Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Vdocuments - MX - Biologie Clasa A Ix A Corint PDF

    Uploaded by

    Materie Bacalaureat
    13 views72 pages

    Original Title

    vdocuments.mx_biologie-clasa-a-ix-a-corint.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views72 pages

    Vdocuments - MX - Biologie Clasa A Ix A Corint PDF

    Uploaded by

    Materie Bacalaureat

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 72
    a 2P Onl oh Ministerul Educatiei si Cercetarii Aurel! Ardelean lonel Rogu Calin Istrate 24.05.2004, Maal + fox spot de Mii sisi Coc cu Ondo 3486 in Date despre autori” ‘AUREL ARDELEAN — profesor universtar dctor la Universitatea de Vest ,.Vasile Gols” din Arad, autor sau coautor a circa 300 de ucrri culeger de teste, Iuerési de laborator, manuale de biologie pentru clasele a V-a sia IX-a, cursuri universitae). Tones. Rogu ~ profesor gradul didactic IIa Colegiul National ,Elena Ghiba Bina din Arad, coautor a mufneroaseIuerari(manuale de biologie pentru clasele a IX-a sia XF-a, ,Anatomia si fiiologia mana" ~ manual pregititor penta admiterea in invajamantul superior si altel). (Cau IstaAte ~ profesor yradul didactic Tia Liceul Teoretic, Vasile Golds” din Arad, coautor a numeroase lucrri (manuale de biologie pentru clasele a IXa sia XI, ,Anatomia si fziolo- siaumand” — manual pregatitor pentru admiterea in iavajaméntul superior sialtele). Referenti sini: ‘prof. gr didactic I Lazea Posreuicu ANCA, Colegiul National ,Elena Ghiba Birta", Arad ‘© conf. univ, dr. GHEORGHE STaN, Universitatea de Vest , Vasile Goldis” ‘Descrierea CIP a Biblioteci Nationale a Roméniel . ‘ARDELEAN, AUREL Biologie : manual pentru clasaa IGa / Aurel Ardclean, Tonel Rosu, Calin strate. - Bucuresti: Cornt, 2008 Bibliogr ISBN 978973-1353005 1. Rosa, Ionel 1. Istrate, Calin 57007535) . 580075 35) Redactor: Comelia Girmacea ‘Tehnoredactori: Jora Grecea, Lucian Curteanu Coperta si grafica: Walter Rieas Editura CORINT > Redactia si administrati + Difuzarea: ‘Str. Mihai Eminescu nr. $4 A, Calea Plevnei nr. 145, sector 6, sector 1; Bucuresti cod postal 060012, Bucuresti Tel/Fax: 021.319.47.97, 021.319.47.99 Tel. 021.319.88.22; 021.319.88.33; 021.319.88.55; 021'319.88.77; Fax: 021.319.88.66 E-mail: vanzari@edituracorint.ro ‘Magazin virtual: www.edituracorint.x0 ISBN: 978-973-135-300-5 ‘Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate Editurii CORINT, * * parte component a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. os | CUVANT INAINTE Acest manual reprezinté varianta modificata si lmbunatajité a manualului nos- ‘ru de biologie pentru clasa a !X-a, utlizat in anii anteriori de numerosi profesori si elevi si apreciat, in general, favorabl. Manualul a fost revizuit pe baza Programei Scolare pentru cursul inferior al liceului, elaboraté in conformitate cu planurile- cadru de invatamént pentru clasele a IX-a si a X-a, aprobate prin ordinul MECT nr, 5723/23.12,2004, In acest sens, s-au adus imbunaiatiri in continut, s-au scos capitolele care nu mai sunt prevéizute in programa, sa modificat pozitia unor teme, s-au introdus teme noi silucrarile practice cerute, S-a imbunaitatit lustrarea graficd a unor teme, mal ales la capitolul .Diviziunea celuiars’, considerand ca astfel se vine in sprijnul elevilor pentru efectuarea corecté a lucrarilor practice prévazute la acest capitol. 1. In privinta lucrétilor practice, s-au indicat metodele cele mai simple si mai rapi- de, avand In vedere dotarea precara existentd in unele scoli si numarul redus de ore afectat biologiei la unele profilur. Ramane la latitudinea profesorilor s& aleaga alte modalitati, daca vor considera necesar. Tot In sprijinul profesorilor de biologie, care ne vor face onoarea de a alege ‘acest manual pentru clasele la care predau, am gandit o modalitate mai putin obisnuita de prezentare a cuprinsulul. Acest cuprins prezintd diferentiat, continu- turile programei aprobate, dupa cum urmeaza: — cu caractere negre: temele, notiunile si lucrarile practice cuprinse in trunchiul comun, obligatoriu pentru toate filierele; — cu caractere rosii si asterisc: temele, nojiunile gi lucrarile practice cuprinse Jn curriculumul diferentiat, obligatoriy numai pentru fliera teoreticd, profilul real Dorim tuturor utlizatorilor acestui manual, profesor si elevi, succes in munca. Autorit CAP 1 DIVERSITATEA LUMI VIE Notiuni introductive. Regnur-clasificare,caractere generale Regnur Regnul Protista Proiste): -protisie cu crater de Regnol Fungi (Cupec).Zigomisss Regnui Animalia (Animale) 42 Nevertebrate: S -protste cu caracter de animale: ~Ascomicete, “Baridiomicete -Gimnosperme:Conifere 38 -Angiosperme: 28 “Dicotiledonaie “30 “Monocotiledonate 236 se — 39 al Celenteratehidrozoar, sifozoare, -Plactelmingi Vier Iai) ce nm -Nematelmingi - Nematode (Viermi cilindric) ~Anelide (Viermi inelaji -Moluste Artropode (CAP.I'CELULA UNITATEA SU 81 ‘Nofuni imoductve 2 Tipuri fundamental de celle #9 Structura, lirsructra soul comiponenilar clue 85 “proce scr, 8 Sues Iaveligalcelule: metal ell 88 Gtoplesma:-ctoplssma fnéamenia. 89 “eitplasina sructurt: 89 “organi ci etl ido Fibro, moon, apart Gol Tizozom,centizom, pag, vacuole, [Nuclul: membrand neler nclol, afopas ‘cromating ul de diviziune.. ciety celular. - “aciait nuclei ipa i roi Divaioney euler: importants casa -iviziunea indirect (cariochineticd) toca Notiuni generale despre ereditate si variablitate 110 ‘Mecanismele transmateri caracterelorereditare 112 Legile mendeliene ale ereditii “logeapunitai gametion = “Jegea feregic independeni a porch “ Abateri de la segregarea mendeliand: Teoria cromozomial a ered or de caractere codominanta... i 123 Fi “schimbulresiroe de gene ine cromozonii omolog ‘- Recombinarea genet: miraromzomials "Breditatea extaniclears Determinism! ecomozomial al sexclor. Tnflventa medio aupre een 130 Genetica mand é “bolle ereitare | epee MESES aginrie geneticd pbness Bene Sinezaaricald de gone toy glare cai practice ale gent hee late wore Mic alctionar de genic ‘Bibiograi. ansterul interspecific... ‘Tema lucrarii 1, Observatii microscopice asupra structurii celle procariote. 2. Identificarea unor specii de protiste autotrofe... 3. Identificarea unor specii de protiste heterotrofe.. 4 45. Identificarea unor specii de fungi 6. Studia! flori si stabilitea formuletor 7, Identificarea unor specii de rozacee .. 8. Recunoasterea unorfitotaxoni dupa mugusi, frunze si fructe 9. Recunoasterea principalelor gramince cultivate 10, Identificarea unor specii de fluturi de 2i.. 11. Recunoasterea unor pasiti si mamifere dupa urme.... 12. A, Structura microscopici a celle vegetale B. Structura celui la ceapi.. C. Bvidentierea celulelor stomatice no. 13, Structura microscopicé a celulei animale. 14, Studi celulelor pe preparate fixe 15. Osmora.... 16, Plasmoliza si deplasmc 17. Cloroplastele la ciuma apelor (Elodea canadensis), miscarea de rotate si de circulate a plasmei si cloroplastelor 18. Evidentierea incluziunilor ergastice: clulare mitotice la Allium cepa. spec de lane f.1 3000 J pec de anile Nu exe Glob pte de ian, Pe amit eso cones mi tute speci de lant animale ced wee dali, impe- tn deface de med ‘lia const ansumbll defacto Hintaitnrspndea spel pei plane st mal abndnt fn 20 wopice i Fre rare po Anal an gee ipntire maa ect ile 7 ‘Numirul mai mare sau mai mic de specii se datoreaz capacititilor Girt deme de aaa am aces. capitol 1 f 7 IATA COMES NOTIN! INTRODUCTIVE ‘In decursulsecoelor pe ‘masurd ce se acumulau noi ‘unostinje despre plante $i animale, au devenitnecesa-. ‘re penta biologi att casi area organismelor wii, edt 4 siabilrea unor denumiri universal uiligat. John Ray, naturalise cengiez (1628-1704), descrie peste 18 000 de speci de Plante cunoscute pind la el El siabileste un sistem pro priu de clasifeare si def rest notinile de ge sspe- cle, John Ray este conside rat si fondatoral sinelor _nologice. El descr gi cla- sified insect, pes psc si manifere Lamea vie este constitu dintr-o multime de indivizi biologici care se deosebese inte ei. In eadral acesti multitudini de indivi, ‘exist grupur care prezinté caractere de aseminare morfologica, fiziologicl etc. Un asemenea grup de indivti, care se aseamn inte i si care au strimosi comuni, formeazA o specie. Oricare dintre corganismele vii face parte dintr-o specie. Fecare specie are 0 denu- rire popular io denunire sinc. Exemple:lupul ~ Canis lipus ‘omul ~ Homo sapiens; euglena verde ~ Euglena viridis; minul — * Malus pumila, pramul Prunus domestica: raul ~ Triticum aestivum Denumizeastingficd a speciei este in limba lating, este universald gi ‘esto composi din dou cuvinte. Aceasta constituie nomenclatura binar.Primul cuvént al denumitisinfice se serie inttdeauna cu liter mare. ‘Mai multe speci care se aseamiin intre ele formeaz4 un gen. Ge- nurile iarudite constituie o familie, Mai multe familii care preznti ) organisme cu strcturd celular ‘Specile de organisme vii diferd inte ele prin structuraceluei sat 4 cellelor care consiuie corpo for. Dupa strutur, se disting dond tipur de celule (fig. 2, respectiv dou tipuri de organisme: procaroie si cucariote. ~ Organismele procarite sunt onganisme primitive unicelu- lar, lpsite de nucleu distinc, grupate i regal Mone. * ~ Organismele eucarite, unicelulare si pluriclulare sunt alcdtuite din celule cu nucleu adevarat. Eucariotele sunt incluse th regnurle Proista, Fungi, Plantae si Animalia 2. Dupi modurile de nutri, se grupeaa i: 4) organisme autotofe, producitoare de substante organice. din substane minerale ulizind energia luminoasé (fotosinetizante) san cenetgia chimica (chimiosinttizante), “Grensrrea ume cil sme heterotrofe,consumatoare de substan organice: ore ete cremate te hnek soe op = carnivore, consumatoae de rant de origine animal, = pararte consumatoare de substanfe organice din cerpol corganismetor vii (gazde); i saprofie consumatoae de btn orate fn descom- ns rename mix, cv nite dbl, soto hetero (cuplenoficee, plant semiparazite si plante carnivore. Exemple de clasfcai ‘egnul: Plantae Regnul: Animal Filum: Anthophyta Filum: Cordate Casa: Dicotledoneae Casa: Mamifere Ondinul: Rosales Ondinl: Primate | Familia: Rosaceae Familia: Hominide Genul: Homo Genul: Prunus | Specia: Prunus domestica Specia: Homo sapiens Din exemplele antrioare se poate deduce fapulc& primul cuvnt al denumiri siimificebinare reprint gen, iar al doilea specia. Ramura biologiei care studiazi grupele de organisme din ppnct de vedere al complexitiii structurale, al relatilor de in- rudire si al clasificirii evolutive a speciilor, se numeste taxo- ‘nomie, Unititile de clasificare ale organismelor, descrise mai sus, se constituie prin urmare fn taxoni, Coracterstcile esentiale ale celorcinciregnuri: SS mises = [ReowoL [nee | Meveeana | mo. | cLoRo- | PERETE je" Ceo NucuEARA cowpau | pLasme_|CELULAR [MONE peat tater shee tin ae eo | vomista | sso | ‘Gaunele) | woe “ssa fale | prezenit ~~ preente i ‘sent Linné denumeste peste 15 000 de plant, generli- ind uilzarea nomercla- ‘uri snare, De aceea, I de- terminatoare, dupa denu- mirc sting a unelspecit de plante, apare frecvent inila L. de la Linnd (ex Poa pratensis L, ~ fit). Linnéeubiestr, de asemenea, tuitdile sistematice: dad, ond gen, specie i variate (Gemon vie (ADN sa cleo capsid Capsomere Fig. Schema ui vir SIDA ~ sindromal ima nodefcienei dobindite — ste declansatd de virusul ‘HIN, car acyioneazi asupra sistema imunitar (de apa rare) al organismal, redu- indut pnd ta anibilarea Jui total, Virus se poate transmite prin contact sexu al neprotjat, prin inject efocmare cu ace serngi nesterile, prin tranghcit cu sdnge infecat de a mama infeetatd la copil SIDA poate fi prevents prin evita- 7a coniacielor sexuale in. dmplitoare si neprotejate, prin folosirea instrument ruli medical de wed flo sind $i prin tesarea ant. HIV a sangelututilizat pen tra tans. DIVERSITATEA LUMI Vit ‘Viusurile sunt o categorie eu torul apart de agent infectog, vi- bili numai la microscopul electronic, deosebiti fafa de toate orpa- nismele cunoscute, Mijoritatca camenilor de stint nu considert virusuile drept corganisme vi. Uni, puini, le considers totus ca forme primitive de vials le fncadreazi in regnal Monera ca procarioteaceluare. ‘Virusurile sunt enitiiinfectioase submicroscopice, strict parazite “incacetular. El sunt lipsite de organizare celular, ma au metabolism ‘propria si nici enzime care st le asigure producerea de energie nece- ‘ark procéselor vitale. Nu au capacitate de erestere si nici de divi- 7iune. Ele pot exista numai in celulele diferitelor organisme, pe care {e paraziteara. Totusi, din punct de vedere chimic, virusurile sunt con- stitute din acizi nucleici si proteine, componente caracteristice ‘materi vi. Virusurile pot avea forma sfericd (virusul gripal), cilindricé (Virusul mozaicului tutunului), paralelipipedic’ (virusul variolei), 484 cu coada (uni bacteriofagi), poliedricd etc. Dimensiunile lor se inseriutntre 10 - 400 nm, Un virus se poate afla in tre stir. ‘Starea de virion sau virus infectios matur reprezint’ unitatea structurald si functional a'unui virus. Virionul este constitu dintr-o ‘moleculi de acid nucleic, ADN sau ARN (niciodatd impreuna) care cconstituie genomul viral si un invelig proteic, alcituit din unititi ‘nummite capsomere, constituite, dint-un numér mic de proteine cu rol structural, care formeaz capsida, Eleste liber, in afara unei celule vii, si inactiv (fig. 1). Siarea de virus vegetativ. Aceasta este reprezentata de genomul Viral patruns intro celuld vie. Genomul, cliberat de capsids, rezisté ‘mecanismelor de apatrare ale gazdei, intr in competitie cu aceasta $i utilizeaz& componentele structurale, enzimele si metabolismul aces- ‘ia pentru sinteza de constituent virali. in aceasti stare este infectios. Celula infectaté produce virusuri pind la distrugerea sa. Starea de provirus este reprezentati de genomul viral care se poate ataga la un cromozom al unei celule gazds, rimfnind in aceasti stare perioadi de timp nedefinitd. Dacd o asemenea celuli se divide, toate celulele nou formate vor mogteni si copia genomului vital. Asemenea celule devin portitoare ping la desprinderea acidului ‘nucleic viral, moment in care se face trecerea de la starea de provirus |a.cea de virus vegetatv infectios. DIVERSITATEA LUMI Vil ~~ Clasificarea virusurilor. ‘Dupitacidul uceie prezent in genom, viusurie se tmpart in: ade- novirusur si bovirusur. 1. Adenoviryscsoxiribovirusuie au genomul format dint-o singuri macromolecula ds ALN. Dintre acest fae parte: virus her- pesului, virus varolei gi majoritatea bacteriofagilor(virusuri care paraziteaz celle bacterens -fig.2). 2. Ribovirusurle au genomol constituit din ARN. Dintre acestea fac pare: virusol mozaicuui tutunuli (fig 3), viral gripal, viral HV (fig. 5), vrwsulturbii, virusol encefatite, al pliomieltei ete. Maltplicarea virusurilor. Procesul de mliplicare a unui virus tn celulele vi parazitate plik parcurgerea urmitoarcloretape: -fixareavirusului pe cela -) unicelulare coloniale: Volvox aureus (ig. 3). metas rmiScle— loti, Spirogyra (i) ~ filamentase ramiicate ~ Cladophora - lna-broase lamelare = Ulva lactuca- sata de mare; ~ ramificae cu aspect de planta - Chara. - iglonke ‘taper dn pcan oxi h eo a ive iferte. Dinte alge, clorofitele reprezino important lini evo- lugs din care s-an diferetiatplantee eresve. Filum Euglenophyto- Euglenoficce. Fitofagelate cx preponderenta in apele dulei, bogate in materi organice. Sunt ‘tine specie care triesc in ape marine i salmaste Reprezentantul cel mai cunascut este Euglena viridis ~ euglena verde (fig. 5). Cromatoforieuglenoficelor, de forme difeite, contin clorofld, deci cle sunt organisme fotoautorfe. Organitul celular Fig. 4 Spirogyra (mltsen trowe) faeni ge, de cre agi, etl neta eulene tore min. In condi de intunerc po pire cool, ind Ia continuare saprofit, Astfel de organisme, ‘care in functie de variatia frown de medi se hese at aut, it Peter, $e rmumesc mixotrofe. Alte euglenoficee sunt Phacus si Ascoglena. ‘ari mail minor, englen verde ponte 6 considera ca fem de teste fofgela ool, ee em rt re maar ese PE ea i Seiad math nite geen omeetc ee ieee no be =o cn ape dng a bert rigs cajun ager a unr arganisme angie La pei ms Senecio nee ee eee ee ara viticola (Big 6) care ata frunzele,boabele gi Tis- tari tinei ai vite si produce mana viei de vie. Aceasté specie este ‘unioeluar, plurimacleaté si ramifcat,parazittinterelulr (fig 7) ‘Se hrineyt din celulelefnvecinate prin haustori Frunzele atacate se ‘necrozeazS. Vara, in timpalploilor, se iamultete rapid prin spor fa- slat, iar tana se reproduce sexuat, reultind spori de rezistentt este far. Alte oomicete cunoscute sunt cele care produc risaduilor si mana carol, eae = ‘ele sisteme vechi de clsificare oomicetele sunt considerate . Protiste heterotrofe cu caracter de animale Filum Sarcodina- Sarcodine Sarvodinele sunt potsteunicelularelpsite de o adeviraté mem brant celular, find capable, din aceasté.cavz, i emit pseudopode (Picioare fase). Pseudopodele sunt expansiuni ate ctoplasmei cu rol {in locomotie si nutrife. Unele tries libere pe fundulapelor marine si dale, altele sunt parazite, Reprezentantl cel mai cunoscut este amiba (Amoeba proteus = fig. 8) Aceasta se hrineste cu panicule orzanice din media, parameci, ceuglene, bacterial (fagocitord), iar digesta est ntacelulad. in condi neprieinice se inchsteazi Entamoeba hystoliia provoact dizenteria topical la om. Foraminiferee (fig 9) siradioari (fig. 10) sunt sarcodine car au, un schelet extem calearos sau silicios. Dup moartea lor, aceste scheleteconsttuie depozte pe fundul apelor marine. Aga au lat. nastre role sedimentare biogene,precum cret, i oa ve este ‘Cel mai cunoseut reprezentant al increngiturii este paramecial (Paramoecium caudatum - fig. 13), care triieste liber in apele dulci stititoare.. orc de seria le itor, cll pro- tie consort loa ~ ingerarea ranei se face prin citostom (gur celular), compo- pial car opre pet pr nf clinica er edger sf propor nami o- met Vell conclu cu lex, fermen ta Saoasiea ern dt me wn cea mae (eget) un ncn mic (coud epotaconn wan Toomasigina- Zofeglte eee mana mt poe i nami age gna hero ‘ipunosoea (BI) og prc gle camer, po docin boast, Tans ete mise ee. Lamblia (Giardia) intestinalis se localizeazi in canalele ficatului titres tat, prodorid ian Acasa ee lpi In Fecal ude pend eimai om, ae even titan datiganoha ein wl fag, cl reopde, baked cater de ape xe ceo ‘Codooxga rie (12) sa 2oomasigiae colin. La Protrpongi, nel eno oar peal ine fog nla xo arc fig alae Fig 1 Fotis de singe uman co Tripancsom ig. 12 Zooflagelat colonial = orice Forme coloiale presum Vori- calla say Codoosiga art po- ‘Sign aecerde a forme ‘idle devin La forme plete Victor Babes. 1854 - 1926 Victor Babes este una din cele mai de seame persona: ‘iii ale stimelor medicale ‘mondiale. Este considerat precursor in bacteriologie, injator al seroterapiei mo- dere, paraitolog si igenst, creator de scoald medicald {nara noasrd Impreund cu ¥. Comil a ‘laborat primal ratat de bacterologe din ame AA descoperit peste 50 de agen patogen. A inifat 0 ‘metodd romdnease de trata- ‘ment al turbari. A fos presedintelecomisiei de organizare a Universitit din Clyj care poartdrumele. Protistele heterotrofe libere, ‘componente ale zooplanc: ‘onal, reprezind 0 verigd linportantd in laturile tro- ‘fice in medile in caret. ‘ai pe una sau dou gaze. Cheeni eae dul extem, se nconjoard cu 0 membrand protetoare, de rezistent, formind un spor. De aici vine numele fnerengituri ‘Cea mai cunoscuté forma este plasmodiul malarei (Plasmodium ‘malarae), parwzit in globule rosi ale om, provoctndu- boala ‘uit malarie sau friguri de bal. Transmiterea parazitui se face prin njepiturafemelei fnjrului anofel (in corpul cra se desfigoars © part celui evolu), Alte sporozoare produc boli grave la animalele domestce, pre- cum babesile la bovine, care sun transmise de cétre epuge. Numele e Babesia pe care il are acest gen de sporozoare provine de la descoperitoralacestoa, marele savant roman Victor Babes. Nosema bombycis paraziteazi toate fesutuile la viermit de ‘mitase, producind boala numitt pebrind, iar Nosema apis paras 2iteazA in intestinal abinelor, producind boala numiti nosemoza. ‘Lucrare practic: identificarea unor spec de protste heterotrofe, Materiale necesare: api din acvari sau infuze,ppete, lame, lamele, cristalizor, albus de ou, microscop. . ‘Modal de fuera 4. Se recoltazi cu pipeta ap de Ia suprafua crstalizoru fn eae se aft infuia sau de pe dosulfrunzelorpluitoare din acvain, Prine ake ‘rganisme se observ amibe Amoeba profes) care apr Tn cmp micro. scopic ca aisle mase vAscoase ee {si schimbi forma prin emiteres ‘seudopnielor Se po evidengia ctoplama, leu gi eventuale vacuole publ, Dac se uit prepara un imp mai ndings, ve pote ‘observa proces de fagocitoz, bs Se recoltazi material biologic de pe pereti acvaruhi, de pe desi ‘runzelorplutore sau din api de infuzie. Pentru observareaparameilor, Ja picdtura de api de pe lami se adaugi albus de ou pentru fnceinires niscitilor acestora, ‘Se observ corp alungi, ili dspusi uniform pe supafaa copului's? ‘are creeazi o on8 turbuleati in ural organism adénctu pe patea {nferioar - citostomul, nuclei (macronucleol si mcronucleul) gi vacuole pulse ‘bong curol in reproducere. Peretle celular confine chitin. i ‘Miceliul nu este diferentiat in organe, In schimb, stracturile cu rol {in reprodacere sunt complicate. f ‘Cele mai multe ciuprci sunt saprofite.Acesta, alituri de baceri, coniribuic la descompunerea organismelor moarte. Alte ciuperi sprite produc fermentaitalcoolice sau sunt comestiile, Unele ciupereisuatparazite.Celulreproductiv al acestorapresupane exis- tena unor gazée intermediare. Casificare Ciupercile sunt grupate in trei increngitur: Zygomycetes, Ascomycetes si Basidiomycetes. Filum Zygomycetes Zigmicese sunt ciuperi inferioare, majoritatea sapofte, Cel ‘mai important reprezentat este mucegaiul comun (Mucor mucedo), care triste saprofit pe alimente dle, pe care le akereaz8 descom- ‘pndnd glucidele complexe in substante simple, Miceiul este alctuit intro singuré hit uniceloard. ramifiaté si plarinucleat, care se {ntnde pe alimente ca o sl alba. Exists speci paraite la om, cade exemp Rhyzomucor parasiticus ‘ere tees in pms si price o fl tuberculoz Filum Ascomycetes > Ascomiceiele sunt cinperi saprofite san paate. Micelulpluice- falar este format din celule uninicteate, Organul de reproduce earac- teristic este asc, in care se formeaz ascospoi Ascomicetesaprofite sunt: ° — drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae = fig. 1), ciuperc unicelutard uninucleati microscopic, care, datorti enzimei zimaza, produce fermentatia alcootic a beri sau dospireaplini; ~ drojdia vinuli, care produce fermentaja vinuli ~ Penicillium notatum (fg. 2), care trdestesaprofit pe atimente ‘ogate in glcide producind mucepaul verde. Din une speci faa- die se extrage penicilina , 1 Aspergillus niger produce mucegaiu a fracte i uneor provoaci ricoze la om; ~zbirciogl, care teste prin plduri geste comestibil, Ascomicete parazite sunt: Cloviceps purpurea care paaziteszi secara,producind boala coral secaei (fg. 3). O sie de ascomicete proiue boli mumite find la cereal, sear, vith deve. eptoul t REGNUL FUNGI CIUPERCI Fig. 1 Dro de bere Fig. ? Miceli purer Ta Pesci Tig 4 Secune pin gual nna I bazdiomiceee cu lie: 2s pli; e-pcior parazite ui, Ustilago maydis, ial deck leoaatala ee. ‘Baridiomicetele saprofte, majoiatea ciuperi cu pie, se ‘martin ciuperci comestibilesiciupereitrvitoare. Dintre ciupercile comestiile enumerim: buretit gelbeni (Cantharelus cibarius),hribul Boletus edulis), eritele (Amanita caesarea), vinefica (Russula vesca),ciuperca de cimp (Agaricus campestris fig. 5), burei ini (Lactarius piperams) etc. Dintre ciupercle ottvitoare, cele mai periculoase sun: hribul tignese (Bolets satana), piri sapelui Amanita mascara) ee. ac urmirim int-un atlas genurile Boles si Amanita. din exemplele de mai sus, observim cA acestea au atit speci comesibile, ct si speci otrivtoare, ceea ce expe accidentele freevente in cazul consumului acestora. CCiuperea de casi (Meruius lacrymans) distruge lemnul din ‘construct contribuind la deterioraea cldirilor. [Lucrare practical. Evidentierea diviziuni prin inmugurire la drojdia de bere. omugurirea reprecintio varianti a diviiunil mitotice, ‘Materiale necesare: érojdie de bere alimentari proaspit, vase Petri, lame, lamele, pipet, baghete de stcl colorant rosu neutr, microscop. ‘Modul de lucru, Se omogenizeazi cu 2iinanteo canttate ici de drojdieint-un vas Pets. Se pstreaz la temperatura de 18-20 grade Celsius Se in cu obagheth desc din pasta de dro- ‘die, se pune pe Tama, se coloeaz cu rosa neutu si se acoperi ca © lameli. Se analizeaz 1a microscop eu obiectivul 40X. Se " observa celle ovale cu perete cellar, ncleu gi cite o vacuo ‘Unele cele prezint unul sau mi mul muguras, dn cre se vor ezvoltacelulele fice (Sg. 6) ; ~ Lucrare practic, Identifcarea unor Folosnd imaginile aliturat,incercat treme capil cape si iferetiag specie otrivitoare. 1 Amanita phallodes 2—Amanita muscaria — paliria garpelui 3 ~Ruscula emetca~ vineica 44 Boletus satanas~ hribul ipnese 5=Bolens edulis —hribul 6 = Morchella esculenta ~ zirciogul 7 = Hydaum repandum — flocosetul 8 Cantharells cibarus ~bureigalbeni 9—Clavaria aurea ~creasta cocogului i capitolul Lichenii ge (9 sicipers 0) stanje organice, prin fotosintezi, pe care le utilizar si ciuperca. Datorté acestui mod de viat, lichen sunt rispnditi pe tot Global, ‘mai ales in medi aride (desert, tnd, stinci alpine), ‘mule se face de obicei prin fragmentarea corpulu. Plasificare ‘opi substraul pe care tries, lichen pot fz ~ terol, eae triese pe sol; ~cotiol, care tries pe scoarta copacito; saxicli, care trese pe stn, Dap forma corpuiui po fi: ~ frunansi; = tf ‘op natura ciuperci, deosebim: = ascolcheni (cei mai lspci); ~baridilichen (care tiese mai ales in regiunilecalde ale globa! hi. Cei mai cunoscti lichen sunt: Xanthoria parerna Clichenul ga ben fig. 22), frecvent pe stinci gi trnchiuri de copaci, Usnea barba- ta (mitream braduhit - fig. 2b) si Cladonia rangiferina (lichemal renilor,abandent in rund, consttuind ana de baz arenilor. Lichenii pot fi ,pionierit vegetaiei” ia zonele montane, con- tebuind la formarea Solului. Uni lichen contin substante active utile commulu (Coloran, antibiotice ec). Lichen po utiliza ca indicators evolu’ gradu de poluae a mediului in care trliesc, find sensibili la cresterea concentrate de Din aceasti familie fac parte: mcesul (Rosa canina - fig, 5), ‘mural, zmeuri, fragul, maral (Malus pumila), paral, gouiul, prunul (Prunus domestica), ciresl, visinul,caisul, piersicul etc. Familia Fabaceae cuprinde peste 10 000 de speci canoscute si ‘sub numele de leguminoase, avind ridicini cu nodozitii in care se {i tec aabure deat Pal spe 5, since nd ard sau bilateralé (cu aspect de Muture, de unde si numele de papi- lignacee care se mai dé familiei). Fructul este o pistaie (leguma). Ercule:tukea Phseolt lpr), me sur sat fig. 6), soia,lintea, trifoiul, lacema, alunele de pamant (arahidele), a Fig. 4 Steir Gnze, or, fact) Fig. $ Pram, fara fact deme (A,B,C, DLE, F) “sapitolul “tre care peste 120 de speci erboase tries fn fara noasr, Flrile lor, pe tp 5, sunt grupate in inflorescente numite wmbele. Sunt multe speci cultivate ca plantealimentare: morcovul (Daucus carota), ptrunjelul (Ptroselinum hortense), pistémactl, chimenul, teins, ‘mirarl, dar $i plantesélbatice: morcovulsibati, cucua (fig. 7). Familia Vitaceae cuprinde aproximativ 800 de specii de arbusti silane u cree, cufranze palmate gi lr pe pul 5 sau 4, gropate in PLATHELMINTHES ‘Vier lti (plat= lat; Helminthos = vierme) sunt protostomieni acelomati cu simetriebilaterala, cu corpul turtt dorso-ventral. Sunt ‘rimele animale trploblaste la care se difereniaza mezodermul. AU corpul moat, in general nesegmenta. Siructuraintema (fig. 1) este relat simpla. Sistemul digetv, acolo unde exist, este prevazut cu ‘ singura deschidere:orificiul buco-anal. Na au sistemele respirator si circulator. Viermit lati sunt forme hermafrodite, cu dezvoltare clireta la formele lbere si cu cicluri evolutve complicate, cu alter- ‘nan de genera si mai multe gaze la forme parazite. Tegument fmpreun cu musculstura corpului, care deriva din mezoderm, formeaza teaca musculo-cutanee. Clasificare ‘Vierm lati se clasifica tn tubeavate, trematode si cestode a) Clasa tarbelariate cuprinde forme libere, majoitateaacvatice, ca compl scoperit de cil vibratili care produc vértejur (turbioane) cu rol in deplasae, Majoritatea sunt praditoae, Cele mai cunoscate sunt pplanaile de apt dulce (fig 1). ') Clase trematode cuprinée forme parazite Ia vertebrate, cu diverse organe de fxare (ventuz, discutiadezive). Dine ele, vier- mele de gilbeaza (Fasciola hepaica - fig. 2) este endoparait i fica- tuloilor, avand ca gazdaintermediara melcul Limnea. ) Clasa cestode cuprinde tnile (cestum = panglci), care sunt endoparazitiintestnali la numesoase vertebrate (fg. 3), incluiv la om. Au corpal alctuit din scolex si numeroase proglote. Pe scolex sunt organe de fixare (ventuze scdrlige). Viet paazitera duce la dis- Pasta sistemului digesiv sila marea dezvoltare a celui reproducator. Tenile produc gazdelor tulburisi generale, gastrointestinal si ner- Foarte importanta este preveniea infestailor cu tenii, prin pis- trara strict a regulilor de giend generala si alimentara Se cunose aproximativ 13 O(0 de specit de viermi lati. Turbela- riatele sunt considerate ca un important nod filogenetic, de egatura {ne diploblaste si triploblastelenferioae, Sistema digs se prez sub forma unui wb drept, deschis anterior prin orficil bucal si posterior prin oificul anal. Lipsese sistemele respirators circulator. ‘Sistemulnervos este redus, mai ales la formele parazite. Sexele sunt separate, Reprezentanti ‘Sunt cunoscute si descrise peste 12000 de speci, dar numa lor pare sa fie mult mai mare in realtate Pentru ont, o importana deosebita prezints nematodele parazite: limbic, oxiuri i trichina. Limbricul (Ascaris lumbricoides)trieste parait, ca adult, in intestinal subgie al omului (fig. 1). Ouale sunt eliminate o data cu materi fecale ale gazdei si pot ajunge pe legume si zarzavatur. acd acestea sunt consumate nespalate, ouale parazitului pot ajunge in stomac, unde eibereaza larvele. Acestea strabet pereii ‘ubulu digest si, pe calesangvina, pot ajunge in plamni,apoi urea {in bronhi si pot fi renghitite in tubul digesiv, unde se transforma in adult de ambele sexe. Aduli se cupleaza,femelele produc ous, care sunt eliminate si ciclul se reia, Ale forme paraziteaza porci, cai, din ete. Oxiuri (viermii alti) paraiteara cecurnul intestinal, mai ales 1a copii infestarea ficdndu-se cu oud luate de pe fructe si zarzavaturi ‘consumate nespélate sau prin autoinfestae. ‘Trichina (Trchinela spiralis) poate infesta omul (fg. 2), care con- suma came de pore insuficient ripta sau fir, in care sunt localizate chistrle formele de reistentA ale paazitulu. Porcl poate fi infes- tat de care gobolani. Ca si in cazultenilor, masurile de igiena alimentara sever ne apira de imbolnavitile, deseori grave, produse de aceti para, care rezista in lupta pe care omul o duce impotriva lor prin prolificitatea ‘dicta (femela de limbric produce 200000 de ou zinc) s pri tre- ‘cerea lor prin edteva organisme ,gazda”, (Originea nematodelor pare sa fie in turbelariatele pris ito | FILUM NEMATODA VIERMI CILINDRICI capitol FILUM ‘ANNELIDA. VIERMI INELATI Caractere generale ‘Viermii inelat (annulus = inel) sunt protostomieni celomati cu simetie bilateral cu corpl alungt, impart in segmente (metamere) sit la exterior, ct sila imeror. fn general, sunt forme libere si au culori variate. Majortatea traiese in mari si oceane, dar se cunose si speci de apa dulce si te= restr Dimensiunile lor sunt cuprinse inte 0,2 mm si3 m, iar numa- ral metamerelor poate junge la aproximativ 800. Metamerele pot fi identice la formele primitive de anelie, dar de cele mai multe ori, fn defrsre Wi] atmosferd, ploile acide, efectul de seri, 1 - yi 2. Factorichimici. STEPA 4, Sorieti in dreptul cifrelor, de 1a 1 1a 8, cite un reprezentant al grupei respective. O cifra din JW} oiuarea chimica a atmosferei, a apelor dulci sia oceanului planetar, "pitrielelecareului semnifica aceeai liters. Daca ai east s8facei corect acest Iucr, pe coloanal 4} sohuiui si, in final, prin langle tofic, a alimentclor necesare ' ACB veti gisi clasa de vertebrate din care fac parte animalele respective. ‘omenirii si a furajelor pentru animalele domestice cu substante toxice ‘pasunat ¥ 1. Enbivore rumegatoaze. (Giana, azotaji, insecticide, pesticide, fungicide ete). 1 BBUGHE 2 EBERT TTB) 3, Scliderea resurselor naturale terest care sustin viata silbatica © UFRENARABIL 3° pars fn fa rin ulizarea nesSui a acestora de cre omenire. Acestfenomen 4 foe[s fe haliopa[s Toyz) {ngrijoritor se datoreaz exploziei populationale a speciei umane, 3 BEE al cae, sustin uni oameni de stint, a dept de tei ori capacitateseco- > fhe logicda Pima, 8 TES n Repere din storia vero, naturi in Romnia| 1920 ~ Se inileast ,S0- cietata de sm protic nau” 1928 = Primal Congres sate din Roma a hj te participants acai i AL. Bora, cae ropin pina lege de 1 Grea nari in Romi 1930 — fin vigor legen 1938 Pin gai Grigore Antp,preaLetea devine tetra ort. 198 — Se delat rez rte 36 deter ne ‘ar: Parca Naonal Reta, Peytera. Seioar, Mani Baoeg. 1950 ~ Se fningesns Co- mina Monameatlor natu 1971 ~ Rominia sect a Program UNESCO , Ol si ose” (prin efor foi AL Boren qi ale Ii EP) 1972 ~ Se consttie Con sito Naira penta Pro- tectia Mediului Inconjuriitor. 1990 = Se ininjsot Mi riser! Mein 1993 — Dela Dani ese declan Recent 4 Bio slr 1995 ~ Se consinie Lagen Proce Ma T DIVERSITATEA LUMI VII ack omenirea va continua pe dramul exploatiri neraionale a resurselor naturale, ea este ia perical Mifloacele prin care astti omeniea poate preven dstragerea bio substan ogaice +02 Fotosinteza se desfisoard in doud faze: fotliza apei (scindarea moleculelor de ap sub actiunea energie luminoase) si sinteza suk stanfelor organice, pornind de Ia dioxidul de carbon. “George Bn Palade sa nas- ct Ta fat 912. A stud medina la Bucuresti. Dupe thsavre (1940) este munit acistent (194). Beneficdt {in 146 de o Baral a New York University. Se sable imal Une ene Inttuud Rockefeller (din 1953), Tale (dn 1972), Son Diego (din 199). Exe mem bru Academie Najionale de Siinge a SUA din anal 161, Primes premial Nobel, in fiiolgte si medicind (19) Sedisnge prin cerce- tani de biologie celuara we terminareamitocon- Utilor ca cnte energetice dle cell, escoperiearibacoior @ “truer or gia mecansm- lutsinteze protec; contrib la stl ruc tur 3 fncilor oparattul Golgi Sdescoperirea metodei de Separare. a orgaitlor ce- detare prin uiracentrifgar. Fig, 9 Asimlaja lotions (schema. i a Dae Fig. HT Mofile tn esl ‘muscular sat ioearic Ile, conpsculii Nss, ott cls dapl i | Neurofritele sunt organive speciticecelulelor nervoase, alate ‘At fn coral celular, cit in pretonirileacestuia. Au rol mecanie, de susjnere si in conducerea impolsutui nervos. ‘Coxpuseulit Nist, num datortsaspectlu i corp tgrozi, sunt conpanitespeciticecelueinervoase, se afl in corpal celular gi a bana para celuleo-fice ‘ore, Se tree apo in alcool absolut (30 min) si apot in alcool de 70” CColorarea se face eu carmin-acetic. Se pune pe o lam staring ‘nto picituri de carmin-acetc. Se separd cu pensa cele doul antere, care apoi se secfioneat transversal ca un ac spatula. Se apast pe anterele sectonate,eliberindu-se astfel celulele-mamé ale grinncio- rilor de poten din saci potinici, care apoi se indeprteaza. Se aplic 0 Jamel peste material si se inclzete uso la lampa de spit. Se inde- pirteazi excesul de colorant cu hte de fit, apisindu-se uso pea tru a realiza 0 mai bund etalare a celuelor. CObservarea la microsep se face imediat sau dupa cAtva timp, pen- ‘nu intensificarea colori Pentru a evita evaporarea solutei se pot parafina marginife lamele, ‘Observaie: fn cazal colori insuficiente a cromozomilor,obser- vvarea la mjcroscop este dificil. Se poate aplica atunci o metodii mo- dificat, in care: se mireste timpul de fixare la 2-3 sfptimini, fnlocueste fixatorul (alcool-acid acetic glacial 3:1) cu o solute carmin-acetic i se floseste pentru colorarea pe lami toto solute carmin-acetcd diluaté in acid acetic 45% (1:4 pit). VIRUSURILE, structun acelulae, care ma ‘©; lalare, care mu indeplinese toate condiile vu, mu sunt cuprinse in aces sine 1. Scriei in fata organitelorcelulare iterele corespunzatoare functor acestora: a respi cellark 2 eloropaste ». circulatia intacitoplasmaticd . it Hi c. biosinteza proveici r s rs sere Fi aaa a roprietates mnismelor dea da najere unor sparat Seer descendent asemsndtori lor, Prin ereditate se asiguraastel continu. ‘.reticl endoplasmatic tatea dintre genera Ea se ealizeazi prin intermediul factorilor ere. ‘ i ditari (genc), situafi in eromozomi, pe macromolecutele de ADN care , arganitelor cstolre care i 2. Serif in feta celor dou tipuri de celle lterele eorespunzitoareorgaitelor intrd in constituyia acestora. Totalitaiea acestor factori eredita san faswcuraetorsagrocaioc) atom ddl seme constiuie zesteaereditar.a unui organism. eee maa ‘in anumite conditi, zestea ereditaré a unui organism poate si Deter a sufere modificiri care se transmit Ia descendent. Aceste modifica se ‘numesc variafi, iar propritatea organismelor unei specii de a se 2. eelulé evcarioti : eosebi ttre ele se numeste variabilitate 3. Incercuit ispunsurilecorecte: P ‘Stiinta biologict al cirei obiect de studiu este eeditatea si variabi- ‘A. In mucleu celle se gisese: 8B. Ribozomi participa tatea organismelor se numeste genetic. ‘a vacuole; 8. producerea energiei; Anul 1900 este considerat anul de nastere a geneticii modeme, . ribozomi; bs, secrejia celular; ‘odati cu realizarea sintezei cunostintelor acumulate pind atunci, refe- «. nucleoplasm ¢.formarea membaelor; ritoae la transmitereaereitari a unor caractre, d. reticul endoplasmatic; 4. sinteza proteinelor; {In anul 1900, trei cercetitori curopeni, Correns (Germania), H. de © mcleoL ‘Vries (Olanda) si TSchermak (Austria) efectueaz’ independent expe- in molecu de ARN sunt pezente unl ‘iment prving tansiterea nor crater la plans Rezulacle acs. C. Organitele cellar care ipsese ea tor experimente se dovedese asmindtoare celor obinute de Mendel ‘celle animale sun: a in 186, experiment pe care ei nu le cunostean, ‘a nucleuls Z ei tei cercetitori au presupus existenta in celule a unor factori by peril cellar, crediari care determing wisiuile uni organism, factor cae se =, velulara, 7 despart (segregi) in timpul formarii celulelor reproducatoare (in plastl; ‘meioza) si se reintlnesc in timpul fecundatie. 2. ribozomil. ad CCunoscindu-se meioza si fecundaas-a puut compara despariea ee factorlorereditari cu reducerea numiruli de cromozomi in meiozl : acto principal a dviziuni celulre. | ‘S-a trecut astel pragul de la genetica experimentald clasicd la geneti- 2, Reaultai in urma diviziuni edutionae. a celular. SDE ea iter somaies: ‘Termenul de genetic’ a fost introdus de Bateson la inceputul se- eee cola XX. De asemenea, acesta a demonstrate lege ered sant ene eee ‘alate att fn mea vegetal, ct in lamea animal. & Cotte ds comme onobg {in 1962, Watson, Crick si Wilkins descoperd strctura melecu- esa, lard'a ADN, a céruifunofc ereditara se cunostea inc din 1944. O data ‘cu aceasté descoperire s-au pus bazele geneticii molecular. Cunostinfele despre ereditate si variabilitate au aplicbilitateprac- ticd in: medicina, farmaci, agricltur, industri alimentaré etc. eg. | Exempls de ransmitere crea aiale ig. 3Vasiiiatea cbr sia esenuli coc ao specie neki terest LEREDITATEA gi VARIABILITATEA LUMI Vi Organismele vii, ca sister biologice deschise, au dow functi ‘sential: - autoconservarea P ainenocaeas : i ‘Autoconservarea se manifest prin avlorefnoirea contin suet oxgarinmelor prea, Neves reno se Gatoreste wzurit in timp a strcurlor lor, Awtoretnnoiea, proces ‘suravihuire individual se realizes fr err sau devieri, po baza raterialului genetic care coifick stractrile si funcile eomponen- organismolu “jc et indi ee mec el Sr dec acest, celulele care lalctuiese ao via} mult mal seut. In cura Viet individu se succed mai multe generat de celle. Reinoirea eehielor se else pin vce mite, cae aigutasor felule material genetic (ADN) identic eu cel al celulelor ms ‘Cresterea si deavotarea organismelor tnere (ezvoltarea ontogene- tic se realizeaz in acelasi mod. +! : ‘rin urmare, mitozaasigur eeitatea, add transmiterea identi ‘a caracterelor de lao generatie de celle somatice (soma = corp) la an ion ceulelor {In wansmitereacaracterelor ereditare fn timp civizuni ce somatice se evidenfazi un fnat grad de specitiitate. Celuele aputinind un anu esut wor nates, prin itor, wor elle cu strutur gi funotie caractersticfesutuli respeciv (de exemplu, Gino cll pti vor a nate totzana celle epatice) ‘Numai tn celuele embrionare animale si merstematce vegetale ‘ransmiterea caracerelor se poate face select, asigurind diferen- tieea celular. ‘Cind organismal ajunge la un anomit nivel de eretere gi dez- voltare (maturitate) el ftraneste conditile nevesare reproduceri ‘rin autoreproducere se realizeaz8 continutatea viet, adic supra- vietuiea specie din care individul face parte. “Transmitere eredtar a informatck geetice la urmasi se eal- zeazi prin reproducere. EREDITATEA $I VARIABILITATEA LUMI Vt La organismele care se reproduc sexvaycelulelereproducitoare reali prin diviriane meiotic. Prin fecundai, se reinregeste mumiral de eromozomi caracterstic specie! (n de lath +n de la ‘mam = 2, Inivizi rzultayi vor mosten informatie ereditaré de Ia ambi Pirin. Superiortatea acesai mod do tousmitee ereditard const fn ‘imbogitiea zestrei genetice a descendenior. Aceasta se manifests in para vavabiti, ce creer psibiit sport de adaptae la medi Totalitatea matriautui genetic al unui orgsnism constituic ‘genotpul si. Organismele cu acelasi gentip pot aves ifs, dimension, forme, culos, stuctr i fact diet. Totltteainsusiilor morfoogice, fzilogice,biochimice si de comportament ale organismelor constituie fenotipal acestoa, Fenotpul este rezultaaliteractinni dinte genotip si medi. In contrast cu genotpal cae se pistes identic, asigurind con- Servatorismol informa ereditare (Fig. 1,2), fn tmp vii, feno- tipul se schimbs mutt dela o etapa la alia a dezvoltc individu (inerete, maturitate, tring). Cu tot conservatorismal ered, se manifest uneor, sab infla- cnfa factorlor de media, mecanisme care determina fenomenul de ‘ariabilitate. Mecanismele principale ale vviabilitii sunt recom binarea genetic si mutaile, care vor fi stuiate in acest capitol Varabittatea asigursimense diversiate a lui vi (Bg. 3, 4,5, ©), Unele vai afecteazd rumai anumite eaactre fenotpic, irk 84 ifluenteze genotipal si fd si se transmit ereitr, iar alcle sfectear genotipu, acestea find vara ereitae, Variabilitatea este caactersicl tutuor organismelor vi, ndife- rent de gradul de complesitate structural side regnul in care fac Fig. 5 Variabiacea descen eet la pore Fig. 1 Gregor Mendel (1822- 1860, cllghe so mnie engl Broo fi prof de ‘materi pine ale mati live dn clit, 2 efectua incepind din 1857 umeroaseexperene deh del plate laorre ler cae a0 facut celebs 2 fost poabili Ano interpret saisice & erator byte i ses expen Fig. 2 Schema experiment Je monohibrdare desis nepetaresfenoipis area aloe [EREOITATEA VARIABILITATEA LUM Vi. Experien(ele de hibrdare efectuate de Gregor Mendel (ig. 1), si ‘verifcate ulterior de mul ali biologi, au dus la eaborarea legilor de bard ale ereititi, carei poati azi numele. Metoda de stodiu a ‘nasmiteritcaracterelor ereditare, intial de Mendel, «primit mele ‘de metodasnalizei genetice. ‘Metoda analizei geretce const in Hverucisarea unor organisme care se deosebese ine ele prin unul, douk sat mai multe caractere Gistinctive si analiza desoendenjilor obj, Aceasti metodé de studi a permis descoperiea mecanismelor si bazei materiale aeredi- Tit, Metoda se wilizeaza gastrin ceretrile de gentil,atunci ‘cnd se umdreste manifestarea ered la reproduce. Pentra a evidenta fenomenul de segregare se uilizeazi cea mai simpli anali genetics, monohibridarea ‘Monohbridarea ese fncrucisrea a dot indivi din aoeeasi specie, care se deosebese fate ei print-o singurk pereche de caractee, Mendel a incrucigat mazirea cu bobulgalben cu maziea cu bobal verde (fg. 2). In prima generate (Fy), din boabele hibride bint a reaultatnumai mazite cu bobul galhen. Acestcarate, cae 8 matic festtin prima generate a fst numitearacter dominant, Caracterl bob verde” care nu a apirut in Fy a fost numit earacter recess, nmuljnd prin avtofecundare plantele hibride din Fy, care‘aveau boabegalbene, a obtinut In generatia a doua (Fp) plante cu boabe gl- ‘bene gi plante cu boabe ver in proponie de 3galbene: 1 verde, deci cele dou caractre sau desparit (au sepregat). Continuind expei- ‘ental cu fnmaliea prin autofecundare a plantelor din Fa, in F3 a cobtint urmatoaree rezltate: 25% din boabele galbene (GG) au dat ‘numa descendenti cu boabe galbene; 50% din planet cu boabe gal- ‘bene (Gg) an dat descendent cu boabe galbene si verzi in raport de 3:1 si25% din plant, cele cu boabe veri (gg), au dat numa descen- dent cu boabe vers (fig 3). ] -EREDITATEA Si VARIAGILITATEA LUMILVIL = = , e lejos hal ‘Analiza comportriicaracterutui urmait,culoarea boabelor, a 4us Ia stabilirea urmitoarelor concuzi: ~fiecare carater este determinat de o pereche de factor eredita a ee cana es ne Fa cloarea verde receiv; ~ pnt (GG si gg) dau nastere le un singur tip de gameti (fie G fie g) find numiti homozigoti (homo = acelasi); gametii su numa ‘nol din factoi ereditari din pereche si, din acest moti, fi conside- rim puri din punct de vedere genetic - legea puritiii gameflor; indivi din F contin un factor eedtar dela mama (G) si unl de la tat (@), se moteaz Gg si manifests numai caractrul dominant (G)~ uniformitatea generatieihibride (Fy); ~hibeiii din F, (Gg) formeaza gametiditerit (G si ) side accea {i numim heterozigoti(heteros = diferit); ~ game masculi si gametifemel i hirizilor au sans egale de combinare inte ei, dnd nastere la tei tipui de indviai GG bhomozigoti dominani, Gg =heteozigot si ge = homorigoirecesv eau i in cazal monohibridai, n F2segregara dupé fenotip este de 3:1, iar segregarea dupa genotip este de 1 : 2: 1. Aceste ar de segregare sunt dentce si nate cazur de monohibidare 9. ‘Comparind comportarea fatoilor ereditari fn monohibridare, cu comportarea cromozomilor in meiozi si fecundaje, sa ajuns ta conchizia ci fatori ereditaripereche sunt situfi pe cromozomi ‘omologi.Factori ereditari an fost numiti ulterior gene. ‘Ulerors-a demonstrat cl segregeea factoilorereitai tn cazul ‘monolibridari Ia animale duce la aeleas rezltate (ig. 5) ig. 3Analiza penta expe- Fig. 4 Transmiterea mendeia ‘nt clo rior Ia fasole Fig. 5 Exemple de mooohite- ar la animale. Ana din pune de vedere ‘enotpic st feotipe. prin comparaie cu nsectibiina maze, Fig, 6 Analiza Tenoipies @ dnb maze ‘Demonstrarea comiinirii independente a factorilor ereditari pre supane incrucisarea inte pirini care se deosebese prin dou pergchi de caractere contasiante (@ihibridare), urmaté de analiza genetiga a Adescendentior. wi De exemplu,dact se neruigeazA mazire cu bobulgalben (GG) si. form rotund (RR) ca mazare cu bobul verde (gg) si form’ zbargti (te), in prima generatie(F,) se obtin plantehibride (Ger) cu-boabe salbene sirotunde, mbele caractere dominant. Prin autofecundarea hibrizlor din F, s-au objinat in gencratia F, 9116 plante cx boabegalbene si rtunde, 3/16 plate cu boabe galbene si zbarcte, 316 plante cu boabe verzi i rotunde si 1/16 plante ‘cu boabe veri si zbarcite, deci un raport de segregare dpi fenotip de 9:3:3:1 (ig. 6). Explicafa acestai fenomen este urmitoarea: ~ cei doi print au produs numai dovd tipuri de gameti (GR, tes- pectiv g7), tn care cuplurile de factri ereditari care determing culoarea si forma boabelor, galben ~ rotund si verde ~ abit, sunt {mprenna. ~ hia din F, (GgRe), produc atit game n care facto redi- tari care determing caractrele galben ~ rotund si verde = zbirit riman cuplati, ct si gameti fn care apar oi cupluri de factor credi- tari, pentru caracterele galben — zhi i verde - rotund (ig. 7). Rezulté cd factor ereditari ai parintlor se combind liber la descendent combinarea independent a factorilr ereditari Daci se urmireste segregarea pentru un singu carater (de exem= plu culoarea boabelor), se consti ci in Fy apar 12/16 descendent cu boabe galbene gi 4/16 eu boabe vezi, deci fn raport de 3 dominant la 1 recesiv. Remult cd segrogarea se manifesti separa pent fiecare pereche de factori ereditari, dup& modelul de fa monobibridare, Perechile de factor ereditar a dihibridare se comport independent. — onganismele la care apar noi combinafii de gene se numese orginisme recombinate. ‘O analizd genetic mai complexd se poate realiza fn cazulincru- cist inte print care se deosebese prin tei petechi'de caractere ereditere (tihibridare) (Bg. 8). * fn figura 9 este exemplificatd combinarea independent facto- sil ereditai la animale. Analizaji- si sablti concluzile care se impan, ‘Tn-naturd pot aptea tn mod spontan hibrizi, care contribuie la diverstatea fenotipicd ce se manifest in lumea vie. sly copitoul 3 Poon de a dtl ‘efcioseb ib (ua bel asemindice eu ce din determin rap tal de P AABBCC x aabbce al G ape \ F, AambCe Fig 8 Tribe Fig, 9 Exempt de ditiridae latovine Retineilegile mendeene, 1, Legea puritatii game- titor:gamett_ sunt into deauna puri din punct de vedere genetic. 2. Legea segregiit inde- ppendente a perechilor de ‘caractre:factori ereditari pereche segregi indepen dent dealt perechi de fac- ian eee Fig. 1 Tranniera erin 2 calor ociler Ia om se fae ‘oafoa gir mesdtiens oT EREDITATEA I VARIAGILITATEALUNI Mi [Leile mendelicoe ale eredtiti au fost dovedite in urma unor expe, slonjedeibedareefecnat atta plante ct ila animale, pin ura le au 0 valabilitate-universalé. ‘Aceste leg consitic fundamental stinfific al genctci, find primey legit efertoare la modul transmiteri ereditare a earacterelor, pig ‘urmare prezinté 0 important storia. Datosité elaboriti lor, Gregor Mendel este consieat “pirintelet ‘genetic sins. Legile mendeliene oa 0 deosebitd importants teoretic, Mendel prin, in cercetirile sale, de la ipote7a ci insusinle ereditare se transmit dé la 0 generaie Ia alta prin particle de natura material pe| tare el le-a mumit factor eeditai, Aces factor ere se gisese fh celulele somatice subform de perechi, mul de origine mater sul de origine pater, fnrucat in cellele reproduettoare ei se ald sub orm simpli. Confirmarea ulterioari a acestei ipoteze a venit prin descoperires numirului dublu (2n) de eromozomi din celulele soma tice si simp (n) din cele reproduedtoare. ‘in hibridare, perechile de gene care determin caractere contrastane ale aceleisiTnsusiri(genelealele) sunt dispuse in diferite perechi de ‘romozomi i se combin’ conform acestor legi. Mendel a dovedt factori-ereditarirecesvi pot si nu se manifest la descendent atunc ‘find sunt mascati de factori dominant (i. 1). Ei se manifest mai epe totdeauna cu studiul acestor legi, care tau la bara injelegerii modului de combinare, pe baz de probabilitae, a] genelor. Legitiile descoperite de Mendel prezina, chiar sin zilele noastre 0

    You might also like