Factori si Precese Pedogenetice din Zona Temperata 1 (S. noua) (2002) 151-159 STUDIU SINECOLOGIC AL ASOCIATIEI Caricetum ripariae KNAPP ET STOFFER 62 Angeia Lupascu Academia Romana, Filiala lagi Abstract The paper present a comparativ synecological study of coenoses of Caricetum ripariae from subcarpathian zone of Neamt and Suceava Plateau, using spectra method. Have been calculated spectra-average for present geobotanical observations and all observations made by other authors, and spectra for coenoses grouped on diferent geographical subunits Also, using statistical method Csiirds - Zélyomi (1966) have been calculated the real and temporized values which indicate the exigency of coenoses for ecological factors (moisture content, temperature, soil reactions) Fitocenozele asociatiei Caricerum ripariae sunt in general raspandite in pajistile inmlastinite ale vai réurilor, atat in cdmpie, cat si in etajul colinar si depresiunile intramontane. Se dezvolti pe solurile cu exces de umiditate primavara si cu reactia solului usor acida pnd la neutru (pH=6,5). fn corelatie cu factorul hidric. compozitia floristica a cenozelor acestei asociatii este diferité. S-au separat astfel (Coldea et colab. 1997) doua subunitati taxonomice: -subasociatia fipicum ce cuprinde cenoze cu Carex riparia, care se dezvolta in conditii de umiditate ridicata si constanta in timpul perioadei de vegetatie gi in care Carex acutiformis se intilneste numai sporadic; -subasociatia caricetosum acutiformis So 57, ce cuprinde cenozele cu Carex riparia ce se dezvolta pe terenuri cu regim hidric mai schimbator si in care specia Carex acutiformis este intotdeauna prezenta si adesea codominanta. Au fost semnalate cenoze ale acestei asociatii in numeroase statiuni din tara. in zona subearpatica a Neamtului si Podigul Sucevei s-au identificat cenoze de Caricerum ripariae la Bahna-Mare - Dornesti (Chifu si colab. 1973), Rezervatia Ponoare - Bosanci (Horeanu, 1973), Valea Somuzului (Turenschi, Zanoschi, 1977), Faurei (Coroi. 1995), Noi am identificat cenoze de Caricetum ripariae in zona subcarpatica (la Margineni - pe valea pardului Valeni - si la Bozieni, pe Valea Mare), pe Valea Alba - la Totoiesti, in imprejurimile Falticenilor si in depresiunea Radauti Compozitia floristica a cenozelor analizate, prezentate in tabelul |, cuprinde un numar de 48 specii in 8 releveuri: numarul total in toate ridicarile fcute in zona ajunge la 79 specii in 20 de releveuri. Se constata c& cenozele cu Carex riparia dominant sunt in general mai sarace in specii (8 specii-relev.1- Margineni, 11 specii-relev.2- V.Mare - Balinesti). Numarul mai ridicat de specii din unele cenoze se datoreste tendintei spre mezofilie in ecotopurile cu regim hidric schimbator. 151A. Lupagen ‘ Factori si Procese Pedogenetice din Zona Temperata | (serie noud) (2002 151-159 Asociatia Caricetum ripariae Tabelul 1 Tadic ecologich ‘Numarreloveu TT 374i sqe) ys m ] Ade “Aittadinea Gy Teo 70 FF ‘Acopenivea (7) Tes | oy UTR ‘Suprafaa rleveatui im) 75 [109] 3 ‘Carachass. Sag [Rare rpario seo 63.1 [are ocwuforms = Tas ‘Caricion gracilis et Magnocaricetaiia GIS0 [ents erecta : a 33.0 [ewer gracile eas 53:0 [Gafium palunre i 7H 5:02 ilabuun palustre aos aaa ‘rex vulpana = 0.05 B34 | Suelania goterientata Dat $3.0 fearex melanastachyo 019 03.0 If-arex hirta a0 Phragmitetalia t Phragmitetea S50 Pipha toufona : oor bak erpus fncusori . Te 003 6.0.0 ]}alisma planago-ayuanioa 0.03 35:00 [Pris pseudacorue : a i 008 34 [veronica becabung ca 0.05 33:0 Hoeapus enropacis ~ =f 2 2.0r 304 | Blenchazs paluair = or F530 — [Polewennm porsicara cor 3.0.0 |[Epsimachia vulgar : m7 4335 rum Rirsutury 2 ee om 43.0 mphytun officnele + TTT TOL 43.07 [ysimachia nummulario 005 Aliae G00 [enna minor : oa 320. isetum palate of 43:3, [Puncus gerard a7 S534 [Ranunculus seceranne 08 $530 Memna tonto : a i 4520 _[iipenduta vinara = 0s 43,0.0 __[Caltha patrons : on at [nen es : = oes G43 [Geranium patucre ‘or 434 [Pesmen arundinacea zi : 05 43.4 |Rarippa sulvesris i 0 234 Warer disans 5 : 0.09 43.4 [Porentiio anserina i 0.05 3253 [NCarex leporina = a 40.0 Ranunculus repans 16 40.0 gross sslonfera 03 400 eschompsia coespiinna TE TOR 35.40 ||Chenoposium gloucun = DoT 25.0.0 [gotinm repens or 34s [[eloiaco sficinals : Or 33.4 | Ronuneulus sordons =p 8st 33,0 ffanacewm vulgore = b= = | oor 325.0 Betis porennis : 1 3.0.0 [faraxacum officinale ~l Te : 001 05.0 rise muda Te TERT TET On ‘Data gi locul efectuarit releveurilor r1-8,06.1996, Margineni. :2-21.07.1995, Valea Mare-Balanest.r3- 8 6 1996, Dulcest Borieni: r4-24 06.1996, Totoiegti: r5-21.07.1995. Tupilati: 16-23.07.197. Domesti-Suceava. r7.18-6,06, 1996 Basta Ky - 5 reley Faurei (Cotoi, 1995): Ky - 5 relev. Rez. Ponoare-Bosanci (Horeanu. 1973): Ks- $relev, Culoarul Siretului (Mittelu si cola 1977) 152{. Lupaycu ’ Factori si Procese Pedogenetice din Zona Temperatd 1 (serie noua) (2002) 151-159 Indice de constanti mare (III) se inregistreaza la speciile Carex vulpina, Eleocharis palustris, Symphytum officinale, Carex distans. Restul speciilor au indice de constanta IT si I. Specii identificate in plus, de autorii citati: Glyceria plicata 0.05; Juncus effusus 0.05; Rorippa amphibia 0.61; Cirsium palustre 0.01; Oenanthe aquatica 0.01; Scirpus sylvaticus 0.01; Scirpus maritimus 0.03 Veronica scutellata 0.05; Oenanthe fistulosa 0.01; Juncus atratus 0.73; Poa palustris 0:03; Carex fusca 0.03; Rumex palustris 0.01: Myosoton aquaticum 0.03; Glyceria maxima 0.03; Rumex crispus 0.01; Peucedanum palustre 0.01; Juncus thomassii 0.07. Cardamine pratensis 0.01; Polygonum lapathifolium 0.03; Equisetum fluviatile 0-11 Trifolium hybridum 0.07; Mentha aquatica 0.03; Potentilla reptans 0.03: Myosotis palustris 2.48; Phragmites australis 0.01; Veronica anagalis-aquatica 0.07: Euphorbia palustris 0.26; Lythrum virgatum 0.46; Soncus palustris 0.26: Cirsium carum 0.01 (valorile care insofese speciile reprezinta abundenTa-dominanta medie) METODE DE CERCETARE Asociatia este descrisi, pe baza bioformelor, a elementetor floristice si a ecoformelor. Comportamentul fata de factorii ecologici (troficitate, continutul solului in azot mineral, reactia sohului, umiditate, temperatura, lumina), s-a analizat atat pe baza criteriului prezentei speciilor in asociatie, utilizindu-se metoda spectrelor, cat si pe baza criteriului abundentei-dominantei medi realizata de fiecare specie in parte, utilizindu-se metoda statisticé de caracterizare a asociatiilor vegetale pe baza indicilor ecologici si metoda ecodiagramelor (elaborate de B.Zélyomi, Si.Csiiros, — M.Csiiros- Kdptalan,V.Cristea, 1964, 1966, 1991). Pentru indicii ecologici s-au utilizat scarile adaptate de V. Sanda si colab. (1983) si A. Kovacs (1979) dupa H.Ellenberg. S-au calculat spectre-medie pentru toate releveurile (inclusiv cele publicate de alti autori) si spectre pe fitocenoze grupate pe subunitati geografice; daca primele arata valoarea indicatoare a asociatiilor pentru caracterul climatului general si al statiunii (de mlastina, in acest caz), spectrele pe fitocenoze releva diversitatea ecotopurilor din zona $i in acelasi timp, valenta ecologica mai stransa sau mai larga a asociatiei Prin metoda statisticd s-au determinat grupele ecologice si vatorile indicateare medii (reala si temporizata), ce reprezinta exigenta asociatiei fata de factorut analizat. Indicii ecologici utitizati in studiul sinecologic - scara Ellenberg adaptata de V.Sanda si colab. U, <=umiditatea (3-mezofit; 4-mezohigrofit; 5-higrofit; 6-ultrahigrofit; 0-amfitolerant): T).s=temperatura (2-microterme; 3-mezoterme, 4-moderat termofile; 0-amfitolerante). R).s=reactia solului (3-acido-neutrofile; 4-slab acide-neutrofile; 5-neutro-bazifile: 0- amfitolerante). - sara Ellenberg adaptata de At.Kovacs 1, lumina (3-plante de umbra; 5- plante de semiumbra, crese in umbrire dar suporta o umbrire moderata, 7-plante de lumina care suporta slab umbra; 9-plante de lumina plina) T..=temperatura (3-plante raspandite in zone racoroase: S-plante raspandite in zone temperate deluroase, submontane: 7-plante raspandite mai ales in zone calde: 9-plante 153A. Lupasen Factori $i Procese Pedogenetice din Zona Temperatd 1 (serie nod) (2002) 151-159 raspandite in zone calde); U;.=umiditatea solului (3-in soluri uscate; 5-in soluri moderat umede: 7-in soluri jilav-umede; 9-in soluri umede-ude; 10-in soluri inundate); R,»=reactia solului (3-mai ales in soluri acide; 5-soluri moderat-slab acide: 7-soluri neutre -de la slab acide la slab alcaline-; 9-numai in soluri neutre si bazice); N,»=cantitatea de N-mineral in sol (3-mai ales in soluri sarace in N: 5-soluri cu continut; 7-mai ales in soluri bogate in N; 8-indicator de N-mineral in sol). Analiza bioformelor (figura 1) evidentiaza o gradatie altitudinala foarte clara Cele doua spectre-medie sunt foarte apropiate ca valori si indicd 54.1 - 55.1% hemicriptofite totale (H+H-HH), 37,3-41,6% helohidatofite totale (HH + H-HH + G- HH), 18,7-15,4% geofite totale (G-H + G-HH + G), 2,1-1,3% camefite si 6.2-5,1% terofite anuale. Studiul cenozelor pe subunitati geografice releva urmatoarele aspecte: - hemicriptofitele reprezinta in lunca Moldovei si Siretului 18-21%, in estul Subcarpatilor 31% si peste 40% in Subcarpati si Depresiunea Radauti unde se constata influenta vegetatiei inconjuratoare: - geofitele prezinta aceeasi gradatie - usor crescdtoare spre vest si nord. dar prezenta lor este legata mai ales de solurile cu texturd lutoasa (solurile din Iunca au continut ridicat de nisip); - higrofitele totale sunt in raport invers fat de categoriile de mai sus: acestea prezinta valorile cele mai mari in culoarul Moldova-Siret (63,7-65,1%), 51,6% la limita estica a Subcarpatilor $i 45,4-50% in Subcarpati si Depresiunea Radauti; - camefitele si terofitele nu sunt prezente in toate releveurile % n i a) D 0} » i ao! 10) ol Gre) Be Br Ge. Med Dae Com Ba res a EE meager en) rae mmm redacted ED redageda anne Fig.1.Spectrul bioformelor Fig. 2. Spectrul elementelor fitogeografice Analiza arealogica a asociatiei (figura 2) arata in spectrele-medie urmatoarele valori pentru elementele fitogeografice: 47,1-47,9% speci eurasiatice, (dintre care: 16.6- 18,7% cu caracter submediteraneean), 18,7%-21,8% specii circumpolare, |1,5-12,5% europene, 6,4-8,3% continentale, 17,9-18.7% cosmopolite. Valorile din spectrele-medie 1541 Lupaseu Factori si Procese Pedogenetice din Zona Temperoad 1 (serie nond) (2002) 154-159 diferite subzone geografice cu spectrul-medie sau intre ele se constata diferentieri mari in ce priveste ponderea unor elemente. Astfel - elementele eurasiatice au valori de 34-36% in statiunile din Culoarul Siretului si mai mari (61,5%) in Depresiunea Radauti; - elemente cosmopolite prezinté usoare diferentieri intre cenoze, datorate climatului mai racoros in Depresiiunea Radauti fata de Depresiunea Cracdu-Bistrita: - elementele circumboreale variaz’ intre 9 §i 31%: - se constata procente mari ale elementelor cu caracter submediteraneean in Depresiunea Cracau-Bistrita, pe care le-am constatat gi la alte asociatii vegetale si le-am explicat prin microclimatul mai bland din depresiune Exigentele fata de factorii ecologici Troficitatea solului (figura 3). Din punct de vedere a exigentelor fata de continutul in substante nutritive din sol, cenozele de Caricetwm ripariae prezinta in spectrele-medie urmatoarea compozitie: 39-35% speci eutrofe, 26% specii mezo-eutrofe, 19-26% specii mezotrofe, 7-8% specii oligo-mezotrofe si 4-6% specii euritrofe. Aceste valori nu reflect insa diversitatea mare de pe teren, deoarece in unele cenoze predomi speciile eutrofe (cenozele din zona subcarpatica), in altele speciile mezo-eutrofe (Culoarul Siretului - Mititelu si colab., 1977) sau cele mezotrofe (cenozele din Depresiunea Radauti). Functie de conditiile pe care le oferd ecotopul, o categorie sas alta de troficitate poate fi sau nu majoritara. Aceeagi constatare se poate face analizand spectrele privind preferintele pentru azotul din sol (figura 4). Desi spectrele-medie indic& o pondere relativ echilibrata a diverselor categorii, amplitudinea dintre valorile minime 5i maxime indica valenta ecologica larga a cenozelor, sub aspectul preferintelor pentru azotul din sol. a* o—% » al | al a BD » dort meat _ ind ecsxx mmreisasccritmiogrene eon mx‘ Miiefbarnse ED nada ganas en roe Fig, 3. Spectrul categoriilor de troficitate Fig. 4. Spectrul comportamentului fata de N mineral Reactia soluiui (igura5a,b). Cenozele vegeteaza pe medii slab-acide neutrofile Majoritatea speciilor apartin acestei categorii, in unele cenoze apar si specii care indica 0 aciditate moderata. Speciile indiferente variaza intre 30 si 70%. 155A. Lupaseu / Factori si Procese Pedogenetice din Zona Temperate } (serie noudy (200) 131-159 a0 % 1m % sl nol : ‘| : © ° 20 a &é o} ° °- CMM eee me be 7} A So ner eeage tinea ieee reso actuate geese an mw weer cmon mm Fig. 5. Spectrul comportamentului fata de reactia solului dupa scara Ellenberg (a- adaptata de Sanda gi colab.; b - adaptata de Kovacs) Unmiditatea (figura 6a,b). Cenozele de Caricetum ripariae ocupa de obicei zonele de mal, si ca urmare primavara sunt supuse inundatiilor temporare, iar vara solurile pe vare Vegeteaza se pot zvanta la suprafata. Ca urmare. compozitia cenozelor, reflectata in spectrul categoriilor de umiditate, releva un comportament usor labil fata de factorul hidric. iar speciile insotitoare pot fi mai higrofile sau mai mezofile, functie de capacitatea solurilor de @ mentine excesul de umiditate. Spectrele-medie arata frecvente mai ridicate pentru speciile mezohigrofile (47-48%) si higrofile (21-26%) si de 10-15% pentru cele mezofile gi ultrahigrofile. Ultrahigrofitele se gasesc in toate cenozele si variaza intre 13,8 si 18,2%, iar mezofitele se gasesc numai in cenozele din zona subcarpatica gi Depresiunea Radauti. Spectrele construite pe scara Elenberg adaptata de Kovacs (figura 6b) prezinta maxime clare, una sav dowd, functie de regimul hidric al solurilor pe cace vegeteaza cenozele. fn spectrele-medie aceste discontinuitati, respectiv maximele si valorile mici dintre ele sunt mult atenuate. wo wo % 2 st wo! . » 2 a e 1 | alti ol o- A & tose 7 8 8 we Indi ecologic ee Fig. 6. Spectrul comportamentului fata de umiditate dupa scara Ellenberg, (a —adaptata de Sanda si colab.; b ~ adaptata de Kovacs) Temperatura. Comportamentul ecologic fata de factorul temperatura indica specificitatea plantelor pentru climatul temperat mai racoros, caracteristic dealurilor. peste 50% din specii fiind mezoterme. Speciile microterme se gasese numai in cenozele 156A Lupaseu Factori si Procese Pedogenetice din Zonet Temperatés 1 (serie non) (2002) 151-189 dinspre zona montana si au frecvente procentuale mici. Speciile indiferente la acest factor variaza intre 20 si 36% (pe scara cu 6 trepte ~ figura 7a) si intre 20 si 55% (pe scara cu 10 trepte ~ figura 7b). % rex ev ecane: wmrsbaie etrebgred “enn x my recta actuals EE ea generals arin rae Fig. 7. Spectrul comportamentului fata de temperatura dupa scara Ellenberg (a adaptata de Sanda si Colab.; b ~ adaptata de Kovacs) Lumina (figura 8). Ca i la celelalte asociatii palustre, plantele de lumina care suport slab umbrirea depasesc 50% din numarul speciilor inventariate. Restul sunt plante de lumina plind si plante care suporta o umbrire moderata. 70 60 50 40 30 20 10 ° Indici ecologic! WE rnecia actuala EET media generala amin max Fig. 8. Spectrul comportamentului fafa de tumina Metoda analizei statistice releva urmatoarele: pentru factorii ecologici luati separat sau cuplati cate doi (U-R) se disting doua grupe ecologice cu cerinte usor diferite fata de specia edificatoare, care au procente de acoperire semnificative. Functie de umiditate, asociatia este structurata in doua grupe ecologice: - US = 63,56% acoperire: Carex riparia, C.gracilis, Galium palustre, Epilobium palustre, Veronica beccabunga, Lycopus europaeus, Eleocharis palustris, Lysimachia vulgaris Equisetum palustre, Oenanthe fistulosa, Poa palustris, Rumex palustris, Glyceria maxima, Peucedanum palustre, Cardamine pratensis, Equiseaun fluviatile, Mentha aquatica, Myosotis palustris, Phragmites australis, Veronica anagalis-aquatica. 1s74, Lupayeu ° Factori gi Procese Pedogenetice din Zona Temperate 1 (serie noud) (20021 131-159 - U6 = 12,8% acoperire: Carex acutiformis, Glyceria plicata, Berula erecta. Typha latifolia, Rorippa amphibia, Bolboschoenus maritimus - U4 = 2,42% acoperire. Functie de reactia solului se evidentiaza o singwra grupa ecologica: - R4 = 70,49% acoperire, respectiv 35% din inventarul pe asociatie; Functie de temperatura se evidentiaz de asemenea, dou grupe 5,96% acoperire: Carex riparia, Juncus inflexus, Oenanthe fistulose. 9,21% acoperire: respectiv 59% din inventarul asociatiei . Fata de factorii ecologici cuplati U-R se observa trei grupe semnificative - USR4 = 56,98% acopetire, realizati de Carex riparia; din aceeasi grup’ mai fac parte Veronica beccabunga, V. anagalis aquatica, Phragmites australis, Oenanthe fistulosa, Poa palustris, Rumex palustris, Glyceria maxima. - U6R4 = 12,46% acoperire realizata de Carex acutiformis, Scirpus lacustris, Rorippa amphibia - USRO = 6,41% acoperire: Carex gracilis, Glyceria fluitans, Galium palustre, Mentha aquatica, Myosotis scorpioides, Lycopus’ europaeus Lysimachia vulgaris, Juncus articulatus, Equisetum palustre, E. fluviatile, .Peucedanum palustre, Curdamine pratensis, Phragmites australis. Valorie indicatoare semnificdnd exigenta asociatiei fata de factorii ecologici. calculate prin metoda statistica Cstirds-Zdlyomi sunt urmatoarele: = pentru umiditate: - indice real (I) = 5,092: - indice temporizat (II) = 8,36: = pentru temperatura: - indice real (1) = 3,561; - indice temporizat (Il) = 5,552; - pentru reactia solului: - indice real (I) = 3,632; - indice temporizat (Il) = 5,72 in ecodiagrama din figura 9 sunt prezentate grupele ecologice care au o acoperire semnificativa. -T4 -73 Us Fig.9. Grupele ecologice cu acoperire semnificativa 158A. Lupasew ° Factori si Procese Pedogenetice din Zona Temperatti 4 (serie now) (2002) 151-159 CONCLUZIE Cenozele de Caricetum ripariae se incadreazA in categoria gruparilor de pajisti higrofile de zona temperata (aspect relevat de spectrele bioformelor si ale elementelor fitogeografice), indicatoare de ecotopuri eutrofe spre mezo-eutrofe, cu pH slab acid spre bazic, mezoterme. Ecodiagrama asociatiei ilustreaza caracterul higrofil cu tendinte spre ultrahigrofil, mezoterm $i eutiionic. BIBLIOGRAFIE COLDEA GH., SANDA V., POPESCU A., STEFAN N., 1997 - Les associations végétales de Roumanie, Tome 1, Cluj, 261p. CHIFU TH., STEFAN N., FLOREA DANIELA , 1973- Vegetaficr din bazinul réului Suceava (Il), Stud.Cercet Biol Bot., Bucuresti, 304-3 12p. CHIFU TH., STEFAN N., 1983 - Contribugii la studiul factorilor stagionali ai unor fitocenoze ierboase din bazinul rdului Suceava. Anuar.Muz.Fasc.st.Nat., VII, Suceava, 199-214p. COROIM., CORO! ANA-MARIA, 1995 - Contribupii la studiul vegetatiei mezohigrofile $i higrofile de la limita esticd a Subcarpatilor Neamtului, Bul.Grid.Bot., Iasi, t V, 241-250p. CSUROS, $T., CSUROS-KAPTALAN MARGARETA, 1966 - Caracterizarea unor asociagii de plante din Transilvania pe baza indicilor ecologici. Contrib.Bot. II, Cluj, 163-181p. HOREANU CL., 1973 - Flora $i vegetatia rezervatiei Ponoare-Bosanci. Stud.Com.Muz. Suceava, 125-15 |p. MITITELU D., BARABAS N., NECHITA FELICIA, 1977 - Flora si vegetatia imprejurimilor — municipiului Roman (jud.Neamj). Stud.Com.Muz. st.Nat,, Bacau, 281-316p TURENSCHI E., ZANOSCHI V., 1977 - Aspecte ale vegetatiei ierboase din valea 5 omuzului, Anuar Muz.st.Nat., Piatra Neamt, sr.Bot.- Zool. Ill, 69-75p ZOLYOMI B., 1964 - Methode zur okologischen Charakterisierung der Vegetationseinheiten und zum Vergleich der Standorte, Acta Bot-Acad.Sci.Hung. X, 3-4p.