Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Mircea Eliade - Arta-De-A-Muri

    Uploaded by

    Iulia Balan
    10 views164 pages

    Original Title

    mircea eliade- arta-de-a-muri

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    10 views164 pages

    Mircea Eliade - Arta-De-A-Muri

    Uploaded by

    Iulia Balan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 164
    | BIBLIOTECA \ UNIVERSITAT is DWCIU) MIRCEA ELIADE ARTA DE A MuRI Euitie ingrijit, selecyc de texte i note ue MAGDA URSACHE yi PETRU URSACHE Profajd de PETRU URSACHE Euitura Moldova Tai-1993 Coperta: Mibail-Alexandru Popa MIRCEA ELIADE ARTA DE A MuRI ISBN: 973.9146-06-6 (© Toate drepeurile asupra acestei edi spartin Editurii MOLDOVA, B-dul ‘Copou nr. 3, 6600 lagi £ PREGATIREA PENTRU MOARTE, Post ‘cea mai yocantd vietoric, tragic neaparat, a gindiii secolului nostra este aceea ci a anulatmoartea. Nu intereseaza instrumentalul tehnie pus in aplicare, dependent in orice caz de scientismal curent, dar finalul glorios, golt yi tolodattineiteat de Sensurdramatie, astizi il cunoastem si simim eu ti: moarfet mu tai exist, mai precis ga schimbat chipul ise numeste Nant, Omul vine din Neant yi, dup’ o elipa confuza de respira, intra in Neant, deci se afléinfre doua neanturi, sau ite? Deslusim aici situalia dramatic i batbiteasc, dilematicdoricum, « modemul care asumatréspunderea de 4 privi-deschis-golul cdsea in imediata Tul inropiere, ce face ridicolé idcea de perspectiva yi plascnz’ sub accent existential orice nazuing Cunoseindu-se istoria umanitii, ne-am aptepta kao reptiti, ea in cazul mort. yi anime le anvlarea teoretich. a. Neal, Ie constnuitea unei not mitlogit pe terenulacesttrealiai insite. Nit {ind de asa ceva. Omul nu inceteazA si se bucure de acest coos Aescoperire autodistrugatoare yi si auc noi arguments, clare, imbatable, privind atofputernicia Neantul, Mai mult decit ast. el Dare ci se simte bine gi chiar ancnat in acest paradox: negativitaten eantulul exereité 0” putericd functic stimulatva asupravctt Individului. Existenfa nu ave prefixe, ea este doar sufixats, alte euuvinte, eumoaste un terminus imutabil yi dur, accidental speci, De unde recusul Ia moral irkiest-i cl fost data, eat mat intens, eit mat frenetic posibil. Neantil ext! siriga sirluminat de o razi, de data aceasta funesta, Noul Toma, Trebuie st ne abisnuim din ee in ce mai mult cu moartea rutira i cu idcea cd vom deveni gunoaie. Este 0 Varianté a "pregatirit pentru moarte, despre cate a vorbit Mircea Bliade in epetate randury pe urmele unel tradi milenare 1, Moartea invinsa Omul culturilor tradifionale sau ne-alfabete nu a anulat moartea, i a ucis-o. Este un tratament total diferit de cel al modernului ‘analfabetul a acceptat prezenla mori gi si-a propus si-i cunoasca Tealitatea specifica, inventind in acest ‘sens itualuri de iniiere yi v concepte teoretice proprii. Acestea reprezintd pe de o parte forme lerutile. Intreaga literaturd de la Homer la Euripide poate fi luata ca ee ne epee ba Fprinse pe loc dpi asta s& picure singele zinei/ Sucul ee curse ‘Tip-Afrodita vartos...". Acest pasaj este utilizat adesea ca jrgumen stagger gd atmo ie ee mle Ie Hd ae ee ine 9 ei 6 um de vectra 6 uate Ne lt vi inde unele Inserisur cae, data decriptate,no-o araté pe Affodita into cu foul ltd lumina, umand dar si divind totodata, in perfecti concordania cu sacraltatea’ miticd. Jelania nui diminueazl’ si nici must altereazs calitatea unicd de fiintk suprafireasca. Din rana Afrodite: curge “suc” si mu singe, Relatarea fui Homer este aici foarte exacta si poate fi Confirmatd de orice mare gi autenticdtradiie mitologiea. Nemuritori se_deosebese in mod calitativ de muriton, printre altele prin alimentati, de unde urmeaza cd si suferinia viata, moartea diferd tot calitativ int-o parte gi in alta. Accidentul sufent’ de Afrodita are 0 ‘desfigurateliturgica, in sensul c& vatimarea nu se produce in mater i in substan, in simbol yi nu in trup, in "sue" nu in singe. Sageata lui Diomede este transcendenta si doar glasul lui Homer ne procurk pilicerea de a auz jipatul olimpian.Jelania divind este confirmarca ci suferinfa. si chiar moartea, Iudnd chipul destinului, it supune pe ‘oameni gi pe zeb deopotriva, asemenea lui Eros, eel din Theogonia lui Hesiod. Diferd, prin ierahizare, gradul de perilitate.Platon gtia de ddubla infatigare a zeului, una ascunsé muriteilo, alta vizuta sh auzita Batic logosului homerian. El insu a trtat tema plurisemantismului ta dialogol Cratpfos unde att cl nemo sau ante pone cosmice au denumiri si infifisiriplurale: pentru inflesut ‘timpienilor, pentru oament Accidentul Afrodita din iada trebuie sil fi ineintat pe flosof, cu toate rezervele sale bine eunoseute fad de Homer. Ciei poctul a pus aceentul pe latura “aman” @ zeifei. Temutul Diomede,. cel infierbantat de victoric si plin de orgoliu barbatesc, o infrunta asfel in continuare; "Lasé rizboiul, tu, fite-a ui Zeus, si duste. Ori poate! Nu {ie destul e8 ademeni femeileslabe din fire”/ Dac mai umbli pe-aici, 4a seama sa neajungi s@ tremur/. Chiar de departe auzind cdi vifor de ‘runt bataie™ (V, 340-344). Affodita este trimisl Ia craita. O asemenea caricaturizare pare civdata, dar nu yocanta pentru grecul conservator al epociiathaice, nu si pentru Platon, convins cd rizboitl suferinta si moartea sunt experiente grave, necesitand raspundere yi competenfa filosoficd, aja cum se exprima 31 in sentinta ci Aialogul Phaedon. Dar autorul faces aici © distinetie forati, neconcludenti, de pe Pozitia unui elitism specific siesi, Parerea sa cd numai filosoful ar fi apt, prin reflexivitate, si intémpine moartea ni se pare restictiva, Nici fu este sigur acest Tuer. Moartea poate fi experimentaté pe cale feflexivi, dovada silogismul: "Foti oamenii sunt muritor, Socrate {ste om, deci Socrate este muritor’. Dar aceasta judecata se constituie in termenii eunoasterii ca o constatare si nu poate rezalva 0 situatie ‘conflictual: fica de moart. Cel mult fi releva individului iminen(a . tei reaitiji dramatice, Mai profitabilé ni se pare cealalté cale de experiere, inifierea ritualic8, despre care credem cd Platon nu avea cunostin}. Sau igi lua vii libertatea s-o disprefuiascd, aga cum se intimpla si astizi in anumite fercur existefiste modems: Cand Paton fia pate flosofio, putes xf continue eomentaral inf imate tumat prop se fom Ue moarte Das prin aceasta properie nu am fet alceva deat sa tranacicm u provers bineeunoseut. gondt yi aalabetl i sprit Tur Paton? Nu la mj est oconfiie de temen care poate H yor ris autor TuPhaedon inslge prin prow once neon pent omal din medleufunlor ne-atlabet sewn orice nein Rene ambi se por ineege tn problema cunosster mort mu i Gxperimenar’ ef Nu thsearmnk, dec, ct expesmentarea tip ‘hex umeazi a neva din ona, enn 9 fan Valrfcata de tin gindifor modem, foarte ngures, Kickegoar, 10 stifle sale Aye angeasy mult nants my Je mil tradiional cay de Paremistoga popular Tales infited pe care Mira Eliade 0 identifies in oats strate troy de wscere wear repens maria forma de Ione simbolis este un tip ae expersre seni Ea ate fora dea emomta mensul secanism psuldgc al fet Marta 9 fen aps Szopuud conginfa Mechta fe anafabet he savant, toma de ‘fe raporam foot mama a snus sgmente ale frou social in cette heal, numa! Mossi era. cosierat if fepresematy, in comuntaten ai, netiabet cel A prostior' ales a nena sri mod re foarte restans tact ree dept except) epnezeta neo parte, area eSsimp car aceuent nada st rama, eal, iaoga colette Poste fr inva sch, prin compacts ‘pote reglce? Free, ewistariscul sf mo vedem pada din rick poat fi tent in munis pltoniana a refloxviti, saw anulatt pe ealen sxperimentant nite Inst moartea cimane elimi Exist i im eazl mori Jowh eit desbordare: una eit, {Sr mat inns th eda culture cents in sesteaz moat spare Ci Un pag absolut omologebil cw neantul exsonta individu, Shui aed yepreznta sana alone, se miteaza Ta propria “Chia blograted. pal soco-cosmic echivsieal evo tbel Ue yah, iar brit co sere de date eronologic. Un exempta raebuldin Corsa, ibotul din Vietnam, zboul din Gol zboil {i tugeslvin 9 seria poute (a) conn nieun mod absolut previ Sa invaza dit Ungatiainazia din Cehostovaci,invazin Sin Afganatan, vaca din Trans tot sya confer de pac els Geneva, confer de pice d= lz Tel-Aviv, conferna de Wace de Hels, simul ae ite yi mate In-an evant, sore a roi violent nd, norte eae piv ca o existent continu, concredls uzorerbiogafa individu, litt frse prin date vu » calendaristice, se afli integrati intr-o succesiune de segmente existentiale. Cu alte cuvinte, moartea si viaja apar impreund, iat existenfa luata in sine capaté'dimensiunt cosmice. Aceasth existen{a cosmicizaté (si moarte integrata) i se releva individului prin riturile de initiere gi de cunoastere. Ritualul, in latura lui executorie, reprezinta o ddiageama a labirintulu J, dupa incereiti grele si experienfe psihice tensionate, neofitul ‘poate spune asemenea lui Stefan din Noaptea de sinziene: "Sti cd am iesit din Iabitint?” Cu alte Cuvinte: "Stii ci am invins frica de moarte si, totodatS, moartea insagi?” Sa retinem deocamdati_un aspect teoretic_privind “victoria” supra mori: frie invinsa gaseste meteu puterilauntrice de refacere. Exista o continua alternante, in spiritele alese, de momente in care fica revine cu violenfa, $1 altele liberate, relaxate, senine. Gasim ng char in senile memorials ale fu piri, ni se spune in Memorit 7, cunostea ie crize Ue melaneolie si de tistefe, pe care le puna pe seama lscenenfs moldave's mat tein’ Fragments dun Touma, ascmonea moments tenionate erat dese suet coment din Perspectiva thanaticd. Ineredinfarea acestor experienfe pagini albe cmina_penint dans ventabile cite pribanaitice, Citabila_ est indeosebi perioada eonferinelor de la. Ascona; partcipanti, in frunte feu hung (Si Eliade nua facut excepfie) aveau obiceiul sé nareze Propriile vise, ea apoi sé le comenteze, in intlnirile amicale, ‘Alternanta crtsd (~ fica) = eltberare (~ acalmie) este benefic& gi freatoare. in plan. spiritual. Mecanismul Soeietitile cehllibrate, traditionale ont modeme, tortti (si moartea) ar fi iremediabil invinsa fara posibilitate de sparea riscul Tenevirit cului, Dat friea (Si moartea) este temporar in segm: wins ul ‘biografic al existenfei si definitiv in Perspectiva postumitafi, E un eroism ce fine de domeniul teologiei ‘Cunt spine Soeren Kierkegaard, fe i 0 clip congtentiza tare (deci de izband’ asupra mort) yi este suficient pentru ‘edresafen chenial fife, pen transformaree individu inn Irena al apc. Cli devine teas sn ecivaleaz, caltats, et aceasta” Sustresatimpulutprofan, ea capa era Secralitty iar fnta ge" indumnezciegt.” Acesig este 91 sensil filosofico-initiatic al preset enttu moarte”: indumnezeirea omului, fede lui de conc ita cna) a linet existen{e: precare. Céci fica este pecetes omlui slab, a limite! despre cate vorbeste Gabriel Liiccanut . =P Pea cel deosebeste pe omul modern de reprezentatul culturilor ne-alfabete este modul Ge valorzaea fri exstenale sei pl fa reyes iia sol, Nea, peg celilat inseamn’ un prag peste care se poate trece prin asumarca flav moments Ee Ue tect, Nu Contec prea mult dae aja mortal congtinja golulut absolut ont ihuia post-existenje, ok valoarea emotionala, experimentaté a clipei din “urma”. Dupi mod" x ‘cum este intamy , inatd aceasta, cu fric& ori cu impicare, poate fi dedus® area ideit de umanitate. 2. O viata gi cu a mortii dous Este una dintrerarisimele formule paremiologice pe tems mort integratoare. S-1 naseut in mintea unui faran din Carpafi, cum ar spune Vasile Aleesandri, yi ev mare greutate S-ar putea gisi una sSemanatoare in alte culturi de lunga traditic. Comparata cu propozitia Tuy Platon, sentinja.romancased, oricit de indrézneata ar parca afirmafia noastra, se dovedeste a fi mai complexd, pentru ci are fvantajl nei duble seit de experiente initiated yi'meditativa. Nu Irebuie si invocdm numaipractica ritualisticd, scolirea severd a neofitului, pentru cunoaste concepfia despre’ vial® si. moarte a faranului roman, Este o modalitate de abordate care trebuie neaparat epasita, Ea asiguri cel molt infelegerea credinfelor yi ideilor Teligivase la care sa limita, din plcate, cerectaca de pind acuma, si chiar insust Mircea Eliade.” Autorul Tratatulur de istorie « religilor face prea des apel la mistere, la mitul vegetatit gi al alegoriei bobului de griu pentra a delimita gandirea pre-alfabeta de cea savant. Omul traditiei nu este un simplu practician, iar "scolitea”™ are urmari yi senstri mult mai profunde deeat se arata la prima vedere. Sistemul de semne si de gesturi care constiuie limbajul prim gi osatura oricarui fitual ate un caracter strict introduetiv: yi, prin repetare, duce la Certitudine. Neofitulur i se propune un scenariu claborat dupa date Prestabilite, Elia cunostinja diecta de existenfa unei realitji {enifiante pe care o experimenteaza direct, pe viu. Aceast este doar un prim stadiu al cunoasteri, bazat pe experient, este adevarat, pe Empirie, o empiric dirijeta de rit gi de mister, deci, sustrasi Comportamentlui cotidian si nesemnificativ. Dar "ycolirea” continu i, a drept vorbind, nu inceteaza niciodata pe tralectul biografc al individulu. De data aceasta, scenariul nu mai este elaborat ct intent. Alita eit exist, cl igi are rafiunea de a fi in mediul socio-cosmic al individu, umd fe experiment cael interes, at aft, ddar mai ales meditativ. Asa se desfagoard biografia nertuald, adicd Viaja concreti a oricdrui'membru al tradiiet culturale. Scenariul iniftaic este stabil gi unie datorita caracterului invariant al ritualului; biografile (ea scenari Iaice) se afl in raport de aseminare, indiferent de diversitatea membrilor grupului (diversitate, in fond, aparenté), ined meu socincasmic limieack bere e, conpora Exist, ttusi,suficient spatiu de miscare spiritual, ast se pout Tepindi permanent 9 pune de acord dace furizae de cele ‘oui tipuri de Scenari, Experienfa afectivi dobandité prin implicarea x ritualisticd gi prin participarea la viafa imediaté capita, incet dar sigur, suportul judeedtitlogice gi al meditate. Biografia "unuia’, cum at spune itu Maiorescu, devine, datorité “aseminiril” si corelaii, model pentru toi. Ea se transpune int fraza abstracts, sub forma Sentinfet general valabile, reprezentind sinteza celor dows tipuri de expetion, din mediul trafic: inifiaticd si reflexiva intceaga existenja, in structurile ci cele mai caracteristice, viatiemoart, este teoretizata prin sentinfe gi proverbe. In problema mori, ele reprezinta un interes stingifie eel putin égal eu riturile de re, si nick 0 ceTeetare care Se respecté nu are dreptul s& le mai ‘coleasca de acum inainte. Problema problemelor mise parc ata posibila competitivitate a acestor esantioane de gindire cu formele Savante, att in finefea speculafillor eit gi in deschiderea orizontic8 Daca tot am invocato fraza din Phazedon, si retinem, prin compara, oar doud aspecte: a) cxisti in. oralitate multe alte formule paremiologice,.asemenea eelei in discutie, "o vi(A si cu moartea Uloui", consiniite aforistc si exprimnd adevaruri universale absolut incontestabile sub report filosofie; b) asemenea sentinfe. pun in evidenfa 0 adevirata arti a paradoxului, in sensul cd forteazi Unificarea nor realitti-aparent incompatible, in sprit etem al coincidenjei contrariilor, de tipul viat@/moarte. Aici se subinfelege fortul intelectual ingenios side maxima intensitate, cdrua, adese, i Se pot gisi corespondente in ganditea savanta ‘Sintagma filosoficd "o Viafa gi cu moartea doud” infitiveacd 0 topicd existential. Moaria si Viata mu sunt fragmente, ci realitate lic, un tot existential. Cam se vede, intenfia paremiologului a fost integratoare. Existenfa nu are sens dacd este privit fragmenta, via pe de o parte, moartea pe de alta. Intr-un fel, ele se delimiteaza Teciproe, ceea ce s-a dovedit yi pe,cale stinffick, Gasim, into colectie’ romineasca de proverbe: "Ziua ‘si Noaptea’ Imi roagit Imoartea”” Sau, mai explicit-din.punet de" vedere medical, intro ‘cugetare latina: "Noi musim in fiecare zi, ect in fecare zi (ni) se ia © parte a viel; chiar cd erestem, viata descreste™. Ultima propozitie Sminteste de cunoscuta experienté medicalé: ined din faza uterina rmoartea a devs asupra Viet De regula, viaja. si moartea sunt experienfe _amestecate, indistinete. Nici macar nu se afl, potrivit gandiit traditional, in suecesiune matematied. Dacd se folosese termeni ca pre-cxistentd, Postexistenfa, etc, trebuie si recunoastem acestora 0 functic mai mult sau mai putin tehnicd. Acest aspect conventional pare sal Sugereze si proverbul rominese; "Moartea gi vija sunt Ta puterea Timbii”. Sau numai att oare? In orice caz, se deschide, in mod asiepat, un capitol meer, in fp miles, a semiotic semi ingvisti. x 3. Moartea plural Din Pancatantra, matcle indianist yi elasicolog Th. Simenschy & clectat, pent Diefionarul sau de infelepciune, urmitoarea cugetare: ‘Sunt cinci feluri de morti vii: gel sirac. eel bolnay, cel prost, cel pribeag gi cel care vegnieslujeste™. Aspect literal al acesteltipofogii poate si deruteze, inttueat duce la confuzic sau la simplifcare. De aceea interpretarea trebuie condusé pe alte planuri: simbolic, moral, teligios, fie cd vrem si valorificdm fraza de pe pozitia ind fie din perspectiva teologiei crestne. Niei unt din ecle dou eligi na chivaleaza sérdeia spre exemplu, nici cu extinctia comporal, nici cu cea simbolica. Daca nu mai privim iuerurile sub aspect literal $i deci ‘material, cuvintel igh inverseaza sensurile si mtram din nou in tumea paradoxurilor: viata bogatului inscamna” moartea iremediabild a Sufletului, pe end existenja siracului este nesfaryité yi in permanent Imbogitire spiituala. Modelul biblic il reprezinitlegenda lui Tov din Vechiul Testament i Fericitea a ttcis: ("Feticiti cei sitaci cl duhul..") din Nou! Testament. Nu tecbuie Si se injeleaga din textul Fericinisiricie suleteasea, potsivitinfelesului literal oF datorta une dleformasi orale, desacralizatoare”sgae cu duhul” = prost. Mai corect ar fi s¥ se spuna "sirac intru Duh” Prin schimbarea prepozifici xe ‘estaureaza Valoarea semanticd a Feriiri, Credinciosul se simte sirac fata de bogitia infinta a harului divin yi, asemenea unui cergctor, se roagi necontenit ca Sfantul Duh si se reverse asupra lui, daruindusl 3 Inlirindu. Adevarata fericire sti in dorinja vie de implinire Imbogairi,sufletesti. Risplata se a eu precizie in finalul Ferieiit = *..cdci aceia vor mosteni impatatia cerurilor", deci vor dleveni nemuritor. Tar nemurirea, ea aspect al existenfei, nu poate fi contestati, indifereat dacd 0 supunem unei analize rafionaliste sau, cu atit mai mult ‘unis imbole. Se) ye eX Tit Maloesu ra atew in convingerile sale personale; dar eredea in nemusie si aucea in acest Sons argumente ralionaliste perfect plauzibile. in teza sa de doctorat are-un capitol consacrat tocmai problemei nemurin, in consens, de altfel cu gandirea filosoficd a vremii. Tema nu a insemnat un accident de tineree; ea a preocupat in repetate randuri sia constituit obicetul lunor cerestiri speciale de matuntate (Despre progresul adevérului, Din experieja}, cand intentiona $8 fedacteze un tratat de psihologic si de morale scur,ertcul de a “Junimea” era de parere ed fapele fomului ar fi acelea care ii asigurd nemurirea. Aceasti experienta armani fac varie de aun in In ltl (Ge a onl medoer a la) dimensiunea temporal si umand a x Postumititii. Orice fiinjé, cat de neinsemnatd, se bucurd de mica ei hemurite. Dupé moarte fizid, individu obignut rimane in memoria celor apropiali pe edt omeneste este posibi,continuindust-seastfel existenfa in postumitate. De regula “i se iartd gregelile”, cu alte cuvinte se dovedeste infenia generalé de eorectare gr imbundttire & imaginii terest: "Despre mor(, ural de bine", se spune in tai a epilog al oricirui moment de iecere "in alta hime” Si pribegia ca moarte, din cugetarea indiant cites, poste fi rediscuiaté pe plan moral si teligios. In tradijiaistried romneased, pribegia se asociaza cu instiinatea,ceea ee Inseamns (0 un fel de Imoarte. Numetoase doine de fnstrinare confirma aceasta dramatics realitateeinieé, Din punet de vedetereligios, pibegia are o fnalitate fnume, din care’ eauzi ‘capsid 0. semnificajie cu {otul nou, fenascdtoare. Este vorba de ceyetorile din epoca post-budist (insusi Eliade a practicat ceryitul sacra in timpulcrizclor religionse himalayene’ ce au urmmatepisodului Dasgupta) sat de pelerinajele Ia locurile de cult din primele sccole ale cresinismllut primitv. Gospodarul, om cu'vazi si tespectal int-o anumita Tocalitate, cu familie numeroasi, si prietemt, daruieste nevoiayilor intecaga agoniseali, devine "sitac™ si pleacd in lame, elutind alla bogie si ‘dentitate, "sub semnul crucii mantuitoare.Crestinismal transforma Paibegia “din moaite in inviete. Pentru sceasta este neces ca Ttnerariul si'se. desfigoare la Tocurile de cult, care permit transformarca

    You might also like