| D. COMSA ‘$. DARIE re ts CPi). b) 9c) PROIECTAREA | JON ios vWF O80) Se ELECT RICE INDUSTRIALE EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA, BUCURESTI — 1983 eS is Ae See Bal ea Sh ee Caylee Sa viMINISTERUL EDUCATIEI Si INVATAMINTULU! Prof. dr. ing. DAN COMSA Conf. dr. ing. SILVIU DARIE Sef lucr. ing. VIRGIL MAIER Sef lucr. ing. MIRCEA CHINDRIS. PROIECTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INDUSTRIALE Edifia a doua @ EDITURA DIDACTICA $i PEDAGOGICA, BUCURESTI — 1983OG rt PREFATA Cadrul general economic jin care apare aceasta doua edipic « manualuiui de Proiectare a instalatiilor clectrice industriate impune o integrare riguroasd a activitdpii economice in coordo- natele eficienper si calitafii. Este orientarea ferma imprimata dina- miced economii a Romdniei socialiste prin importante dociwmente de purtid gi de stat, elaborate sub indrumarea Secretarului general partidului, presedintele R.S. Romania, tovardsul Nicolae Ceausescu. Industria a beneficiat de importante investifii, mari objective fiind in curs de finalizare. S-a realizat 0 structurd echilibraté a vamurilor industriale si s-a conturat o ierarhizare a contribufiet lor la sporivea venitului national. Programul de dezvoltare a ener- gelicii, pus sub semnul independengei energetice si a valorificdrts aptimizate a resurselor, este tn ours de desfiisurare. In aceste condifii, problematica instalaftilor electrice industriale te supusd unor noi si precise exigenfe Astfel, actualul stadiu de dezvoltare a energeticti industriale a impus o severd si permanentd raportare a confinutului manua- lului ia prevederile actelor normative si ale reglementarilor in wigoare. Reflectarea corectd a spiritului si confinutului documen- telor energetice cu caracter obligatoriu, precum si a standardclor de siat aferente domeniului, a constituit o preocupare deosebita @ colectivului de autori, in contextul grijit pentru pastrarea ca- racterului unitar si asigurarea nivelulud stiinfific al intregit lucrari. Conceptia conturata de autori in domeniul proiectarii insta- lajiilor electrice industriale, in cadrul primei edifii, a fost pri- mité favorabil de ciitre specialisti, la fel ca si wnele nofiuni now introduse. De un real folos pentru cadrele tehnice, consacrate sau in formare, s-a dovedit a fi capitolul referitor la intocmirea do- cumentatici tehnico-cconomice a instalafiilor electrice. Actualizat si dezvoltat in presenta edifie, acest capitol se prexintd cititorilor cu ambifiile unet si mai mari utilitéfi si pentru o sferd de interes mai larga. a. 3zatorul acestui manual gasesie in substanta expunerii tch- nice, de specialitate, metode concrete st variate de perfectionare a cunostinfelor, care pornese de la reorganizarea logicd a condifiilor si elapelor de proiectare si sfirsesc cu rexolvarea optimizata des- finatd prelucrarit pe calculalorul numeric. Aceste metode consti- tuic totodaté modele de instrumente de lucru pentru deavoltart posibile. Abordind toate aspectele tehnico-ingineresti ale proiectirit insta- latiilor electrice industriale, de la partea de inalta tensiune la cea de curenfi slabi, lucrarea in ansamblu se recomandd a fi ulila studengilor de la facultafile Electrotehnicé, Energeticd, Mecanica si Instalafii in constructit, precum si inginerilor, subingin sau tehnicienilor care proiecteazd, executd sau exploateazd ins Lafii electrice industriaiv. AutoriiCapitol 1 eumator Instalai eteetrive Ja com LL : 1.2, Compunerea instalatiilor electrice Ja cousumatori le de calitate tarea eu energie electric’ @ con- Definifii, ciasifieari 1.3, Condit alimen- somatorilor Sarcisi clectrice de caler 14.1. Metoda coeficientilor de Metoda Metoda formulel biome analiza directe toda duratei de ntilizare a puterii maxin de sareina . . Definifie, Clasitiedri . de 1.5.2. Indicatorii_curbelor Capitolu! nomics @ 2.1, Nota i 21.2. Doemnentit 0-000. istulatiilor eleetrice de comand’ NC Stndii gi cereetari Nota de fundamentare tchnico-economick NFTE 2.1.8, Nota de comand’ Projectul de execufie PE 2.2.1, Proiectul de executie al obiectivalut 2.2.2. Detalii si devize de exe- cutie DDE ale objectelor 2,3. Documentayia economick Die 2.3.5, Piesele componente ale DEe ecm p Documentafia tehnico-eco- 2.8.2. momicK necesard Intocmirii Aevizelor pe eategorii de Yuri. CUPRENS 2.3.3, Devieul pe categorii de lucriizi 2.3.4, Devizal pe obiect 2.4, Documentatia desenata DD 2.4.1, Marcarea aparatelor $i echipamentelor 2.4.2, Marcarea conduetelor elec~ triee 24.8. Clas pieselor dese- nate 24.4, Confinutul piesclor dese- nate Sapitolul 3, Justalafit eleetriee de inalta 39 4 4 a 4s 46 a7 tensiune 3.1, Instalafia de racordare la sis- temul energetic 3.2. Statii de transformare 3.21. Scheme de conexinni ale cironitelor primare gi solutii constructive . 5. 3.2.2. Cireuite secundare 3.2.3. Servicii proprii 3.24. Instalafii auxiliare . 3.2.5, Alegerea numiruli si a puterii transformatoarelor 3.2.6, Funetionarea economic’ a transformatoarelor . 33, 34. Instalatia de distributie Posturi de transformare 34.1. Scheele de conexiuni ale cireuitelor primare 3.4.2. Cireuitele secundare . 8.4.3. Dimensionarea _posturilor de transformare Conducte gi echipamente de fnalth tensiune ee 3.5.1. Condnete electrice 35. 3h 59 59 60 63 6 oe 1 79 80. 39 90 97 98 98. 102 1023.6, 37. 3.8. 38.2, Caracteristicile aporatetor de inalta tensinne futroruptoare Separatoare 3.5.5. Separatonre de sarc (sts) Lee 3.8.6. Sigurante fuzibite de inalté te 3.5.7, Desctreatoare 3.5.8, Bobine de renctanta (reae~ toare) 3.59, Modine de stingere 3.5.10, ‘Transformetoare de mis Caleulit electric al instalatiilor de inalté teusiune 3.6.1. Parametsli transformatoarelor clectrici ai 3.6.2, Parametrii liniilor electri aetiene . 3.6.3. Parametrii electric) ai li- niflor in cablu . Pierderile de putere, ¢ gic si tensiune in lini 3.6.4, clectrice trifazate 3.6.5. Pierderile de tensinze, p tere gi energie in transfos matoarele trifazate de pu- 3.6.6. Criterii tehico-economice pentru alegerea seefiunif conductoarelor liniilor elee- trice Calenlut curentilor de sourteirenit, 3.7.1. Notiuni generale, Metode de calenl : 3.7.2. Blemente pentra calenlul curentilor de scurteizeuit 3.7.3. Calculul carentilor de scurtcirenit prin metoda compouentelor simetrice 8.74, Caleulul scurteirenit prin unititilor relative 3.7.5. Calculul curenfilor de scurtcireuit in cazul regi- mului asimetric prin mcto- da unitatilor relative Alegerea si verificarea echipa- mentului electrie d une curentilor de metoda, alta tensi- 108. 12 14 1s 115 17 19 ng 154 168 im 180 3.8.1, Inteeruptoare 382 : 8.8.8, obine de reactanta (cea toate) : 3.84, Transformatoare de extent 385. Transformatoare de te Separatoare 3.8.6. Signrante fuzibile de 3.8.7. Desciredtoare et x $8 variabilé 3.9. Protectia instalatiilor de tnalta tensinne : 3.9.1, Principalele tipu tectie prin relee de pro- 3.9.2. Protectia traustormatoarc- lor 3.9.3. Protecti 3.9.4. liniilor electrice Protectia bareic re gia cuplelor ... Protectia receptoarelor ali -ctoa- mentate in medie tensime 3.9.6, Auclangarea automata a alimentirli de re: (AAR) . 3.9.7. Reanclangaree rapidi (RAR) 3.10, Compensarea curentifor citivi gi tratarea new tral . 3.10.1. Consideratit generale 3.10.2, nesimetrice de depiasare,a punetutni neatra 3.10.3, Retele cn nents 3.104. Retele cx neu direct la piinint 3.10.5. Refele on nutri! tratat prin rezistenta san reae- tanta see 3.10.6, Retele ca nentru! tratat prin bobini de stingere iat 2 legat 3.11, Criterii economice de comparaze a variantelor de alimentare Capitolul 4, Instalatii eleetriee de Joas tenshune 4.1. Generalitati. - . Schemele refeleior de distributie 4.3, Sclemele refetelor de alimentare 182 184 185 185 186 tas 189 190 191 193, 194 196 196 201 201 202 203 206 207 208 214 214 215 2174A, rAsigurarea rezeryei in slimenta- ea receptoarelor 4.5. Conducie si echipament cleetsie pentru instalatiile electrice de joasi tensiune A 4.5.1, Conducte electrice 4.5.2. Aparate electrice 45.3, Tablouti de distribu 4.6. Curentul cerut 2... 47. Carentul de vit... 4,8. Protectia instalatiilor eiectrice de joasi tensiume 48.1. Condifii de prevedere a protectiei refelelor eiectrice 4.8.2, Condifii de prevedere a protectici receptoarelor 9, Selectivitatea protectici . 4.9.1, Generalitiifi 0. 4.9.2, Criterii de apreciere a selec- tivitaii 410, Alegerea aparatelor de protectle si conmtatie 4.40.1, Preciziti generale. . 4.10.2, Alegerea protectiei re- ceptoarclor $i circuitelor 4.10.8. Alegetea protectiei co- Joanelor ... . . Alegetes conductelor electrice ALL. Precisiri generale 4.11.2, Determinarea sectiunii conductoarelor . . . « 4.11.9. Marcarea conduetelor. . 4.414, Montarea —conductelor 4.12, Pierderi de tensinne 4.19. Tablou! general din postul de transformare fees 4.14, Curenfi de scurteirenit 4.14.1, Generalitati 4.14.2. Calenhul curentilor de scurteircuit : 4.14.8, Verificarea aparatelor Ja actinnea curemtilor de scurteirenit 4.144, Verificarea conductelor 1a acfinnea enrentilor de scurteiteuit Capitohl 5. Instalng minat cleetrice de thu- fundamental Suminatuloi ‘technica 221 206 2a1 244 263 28H 282, 282, 283 286 286 237 324 52. 53. 5.4, 55. 5.6. 57. 5.1.1. Radiatiile vizibile. . . . 5.1.2, Marimi si unitigi foto- metrice . . 5.1.3. Proprietitile fotometrice ale materialelor surse electrice de Inminh . Clasificare Dlarimt caracteristice Lampi cu incandescenja ‘Laimpi finorescente alae Bee ‘Scheme si echipamente de conec- tare Ja retea Corpuri de fuminat 5.4.1, Generalitati 5.4.2, Caracteristici fotometrice 5.4.3. Clasificarea corpurilor de iluminat, ao es 5.4.4. Corpuri de iluminat in dustrial eee Clasificares instalatiilor electrice de dluminat, yee Condifille de calitate ale iumi- satull . Proiectarea iustalatiilor de ilu- minat interior 5.7.1. Date de proiectare 5.7.2. Alegerea sistemmbui de ilu- minat 5i a echipamentnlui electric. 5.7.3, Stabilitea nivelutu de itu aninare 5.7.4, Amplosaren. corpuritor de sluminat general 5.7.5. Calenhil fotometrie prin metoda iactorului de uti- lizare 5.7.6, Definitivarea tipului de sursii de Inmint si de corp de iluminat 5.7.7. Caracteristicile instalafiei de fluminat normal . . 5.7.8, Metoda punt cu punct pentru caleutul shmindri- lor directe tee 5.7.9, Tntocmirea schemei de Aistributie Instalajii de iluminat exterior 5.8.1. Generalitagi 5.8.2, Projectarea instalatiilor de iluminat exterior 330 381 331 332 332 834 340 845 845, 343, 347 349 276 379 379 380 388 389 389 890Capitolut 6, Lnstatuy pentru compensaress puterii renetive 1, Generalitii 6.2. Canze! de putere reactiva 6.3. Mijloace pentru cousimului de putere reactivé 6.4. Alegerea surselor specializate de putere reactiva gi efectele consuraulat compensaree 6.5. Condensatoare derivatie 6.5.1. Caracteristicile condensa- toarelor . Caleulul bateriei de con- densatoare . Conectarea si deconeet: bateriflor de condensato: 6.5.4, DescArcarea bateriilor de condensatoare 6.5.5. Echipamentul electric gi schemele de principiu ale bateriilor de condensatoare 8.6. Compensatoare sinerone 6.7. Compeusarea variatiilor rapide ale cousumului de putere reactiva 6.8. Hficienta economicd a compen- siirii puterli reactive 6.8.1. Metoda cheltuielilor totale actualizate . 682. Calculul puterilor gi ener alilor 8.8.8. Caleulul cheltuielifor anu ale gi a eficienfei economice 6.8.4, Comparafia tehnieo-econo- mle fntre motorul sinezon si motor! asincrom com- peat. Capitolul 7. Instalafii penta reducerea regimului deformant. 7.1, Cauzele gi efectele reais de- formant . : 7.2. Condensatoarcle in regim defor- mant en 7.8. Efectele regimului deformant ta instalatlile electrice 7.4, Mijloace peutrn reducerea regi- suului deformant . . . . Filtre absorbante 7.8.1, Caracteristiclle filtrelor 7.5.2. Proiectarca filtrelor 893 393 408 ail aul 412 412 4i4 416 418 423 425 425 427, ‘chipamentul electrical iltrelor Capitolul 8. Girenite secundare 8. ‘Masurdtori clectrice iu instalatiile de distribusie . Cireuite de comand’ si control protectia ss - lectiva rapid a instalafiiler de medie teusiune 8.4. Instalatii pentru telecomunicagii 8.4.1, Instalatii de telefon’ 8.4.2, Instalatii de telefonie tel nologict (dispecer} 8.4.3. Instalatii de intesfon S44. Tnstulafie pentru céutarea si chemarea persoancior 8.4.5, Instalatii radio 8.4.6. Instalatii de 8.4.7, Instalafii pent: zarea incendillor 8.3. Dispozitive pen ale Capitolul 9. Instalafli de proteetie impo fa electrocutarit, 5... 9.1. Generalitati 9.2, Valori maxim admise ale lor in instalafiile de protecie impotriva electrocutérii 9.2.1, Valor! maxim admise ale 4 curentului prin om 9.2.2, Valori maxim adimise pen- tm tensiuni de tuern, tensiuni de atingere gt tensiuni de pas 9.2.3. Valor’ maxim admise ale tensiunilor induse ts telele de energie electric de joast tensiune 9.2.4, Valori maxim adi tensimnilor induse tx con- ducte pentnit transportal iluidelor si alte metatice Tung! 9.3, Determinarea curentulst care tre ce prin corpul omnuti 9.4. Protectia impotriva electrocu- thrii 8.4.1, Protectia impotriva elec- trocntizii prin atingere di rect abiecte 430 431 431 432 438 438 439 440 440 441 442 443 447 4438 448, 452 453 454 487ipotriva elec. trocutirii prin atingere in- direct : . Protectia prin legare la nul 9.4.4. Alimentarea la redus.. 2. Separavea de protectie tensiune 9.4.5. Protcefia prin legare la plmiut : 9.4.7. Toolarea suplimentard de protectie 9.4.8, 9.4.9, Protectia prin deconecta- rea automata a sectorulni defect. 8.4.10, Dispozitive utilizate in protectia im- potriva electrocntarii . electronice 466 466 468 493, 404 496 Capitola? 10, Instalafti de protectie cont trasneuului 10.4, Guneralitagi 10.2, Condifii_ pent protectic contra trisnetului 10.2.1. Materiale si dimensiuni 10.2.2, Distante niinime admise 10.2.8, Protejarea IPT 10.8, Elementele instalafiei de pro- teetie Fee 10.3.1, Blemente de captare 10.8.2, Elemente de coborire 10.8.8. Priza de piimint 104, Projectazea si executarea IPT instalafiile de 104.1, Flemente de captare 104.2, Elemente de coborke 304.3, Priza de pimint Bibliograite 500 500 302 503 504 504 305, 505 507 507 ou 316 518,Capitol 1 INSTALATIE ELECTRICE LA CONSUMATORT UASIFICARE 1.1. DEFINITH. € Insialatia clectrica defineste un ansamblu de echipamente electrice interconectate intr-un spatiu dat, formind un singur tot si avind un scop fencfional bine determinat [67]. n diversitatea cazurilor concrete, care pot fi luate in considerare, comun este faptul ci orice instalatie electric presupune o serie de echi- pamente electrice, precum si interconexiunile dintre acestea, realizate prin diferite tipuri de’ conducte electrice Prin cchipament electric se intelege, in general, orice dispozitiv intre- buintat pentru producerea, transformarea, distributia, transportul sau uti- lizerca energie electrice. Aceasta ultima destinatie, reprezentind scopul finai al intregului proces de producere, transport si distribusie, defineste © categorie distinct de echipamente, denumite receptoare. Receptoai declrice sint dispozitive care transforma cnergia clectricl in alti form’ de energie utila. Receptoarele electrice se impart in — receptoare de iluminat, cuprinzind corpurile de iluminat prevazute cu surse electrice de lumina — receptoare de fort, care pot ti clectromecanice (motoare electrice, electromagnefi, electroventile), clectrotermice (cuptoere clectrive, agre” gate de sndura) sau electrochimice (bi! de electroliza) ‘Tipul receptoarelor electrice are o influentA major asupra alcdtuirii intregii instalafii din care acestea fac parte, determinind atit tipul si carac- teristicile restului echipamentelor si conductelor clcctrice, cit si tehnologia de executie, majoritatea cazurilor, receptoarele clectrice nu sint elemente izolate, cle fiind grupate pe utilaje’ cu destinatii tehmologice bine determinate. Ansamblul utilajelor $i receptoarelor izolate care neccsiti alimentare cu energie electrici si concura la realizarea procesului de productie dintr-o helt sow intreprindere, face parte din echipamentu! tehnologic al acestora Gind sc fac referiri Ja anumite instalatii concrete, prin echipamentul eiectric al acestora se infelege totalitatca’ masinilor, aparatelor, dispozi- tivelor si receptoarclor electrice atasate instalafiel respective (sau utila- i respectiv). In aceasti accepfiune, esential este faptul ci suma de ini sav alte dispozitive care intra in compunerea echipamen- reprezint un tot unitar, cx o Zunctionalitate bine determinata. practic’, nofiunile de instalatie si cchipament sint strins corclate, Asticl, wm dispozitiy considerat ca echipament al une} instalatii, poate avea ¢] insusi o instaiatic electric’ propric si un echipament destul de com- plex si divers,instalatiile electrice se clasificé dupa diferite criterii, ca: rolu! fu: fional, pozitia in raport cu procesul energetic, locul de amplasare, nivelul tensiunii, frecventa si modul de protectie. a. Dupa rolul funcfional, instalafiite clectrice pot fi: = de producere a energie electrice, aferente diferitelor tipuri de een- trale electrice sau unor grupuri electrogene ; = de transport a energici electrice, incluzind lini clevtrice {racord, distribuitor, coloana si circuit) ; — de distribufie a energiei electrice — statii electrice, poster’ de transforinare si tablouri de distributie : — de wiilizare a energiei electrice, care la rindu! lor se diferentiaz’ in raport cu tipul receptoarelor, in instalafii de fort si instalatii de ilu:ninat ; — auxiliare, din care tac parte jnstalatiile cu7funetie de menpinere a calitatii energiei electrice (reducerea efectului deformant, compens: regimului dezechilibrat, roglajul tensiunii), de asigurare a unei distrioutii cconomice a acesteia (compensarea puterii reactive), pentru protectia per- sonalului impotriva electrocutarilor {legarca la pimint, legarca la nul ete.), pentru protcetia clidirilor si a bunurilor (instalatiile de paratrasnet, de avertizare de incendiu), preciuun $i instalatiile de telecoimunicasii. b. Dupa poritia ocupati in raport cu procesul energetic la care cc curl, se deosebesc : — instalafii de curenti tari, cave cuprind clementele primare imp’ cate in procesul de producere, transport, distributie si atilizare a energ eleetrice 5 — instalajii de curenti slabi, care desi nu sint inseriate in circuitul fiuxului energetic principal, concur la realizarea in conditii corespen- zAtoare a proceselor energetice, Din aceasta categorie tac parte instala- flile de automatizare, mista si control (AMC), de avertizare de incendii, de telecomunicatii ete. in mod asemnator, instalagiile complexe se compun din circnite Ari- mare sau de forfa si circuite secundare sau de comanda, cele doua pirti diferentiindu-se iunctional ca si instalatiile de curenti tari, respectiv e. in raport cu locul de amplasarc, se deosebese urmAtoarcle cate- gorii de instalatii : “— pe wilaj, an caz deosebit reprezentindt-] amplasarea pe vehicnte : — in interiorul cladirilor, in diferite categorii de inchperi ; — im exterior, iu diferite conditii de mediu. 4. Dup& nivelul tensiunii, instalatiile se clasificd in: — instalatit de joasd tensiane (JT), a c&ror tensiuue de lucru este 1 kV ab instalafii de medic tensiwne (MT), cu tensiuni de Incr: in dutervatul - 20 kV; — instalatii de inalta tensinne {IT;, cu tensiuai de Incr intre 35... 110 kV — iustalatii de foarte inaltd fensivn sau egele cu 220 KY. in. practict, domenilie de vatori fer&, in raport ox apartenenta instal iwelul tensiuni *, functionind la tensiuni mai mart tor divizari di- cozespunaitoare ac Het la o categorie functionala normativele in re f4l, 35]diferentiazi instalatiile in instalatii sub 1000 V (joasé tensiune) si peste 1000 V (inaita tensiune). e. Dupa irecventa tensiunii, se deosebesc instalatii — de curent continwu ; — de curent alternativ. La rindul lor, acestea pot fi, in raport_cu_va- Inarea freeventei: de frecvenfa joasa (0,1 ... 50 Hz), industriala (50 Hz), medic (109... 10000 Hz), sau de inalté frecvenfa (peste 10 000 Hz) 1, Din punct de vedere al modului de protectie, instalafiile pot fi: — de fb deschis, fat& de care persoanele sint protejate numai impo- iva atingerilor accidentale a partilor aflate sub tensiune ; — de itp inchis, la care elementele componente sint protejate contra ngerilor, p&trunderii corpurilor straine peste 1 mm, a picdturilor de pi sia deteriorarilor mecanice ; + de 415 capsulat, la care elemnentele componente sint protejate contra atingerilor, patrunderii corpurilor straine de orice dimensimni, a stropilor de apa din toate directiile si contra deteriorarilor mecanice. 1,2, COMPUNEREA INSTAL! mm. O«: LOR ELECTRICE LA CONSUMATORI T ne I? [ineifa tensrane Or Consumatorul de energie electricé ste ale&tuit din totalitatea receptoare- or. jor dintr-un anumit spafiu sau dintr-o YY intreprindere. Avind in vedere corelatiile —* ___ de naturi tehnologich dintre diversele T laturi ale procesului de productie, Ja care! concura $i instalafiile electrice, $e poat afirma ca receptoarele electrice, care in ansambla formeazi consumatorul, sint jegate printr-un scop functional. ihe MT | Taal ta Meaie tens —T Instalasiiie electrice a’ consumator i_| compu 1S) — receptoare electrice ; g) — refele clectrice $$ puncte de 3 mentare {distributic) ; = echipamente de conectare, pr 8 tectie, AMC etc., adici restul echipa- s} mentelor electrice, in afard de recep- Lo toare Schema de distributie generalizatt pentru instalafiile electric 1a consuma- Fig. 1.1. Compunerea instala(iilor elec for este prezentat in figura 1.1, Alimen- ‘rice In consumator ie electrics a consumato- SS5, Pr eta uit din receptoarele de joast isos disibuties < é oa gicele de medie tensinme ft geen, cent inn Zeari tn inait& tensivme de receipe jos tensuae, 7 — vacnd inl lascatia SSE ssistemulei energetic prin “7 ~ SEPHPE Looms © Byimtermediul racordului de inalt& tensiune i (linie electric’ seriand ‘sax subterana). Acesta alimenteaza o statie de transformare ST (pentru ten- siuni de alimentare mai mari de 35 kV) sau o statie de distributie SD ; dac& alimentarea cu energie a consumatorului se face prin intermediul unui singur post de transformare PT, acesta se racordeaz’ direct la b sele stafiei sistemului (in stinga figurii) Racordarea consumatorilor la sistemul_ electroenergetic nafional sv face, de regula, printr-o singur& Jinie electrica de alimentare. Aceasta va fi prevazuté cu nwndrul minim de circuite necesare tranzitului ene clectrice in condifii economice si Ja parametri de calitate si si ceruyi de consumator [45] Punctul de separatie intre furnizor si consumator se numeste punct de delimitare. Dou& puncte de deliniitare se considera distincte daci prin fiecare din ele se poate asigura putcrea necesara Ja consumator, in cazul disparigici tensiunii in celalalt punct, Ja parametiii de calitate 3 de sige- Teusiti a automaticii de sistem si a sistemului de alimentare extern ansamblu. Nodul electric din amonte de punctul de delimitare constituie sursa in taport cu consumatoral considerat. Din punctu) de alimentare, reprezentat de b: se alimenteaza diferitele posturi de transformare PT, precum $i toarele de medie tensiune m,, prin intermediul Jiniilor 2, nu distri- buitoare; in practiced se oloseste denumirca de fider pentru distribuitoz~ rele care alimenteaz& posturi de transformare sau puncte de alimenta jntermediare. De la barele de joasi tensiune ale posturilo: menteazd receptoarele de joas& tensiume m, ale consumatorului. Recep- toarele mai importante sau cele de puter! mai mari se racordeaz adeseori direct la tabloul general 7G. In general, se realizeaza puncte de distrihupic intermediare, reprezentate de tablourile de distribufie TD. Lisitle care alimenteazi tablourile de distribufie se numese coloane. O parte toarcle de joasa tensiune sint grupate pe utilaje care avind o instalafie electric proprie, au si um tablou de distribufie TU al utila Linia 4, cate léagd tabloul de utilaj la tabloul de distribuyic constitu cuit de utilaj. Liniile de alimentare 3 ale receptoerelor se cuite Instalafia electricé inseriata intre surs& si un pi derat se numeste cale de alimentare, aceasta putind cuprinde lini acrien si in cabluri, intreruptoare, separatoare, transformatoare, reactoare etc. ndisponibilitatea oricdrui clement nerezervat al clii de alimentare c duce la intreruperea alimentarii in punctwi de cozsum respectiv Doui cai de alimentare se consider’ independente daci 2m defect sau Iucririle de reparafii si intretinere la elementele wnei cdi ou cai. copsumator poate fi: a and de transiormieic se ali- n recep- 2 conduc Ja scoaterea din funcfiune a celeilalt Intreruperea c&ilor_de_alimentare — simpla, in cazul indisponibilit? singure cai de alimentare ; — dubli sau multip multe cli de alimentare card} se care afecteaz’ in acelasi timp dow’ sau mai rezerveaza recipro:La consumatori, se pot intilni centrale electrice proprii, a caror reali- vare poate fi determinata de: — necesitatea de recuperare maximé, justificata economic, a resurselor energetice secundare sau de valorificare’ complex’ a produselor ; ‘Snecesitatea producerii combinate de energie electricd si termicd, ‘andamentat’ economic prin calcul — existena unui procent important de receptoare de categoria zero fv. subcap. 1.3) ceficienfa economicd a alimentirii_uuor receptoare de categoria ‘y, subeap. 1.3), pentru care duratele de revenire a tensiunii in caz de ‘ntrerupere in sistem nu sint satisfacdtoare Daci se are in vedcre cA unii consumatori au centrale electrice pro- prii, se constata ci in cadrul instalafiilor electrice la consumatori se dis- ing parti cu functionalitapi care acoperd intreg proces! de producere, cransport, distributie si utilizare a energiei electrice. 1.3. CONDITIILE DE CALITATE IN ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA A CONSUMATORILOR Peutra buna functionare a receptoarelor, alimentarea cu energie electric tretntic si indeplineasc’ o serie de conditii referitoare la tensiune, frec- venta, putere $i continwitate. Prezentarea detaliati a acestor conditii se siste matizeaza in cele ce urmeazi’. ‘a. ‘fensiunea constintd, ca valoare si formé, constituie o prima con- Aitie’ pentru orice tip de receptoare. Liste recomandabil ca tensiuuea la bornele receptoarelor si fie cou- stant& si egal cu cea nominal sau variafiile posibile s4 se incadreze in jmitele precizate pentru fiecare receptor in parte. In exploatarea instals lor electrice apar variafii de tensiune, cauzate de consumator, datorit variafiilor de sarcind sau Scurteircuitelor. Aceste variafii pot fi lente, cau- vate de modificarea in timp a incrcarii seceptoarelor, sau rapide — cau- iAte de scurteitcuite sau de modificiri rapide ale sarcinii (de exemplu cup- ijare ca are, utilaje de sudare, laminoare, compresoare, masini cu cuplu puisatorint 5.a.), imclusiv cele datorate conectArilor ~ deconectirilor de receptoare Se jotoseste denumirea de gol de tensiune pentru orice scdere a valorii eficace a tensiunii unei refcle electrice cu o amplitudine cuprinsé intre 5 valoare minima sesizabili (circa 0,2 U,) si U, sio durata de cel mult 3s. ‘Dintee veceptoarele si instalatiile sensibile la goluri de tensiune fac parte urmitoarele oarele si compensatoarele sincrone ; = jnotoarele asimcrone (in funcfie de caracteristica cuplului rezis- tent) 5 ’ cctzipamentele electronice, inclusiv_redresoarele comandate ; — contactoarele. de 0.4 KV si cele din cireuitele secundare ; - otectia, Dlocajele si reglajele din circuitele tehno- logice.O diminuare cu caracter permanent a valorii tensiunii poste fi con secinfa subdimensionarii sectiunii conductoarelor, situafie cn armiri ne- gative ca: distrugerea izolatici electrice, nefunctionarea echipamentulai si suprasolicitarea termicd a receptoarelor si conductelor. ‘Tensiunile de alimentare mai mari decit cele nominale dete onarea in suprasarcin’ a unor receptoare de fort& gi reducerea duratei de viaja a receptoarelor de iluminat. Sciderea tensiunii sub valoarea nominali atrage dup& sine solicitarea termicd {la motoarele electrice), furctionarea la parametri inferior! (la cuptoarele clectrice) sau chiar ne- func}ionarea unor receptoare sau instalafii (desprinderea electromagnesilor, a motoarelor asincrone §.a.) Problema formei tensiunii se pune atit in cazul receptoarelor alimen- tate in curent continuu, cit si in cazul celor alimentate in curent alternativ. ‘Tensiunea continua la bornele »ceptoarelor de curent continuu poate avea o serie de armomici, mai ales daca sursa de tensiune este un redzesoz semicomandat sau comandat. Continutul de armonici este limitat in func de efectele acestora asupra receptoarclor, prin precizarea coeficientuled de distorsiune admis. Abaterea de Ja forma sinusoidalé a undei de tensiune determina fu fionarea receptoarelor de curent alternativ in regim deformant ce la unele receptoare, cum sint cuptoarele cu inductie, prezen cilor in unda de tensiune nu deranjeaza, la altele — printre care s rele electrice — prez prin, precizarea coeficientului de distorsiune admis. Coeticientul de distorsiune 2, al undei de tensiune se defineste ca raportul dintre valoarea eficace a reziduului Geformant L’, si valoarea eficace [a undei de tensitne, nind fuucti- armoni motoa- enfa armonicilor de teusiune trebuie limftata tot Py (ay C= VEe (1.2) unde U, este valoarea eficace a = i3 pentru caleulele practice. Coeficientul de distorsiune total, rezultat di relor consumatorului si din condifiile din sistemt} electroenerge limiteaz [45] la valoarei m poate ii limitat Ia a receptoa- Ay < 0,05, (1.3) sexo im cea ste, cum si muta- elementele mai mare parte Ja consumator. In timp ce o serie sint bebinele cu mice feromagnetic, receptoar toarele reprezinta surse de armonici de tensiune reactive de circuit ca bobineic si condensatoarele constituie toare de armonici de tensiune, respectiv de curent. In cadrui instala- fiilor clectrice a consumator, trebuie Iuate masuri pentru redrcerea telor defo! flucnte! asupra reqelei de _metodele bazate pe puterca medie si indicatori ai curbelor de sarcind (5;, recomandate pentin determinarca puterii cerute Ja nivelele superioare, de le barele de joasi teusiune ale postirilor de transformare, la ‘iniile de tacord in inalt& tensiune, La instalafii existente, puterea ceruti se determina pe baza curbelor de sarcing. lai, METODA COEFICIENTILOR DE CERERE Puterea activa cerut& se determin’ prin inmulfirca puterii instalate ce un coeficient subunitar #,, denumit coeficient de cerere PL.=hP, (Li) puterea reactivé ceruta Q, — cu ajutorul factoraiui de puters cerut cos @ Qh PV cor ES PB Ge (LTE) Cocficientul de cerere A, tine cont de randamentul al receptoarcior, Ge yradud de inc&rcare al acestora — prin coeficientil de incvcare hi, de simultaneitatca funcjionarii lor — prin coeficientu) de simuitencitate # si de randamentul %, al portiunii de reyea dintre receptoare si nivelul 22fa care se calculea exprimaat prin relagia Randamentul y al receptoarelor se ia in considerare mumai la acele eceptoare pentru care puterea instalat® P, sau cea nominalé P,, semat- ca puter utile, cum este cazul motoarclor clectrice, Ja care puterea no- minali reprezint& puterea mecanica la arbore. Factorul de putere cerut cos 9, exprima consumu! de putere reactiva ul yeceptoarelor care absorb puterea activa P,, in condifiile reflectate gio pel prin coeficientul de cerere Coeticientii de cerere si factorii de putere cerufi sint determinafi ex- pevimental pe baze statistice, pentru diferite receptoarc. Toate receptoa- he carora le corespund aceleasi valori pentru perechea de mirimi (4, cos @.}, se incadreazi intr-o singur’ grupare, numita categoric de receptoare, Datories diversitatii mari a receptoarelor si a condifiilor lor de iucru, exist’ ‘in mare numar de eategorii de receptoare. Acestea sint indicate in tabelul 13, imprenn’ cu valorile corcspunzitoare ale coeficientului de ccrere si ale factorului de patere cerut Pentru explicitarea modului de aplicare a metodei coeficienfilor de cerere, se considera un consumator de calcul, adic’ um ansamblu de receptoare, incadrate in m categorii ; consumatorul de calcul poate fi repre- Jentat de totalitae: receptoarelor, care aparfin unui tablou de distributie, (wei sectii sau unei intreprinderi. O categorie & cuprinde 1, seceptoare, ‘stil incit puterea instalati a acestora P,, este conform relafiel (1.9) (1.13) Puterea cerut& de receptoarele care fac parte dintr-o aceeasi h, este data de relatia cerere corectat al categoriei respective de in cara Ri, este coeficientul d receptoare. Corectia fine si ama de mumurul total de receptoare (1.16) si se realizeaz& prin intermediul coeficientului #, de’ influenté @ numé- rului de receptoare, conform zelatiei Lak (1.17) Ree 23Cocficiemtul de cerere ie si factorul de putere eos «, de receptoare [8, 15] Labelut 1.5 pentru diferite eategorii a) bd ay Categoria receptoaretor ! Receptoare electromecanice Aecroterme Compresoare = actionate cu motor asineron ~ acfionate cu motor sincron Grupuri motor-generator Macarale — cu DA = 25% = on PA = 40% Mayini uneite de’prelmcrat prin agchiere — cn regi) normal de funefionare (strun- guri, Taboteze, masini de irezat, morte- zat, giutit, potizoare ete.) ~ en regint grea de Inceu (Strunguri de de- grogat, automate, revolver, de alezaj, masini unelte mati; prese de stantat $i ca excentrie ete,) — ow regim foarte gren de Iueru (actionare | ciocanc, masini de forjat, de. trefilat. — actionatea tobelor de deeapare, a tam. burelor de curitire ete). Pompe = et di ticate — de slimnentare = de apa = de vid Unelte electrice portatile Vensitatoare Receptoare electrotermice Agrezate motor generator de sudaze ~ pentru un singer post pentru mai suite postu Convertizoare de {reeventi Captoare de induepie de frecvensi joast = fir compensarea energiet seactive = 1 compensares energie! reactive fraymma, de filtrare, de wlei, ver- [07508 i Coptoare cu rexistoure cut inetireare continua | ~ cu ineiseare periodic’ Receptoare eleetrochimice Rediresoare — pentru instalatit de acoperisi metaizce — dositmn inedzcat acumndatoare de cectro- care Receptoate de iluminat si prize Denavite Hate industriate — on ateliere sf inciperi separate — Gt mai multe desehideri, Hirt sep Thuninat de siguranst Ueminat exterior Magadi, poctur’ de trausiormare aIRes 2 s22e0 1 0,15 0,2 0,12—0,14 072 | 98 88 08 08 ~ fluorescent con:pensat ds 9.90 — fluorescent » 9,58 — incandescent 1,00 te, 2.67 0,32 9,35-0,00 0,330.00) 1,00. 100Fig, 1.2. Nomogramit pentr determinarea coefivienfilor de influeuts &e i de corere coreetat i in care Bq este coeficientul de cerere pentru categoria de receptoare con siderat&, determinat din tabelul 1.3. Nomograma din figura 1.2 indica, in partea dreapta, dependenfa coc ficientului de influenta k, de numirul de receptoare # ale consumatorului de calewl; in pattea stingd a nosnogramei rezult& cocticientu! de cerere covsetat Bi, pe baza coeiicientilor &, sik, determinati De remareat ci, determinarea coeficientului i, de influenté a numa- ruii de reeeptoare este corect si se facé in raport cu numéral totel 1 de receptoare al consumatorului de calcul considerat, fiind acelasi pentea toste categoriile de receptoare din compuneres acestuia. Acest Inert: este firese avind in vedere ci ansamblul receptoareior, indiferent de categorile egrora le aparfin, determina in mod statistic consumul de energie electrica, Gatcrith nesimultaneitafilor in funcfionare gi in gradele de incarcare. Pe aceast’ baz&, dintre doi consumatori de caleul cu aceleasi puteti instalate totale si cu repartifii identice ale puterilor instalate pe categorii de seceptoare, cel care cuprinde un numir mai mare de receptoare (cu puteri instalate mai mici) va absorbi o putere mai mic’. Crice moditicare ale numarului de receptoare a consumatorului de catcul strage dup’ sine necesitatea actualizarii valorii coeficientului de influenpa ip, sa deterininarii cocficienfilor de cerere corectafi, fi. cu relayia (43). ‘in cazul in care receptoarele au puteri mult diferite, se recomanda cs determinarea coeficientului de influent’ s& se facd fn raport cu numarul ée receptoare nl = 2 Mos, (1.18) fn care sa notat cu #5 — numirul receptoarclor celor mai mari, @ earor putere instalaté insumata este egali. cu jumitate din puterea tuturor receptoarelor. Cazurile limita ale corectiei sint urmétoarele: an <4, ind & = 1 si prin urmare 2) = 1, adicd pentru un numar de receptoare mai mic decit patru, puterea ceruté este egala ct suma puteri- 25lor instalate ale receptoarelor. Un astfel de consumator de caleut se poate jntilni ia nivelul tablourilor de utilaj sau al celor de distribufie care al} menteaz cel mult trei_ receptoare b. 1 > 50, k, > 10 si conform relatiei (1.11) se obtine kL xk, cosa ce inseam’ cA pentru un consumator de calcul.cu un numar foarte mare de receptoare, corectia coeficientului de cerere este nuli, astfel incit relatia (1.9) devine: P Astiel de situafii se intiInesc Ja nivelul tablourilor generale din pos. turile de transtormare sau al tablourilor de distributic care alimenteazs un numér relativ mare de receptoare. Avind determinate puterile cerute de receptoarele din fiecare cate- gorie, puterea ceruti total Ja nivelul consumatorulti de calcul este oo = BPs (1.19) dp, (1.20) Dac intr-o secfie alimentarea receptoarelor si utilajelor s-a organizat pe citeva (g) tablouri de distribufie si s-au calculat conform celo: di mai sus puterile cernte la nivelurile sectiei P., sia tablourilor P evident ca A P< DP, avind in vedere c& puterile cerute ale acestor consumatori de calcul at fost calculate pentru coeficienti de influenta , diferiti. Asemenca inega- lit&fi au ioc intre orice trepte consecutive pe care se organizea consumator dat. Caiculul puterilor reactive cerute se face, de asemenca, pentri fiecarc categorie in parte Zi un Qa = Pa + tS Ges (1.23) puterea reactiva total rezultind = Bo Ou (1.22) Puterea aparenta totalA absorbita de consumatorul de caletl este S.=fPFF@ Daca rezultatul obfinut se incadreaz& intre valorile 400 kVA < S, < 1600 kVA, (1.24) Ja componentele activa gi reactiva se aplicd reduceri prin intermediul coe- ficienfilor de reducere &,, pentru puterea activa sik, — pentru pute- rea reactiva, conform relafiilor Po = heP ej Qt = hau, ie 26ve b eb, 9, iar h,, = 0,95. Reducerea nu se aplicd daci S, < 400 kVA in cazui in’ care consumatorul de calcul este o sectie sau intreaga prindere, puterea aparent&i de caleul S; serveste ca bazd pentru a crea transformatoralui de alimentare Sip 2 SS AVPP +O (1.26) in care S,, reprezinti puterea aparenté nominal& a transformatorului. Q arcina nu poate fi preluaté de un singur transformator (S; > >. 1600 kVA), se grupeazi receptoarele pe dowd sau mai multe transtor- toare de puteri corespunz’toare, urmind ca la puterile cerute ale fie- ai grup de receptoare s4 se aplice coeficienfii de reducere menfionafi. e indicat ca gruparea receptoarclor s& se fack dupa criterii de ampla- nent si tehnologice. Pentru determinarea puterilor cerute P,, si Q,, din refeaua de medie unc, la totalul obfinut dup’ aplicarea reduccrilor se adauga pierderiie te active AP, respectiv reactive AQ, din transformatoare (paragraful 3.6.3), cont: ma relafiilor (1.27 (1.28) in care @, reprezint’ puterea sursclor instalate pentru compensarea pu- terii reactive (v. subcap. 6.4). In lipsa unor date de catalog, pierderile de putere din transtormatoare se pot calcula cu relafiile (1.29) AQ, © care ca S, sa notat sume puterilor nominaie ale transformatoarelor, dn cazul consumatorilor de calcul alimentati prin _#, transformatoa: ecomanda ca valorilor determinate cu telatiile (1.27) si (1.28), s8 J ce coclicienfii de simuitaneitate 2,, — pentra puterea activ b nitrg paterea reactiv se gia = , vezultind puterile cerute pe partea de medic tensiune Pl= hk, Coeficientii de simultaneitate sint dafi in tabelul 14, in functic de aumfrul de transformatoare. Valorile mai mari ale coeticientilor se aplici. (1.30) Tabelut 1.4 multe transfonnatoare nut de suuttaneitate pentra puterea activ’, Ra | peut putea react, hyin industriile (metalurgied, chir parte in sarcind continua Coeticientul mediu de cerere al conswmatornhy Puterea aparent& cerut totala = VPIFG determ: area factoruiui de putere mediu Py 20s 9 3) care in situayia ci puterea reactiva totala fine cont de reducerea datorati puterii reactive a se numeste factor de putere natural, Q:, a fost caleulati #r& a se rselor de comipersare, 1.4.2, METODA FORMULEI BINOME Se utilizeaz’ pentru consumatori de calcul Ja aivelul unor tabiouri de distributie, conducind la rezultate acoperitoare in ceca ce priveste pute ceruta Conform acestei metode, receptoarele se consider repartizate ve © de teceptoare, puterca cerut determinindu-se Ia nivelul grupelor baza puterii instalate P,, a tuturor receptoarelor din grupa b sia puterii instalate P,, a primelor x receptoare din aceeasi grup’, luate in ordinea Gescrescitoare a puteriior lor instalate. Puterea activa ceruta de cele i, receptoare din grupa & este P. = (aP,), + 9Pu, {1.34} in care @ si b sint coeficienfii formulei binome, iar x numarul de receptoare pentru care se caletleazi P,,; aceste date sint specifice metodei de ealenl dup’ formula binom{, fiind indicate in tabelul 1.5. Puterea cerut& de cele m grupe de receptoare ale consumatorului de caleal este (1.35) nate dintre termenii ve (aP,,),, este termentl cu valoarea cea ma (@Pidei 2O4P, — suma tuturor termenilor de forma 5,P,, corespnned tori celor m grupe de receptoare. Paterea reactiva absorbitd la nivelul constmatorului de caleul este @=D Pate 2, (1.36)Coeticis Grupul de seceptoare 7. Motoare clectrice pentra comanda individuals {nilor-unelte de prelucrare a metaletor — in seetii de prelucrare la call, h pe band . in sectii de prelucrare 1a Fece, pe banda : — idem, in seri miei si individuale 2, Motoare’electrice pentru ventilatoare (conditi nate), pouipe, compresoare, grupuri compre- (pentru puteri peste 100 KW se va lua puterea ‘eal la cos real pentra fiecare motor seri mati $i 3. Motoate electrice ale mecanismelor de transport contiuu si de preluerare a nisipurilor gi piiminturilor in turniitori Hiri interbloc — an interblociri 4, Poduri rulante 31 macarale: in cazangerii, secfii de reparafii si de montaj, in ateliete mecanice gi altele aseminiitoare in tumnatorii : — in oteliirii Siemens-Martin - — lalaminoare, masini de treier: iere terntice — cuptoare electrice automata (continu) idem, cu incircare neautomatd (periodic). — receptoure termice mici, in instalafii de tip la- dorator (useiitoare, inctivitoare etc.) 6. Masini de sudare : — prin puncte si prin cusatura —eaplacap 2... 2. 7. Trausiormatoare de sudare — pentru sudare automaté. 2... = pentra sudare manuala cu are cw un singur punet de Tuern . . — idem, ca mai multe puncte de icra si recoltat rezistentai cu inedreare §. Grupuri convertizoare de sudare (motor-genera- tor) — cu um Singur punct de Iuera — cu mai multe puncte de Incr 9. Actiouari electrice im industria chimick cu flux tehnologic neintrerapt (compresor, pompe, ventilatoare, amesteciitoare si centrifuge) Observatli, 7. Pentru podurile rulunte se pot aplica metode mai exacte de de fa paterii cerute dack se dispune de curbele de incircare ale fiecirui motor electric; ii forniulei hinome ovteen a fe 5/05 | 0,26) 065 | 117 s }os | od | 98 | is 3 s | o2s | oss fos | 975 5 [04 | 04 5 jo2 | os | \ 3 02 | 006 | 05 3 | a3 | 009 | 05 3/03 |ou) os 3 (08 | 038) os | 2 fea j;o7 | 1 | 05 | 0: 0 |o r fo | o fo | 06 a fo 07 o lo jos | os | 0 |o | 0as | o4 a lo |o7—| 05 oo | | o }o 173 o jo | 0183 3 fos |o5 | 086 6st 2. Puterea P, a grupurilor de receptoare pentru sudare se determina inmultindu-se pute- rea nominali S, in kVA, cu factorul de putere nominal, pentru care se pot adopta valorite ~— transformatoare de sudare — masini de sudare prin puncte si prin cuséturé — masini de sudare cap Ia cap. ce OB: fied 2075 : + 08! 29in care tg@, reprezintd tangenta corespunzStoare factorului de putere introdus de receptoarele din grupa &, m&rime de asemenea indicat in tabeiul 1.5. Puterea aparenta ceruta si valoarea medie a factorului de putere se jeaza cu relafiile (1.23), respectiv (1.33). 1.4. . METODA ANALIZEI DIRECTE Aceast& metod& este recomandat pentru calculul puterii cerute de consamatori de calcul cu un numér redus de receptoare, de céror diagrame de sarcina sint cunoscute. Astfel de consumatori sint : — tablourile de utilaj ; — tablourile de distributie cu pleciri putine; — tablourile generale cu un num&r redus de pleciri la subconsumatori mici sau neindustriali, cu puteri mici, cind se cunosc caracteristicile de funczionare ale acestora si cind puterea instalata pentru iluminat reprezinti mai mult de 60... 75% din intreaga putere instalatt. Metoda constA in determinarea directa a coeficientului de cerere, con- form relatiei (1.12), deoarece in astfel de situatii, valorile factorilor care intervin pot fi calculate sau apreciate cu o bun’ aproximatie. Coeficientul de incdreare &, este dat de relatia (1.37) in cave P, este puterea reali cu care sint incircate receptoarele, iar P, — putcrea in funcfie simultand ; in mod obignuit & = 0,9... 0,95. Coeficientul de simultancitate este R, (1.38) PB in care P, acc semuificatia de mai sus, iar P, este puterea instalaté. Pentru consumatori de calcul cuprinzind mumai réceptoare de iluminat, valorile coelicientilor de simultaneitate sint date in tabelul. 1.6; pentru receptoare Tabelul 1.6 Cooficientul de simuitaneitate, 2, pentru consumatori cuprinzind mumai reeeptoare de iuminat Destinatia constructed sau Snstalatiet Construchii industriale si administrative 08 Complexe comerciale 10 Consteucfil de locuinge : 2+ 4 apartamente 10 : a 078 0.63 ” 0.53 a 0,49 05 Tuminat exterior i iluminat de siguranpit 10 Spitate ; 0.65 a i 30de fort, acest] cocficienti se determina pe baza diagramelor de sarcini, din care reaulta P,, si a puterii instalate P,, conform relafiei (1.38). Randamentul mediu al receptoarelor 1 se deterniina ca medie ponde- sat a randamentelor nominale 7%, ale receptoarelor, in raport eu puiterile jnstalate, Daca puterile instalate P., sint puteri clectrice (absorbite), relagia de caleu! este (1.395 jar dack acestea se sefer& ta puteri utile (mecanice — cazul electrice), se utilizeaz’ relatia otoxrelo Ss (1.40) in care # este numarul de receptoare. Randamentul refelei %, se caleuleaz’ finind seama de pierderile de putere; in miod obignuit 4, = 0,98 ... 1. ‘Avind determinati tot factorii, se calculeazi coeficientul de cerere ox relatia (1.12). Puterea activa cerut& se obtine, im acest caz, din putcrea jnstalaté cu ajutorul coeficientuluj de cerere P. = BP, (41) Pentru calculul puterii reactive cerute, este necesari determine factorului de putere mediu cos @, al reccptoarelor, din conditia de tate a puterii aparente absorbite de cele » receptoare cu puterea aparen: a unui receptor echivalent. Aceasta conduce Ja relafia ea Bry cos 9, = =. (1.42) » Py 2 oe on daci P, reprezinti putere clectrick absorbiti sau £08 Ga = = (1.43) Tas COS Gay dack P, reprezint putere util’.Puterea reactivé ceruta este a-PR Vo - C08 on, (1.44) terea aparent& P. Ss. (1.45) 08 Fm 14.4. METODA DURATEI DE UTILIZARE A PUTERIT MAXIME S foloseste pentru determinarea puterii cerute la nivel de intreprindere sau platformi industrialé, atunci cind se cumoaste consumul specific de energie electrici W’, pe unitatea de productie, Din aceasta cauzi, metoda sc mai numeste si a conswmurilor specifice. Dac& se noteaz’ cu A productia anualé a intreprinderii, in unit&ti de masuré corespunzitoare (tone, metri p&trafi, buciifi etc.j, consumul anual de energie pentru acest consumator de calcul este E,= We - A. (1.46) in lipsa unor date certe, referitoare 1a consumul specific de energie clectric& pentru produse si activitati industriale, se recomanda consultarea lucrari (15). Tabetul 1.7 Durata de utilizare fpy a puterit active inuxime | | | Felst_consumsatornt | tucrus tu dona | teorut te tn | j Nekiabart™ | SStimbut I { Combinate de carne 8.500+8 800 Combinate mari de care, fabrici de conservat carnea, intreprinderi de preparares ciraii Combinate mari de pasari Construetii de masini Fabricl de cleinri 3.000-=8 100 Fabrici de gelatin 500 Fabrici de inctipiminte Vabrici de preparere a pis 500 Industrie alimentard 4.0005 000 Industria chimica 5 800-6 500 Instzia electrotehnic’ 5 009 tria hirtiei si celulozei 3800 Industria mniniert 5000-5 500 Industria textila Intreprindert frigor Intreprinderi de lapte dietetic Intreprinder! mazi de produse lactate Metalnrsie Poligratie Prelnerarea Jeammalei Reparafia automobilelor si vagoanelor Vaine de reparafii 4500 4000 | the Observanii, 7. Pentru intreprinderi Incrind imtr-un singur schimb se considers tyy = 25003 000 2, pentru iluninatul interior fy = 15002500, iar pentru eel exterior fey = = 2.500=3 990,ca ceruta P, se determina cu relagia P (47) 1 care Jy reprezinta durata (timpul) de utilizare a puterii certite, avind velori dependente de specificul consumatorului, confi ebelului 1.7 Fiind 0 metoda specificé notei de fundamentare tehnico-economicd, revede calculul puterilor reactive si aparente cerute 1.5. CURBE DE § ARCINA 15.1, DEFINITIE, CLASIFICART Datorit’ imposibilitatii de a se stoca energia electric’, satistacerea arului de energie la consumatori impune cunoasterea uu mumai a ilor cerute, ci sia modului de variatie a consumului, sub forma curbelor de sarcina. Curbele de sarcin’ prezin © perioada determinaté. La consumatori, ca si la celelalte parti componente ale si rgetic (centrale, refele), se deosebesc diferite curbe de sarcina, dupa fend sarcinii, durata ¢, a ciclului la care se refera si provenienta. Dupa felul sarcinii, se evidentiaz’ curbe de sarcini active si curbe de saxcini reactive, acestea find practic cel mai des intrebuintate. Se traseaz’ fe de sarcina si pentru puterea aparenti, ca si pentru curent Dup& durata ¢, a ciclului, pentru care redau variatiile sarcinii, curbele de sarcina pot f iInice, la vare durata ciclului este de 24 h si dintre care doua sint mai importante, cea caracteristica pentru vard (in intervalul 18... 25 junic) s1 cea pentrt iarud (18 ... 25 decembrie) ; — anuale, la care durata ciclului este de 8760 h (12 luni sau 365 variatia in timp a sarcinilor electrice, pe emului 8 Dupé provenienta se deosebese urmitoarele curbe de sarcina : — experimentale, obtinute prin citirea aparatelor indicatoare la inter vale egale de timp (din 10 in 10 minute sau din 30in 30 minute) sau trasate de citre aparatele inregistratoare ; — tip, care sint obfinute prin generalizarea curbelor experimeatale, specifice unor ramuti sau subramuri industriale. Aceste curbe prezint& © importanti deosebita pentru proiectare. Sarcinile electrice pot fi reprezentate pe curbele de sarcin& fie in valori absolute, fie in valori raportate la valoarea maxima. in figura 1.3 se prezint& curbele zilnice {iarna) de sarcin& activa si activa, in valori raportate, pentru un consumatorfdin ramura construcfiiior de masini, Ja care lucrul este organizat in doud schimburi. Numdrul de schnmburi influenteaz& intr-o masurA hotaritoare clura curbei de sarcind rilnied. Aceasta se poate observa din figura 1.4, in care sint prezentate ‘ran Instelatiier eloetrice indeststale 33sini Incrind in dowd schism: burl, oi i Os 38 2% 20%r 9% 8 2B MH G4 BEE Mr 1 Q > ° Pig, 14. Curbele ailnice de sarcind setivi jarna (lnie continua) sf vara (inie iuirerupt® pea ‘fru um consnmitor Ja care tuernl este organizat 2 Inki-un sohisnhg B — Em dont eshimtnnly © — Sn tned sehimbor ry - { 8 ] — Ly tT Eo tT * 04 . i | Fig. 1.5. Curba de sarcind activi ol LL | ‘amualii a unei intrepringeri. Ql l TFMAMITASOND Lunile anulur —— curbele de sarcina activa zilnica, in valori raportate, in trei situatii — dups numarul de schimburi (unul, dou’ sau trei) in care este organizat Jucral. La curba de sarcina anwali, reprezentata in figura 1.5 pentru puterea activa, sarcina corespunzitoare unei Iuni se obfine prin efectuarea mediei aritmetice a sarcinilor maxime zilnice pe interval de 0 Inna. 1.5.2, INDICATORII CURBELOR DE SARCINA Consumul de energie electric’ conform curbelor de sarcind poate fi caracterizat printr-o serie de m&rimi — puteri, durate, coeficienyi edimeo- sionali — numite indicatori ai curbelor de sarcin3. Definirea acestor indie=~ 34in toil se face, im cele ce urmi gituré cuo curba de sarcind oare- care. prezentati in figura 1.6, in care notetiic s-au facut numai pentre puteri active; indicatorii referitori la puterile reactive se vor defini in mod ilar. Se consider’ c& aceast’ curd arcina se refera la un consumator ind puterea instaiata P, Pe parcursul cichtlui, ‘avind da- at, se inregistreaz’ un consum maxim P, cu o durati mai mare de 13 min; dacd f, = 24 h si curba este sat pentru anotimpul rece fiarna), deci este vorba de curba de sarcind zinicd — iarna, atunci P,, reprezint& copstimu! maxim posibil, adiek toc- mai puterea ceruté cn eeet Py = P, (14s) ——! planimetrares curbelor de PH LS. Bxplowing te intiatn cube arcina sé objine consumul de ener gie activa | Pat =D PAL, (1.49) respectiv reactiv E, =( Qa = D@As, (1.50) in care j este indicele de insumare pentru energiile corespunzatoare diferi- egmente orizontale din curba de sarcina, avind ordonatele P,, respec- y Q, § fangimile (duratele) — Af. Aceste caicule se fac, in general, nu- nei pentru curba de sarcind anuala. a. Puterea medic este indicatorul cu semnificatia unei puter! constante an thmp, care ar determina um consuin de energie echivaient cu cel real, Puterea activa medie este : (151) rT cea reactiva medic Gara (1.52) fntre vaiorile caracteristice ale puterii active — instalata, maxima si medic — exista relatiile de inegalitate Prge < Py tose = Qs + tor (1.59) ©. Coeficientii de wtilizare se obtin prin raportarea puterilor medii la celeialte doua valori caracteristict eum urmeaza: — coeficienfii de utilizare a puterii maxime sint ale puterii — maxima $i instalata, dup’ (1.60) Py Qu dack 24h, coefici tal de utilizare a puterii active maxime corespunz’ tor curbei de sarcin& zilnicd, obtinut conform relatiei (1.60), se mai numeste si coeticient de umplere sau aplatisare a curbei, fiind folosit in calculele de determinare a puterilor transiormatoarelor (v. par. 3.4.3). Valori carac- teristice pentru acest coeficient sint indicate in tabelul 1.9 — coeficientii de utilizare a puterii instalate active P, 5 San, 1.61 = (1.61) cu valori precizate in tabelil 1.8 gi reactive K,, = Sast (1.62) a Daca pentru un consumator de calcul, reprezentat de o sectie sau intre- prindere, se cunosc puterea instalati, durata de utilizare a acesteia (tab. 1.8) si durata de utilizare a puterii maxime (t2b. 1.7), determinarea puterii maxime se poate face cu relatia Py= (1.63) toa Avind in vedere relatia (1.48), aceast& putere maxima reprezint& toc- mai puterea ceruti. Rezultatul caleululai dup’ relafia (1.63) poate ff com- perat cu cel obtinut pe baza metodei duratei de utilizare a puterii maxime, conform relatici (1.47) 37Tabelut 1.9 Coeficientul de utilizare Kp, 8 pater fin eurha de savein’ 2 Combinat sideru 08 Eubriet de ciment 0,309 Pabsiet de mobil 6689 assis Fabried de tricotaj 0.736 08820" | vabried de zauliie 0.886 | Daminatel exterior 0290-0400 | Unminatul interior 0.1704 intreprindere chissiea 0,881 Intreprindere de colectarea si prefucrarea tapt 9.300 | Intreprindere industriala Iucrind = jntran singur selimb in dows schimburi = im trei schinsburi Intreprindere de industrializarva ecituii | 0.65 Intreprindere metalurgic# prelucratoare | Intreprindere minier& Tar iitorie * Conform curbeior de sareind din tucrarea [18 ** Volorile corespund dupa apli rea misurilor de reducere a puterii in orele vist Din selafiile (1.63), (148) si (1.31), se deduce coeficientul medix de cerere al consumatorului b= te, (1.64) egal cu raportul dintre durata de utilizare a puterii instals maxime. In aiara indicatorilor menfionafi, la dimensionarea puterii transfor- matoarelor pe baza suprasarcinilor admisibile, este necesar si se cunoascl. raportal P,,/P,, dintre puterea activ’ maximi vara P,, si cea maxima © si cea a puterii a jama P,,, ‘Se tecomand’ [15], ca determinarea acestui Taport s& se facd dia curba de sarcina anuala, dar se ajunge la rezultate apropiate daca se raporteaz’ valorile maxime din curbele de sarcin& zilnick, trasate pentru cele dow’ perioade caracteristice — vara si iarna. In lipsa unor date con, crete, pot fi utilizate orientativ, urmatoarele valori pentru raportul P,,.(P,, — 0,75 ....0,85, pentru intreprinderi Incrind intr-unul sau” dow’ schimbuari ; — 0,85. 0,9, pentru intreprinderi luctind in trei schimburi. 38Capitolut 2 DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA A INSTALATIILOR ELECTRICE a baza_claborarii documentatiei tehnico-economice stau preveder Legii Investitiilor nr. 9 din 18 decembrie 1980, privind elaborare2, avizarea si aprobarea documentafiilor tehnico-economice pentru obiective de inves- Obiectivele de investitii se refer la constructii-instalatii si inginerie nologica Elaborarea DTE a unui obiectiv implica relafii intre — hencficiarul obiectivului, unitatca care comanda lucrarea si are apro- nanfarea acesteia (:minister, central, iutreprindere, alti unitate socia~ bat list, consilin popular) — proiectantul obiecti i, unitatea de cercetare stiintificd, inginerie nologic’ si de proiectare ; — executantu! obiectivului, intreprinderea specializata in profilul 1 tiv sau unitatca propric de execufie a beneficiarului ; —furnizorii de materiale, aparate, echipamente, utilaje sau linii nologice, din tari sau str — alte organe competente — Banca de investitii, ministere, alte organe centrale, comitetele si birourile executive ale sfaturilor populare ete fa conformitate cu prevederile Legii investifiilor, DTE, a unui obiectiv se compune din — nota de comand’ NC = proiecttl de execufie PE. In tabelul 2.1 sint prezentate notiunile telnice (obiectiy compus din obiecte, care Ja tindul lor se compu din parti de obiecte, respectiv ansaiv bluri si elemente sau repere) si economice corespunzatoare, cu exemplificdri seferitoare la instalatiile electrice, nofiuni ce formeaz’ obiectul urmitoarelor paragrafc imbolurile utilizate in continuare AM — — antemasurStoarea ; BC — breviarul de calcul; BD — — borderoul documentatiei ; DD — documentatia desenata (piese desenate) ; DDE — detalii si devize de executie DE desene (detalii) de execufie ; DEc — documentatia economicd ; DG = devizul general; DTE — documentatia tchnico-economica ; EM — extrasul de materiale; FT — foaia de titlu; GA grafice si acorduri; 39Tabetul 2.1 ‘Tabelul uoflunitor tchaieo-economice aecesare Nounea tesiea | Obey | Obieet “Awsunbie | | Siatenasumsbia Texemple | Iutreprindeze | Seofte a intrepr.s static de transt post de transf.; linic electrics J ine ehnotgica, | Conducts ot, agar iss primare, circ. | te el., constr. meta- | \ ! secundare, instal, | lice, de betor ete. ausiliare ete DIE eores- | NC, PE DDE punreator Notinuea | Deviz general iz pe obiect ccategorit | Articot de tucrari economies inelusiv LUTM | de luerirt (pe pari | (notin’ de devia, ar- de oblect), AM, | te, de deviz), Nia | Lert, mt | - | Fotasticare [| istatasetor de | Nomenetatoare | Indcatoare de nor codificare | | obiecte din specifice pe parti | me de deviz. Cata- | cups aerobic IBige de pret | unitare pe artic. de devin Observasie. In paranteze sint indicate denumirile care siut utilizate inet de profectanfi gi amcle normative. ITE dicatori tehnico-economici ai obiectivului ; LUTM — lista utilajelor tehnologice care necesit& montaj ; MG = — memoriul general ; Mr memoriul tehnic ; NC — nota de comanda; NFTE — nota de fundamentare tehnico-cconomica NL — norm& de deviz locala ; PE — proiectul de executie; POS — proiectul de o: are a santierului Fiecare faz a DTE contine piese scrise si piese desenate. Piescle scrise vor fi redactate in conformitate cu SPAS 6857/2—77 ,,Conditii generale pentru documente scrise”, care cuprinde si foaia de titha FT, prima pagini a fiec&rui document, Borderoul documentatiei BD, cxt- prinzind lista pieselor scrise si desenate se intocmeste in conformitate :u prevederile STAS 4659—78, indicindu-se : — denumirea si numirul de pagini al pieselor scrise ; — denumirea si numiarul pieselor desenate in ordinea sistematizarii lor pe ansambluri, subansambluri gi elemente, prevazuth de sistemul de codi- ficare al desenclor din STAS 4597—64. Modui de redactare a pieselor desenate este indicat in STAS 68: _Conditii generale pentra desene de executie” si in cadrul paragraful 402.1. NOTA DE COMANDA NE inceperea activitafii de proiectare se reiera Ja elaborarea, avizares aprobarea notei de comand’ pentru intocmirea proiectului obiectivului de investifii NC este cimis& de beneiiciaru! lucrarii, fiind elaborat& de acesta impreund cui proiectantul, aprobarea si avizarea revenind organclor competente indicate in cele ce urmeaza. NC, cuprinzind indicatorii tehnico-economici limit’ ai solufiei optime ce urmeaz a fi projectat& in detaliu, are la bazd — studii si cercetari; - nota de fundamentare tchnico-economica. 21.1, STUDIT $1 CERCETARL inscrievea obiectivului de inves. Studiile si cercetarile, necesare pentrt fi im pianul cincinal, sint urmatoarele : _ 4} prognoze macroeconomice pe ramuri si sectoare ale viefii sociale, pe subramuri, grupe de produse si in profil teritorial ; : ; b) studii de dezvoltare in perspectiva a ramurilor, subramurilor si gru- pelor de produse, studii de dezvoltare a economici locale, cercetari si studi Privind desfacerea produselor pe piaf& interna si la export ; ¢) programe speciale de modernizare si asimilare ; @) studii de sistematizare teritoriala, studii de de: energetic si studii de amplasament ; 2} cercetari si studii privind perfectionarea proceselor tehnologice ; f} alte studil si cereetari necesare pentru fundamentarea investitiilor roltare a sistemului \TARE TEHNICO-RCONOMICA NEVE, 2.1.2. NOTA DE FUNDAME) NETE. stabileste necesitatea si oportunitatea investitiei, permitind in- scrierea obicctivului in planul de investitii. Pe haze comparatiei indicutorilor tehnico-economici ai diferitelor variante i solusii, NFFE recomanda in final varianta sau solutia optima. Comparatia se face si cu obiective similarc, cu performante tehnico-economice ridicate, din si striinatate, Piesele scrise ale NFTE sint: FI, BD si memoriui tehnic MT. P cesenate sint schemele functionale ne variantelor sau solutiilor. ele elemente ale MT sint indicate in cele ce urmeaza esele 1. snalisa situated energetice : @; necesitatea si oportunitatea lucrarii; 5) capacitatea si caracteristicile noilor consumatori de (pe categorii) a cror alimentare urmeazi a fi solutionata — puterca maxima simultan absorbita, pe variaute, cu esalonarea fe etapa final; sensibilitatea consumatorului la calitatea energi ariofii admise dc tensiune si freevenfa, factorl de pute: Jectricé, ergic 4 clectrice (tensiuni , continti- 41tatea in alimentarea cu energie clectric& si consecinfe in cazul intreruperii aliment&rii, condifii speciale de siguran{&, regim deformant, regi dezech’ brat) ; — dinamica consumului de energie electric’ pe categorii de consu- matori ; — caracteristicile motoarelor electrice (freevenfa si felul por — gradul de poluare al zonei ; ¢) situatia energetic’ din zona in prezent si lor 10 ani: -- capacitatea de producere, de transport si distributie « energiei electrice ; — analiza balantei energetice a zonei, in regi normal 5 conditii care determina modificarea configuratiei refclelor ; — gradul de incircare al instalatiilor ; — ammplasarea surselor fafa de centrul de greutate al consuniatorul La baza analizei energetice sta chestionarul energetic, pentru obfincrsa acordului unic pentru energie electric’. — prezentat in tabelul 2.2, aprodat de c&tre intrepriuderea furnizoare de energie electric’. perspectiva urmatori- i de avar Tatu 22 auEsriovan pentru objineren acordtdat anit. pentru sveriie leetsies (formulary } situate | siusay L I ___| ° | 1 3 1s |e iw T 7 —T i | 1 i | | | bj | i i ! pot Observayi, Datele energetice ale consuiatorulul sixes 1. Pateren instalati in receptoate, pe categori 2B Puteres taxi simulta absorbke, pe cavegort 3. Puterea total moxintt absorbitt; = i afars virial de sacha; — i visi 4, Repattiatea putetilor totale maxime absorb (a ©} dx puteres total 1aax ini absorbité, pe seaimrburi 5, Projectunt general (demunire, adresty 6. Proiectanti de specialitate £. Boritia. iuerérii in plamal unte de dezvoltare connoatien-sociatn, TIE, Toemencle de intrare in fumeffune, pattinte sf finale, ele obieetivulni Ti, Sinaia existent’ V7) Pian de situafic e) en amplasament, suzse de exory bj poluarea de fond in. zou TE. Necesarnd de onergio electri VET. Biemente pentin ‘stubilitea sohutie? de aliments cao rgetic. ‘kaailamente energetice ale utilajelor si fastatatiltos IN. Prupeipalele norne de const pe prodsice a) instala 2B} auslaiatii uct projectate XX Sarse sec eleettie’ si pructe de record; je electric’. Bilamt existente : 422. Solutii de alinentare cu energie electrica : 4) se prezinta pe solufii si variante, posibilitafile de alimentare cu energie electric’ a noilor consumatori, indicindu-se modul de incadrare in sistem si regimurile caractcristice de funcfionare ; 5} principalele caracteristici tehnice si constructive ale instalafiilor existente si ale celor proicctate : — conligurafia retelelor electrice de transport $i distributie si inca- Grarea in zona a instalafiilor proiectate ; — capacitetea statiilor, punetelor de alimentare, posturilor de trans- formare si refelelor electrice ; — clemente de justificare’a rezervei in Hnii sau surse ; — conchizii rezultate in urma dimension&rii conductelor si echipamen- tului electric (cireulatia puterilor, nivele de tensiuni, nivele de scurtcir- , consum propriu tehnologic etc.) ; *— siguranfa aliment&rii cu energie electrica ; — exploatarea instalagiilor (cu personal in turé sau la domiciliu, fr personal, telecomandat&) ; — mésuri de prevenite si stingere a incendiilor (PSI) ; — condifii naturale si de poluare, miisuri contra poluarii; — «isuri_de protecfie impotriva supratensiunilor atmosferice si a celor de comutatie : — niisuri de protectie impotriva electrocutarii — gradul de utilizare a instalatiilor existente: ¢} solufii constructive analizate descricrea solufiilor constructive si caracteristicile principale ale conductelor si echipamentelor utilizate (din tar& si din import) ; — utilizarea la maximum a suprafetelor coustraite existente ; - caracteristicile constructiilor (materiale, fundafii, indlfimi, grad de strializare) » — hucrari de alte specialit’ti (protectia Te si legdituri ‘Ye, racorduri la jnstalatii de apa, termoticare, canalizare, drumuri, gaze) ; ~ lucrari de folosinga comund, cu indicarea obiectivelor respective si a beneliciarilor acestora, pentru asigurarea unui grad miaxim de cooperare cu unitifile din zona; — solutii pentru orgenizarea de santier, posibilitafi de cooperare cu alte unitati din zona. 3. Compararea tehitico-ccononicd a solufiilor si variantelor analizate (par. 2.3): — evaluarea solutiilor si a variantelor pe baz de indicatori limité de prefuri si materiale reultaji din neriri asemandtoare sau stabilifi de foru- je superioarc : — valoarea investijici specifice (in lei/kVA instalat, lei/km etc) ; — compararea tehnico-cconomici a solufiilor si variantelor studiate, propunerea solufiel sau a variantei optime ; ~ conchuzii privind solufia san varianta propus’, valoarea total a he crarilor, din care valoarea Iucrarilor de constructii-montaj (C--M) ; valoarea importurilor pe relafii in ici si lei valut&; numarul de personal necesar (la statii) ; preciziri referitoare la delimitarea exploatirii instalafiilor : — lista cu principalele utilaje tehnologice si materiale din tara si import pmtre solufia propusi.4. Acorduri de principiu din partea forurilor indicate in par. Piesele desenate ale NFTE sint: 7. Planul de situafie al zonei (scara 1: 25000 ... 1: 5000) cu amplasa~ mentul Iucr&rii, instalafiile electroenergetice existente, precum si solutiile si variantele studiate. 2, Schema electrick monofilard de incadrare iu sistem a instalajiilor, analizat& pe solufii si variante. 3. Planul cu sistematizarea refelelor analizate si a iesirilor din stafii 4, Schemele electrice de alimentare si schemele de amplasamente si trasee ale stafiilor de transformarc, punctelor de alimentare, posturilor de transformare, iluminat exterior, iluminat interior, fort ete. 5. Planul de situafie (scara 1:1000 ... 1:500) cu amplasamentut! st lor si posturilor de transformare. 2.1.3. NOTA DE COMANDA. cesare iuceperii proiectulni de exeenfie, respeetiv limita at solufiei saw variantei optinte ind NC cuprinde datele ni indicatorii tehnico-economi de NETE. Piesele scrise ale NC sint: FT, BD si NC (sau M7). Piesele desenate schemele funcfionale ale solufici sau variantei optime. Principalele elemente ale NC (vezi si Amexa nr. 1 a din Legea investi- fillor) sint urmatoarele 1. Zndicatori tehnici limita — capacitatea, caracteristicile consumatorului gi ale instalatiilor elec- trice nccesare satisfacerii cererii de consuin ; — surse de alimentare cu energie electricd si amplasarea lor f centrele de greutate ale consumatorilor — gradu! de incircare al instalatiilor ; — solutia propusi — limita maxima a pricipalelor consumuri specifice (energie electrica consum proprit. tehnologic, materiale principale etc.) ; — principalele caracteristici tehnice si constructive (capacitatea sta- fiilor si posturilor de transformare, a liniilor, secfiunea conductelor, numaral de circuite, tipul stilpilor ete.) ; — posibilitatea de folosire in comun a utilitafilor si obic or de folosinga generali pentrt asigurarea uuui grad maximi de cooperare cu consumatorii din zona ; — exploatarea instalatiilor si deli de itarea exploatarii. Ampiasameniul solufict aprobate : — amplasamente si trasee ale instalafiiior electrice gradul de ocupare a terenultti ; roprieri, trausferuri de teren, demoliri wnuri de a de constructis fetclor a supra ite existente ; 44- folosirea iaterialelor usoare de constructic ; — stabilirea indlfimii coustructiilor ; — indicarea principalelor caracteristici ale Incravilor de instalafii (ilu iat, prize, incalzire, ap’, canal etc.) ; — consumurile limita ale principalelor materiale. 4. Mifloace fixe ce se dezafecteazt ca wrmare a aparitiei obiectivulut. 5. Lucrari de organizare de santier (25): — prezentarea solutiei adoptate ; — cooperarea cu alte unitafi din zona, 6. Indicatort economici limitd : - valoarea totala a investitiei, din care construcfii-montaj ; investifia specifica — valoarea annali a produciei nete, marfa si globale ; — productivitatea muneii, fizick i’ valorica ; — namarul de persoual total, din care muncitori, in conformitate cu ormele de munca stabilite conform legii ; — cheltuieli totale i materiale 1a 1000 lei productic-marfa ; — valoarea acumularilor anuale, din care beneficiu, reutabilitate ; - productia marfA i neti, acumulirile totale i beneticiile la 1000 lei i fi re a investifiei pind la punerea in funefiune; principa- iele etape de realizare a investitiei ; - darata de realiz icatorilor tehnico-cconomici aprobati ; — durata de recuperare a investitiei din acumuliri totale si din bene- zare a indi de revenire brut gi net ; aportul net valutar, din care in devize libere ; termenul de recuperare rtulai valutar prin exporturi de marfuri, 7. Noia de comandé contract pentru masini-unelie, ulilaje si instalapii sehnologice din import (in conformitate cu Anexa ur. 8 din Legea investi: tiiloz), Acorduri obfiswui — lista_acordurilor — condifii desprinse din acorduri si posibilitafi de rezolvare 9. Data predarit troicctului de execufie. desenate aie NC sint cele din NFTE, referitoare le solufia sau ante optim: Hlementele > analizeazi 3i sc aprob& pe masura elaborarii lor in Consilitl tehnico-economic al proicctantului. Ele se dezbat si se insusesc apei de cousiliul de conducere a! beneficiarului si al ministerului tutelar. NC se avizeazi de cltre Banca de Investifii. In funetie de ramura, subramura din care face parte lucrarea gi de valoz- rea ei worala, NC sc aproba de citre forurile de sintezi (CNS, IGSIC, MAGF), de catre sinisterc, centrale industriale, tntreprinderi ete ( us. & din Legea investifiilor) 452.2. PROIECIUL DE PE este documentatia care deti zeaz& prin solufii, eleme le din NC. La adoptarea solutiilor din PE tre buie si se asigure incadrarea strict in indicatorii tehnico-economici apro- bati prin PE este claborat de proiectant pe baza NC aprobate, in termenu limitele tehnico-economice stabilite de aceasta. Pentru elaborare, colect ivele de ingineri vor incheia un angajament-contract (Ancxcle 6 si 7 din Legea investitilor) care confine principalele atributii ale colectivelor si aie insti- tutului de proiectare, in scopul imbunat&tirii indicatorilor tehnico-economic! din NC, dintre care se mentioncaz’ — solufii la nivelul celor mai Lure tate; — folosirea materialelor, aparatelor, utilajelor etc. tipizate in produc z&ri obfinute in fark sau strind- crea consumurilor de materi prime, materiale, combustibil! si energie ; — eficienta economica, productivitate $i calitate si lor. Pe tot parcursul elaborarii si realiz&irii practice a PE, proiectantul ve erioara a produs j executantul lucrarii, cu furnizorul de echipamente functiune a ‘ucrarii s colabora cui beneficiartl $1 etc., asigurind asistenf tehnicA pind la punerca in atingerea parametrilor tehnici proiectati Fazele PE, sint : — PE al obiectivului ; jetalii si devize de executie DDE ale obiecte PE, permite — stabilirea valorii obiectivului, care trebuie sa He mai redvsi decit cea aprobata prin NC; — realizarea obiectivului in conformitate eu acor — aprobarea deschiderii finanfarii Iucrarii (An vestifiilor) ; — de ile mecesare ; 9 din Legea in- — comanda si contractarea utilajelor din fara si din import pe baz listei utilajelor tehnologice care necesit’ monta LUTM si Anexe! nr. 8 din Legea investifiilor. DDE permite: — fnceperea .exccufiei Iucrarilor la obicctivul PE-ulni, corelat2 ci ter- senele de livrare a utilajelor din LUTM ; — decontarea Iucririlor realizate de citre execntant, pe baze Jor de execufie 2 principin elaborarea PE, o precede pe cea ¢ DDE. in reali uncle parti ale PE nu pot fi elaborate fara ca in prealabil sau in paralel s& se deter mine unele elemente ce sint componente ale detalitior de executie, principalcle clemente ale breviarului de calcwl, scheme de PE si DDE vor fi analizate, avizate si aprobate je care au analizat si aprobat NC (par. 2.1.3),22.1, PROIECTUL DE EXECUJIE AL OBIECLIVULUL Pieseie scrise ale PE sint: FT, BD, memoriut general MG, devizu! gene- 1 DG, indicatorii tehnico-economici ai obiectivilui ITE, LUTM, grafice acorduri GA, proiectul de organizare a santierului POS. Piescle desenate ale PE sint schemele functionale si uncle dintre schemeie de sontare ale obiectelor. Memoriul general MG al obiectivului reprezint& piesa scrisi care defineste obdiectul $i modul de realizare al Iueririi, prezentind indicatorii tenici ai obiectivului (Anexa nr. 5 din Legea investitiilor). Principalele clemente ale MG sint: 1. Dale generale — denumirea lucririi, bencficiar, titular, localitatea de amplasare, proiectantul general, subproiectantii de specialitate, execu~ tentii, statia CFR cea mai apropiata, ew conditii de descarcare a utilajelor si materialelor. 2. Indicatori tehnici — capacitatea, profilul, caracteristicile instala- Hiler proicctate, termene si ctape de punere fn functinne. a) capacitatea instalafiilor — capacitatea maxima’ a stagillor si posturilor ; — capacitatea liniilor ; —— dinamica de dezvoltare a consumului in zona; ~ gradul de acoperive a cousumului din instalatiile existente ; — circulatia de puteri; 4) profilul si caracteristicile instalafiilor : — puteri instalate, tensiuni, pierderi de tensiuni si energie, consum pro- sia tehnologic, compensarea puterii reactive, reducerea regimului defor tant, a regimului dezechilibrat ete; — instulafiile de forth si iluminat, tipvl refelelor, conducte si echipa- tmente utilizate, numarul si tipul tablourilor de distributie, instalatiile de protectie impotriva clectrocutarii, impotriva trizuetelor ete ; — tpul posturilor de transformare, numarul transformatoarelor, mumarul destinatia celulelor de medic tensiune, numérul si tipul tablourilor de unarul de plecari, automatiz&ri si protectii ; ~ immiarul si destinatia liniilor clectrice, sectiunea si tipul conductelor, eur de stilpi, masuzi impotriva electrocutarii, misuri de sigurant’ la traversi: aralelisme si distante minime pe verticali, masuri de protectie Smpotri ‘pratensiunilor atmosferice ete ; Stafiilor de transformare, numarul si caracteristicile de bazi ale transformatoarelor (tensiuni, puteri nominale, reactante de scurteir- cuit, regia) de tensiune 5.a.), circulatia de puteri, valorile puterilor sia curen- filor de scurtcireuit pe uivelele de tensiuni, tratarea neutrului, structura cone- xiunilor circuitelor primare, numirul sistemelor de bare si scefionat!, numa- rul celuicior de inalt& si medie tensiune, m&suri de protectie etc ; vj durata de realizare a lucririi (in Tuni); dj termen de punere in funcfiune (anul si luna). 3 Eucadrarea in sistemvui energetic si zond platform’ sav incint’ indu- stviali) = instalafiiior proiectate : area 1a instalafiile « — deserierea amplasamecntului statifior si posturilor, a traseclor liniilor sleetric AT— suprafefe de teren ocupate, documentatii de scoatere d agricol ; — relief, inundabilitate, nocivitazi; — drumuri de acces; — posibilitati de extindere a instalatiilor. 4. Descricrea schemelor functionale si de montare : — a schemei de incadrare in sistem, a schemei de ali posturilor si zetelelor electrice, a schemelor de protectie pri fizare 5.a 5. Exploaiarea instalafiilor : — stabilirea personalului necesar, descrierea solutiiior pentru instal. file telefonice si telemecanice ; — delimitarca exploatarii instalatiilor intre intrepringerea furnizoare cea _consumatoare. 6. Uuilitati necesare = — evidenfa lucririlor de alimentare cu apa, termice, ferate etc; — solufii pentru lucriri de organizare si cooperare cu snitiitile din 20 Constructii — caracteristici 5i condifii impuse de teren conform anexat ; — indicafii_privind fundatiile, structurile de re: imprejmuirile, drumurile etc. 8. Siguranta functionirii si deservirii instalapiilor - — condifii de siguranti in alimentarea cu energie clectric&, imp consumatori ; — condifii de siguranfi impuse de sistemul energetic — modul de satisfacere a condifiilor de siguranfa ; — indicatorii de siguranga in functionare 9. Solutii pentru valorificarea resursclor energetice secundare 30. Bilanguri energetice. Ll. Mésuri speciale de protectia muncii si PSI (49, 52) descricrea masurilor speciale de protectia muncii adoptate in pro- fect, legate de tehnologia Iucrarilor de € + M, inclusiv tucrarile care pat fi executate sub tensiune la instalatiile proiectate; se vor indica iucrk- tile care trebuie executate cu intreruperea tensiumii, punctele de intrerupere a tensiunii — escrierea masurilor PSI deosebite, legate de amplasarea in apro- pierea unor obiective cu caracter special. Devizuil general DG al obiectivului contine indicatorii economici ai avestu- ia si se intocmeste pe baza indicatorilor tehnico-ecopomici orientativi,j vigoare sau pe baza unor proiecte similare realizate, projecte tip etc. Dup2 intocmirea fazei DDE, devizul general se reasaza pe baza devizelor objecte- lor componente (par. 23), fara se depisi insi lindicatorii economic! apro- bafiprin NC si B DG {Anexa nr, 2, macheta ur. 1 din Legea investifiiior) confine chel- tuielile de investitii destinate constructiilor, aliment&ri! cx energie ciectricé, cheltuielile de proicctare, de execufie etc, reprezentind in final costui total al obiectivului. Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului ITE (Anexe nr. 2, mechete ar. 2 din Legea investifiilor), contin in principal urm&tcarcle elexrente: ehrevitui entare 2 stutiei, relee $i autcma~ lizdri, dronisarti, C dezatului geste isten}a, acoper S 48veloarea totala a investifiei (din care constructii-montaj), investifie specified (ici/km, lei/t ctc), capacitatea si termenele de punere in Juncfiune, durate de recuperare a investitiel, total personal muncitor, aport valutar cu tern de recuperave din exporturi de mirfuri, comparafia cu indicatorii econo: realizafi la objective similare realizate in Sard si strainatare. Lista utilajelor tehnologice care necesita montaj LUTM este zenta Graficele prezentate in PE, sint: de esalonare a investifiei {stabil.yte ctapizarea execufiei Iucrarilor de construcfii-montaj), de livrare aw én concordant& cu graficul anterior), de asigurare @ forjei de mur exploatirii obiectivului, de realizare a principalilor indicatori teh nomici etc. Acordurile necesare provin din partea Consiliwui popular judetea::, minis terulul agriculturit, mimisterelor energie! clectrice, minclor, petsolule. s! vologici, ministerului transporturilor si telecomunicagiilor, Consil-c! nafional al apelor, Comitetului de stat pentra prefuri, Consiliulul pentru protectia mediului inconjurktor etc. Proiectul de organizare a santierului POS se intocineste cox ari (25. Piesele desenate principale ale PE sint urmatoarele lajel necesare eo. ~ 7, Planuri de situagie cu zona de amplasare, indicat si a traseelor. Scheme cu incadrarca in sistem a statiilor si posturiior de transi Scheme electrice de alimentare, cu indicarea caracteristicilo: telor primare, a protectiilor si automatizarilor, 4, Vederi in plan a statiilor si posturilor Profile iongitudinale si transversale la linii aeriene si in cabla. Planurile instalafijior de forf& si Juminat. Planurile de constractii a amplase an 222. DETALIL $I DEVIZE DE EX OBIECTELOR ECUJTE DDE ALE DDE ale obieetclor se claboreaz’ pentru adaptarea la teren a ps tip si_pentrn obicetcle unicate previzute in NC, in strict& concord solujiile si prevederile din PE aprobat Piesele scrise ale DDE siut: FT, BD, memoriul tehnic MTT, breviertit de calcul BC si documentatia economic’ DEc. Piesele desenate ale LDE sixt schemele de montare, planurile de montare si documentele gence Memoriul technic MT, intocmit pentru iieeare obicet in parte, contin urmatoarele elemente principale i. Prezentarea solufiei ichnologice — descrierea schemelor clectrice ; — descrierea solufiilor constructive ale instalafiilor proiectate ; — prezentarea solufiilor diferite de cele din proiectele tip sav cirective inclusiv justificarea temeinici a introducerii lor in protect 2, Preventarea svlufic 3. Masuri de protectia muneti parfit de constructii. PSI (49, stereo 419descrierea masutilor respective adoptate in proiect, mentioninduse de execuifie al lucrarilor (cit sau fr intreruperea tensiunil). Masuri de protectic a medinlui inconjurdtor viarul de caleul BC reprezinti un extras din notele de calcul ale pro- jectaatului, coufinind principalcle rezultate ale dimensionitilor, veritici- rilor si ipotezelor de calcul, prezentate intr-o succesiane logica. Notele de calcul se pastreaza in arkiva unit&fii de proiectare Documentatia economica DE (detaliata in par. 2.3) confine urmitocrele piese : — devizul general ; — devizele pe obiecte ; — devizele pe categorii de luerari ; — antemisuratori pe categorii de Inerati ede materiaie din far’ si_ import ; utilajelor tehnologice si functionale care necesit& montaj: desenate ale DDE (indicate detaliat in par. 2.4) siat urmatoareie: Hisurate, sectiuni prin toate tipurile de cehule, scheme (tabele) de conexiuni interioare si exterioare, planuri de montarea aparaturii pe echipa- nente, scheme sinoptice, scheme cu ainplasamente gi trasee, foi de pichetaj tabele de sSgeti la linii clectrice aeriene, planuri de montare a echipamen- telor $i aparaturii locale, documente generaie, planuri de construcfii ete. 23, DOVUMENTATIA ECONOMICA DEC 2.3.1, PIESELE COMPONENTE ALE DEc TiEe stabileste valoarca exacta a obiectivului si obiectelor proiectate, permizind decontarea lucrarilor realizate de c&itre exeeutant. Piesele compo- henge ale DEe sint indicate in tabelul 2.1. si vor fi explicitate in cele ce urmeatti 1, Devizul general DG unui obiectiv contine recapitulatia valorilor devizelor de obiectele apartinatoare obiectivului. Delimitarea concret’ a obicctului si precizarea codului acestuia se face de catre iectant (par. 2.3.2) 2, Devizul pe obiect confine recapitulatia valorilor devizelor pe categorii de iuerari si a Valorilor utilajelor tehnologice care necesita montaj cuprinse in LUIM, aferente obiectului respecti Conform normativului [312 categoriile de Incréri care prezint& interes pentru proiectele de instalatii electrice sint urmatoarele > IV, sgr. 3 — instalayii electrice interioare, de lumina si forta, la constructi ge NVIL sgr. 1 — linii acciene si subterane peste 1 kV, posturi si transformare ; ge. xX trice sub 1 kV si iluminat public : go. XVIT, sgr. 3 — montaje de utilaje tehnologice Is lin! ransformare ; gr. NVIU, sgr. 4 — instalazii de automatizare. . Sgr. 23. Devizal pe categorii de Iucrdri incadveaz& Incr’rile de executst la parfile de obiect, in articole de lucrisi cupriuse in : — indicatoare de norme de deviz, care detaliazA materialele si manopera necesar& realizirii unitatii de mAsura a fiecdri articol de Iucr&ri : — cataloage de prefuri unitare pe articole de deviz, care detaliaza valoa- rea materialului, a manoperei, a utilajului de montare sia transportulul pe calea ferata CF, necesare realiz&rii unitafii de masura a fiec&rei articol de Tucrari, Dintre acestea se mentioneaz’ : C€ = constructii industriale, locuinje, social-cuiturale si sgrozoo- tehnice : E — instalatii electrice a constructii ; W, — statii, posturi de transformare si linii de inalt& tensinze ; W, — retele de distributie 2 energici electrice, iluminat j branganiente. i — automatizari Din punct de vedere al modului de jucadrare in devize, parpile de chivet se impart in: teriale, cuprinse ca elemente de cheltuicli materiale, menopera, utilaje de montare si transport CF in devizul pe categorii de Iucrézi ; materie~ Jeic sint aparate, conducte, constructii metalice, construcfii complexe, 1 vrate detagat si care se monteaza in subansamblnri, ansambluri, Jin‘i tehmo- logice ; “ utilaje technologice care necesité montaj ; sint livvate complet formate jn vederea montarii lor ; ca elemente de cheltuieli de manoperé de montare, utiiaj de montare si transport CF sint cuprinse in devizul pe cetcgor!t de Incrari; cheltuielile materiale sint cuprinse in LUTM (par. 2.3.21, 8 chret valoare face parte din devizul pe obiect ; — utilaje iuncfionale sint cele care intr& in compunerea instalayii zare general (incilzirc, iluminat, alimentare cu apa ete); imcad: 2 devize este identicd cu cea a utilajelor tehnologice care necesita montaj. Conform normativului 30° se considera : 4} Materiaic : — aparatele de conectare, pornire, protecfie, masurk, contyoi, lizare, cu tensiuni nominale pind Je 1 kV, folosite in instalafiile de f ihiminat ; — dulapurile, tablourile, pupitrele, panourile de comand’, disti- buzie sau protectie, pentru instalatitie de forfa sub 1 kV sau Dum: — conductele eiectrice de orice tip, independent de tensiunea nominala ; — eparatajul si instelapiile montate pe partea de joasi tensinne a pos- tucilor 4 statillor de transiormare, servicii proprii de c.a. si c.c., scumula- toare cleetrice ; — stilpii, izolatoarele, consoicie, aecesoriile Tiniilor lectrice, independent nsinne : — construefiile metalice sau electroizolante de fxare, sust separate 2 conductelor clectrice, a aparatelor sau echipament gata asambiate. b) Utilaj tehnolegic care necesit& miontaj : — aparatele avind tensiunea nominala peste i kV — maginile electrice rotative ; \densatoarele de forta ; ere sau livrateemnalizare, inclusiv pano- a instalatiile de antomati aratele de comand’, masu urile si pupitrele pe care sint montate, utili control si ate ratajul electric montat pe un utilaj; ~ aparatele de curenfi slabi 4, Dim piesele componente ale DEc mai fac parte antemasuritoarea 2.3.2. DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA NECESARA — INTOCMIRI DEVIZELOR PE CATEGORII DE LUCRARE . Antemdsurdtoarea AM ntemasuratoarea este piesa scrisi prin care se determina cantititile a ri din fiecare articol de lucrari, necesare a se executa la o categorie de Sucrari (parte de obiect) din cadrul unui obiect La lucririle de montare a utilajelor tehnologice, antemasuratoarea se slocttieste cu lista utilajelor tehnologice care necesiti montaj. Antemasuratoarea se redacteazi pe parfi de obiecte — ansambluri, 1bansambluri, elemente. Fiecare parte de obiect este executabil’ cu con. {inuitate in aceeasi etapa a procesului de executie. Ficcarei pari de obiect i se atribuie un numar curent gi un cod, stabilite prin nomenclatoare specifice pe parti de obiect aie grupelor principale de obiecte, elaborate de ministere saw organe centrale, Listele claselor de obiecte de constructii din clasificarea tara produselor si serviciilor (CUPS) si a nomenclatoarclor partilor de obdiect corespunzatoare sint cupriase in Buletinu! coustructiilor, vol. 5, 1977. Exempla: obiect-cod_757 80 00 instalafii electrice tehnologice interioare de forta cu U,> 1kV; blu-cod A 0000 circuite electrice in cabluri; mblu-cod AX, 000 montate aparent pe diverse elemente clement-cod ABA 10 cu conductoare din aluminiu, accesori talice imstalate pe ziduri. Partea de object este constituita din articole de Incrari cuprinse im indi- catoarele si cataloagele mentionate in paragraful auterio: ntemasuritoarea se redacteaza deci pe parti de obi rindul ior articole de Iucrari — tabelul 2.3. Pentru fiecare articol de Iuerari se inscriu : — numérul curent format din aumérul curent al parfii de obiect urmat de sumérul curent al articolului de lucrari din cadrul partii de obiect ; — simbolul articolului de lucriri, din indicatoare sou cataloage : — calculul cantitagii de Incrare pe baza datelor din documentatia dese- ati (pentrts fiecare parte de obiect}. Cantitifile de lucrari se rotunjesc in plus la @ treia cifri semnificativa (ex. pentru L214 se trece 1220 0,821 se rece 0,330; pentru 123.307 se trece 124 000). ‘Transportul gi manipularea pimintului rezultat div sap: ca artionts de luerSri, Inindu-se in considerare grew 1800 kgluse (indicator 'Ts-terasamente) si confectii ect, care cuprind uni se inseriaTahesul 2.8 Aatonuisuratoare fparten de obiect) instalyii elective a pentru cee (fornuntaz} Proiectant cee Objectut Nnmar de cod proiect . 5 Codul obieetulut 757-71 00 Benefieiar ce . Grupa (sgr) de categoni de Inerliri ge. IV, sar 3 deviz pe categorii de Inert in cazul im care Iucrarea de executat nu are corespondent (sau mu se poate asimila) cu unul din articolele din indicatoare seu cataloage, se va incudra intr-o norma de deviz local NL, conipusi din mai wulte articole au) elementele fari corespondent, intocmita contorm paragrafului 2.3.3 2, Lista utilajelor tehnologice care necesita montaj Cuprinde caracteristicile tehnice, cantitafile, valoarea de procurate a atilajelor tehnologice prevazute in nota de comand, pentru fiecate obiect in parte. Se intocmeste pentru utilaje din tar4 si import (Est seu Vest) — tabelui 24. 3. Lista utilajelor functionale care necesild montaj Se ‘atoemeste separat pe ficcare obiect, pe modelul de formular din belul 2.4. 4, Extrasul de saaicriale Cuprinde dentumirea, caracteristicile teinice principale, unitatea de masuré 5! cantitatea sortimentelor materiaiclor, determinat& pe baza canti- tilor din articolel: de lucrari prevzate in antemasurStoare $i « consuimuri- lor din indicatoareie de norme de deviz respective. Cantititile rezultate pentru sortimentele identice se insumeazi, iar totalurile se inscriu in extresul de snateri E de material va cuprinde si produscle de balastiera si carier’, pe sortinente. 53Tabetvi 2.4 Lista utilajelor fehnotogiee care necesita montaj (lormular) Date pentru aantemagurstaste ‘Denmites ge tipuri de villafe Mlestice [earacterstict T }ose | | Rr, ot Tehmice. | Gx capacity Simei vat B. Utilaje | Gin smport | Est | I CC, Utilaje Gin import | | Vest | 23.3, DEVIZUL DE CATEGORIT DE LUCRARI {31} Constituie piesa scrisi principalé a documentafiei economice 2 DDE si contine descrievea lucrarilor de executat la pargile de obiect din cadrul undi obiect, cheltuielile necesare execufiei si valorile partiale si totale ale acestor iucrari — tabelul 2.5. Pentru utilajele tehnologice si iunctionale s2 vor jnscrie numai Iucrdrile ¢e montare, valoarea lor fiind cuprins’. is listele respective Devizul se redacteazi ca si antemfsuratoarea, pe parti de obiect, (ansam- bhuri, subansambluri), care la rindul lor cuprind articole de Incrari Vsloarea de deviz a lucririlor este ale&tuitd din urmAtoarele capitole de chelteieli : — cap. A, care cuprinde cheituielile directe aferente articoleior de lcrari — cap. B, care cuprinde alte cheltuieli directe (transporturi de materiale, sporuri de manoperé etc) ; — cap. C, D si B, care cuprind cheltuielile indirecte, respect'v jntroducerea tehnicii nol si cots de heneficht. in capitolul A, se inscriv pe coloanc, urméatoarele + ] — numrv! curent (conform AM); entre z= = 19% = of St is 19% = ot 109 9p 2. Saou eo rv ae 09% ~ 16 ~ we a 8 zo10 1 se000'o xP ese - AWAOV dH HIME ss _ 2 ost TOVEODA 101 ouoary sino ap Dee ey sa 29 Bs A D0) waIHO, (anna BL InMPAIGe we mel“PL 8801 = [988° Sv'O + O-+ FSG) — OFR Fae? FEM eHfompors 008 ¥e ors F 19% $00 * (+ 988 + 220 ¥) miduewg “a ong LL0 + ~ iy 898 1 1 1 1 820°0 t stor - ey rayuonr se su~ 8e0'0 1 ost - sor = - 19% - 98 9%, - of or 6 ¥ 2 8 (savnusjuco) §e ImpewErticole de lucrari cu cod si simbol, unitatea de m&sar& si caati- eut&tile materialelor (in tone) pe unitatea de articol, conform AM; — preturi nnitare de deviz pe elemente de cheltuieli : materiale, maz pera (confinind si manipularea manuald), utilaj de montare si frahte medii petri transporturi CI; aceste valori’ se jau din catalogul de preturi unitare utilizat Omervatie, Articolelor de Iueriri indicate ca asterise in cataloagele de prejuri (ea avind preferi unitare incomplete), deuumite ma se adaugi a prefurite unitate, valotile indicate in ,,Catalogal de prefurt de productic si livrare”” at MICM. In acest car articolului se completeazti cu o Hinie de fractie sub care se iuscrie numarul enrent jale neexplicitate, J simbol a) pezitiel din catalogal 1 pectiv tn cagul in care articolul precizat de proiectant nu este cuprins in indi- cateare $i cataloage, pretul de deviz al acestuia se stabileste pe baza unei none de deviz locale NL, (sau analiza de pret), intocmit’ fn conformitate eu prevederile ICCPDC — ,,Metodologie pentru elaborarea normelor noi de deviz sia prefurilor unitare pe articole de deviz’”, 1977. NL confine urmatoarele elemente pe unitatea de masuri a articolului: — valoarea total’ a materialelor, redactaté sub forma unui tabel ec inind sortimentcle de materiale utilizate, unitatea de m&sura, cantitatea, pretul unitar si total ; - valoarea manoperei, respectiv categoria, treapta si retributia orara si total a forfelor de mune’ necesare ; — cheltuielile pentru utilaje de montare ; cheltuielile de transport CF, 5,8,7 si 9 — valorile partiale se inscrix, pe elemente de cheltuieli ia nele respective; totalé de deviz a articolulu 10 — greutatea totala a materialelor, pe fiecare articol ‘La acest total se aplicd reducerile pentin actualizarea consumurilor de resurse: gr. IV, la manoper’ — 15%; gr. XVII, la materiale intre —10% si —20%, la manopera intre 20% si —40%: gr. XVIII, la materiale intre —1% si —10%; la manoper§ intre — 20% si —30%, LOTAL I — articole de lucrari, rezulta din diferenfa cheltuielilor di- recie si a reducerilor in cap. B se in — cheltuielile cu transportul CF ai materialelor — in coloancle 5 se inserie valoarea TOTAL I din coloana 9; — cheltuielile pentru transport cu autovehicule, in coloanele 5 si 8 valorile in lei/tona vizind transportul de la bazele judefene de aprovizionare tebico-materialé sau furnizori locali, pind la executant, sint stabilite de commun acord cu beneficiarul) ; — sporul de manoper4 aferent lucririlor pentru care s- A de retribugic (in coloanele 6 si 8); — alte cheltuicli direete cu caracter special, Mixistri. TOTAL IL — se obfine din totalizarea pe coloane a valorilor inserise in capitoiele A 5 B (TOTAL Ila care se adaugi valorile din cap. B), iu aprobat nivelul 1 de aprobate de Consili. © — tn coloana § se inscrie valoarea obtinuta prin aplicarea cote i de cheituieli inditecte aierente grupei (sgr) de categorii_ de Iucrari, valoarea TOTAL II din coloana 8. Cota medie de cheltuieli indirecte valorile* gr. 1V, sgr. 3. — 13.15%; gr. NVIT sgr. 1 — 985%; gr. & spr. IIL, ser. 3 — 11,73%; gr. XVI, sgr 4 — 9.409%. Cap, |. D. — in coloana 8 se inscrie valoarea objinut’ prin cote fixe de 0,05% la suma valorilor din coloana 8, cheltuic indirecte (TOTAL II -+ cap. C). Cap. E — in coloana 8 se inscrie valoarea obtinuta prin aplicarea cote de 5% valorilor din coloana 8 ale cap. A-D (TOTAL II — cap. C + cap. icarea wnei direct= Observafle, Toate valorile din coloanele 3...8, pe articole de Inertii, se rotunjesc in plus fa lei intregi. Prin insumarea, pe coloana 8, a valorilor tuturor capitolelor devizulsi (ZOTAL I+ cap. C+ cap. DF cap. E) se obfine valoarea TOTAL DEVIZ pe categorii de lucrari. Acest total se rotunjeste in plus dupa cum urmeazi : — pentru valori sub 100 000 lei, la sute de iei intregi ; — pentru valori peste 100000 lei (Ja mii lei intregi.) in conformitate cu decizia ICCPDC nr. 1/15. 01. 1979 privind compie- tarca normativului P 91-- 77, in deviz se evidentiazd si productia neta, rezultaté pe baza relatici : Productia neta de deviz = TOLAL DEVIZ {nerotunjit) — “TOAL iT (col, 5 materiale) +- TOTAL II (col. 7 utilaj) + kxcap. C (chelt. indi Coelicientul & este indicat in tabelul 2.6. i &. reprexentind ponderea cheltu juctie dint valoarea cheltuielilor indirecte Devizele pe categorii de lucrari si extrasele de materiale se pot obtiae si cu ajutorul calculatoarelor numerice, pe baza bibliotecii de programe D@CEC elaborati de COCC Bucuresti. 58234. DEVIZUL PE OBIECT Levizul pe obiect se intocmeste pe formularul indicat in tabelui 2.7 si enupiinde totalurile rotunjite ale devizelor pe categoriile de tucrari care fac parte din obiectul respectiv. Tabetul 27 Deviz po obieet (Formnive) Maks de fabrivatie. Cod. | woe pe teat ae iri | vie ue vay ate | “rota |_ SSeS x i | i “ | socane go | tain ae | sili {constructs | Hastaletil | care necesita, | ake se i | | o ~ fos | 6 | 7 . i ' | | | | Lo | Total deviz pe object: Din devizul pe obiect mai fac parte: — tabelul de calcul cuprinzind valoarea corectirii pretului de deviz el produselor de balastier4 si carier’ ; ioarea utilajelor tehnologice $i functionaie care necesit’ montaj. 24. DOCUMENTATIA DESENATA DD Cunoasterea si interpretarea cores compun documentayia desenata a proicctelor de instalatii clectrice, este doosebit de important atit in fazele de elaborare a acestora, cit situ exe- cutie si exploatare. Forma si confinutul documentatiei desenate, absoiut necesare la exectifia instalafiilor electrice, sint stabilite prin standarde de stat. Nosiunea de instalafii de automnatizare avind un caracter cuprinzator, regolile pentru intocmirea documentatici teinice desenate expuse in STAS 7070—74, sint aplicabile si se utilizeaz’ gi in- cazul instalafiilor electrice industriale. In cele ce urmeaza, din motive de claritate si simplitate a expu~ tierii se fac referiti in special la instalagii de automatizare, dar trebuie avut ta vedere gradul lor de generalitate, in conformitate cu extinderea mentionata mai sus Reprezentarea pe scheme a echipamentelor se face prin semnele con- onale, stabilite prin standardele in vigoare [27}. Pentru cele care nu sint prevazute semne conventionale, reprezentarea sé poate face prin semne adoptate, care se definese pe desemul respectiv.Identificarea fiec&rui echipament sau apayat, precum si a condactelor electrice, face necesar& notarea acestora prin simboluri literal-nemeric. denumite mirci. Modalititile de marcare sint de asemenea reglementat prin standarde de stat (62, 63, 68}. 2.4.1. MARCAREA APARATELOR $f ECHIPAMENTELOR In vederea unei marciri expresive si sistematice, toate aparatele si literal dintre literele Jatine minuscule. Corespondenta grupa-simbol |: precum si aparatele, masinile gi celelalte echipamente concrete care apacti fiectrei grape sint prezentate in tabelul 2.8. Tabetut 2.5 Simpotori fiterale pentru marearea grupelor de aparate si cehipamente Gropss ie aparate sau eebipamente | Simbotat | Bxengie Intreruptoare | @ | Separatoate, intreruptoare de putere, intreruptoa | automate, cehipamente pentre pornire amtomati | Jatzcruptoare ansiliere | Gutreruptoare de comandii, tutoane de comanda, | ‘hei de comands st separate, ige de prize, vamtacte } Ps achionate de parametri neciectrici (microintrerup- | toare, limitatoare de cursd, presostate, rele dle curgere, termostate) Contactoare 2 | Contactoare de putere Contactoare ausiliare 2 | Contactoure (reiee) de comanda, relee cu timp ete Dispoaitive de protectie © | Siguranje, declansatoare primate, relee de protectie, relee de gaze (Bucholz) ete. | ‘Transformatoare de #isFa | F |) Yronsformatoare de curent, de tensinne ete, si traductoaze Aparate cle misurat € | Ampermetre, voitmetre etc. Avertizoare luminoase si | Avertizoare optice, relee de senmalizare, contoare acustice mumerice, sorterii, Impe, Hampi de semnalizare etc. Condensatoure si bobine & | Condensatoare de tot fell, seactanfe inductive, vobine de filtrare ete. “ Masini gi transformatoare m | Generatoare, motoare, copvertizoare, transform ‘oare ete Redresoare a | Instalejii gi aparate redresoare ‘Tuburi electronice, semicon- |p | Tuburi eu vid sau en gaze, semiconductoare, diode duetoare ete. ete. Revistente 1 | Rezistente de pomire, de cimp, ce friuare, potentio- metro, somtuti ete, 60matinuare) Grapa de aparate sare ccbSpauie Exemple | — _ — | — — Alte dspozitive de aefionave |» | Caplaie de frinare magnetic, Gectromaneyi de Han | Dispozitive complexe formate din aparatele speci hand sua de spel, precum foate plete aati tir are a siteupeine i spare tec | in acest tahel | Dispozitiv compiexe 4 > NICE’) — lemente Togice Fy | lemente findamemtale ale shtomctor de contac | sated IMP Annituri mecanice diverse » | Diverse robinete, vase de condensatie sai separatie, | filtre de ser ete, Simbolul literal se completeazi la nevoie astfel : — dupa simbol se tree tina sau mai multe cifre reprezentind mumarul ordine al echipamentului in cadrul grupei din care acesta face parte — inaintea simbolului se trece o cifri reprezentind marca subansamblu Iai; — inaintea mircii subansamblului se poate serie (¢ Jiteri mare, reprezentind marca ansamblulwi, caz in care marcile ax Jui si subansamblului se despart printr-o liniuti orizon in mod obisnuit, pentri cazurile simple se utilizeazi marci aleatuite din simbolul literal al grupei si numarul de ordine al echipamentului, ca de exemplu 47, 5, ml, 212, 39 etc. Sirurile de cleme se marcheaz& prin litera I, precedat& de o cifri. indi- cind numérul sirului. Marcarea clemelor se face indicind sirul de cleme apoi, desparfit printr-o liniuté, numdrul de ordine al clemei in cadrui sire Clemele mai pot # marcate prin cifre san combinatii de litere mari gi cifre, in cazul Simbotut ansamblv folosirii principiului nodurilor la marcarea / Simbolu! suborss: conductoaselor si clemelor (v. par. 2.4). Figura 2.1 reuncste toate indicafiilede Ged — fra 2) Cine) aledtuire a simbolurilor de marcare, con- "4 eg oe form celor menfionate mai sus, De exem- rlpo / piu, notatia T — 2a5 semnificd intrerup- torul 5 din dulapul nr. 2 al tabloului de comand’ T, iar 1L—18 reprezint& c este cazul) 5 arblu- dumérui de ordine ir cleme clema nr. 18 din girul de cleme ar. 1. {Sir cieine Avind in vedere cd fiecare grup din Gr) lr tabelu! 2.8 confine mai multe tipuri de DET RD aparate sau echipamente care prezint& “ ferentieri principiale, este de remarcat c& numai perechea semn convenfional- Fig. 2.1, Explicativi pentra aesituires marci permite identificarea corect a simbolurilor de marcare tipalui de aparat sau echipament. res Sane Em eae Nir cleméfx final, mai este necesar sf se cunoascd sau sd se stabileascé snarcarea ‘oruvior aparatelor si cchipamentelor, in care Scop se consulta catatoagele producatorilor si SEAS 10636—76, care prevede un sistem wniforia de ma care @ accstora ARCAREA CONDUCTELOR ELECTRICE Marcarea conductelor electrice de interconectare a echipamentelor gi aparatelor se face in scopul ugurarii realiz&rii circuitelor fizice pe baza scha- mielor de montare, a identificarii lor in toate piescle documentatiei desenate, Nfodui de mareate a conductelor clectrice este reglementat prin STAS 983874. Ca repere de identiticare ale conductelor electrice pot. servi «1 inele inseriptionalc, culoarea izolafiei, mangoane sau inele colorate 5.a. "63, 683. Sistemeie de marcare se diferentiaz’ in dow& categorii : — sisteme de mercare principale, bazate pe topologia circuitelor, fara a se laa in considerare rolul lor functional. Utilizarea anuia dintre aceste xisteme este obligator — sisteme de marcare complementare, bazate pe rolal functional al cireuitelor: in figura 2.2 se prezintd organigrama sistemelor de marcare, pentra exemplificéri indicindu-se consultarea [681Sistema] de marcare dependent de borne recurge ja marcarea conducte- Jor prin m&rcile bornelor la care sint racordate capetele conductei respective. Sistemul de marcare este dependent de borua de conectare, decd repe marcat la o extremitate a unci conducte electrice este acelagi cu cel marca pe borna la care conducta se racordeaz’ sau dependent de borna opus’ borne: de conectare, dac& reperul este marca bornei de Ia cealalt& extremitate (mai recvent utilizat). Aceste sisteme sint recomandate circuitelor de interconec- tare din interiorul utilajclor, echipamentelor satt aparatelor (conexiuni ir rioare la un tablou de utilaj, panou, dulap ete) Sistemul de marcare dependent de doua borne, adic de ambele borne — cea de conectare si cea opusi — se poate aplica numai conduetelor elec frice destinate interconectarii exterioare, pe distante relativ mari (conexiuui exterioare}, ceea ce este si cazul instalaftilor clectrice industriaie. Sistemmul de marcare independent de borne rispunde tmor cerinfe supli- mentare ca indicarea nodului electric din care face parte conducta, nuniero- taree. conductelor pentru ugurarca identific&rii lor in jurnalul de cabluri si conducte 5.a. Sisteniul de marcare complementar poate ave functiunii cirewite etc.), fie a felului semnalului trax tiv in vedere fie marcarea lor (de forfa, comand, masnri, senmalizaze, protectie mis (tensiune alternativa, continué 4 sett negativa etc). Folosirea acestui sistem este la latitudinea furnizora- fici sau a exccutantului conexiunilor exterioare. Semnele comp! pot fi litere, litere si cifre urmate de semnele de polaritate (68). pozi- Yui insta 2.4.3. CLASIFICAREA PIE SELOR DESENATE acumentafia tehnicd desenaté pentru instelapii electrice se clasifi urmatoarele patru grupe: scheme funcfionale, scheme de mont: planuri de montare si documente generale. Schemele functionale se clasificd in: schema tehnoiogica ; — schema bloc: — schema de alimentare (distribufi — schema destagurata ; diagrama functionala. Schemele de montare se clasifica in: — scheme de conexiuni interioare ; — tabele de conexiunj interioare ; — scheme de conexiuni exterioare ; — tabele de conexitni exterioare. Planurile de montare cuprind : — planuri de montare a aparaturii pe echipamente ; — scheme sinoptice, tabele cu texte de etichete si alte clemente necesare realizirii echipamentelor ; — scheme de amplasamente gi trasee ; — planuri de montare a échipamentului electric si a aparaturi Din documentele generale fac parte : — specificatia de echipamente ; = specificafia de agregate si aparate locale ; — specificafia de aparate pe echipament ; locale. 63— fise tehnice ; — jurnale de cabluri si conducte. snecanic: matoarele date minim conform bor deroului, p 2A, e) entru toate desenele care nu constituie documentafic peutru prelucrari se poate folosi un indicator de midrime redusd care sé : denumirea intreprinderii la care s-a intocmit aui, proiectantul gi verificatoru!, data clabordrii, titlul si numarul dese- agina si numérul total de pagini (v. exemplul cuprind’ 244. CONTINUTUL PIESELOR DESENATE A. Scheme funefionale a. Schema tehnolozicd cu automatizdri prezinta clementele instalatiei tehnologice (automati ech nati evidenfiaza deci le 14, masurare sau reglare ia, Schema bloc prezi utflaj sau ale unei instale Ini Jor de Zunctionare. fii de pr Aturile tunctionale dintre instalatia automatizat: de automatizare. Reprezentarea echipamentelor electrice cu ro! de co- e face conform simplificat elementele unui aparat, echipament, utomatizare, in scopul clari ate) eu legaturile lor functionale, pe care sint figurate amente si circuite ale instalatici de automatizare, a dese Aceast’ pie: "62, ri principiu- mblurile si clementele instalatici de automatizare se reprezint’ tiguri geometrice simple si se marcheaza in mod corespunzator [63, 62]. Legaturile funcfionale dintre blocuri se traseaz4 prin linii drepte, pe care se iadic , prin sigesi, sensul de circulagie al diverselor mit © ‘Sciema de alimentare cuprinde alimmentarea cu energie a echipamenti- Inui cau = instalatic Scliema de ajimentare a instalatie! de pe Un ubila) (strungul Bormal SN 400). de automatizare. Se prezinta clementele primare ale instalatiei electrice si legiturile din- tre ele, intr-o teprezentare smono- filara. Elementele secundare pot fi trecute pe scheme prin simboluri generale simplificate, i4rA legatu- rile dintre acestea. Se recomanda ca pe schema de alimentare s& se treac’ 0 legend’ a aparatelor si echipamentelor, cu- prinzind marcile si denumirile tor In electroenergetic’, pentru schemele de alimentare se mai folosese denumirile de scheme de distribufie sau monofilare. in figura 2.3 este prezentat ua exemplu de aleituire a unei sche- me de alimentare pentru instalatia electrica de pe strungul normal SN-400 (a se vedea si figuri- je 4.33... 4.35, 4.48 etc,}. d. Schema desfisuratié cuprinde legaturile dintre echipamentele elec-trice sau dintre clementele componente ale acestora, realizate intr-o ordine iunetionali, circuitele astfel formate fiind dispuse intr-o succesiune logic& pentru a permite infelegerca usoara In figura 2.4, se prezinta ca exemplu o fila din scheina electrici desfa surat a unei instalatii pentrt. comanda pompelor de transvazare Circuitele, mai ales cele secundare, se deseneazi de regula intre lini orizontale. Fiecare circuit se marcheaz& cu un numar de ordine, care in cazul cireuitclor polifazate de energie este acelasi pentru toate fazele. In cadrul aceleiasi scheme desfigurate, circuitele se numeroteaz’ in continuare (fig. 24, 4.20, 4.23). Elementele aparatelor si echipamentelor care cuprind doua sau mai multe circuite electrice proprii se reprezint separat, fiecare element in circuitul corespunztor de pe schema desfisurata, si li se attibuie marca aparatu- lui sau echipamentului ciruia ii aparfin. Pentru reprezentarea graficd a elemeutelor de circuit se folosese semne conventionale adecvate (27]. In continuare, este necesar si se marcheze toate bornele aparatelor si echi- pamentelor (v.par. 2.4.1). In schemele desfigurate, se mai indi 0 informare completa gi rapida : — diagramele functionale ale unor echipamente (controlere, comuta- toare, chei de comanda), care cuprind, intr-o ordine determinati, totalitatea starilor de functionare succesive ale instalagiei, cu sau fara valori de intervale de timp sau spafiu intre operatiile succesive (v. fig. 24,5); _ — valorile numerice ale unor mirimi caracteristice ca puterea electricd {receptoare), curentul nominal (siguramte fuzibile), tensiunea (pentru punctele de control), rezistenta, capacitatea etc. ; — manseta, in care se inscrie rolul fiecirui circuit sau grup de circuite, se dispune deasupra sau dedesubtul schemei desffigurate (v. fig. 2-4, ¢). Uneori manseta se foloseste si la schemele de alimentare ; — in dreptul circuitului fiecdrui element de comanda sau executie (bobin’) se simbolizeaz& totalitatea contactelor apartinind aparatulai res~ pectiv, iar in dreptul fiecKrui contact se inscrie intre paranteze, numdérul de ordine al circuitului in care acesta lucreazi (v. fig. 2.4, f); — in dreptul contactelor din schema desfagurata se trece sub marca aparatului, ca la o fractie, la numitor, numérul circuitului in care se afla clementul de acfiouare (bobina) a contactului respectiv © serie de date care si permita — legenda, cu acelasi confinut ca la schema de alimentare (fig. 2.4, d). Pentru proiectant, schema desfasurati reprezint’ totedat’ punctul de pleeare in vederea intocmirii schemelor de montare. Dupi ce se convine asupra felului in care urmeaza a se realiza conectica dintre diferitele elemente de circuit sau subansambluri funcfionale, stabi- lindu-se in acest fel o anumiti tehnologie de asamblare, se impune ca pe ri care sf per- schema desffigurata sii se fac precizdri in acest sens, preciz mit& intocmirea in continuare a schemelor de montare, In primul rind, dac& pentru asamblare s-a hotarit ci se va recurge la efectuarea unor conexiuni prin cleme de sir, urmeaza a se stabili care lega- turi dintre elementele de circuit se vor realiza prin cleme si cum se vor orga- niza aceste cleme pe siruri. De asemenea este necesar ca toate clemele si fie reprezentate pe schema desfiisurat&, simbolul grafic recomandat fiind, in acest caz, sub forma de ,,X’”. Amplasarea simbolului grafic al clemelor 8° face pe traseul unuia dintre conductoarele care se racordeaza la clema res- isiee industetale 65I 5 Butonde cupiare t ! comandé cutomati by Semaaleeter ae ms! t t 05 ),, 06 j Soe i Zo oe — Fentra precizore: i ~ oF treselor ecvvcctein | z ~ & serinusou est | ] ae Cimboturite: 1 ! cm Se OND intent | Gear ‘ | Neca AUS) Wel aie Pempe@—} bow {nae nie _jmetin [Dorit | Part cen te) i ‘ contact comutater 4 L — * ——-t | Rrovectat [ng Toresed | [hy Feo [verter — [ng pase Cl Foy Da re f ometee s | uPA [covanct POMPE TRANSVAZARE | ong. 43) 9 12/ Schema destéguraté Z2 AU TEGR aI Fig. 2.4. Schema destigurat pentru comanda pompe de transvazere, marcata{dup’ principiel a = representarea cincuitelor; 5 ~ diagrame fonctionale; ¢ — manyeta; d — Jepesda; ¢ — i 66 ‘pornelor, se de avisinse reduet; / — ansamblal contactetar (63).pectiva, astiel incit penctul centrai al simbolului grafic s& se afle pe nia reuit (fig. 2.4). - al doilea rind, trebuic ales un sistem de marcare a conducteior, care Yolosit pe schemele de montare si stabiliti o modalitate de marcare a lor, pentru a putea fi identificate cu uguring&. Exist’ trei principii de mazcare, prin care se stabilesc concomitent si corelat modalitafile de mar- a conducteior si clemelor, pentru a fi folosite in mod umitar in cadrul gii documentatii desenate aferente unui anumit produs: principiul bornelor (si clemeloz) : principiul nodurilor ; principiul mixt. 2 eazu! mareatii dup& principul bornelor, ilustrat in figure 24, coa- Je electrice nu se marcheaz& pe schema desfasurata. Aceasta inseamn’ tru conducte nu se defineste un sistem de marcare independent de c, astfel ci in schemele de montare se va recurge la un sistem de marcare rcipal dependent de borne. ‘VMarcarea clemelor se face tinind seam’ de organizatea lor pe siruri si de pouitia acestora in cadrul fiec&rui gir. In cadrul unui gir, clemele se numero- tenga erescdtor in ordinea mont&rii lor. Marca unei cleme se alcituieste, ia > : Fig. 2.5, Expllcativé peutta marcarea schemclor desfisurate dupa prineipiul noduritor : 4 — circuit de forfA ne, 9; 9 — clrcaltul bare; ¢ — citeuit de comands,baza principiului bornelor, din marca girului de cleme wrmati de numarul clemei din sirul respectiv, cele dou’ date fiind desp&rtite printr-o liniuja orizontali (de ex. 2L—73). Conform principiului nodurilor, iJustrat in figura 2.5 pentru trei circuite caracteristice, se marcheazi mai intii pe schema desfagurat toate nodurile, intelegind printr-un nod conductorul de legatura dintre doua borne sau tota~ Jitatea conductoarelor legate galvanic nemijlocit. Marca unui nod se alca- tuieste din numarul circuitului pe care se afl&, urmat de numarul de ordine al nodului pe circuitul respectiv. In cazul cireuitelor cu mai mult de noua (9} noduri, numarul nodului pe circuit va fi aledtuit din dowd (sau mai multe} cifre, numerotarea facindu-se in consecinf. In circuitele primare (de ener- gi), inaintea cifrelor care aleituiesc marca nodului se trece 0 litera mare, jndicind faza la care este legat nodul respectiv (de ex. R42, W 023, N, 51, fig. 2.5, a). In cireuitul baretelor, nenumerotat pe schema desfagurata, ina- jntea numirului nodului se trece litera mare indicind faza la care se racor- deazi si cifra zero (fig. 2.5, 0) Introducerea méarcilor nodurilor pe schema desfagurati, marci care pentru conductele electrice pot constitui baza unui sistem de marcare inde- pendent de borne, face posibila ca marcarea ulterioaré a conductelor pe schemele de montare s& se Ro! or0 fac& dupa sistemul compus. 3h, Dupa principiul nodurilor, " 7 clemele sé marcheaz& pe sche 035, ma desfasurat numai cu mar- ca sirului din care face parte 4 (de'ex. 7L). Acest Iucru este by suficient, deoarece nu trebuie Sdn pierdut din vedere faptul c& in fond, clemele, acolo unde sint folosite, participa la rea- lizarea constructiva. a nodu- rilor din care fac parte, deci la materializarea__acestora, astfel incit identificarea lor se poate face precis prin méarcile nodurilor. Principiul mixt prevede ca pe schema desfigurati s& se marcheze nodurile ca Ja principiul nodurilor si clemele ca Ja principiul bornelor. Acest principiu de marcare se_reco- manda pentru instalafiile de automatizare de mare com- 0 plexitate. In figura 26, se prezint’ circuitele schemei Jo] desfagurate din figura 2.4, 02 03:04 05 06 07 8 principiul de marcare utili- ig, 26, Schema eatigurts marcatd doph principiat #4t find de aceasta dat& eel mixt (sint reprezentate numai circuitele). mixt. 68f | FATA CUTIE (VEDERE QIN SPATE) Noth 1 — Schemd destésuraté 114-431-3 2 — Legdtura -S-1L-6 se foce numa éacd nny exist aul de protectie (Np/ colat 2 — Conductor negru Fy 15 ma? - comands Conductor Fy25 ma ortd si punere 1 nt i ET T T WProiectot Ting. Toneseu T_Th Meat ng Ps ESIC Aer ‘Sehemd de conexiuni I {CUTE ComaNDd POMPE TRANSVAZARE | 14. 431-4 ETO TR Fig. 2.7. Schema de conexiuni interioare pentru instalafia clectrich avind schema des fignrata din figura 24, im eare s-a utilizat principiul bornelor. 69e. Diagrama functionald Asa cum pe schema desfisurat& s-au reprezen- tat diagramele functionale ale unor aparate din compunerea produstlui ia a carui realizare acestea concur, tot asa se poate intocmi o diagran : fionalé pentru produsul insasi. Diagraina funcfionala sau de secvenje a produsului (aparat, echipament, instalafie) cuprinde st&rile sale de functionare succesive, cu sau fra valori de intervale de timp sau spatiu intre acestea, incepind de la o anumit: re initial pind cind se revine din nou in aceeasi stare. Diagrama funcfionala se intocmeste numai dac& este n rea {unctionZrii produsului. sta- cesari explicita- B. Scheme de montare a. Schema de conexiuni interioare constituie desenul de execufie pentra realizarea legiturilor dintre subansamblurile si aparatele din interiorul unui echipament saw utilaj, inclusiv legaturile care se fac prin sirarile de cleme. in figura 2.7, se prezint’ schema de conexiuni interioare pentru insta- lafia electrick avind schema desfigurati din figura 2.4. ‘Toate elementele componente ale instalatici interioare a echipamentuls considerat se reprezint& prin figuri geometrice simple 5i numai in caz de nece- sitate se recurge la reprezentarea schemelor lor interioare (de ex. la releul d2, in fig. 2.7). Se recomand’ ca la reprezentarea elementelor component: s& se pastreze pozifiile lor relative din interiorul ansamblului, fara a se pu problema respectarii unei anumite sc&ri a desenului. Clemele se reprezint& conform incadrarii lor in sirurile de cleme utilizate si se numeroteazA in ordine cresedtoare daci marcarea se face dup’ princ piile bornelor (v. fig. 2.7) sau mixt, sau li se atribuie marca noduiu: dia care fac parte, dac&’ marcarea se face dupa principiul nodurilor. Conductele electrice se pot trasa in intregime sau numai prin capetcic de legiturA de la bornele aparatelor (v. fig. 2.7, la releul 42) sau sirurilor de cleme. Se permite ca, in cazul desenarii mangoanelor inscrippionate (denu- mite si tile), si nu se mai figureze capetele de Jegitur’. Marcarea conductelor electrice se face dupa sistemul dependent de borna opusi, dac& s-a ales marcarea dupa principiul bornelor sau conform sist: lui compus — dacd s-a stabilit a se lucra in baza principiilor nodurilor sau mixt. Adresa capatului opus se formeaza in mod coneret astfel : — in sistemul de marcare dup principiul bornelor, adresa este ale& tuita din marca aparatului si simbolu! bornei la care se leag’ cap: cele dou’ simboluri fiind despartite printr-o liniuf& orizontala (de e: sau Ia cleme 7L—5); — in sistemele de marcare dup’ principiile nodurilor sau mis este format din simbolul nodului Ja care este legat conductorul per simbel aparat-borna sau gir de cleme, respectiv per simbo! aparat sau sir de cleme- numir clem& (de ex. 52/b1—2, T02/7L in cazul principivlui uodurit 52/b1, TO2/7L—3 in cazul principiului mixt). In tabelul 2.9, se prezinté comparativ modalitatile de marcare ale con: ductelor si clemelor pe schemele desfagurate si de conexiuni conform celor 70Tabelul 2.9 Marcaren-conductelor si clemelor pe schemele destisurate sf de conexiuni rincpial de mavesre | J mm | -~— lems | Conde a ‘ i ! | | T | Mech wot 1 ' | | ane. cirenit | lar. sir L— | uns tod pe nie cen [ o- arse | eirouit ex. | (matea | nodturtion) ex. | (ea taf Desitse- | fm se | md ex. | 034; sirwini | 102, 791 principiul] | aerekeazi} | 1L—12 ; —faza nr. cir- | de cle- bornelori | { | Leait ar nod | me) | ex. 2-7] | [ice | i | | Ge RST I \ | i I | —| | Sisto de- | | Site compus:! Marci) Sistent compas | pendent de | janarea nod) | ied | mare nod c | | (mare gir-nr. | | | lem’) | | ex, 061, | ex. 041/62; } | Si | i trei principii de marcare, iar in tabelul 2.10 se exemplified marcarea conducte- Jor pe schemele de conexiuni interioare, in cazul unui gir de cleme si al unui gparat (releu termic). La sirurile de cleme, s-au reprezentat mumai mangoane- Je inscriptionale (tilele}, iar la aparate, capctele conductelor (v. tab. 2.10) ; in cazul aparatelor (relee termicc), s-a considerat util si se reprezinte si schemele lor interioare. De observat cA, la sirul de cleme marcat dupa principiul nodurilor (tab. 2.10), s-a procedat la simpiificarea adresei capa- tului conductei, omitindy-se intenfionat marca nodului; acest lucru este posibil, dar numai Ja sirul de cleme, avind in vedere c&é marca nodului apare jn imediata vecin&tate, ca simbol al clemei respective. Pe fiecare schema de conexiuni se trec in mod obligatoriu_numerele de desene ale tuturor schemelor desfisurate corespunzatoare. Printr-o nota, se spceifica sectiunca gi culoarea izolatici conductelor clectrice (v. fig. 2.7) >. Tabelui de conexiuni interioare cuprinde intr-o form’ centralizatt, tebelara, date complete asupra legaturilor dintre subansamblurile, apara- tele @ siruriie de cleme din alcituirea unui echipament. Pe tabelele de couexituni interioare se specifica: sirurile de cleme si clemele; simbol aparat-born& si numérul nodului, in cazul marcirii dupa ‘principiul nodurilor sau mixt. Be un rind se trec toate conexiunile care fac parte din acelasi nod, in ordinea execufici fizice a legiturilor. Pentru conducte, se indic& tipul, sectiunea si eventual culoarca izolafiei, folosindu-se la nevoie numere cod, introduse printr-o tabela de componenfa [63]. ¢. Schema de conexinni exterioare reprezint’ desenul de executie pentru realizarea leg&turilor dintre diferitele cchipamente, utilaje si aparate lo- cale din compunerea instalafiel, Pe schemele de conexiuni exterioare se 71Tabelul 2.10 dor pe schemele de conexiuni interioare 1 | 8 i Noduritor |S i a | Fl i 3 RB] | | S| al | me | BE Ee | on 5] | i t Ql al] | 4 | § J | recomand& si se traseze numai capetele conductelor electrice, pe care se insctie reperul de identificare independent de borne atribuit conductei (de ex. K1, KC13, KF7), precum si adresa capetelor fieckrei conducte. Se menfioneazi, de asemenea, tipul si lungimea conductclor. d. Tabelul de conexiuni exterioare cuprinde aceleasi legituri ca si sche- ma de conexiuni exterioare, dar sub form tabelard, similar cu tabelele de conexiuni interioare. Se intocmesc fie scheme, fie tabele de conexiuni exterioare, Conexiunile interioare si exterioare pot fi reunite pe un tabel de co- nexiuni unic care si cuprindd datele necesare efectuirii tuturor legdtu- rilor; un exemplu in acest sens poate fi consultat in (63]. C, Planuri de montare a, Planurile de montare a aparaturii pe echipamente sint desene de execufie cu_specific mecanic, urmind a se intocmi conform standardelor in vigoare. O particularitate a acestora 0 constituie modul de reprezentare si identificare a aparatelor electrice. Acestea se reprezinti numai prin conturul lor, folosind in general lit ingrosate si se identificé prin mar- cile atribuite tn restul documentafi aparatele electrice nu se trec in ta~ 72bela de componenfa a ansamblului, cle putind fi menfionate intr-o le genda. b. Schemele sinoptice sint reproduceri simplificate ale schemelor tehno- logice pe panourile frontale ale echipamentelor si utilajelor. ‘Tabelele cu texte de etichete, necesare identificdrii aparatelor de pe panourile frontale, trebuie s& cuprind’: num&rul etichetei sau simbolul aparatului pe care il insofeste, textul, dimensiunile, culoarea fondului sia inscripfici si indlfimea literelor mari. Alte clemente care pot fi necesare executirii echipamentului pot fi, de asemenea, cu specific mecanic : decup&ri pentru aparate si teprezentari ale unor componente mecanice netipizate. c. Schemele de amplasamente si trasee cuprind amplasamentele echi- pamentelor si aparatelor locale ale instalafici electrice precum si trasecle legiturilor prin conducte dintre cle, figurate pe planurilé instalatiei tehno- logice. Pentru conducte, trebuie si se indice modul de pozifionare, iar in cazul unui num&r mare de cabluri, si sc dea detalii de organizare a tra~ scelor lor. Dintre piesele desenate intocmite pentru instalafiile electrice indus- triale, care se incadreazi in categoria schemelor de amplasamente si trasce, se menfioneazA cele consacrate sub denumirile de planul instalafiei Ge fora si planul instalafici de iluminat. Planul instalatiei de forfk se intocmeste de obicei la scara 1: 100 sau 1:50, utilizind pentru conducte, echipamente sau utilaje simboluri standardizate sau convenite (printr-o legenda). Planul cuprinde: princi- palele elemente ale construcfiilor (perefi, stilpi, usi ete.) ; pozifiile utila- jelor ct indicarea puterilor nominale ale acestora ; amplasarea posturilor de transformare si a tablourilor de distributie, care se noteazi prin sim- boluri (PT1, TG, TP1, TS1—2 ctc.), indicindu-se totodat& puterea si curentul cerut; traseele coloanclor, care se marcheaz& prin indicative (Ali, M2 etc.) pentru a fi mai usor reperate si traseele circuitelor ; t! seele instalatiilor de protecfie contra tensiunilor accidentale (centura de Jegare la priza de p&mint de protectie); aparatele de comutatie ampla~ sate in afara tablourilor de distributie. Pentru conducte se indick de asemenea ; tipul conductei san cablului, num&rul Ge conductoare si sectiunea (cu referire si la jurnalul de cabluri si conducte), diametrul si tipul tubului de protecfie, modul de ampla- sare {aparent, ingropat ete.) In figura 2.8 se exemplifick modul de intocmire @ planului instalatiei de forfa. Planu! instalatiei de ihuninat cuprinde in principiu aceleasi_clemente ca si planul instalatiei de forfa. Se recomanda ca pentru corpurile de ilu- minat s& se indice num&ru! de corpuri, tipul (eventual si codul conform indicatorelsi de devi), numarul si puterea Kimpilor care se monteazii in corp, in&lfimea de amplasare, marca intreruptoruini san eparatului pe circnitul Chruia este montat si faza la care se racordeaz’. In afark de denumirea inciperii, este bine si se indice pe plan nivelul mediu al iluminarii si incdrarea inc&perii din punct de vedere al caracteristicilor medinlui. 73suydimosa — yhiey ap rerjepereny (@ aoeeny YS syuomEsydme ap rome) maT “se FM 56 xEIaAAD)ett 2092625) (Cee rt 20018 aus ‘Fig. 2.9. Plawal (schema de amplasamente si trasee aj instalatiel de iuminat — exemphu. Instalafiiie de iluminat de siguranti pentru continuarea lucrului, evacuare ete. se reprezint& prin simboluri si indicative distincte, eviden- fiete in legenda planului. Conginutul planului instalafiei de iluminat se exemplific& in figura 2.9. B. Documente generale 2. Specificatia de echipamente cuprinde caracteristicile necesare pentru identificazea si procurares echipamentelor instalefici electrice (tablouri, cutii_ echipate, dulapuri, panouri ete.}, care sint legate intre ele prin conducte. Forme tabelari a specificafie’ de echipamente este indicaté in, tabelul 2.41; cifrele scrise intre paranteze in capul de tabel indic& dimensiunile yecomandate pentru rubrici, in mm. Orgenizarea formatelor si indica torul care poate H utilizat sint exemplificate in [63]. Alte recomandiri de completare a specificatiei de echipamente : — in tubrica mimit& ,,caracteristicl tehnice” si se treacd tensiunile si puterea pentru Hecare Ureuit de alimentare ; — la rubrica ,observafii” se va trece numirul specificatiei de apa- rate din echipament (daca nx este un echipament tipizat) si locul de monte} al echipamentului 7STrabetut 2.11 flor de echipamonte, de agreyate i pe cchipament Formutaral spi rate loente si de aparate | ; b. Specificatia de agregate si aparate locale cuptinde totalitatea agr gatelor si aparatelor care nu sint montate pe echipamentele clectrice. Se intocmeste ca si specificatia de echipamente, existind recomandarea Je a sc defalca pe pagini separate aparatele-utilaj, aparatele-material, apatatele din tara si aparatele din import c. Specificafia de aparate pe echipament trebuic si cuprinda caracte- risticile aparatelor, tipul si mumérul clemelor de sir, al regletelor, pre- cum $i tipurile gi lungimile totale ale conductelor folosite pentrn conexi- nnile interioare. Se foloseste acelasi formular, prezentat in tabelnl 2.1 d. Fisa tehnicd sc intocmeste pe tip de aparat si confine toate care teristicile tehnice necesare procurarii gi utilizarii lui. Se redacteaz’ tise tehnice numai pentru aparatele cu caracteristici speciale, ale c&ror pare- metri tehnici nu pot fi cnprinsi in mod convenabil, in rubrica de ,,ca- racteristici tehnice’”” din specificatie. e, Jurnalul de cabluri si conducte reprezinté o lista a couexiunilor ex- terioare, dintre echipamente, aparatura locala si utilaje tehnologice, rea- lizate cu conducte electrice, inclusiv cabluri Tabelud 2.12 gf conducte (model) ] | Ne aesire | | x Vien aang’ | _| Xe 1 stare |S serene} mp cimeoine | 1 observa locupate| tanere ag] eo (30) os) (10) | pees) (ins | 28) 1 | r—pat | Tadiout | Dutap aparate | SAE = | 10 | + | = | etod ae | forja T | D, intreruptor | + PY 2.5/1PE | | maontare} al _ \ por | Forma yi continutul recomandat pentru jurnalul de cabluri si con- ducte sint prezentate in tabelul 2.12; in capul de tabel, intre paranteze sint indicate dimensiunile rubricilor. Cablurile se defalch pe pagini separate de restul conductelor. Pentre indicatorul de utilizat se consult (63)€apitolul 3 INSTALATIT ELECTRICE DE INALTA TENSIUNE Intreprinderile industriale sint alimentate din refelele sistemului e- nergetic, la tensiuni cit mai inalte, in functie de puterea cerut& care poate atinge valori de sute de megawafi. Alegerea tensiunii optime se face prin compararea tehnico-economica a tuturor variantelor rationale, care pot fi adoptate (v. tab. 3.1). Instalatia electricd de inalta tensiune a unei intreprinderi industriale se compune din urmatoarele parti, avind functionalitati distincte: — instalatia de racordare la sistemul energetic (racordul), reprezentind liniile electrice care fac legitura intre reteaua sistemului energetic si statia de distributie sau transformare a intreprinderii (statia de primire -- instalafia de distributie in medie tensiune la consumatorii de pe teritoriul intreprinderii, reprezentind totalitatea retelelor care leag’ pos- turile de transformare si receptoarele de inalt& tensiune la barele stafiei de distributie sau transformare. Determinarea structurii refelei si alegerea numarului si amplasamen- tului statiilor de primire a consumatorilor se va face tinind seama de: — situafia energetica existenté in zona respectiva, de perspectiva de dezvoltare a regiunii pentru urmatorii 10—15 ani; — importanta consumatorulwi, caracterizaté prin clasa acestuia (cu indicarea perspectivei de dezvoltare pentru urmatorii 5—10 ani) ; — siguranta in alimentare; sistemul de alimentare al consumatorului va trebti s& asigure obligatoriu o alimentare de baz corespunzatoare puterii maxime absorbite; de asemenea sistemul va asigura, facultativ, © alimentare de rezervi conform nivelului de rezervare, aleasi printr-o analiz& tehnico-economica ; — conceptia unitard si clasticitatea in exploatare a scheme’. 3.1, INSTALATIA DE RACORDARE LA SISTEMUL ENERGETIC Clasificarea instalafiilor de racordare se face dup’ num&rul de linii prin care se realizeaza racordarea si dup configurafia retclei la capatul dinspre consumator al racordului, Dupai numé&rul de linii, racordul poate fi: — cu o linie; dona linii, 77Dupa configuratia refelei la captul dinspre consumator al racordulut, acesta poate fi: — cu PY (fri SD, in medic tensiune) ; — eu SD (racord in medic tensiune) ; = cu ST (racord in inaltd tensiune, denumit zacord adinc). Yn general se recomand executarea racordurilor ia tensiuni cit mai jnalte, cu pitrunderea adincd a acestora spre centrul de greutate al saz~ cinilor. in tabelui 3.1 sint prezentate schemele instal sistemul energetic. lor de racordare la Schemele instulatiilor de ruc rdare te sistentul enesgetic | 1 Cu o.dojurd nie de alimentare, ck otayle | — Allmentaree conmumatotion da ca de distribugie tegoria J7? si uucosi JJ | Stotia sistemului S268 prm| op oy - Gistribuyie la tor categoria 1T si IT _ Stofia. sitemutui 6-20 kV i poneefeneny | | . | | aot iv i (20g. | te ey | 1 un — | ~ Cu dowd tinii de alimentare gi static de — Alimentszea consumnatorilor din | Gistribufie | categorie Fy 2 | | tTobelut 3.7 (continnare) Schema de racctdare | Domeniul de utillzare citi Unie de alimentare si stapie [f— Atiinentarea coasuinatorilor din i cord adine. categoria 177 $i partial I? — facordud dine. prezint wim’ ‘Stafia sistemutur rele avantaje 4 Baek Y — tndrirea siguranfel ia alimentare damette ieorancacigenior de Teer sat simplificarea schemelor de count tatie primard (se utilizeaz4 siguran- fe fuzibile de TT): nplificarea reylajului tensiunii; — clasticitatea in racordarea noilor Alimentarea consumatorilor din categoria T si partial 12, 3.2. STATIL DE TRANSFORMARE Sint puncte de alimentarc cit energie electric& de la inalt& sau foarte inaltA teasiune la medic tensiune. ReprezintA elementul de legdtura dintre instalatia de racordare ia sistem si instalafia de distribufie in inalt& ten siune, Din punct:de vedere a! ampiasirii, stafiile de transformare pot fi de lip exter'sr sau interior. Soiusia constructiva, in general, este determinat’ de tipul constructiv al 'separatoarelor intreruptoarelor, de tipul si modul de montare al atoare, de. particularitatile de amplasare in zond ‘ni) unititilor de_trauste usticile terex (caractFunctional, la orice statie de transformare se disting: — circuite primare ; — cireuite secundare ; — servicii_ proprii — instalafii auxiliare. 3.2.1, SCHEME DE CONEXIUNI ALE CIRCUITELOR PRIMARE SI SOLUTIL CONSTRUCTIVE Alegerea schemei de conexiuni si a solufiei constructive se face pe baza urmatoarelor clemente : — funcfia static ; — incadrarea in sistemul energ.t'c; — categoria consumatorilor ; — siguranfa in functionare ; — num&rul circuitelor racordate ; — elasticitatea in exploatare ; — simplitatea schemelor de protectie si de automatizare ; — sistemul de exploatare al stafici (cu personal permanent, cu per- sonal la domiciliu, cu alarmare la un centru de exploatare prin teleme- canica). La alegerea schemei de conexiuni a stafiilor se va fine seama de pers- pectiva dezvoltirii consumatorilor pe o perioad’ de 5 ani, considerati de la intrarea in functiune a primei etape a statiei si vor fi verificate con- difiile de incadrare in sistem pe o perioada de 10 ani Schema de conexiuni trebuie sa fie cit mai simpl4, in vederea objinerii unei eficiente economice sporite, a unci exploatari simple si a respectarii normelor de protectie a muncii Schemele de conexiuni ale circuitelor primare se incadreazi intr-o serie de scheme tip fundamentale indicate in tabelul 3.2, care pot fi im- parfite in doud mari categorii : cu bare colectoare ; ara bare colectoare. Schemele cu bare colectoare pot avea bate simple sau bare dubie, secyionate sau nesecfionate, Schemele bare colectoare se incadreaz in categoria schemelor bloc. area schemei de conexiuni propuse se face prin combinarca judicioasi a schemelor tip fundamentale, In cadrul schemelor de conexiuni, se va prevedea sectionaree iongi- tudinal a unui sistem de bare colectoare in stafiile cu doua sisteme de bare in urmatoarele cazuri (45): ~~ stafii de 110 kV cu un numér mai mare de 14 cireuite racordate ; — stafii de 110 sau 220 kV cu un numar mai mic de 14 circuite tacordate, daca este necesarA sccfionarea refelei pentru optimizarca cit culafiei puterilor in scopul limitirii curentilor de scurtcircuit, al separa: consumatorilor care produc socuri de putere in refele sau care sint { fluentafi in mod deosebit de variatiile de tensiune din refea, al Smit&ri consecinteior extinderii avariilor la bare, al realizirii unor scheme spe- ciale de automatizare ete 80Tabetul 3.2 Schemele de conexiuni ale cireuitelor prhaare Xs | seoumie stem sen seme | cette hee ul 3 I 7 1 | cx outcome | | | ‘toare simpli nesecfionati bot £ | Ik me & 2 | Ca bard colee- | toare simpla | sectionati | | bh bl | i ' | lon 18 \ | | ioe | om m2 | i 3 | Cx bark eolee: toare simpli nesectionaté gi hook Dera de trans” | , L fer | +4 | ar | Ma - | | | | otal | 6 —- Prolectssen snsiulatillor eleettice anvusts ove hunni minim de rate de comutafie: | Sevesttt reduse fuuncfionare ; orice a- varie sau tevizie la bare sau separatoarele de bari conduce la intreruperea total Utilizare : la alimentarea consumatorilor de impor- tanfi redusi sau al mentafi pe mai multe ei — siguronti mirita in | ficcare | FH sectie de bari este | practic independenta reduccrea curentilor de | senrteizeuit prin monta- | | xea_pe_cupla longitudi- | | nala CL a bobinelor de tanh Dezavantaje + \ imposibilitatea efec- reviziei la orice intreruptor fird intree- Uiilicare : 1a consumatori import een | Avantaje | S“hmanar redus de apa | rate de comutayie | ="posibilitatea de a scolle in revixie fates Tuptoarele fara int ruperes cireuitul i ~vreducerea duratel i | |) teeruperii in_ewzal avar | | seri” unui intrerapror Utilizare: a statil dl sforusare cobotitoare e important curenTadetul 3.2 (continuare) Cu bard colec- toare simpli ex dow’ secfif lon bari de trans- — siguranti miei in funefiouare ; = posibilitatea de a sconte in revi2ie intre- muptoarele flrs intre- ruperes cireuitului ; — reducetes duratei in- treruperit is eaanl avaried unni intreruptor. Utilisare: Ya stayii de trousformare de impor- taut enrent pint la MG kV si mal mult. Cu bare eolec- ~ barele duble mrese apreciabil siguranja in funetionare ; distribuyia celulelor pe cele dowd sisteine de Dare este lastic’, modificabild prin ratoare, flr intrerupeti : — fnnetionarea se face pe un sister de en GT desettisa = = posibilitates de efec~ tuare a reviaiilor Ia barele colectoare san sepata- toarele de bari unmai ext sconterea fle sub tensiune a sisteumilui respecti toate celutele, ew exceptia celei care se revizuieste, min sub tensinne. Desavantaje : = cheltuieli de investitit nai ridicate (cu 20—40% mai ridieatedecit seherue- Je echivalente cu bat’ co = comutatia ‘primar mai complicati, necesita- tea blocajelor “automate Ia separatoare > | — un defect al intrerap- torul de pe eupla trans- | versal scoate instalatia | de sub tenskane | [Geiisare six sti ae | | fransforniare cu sons | [tor npocto: {Tabelut 3.2 (continu are 6 | Cu bare eoiee- toare duble cu dout sechit tongitudirale 7 | sccm he wr Sea | | t i ' | | ' i i Avantaje : — siguran}é ondrita ia fuuctionare; sectiile de are sint practic inde- peniente ; — reducerea curentilor de senrteirenit prin mou- terea pe cuple Tongitu- Sinal (CL) @ bahinelor de reactanta: = toncfionsrea se face pe bara de nem (bara sectionati longitudinal ‘prin cupli). Utilizore: la stafii de transformare smportante de 110 kV si mai mutt. Avantaje : — numiir minim de apa rate; uvestifit reduce. Desavantaje : 1 | | \ any redust; dix | iouitifi in reatia. secyici prin relee defectelor invert formator ; pr | | = obtigatia ca | frenstormiatoarelor si fie | wracter “prov etapa inifiala « | de transtorme: Hanctional, solufia constructiva este realizatd printr-o structuré ce- Inlara (lig. 3.1) confinind : — celule de Jinie (fig. 3.2); de transformator (fig. 3.3); de cupli (fig. 3.4); = celule — celule de — celule de masuri si descdrcatoare (fi — celule Ge rezerva. S35};ceremuojsuea ap Heys youn ae azpurd7sopyMOND wUIDS “1g “FL ‘aie as -tt - i ara ei merece oie woo 2 reso ‘aust 0801. viet fotseris Potoploirazid ai -aas Zone Te ros aT vasa oie 3ee + ose) ou-as y Trae pezme} += AL Ta i 55i | J 2ste-110 FF a2 2sTE- 119 | a R508 | ¢ 2504 | 1 a — O1-Al 300 min® | OQ Al _300mme 10 10 a3 70 10 | 1600A r 1600 A . 6000 NVA} so00MvA | 3CESU = 1108 SCESU-110 6 | 2x300/5/5/5 A | 1 Dye | 2x300/5/5/54 c10,5/D/3 of 0510/0 i= 2x36kA ft 22x86kA_ | 1STEP-110 | 1250 A TTEMU ~110 J co | TRANSFORMATOR ] Fig. $2. Schema circuitelor primare — Fig, 3.9. Schema cizeuitelor_primare — cola de tate celulit de transform re O1-Al 450mnAL OPP 1STEP -110 | 12504 | as STEMU-110 | of 1 10 V3/a1 16004 j ef ff jar Yelatky 6000 MVA a SCESU ~ 110 8 3DRVS-110 | 2x 300/5/515 A | G1 O5/0/0 | (3HKFp -104) cuPL MASURA-DESCARCATOR 7 |} 3.5. Schema circuitelor primare — echili de dsurd. Big. 34, Schema cireuitelor primare — cella de ex3.2.2, CIRCUITE SECUNDARE Circuitele secundare realizeazd funcfiunile de comand’, control, pro- cctie si automatizare in vederea functionarii ireprosabile a crcuitelor primare. Comanda se reier& in special la acfionarea voit’ si blocajx! o ai separatoarelor si intreruptoarelor. Controlul realizeaz’ masuzarea $i ‘area mérimilor electrice, precum si semnal male sau de avarii in functionarea stafiel. Protecfia se sefera Ja actionare intreruptoarelor in regimuri de avarie, iar automatizarea la a continuitatii in alimentare si a nivelului calitativ al energiei Surnizate In tabeiul 3.3 se indica aparatele de masuri pe diverse circuite jar in paragraful 3.10 — protecfiile aferente circuitel instalafii de automatizare. Circuitele de comanda si zentate in capitolul 8, Din punct de vedere constructiv se disting : — circnite secundare complet ceutralizate intr-una sau mai nuulte camere; solufia este posibild atunci cind exista personal de exploatare permanent : — circuite secundare parfial descentralizate ; — circuite secundare descentralizate: solutia fra personal permanent. in punct de vedere al conceptiei de realizare a se disting ~ cireuite individuale, unde euite secundare ; — direnite cn presciecfie sau cu alegete, in care se foloseste un numa: foarte redus de apurate de comand’ si masur%, care pot fi conectate dapk dorinfa in diverscle puncte ale instalafiei. Detalii asupra ciretitclor secundare se obyin din iuerarile [21, 48] mnalizare sint pre- atiile yr secun tare care circuit fe sale 3.2.3. SERVICIE PROPRIT Prin servici ‘ile cave asigur functionarea normalA a cchiy tviciile proprii comporté urmatoarele forme de nativ (de Teguld la joasa tensiune), curent continwi ei sub presiuine Schema de servicii proprif cuprinde — Sara de alimentare normaia (de rejea) prin dowd ci din refeana de joasd sau incdie tensiy Se conecteazi. circuitcle consumiatorior secundari § — bara ie siguranfd (asigurata) — 380/220 ¥, aiimentata ‘x mod normal de la o bard de refea, iar in caz de avarie « acesteia, de la un grup Diescl cu pornire automata care permite realimentarca in cise 10 se- cunde; ja accasté bar& se vonecteaz’ cireuitele consumatorilor 3 bara de curent covfinn: 290 sau 110 V cu aiimentarve > de te unui seu donk redresoare tsau grup convertizor rotativ! 9 baterie de acummiatoare; ix avatie in sistemul ce curent citernatiy proprii se inteleg dispozitivele si instala nentelor din staliile electrice,Tabelul 3.3 Aparatele de miisurat minim necesare pe diverse circulte a7bateria preia intreaga sarcind; la aceasti bari se conecteaz& circuitele consumatorilor vitali. Detalii asupra serviciilor proprii sint date in [80]. 3.2.4. INSTALATIL AUXILIARE Instalafiile auxiliare cuprind : instalafiile de curent continuy, instalatiile de Jegare la pamint, instalatile de ulei si aer comprimat, instalafiile de telecomunicafii Instalafiile de curent continuu se folosesc pentru alimentarea circni- telor secundare Ja tensiunile uzuale de 24, 48, 110 si 220 V. Sursele de curent continuu sint baterli de acumulatoare $i redresoare. Instalafiile de Jegare Ja pimint realizeaza : — protectia impotriva electrocutarii ; — trecerea in pa&mint a curenfilor electrici ce apar in cazul legaturilor la pamint de exploatare a unor instalafiii aflate in mod normal sub teu siune (bobine de stingere, neutrul transformatoarelor etc.) Instalafiile de ulei si aer comprimat se folosesc pentru acpionarea si stingerea arcului intreruptoarelor si separatoarelor. Alimentarea cu cner- ie electrica a instalafijlor de producere a aerului comprimat trebuie s2 je asigurat& pe dowd cai separate de la dowa sectii independente ale instalafiei de servicii propzii. Instalafiile de telecomunicatii cuprind: instalatiile de telefonie gene- (administrativa), instalagiile de telefonie tehnologicé (de dispecer) imstalafiile de interion (comunicari operative, conferinje), instalafiile te- legrafice sau telex, instalagiile de ceasoficare (cunoasterea ore! exacte) irstalafiile de detectare si semnalizare a incendiilor E 3.2.5. ALEGEREA NUMARULUI $I A PUTERIL TRANSFORMATOARELOR In statiile de transformare se folosese de obicei doud sau trei trans- formatoare trifazate de putere cu dowd sau trei imfasurari. Instalarea unui numar mai mare de trei transformatoare intr-o stafie nu se justi- fic’ din punct de vedere economic. in toate cazurile, in care stafiile alimenteaz’ mari, sau zone cu mare consum de energie clectrica, este necesar si se prevada o rezerva corespunzatoare in transtormatoare. In astiel de cazuri se vor monta cel pufin doua transiormatoare identice (unul avind rolul de rezerva), cu_condijia ca puterea ficcaruia (finind seama de supra~ sercina admisibila), s& fie cel putin egal cu sarcina totali a consuma- torilor ip cazul variantei cu trei transformatoare, doui vor trebui si asigure alimentarea consumatorilor, iar cel de-al treilea va constitui rezerva Aiegerea uneia dintre cele dow’ variante se face pe baza unui caleul tebni- co-economiic in care este necesar sé se find seama de criteriul cheltuielilor siinime de exploatare, respectiv ai pierderilor anuale minime ée energie intreprinderi industriale 85Pentru reducerea curenfilor de scurtcircuit si simplificarea_protectiei prin relee se recoma marca separata a transforn nda c: de cite ori este posibil, si se prevada functio- atoarelor. 3.2.6. FUNCTIONAREA ECONOMICA A ‘TRANSFORMATOARELOR in statiile sau posturile de transformare cu mai multe transforma- toave nu este totdeauma economic ca toate transformatoarele si funchioneze ip paralel, precum nu este totdeauna indicat si lucreze unul singur, chiar dac& sarcina nu depi igeste paterea sa nominala. Regimul optim din punct de vedere economic este acela in care pier- derile totale de putere sint minime (fig! 3.6) Fig. 3.6. Curbe de voriajie a pierderilor de putere in trans- formatoare in func fie de sarcind. cctweliWie 12500 15000 20000 26000 30000 35000 SikVA} Observatei: erocteristicetrarstormatoare (HVAT Tl 0005.1 lzsa00' 1 . Helen \ 2) Curbele srt calculate pen NOT respectiv Tp functioning sanai \ Te in paraled Pentre o s de 75001 \ este avantayas sd ramine in \ funchune numor Tp perder \ tind in aces? caz ininine 893.3. INSTALATIA DE DISTRIBUTIE Refelele de distribujic in medie tensiune la postusile de transformare sau receptoarele de medie tensiune se realizeazd cu linii radiale sav linti principale. ‘Alegerea uneia dintre aceste doud variante se face in funcjie de gradui dorit de asigurare a continuita}ii alimentarii, de amplasares teritorialé a sarcinilor principale si pe baza compardrii indicatorilor tehnico-econgmici aj variantelor propuse. : Liniile radiale alimenteazi separat fiecare receptor de inalta tensiine sau post de transformare (tab. 3.4, pct. A}. Avantajele sckemelor cu Jinii radiale sint : — simplitatea din punct de vedere al executici si al exploatari(; — siguranfa alimentarii cu energie electricd in cazul @ — posibilitatea antomatizirii si comenzii centralizate. Dezavantajele acestor scheme sint : — consumul ridicat de materiale neferoase : — investitii importante la construirca retelei. Tabeiut 3.2 Schemele refeielor de distrivutie in medic tensiune [17] Felul schemel omeniel de foloure qi saracterctete echesces A. Scheme vadiale 7. Radial’, simpla (rh rezerv} | Pentru posturile de trausformare cx o singaré uni | iste, situate izolat si ip cart cin sarcini L | importante de categoria J si existh ;ess=— | repararit rapide a liniei Aetecte. cw STSD Ber _ | sarcinile reduse de categoria J {pint ta 25% de ln un post seein sen orintr-un grap electtngen de interventic 2. Radial, simpli en dowd cabluri | Pentru consumnatori as prea math feoksti, fa paralel | ci na exist sarciui de cate; | mai wn singur eablu, iar at se conveteaz eind jeconcetat pent 3 saoereare primul sad SSS Pot fi folosite cind_existd sarcini reduse de or | asigurate printr-o alimentare de joask oa | | { se fonweste nor: ' gotia J (cel anult 25%.3, dae grentare a acestora este Se priatreun ra | cot de fons tent de no rete wee, He prints un grup electrogen de interventic. 3. Cu dong Jinii radiale (dubia) Pentru puncte de alimeatare speciale sf importante sau pentru objective cu sarcini de categoria J gi «posturi cu. puterca peste. 2000—3 000 KVA, cup | fone electrice mari ete), fecare ine ce eslcteazs ia intreaga sarcini a receptoarelor de categoria J. | I: mod “normal, tiniile fanofioncaz’ separat pe | sis scefiile respective: 1a iesirea din funcfiane 3 iwgei Yin, cealalta preia sarcina de categoria J. 90Tabelul $.¢ (coutinuace) ew xn singus it gi cite © bobini de site dona en alimentare din Este o varianth a schemei precedente pentru title de putere mijlocie; se reduce mnmirnl de cetale ia pruetu! de alimentare. Ia post se prevede conectarea, automat’ a sezervei_pentm @ proves! deficienta Scheme’ constind in faptul ef, la defectarea uneia dintre linii, se intrerupe gi alimentarea din a dona Jinie care un este defect, 6. Resins sad: mctucisata ox Pentru postur! de transformare de putere mica. normal se face de la suzsa I reds’, neecouomici sax indepirtats, ste pentrn rezerya ex reer de te linda 1 a deconectatea orletel lini, postal ‘Minio principsl&, care constituie rezer | indicaté panctat.8. Radiala in dowd trepte cn puncte de distribuyie intermediare Tabelul 3.4 (continnare Pentru obiective importante, in cau) unei numar mare de posturi de transforuiare ct win! sax dou transformatoare de putere mich, amplasate sat, ° 9, Radiali in dout trepte en pune te de distribufie puternice si eu sarcini cu gocuri ia Semi Lit GI ese TNL} 1, Linie principala simpla, separatoare la intrare, Pentru uzine metalurgice cu puncte de distributie de putere mare ; sarcinile (cu socuri) se alimenteari direct de la statia principal de trausformare. B, Scheme cu linii principale Se foloseste eu precidere la liniile principale aerien satt la cele in cablu usor accesibile pentra reporatit (de exemplu, Ia cele pozate in canale). Se foloseste pentru receptoare de mica importanfi: electrilieari rurale, depozite ete., im cazurile in care este admisi bil& fntreruperea aliment&rii cu energie pentru timpul necesar deconectirii porfinmii defecte. 92Tabelul 3.4 (continuare) 2, Linie principal simpli, cu re- zervi printr-o nie principala comuna Pentru sarcini de categoria IT gi III. Se admits intreruperca alimentirii cu energie pentru timpul necesar detectirii si deconectirii porfiunii defecte a liniei principale. La o singura linie principal se conecteszi pink la cinci posturi de transformare cu puterea de cite 1000 KVA fiecare. 3. Linie principal simpli, en ali “oe 4, Linie priacipala in bucl& (ine) — Pay : a om Se foloseste in cazul cind trebnie asigurat alimen- tarea in timpul avariei de 1a o sursit independents, in regim normal de alimentare se foloseste 0 singurd sursii (cea principala) Pentru sarcini de categoria I si I. Se permite in treruperea alimentirii cn energie pentra timpul necesar deconectiii porfiunii defecte a buclei. La o bucla se leaga pint ta inci posturi de transformare cu puterea pind ia 300 KVA Hecare. Bucia se intre- ripe aproxinutiv 1a mijioc, protecfici prin relee. Pentra sarcini de categoria O la alimentarea de Ja posturi de transformare en dow’ transformatoare, fara bare ; schema asiguré automat o rezerva de 100%, in lnii si in transformatoare. 6. Linie principal dubla, cu ali- mentare din dowk pirti i PT Ph Se foloseste: a) in cazul cind, pentra asigurarea continuitifii in funcfionare, este nevoie de alimen- tarca de la dond surse independente, a unor sarcini mari de categoria O. b) in cazul amplasarii unor grupe de receptoare in- tre dond puncte de alimentare, cind alimentarea din douX parfi presintS avantaje economice in comparafie cu alimentarca dintr-o singuri parte, independent de condifia ceruté in privinta continui- tipi in alimentarea cu energie. 93Tabchil 3.4 (conti vaare) 1 | atimentarea postalui de transformare saw a transior~ | ‘natearelor folate se face dia linia principals ce Unaith tensiune care intr pe toritorini intzeprinderit. Racordurile adiaci de 110--220 kY se execu’ dupa | Sehome bloc linie-traasformator yi se amiplase Cit mat aproape posibil de cel mai mnare Comsarns | oe satciss conceutrata: pain amplasatea.stapiel fm | imediata vectastate a clidisi ta care se irisese see file. principale, Folosirea, racorduriior dine! el | inina ‘treapta intermetiar’ de transformare si de ‘istribupie a energie’ electrice Liniile principale pot fi simple, cu alimentare de la un capat sau de la dou capete ; — hn late multiple cu doud (duble) sau mai multe lini in paralel, tn diverse variante (tab. 3.4, pct. B). Schemele cu linii principale simple si buclate se folosesc, de obicei, pentu posturile de transformare de putere mic&, cu receptoarele conectate direct Si care nu necesit’ un grad mare de siguran}i in alimentarea cu cnergi¢. La schemele cu linii principale, rezerva posturilor de transforme 12 0 alt sursi de a 5 principal bufie cu fine principal sint utilizate p meatarea consumatorilor din categoria IJ7; pentru consumatorii din ca tegoria | si II se utilizeazd schemele cu linie principalé buclaté san ca Lnie prinsipalé dublé (tab. 3.4) Avanteiele acestor scheme sint — investitii mici ia construirea retelei; — posibilitatea de realizare cu conductoare din bare. Dezavantajeie sint Schemele de distri — dificultafi in utilizarea automatiz&rii si velecomenzii ; Jgarant’ mai redus4 in functionare. 3.4. POSTURI DE TRANSFORMARE Sint puncte de alimentare cu energie electric 1a tensiunea ‘de utilizare 4 utilajelor si receptoarelor — 380/220, 220/127, 500451 1000 °V. Postu- rile de transformare repreint& legitura dintre instalafia de distributie in medie fensiume si cea de joasi tensiune. o4pete PERS mae wae Tt ae i a sectin punct de vedere ai amplas&rii, posturile de transformare se cla- in: sturi prefabricate — (fig. 3.7) instalate in interiorul sectiilor intre- prinderii, in centrele de greutate ale sarcinilor ; — posturi integrate in cl&dirile sectiilor ; - posturi independente de cladirile intreprinderii (tig. 38 si 3.9). Posturile prefabricate reprezint’ o tendinfa actuald in alimentarea sectiilor unei intreprinderi datorita avantajelor pe care le au din punct de vedere tehnico-cconomic: eliminarea constructiei de zidaric, fmontaj simplu si rapid, reducerea lungimii retelei de joas& tensiune prin insta~ larea in centrele de greutate ale sarcinilor. Schemele de conexiuni ale unui post de transformare contin — cireuite primare (principale) ; — circuite secundare. Fig, 3.9. Post de transfor- mare in cabint de zidarie, realizare constructiva: x — celuld de tnaltd tensiune; 3 = tackperea’ ‘waasforematoare’ toe; «aot Ce fous Tea34.1. SCHEMELE DE CONEXIUNI ALE CIRCUITELOR PRIMARE Aceste scheme se compun din: — cirouite de inalté tensiune : celule de linie (sosiri) si celule de trans- formator ; — circuite de joasd tensiune: tabloul de transformator si tablourile generale ct plecari la utilaje sau receptoare. n cele ce urmearé se va descrie cchipamentul unui post de trans- formare (fig. 3.10) in care cirewitele au fost prevazute cu diferite var ante de aparate, a) ‘Transformatoarele de putere ml, m2 (tip TT.U), de 100-1609 AVA, avind de obicei conexiunea Dy, — 5, care permite un dezechilibru al sarcinii de aproximativ 30%; tensiunea nominal& secundar’ este de iCeluie prot. trato (pe Mr 100... 800 KVA fo (ir lisse sarcints} Fig. 3.10. Schema electric’ a unui post de transformare in diferite variante de echipare a celulelor, 7 — Proiectarea instalatiier electrice tadust.vule 73 X 380/220 V cu posibilitate de reglaj pe inalta ten: fipsa sarcinii ; b) Separatoarele a7, a8, a9 (STI), permit oseparare sigur’ si v bilé a circuitelor fafi de bare, avind rolul de a proteja personalul de exploatare ; pentru a se evita manevrarea in prezenfa sarcinii, separato: rele se blocheaz& mecanic san electric in raport cu intreruptorul circuitelor respective. Separatorul de sarcin& a10 (STIS) are in plus si rolul de intreruptor pentru curenfii nominali ai circuitului, avind putaea de rupere maxima de circa 7 MVA; protecfia impotriva curenfilor de scurtcircuit sau supr sarcin& este realizati cu siguranfe fuzibile de inaltA tensiune, inser cu separatoarele de sarcina, c) tntreruptorul a1 serveste la conectarea si deconectarea sau ‘automata a circuitelor. intreruptoarele de inait& tensivne in posturile de transformare sint : — cu ulei pufin IUP, actionate prin dispozitive manuale DMI, = lectromagnetice DSI, cu aer comprinat DPI sau cu resoarte DRI; — ortoejector IO, actionate prin dispozitivul cu servomotor si resorturi nue. tilizate MR. Puterile de rupere ale acestor intreruptoare sint in limi MVA. 4) Siguranfele de rupere, pot inlocui intreruptorul pind la 1000 MVA. ¢) Barele colectoare se executa din cupru sau aluminiu, de secfiune dreptunghiular’ sau circular’, montate pe izolatoare tip suport. f) Celulele pretabricate ce inalt& tensiune pentru transformatos si pentru lini confin aparetajul aferent. g) Tablourile de joasi tensiune, prevazute cu separator, intrerupto: automat sau siguranfe fuzibile la transformator si siguranfe fuzibile sau intreruptoare la plecdrile spre utilaje. 100—500 ile de inalt& teusiune ¢1 (SFI), cu mare puter in refclele cu puteri de scurtcireuit 3.4.2. CIRCUITELE SECUNDARE Circuitele secundare sint : — de comanda si interblocari ; — de protectic ‘si automatizare (subeap. 3.10); — de control, masura (putere si energie — activa si reactiva), semns- Yizare (pozitie intreruptor si separator, iuncfionarea protectici). Principalele scheme sint descrise in subcapitolul 3.10. 3.4.3. DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE ® Dimensionarea posturilor de transformare comporta parcurgert patra etape — alegerea numérului si a locului de amplasare a posturilor ; — determinarea puterii postului de transformare ; — determinarea num&rului gi 2 puterii transformatoarelor dintr-un post; 98— asigurarea regimulsi economic de functionare in paralel a trans- matoarelor dintr-an post. 1. Alegerea numérului sia locului de amplasare Pe planul de situatie al intreprinderii sau sectie: se tree puterile apa- rente cerute S;sau S, (subcap. 1.4) de diferite sectii sau utilaje din sectie < determina centrele de greutate ale grupelor de sarcini ce urmeazd a Hi alimentate de la acelasi PT si se calculeaz’ puterea pe ansamblul acestor sarcini, avindu-se in vedere ca puterea unui post si nu depaseascd circa 4500 kVA Se marcheaz& provizoriu locurile de amplasare ale tuturor posturiior de transformare, alegindu-se un numar cit mai mic de tipuri de posturi avind puteri egale; in [57] se prezint& o metod’ de optimizare a ampla- Zrii geografice @ posturilor Determinarea puterii unui post Puterea postului se determin’ cv relatia: Ser 2 Si, (3.1) in care Sf este puterea aparent& ceruti de consumatorii racordayi la post — relatia (1.20) — finind cont si de o eventualé compensare a puterii reactive printr-o baterie de condensatoare Que =PF +O -@. Pentru a evita subinc&rcarea transformatoarelor alese dup& puterea maxim ceruté se va fine seama de suprasarcinile admise a) Suprasarcinile admise pe baza variafiilor zilnice ale sarcinii conform arbei de sarcind si stabilite prin regula celor trei_procente — pentru ecare 10 procente de reducere a coeficientului de utilizare K,, (tab. 1.9) Fath de 100%, se admite o suprasarcin’ de 3% peste puterea nominald transformat pe durate supraincdrearii, adick (3.2) (3.3) a =3- Suprasareiniie admise pe baza variafiilor anuale ale sar Slectate de curba anuald de sarcin& si stabilite prin regula celor # procente — pentru fiecare 4 procente de subinc&rcare vara, raportat la puterea activa P,» a postului de transformare, iarna se poate admite o suprasat- cind de p provente, care sA nu depaseasc’ ins 15%, adic Pos = Pus 0,15, Pra 34) in care P,, este puterea maxima cerut de intreprindere in lunile de vari. Capacitates de suprasarcin’ totali, datorati neuniformitafilor curbe- ior de sarcing zilnicd si anual este: a= ay 4, (3.8) si nu trebuie si depaseascd 20% pentru transformatoarele instalate ia interior si 30% pentru transformatoarele montate in exterior. 99Puterea activa nominali a transformatoarelor, P,;, se alege ceste condifii astiel incit, finind cont de suprasarcina total adr s& se asigure puterea maxima cerutd de intreprindere iarna P, Pop + OP rz > Pye 13.6) sau Pree Pip > Pl. => By wo Kewl Pl = Py, (telatia 1.42); si Ky, sint indicatori ai curbelor anuale, respectiv z Pus sarcin’ (par. Puterea aparent’ nominal a postului este: Por Sw v cu cos @ — factorul de putere natural (necompensat) sau neutral (com- pensat) al consumatorilor racordafi la post. Ohservatie. Relatiile sint stabilite pentru o temperatura de 35°C si minima de —25°C, ceea ce impnne ventilarea natu de transiormare aximii a mediului ambient ali sau forfatit a postaritor Alegerca numdrului n, de transformatoare din postui de transformare Numéarul de transiormatoare se determin’ pe baza asigurarii coati~ nuitafii in alimentarea cu energie electric’ a consumatorilor, care depinc de categoria acestora. Pentru consumatorii de categoria 0, se asiguraé o rezervii in surse de 100% prin alegerea a 2 transformatoate in postul de transformare. Pentru consumatorii de categoria I, se evidenfiazd doua situat 4) dack puterea consumatorilor de categoria J nu depiseste 50% din ‘puterea “postului, se recomand’ alegerea a dou& transformateare; b) dack puterea consumatorilor din categoria J depageste 50% din puterea postului de transformare, se recomanda utilizarea a trei transfor- matoare de putere egalA. Pentru consumatorii din categoria JJ se recomand& alegerea 2 doud transformatoare de putere egala. Pentru consumatorii din categoria //J se recomanda alegerea unui singur transformator. 4. Determinarea puterii economice a unui iransformator Puterea economica este stabilita pe baza minimului pierderilor totale de putere/energie (par. 3.2.6) in condifiile utilizarii eficiente a inves fillor (50). a, Peniru primul an de exploatare, prin proiectare, se caleuleaz’ puterea teoretica optima a transformatorului S,,,.2, definita ca valoarea teore- ticd a puterii nominale cu care in condifi? de exploatare date s-ar putea 100obtine un minim al efortului de investifii cumulat cu totalul cheltuielilor actualizate datorate pierderilor S -—S_, (3.9) in care Sj» este puterea PT determinat& anterior ; fy — numaru! de transformatoare din | PT ales anterior ; Ka — coeficientul de incdrcare maxim& in primul an de ex- ploatare, egal cu 0,65 pentra posturi de distributie urbana ; pentru pos- turile industriale depinde de durata de utilizare a puterii maxime tabelul 3.5. Tabelut 3.5 Variatia evefietentutot Kya | | fr 4.000 5.000 6 000 7 000 - ———| Kan of 080 | ot] in functie de S,,,. determinat, se stabileste puterea nominali eco- nomick a transformatorului, S,,, prin alegerea transformatorului cu puterea nominala cea mai apropiat% de S, ym. }. Dupa un an de exploatare, se inlocuieste transformatorul cu cel de putere imediat superioari, dupa atingerea coeficientului de inctircare maxima finalé K,,; valorile Ini K,, sint date in tabelul 3.6 pentru _pos- turi de transformae industrialé, iar pentru posturi de distributic urban’ sau rnrala K,, = 1 Labelul 3.6 Variatia coeticient wi Kay ‘ny | ——} ——— Kup i, oso | 070 | 5. Verificarca numdrului si a pulerii transformatoarelor din postul de nsformare Dupi ce s-a determinat puterea transformatoarelor cu relayia (3.9), pe baza criteriului continuitafii in alimentarea cu energie electried a con- sumatorilor, se verific’ daca cu puterile alese pentru transformatoare se asigur& tranzitul de putcre prin post, dup& cum urmeazi —“pentri consumatorii de categoria 0, se asigura rezerva in surse 100%, adica : Sin > 2S re (3.10) 2S.en0 < 2Sarv e puterea nominalé aparenté a transiormatorului ales : — puterca aparenté a consumatorilor de categoria 0. 101— pentru consumatorii de categoria 7, se evidensiazd doud situa a) dacd puterea consumatorilor de categoria J mx depaseste 50% din puterea postului, se recomanda ca cele dowd transformatoare alese s& aib& suma puterilor egal cu sarcina totala, puterea fiecdruia fiind cel putin egal cu. puterea consumatorilor de categoria I: in care S, este puterea aparenta a consumatorilor de categoria J. b) dack puterea consumatorilor de categoria J depaseste 50% dia puterea postului de transformare, se recomanda ca doua din cele 3 ‘trans formatoare alese de putere egala si aiba suma puterilor egalé cu sat cina totali a consumatorilor de categoria I: Sur + Sar + Sox % Suz Sw + Six 2 S; z) la consumatorii de categoria IJ, cele dowd transformatoare de pu- tere egal satisfac relatia (3.12) Sue + Sin = Syri (3.13) d) pentru consumatorii de categoria IZ, se alege un transformator, care asiguri puterea totali Sua = Spr (3.14) 3.5. CONDUCTE $I ECHIPAMENTE DE INALTA TENSIGNE Canductele si echipamentul electric utilizat in instalafiile electrice de inalt& tensiune se caracterizeaz& printr-o mare diversitatc, deosebindu- din punct de vedere functional, constructiv si prin performanfele atinse Indicafii concrete privind alegerea tipurilor constructive ale conduc- telor si echipamentelor pentru instalafiile electrice de inalt& tensiune sint date in [5, 14, 21). 3.5.1 CONDUCTE ELECTRICE Conductele electrice se clasifici din punct de vedere constructiv ia con- ducte neizolate, denumite si comductoare si conducte izolate — cablurt de energie. Celelalte tipuri de conducte sint descrise in subcapitolui 4.5. 1. Conductele neizolate se clasifich in: — conductoare flexibile, sub forma de funii mono sau bimetalice; — conductoare rigide sub form& de bare cu sectiune dreptunghiular’, rotunda, tubulara sau de ait profil. Conductoarele neizolate se folosese in special la liniile clectrice aeriene gi la barele generale din ST si PT. Dupa structura constructiva se dis- ting urméatoarele tipuri: 102