal Fare; vinuile cele mal dels; copadopere de or se din aur gf arging, portend g eritlus,nenumi fate oblecte meni af facinte gti, miroul, eeu! totale imbingtneun anaanbf aroma” Oh! Ce mi ‘nat ons Hrdle aorta, erm are, ce mae Pur Simpl copleye de hori cte mal prefoae feat de {nvidia ae sorte ~ freon euviny ce em boget 1 (Car. tea 2 ap XI) ncaa ete 0 siizare pero still epic inal Apoi mech logeroe entsista al Merde, daca: sul stdin” mascat al corals sdmizatorlor Iu (ublinfet Brin" ceva). Drept poonidserventerevelaren femelulal eal al actor clot are demased ipetisa ase cor termenifinunat, mare, scopes de harur mace fou pot Hiinocut aun slagur veunine Sopa Atsti demastare, apeninind. eutorull, se coltopgie hemlet, fa eadruh acleest propos single, eu verde ea striind demascatonre, Accentuarea entaaieil a cl fest ste compli ct 0 ¢ doua aotentuare, indigse Krone Ge prodomind fn ultimele covnte demnsecsinre ie. roped ‘Ael este vorba de o construcie brid tipic, avind boul aecete gt dous star ‘Numim eonstructe tbr cel emunt care, conform Indlclor sale geamatiale(ntacice) 9 compose, Sparine ual Singur vor, arin tae Ih rata, sft tents dud emia, dud mane de vorsre, ‘xllogce, Repeta, Tne acest enunju sluh dit 11s perspective, nu ‘ist nit o frontend formal cobs: -Avlonalt 9 sintactel: implies voslor Timbale Gestion tn cadral wo segue onsambla satan, ade $c tn miele unel propos imple, adteen chat” nl tos coca fae rte smal ie douse, Fibra, vind dee, Abud sensu contactor dou ac sxote (eat example de ma jm) Controle ibeide Se imporaata urd Pent sel roman £"TDomncl Tite Liptoae ra iad uo cheat i Ss prin rare in con eu geste, To ores Sebi pnt sus st co greutate Guten 2p Mil) Tat un exorpla de mooie proudest, sre Sete Seal ant mpc tl ot tg, in cama Fepectiy, a opal curenic Dua fonts ice formal, metivoin oparine autoruiut formal, ‘torus solidariznad ou ea dar Ia eset, motvatia f= stesns in orizntal sublecdy al persansler aul sini generate. Mouvea pecudo-oblectiva ext in’ general carsctets- tes satel romans’ Sind tw dinky yriantele con ruil tbvide sub forma dlecurslulestdine ita Gonjuncile subordonatoure stewie conjuconals {Geonrece, pons, datos tate ch ie, toute Sintec inroductive logic. tf prin, uma et) I era intenia reat © sutorls capita rerenante ste Ee, devin refrangtle sou chine total obtectve, Aceots mouvatie ena deeb de corctntih pen- ey SE ropa’ care peor ern Seer Het ‘Suite at alti (a pesonaelor comerete sau al ‘a adese, al unl disure oie)» ‘pla fel cum un mens incend_umple_véatuhul tag deporte cu un vet ot aga Mlacire srl In cere Saileu puternl din femila Lipton facen s4 risure cence al virton seul co numele Tol Merle, Era By toate busel,sjunsese la urectle future. Scsiati, mu existnse niiodat,nilodatt nu ve 4 un om ca Medic. Neen dupa each at sual Sp, fa su ce facuse el cot pie fat era eet mal mare tev cre fst cindvape fafa prints” (Caren 2, cap 7 we 2M rdounue dere coptrtie Hride el inportania eae gala Senn cue mators, cei el Sele ae oe ec a ale opiniel generale, adicd discursul strain disimulay Cea Sot ee ee re Tooth acee parte» aclult romanulul care se destt- fet in jral A Seeie a pene aa Bees ose ete sett 8 dimmer exc Le Sesjopinis generate Sport ents ind pe indy sink Set pevsiicHtajal curent a flecarell’ mondene Sega, Usojal stloma af decir oficle SPowteritr ia behets, sll epic Taal, stl bbl, Bonet sear ret in ural i Mer, ceo fee generall dere el fotrepinderie 1a malpoce Beerol ocd romanul Ya apeial pe luedul Pas Be cre determina ake investments eveqee a Eis micut Dorrit — tn sfacerie sgrozave™ ate tal Sen Me eMedicl se angn 8 duck vests tn strada Harley. Arcus e puis fouce nonatiet fe mnelle rece pone tol mol remarcabll gmat destin jue ess ort te ele cre gee. pra (eee prions su. tein,” sotactie gold waves Sep de tind, ar walena aust evoetfesc fale Been spurt curios nfente napus avon prepon- Serta Gok hel eu’ va a insapl) ecard er Seeds cit vs Sas pink eprocpe de ast = vg Plena po sfarg piney va Indeplnt el tata sung fone Nap x0) Este 0 construe ibid exprimats categorie, unde te cra cout autor Gatormate) = wera tne, ica inoarce mumaidecte a ronnie Pregite entra juris declrdagadar medicuat cit ve fool Sie she iniernat tacepurl pidonic pee: de Greet, precetats ca pier desttyurat pe ingh comple- Fentl sect din ducal ator! Surat Covel Sores inet at dn contest ical lor el SEtralu Gn caliate de complement necesar pe lingt ct Bent smomelies) ce iy contexalpleoariel pore- @Soatiizae a. avocsull, tasugcuviatl -monele Spetnindwotoruy sublae cracorl pacble seo? he plecoaiet avocatuls, at civ sens spre se reduce Sema a fap ck uenebensemees Jor ms po A opt 8, yln consents, doamna Merde, femela de iume 51 cecil alesh, sarily tema velop une fm grasclan si vulgar (cil astfel fort el prvie din cap pinien plciosre, din elipa cind s-a descopart ci in be Enarelesile Bitea viail) tra pirat cu lavergue nave de clase din eae Faces part, tn chia interes sce {et lave (Garten % cap: 300) Aoeaitaerte 0 constructe Mids enclogl unde det nia apartinind ‘opinel generale a cereuii monden —fescrifcat tn" trma Vlegugurior un om groslan 4 algae “este contopita eu-dscureul autor care lemsct ipociela qt cupditaten scestelopinlgerral, ‘fa esto tou roman lal Dickens, Ia erent ineeg ‘extuf it ar patos ft tmpestetat cu ghllmele,sublisting insultelediscursulu dwt pus dsperset, mtr fcildat dip toute piste ae valunlepiuslingyismul Dar acest Tuceu este impesiil, inde, dup cm am» ut urd eelagh cuvint ined desta, fy acelgt inp, tn distursul strain ets in discus autor Vorbirea yaltelas stort, maim, presen= tag Sica min pa def mie ca Dict, clnd disperath sporodl, in majrittenexburlo impersonala (gopnie generalas, Iimbaiele profesionsle § ste genurllos) =" ns eee nedlert delanstatd net de vorbt- Fea torial frouierele int Tntenionatloblle tm {ul neo trend prin interiorl unl ansambl snd Sisort prince propoditiesimpls, alten expirind pit” He peal le epi Asn vari rot Flor dicursurdormbajelor # perspectivelor consteae nul inte sepectele tee tal importante: ele silted Slt umoretie (de tip enges) se baseast, axel, pe stratficeren bai caren! 9! pe postbiliaten de°e Atelimit, ince masurs eeu ata, atenlle propel de Sraturile {ty fro solidaizare totals em ele, Pooma dle berattates Timbaseler, # nu uniotea lmbafulus com ormati, constitule basa stud, ste adevisat, acest luring mu lee, alc, din cadral limba tran Unltar din punet de vedere ngstie (dupt mdi ln: Se or, ie pram pee Ss ee ete mas a eee anes Sie es ae Sa one oe eeaemrenay SP at ers a abel ete tue snus ntl poe SSrmanest, sf tia cu seams asupre roman worse, Font fost mare, aitutines parodieh,epronpe Told OS ote formelediscusulutieologie esolle more, itt retarc, poi, ml alee fat de formele patetice ale Sioa fpentee Hcbeai,petetamal sl minciana ein foudegune ecivalene), ste usa in profunzie. pis se er lingvstice im general. Aceasta idiul Baal ga ee lacie ents expat a BS BUSS2 Seite altel, in astrugeren parodich a structutloe elas PoPecalzad prin aducerea la absurd a unor ele Siactce, See Texgresi-eceentuste ale lor (06, exam ante feerle, sles ec). Detagarea de limba} (tt Plo Mowcte iu, dasiger,dlcreditare oriiveltnten~ Prin lone esta desehise g nemiiosie (a erio~ Sezai aon) a cacureull leologie, co fast ol come ee peat adecvata realty fae ce pros Ii “lus 2s sting rane punteen ate Dat les Yau Om nal verbull rec, un cuvint ol

    You might also like