; , COMUNICAREA CU BOLNAVUL PSIHIC IN PROCESUL DE INGRIJIRE ‘a ij, Istoric. Comunicarea imbritigeaz’ intreaga arie a interactiunil elor umane. Comunicarea are multe semnificatii, Cand fen j dack mesajul transmis are acelasi inteles pentru noi 5) pentru ceilal rreveptat ceea ce am vrut si spunem de fapt. aa a recunoscut ‘olul important al comunicdrii in procesul vinde- eficient cu pacientii, si in special cu cei psihici, nu este in psihiatrie necesité cunostinte gi abilitati ce trebuie ite. Interactiunile au loc intre indivizi si grupuri. c& din secolul trecut, Florence Nightingale recomanda celor ce vizitau ‘si evite discutiile despre propriile lor probleme si anxiet&ti. Ea spunea: din reala suferinta este cunoscuta gi inteleas&” (1860). atunci, persoanele care ingrijeau bolnavii nu erau instruite cum s4 cuei nu se accepta ideea ci o simpla conversatie poate sa vindece Chiar si atunci cand asistente instruite ingrijeau boln: psihici, acest “g fost recunoscut. Totusi, mai tarziu, dup’ 1950, persoane semnificative, ale ingrijirilor psihiatrice au descris natura psihoterapicd a relatiei cient. O contributie majora la intelegerea comunicarii in nursing-ul si sAnatatea mintald a avut-o Hildegard Peplau (1952) (citat 1962), care sa sa de baz ,Relatia terapeutic’ asistenti-pacient ,,a dezvoltat conceptele are la baz comunicarea in scopul reducerii anxietatii, realizata in cadrul ice. Definitie. Comunicarea este un concept vast, care cuprinde toate Je umane. Fiecare persoand are o relatie unicd cu mediul, care se comportamente, iar sistemul lor de transmisie se numeste comunicare. de transmisii ce au loc atunci cind individul interactioneazd cu dac& individul incearca, el nu poate niciodata s4 nu comunice; dac& ‘ne priveste si acest lucru ne comunica ceva. Scopul comunicarii este ca interactiunea cu ceilalti si ne dea un sens (N. Stanton, 1995). Conceptul de sine si relatia cu alt individ, cu un ‘au loc datorit’ comunicarii. Tot astfel se stabileste relatia ‘cAt exist un schimb de ganduri si sentimente fntre cel care ajutor. in procesul comunicarii sunt folosite tehnici 51 sunt speciale pentru a ajuta pacientul si-si rezolve problemele. yorbirea si miscarile corpului (miscarile automate, al gesturile, manierismele).: rbali si non-verbala. 27.2. Communica a, Libaol este eXPHIMArE der regulile stabilite de societate si este specific samen cs ies ns esteuncont de activit&ti ce include organe §1 sisteme: ed de i tie a ly disfunctiite da! rate bolilor, derivarea sau suprainefircarea senzoriald gi dizabilitatile de invatare a transmiterii mesajului. t afecta folosirea cu acuratefe sau nu mee 27.2.2. Tulburiri de comunicare yverbala. Schizofrenul se caracerineg| j prin inabilitatea sa de abstractizare gi foloseste cuvinte simbolice pentru mia infelesul real. Balbaitul sufer’ de intrerupere in ritmul normal al sunetelor ya! if J birii gi este, de asemenea, deficient in expresia relatiei sale cu mediul, Copity e retardat mintal nu poate invita limbajul si nu poate avea un comportament socis is Copilul autist nu se poate exprima simbolic prin cuvinte. In afara de cuvinte if f) i asc limbajul ne-verbal, cum ar fi: tonul yout Fgh calitatea ei si ritmul vorbirii, care influenteazi mesajul si este 0 componeny’ \! i ; esentiala in evaluarea comunicirii. ¥ ° f, Cuvintele vorbite sau scrise reprezinté un mic segment al comunicarii }* om interumane. Atunci cand comunicd verbal, multi se gandesc sa ,,facd pe plac”, interlocutorului, iar sentimentele nu pot fi puse usor in cuvinte. Mult mai graitor si non-verbal, care oglindeste partea afectiva si wt mai important pentru noi este limbajul , include toate cele cinci simturi. Mesajele transmise non-verbal, odata cu limbajul )”" verbal, sunt mai’putin acceptabile si mai oneste (C. Oancea, 2002). } ii verbale profesioniste folosesc la sta- 27.2.3. Caracteristicile comunicari bilirea unei relatii umane pozitive si la cAstigarea increderii pacientului. Comuni- 1) carea terapeutic va respecta urmiatoarele reguli: - mesajul transmis si fie scurt si clar; im - vocabularul folosit sa fie pe intelesul pacientului; a - debitul verbal sa fie potrivit; - tonul vocii si fie adecvat in functie de starea pacientului; it - intonatia sA nu fie influentat& de emotiile sau de oboseala noastra; i - sa fie ales momentul potrivit; 4 - mimica si gesturile s{ accentueze cuvintele; ~ si se manifeste atentie si grija fata de pacient; - ascultitorul isi mobilizeaz& intreaga atentie pentru a intelege mesajul transmis de pacient; - si manifeste toleranta fata de pacient; - asistenta il va asculta fara si-1 intrerupa; - asistenta va raspunde, cand este cazul, doar prin mimica, aratand cé inte lege necazul pacientului (mesaje de continuare); adicd din cand in cand v4 raspunde prin:,,Ihmm...ihmm...mmm’”; (parc te miri); = Da _”:_Asa”™ _Siour”: Mm acorg‘bal Se realizeazi prin sc impreund o imagine rile automate, postura, ex- facial si postura sunt semnifi- _jnterpretare: i vorbitorului. folosite de vorbi intenfionat sau neintentionat, jmbracdmintea, obiecte personale. Toate acestea comunica ceva despre personalitatea spatial’ ob: spatiului ij , puternic de comu- gandeste, poate ‘nsemna i care il impiedicd sf gin ice). Un bun ascultator foloseste intelesul teem.uvintele a go vorbeste Este foarte important si se evite umplerea pri ticere. Pacientul si fie lisat s pentru cf el Pacient depresiv sau retras exp! limbajul non-verbal al Nispunde pind la urma. impirtigir Sarcina pentru asistenti, dar este esentiall. Alte elemente ale comunicirii non-verbale sunt migcarile corpuluj (igen automate, postura, expresia facial’, gesturile, manicrismele) . Daeg unic& interes 51 Paciens ticerii eu pacientul este cea’ may yi ifcig 27.3. Comunicarea si procesul de nursing. Problemele clientului pot include o multime de modele gresite de coma. nicare. Asistenta identificd aceste probleme cAt se poate de obiectiv Si foloseste 5 abordare sistematic’, folosind ascultarea activa si procesul de nursing Pentru a formula diagnostice de ingrijire sau pentru a identifica problemele clientului, in | Umpul interviului, interactiunea dintre asistent4 si pacient nu are ca Scop numa 2 colectarea datelor. Ea va crea o atmosfera plicuti pentru o comunicare maj eficienta si se va concentra asupra trdirilor si nevoilor pacientului. in cadrul une} atmosfere terapeutice se pot produce schimbiri, iar pacientul poate fi ajutat 5 ‘dentifice si si-si infeleaga comportamentele intr-o atmosfera neutea i protectiva, 27.3.1. Aprecierea comunicirii cu pacientul. Congruenfa dintre comunicarea verbal si non-verbala Scopul urmirit de asistenta in relatia terapeuticd este de a aprecia Congruenta dintre mesajele verbale si non-verbale ale pacientului. El Poate s4 nu fie constient de acest lucru. Daca el spune ca se simte bine, dar ochii i sunt in lacrimi, expresia faciala trideazi dezacordul intim cu ceea ce spune. Folosirea spafiului si teritorialititii. Este o forma a limbajului non-verbal. Distanta dintre o persoand gi alta, dintre ea si un grup este semnificativa ca factor torialitate ale pacientilor, Spatiul personal se refers la spatiul preferat pentru interactiune, iar teritorialitatea implic& un anumit Spatiu, cum ar fi camera pacien- tului sau patul si spafiul din jurul tui. Intruziunea sau violarea spatiului sau teritoriului cuiva poate distrage sau distorsiona comunicarea, 27.3.2. Diagnosticul nevoii de comunicare. Asistenta analizeazi datele obtinute si formuleaza diagnostice de nursing care pot s& includa urmatoarele: Comportamentul neadecvat al clientului se manifest prin: slaba stimé & sine, conceptul despre sine sirac, trairi de devalorizare, inabilitatea de a-si exprim® mania. Modelul nesatisfaicator de comunicare al clientului caracterizat prin: seaf ‘vorbeste continuu, monopolizeazi comunicarea, cand participa la o dis- , 4, Tebnici de comunicare terapeutica. ‘Ascultarea activa. Ascultarea sau concentrarea atentiei asupra tutu-vel terlocutorul. Asculti ceeg Ce tj vit, Dac stai tensiv, C8 Pe Ace”, pacieny | ® Bar pteme de rezolvat gi te Bindesti numa; i, ." stura rigid’, nervozitatea picioarelor sq, a Bratele si p o starea de tensiune a persoanei de ajutor. dati cu degetele in ma: sti interlocutorului nu numai cu fata, A. 0 u a, ee eae in nclinat, nu chiar fat in fata, SAU 88 stati pe g Esaecte Maer. dar cu bunt posibilitate de examinare gi feep tate la mesaje, % | Avantajul este o& poti schimba directia de contact, mai bing deat Gack asta aah fal cu el. Aceasté pozitie este apreciata in mod special ge ientii bili. - . TE eT antec inainte, incurajeaz4 vorbitorul si este un semn a) implic&rii. Daca asistenta se inclina prea mult, poate parea ciudat pacientilor si ¢j vor simti ca le-a fost invadat spatiul personal. Daca se inclina spre spate, pare distanti, in special la inceputul relatiei. ; , f Un bun contact al privirii. Sa privesti in directia pacientului, astfel incét privirea s& se intalneasca adesea in mod rezonabil. Privirea fix4 este amenintitoare pentru pacienti. Se pot simti dominati (unii se pot simti amenintati chiar, atunci cand se vad pe ei insigi in oglinda). A privi in jos sau intr-o parte prea des indici tensiune si plictiseali. Un bun contact al privirii inseamna sa vezi toate mesajele expresiei faciale pe care le trimit pacientii. Expresia facialA adecvat&. O expresie prietenoasd, relaxata, incluzind zambetul, de obicei demonstreazi interes. Daca pacientul devine agitat sau plinge, zambetul este nepotrivit. Expresia faciala trebuie si arate ca esti receptiv la mesajele lui verbale, vocale si corporale. Aprobarea prin inclinarea capului. Este ca o rasplata, insemnand of ji acorzi atentie pacientului. Asta nu inseamni cd esti de acord cu tot ce spune el, dat esti interesat. Sa fim ateny s& raspundem diferit in acord cu ce spun pacientii. eee si le indici numai ca ii urmiresti, oamenii pot vorbi mai mult Ae 27.4.3. Reflectarea sentimentelor (oglindirea sau ecoul), Demonstreaz4 0 inflegere empaticd' mai superficial tiirilor pacientulu, terapeutul repetiné PE acel a a ie oe cuvinte de la sfarsitul unei fraze, te ar reprezenta 0 ‘rire semnificativa pentru pacientul nostru edirec ree i i an indic& faptul c& pacientul este asc gee ens fare oa nia §! aduce in atentie ceva important. ee coche 27.4.4, Reflectarea cu Postura relaxata, interpretare (empatia profunda). Terapat sind tonul emotional adecvat mesajului primt : ropril le de ; fiind stimulats& se dezvéluie tres entul se simte pe deplin inteles $1 E si insuseasca aceste trairi cao fn acelasi timp, 71 aj a asi timp, il ajutd pe pacient sé-si accept Parte dinclingugi, PP "aduce in constientul Este incercarea asistentei de a a i si comportamentele sale, Este un moment sentimentele Jui, ideile, actiunile lui,e inchise care limiteaz4 rispunsul pacientului la ,,da” sau nu” care cient mu mai are Wberatea sig tnplrieash giscrie § despre viata ta (Incarci pacientul cu problemele tale). t “Astizi imi vei vorbi despre...”)- , ‘non-verbale de blocaj in timpul ascultirit (analiza pre- te joci cu pixul sau co cheile, , orejonului, sunghiile);ferinta, suparar, - ea, durerea, suferint 8, fy, bucura ine ofer controlul gi libertatea de q ¢ a e Intires i itati si defecte a propriilor ca i ert ajutor. Este bine de stiut cf si cei cae t si ei, dar au invatat si ay on wet fi cut 4, si fi cunos : pecieate de viata n suntem noi de Fu (constienti: Autoc oagterea : Jor) este esentiald peat a ae ig t e lor, ajutor au probleme! : nu se retraga din fata pac profesionistul de sine (si ” 3 Bae is jile calitati in mod terapeutic. Persoana care oe psihiatrie) isi foloseste propri stenta itati: i 4 are urmatoarele calitat 7 : ca insistent dfofea sau autenticitatea. Accasta insemni: « g§ fii sincer cu tine insuti; : - si rimai deschis la problemele altora; ~ si te tii de promisiuni; an n ‘litati icare; - si cunosti si s& ai abilitati de comunicare; dn “Gari recunosti proprille defecte si end nu-i poti ajuta pe ati, - si fii tu insuti, persoan de nee : - si fim respectuosi si sA actiondm cu tact; - ss ioe sh mpartsesti tu insuti experientele tale cu pacientul daca ¢ de folos. 2 Naturaletea este o calitate permanenta a persoanei. 27.6.2. Caldura sufleteascd. Presupune o serie de abilitati ca aceea de a fi: deschis si abordabil (s&-ti exprimi interesul fata de pacient), s& fii amabil, plicut (atitudine binevoitoare, suras angajat, ton amical; simplul fapt de a te inclina citre Pacient si de a stabili un contact vizual cu el este o manifestare a caldurii, ca si con- ‘actul fizie, in masura in care este acceptat si nu Teprezint& o amenintare pentru ¢l. 27.6.3. Perspectiva neconditionat pozitiva inseamna: ~ Si-i pot trata pe altii ca egali si si le impartasesti necazurile; ~ sé crezi in valoarea si in Potentialul pacientului; a Tespecti pe cellalt ca persoana, i ue at ee cal pe nea el eS ea n vécratia neconditionat pozitiva prin: Primarea interesului fata de sentimentele pacientului: ~hevoile pacientului tree inaintea celor Proprii; : ~ este convinsa oc Pacientul ‘ : a este capabil si-sj S ent 'pabil sa-si rezoh lemele; j eee Bee de el si jj dovedeste un interes vera il ia ees eae Pacientului si #1 Jags S&-si i c Stabilirea unuj i ‘zat p ‘ent. Atitudinea Personaluluj fion va me (le UNUi pacient ny inseamng a-l aprob; a.o ajut si ms 8 : i vai oat "Atunci ond fumes ma se ifclee ™ rs ma cnose # adevarat Sere ? ve Ca 1972)- yar ae ee Works 1972- ad ition__g iNGRIIREA BOLNAVILOR SUF 6 Mi obo Intoxivafia alcoolic& idiosincraticd sau betia patologicl se printr-o agresivitate marcata, datorata ingestiei unei cantitifi mici de poate insoti de amnezie lacunar’. elie Alcoolismul cronic se caracterizeaz printr-un complex de nitive, comportamentale, fiziologice, rezultate din consumul cantitati semnificative de baut consumului care devine impt idelungata, persoana nu recunoaste c& uzul este ext reduca, sé- controleze, dar este imposibil si 0 faci Tespectiva este disponibili. Alcoolicul trece printr-o condifiile consumului continuu pot apiirea si pot ay simptomele | imediat dupa ce reduce cantitatea sau se onrest Treptat, starea fizicd se altereazA, pri iti ‘in aparitia starea de trezie, apar tulburari digestive, ‘nage 570dea bea (craving), ceea ce duce | i. In timp, Se instaleaz’ depen: ‘alcoolice si, concomitent, dependenta te tulburari cardio-vaculare, proasta di ce alcoolismul se agraveaza, bautorul adauga "a entare: poate si bea de dimineat, in ascuns, of . Sa si treaci de lao pautura la alta, 94 ascunda sticlele, 64 renunte la orice yu bautura. & alcoolul inlatura inhibi _ Altii devin inchisi, deprimati, cu mentinerea casniciei, a profesi afectivit&fii. Majoritatea alcoolicilor trdiese un viu sentiment de La inceput au remuscari. Ruginea este cea mai tipicd #1 cea mat mai greu de suportat decAt culpabilitatea, pentru cA include $i un cronici devin Ei au frecvent probleme ce conduita lor nu corespunde $ si ii jmpiedicd s& se realize ului cronic, poate fi de aparé i slaba entru a-gi jnabusi aceste convingel, ne ee ida comportaln rotejeze stima de sine, in po! de alcool ingeratd $1 sf evi Jeazh 1a: PO *renin 8° = tifica devianl® commPrin procesul de influenfare/manipulare, exercitat frecvent de alcoolic care aruncd vina pe ceilalfi, pe soarté, pe condifii, ceilalfi se pot simi controtay exploatati, tratati ca niste obiecte. “ Seductia, agresiunea, furia sunt comportamente prin care incearca sa reducg anxietatea gi si crease’ impresia de putere si de control. Toate aceste mecanisme de aparare sunt considerate drept consecinfe si nu cauze ale alcoolismului. Ele servesc a salvarea stimei de sine, dar perpetueaza problema. Negarea reprezinta un obsta- col important pentru tratament. Nici 0 interventie nu are rezultat atata timp cat clientul nu recunoaste cd si-a pierdut puterea de decizie asupra consumului $i cA are 0 problema. Relafiile familiale. Alcoolismul devine de multe ori si o tulburare familiala intrucat el declanseaz lupta de putere dintre soful alcoolic si sofia sa. Relatiile conjugale se deterioreaza si familia devine victima unui cerc vicios in care intervin rusinea, mania, confuzia si remuscarile. Datorité negarii apare incapacitatea de a discuta deschis problemele in litigiu, mai aies deviantele comportamentale. Sofia ramane insé langa sotul alcoolic din mai multe motive, din dependenta afectiva si material, din nevoia de coeziune a familiei, prin prezenta de valori comune religioase, ceea ce stimuleazé incercdrile de salvarea respectabilititii. Se intampla adesea ca alcoolicul s& fie amenintat, parasit temporar sau definitiv Pozitia sotiei. Se vorbeste de co-dependenfa in cazul sotiei care ramane langa sotul alcoolic, fiind marcata de fric&, de resentimente, de neputinta, de disperare si de dorinta arzatoare de a rezolva problemele legate de toxicomanie. in ciuda lipsei de eficacitate, a epuizirii fizice, a depresiei, ea este incapabili de 4 renunta la atitudinea de salvator. Femeile isi asuma mai frecvent acest rol pentru c& au fost educate s& aibé responsabilitatea familie si se cred obligate sf rman& fidele sofului cu orice pret. Se descriu patru tipuri de reactii: - co-dependenti orbi, care nu recunosc problema $i nici propria suferinfé im speranta c& lucrurile se vor aranja de la sine; a co-dependenti tirani, care pedepsese pe alcoolici in speranta de a-i indreptss - co-dependenti salvatori, care il iau in sarcina pe alcoolic gi-1 protejeaz# 4° probleme gi de depresie; ~ co-dependenti victime, care igus pasty: stern ial exacaeemaom consecutiv de culpabilitate declansat in persoana alcoolicului va pune capat com : portamentului addictiv. ‘ Copiii alcoolicilor pot suferi toatd viata. Bi invati de timpuriu sé 90 a beasca despre aceastd problemi, s&-si disimuleze sentimentele, dorinfele $i 2@¥" Cu timpul ei isi vor reprima toate emofille gi vor deveni insensibili la suferi0?> ‘ sila bucurii, P&rinfii alcoolici cer copiilor lor si fie infailibili, = y 572 onimeni $i c4 a C4 pe Se observa patru fely uri de , adesea cel mai mare, a rolul de respons: = japul ispasitor, manifesta Reeeeracied fica can eme si devine sursi de conflicte in famil aptat, atrage atentia creand -retrasul, jzolatul evita conflictele si sufe: 4 2 “pufonul, adesea cel mai mic, Fe aGEE Ine ete: decit si o mascheze. Obsesiile sunt mecanisme ‘de % ee ee ate prin grija de a pastra aparentele, obsesia de a reusi Se aad i Complicatiile alcoolismului cronic sunt me Sevrajul alcoolic se caracterizeaza prin aparitia simptomelor caracteristice, gsi, get, varsturi,slibiciune, hiperectivitate vegetatvs, env : tists, irtabiltate, ceflee, insomni, la cateva ore de la ia ingestiei de alcool, Ja un consumator cronic ce a consumat mai multe zile. asociaza panic tumefiat, gura uscati, edemele, gastrita. jn stadiul de in oe a ec intrafi in sevraj) se adaug’ halucinati vivide palactile, orul grosier, febra, convulsii. Manifestarile sunt e malnutritie, fatigabilitate, depresie, alte afectiuni somatice. in delirium talitatea poate atinge 15-20% din cazuri. oza alcoolicé este caracterizata prin aparifia halucinatillor v! ide auditive, vizuale, cu confinut neplicut, perturbant dar si benign’. apar dupa varsta de 40 ani, dupa o perioada de10 sau mai multi ani de wrea poate dura saptimani sau luni t cognitiva. Ca in orice intoxicatie cronica, sunt afectate atenfia, tatea de judecata si discerniméntul, Golurile de memorie reprezinti precoce ale alcoolismului. Amnezia ati imentele care S© Simpul betiei (black out). Ea se agraveaza in § Aeteriorari ale gandirii, dementiere prin afectarea ore tia Wernicke este o grava disfunctie cog , ce se.caracterizeazA prin amnezie, deli, confabu! © duce 1a sindromul amnestic Kovsakoff , tulburare 4 “A cteierului. diferenfial al betici S¢ anxiolitice, droguri, cetoacidoza diabetica,ores ‘oryisd viezors010p 10190 syeunsop ‘ponnadera) oyewunui09 SreUIIIU! No a[1HH99s ‘HOyEINQuIE axfuaa1o}UI op ajoutRso1d Hooooty Joyfeomne op ajundnud ezijan yod og ¥ “JOpe}OTUOd & I$ Jojata[qoud vaseajozo1 eigaut yod ag “oaneidepe ronewroiqoid e 18 soJouMeNoYIsd od 9s ‘9[!Z op runy uy yiqisod ‘niziy} wu “ynaeuyog & EeJUOUT i voreiqyiyooor ydnp viqy “yjinusigo ejeiA ut {O0IR0} «gjuoumsqe Nes mMjnuMsuod vare19powi ‘sue op JOJAN}991G0 HLsN}IqQLIS aa _soitieannou 18 anoppe Injnyuoureyodwioo vidnse y va pleut vareNUO cpu “(Z00z ‘nuvaodijorg “q) eansodns tuprane 18 lal] _ssuoo wud Jojosinsor BorTeZI]IQOUI “vaq ¥ 9p Ioyjod v YoIpe ‘INjNBUIALIO vo1}EqQuIOD nuad sojdavens vaiyeseid ‘gjequauteyoduios aniudoo wideio) und oy1go13 sotida0t09 voreImyg[UL ‘JeUoAHout [ntAsoyur utd ABUjog ap latlipuos tte\doo0v gudnse pzeas]U99 2S 9[9 “EIIGasoop pjueyodur o ne s[e1o0soyisd ojajuoueyesy, -goneulos HIfiiSuy No ZILUIQUIOD eUOXeN]eU ‘eUIdezeUIEgied :JO09]R Op BIOAIU sonpad ‘980. erjvoIpoul NO JUIQuIO jUSWIR}eN UN RIISad9U OIUOIO NUIS![OOD|y ‘yeowgtyeo jeuosiod no “gyeyyN ourg omeryisd ap nes [LV oP alioas o-nuy aovy as 16 Jerjuaso oisa omfiuduy op [nsooo1g “yseorjoa} -uique “giejnoseA-O1preo yejUaUIa|duos arjeoipaut ‘oaiseul ozop uy ‘gq jndnid up ouumeya eBnepe os ‘iznysod utd yontonoojoospiy vorsqyiyooos 18 voreyesp yal ezeanjoaye 9g ‘[Iqejoafut nes je10 ‘12 ad ozud g-p ut ‘uredozeso] ‘uedozew01q “uedozexo ‘umedazerp :oorurdozerporzuog oyesedoid no “wintayjap ‘fesaas ‘i1jeo1[dui09 no aynoe O|LIEIS Ut ‘soJUOUeDIpoU juRUIWIOpaid “eUIquUOD [NJUSUTEIeIT, “OEY (9661 JUETIIeA) olougneg onK9 ‘nizsE) teu Rosvaido as ys OSasnoI Uoyeumsuoo TyeUL aNUIP %E ep fejusoosd un yo IRIE Ne o[eUIPMyIsUO] KIpNs 3jeun sep ‘gyeBunjaput ‘ao1qo ap ‘ajso duos INjnuUs![oo9]e BINJOA “Sey “INJNUINSUOD |e 9}2)119AAS ap INJooIpUt Bore|ND|eo aud jrywoureyen) yetiujsqns ejuatio oyeod ovo [SV InjNysa) [ruoynfe no nes (1007 "2UG,0 “2 ‘uepooW “L ‘HeUMed “H ‘I1>!IOA “f) VONAUE Injopout vdnp "longue “Eleloosoyrsdoiq osenqead 0 a0¥J a8 “199140 9 “mwopidisip “sojazeurwue BPA Paraior9 ‘upsayye oye oyna op unyeye ‘porploods pyBJapIsuod BZvJaysuLA|ILU “Sndemues founzua vosoy$os9 vijuapiAd oyod yotwutyoo!q vosesojdxq 4 : s uty pides teu Jao ‘oys9) ON RU YZwoZI{NIN menus si ee : EE S99XO [NUINSUOD TIGRIS synod if ‘uy Be. UN Teun “soneLos ajulsayns 911J051P nayjuad pyuizoid os opun “pusojut "eae S|HIAIOS B] LO ay[NW op ywolUp! a}S9 INO [no1joooyaroatl suoyertdsor o[Igo BOAR BA yoo av0att snqred op 2PM SEIS nh orl yA quouounsed orerysoaerdns ¥ 20, dg aro saqnumns oP aHEdeP INSray 90} y fy uy onsSQO [-B8 AINGOD wIUSISIse 1 -peorpaut wiuaBin O 9989 BINOE wIfeor, gqnoe of voFKo}UE NO MIMIUITO ofa LB - “KaqyBond ‘f {1661 “XD ‘S) 1Oo0qe ap (661 xd axe go a1c2008 gs 18 pBvafaiuy Bs OO od winte wy p oreuum 89 ed iSeojaoe posvargULn BS [MUTI 18 vo ouig ‘qndaout at de vjnuuog eA wIUDISISY (0/61) igo 18 9190s0UseIP 10 ap 2paan20!a0 seen 3821100018 ae mquotfo aptgord yiqeis ojfoaou wp raze , 3 toaau ne jneuorsuad “gure ‘{nyus0se] Ope “qnqual]o Be es oreo cap jupers op ateBo] ateusaigoxd 101d azofiseu Bs omnqen nu eg “t jutuaure 20 sojuBMgINy EInJosqe eHuaye PuyP “Bursmu op oo1soug WjuoAsoyU UY aitigoud ydvoye 18-ps oIngaN E[eOIpaul ByU {quojuid ore ‘es efetA UIP &: 1d) 1Z 0 al1OSap es “Jeqq 18] wo “TUN] ofoU]N Uy [NssaNs JwOY!pOU! B-s WIN Bicineniny “vag aula no ‘9}Samnoo] eulo no ‘gyerfuey erenyts :o[esmy[Nd-O100s ap purwiod “ -aisis ‘soyertdsox “re{NOSwA-OIpAwO ‘ANSEBIP mnjnyeiede v :o01d0]0IZy FY si are yop “o[INeINGuzUOD Jiqisod ‘aytzouuIE ooIzTUOP! BS dnp [ooo|e ap jnuunsuoo no pinyeBa] Uy axe LUE] 99 :oAN{UBO9 INES uns area « { bq ¥ op vjurZop urp oyer0Ue8 ® UY A290 a ‘wolunuas un aquuts oreo op ivy iota oye ayoaddse auaP FE 1A SIMS as “‘eUNUSIgo v{tzodsip a1s9 oreo :oATTOae LES {arnzgos nes oynosas9 “989 1 nJoooe venea up owajqord wae BT Indsour w pugs seul igrquourapodeie ! ps ENING ap g}970 ‘zai uy “UNeq 9P a19z0p quozoy ® PUED YeINBa po aq Bs sy PHY WAH By op 9 nanenn YP OP vasa#ojno od yezeq oyso woxUN[eAd 1 p “pyafar nes woapnl BA e BOS Bap 9) Ova mone ¥ouL ‘oyfoooye jryuata op we v iSpy Ingan vA RyUastse ‘RIUOIOY? ‘outftaBuy 9p Ins—|_ a discuta despre incertitudinil : le de nursing nr. 6. Incapacitatea de fn, , it face toaleta. i clientul se va hr’ ti geste in jurul siu pentru a fi ascul rile, dea se spa, dea va face toaleta in ritmul say materie de igiena personala; clientului de a le satisface auton it sunt cei care au avut traumatisme craniene si mari consumatori. obiectiv terapeutic este administrarea dozelor necesare de sedative care oducerea provizorie a efectului depresor al alcoolului asupra siste- pacientul sa mearga, 4 Se ¢ ubiectul este confuz, agitat4g, INGRIJIREA BOLNAVILOR CU SIDA 48.1. Epidemiologie d ; : nea clinicd sever’, care amenin{a viafa pacientului. Acest sindrom ini iei irusul imunodefi ei reprezinta ultimul stadiu clinic al infectiei cu virusul nodeficienfei umane HIV) Estimarile arat ca pana in anul 2010, 40 milioane de indivizi din intreaga lume vor fi infectati cu HIV. Numirul celor infectati cu HIV care vor evolua spre SIDA nu este cunoscut. 48.2. Etiologie. Agentul infectios este virusul imunodeficientei_umane (HIV), avand ca sursa fiinfa umana. Zona de raspandire: intreaga lume. Grupuri cu rise crescut: homosexualii, consumatorii de droguri, contacte heterosexuale ale pacientilor infectati, copii nascuti de mame infectate (P.Graham, J.Turk, F.Verhulst 1999), hemofilici, cei cdrora li s-au administrat perfuzii cu singe infectat 48.3. Simptomatologie. Modul de transmitere este variat: prin contact sexual, prin ace si seringi contaminate, transfuzii de sange sau produse de singe infectat, lichide ale corpului contagioase - sénge, sperma, secretii vaginale, lapte matern. Nu existé dovezi de transmitere HIV prin contactul social de rutina, atingeri si strangeri de mana, musctura de insecte. Perioada de contaminare, in care subiectul devine contagios pentru altii, incepe curand dupa debutul infectiei si se intinde pe toat& durata vietii Perioada de incubatie de la infectie pana la dezvoltarea anticorpilor este de 1-3 luni, iar intervalul pana la faza clinicé de boala SIDA este intre 2-10 ani sau chiar mai mult. La copii, perioada medie de incubatie este mai scdzuta decat la adulti (J Havens, S.Ryan, C. Mel Debutul clinic al afectiunii este deobicei insidios, cu simptome nespecifice precum limfoadenopatie, anorexie, diaree cronic&, pierderi in greutate, febra, tuse, deglutitie dureroasi, oboseala, leziuni violacee pe tegumente, herpes, leziuni bucale, nazale, anale. In perioada de stare se remarca starea de slabiciune exagerat’, dementiere2, neuropatia periferica, stiri infectioase pulmonare repetate (R.Gelder, D. Gath, R. Mayou 1991). bs - 48.4. Diagnostic. Este suspectat in fata unui tablou de stare infectioas4 Respecificd insofiti de deteriorarea conditiei somatice, Este preferabil s& se efec- tueze testele serologice la orice suspect, la donatorii de sénge, la personalul medical care se afla in rise crescut si nu a respectat metodele de preventie exP 620gice pentru anticorp! t bazate pe testele serolo, rea limfocitelor T. le diagnostic sunt are Western Blot, numiarai de etodel estul de confirm: inal ELISA. prin educatie, contactul corporal |, Pentru personalul medical este nuirea cu grija a acelor $1 a corecté a ment. Preventia se permis, ou exceptia celui intim, sexual n eer a manusilor de cauciuc la recoltare, mal ‘cal este importanté gi testare de singe pent transfuzii, Nu exista vaccin. ‘ratamentul este in principal medicamentos $1 incearci si op -_sasch evolutia boli. ‘Astfel, azitozimida (AZT) poate prelungi durata vietii, infectiile supraadaugate, prelungeste perioada de incubatie. Este deasemenea, jnstituirea de terapii antiinfectioase pentru combaterea or oportuniste (J. Havens, S. Ryan, C. Mellins, 2000). Evolutia pozitiva iia tratamentului va duce Ja revenirea in societate @ unei parti din bolnavit de DA si va impune dezvoltarea unor obiective de nursing menite s& ajute la ea social’. ypreascd sau sa ctati de familie si sunt institu- drate ca sectii ale spitalelor de atitudinea pater- le respective. Multi copii si adolescenti cu SIDA sunt reje lizati pe termen lung fn unitati izolate sau fncat contagioase, cu toate consecintele nocive ce decurg: izolare, apersonalului, monotonie, riscuri de conflicte in microgrupur! 48.6. Ingrijirea polnavilor de SIDA este dificila, datorita fizice, prezentei durerii psihice, reactiilor depresiv - anxioase tipice ‘maligne, in care © component important o reprezinta frustratia deter- ‘de excluderea sociala, diminuarea capacit&tii psihice de tip demential, erminaté de procesele organice cerebrale. Totodati, asistenta se confrunt& cu propriile trairi de fric& si de respingere vin in conflict cu obligatiile etice de ingrijire. Suportarea gravitatii osticului de SIDA necesit prezenta unor serioase resurse, pentru a putea face situatiei, chiar gi in cazul celor mai echilibrati indivizi (S.Cook 1991). Pentru unele familii, momentul diagnosticului necesiti in plus o adaptare in fe de ee sexual a pacientului, aceasta complicand modul de a face pail \departarea din punct de vedere fizic, impus’ de misuri de precautie It sau mai putin justificate, poate duce la izolare sociala grava. in prezent, & trei orientari ale ingrijirii (J. Reighley 1992). : 48.7. emeaeticnl de nursing nr. 1 are urmitoarele componente: du- pac e apa de pierderea sinititii, de boalé in sine; ineficienta ee ecia = Hiei sale de a face fata diagnosticului respectiv si modi- ee as prin afectarea relatilor sociele, ca urmare a izolarii din pacient si a lui insusi fata de alte persoane.{ in procesele cognitive osticul de nursing nr. 3. Tulburari ele 439. DIT cereale, tulburari de perceptie, atentic, memorie, intelegere, fl re confuzie, dementiere- } ‘rusul HIV poate ataca sistemul nervos. e demonstrat c& vil ot dezvolta timp de ani erage pieroerea coordonarii, pareze partiale. Poe Obiectiv. Pacientul va fi orientat temporo-spatial $i Va fiin legaturd cu alte sane, Va fi capabil s& ja decizii si va face fata ingrij le $i activitatilor. . Interventiile asistentei ~Examineaza in mod regulat starea psihica. _ imegistreaz’ si raporteaz medicului dac’ halucinatii si alte tulburari. " . Bvalueazd prezenta jdeilor de suicid. fn cazul existentei acestora, ja masurl enire a tentativei de suicid. i inainte de a-i vorb' de zile iar la simptomele psihice se irii personal 4 exista tulburari de memorie, ~ - Obfine atentia pacientului osteste numele, cauta sa contacte vizuale, vorbeste rar, CU voce joasa, suficient de tare ca sa fie auzita, ce sursele de distragere a atentiei prin fnchiderea radioului, a TV, eliminarea surse de zgomot. - Este sincer’, respectuoasa. Foloseste un ton sensibil. 9 Ofer pacientului posibilitatea de alegere, cand este posibil, dar evita barile care pot deruta in amenajarea camerei. P Oferd informatii ‘tn linii generale si pune paci a ees c& le-a inteles. a Ja intrebari in mod repetat, formand itii i er verbala prin gesturi. Se id ~- Foloseste simboluri corecte pentru orientarea tem} )-spati i ropri ca fotografiile pacientului, calendarul, un ceas, Peta ae " ~ Evit& stimularea prea puternica. i °F i moar evenimentele importante din viata pacientului, ca ziua de nastere, entul s& respecte instructiunile orientat in timp, spatiu si la propria persoana. urile cu alte persoane cresc calitativ. cipa la luarea deciziilor. - Cook S.."Soins infirmiers-psychiatri psychiatrie et sante mentale”, Editions du RenouveauJOpUTEN ope ‘Oat ie Ioja}oe nes ; de mediu; proasta ada familial; $i agitatie psiho- i apare dupa nistrare prelungiti de 1-2 ani” PUR-"MOtorie ce poate apa lies ‘iderii pot fi grupati in urmai ituarea tensiunii intrapsihice,rea schizofreniei. ©, jn sine, neincrederea ean R jey,1991). jiagnosticul de nursing nr. 1. i u 1. Perturbay e asociate cu incapacitatea de a 1 ee eal vee gi Conceptul de individualitate este un proces di tere si se raporteaza la experiente de vine ieee zinea corporal, constiinta de sine sunt alterate, La acesti oat re in fantezie si o pierdere a interesului fata de lumea aoe crederea $i sentimentele ambivalente (dragoste-ur’) fata de sine side ‘contribuie la distrugerea conceptului de individualitate personala. : Pacientul va invata si tolereze apropierea gi interesul aritat de erca si aib’ contact cu celelalte persoane. Va fi capabil sé discute derea pe care 0 are fata de alte persoane. te un dialog cu scopul de a putea tine companie pacientului si pla- sul terapeutic $i programul de lucru; ; ui, stilul si participarea Sa comportamentul pacientul ta sa in timpul activi- rin cuvinte linistitoare gi prezent ¢ pacientul p a te dificile sau §nspaimantatoare, jescrie comportamentul sta le gase’ ae a - oil diferite moduri de a petrece timp! es onal edi : tului in relatiile cu ceilalti pacienti si cl fa sperante pacientului atunci cand jncrederea fat ? situatiile a din spital va incuraja pacientul sh urméreascd bine. sau de interursing te 2. Deficit in ingrijirea f a pirului) asooiat cu pierderea interes fg y i i iti de o slaba functiei cognitive, insotit f i capacitate . Exp! sh oats ait capacitatea Tee actiuni de bara ds autoservire precum ntatia, imbracatu igurarea nae ne , somnul, Obiective: Pacientul se va alimenta gi va menfil igiend Corespunzitoare, tului la 1-2 zile, ingrijirea zilnicd, pieptinatul, spalany) tului; } i Explicatie: Evolutia schizofreniei este diferita. Administrarea medicamen- lor este foarte important deoarece reduce durata episodului. De asemenea, la fel importantd este si terapia ocupationala sau alte forme de terapie. Ki Obiective: Pacientul si familia vor discuta planul de tratan dul de administrare, efectele secundare). Interventii: - determina familia si pacientul s& respecte planul de t - va explica importanta luarii zilnice a medicamentelor $i lor; ~ glseste persoane dispuse sd ajute pacientul. Ele vor fi tratament; ~ planificd un orar pentru activitatile productive (exen tionala) Eyaluare: Acceptarea tratamentului cu psihotrope pe parcursul 4. Diagnosticul de terminat& de alterarea fursing nr.d. Afectarea i Proceselor de gandire ce are i de logic precum si in pacBolnavii de schizofren asl ot este dis pion ntelesi. Lumea lor devine neint Pacientul va incerca si ae sguti modele uzuale, teme folosite in com \ BeamiWorbeasct, incepe « core Verbald pentru a-1 de. disocierea ideilor; Pacientul tebuie 0 in minte ideea ci o conversatie ir te ‘ e ea le respect, nu le combate; Oo ie fama mod clar de exprimare; realititile concrete, inconjuritoare despre sectie, méncare, somn, de spital. i Comunicarea gindurilor si sentimentelor de o maniera clard si Diagnosticul de nursing nr. 5. Modificarea proceselor gindirii apacitatea de a evalua realitatea. si defineascd si s& aprecieze realitatea, sisi entul impulsiv dictat de hhalucinatii, va alunga din minte ma pe nume si ii aminteste pacientului in celocse afd, ee ervi dac’ pacientul prezint& anxietate si cautl ee anxietift ni ‘de perceptie (exemplu. yui anumit membr nel oe pacientul in numit situatiilor care-1 attr dui compor ntifica momentele in care pacientul ta lucinatit Lag ge ae Jucruti orbeste cu persoane care ‘a sunt de fata, surmireste ‘pare cf ascult& 0 voce ete.); : discut’i cu pacientul despre ideile ea o% cA cle sunt false. Nu rade de pacienjerioare. rsing nr. 6. Alterarea comunicarij ve de nursing j exprimsrii sentimente faeele ‘i cognitive contribuie la sentimente confuze, Pacienty mente contradictorii (ambivalenté afectiva) sau Negative, rei Interven ‘ y ‘ - eee sentimentele subiectului acceptindu-le lipsa de logica; - intireste pozitiv orice exprimare a sentimentelor si-1 ascult4 Pe pacient fairy si-l contrazica violent sau sa rada de acesta; ae - observa comportamentul pacientului care poate indica interesul acestuia pentru un anumit tip de activitati. Sustine aceste interese; f i ~ apreciaza daca imobilitatea sau nelinistea pacientului este datorit& bolii sau neurolepticelor. Evaluare: Pacientul isi exprima sentimentele. ingrijirea bolnavului suferind de schizofrenie in perioada de remisiune: in perioada dintre episoadele acute, odata cu producerea remisiunii, asistenta de psihiatrie va ajuta clientul si obtina o adaptare mai adecvata la mediu, fie la cel fie in casa protejati sau intr-o unitate de sedere indelungati. Astfel, va ipreund cu el planurile sale, realismul acestora, strategiile sale uzuale de adaptare $i modul in care ele ar putea fi schimbate pentru a se potrivi cu situatia actuala (J. Bustillo, S. Keith, J, Laurello, 2000). Ea va discuta despre administrarea medicatiei, posibile efecte secundare, monitorizarea semnelor alarmante de Tecadere si Posibilitatile de a cere ajutor la cei @propiati sau la profesionistii de sanatate mintali Pentru prevenirea recdderilor. De asemenea, asistenta va ajuta clientul Sé-si structureze programul de viaté prin alegerea de activitati ordonate le, i intelor si resurselor fale Se va insist asupra exersSnit abilitte qe ee erintelOr i i mai complexe, cum ar f tilor sociale de baza. Alte recomandisi “onala, sunt de competenta medicului 4 bolii sale prin intermediul materialelor _cdtesele importante si se va discuta asuP™ $! Ocazii de a se simti incadrat 4 grup. supra § it in - ie : iy eventual prin inte ti’ i Tespect, va fi informats eu tact ra. defectualy imteTMediul brosurice cu multi prudenté, fal # 5° Tai mule sip ee, Mora eae Preferabil ca dialogul 8 * Omi de rispunsuri la intrebarile celorlalti. desfasoare33. INGRIJIREA IN TULBURARILE Definifie, Sunt stiri de emofie exageratil, de neli fick ce nu sunt dependente de un anum ; in ae dec amenintirilor inteme, a grjilor sau a cel lor ext in AS roblematicl nerezolvata, adesea neconstient i de confruntare cu stresul vietii. , care ajutt in k le (C. Oancea, 1998). ee sii este afectiunea psihicd determinati, psiho-traumatizanti, al c&ror nucleu simptomatologic este anxios, Prevalenta tulburarilor anxioase a fost considerat’ e222 %48°% Nevroza anxioasi debuteazi in general la a adolescentei pani in 40 de ani, De obicei, apare mai mult ales in formele dominate de paroxisme anxioase, fn simptomatologiei este precedati de un cumul de psiho-traumatizant. z= fa ge si sociali nege dar si constitutionali, genetici care nerabilitate. In explicarea et atogenii freudiene, teoria stresului si cele behavioriste (M. 1991), LLG = tem de aptirare excesiva, obsesionale, Pade * ae F. Suficient de clar a opinij iniilor n portant evaluarea maturizari pergoral i t2 turative (test Proectiy Semistructurat ~ t SELF 2mptomatologic, Stirile de any, plan psihi lo; 18 si anxietate paro: ian’ etc. fice vaste, o2 mxieae? Forme de anxietate. Se deseriu forme specifice 45 lului de a se fixa afectiv pe el. Premiza unei bune legaturj de Be ae a constituie prezenta persoanei adulte ce ofera constant raspunsurj aa fn a copilului, respectiv de satisfacere a nevoilor sale fundamenaje bazale, de hrinire, de protectie, de apreciere, de dependenta, de contact fii, : re : . ona tulburarilor anxioase ale varstei a treia, Prevalenta . matologiei de tip anxios este substantial’. Cu toate ca, recent, Conventiile inter. nationale au stabilit limita varstei a treia ca fiind mai mare celei de 65 de ai, fiecare persoana are ,,ceasul” siu biologic reglat genetic, mecanisme care 0 fac 55 perceap& apropierea mortii, elementul cel mai infricosator al existentei. Patologia de tip anxios insoteste adesea procesul de imbatranire, de deteriorare biologics, incluzind manifestari multiple (somatice, cognitive, comportamentale), 33.4. Diagnostic. Tulburarea anxioasi generalizata, cuprinde simptome psihice si somatice, elementul esential al acestora find anxietatea si preocuparea ationala, excesiva referitoare la cel putin doua aspecte de viati. La copil si dolescent ia forma anxietitii si Preocuparii in legatura cu performantele scolare, Sportive, sociale (P. Graham, J. Turk, F. Verhulst, 1999). Diagnosticul pozitiy al nevwrozel anxioase presupune identificarea sindromului anxios, stabilirea intensititii sale, delimitarea nosologica si determinarea factorilor etio-patogenici. Adesea, se asociaza cu depresia sau exprima depresia, Pentru stabilirea diagnosticului de tulburare anxioasd generalizata (DSMIV, 1994) simptomele clinice esentiale sunt 6, di suficienta: neliniste, fatigabi iritabilitate, tensiune musculara, tulburari de somn, Conform DSM IV (1994), se stipuleaza c& primele atacuri cel pufin sunt etc. Ele pot fi neasteptate, gator, apar ,,din seni previzibil mult sau mai putin severe. 33.4.1. Evolutie. in ceea oi © priveste e1 ia stirilor de catamnestice au evidentiat vindecares = =e i aosgin cazuri Exist gi 0 evolutie remitenti cu perioade de accentuare alte: ‘Riscul de cronicizare este foarte © anxionse repetate, de atenuare a 4 Se concretizeazs prin a - medicamentos, 1 psiho- 1 an Prezent o farmacologie a Ic ameliorari rapide, dar de ; asupra altor preparate cu efect a ie poe i tele anxiolitice nebenzodiazepinice, antidepresive ioliti are eta-adrenergici (D. Prelipceanu, 2003) a jhoterapic se adreseazi aspectelor etio. i I 2 -patogenice, desco- rii problemati adaptative, gasirii de solufii pentru rezolvarea problemelor (L. Wi kovitz, 2000). O atentie deos se acordé obtinerii aderentei a pacientului, i semnificatiei acesteia pentru ic la particularitafile interlocu- Conduita in ingrijire. i aspectului alarmant al simptomelor, starile de anxietate apar de adopte masuri adecva' i de anxietate este fn raport cu intensitatea stiri de anxietate (J. 1992), dar si cu re survin: generalizata, durabild sau paro Evaluarea stiri de anxietate este di persoanele care se pr ‘prima oar pentru ajutor, intrucat ma feat ia ee cele matice grave. $i bolnavii anxiosi binecuns i, F i de jane atent’, intrucat pe fondul lor anx e boli organice intercurente severe (S.Cook,1991). “ fatea patologica este un diagnostic de oe ee se stabileste dupa nate celelalte cauze de an} secundarda: hiper Pea coronariene, infarctul de miocard, astmul oe upti, hipertiroidismul, starile de sevr4) dupa consumul de Fedue ol, de amfetamine gi altele toxice. Anxietatea 7 iF ol 4 recente de mediu, familiale, scolare, modificay ;, th cory ae jn relatiile cu cei apropiati, greutati financiare stilul de viata, dificu asec tate, pierderea persoanel de epi, conn valorilor, a sensului viet, antecedente de anxietate (D. Pine, 2000). x aie somatic va evalua starea general, se va masura pulsul, tensiuneg arterial’, numirul de respirafii. In anxietate se intalneste incertae muscular, transpiratii, bufee de c&ldur’, cefalee, verty), aes 8 nce Parestezii, guri uscati, tensiune arteriali oscilantd, palpitatii, hiperventilatie, disconfort gastro-intestinal, insomnie, micfiuni frecvente, irascibilitate, crize de ménie, inca- pacitate de concentrare a atentiei. ’ ' Pentru a intelege geneza starilor de anxietate poate fi nevoie de evaluarea modului de confruntare cu realitatea, a stilului de rezolvare a problemelor, a problematicii de dependenti/independenté, a gradului de socializare, a asteptirilor si dorintelor, a frustratiilor, a rolului de bolnay si eventualelor fantasme hipocon- Grice generate de disconfortul fizic si psihic, a atitudini familiei, care poate fi inductoare sau amplificatoare a anxietatii. greu de rezolvat, problen 33.6. Diagnosticele de nursing pornesc de la obiectivul pe termen lung al interventiei, care este reprezentat de: recunoasterea semnelor de anxietate, luarea de misuri eficace de combatere a lor, utilizarea anxiet&tii drept factor de schimbare a gestiunii stresului personal si a stilului de rezolvare a problemelor. Dupa J. Reighley (1992), se contureaza 3 diagnostice de nursin; 1) strategii de adaptare individuali ineficace, asociate cu simptomele specifice de anxietate; 2) tulburarea obiceiurilor de somn. Subiectul va restabili ciclul normal somn/veghe; anxietate. ° 33.6.1. Diagnosticul de nursing nr.1, Strategii de adaptare individual situatii si unor simptome particulare carac- terizate ca exprimand anxietatea. Explicatie: Anxietatea care atinge i capaci om itatea sU- biectului de a face fat unei situati thgusleoe oka ; ji selectiva sunt la originea unei perceptii ireale, caine ee im Stiee pee de ae reduc functionalitatea subiectului. Frica de 9 imediata si imposibilitatea de a acti impiedicd subiectul sd i rationale si si actioneze pozitiy, “Stns sdecrst topietic® aia Obiectiv: Subiectul va ; i anxictate, al au Tecun i pentru a face fata situatiei si isi va hee ied _ Intervenfiaasistentei va fi adapted graduloi de aeusoara nu se impune tea moderata subiectul va 0 t Semnificatia se, i explicat in termeni stiintifici si va fleet Sale, indeosebi a ile clare, precise, la nevoie repetate, Contribuie |, bs la reducerea inten- fi incurajat si se exteriorizeze. v i » poate s& play rinfele sale, si pund intrebiri, nu va fi contracts ne ealiste. Nu se vor da ins& prea multe explicatii daa pale LS a va interesa numai de problemele imediate, ale prezentuli ile pe plan fizic sunt satisfacute. Este incurajatd utilizarea moe e de confruntare in anxietate: verbalizarea si implicarea in acti- plimbam”. in plus, va fi invatat sa efectueze exercifii de relaxare. y jmpirtasi anxietatile personale. Nu se vor neglija problemele de tea severa, la interventiile deja descrise, se vor ada reducerea nediu prin liniste si oarecare izolare, iar in caz de hiper-ventilatie invajat si respire lent si profund, se va cere concentrarea asupra losind propo: scurte, concise pentru comunicare, se oferd activitati ete, fri nevoie de concentrare, se adauga medicatia. Nu se paraseste de panic&, pacientul va fi supravegheat rea crizei. El va fi plasat intr-o camer n itate si intimitate. Pacientul va fi asigurat o poate he es adopta o atitudine sigura, calm’, ferma, profesional Lava de intirire prin atingerea pe umeth gestul pea ee Va fi canalizati asupra activitatilor an neo ee sais tttive. Vor fi administrate anxiolitice $1 a9! idepresiv®. 4, asociate altor 2. Diagnosticul de nursing BF 2, Tulburdri de somm - logice cauzate de anxietate. a atie: Activarea cerebrald, starea de perturbarea somnului. “ face ciclul 4 micd, linistita, in care se f* determina tipul de tulburare de fe cauzelor lor, va fi inourajati medi ¢ ,, lisfunctia somnului. Se ri, niger? dUcerea enlinieseilar 4 timpul BOPHSigtital, monotond, o lecturl putin py} : baie, lapte, asigurarea confortuly) pant? Inainte de culeare special lapte, Pauly, Seti ua ci gl Opa vegminte comod dle dupt mash, fees consuma energias este dese’ mage severitatea insomniilor, jcare regulile de igiena somnului, ee Diagnosticul de nursing nr, 3, Lipsa cunostingelor jl fac incapai Tana ul este Inarmat cu cunostinfe temeinice referitoare jy si sursele ei in existenta umand, semnele ei §i rolul siy Ivarea problemelor, eater autocontrolului, invitare, recunoasc’ anxietatea gi sii o controleze. nainte de trecerea la instruitea este necesar’ sciderea nivelului de anxietate gi cresterea gradului de " a uc ah iteractuune terapeuticd. Obiecti ‘ientul va fi capabil si identifice sursa ie ; ente pentru a-si controla anxietatea, ‘ea grav nu poate si invete / trebuie asteptat, ~ va fi invatat s& constientizeze legitura dintre starea sa. Gerea randamentului profesional, prin reducerea atentiei si s& st Ge anxietate pentru a preveni agravarea stiri sale; : a fi invatat s& identifice tens; tate, al c&ror efect va trebui redus Prin tehnicile de gestiun ine $i de rezolvare a problemelor; - dupa ce a recunoscut management al anxiet semnele de anxietate, el v; Prin: reducerea hiper-ventila mplicarea in activititi (T. S. XI fruntari MAnioase,I este Teactic genera. UU Negative, Perceputa es . | de gestiune a stres: Programu ’ ului, Sy ws fa corpului la orice solicitare pozitiva s , fi real sau asteptata, a cogmaruri, lle sea 90; C. Oancea,2002), tului s4-5i identifice nivelurile prin adoptarea programului surselor de stres si a efectelor lor pe plan profesional, rela factorii de mediu nefavorabili, deteriorarea starii de séndtate, ‘sau eliminarea surselor de ante, examinarea avantajelor $i dezavantajelor asociate cu mecanismelor de adaptare eficace: prin introducerea exercitiului 1: de eliberare creativa prin desen, ceramica, 5, dezvoltarea interesului pentru naturd, al de casé, invitarea relaxant ‘a relaxrii prin imageria grevtifile vetl si ore pozitive despre sine, are Vor az noi credinte pozitive $ ine, generatoare zvoltarea cu a sine se propune emiterea de afirmatit ent pentru a fi a ate. Prin ele se oree iconbao B OBSESIONALE Nevroza Obsesionala este bine structurati, flind centraté pe urarea respectiva: s unei decompensari pe fond de peal gi simplu 0 boala neurologic’. De aceea, in prezent se preferd 1 de tulburari obsesional - compulsive (C.Oancea,1998). Este multifactoriali, recunoscind 0 pondere important’ ici ce se exprima sub forma tulburarilor de personalitate. personalititi ce sunt predispuse in a dezvolta obsesii: 4ncearc’ sA se impuna pe plan social in scopul de a controla ‘cele cu o structur’ apropiati de profilul personalitiii paranoide, de sine, personalit&ti senzitive, personalitatea obsesionala. ti in declansarea afectiunii, sunt situatiile e de insecuritate, declangate de moartea unei persoane dragi, oc, nesiguranta situatiei existentiale, problematica sexual, trairi i Gelder, D.Gath, R. Mayou,1991). -auto-apreciere (M.Gelder, eRe geaal i ‘4 i cu tendinte h gesturi, acte, act ti i cu caracter pi > gorintei vointei se impun constiintei impotriva CFT Send o2 Ea EL incearel are o atitudine oritiod fay de ele TNE cesizate de aM My. Jen hu care are 0 team permanent ai le dsiomle”? in ritualuri simbolice, chiello, 1987).° re de tensiune, de neliniste. Ele se accen, if a in cazul compulsiilor, este necesar mut a impulsurile agresive, in porn cu convinge se materializa in acte irationale (D. elipeeanu, 2003, ie je ceea ce se numeste ynebunia lucida”, icul pozitiv al nevrozei obsesivo-compulsive S€ face See i. oe si actiunilor paths Bar clinic poate s ex prin atacurilor de panicd, agorafol of aal br forme de fob, lor de deper: zare si unele simptome depresive. ‘acientul Tespectiy Poate ta frici intense, insuficient motivate, de anumite obiecte, fiinte, situati, deative si actiunile, ritualurile obsesive, pot fi declansate $i de contacty) cu objecte fobogene. Pot exista anxietéti anticipatorii si un comportament de evitare a situatiilor declansatoare. : a Diagnosticul diferential. Simptomele obsesionale se intalnesc in numeroase alte boli, motiv pentru care trebuie si diferentiem nevroza, provocata in Principal Ge psihotraume, de sindromul obsesional nespecific, ce poate fi intalnit in alte boli cum sunt cele organic- cerebrale ca arterioscleroza, paralizia cerebral progresivi, epilepsia sau bolile psihice functionale ca schizofrenia, melancolia de involutie, psihoza maniaco-depresiva. in raporturi de asociere, co-morbiditate, se afla simp- tomele obsesionale cu boala Gilles de la Tourette si anorexia nervoasa. Evolutia este variabila inregistrand-se, ca si in cazul starilor anxioase, trei ‘pun posibile, distribuite aproximativ egal: ameliorare pana la vindecare, remisiuni cu Oarecare simptome si cronicizare, _ 34.5. Tratamentul nevrozei obsesiv-compulsive este medicamentos si psi- hoterapic. Tratamentul medicament tos cuprinde antidepresive, anxiolitice, valproat de verter asil neuroleptice atpice. Efectele terapcutice se tretalovos foarte lent. Cel Psihoterapic cuprinde terapie psihanalitica sau comportamentala (A. Wells, 1997). 34.6. ingrijirea bo 5. Reighley, 1992) datorits pre care nu poate si-si realizes ile i Piarda controlul ee eei: ‘ wero de pacient cu mult calm, 7% eure Ja discufii pentru a ajuta p: se panificd va fiinvitat je, pana cand va fi capabil s& 0 realizeze singur; muse va confrunta cu pacientul in momentul desftisur a incerca intreruperea lor brusca (anxietatea ridigat de panica sau de decompensare); Leg se va acorda timp suficient pacientului pentru a se i 2 t Pregiti pentru se va crea o stare de confort psihic prin conversatie i she de os 1 SC VOF Tespect + ta acientul si Una sale; pul le care aduce pacientul ive si reduce perioada de timp consacrati ritualurilor. ursing nr.2. Strategii de adaptare individuala exprima direct sentimentele . folosite pentru a face fata anxietétii si for- anxietatea, juth s& invete si-si identifice sentimentele 51 7 eficiente pentru a face fati Pacientul va dobandi mecanisme identifica si exprima sentimentele sale. pacientul si-si exprime sentimentele si preocuparile sale in masura Ciutafi noi metode pentru a ajuta pacientul coaeaaehy? Cocca jocul de rol); hurl ti senti: .d ritualurile; i noi me- ince we eet il pentru a face fat stresulu si anxied™ re: Identifid gi igi exprim’ sentimente’s> ie an ate asociat ceunosting veicace pent yursing BF. 3. Lips aa snateei it. foloseste smetde efileimportanfa tratamentului medicamentos alaturj de eg ia i - se va subl sthoteraaa ey iectul. Pe masura ce boala se ameliorears oo sane a anna e ebuilee Ir 5 Laie ; ‘aren a discus i ae vo elabora un plan de ingrijie pe care pacient : ; in prezenta compulsiilor; é iF F om Ae aes e bilitatea persoanelor care il pot ajuta, in masura in care a airairn in planul de tratament; ‘ 2m. = se planifies cu pacientul metodele pe care le va folosi dupa iegirea din in ceea ce priveste intretinerea vestimentatiei, folosirea Mijloacelor de transport, pregatirea mesei, participarea la activitati recreative; ; - se va incuraja pacientul si vorbeascd si s4 puna intrebari. El va fi pus <4 descrie medicamentele, planul de tratament si efectul lor, Pprecum $i cele secundare; ~ se discuta posibilitatea orientérii c&tre un centru de zi. Evaluare: ~ pacientul stabileste o intalnire cu medicul clinician sau cu un centm de zi; - descrie efectele medicamentelor; ~ are un plan de activitafi care s&-i limiteze ritualurile, grafie: J. American Psychiatric Association ,Matiual de Diagnostic si Statistica 2 Tulburarilor Mentale”, DMS Iv- 1994, Asociatia Psil iatrilor Liberi, Bucuresti, 2000. Scins infirmiers-psychiatrie et sante mentale”, Editions da Renouveau itreal, 1991, 3. Gelder M., Gath D., Mayou R, .Neurosie 1 THe. ‘extbook Psychiatry”, Oxford Univ. Press, pp.154.216, i991,” > Hm Oxford Te # 4. Graham P.,Turk J, Vy, Chi iatry”, third edition, Oxford University Press, Oxsord, 1996, TUSt Fa, Chita Peyehiae a 5. Hoare PF. i RUE lags ssential Child Psychiatry”, Churchill Livingstone, Edinburgh, 6. Jenike M., Baer L. i Litton Mass, 19678 > Mitichcto W,, Obsessive Compulsive Disorder", PSG, 7. Oancea C. »Nevroza obse; sdtia 22-6, vol. , Raita Medien ee in .Psihiatrie”.(red. V. Predesct), i | PP.852-867, 1998 : 2000. 9. Prelipceanu D, Psi 10. Reight note de cure” ‘ ras Lidee, Montreal, 122” ification jen f™edica, Bucuresti, 2003, 1992 “ation des soins inficmiers sane mentale’, . Wells A. \Copnii = ial ‘ork, 1997 Ve Thera =. xjnGRUIREA URGENTELOR PSINIA TRICEpsihomotorie temporala, tumori frontale say epilepsia cu crize majore, faza de debut a mori cerebrale, stari posttraumatice, rice, dementele, psihoze acute, schizofrenie, accesul maniacal, i de decompensare agresivé a tulburirilor de ‘mei bordeline, antisociale sau paranoide, agitatie acute, stiri postsoc emotional, stari anxioase, crize eC, ndalul» isteric declansat de conflicte, frustrari, stare premergitoare unei tentative de suicid. 49.1.3. Diagnosticarea lor necesiti o buna culegere a datelor asupra cir- cumstantelor aparitiei stiri respective, consum de substante, conflicte, situatii psihotraumatizante, preexistenta unor stari morbide, a bolilor generale, psihiatrice, a unor tratamente cu substante psihoactive sau cu posibile efecte de acest tip in supradozare Examinarea fizicd somatici, aspectul, culoarea tegumentelor, gradul de hidratare, turgor, edeme, halena, gradul de nutritie, dispneea. Examenul neurologic este extrem de important, mai ales in prezenta confuziei mintale si a unor semne evocatoare. Indicatori importanti in starile de agitatie sunt: cefaleea, ameteala, reactiile pupilare, tremuriturile, dificultitile in coordonare, ale mersului si apucdrii obiectelor, paraliziile, pierderea vorbirii, convulsiile de toate tipurile, pozitii particulare ale capului si corpului. Evaluarea st&rii psihice se va concentra asupra constiintei, lucidd sau cu diferite grade de tulburare, a capacit&tii de orientare, a judecitii, a starii afective, cu identificarea semnelor psihopatologice de afectiune majora, ca tulburari de perceptie, idei delirante, stereotipii, incoerenta. In majoritatea cazurilor, este nevoie si de evaluare biochimicd pentru stabilirea principalelor constante metabolice ale organismului — uree, glicemic, creatinin&, electroliti, corpi cetonici, teste de intoxicatie pentru droguri si medica- mente. De asemenea, pot fi necesare: punctia lombara, examenul fundului de ochi, neuroradiologic, electroencefalograma. Diagnosticul poate necesita colaborarea interdisciplinara, stiut find cA starile psihice reflect calitatea functionarii intregului organism, iar existenta unei boli psihiatrice in trecut nu impiedicd Persoana respectiva si se imbolnaveascd de afectiuni somatice sau neurologice. De altfel, in multe cazuri, diagnosticul psihiatric se realizeaz4 dupa eliminarea cauzelor de alt natura, ___ El presupune precizarea boli, a etiologiei prezumate sau confirmate si 2 stint prezente, care poate fi de sever dezorganizare psihic&, exprimati adesea prin agitatie psihomotorie. Avand in vedere riscuril sale intri Tanga un eventual tratament etiolo; re Ge eee gic, vor fi luate masuri de ingrijire specifice, efectuate in bund masuri de c&tre asistenta medical,impun un it fort de menul stiri functionale cu Precizarea riscului de deces ooge wului poate impune transferul intro secte de terse : Evolutia functie de aplicarea corect’ a tratamentului 5i a ¢ erate de agitatie psihomotorie severd de etiologic “ramp i.4o.2.4. Tratamentul este orientat clitre sedare fn 4, benzodiazepinica orala, fi ¢ In anxietatea nevrotics, . In anxietatea psihoticé se prin adaugd cea Abordarea psihoterapici este de ti i comunicar de curaj, asociaté cu ater cashes i acelasit timp, examinarea somaticd neurologicé re ji , jui, cat gi pacientului certitudinea c& nu se ignora ied a - 49.2.5. Ingrijirea urmeazi principiile descrise la capitolul: Ingres guiburarilor de anxietate. Bibliografie G_N. Constantinescu, T. Ciurezu, A. Sirbuleseu, ,Sindroame psihopatologice”, in ‘pabiatrie” (red. V. Predescu), editia a2-a, vol 1, Editura Medical, Bucuresti, 1989. > M. Gelder, D. Gath, M. Mayou, ,Oxford ‘Textbook of Psychiatry second edition, Oxford Mi ion, Oxford, 1991. ‘ edical Publication, Ox! polsavului, Eaitura ‘Medicala, Bucuresti, 1973. ;Urgente tn psi", Eine 3. C, Moses, ,Tehnica ingnijiril ) +. V. Predescu, S. Nica-Udangi, L Nica-Udangi : i, 2003. Infomedi ,, Bucuresti, on Medicala, Bucuresti, 1983. fear S_D, Prelipceanu, »Psihiatrie — Rove oe ins infiriers sante mentale 6. J. Reighley, ,Gui Montreal, 1991. de de planifica266861 “eat ‘s) JopRnginy e aueI2Uas a : : P 2811 nd atfeonpa a ‘qyeaoapeau tenuis ayezzuIuaH op Hequszoidar jung moSoutsd nosey “21eA09pe stinjos 0 BOI -{N} 21 ‘oqu9ystxaaId opLmyesen ezanjuaooe Bs apun HALNodau tj: (100Z. ‘eaourQ *5) SAlSasqo-sorxue unesey no 120 § HL Heuryodiy ¥ 2 wno ‘syenyua00e LNyRsen no “a[iqeiaujna oueosiod 4ojs208 JoploAsu yeaoape apundsgi e ap Paje}[epow osases nu ‘eaqeyTunuIOD ‘Teuorjeonpa “Terruey jnipow uo ‘NUT BeOF ep “t}Ipuos eousurase Uy “Elenprarpur vay: Je4OUINA Bzed—I0 ‘orofeuL 1 aliqisod no ‘punaidun nes (8961 ‘Yong “Hy ‘soy Bc HT “ELeuO}OLINId aS2 EBolOn| "6€ “o1ue810-Jeuorza] dy 9P so1uoULIEZIp Lg foazap 18 aployedoyrsd Eis ‘soouo8 yueuruopoid onedoyisd din ap soruouts [OAZOP “Juutey0duroD % suaBoyisd ugmgin, wstxa ‘Lojezneo Howey mediound ap oxfoury uy “SUNIHSUOo eoryisd teingin ‘so18ojo,edoyrsd EIS Boayar a0 ‘aqemonys “aqUa}sIsu0D UpINgiNy e9 oy ‘oeWOUIseAD ‘a]equapiooe 2p quOpou susttoUay Bo at juoWE}10duI09 9p HgINginy no wyUNIUOD ou ‘gIUaINo Pant UY Testur-o1003 imympaut opuyowos e] sundsei 9p yuesaqe pow un Fane ap tuasayipur ‘gooyor Paso "HRISaJIUB Op BIELIeA a}1eO} UIT o yoRIg “UL [euuoue [E1005 Iyuoureyoduios ‘oZojousuiouay a1paa op yound ug “givyTUN YoISojOsoU a}e}yUD Oo amNINSUOD &™'8 Wosputs ap unsou apundsaioo juoureyoduio ap azeinginy ap jrydaou0>, FIRID0s voreidepeut gunuioo BinjEse vo pupae ‘olutpo 18 o1BojoNo asapoa ap jound “P Houod dru un ainqnsuos BuINpuoo op opuwinginy ‘aHUYA “16E Y.LINGNOO aa Nivunaias no YOTLNAISATOAY IS YOTNdOD VAUILIADNI “6£‘wiospuls ep ajaumu qns njusdse[OP2 1§ mynqidoo @ ys eyutzaidal 2 -goooard eayeytfenxes ‘In! ceaqenqigeaset pugZnoUt yrouijod 2159 180] ‘euntoutut a, anyrquaosajope 1S inyniidoo HEOAZEP 1B 20H 1§ pnjout es juowrepodui0s ep guadoytsd oyu nda uy 199802P ayosuj99p 9199 oy sued e| ap gugur uy pugu UIP SOP vaid 2008 2189 [n[!do9 ‘19 od | sons ‘ijgngjoyeu yuns HuaAcasuoouL “iqeisut une “wueMep pu ne] yluasoyiput B ap Wade no “ZAIseoxe oeylatstutiod 1s IS aqeyLIOAes OU eILOSO pugind ‘queacssuooul ANeonpe jeUlt> :ByUSAIVSMOIUL “EIURISMODU] aes “geroos 1ode 18 pperrutey v3 ouds vaqeo aySozajau Huued 18 a aNUIp Joprfejar @ ENUTUOS warEIOLIA}—p JH wade os [njusoso[ope JONHUL BJUBISLL a]S9 BjusoSo[Ope BI erjoajoid-sodiy, 1wap-tudosd 2}110} ur mjnyidoo easapaxoulet ijured ‘optjaSou8 18 aptinoos: q Op [nyxoyaud qns HO EN] & Op i119} 41S0]0909 9489 [I WUD Suysel ‘ayeIaSexo t UL B49 ap! Inplgo Idoo * ngasnag gs o nu ‘orUtu 2P ung 8 Joagou0F id de instabilitate psiho-motorie, req... Deri ot op a rm Dona ant i Sieve taliltain motorie este cea care se exteriorizeazs indiferent def loc, condifii, situatii, Exist doua tipuri de instabilitate psiho-motorie, Fespectiy instabilitatea constitutionald, familial’, forma cea mai frecventa, si instabilitates cstigatl, legatil de ce poate exprima un sindrom psiho-organic cerebral, prin ipsa de structurare a persoanei la cei plasati in institutii. Furtul este un act ce consti in insusirea frauduloasé a unui bun strain, Pang ta 4 ani copilul nu are limpede notiunea de proprietate, iar la 7 ani nu poate rezisia tentatiei impulsive de a poseda. Se poate vorbi despre furt dupa varsta de 7 ani, iar semnificatia de patologic este cpatati prin repetarea sa. Gravitatea gestuluj este dati de: depisirea cadrului familial, rolul de initiator, caracter repetat, elemente de premeditare si profesionalism (H. Steiner, Feldman, 2000). itotdeauna se va face analiza actului respectiv, a semnificatiei sale pentru copil. in functie de mecanismul incriminat, existi furt prin imitati necesitate, furt ca reactie de compensare, furt ca reflectare a ostili modalitate de asigurare a unei existente parazitare. Furtul nu constituie in sine, in mod automat, un semn de boala psihica. Caracterul patologic tine de contextul general al trasiturilor de Personalitate ale copilului si eventuala prezenti a altor semne de suferinfi, de boala psihica. Cleptomania, form’ rari de furt impulsiv, nepremeditat, exprimat prin dorinta spontana de a-si insusi un anumit obiect, este insotit de o stare de tensiune. Minciuna este un neadevar afirmat Constient, intentionat, cu semnificatie clinic& din cele mai diferite, deseori lipsité de semnificatie patologic’. Nu orice denaturare a realititii este o minciuna. Patologicul este dat de asocierea conco- mitenti a unei frecvente deosebite, a premeditarii, a complicatiilor consecutive ce le genereazi. In mica copilrie ne intlnim frecvent cu afirmatia eronata, ca rezultat al imperfectiunii mijloacelor lingvistice, al intelegerii incomplete a celor vazute si auzite, al insuficientei discriminari intre real si imaginar. Prescolarul confunda dorinta cu realitatea. , minciuna din solidaritate, minciuna ca aj ; minciuna utilitara, laud&rosenia, minciuna calom- delirul imaginativ de reverie, cE : f “aju" sunt actiuni constiente, voluntare, ce constau in ites un Voie a domiciliului fairi prevenirea familiei. Se poate vorbi de fug st cilulu este reaulta eee VtS2 de 6-7 ani, decarece la prescolari parisirea domi- thului este rezultatul Curlozitatii vii, al lipsei fricii de necunoscut. Cauzele lor sunt foarte m i . , lumen ili se ficienta dezvoltare a dicomind iat ae nes sent ae minciuna ca forma de opozitie, nioas&, mitomania, bovarismul, Fugile si vagabondajulwa de valorizarc, fuga de efort gi de constr [ibertate-aventur, atra ath do air : ape, nevoia does Je intre fag gi vagabonday sunt uirmitorrelen ei misura de aplirare, modul cel mai ulyor rn qi lip A de ila © pedeapsa. Are DS, nefericit, in cau. jul este ruperea legaturii cu o anumit perea td ambianta, 5) ati prin satisfacerea unei nevoi. Copilul ae io ea dezinvolt, plin de inifiativa, tip descurciret, eliberat de pilin inl . " _ Ja care se expune. El igi premediteaz’ plecarea, isi eeiceees ymentali pardsese scoala, spontan sau premeditat, ca rez sau ca o reactic de aparare fati de pedepse. Actele respective pot fi insuecesului scolar, ale faptului c4 nu cunose interdict, ori ale une: liale nefavorabile, insuportabild, atmosfera despotica, tensiva . este 0 caracteristicd a relatiilor umane. Se poate exprime refuzul ajutorului, ironie, tachinare pand la violenté. Exist’ care permite copilului si adolescentului sa se afirme, s4 se sA se apere, si se impuna. Ea poate fi raspuns la o situatie ing invatat. sau exprim’ plicerea de a domina pe altii, cu nuanti distrugeri, vandalism, ima impotriva obiectelor, Ss -mutiléri impulsive repetate, cronice, a8! tie , tipete, amenintiri, lovire, ‘pana la crim’, dareVer ebieate geoald cu intemal, schimbarea yout el pr nsilierea, Insusirea abilitAtiloy reais o tl: Sunt imporan opi a copilului si adolescentului, participa Pentry a imbu psioteraples terapic occupational, lotoredie c la grupuri de ac’ mai multor categorii de le (C. Oancea, 2991), po’ Profesionist psihologi, educatori, asistenti so¢ I, psihiatri i, politic Selstente de psiiates _ go. inet ijirea copiilor si adolescentilor cu t este un moment fundamental ‘in care ‘ a pens mediul actual de viata, despre capacitatea di fam stitudimes fat de lumea exterioara, posibili se rclationare, ¢ % > Posibilitatile cogniti starea afectiva (S. Cook, 1991). ce joada, se realizeaza si legatura teray , ‘ peutic’, i it de retinere, tact si bunavointi, care vor enn = ‘soa slui mesajul ca este inteles si acceptat, desi trebuie si indict i timitele je colectivitate. ‘ obtinerea unui comportament echilibrat, adaptat situational piers ragh's a ja actualele modele de conduit si desprinderea de reactiile dezadap- rari de conduits leg date despre sociale, Reighley, 1991). 7.1. Diagnostic de nursing nr. 1. Perturbarea stimei de sine etiv:copilul si adolescentul si aprecieze atitudinile si aspectele pozitive. e si sa utilizeze tehnici care s4-i permit sa faci fata in mod adaptat unor mn bi li copilul ca el s4 nu ia 0 pozitie de aparare gi si nu-si creeze im pozitiv copilul/adolescentul care se ocupa de aparenta lui, care itt, care-gi aratd capacitatile. S complimentém; limite, sé-i acordam 4n fiecare zi timp P' «oj de adaptare: z adaptare individual fact fat ita sh japtare care sei permitf®ea _ si fim constienti de propre my sae ne ne plstrim calmul, “tte su ve Heim sustinerea noastrd. Si evitim « ie fim criti @ $AU sentimentel, jnformim pe parinti asupra stadiului actual ae Rec ricintinpatery he dezvoltare al copituluy ‘oltare precum gi pentru ast: ntru astep { ale copiilor; C ‘6 list& de informatii pentru vi ; ii pentru viitoarele sarcini d i Ja joc de rol cu p&rintii pentru a-i ajuta sa ae ee. curgem : corm rizeze con- pe parinti cum se realizeaza visul lor, care const in a fi bun yoda Ce trebuie”; ‘cum pot face placere copilului, subliniind caracteristicile adora- cu copilul, cereti si parintilor sa participe (complimentati-i) ; ‘oum sf stabilim limite si cum sa le respectim; ‘cum disciplinam copilul in mod corect, just, fra forta fizied st sA-gi defineascd stresurile i bund legaiturd pe plan juctive; i gi nevois sii sncurajim 9 atmosferd primi reviste, muzic’,epeol oxo BaTE}OAFe uid onpoid as apyg usuBOoU uid ‘ayes 1181/0, zap wad o-nuL [n9!040 putidans gjeyeuasd epeoried ul tuaBox9. jyosopua ‘1oneusd TOIOG} ‘nsy, sppenqoa[atut Ba1eI[0429P Baws tur BarepIe}oY ‘OUI uorjor ul weoysel? yy ayvod ¥1eH sppequru pojeyi[iqep “preje1 op “g1e0 ‘giiejndod ulp %€ asune ze ef ump %SL wee ee Bee ce nynqidoo qarfisuy v2yeyTe TO ier ap 9382 40] vjuaplouy -o}eystdapou p eit utp ayjnut gas 1S ayn0s sgyerouod vrjejndod ur aquoacoy Ueing[ny juNs ound ‘[eyutw plejel ap O[LIBIS “B[eIUIUI voreI{O exeuey “1esyyMo JO[LO}ORS [NII poreyfoazap Ut 2[81008 JO[{tHIPuoo vjueyodumt eyere o1e0 ydey soooid un-quuid axzoyea ut ysnd yy ayeod ouipmyde gyseaoy 9 jp wna uoSoxe Uojovy ulid 1§ soyoued ‘ouadopts oLusTuBOsUt UL i ioueosiad 1a1gooty & aljsaz O “ZNOSRUUT O}EII[Ld O 9}S9 O ‘oreo elu ad Ee i louse Infefeoop BO DORJ 99 BIdD “[N[LULIOU 3Ed Be oe ee Hjiziyoe 2oey JZOEp Ud] TeUL “uEIsat O1Y da pea oud utp va IS BIJOAZap as BIEpIe}er | ¥2e2039 oueo dey quay 9p “uelstio9 [e100s feyuBABZap UN SANIT ‘J “Wwa1pawordau quouruniad ‘teqo]s penjoajeP aes ape uuutid uy ‘injraatazo B atnduay wazEogye } spine ce ap vayeytondeo uy anoyap ap arsostt ® 99} 99 voryisd a ope Sind [ AZIPANS ap ao1Fojoyed ; gis yung e Wea}malformatiilor, severitatea deficitulyi + insuficienta pia. cul mamei, peste care se suprapun infectiile ca: ee sterioza, HIV, toate ducind la oprirea sau dezorganizareg care, diferentierea neuronald, la constituirea leziunilor 14 este marcati de traumatismul obstetrical, de efectele Ibe, de icterul nuclear prin incompatibilitate de grup sanguin, Dupa nastere, in pri , sistemul nervos poate fi afectat prin te nutritive severe, meningo-encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, into- {i acute, la care se pot adauga carentele afective si informationale prelungite, specifice institutionalizarii precoce sau neglijarii in unele familii dezorganizate. le de etiologie genetica pot fi impartite in 3 grupe: , rezultate din agregarea de gene nefavorabile inteligentei, ceea ce duce la aparitia frecventi de forme usoare, familiale. 2) rare, cauzate de gene majore mutante cu transmitere mendeliand, care produc boli grave, cu afectarea sever’ a inteligentei. 3) cromozomatii prin anomalii ale numarului si morfologiei cromozomilor. Tipicd este trisomia 21 sau boala Down. Ele se asociaz& intotdeauna cu malformatii somatice tipice. P : psihopatologic si etiologic. Din punct de jc ele se impart in raport cu gravitatea deficitului ajutorul urmatoarelor c1 varsta mintald, coeficientul le capacitatea de adaptare in forma usoara, c), severa (imbecilitate), profunda, (idiotie). atea mintala, forma usoara a izeazi printr-un coeficient i inerfia, incapacitatea de a trece la subie privind structurile spatiale, marimile, eeese Soar eee 6 ty. Bring | reflect dificultatile de gandire. In moty gi insuficientd coordonare a im; - : afective gi caracteriale ale deb; ee ‘ lebililor "gab capacitate de judecati, reflectiind atitud ‘ persoan respectivi i mintal pot realiza o instructie scolar’ cor dar intr-un_ritm mai lent, de obicei sien are tna : izeze in scoli oe and meseri ae c e capacitat tea pro! fesionala und a debililor mintal ‘) lia si sociala. Ei nu reusesc sa isi asume rolurile de ney ae se un numar important de concubinaje, abandonuri ale copiilor, i 4 discernimantului, tendinta la imi favorizeazd implicarea lor in 0 furturi, tentative de vi crime impulsive sau de rézbunare. depinde de gradul de stabilitate « de toleranta colectivitapii. sienta mintali moderata se caracterizeaz printr-un coeficient 9, dupi AMMR intre 36-51, varst{ mintalé intre 5-7 ani, dez- ba vorbit, un grad de dependent’ coaie, inert’, invatarea este dificil si se real dificult izeaz mai ales prin con-atentia poate fi vie, capacitatea de invatare foarte redusi. Vorbirea este siracg propozitii din doua cuvinte, prost articulate, dislalic sau dizartric. Memoria aa nica poate fi surprinzatoare, fiind cunoscuti asa numitii ,,calculatori calendar : Au capacitatea de autoprotectie fata de pericolele fizice imediate. Nu pot s& se auto-conducd in viata sociala. Au nevoie de supraveghere con. ; tinua din partea familiei si a societ&til si locuiesc adesea in mediu protejat, in institutii. Afectivitatea lor este labil cu stari de disforie. Pot comite acte medico- legale, crime, agresiuni sexuale, rezultat al impulsivitatii si lipsei de judecata. Pot fi educati si se alimenteze singuri, si invete deprinderi elementare de curatenie, pot efectua unele munci simple, agricole. Obiectivele de formare sunt intotdeauna insusirea tehnicilor de ingrijire personala, educatia sfincterian’, imbrdcarea, un comportament autonom minimal. in educatie aceste persoane sunt dirijate catre un centru de dezvoltare pentru handicapati sau in clase pentru deficientii min vor munci intr-un atelier protejat. 45.3.4. Deficienta mintala profundd sau idiotia defineste grupul de persoane cu varsta mintala sub 2 ani. AMMR duce limita superioara la 3 ani. Coeficientul lor intelectual se plaseazi intre 0 si 19. Bi nu reusesc si-si insuseascd limbajul vorbit sau scris, Nu sunt capabili si se fereasca de pericolele fizice care le amenint& viata. Sunt dependenti fizic fafa de cei din jur pentru toaté viata, Au facies dismorf, marcat de numeroase malformatii, anomalii osoase, tulburari endocrine, stigmate cutanate. Sunt hipotrofici, hipostaturali. Cel mai frecvent sufera de paralizii cerebrale, spastice, displegia spastic’ infantil, Little, sindroame hipotone, achizitia mersului, prehensiunii, vorbirii multi dintre cei suferinzi de deficient’ mintala profunda ramanand imobilizati pat, Miscdirile lor sunt imprecise, parazitate de tremuraturi. in formele grave rimén inconstinenti toat& viata. Vorbirea nu depaseste varsta de 1 an si jumatate, de multe ori limbaj rezuméandu-se la fipete nearticulate sau expresii emotionale elementare, In cazul idiotiei superioare” persoanele respective reusesc si invefe cdteva cuvinle $ aeestea pronuntate dizartric. Activitatea lor este haoticd, lipsiti de scop, apucé obiecte, le tréntesc, cei neglijati avand tendinta de agresiune sau autoagre: © forma de satisfacere a foamei de senzatii acute. Alteori stau in pat, inerfi, ferenti. Au o rezistent& sc&zuti la infectii, avand un rise crescut de imbolnavire. Ei necesiti o ingrijire deosebité. in conditiile unei educatii specializate, de lung’ duratl ei pot s8-si cdstige controlul sfincterian si sd se alimenteze singuri. NiRetard mintal profund QI sub 20 gi o varsta mintala de adult posibil intre 3 ani si 8 luni se" mai jos. Intelectul de limita de granit& se caracterizeaz& printr-un QI de 70-80, dps AMM intre 68-83, varsta mintald intre 13-14 ani, este o categorie cu rise orescl" pentru tulburari psihice in perioada scolarititii, incepfnd cu clasa a V-# pan’ 596