4 2 Elena Gheorghian OP cri Taiban Metodica jocurilor si a programului distractiv in gradinita de copii Manual pentru liceele pedagogice de wom yh x ye Ba Xx G . 8 Editura didactica si pedagogica XBucure ‘i, 1977 aCuprins I. Introducere 1, Obivetul si insemnatatea studierii_ metodicii jocurilor si a progra- mulni distractiy . a 5 Confinutul jocurilor si al programului distractiv In copil, Saveini 6. ee ee 6 3 Locul jocurilor si al progeanmului distractiv In regimul grédinifei de copii, 2. ee eC) IL, Jocuri de creatie 1, ‘Trasaturile caracteristice ale jocului de creatie. 2... 2. 19 2. Necesitatea indrumarii jocului de creajie 2... eee 8 3. Cerinjele generale ale Indrumarii jocului de creatie. 2... 23 4, Prenatirea jocului de creajie. «5. e Een nn2G) 5. Generalitafi privind Indrumarea jocului de creatie. . . . . . 28 II, Jocuri de creajie cu subiecte din viata cotidiand 1, Pregatirea jocurilor de creajie cu subiecte din viala cotidiand. . . 30 2. Rolul edut subiecte din viata cotidiand. . . 2 1. ww ee ee OT 3. Rolul educatoarei in Indrumarea desfasuraril joculul. . + . . 44 a. Influenta educatoarei asupra realizdrij planului jocului. . . . 46 b. Influenta educatoarei asupra confinutului jocului, . . . . 49 ¢. Cultivarea relatiilor corecte intre copii In timpul joculur. . . 54 4. Rolul educatoarei in indrumarea sfirsitului jocului. . . . . 62 5. Felurile intervenfiilor educatoarej 2... wk kk 63 oarei in indrumarea inceputulul jocului de creatie cu 3LV. sucess + cu subiecte din povesti si basme . ti curilo: wen 1, Specificul Jo jocului cu subi — a cerinte privind materialele necesare J iecte din ij basme - . rae joeuritor cu subiecte din povest! si basme . . In 2, Dramatizarea - cas a, Pregatirea dramatizarii eT pb. Desfasurarea dramatizarii. + + po V. Jocuri de constructie 1, Notiuni introductive . . 9, Felurile jocurilor de constructie. . - 3 Pregatirea jocului de constructie . 4, Indrumarea jocului de constructie a. Indrumarea copiilor in momentul constructie - b. Indrumare: ¢. Incheierea jocului de constructie . de organizare a jocurilor de a copiilor in timpul desfasurarii jocurilor de constructie VI. Alte jocuri practicate in gradinifa de copii 1, Jocurile didactice . Coe ee ee a. Pregatirea jocurilor didactice practicate in afara activitatilor obligatorii . b. Indrumarea_jocurilor didactice destagurate { in afara_activitajilor obligatorii - . - ee ttt 2. Jocurile de miscare si cu caracter sportiv, practicate in afara acti- vitatilor obligatorii . 0 3. Jocurile hazlii. . . - + = . . 4, Particularitatile indrumarii simultane a jocuritor ertiate de catre copii... ee ee eee VII. Programul distractiv L F Rolul si importanfa programului distractiv in viata copiilor . 2. Activitaéti care pot fi cuprinse in programele distractive din a dinita de copii . a. Auditii a b. Vizionari . Pini © Sezatori . d. i Jocuri cu caracter distractiv oe X 5 7 8 a 1 I 114 ur 138 il iit uiIntroducere 1. Obiectul si insemnatatea studierii metodicii jocurilor si a programului distractiv Manualul de fata are ca obiect indrumarea metodica a jocurilor si programului distractiv, desfasurate in afara activitatilor obliga- torii, indrumare care se bazeaza pe specificul si dinamica dezvoltar personalitatii copilului de virst4 prescolara si pe scopurile instruc- tive si formative urmarite in gradinita. Metodica are in vedere jocul in toata diversitatea sa: jocul de creatie (cu variantele cunoscute), jocul cu reguli (jocul de miscare — inclusiv cel cu caracter sportiv si cel liber — jocul cu un caracter distractiv mai pronuntat, precum si jocul didactic). In metodica se urmareste sa se stabileasca sarcinile, continutul si principalele con- ditii, forme si de organizare si influenfare pozitiva a acestor jocuri, precum gi a programului distractiv desfasurat in institutia prescolara. Cunoastem din studiile intreprinse anterior ci activitatea dis- tractiva si, in mod special jocul, se numara printre mijloacele cu 0 mare eficien{4 instructiva si educativa si ocupa in regimul zilei din gradinita spatiul cel mai intins. Jocul este socotit a fi activitatea fundamentala a copiilor de 3—7 ani si a avea o contributie extrem de valoroasa la dezvoltarea lor pe plan intelectual, etic, estetic si 1 5 Oe ppereeenrrreyryep teU SLUUIEE ee prin urmare, ~sta, jective in sistemul re metodica clevele Jiceului pedagogic de ‘cole, sci problematica pe care o ducy, a programului distractiv in eradiniye esitatea acestei indrum: si fundament le ‘cd principiile metodice care 0 cj ae conducere a acestor jon th ul pe vy deriva, din insisi importanta ¢q jnvatamintului pre fivic, Inte mului distracts fi mijloacelor acon. Studiind aceastit au posibilitat jocului 1 sa CUNdE toaure indrumarea 1 infeleas sigh Insugeas je optime de org nec copii t of stiin (ill modalititil activitati. Din punct de i, anizare $i jocurile se impart in doug si anume jocurile de er aie care urmaresc some ea copiilor asa-numitele jocuri cu regulj mae dezvoltarea altor Jaturi ale personalitatii nay cu reguli se includ mai multe feluri de _ hh fiecare purtind denumirea dupa elementul mai evident pe : ae contine, de exemplu_ ,,jocuri de miscare® sint acelea in a . domini motricitatea, ,jocurile intelectuale“ sint acelea in cai om mentul principal il cons! ituie rezolvarea unei probleme d ve ele intelectuald cum sint ,,jocurile didactice“, iar ,,jocurile hi ari distractive) cele in care mai aparent este cee eer se vedere formativ, categorii aetivitadii creatoar urmaresc categoria jocurilor 2. Continutul jocurilor si al programului distractiv in gradinita de copii. Sarcini a. Continutul si sarcinile jocurilor de creatie Cunoaste! a joct ti ; : cenit Sitarel socal de creatie reflecta ludic realitatea si ! came a jei, atingind in perioada prescolaré o mare dex 0 secmnat, In gr pe dupa aceea fiind din ce in ce mai putin! pape aes para il intilnim frecvent in trei variante: a) 1° subiecte din ee viafa cotidiana ; b) jocul de creatie ‘ ° ‘ e ; c) jocul de c i Jocurile de . jocul de constructie. ; creqy i : prima forma de wait ou subiecte din viata cotidiand constil ifestare a activitatii independente @ copil 6embrionare, la inceputul perioadei prescolare, emnata. Pentru cteristica_ lui si apar, in form: een rere nade uccul cI OM Ce7LOLSIC Mog jocurile de creatie cu subiecte din viata cotidiana este car‘ trecerea progresivi de la reproducerea unor actiuni exterioare — specifica pregcolarilor de 3—4 ani — la reflectarea relafiilor si sem- nificatiei sociale a unor activitéji umane. Aceeasi evolutie se constaté si la jocurile cu subiecte din povesti basme in care se insceneaza aspecte variate de viatd, cunoscute pe cale mijlocita. Jocurile de constructie au, la rindul lor, un mers ascendent in pe- rioada prescolara, incluzind treptat elemente de activitate organi- zata si surprinzind relafii sociale specifice acesteia. Datorita continutului lor de esenta sociald, amploarei si dezvol- tarii pe care o iau la virsta prescolara, tinzind eatre reflectarea tot ij mai analiticd a realitatii, jocurile de creatie fiind incadrate in ansam- vom considera jocul virs- mai cuprinzdtoare detin un loc foarte important in gradinita, plul de mijloace instructiv-educative. Asadar, umai ca 0 activitate de esenfa ludicd, proprie de creafie nun piilor, telor mici ci si ca un mijloc de instruire si educare a co. Tratindu-l ca atare, programa pentru jnvatamintul prescolar pre- cizeazd continutul si sarcinile care trebuie urmarite de catre educa- toare in jocurile de creatie ale prescolarilor de diferite virste. La intrarea in gradinita, prescolarii de 3 ani au in oarecare masura dezvoltaté posibilitatea de a se juca, rezultat al m nuirii si tatonarilor indelungate intreprinse cu obiectele si jucdriile. Expe- rienta ludicd dobindita in perioada anteprescolara, la care trebuie si adaugdm negresit progresul intelectual facut pind la virsta de trei ani, le permite trecerea catre un joc calitativ nou — jocul de creatie propriu-zis — conceput initial in linii foarte schematice, dar cu elemente vizibile de prelucrare originala a unor actiuni desprinse din activitatea adulfilor. _ Continutul primelor jocuri de creatie ale intrevada, cum este si firesc, un univers restrins, dar totoda' (inca insuficient cercetat), legat de capacitatea lor de a selectiona, de a-si alege din totalitatea activitatilor pe care le intilnese zilnice numai o anumita categorie de actiuni. Trebuie sa relevam, de pilda, prescolarilor lasa sa se ta intim 7atractia celor mici, in special a baiefilor, pentru orice fet g ma distinct in primele lor jocurj a Vehi, fie : de-a soferul, de-a caii, de-a tractorul, de-a avionul ot¢ Re au atractie pentru rolul de mama. In primele lor jocuri An tig le surprindem in aceasta postur’, rolurile umane reflectat jt! find dintre cele mai simple gi numai prin simple actiuni. De gt! plu, goferul conduce magina fara destinatie si Lard un tel py plimba pipusa cu inflicdrare, dar fard si se intrevada eleme jntentionalitate, PrevaleazA prin urmare acliunea in sine, rupig gt Ih contextul ei social. cule, atractie care se exp mici isi Lirgese treptat aria, se extind din py de vedere al confinutului, cistigind paralel si in adincime Net jocurilor copiilor poate fi insa diferita, in ditionari, dintre care cea mal importanta este indrumarea completg a Jocurile celor data de catre adult. Educatoarei care lucreaza cu pr sareinj multiple : de a asigura toate conditiile materiale necesare desi, rarii jocurilor de creatie, de a stimula inventivitatea copiilor, orien tindu-i totodaté pe nesimfite catre jocuri cu un confinut pozitiy, de exemplu : de-a mama, de-a tata, de-a gradinita, de-a doctorul, de-g tramvaiul, de-a magina etc. de a imbogati si a clarifica impresiile are ei le reflecté in joc, aratindu-le colari mici fi revin dex copiilor legate de actiunile pe in special care sint acfiunile car acteristice ale acestor activitati si ce scop au ele, de a-i ajuta sa se incadreze cit mai bine in rolul dtoare acestuia (de pilda, si o hraneasca ete,, si ales, avind o comportare corespun plimbe padpusa cu ca uciorul sau sa o legene, conduca masina ori trenul pe un anumit traseu §.a.) ; sa-i deprinda si se concentreze mai multa vreme asupra unei teme, sugerindu-le cind este nevoie cdi de complicare si dezvoltare a_acesteia; sile sa folo- cultive sociabilitatea, obigsnuindu-i sa se joace impreuna, seasca in comun jucariile. . In jocurile de constructie, copiii de 3—4 ani trebuie sA fie inva, sa minuiasca in decursul anului scolar doud-trei materiale § c de consttue ret pect (cum sint formele geometrice de lemn, materialul mi fie, nisipul) si sA cladeascA cu ajutorul lor obiecte simple: “ 8E : t mobilierul papusii ete, insuyinduesi citeva: tehnici \ pode acelasi fel pentru realizarea bazet ari fiind 3 realizarea un turn, 0 casi, a formelor dupa marin constructiei ; suprapunerc ate la baza constructiel pentru ai asigura stabilitate unghiurilor drepte (pentru cliditi) ; modelarea din nisip eu ajutorul formelor de metal sat material plastiey Date fiind experienta counitiva si cea ludica 3 ani intreprind jocuri cu subiecte mai va- at. Spre deosebire de prescol dobindite jntre timp, prescolarii de 4 riate si cu un continut mai inche; de 34 ani la care jocul de creatie consta mai ules in reproc rea si repetarea de nenuméarate ori a unor actiuni izolate, cei 4—5 ani unificd mai multe actiuni, centrindu-le in jurul unui su- biect stabil. De exemplu, erijata in rolul mamei, fetija pregateste da papusii sd manince, apoi o culea in patut, o leagind ca s-o adoarma. Tot la aceasta virsta incepe si se manifeste, in mod tendinta copiilor de a se grupa in jocuri, dezvoltind ua subiect comun. Luind in considerare acesti noi indici de dezvoltare a jocului de ie, educatoarea care lucreazd cu prescolari de 4—5 ani poate 2 decursul anului scolar extinderea tematica a jocurilor de ie ale copiilor, orientindu-i catre subiecte care depisesc me- diul din imediata apropiere, de exemplu : de-a gradinita, de-a ma- ul cu jucdrii, de-a calatoria cu trenul, cu avionul, cu vaporul, de-a serbarea etc.; dezvoltarea calitativa a jocurilor initiate, prin care vom intelege, la acest nivel, gruparea ordonarea, dupa o motivare logicaé, a mai multor actiuni in jurul unui subiect si introducerea unor jucarii si obiecte potrivite acestuia ; complicarea treptata a subiectului jocului prin adaugarea unor aspecte noi, spe= cifice activitatii oglindite, reflectarea atitudinii si sentimentelor care decurg din rolul ales (de pilda, sA se poarte atent si blind cu papusa, asa cum se comporta mama cu copilul ei; sa conduca atent masina, asa cum procedeaza conducatorul de autovehicule, avind grija sa nu calce pietonii §.a.). Copiii vor fi deprinsi si se decida asupra su- biectului jocului, inainte de inceperea acestuia si sa-l realizeze_ pin: la capat — cerintd extrem de importanta la aceasta virsta si a carei avolujia jocului spre wn plan superioy . dezvolte in grupuri de cite trei pind la gase cop! diferite teme’% exemplu, de-a calatoria, de-a serbarea, de-a §) ‘idinifa ete), Ta aceasta. grupi se organizeazi primele dramatizari dupa i h Tsoare, cum sint : Ridichea uriasd, Manusa, Cocosul Creasta qe trebuie sa se manifeste si in ceea ce Pri ae Copiii de 4—5 ani vor capata “deprin, indeplinire favorizeaz’ ev Exigente sporite reg, P a 2 jocurile de constructie. dere, de a minui materiale de constructie mai numeroase si mai Varia, de a aplica tehnici specifice acestor materiale, cladind dupg model, dupa o tema data sau din proprie inifiativa obiectce ca : Pod ie, locuinte, gari, magazine etc., pe care apoi si Jp i stopuri, gar loseasc’ in jocurile lor. Dupa virsta de 5 ani pregcolarii intr Creste sensibil durata si complexitatea jocurilor, ele capata o strug. a si decurg dupa reguli fixate dinainte de catre pa. sint indrumati de la inceput cu competenta, copii pot ajunge si-si aleagd tema, sa-si distribuie intre ei rolurile din proprie inifiati si-si selectioneze singuri materialele necesare, Ei tind sa reflecte in jocul intreprins nu numai actiunile savirsite de catre adulfi intr-o conjunctura data, ci si unele relatii sociale care se stabilesc intre ei. De altfel insusi jocul, structura‘pe roluri, im- plicd o astfel de interpretare. Sa analizim un exemplu clasic ; ,,pe- cientul* sta linistit pind cind fi ,,vine rindul la consultatie‘ ; intrat in ,,cabinet®, declara ,,medicului* suferinta fizicd pe care 0 are: acesta ,,il examineaza“ si-i ,,prescrie“ o reteta ; »farmacistul* i elibereazd medicamentele. Fireste, copiii nu ajung dintr-o dati o asemenea schema de joc, ci dupa multe tatonari si reluari ae acestuia si nici nu reusesc sd sesizeze si sd transpund totdeaum relafiile sociale corespunzatoare. Mai mult, datorita lipsei de expe rienfa, se intimpla adesea sa abandoneze pe parcurs jocul pent care initial vadisera interes deosebit. . Tinind seama de capacitatea sporitd a copiilor de a inteleé® unt aspecte ale vietii sociale, de-tendinta lor de a le adinci pe pla? jocului, precum si de experienta lor inca restrinsd, cate # ine dica totusi sd rezolve multe dintre laturile aspectelor soci@? intr-o noua etapa de jor turd mai stabil ticipanji. Da 10plicate, edueatoarei care Increazd cu grupa mijlocie fi revin ca sarcint principale urmatoarele : si Lirgeasca si sii adinceascd treptat repre- ntarile si cunostintele copiilor legate de aspectele si relatiile sociale pe care le reproduc in jocuri; si-i sprijine in interpretarea rolurilor si transpunerea adecyatd a acestor relafii ; si incurajeze si si ajute complicarea jocurilor, precum gi inifierea si dezvoltarea unor jocuri- cu subiccte noi cum sint : de-a tractoristii, de-a mecanicii, de-a os- tagii, de-a postagul, de-a telefoanele, de-a alimentara ete. Trebuie sa se creeze de asemenea toate condifiile se incurajeze inscenarile dupa povesti si basme cunoscute. Copiii de 5: de construc’ 6 ani vor trebui invafati e materiale noi, cum sint cele plastice, metalice curile de tip mai simplu, si angajeze teme mai complexe cum sint : locuinjele cu un etaj, unele edificii publice, locomotive, va- poare, avioane g.a.; sd elabor in comun unele constructii mai cuprinzitoare ; de pildd gara, cooperativa agricoli de productie, acroportul §.a., utilizindu-le apoi in jocurile lor. La grupa de gsase ani jocurile de creatie iau o si mai mare dez- voltare. Ele se definese ca structura, crese considerabil din punct de vedere al duratei — deseori continuindu-se zile de-a rindul — si au un continut cuprinzator care oglindeste domenii variate de acti- vitate, unele raporturi dintre aceste domenii gi semmificatia sociala a muncii. Pentru prescolarii mari, pe primul plan in joc,sta surprin- derea unor relatii mai complexe ale vietii sociale, sensul si. finalita- tea activitatii umane, actiunile exterioare ale acesteia ocupind un loc restrins si luind adesea un aspect conventional. De exemplu, prescolarii mici sint preocupati in jocul de-a doctorul sd consulte pacientul si sd-i facd injectii cu seringa. Prescolarii mari efectueaza aceste actiuni sumar, conventional, interesindu-se in schimb pe larg de starea s&natatii bolnavului, cdruia fi fac recomandarile necesare 4 minuiasc’ in jocurile i mo- (sa stea linistit in pat, si ia la timp medicamente prescrise) si pen- tru care pot lua legatura ,,telefonic“ cu ,,spitalul de urgenta“, in vederea internarii ,,pacientului* si salvarii sénatatii lui. Evident, nici la aceastd grupa solutiile adoptate de catre copii, atitudinile, sentimentele si parerile lor asupra mersului activitatilor lltotdeauna cele mai potrivite. In in al doilea vind, din pricin, Prim lecta, 1a rindul lor, in j¢_%% esc Ja aceasta grup Le De piilor in vederea legen lig: ster in joc nu sint experienta, se pot re! Je care se urmar angajate rind, din lipsa de clemente negative car aceea, sarcinile principa 1 ce trebuie dat co telor de viaté cuprinse 4 44 cuprinse jy in special Ia concursul transpunerii corespunzaitoare & aspec’ i Copiii pot sa reflecte uP continut de viata real, re) tifice vietii noastre de azi gi sd manifeste atitug; He crederea gi respectul reciproc dintre cat jn special in acest sens, intreging i de imbogatire si de compli Ue O dezvoltare corespunziitoarg =! Vor jocului. de munca spe sentimente bazate pe in Educatoarea ii va sprijini intele, sugerindu-le cai incluse in joc. le cu dramatizari- Je constructie, copiii de 5—6_anj om jalele de constructie mai complicate. fi cele metalice de diverse tipuri afectate virstei si un, de metalice simple cum sint : cheia fixd, gurubelnita. Constructia i complica la rindul ei, jndu-se apel la subiecte mai cere toare, de exemplu : complexe de blocuri, edificii insemnate “4 localitate si din tai orasul copiilor, parcuri de culturj , odihna etc. [ cunost aspectelor de viata trebui sa ia si jocuri Referitor la jocurile ¢ invatati sé minuiascd mater exemplu, + ‘ac arcinile jocurilor de miscare b. Continutul cu sau faré caracter sportiv desfasurate in afora activitajilor obligatorii Copii din gradinita isi petrec o buna parte din timpul destin sederii in aer liber cu jocuri de miscare, dintre care unele pot avei un mai poonun ag caracter sportiv : mersul pe tricicleta, pe trotinetd, ole ae in sezonul cald _ gi sdniusul, alunecarea pe gheafds ae practic a eae si schiul in sezonul rece. Acestea da reece ae ai rar, locul dominant detinindu-1 in timpul alt : 2° mi Me Dalkare, deoarece prin continutul pe care fl a servesc direct scopurilor educatiei fizice. Jocurile de mi A nae ivitt file obligatod ean Preiau in majoritatea lor, din active ‘ormeazd miscarile de ba cs 12 .cute: mersul, alergarea, sdritura, aruncarea si prinderea, tirirea, cafararea, echilibrul ete. — migcari introduse in jocul copiilor in mod gradat si in functie de particularitatile fizice si psihice ale prescolarilor de diferite virste. Astfel, jocurile pentru cei mici cuprind numai miscari accesibile lor: mersul, alergarea, saritura, prinderea si aruncarea mingii. La grupele urmatoare se introduc progresiv si celelalte miscari. Prin intermediul jocurilor cu caracter sportiv copiii isi insugese citeva tehnici elementare ale unor sporturi foarte apreciate ca: ciclismul, patinajul, schiul ete. In organizarea si indrumarea tuturor jocurilor de miscare, inclu- siv a celor cu caracter sportiv, se va urmari, pe lingd indeplinirea sarcinilor gencrale (calirea organismului copiilor, cresterea capaci- tatii lor de rezisten}a psiho-fizica, dezvoltarea miscdrilor de baza), si executarea cit mai corecté a miscdrilor insusite in cadrul acti- vitditilor obligatorii prin exersarea lor variatd. ¢. Confinutul si sarcinile jocurilor didactice desfasurate in afara activitatilor obligatorii Data fiind contributia valoroasd a acestor jocuri la dezvoltarea intelectuala si morald a copilului de 3—6 ani, programa pentru jnva{amintul prescolar prevede practicarea lor larga si in afara acti- vitatilor obligatorii — fie prin introducerea unor jocuri noi, fie prin reluarea, in cele mai multe cazuri, a jocurilor didactice prac- ticate in aceste activitati. Reluarea jocurilor nu urmeazd insd in mod automat dupa activitafile de predare. Cu alte cuvinte, nu orice joc didactic pe care copiii l-au cunoscut in cadrul activitatilor obligatorii trebuie sd intre in practica jocurilor lor de fiecare zi. Selectionarea jocurilor didactice trebuie sa_se facd dupa. anumite criterii cum ar fi: interesul pe care-l trezesc ele in rindurile copi- ilor ; posibilitatea de a se desfasura in mod individual sau in gru- puri restrinse de copii, capacitatea copiilor de a rezolva in mod ‘independent sarcinile didactice pe care le include jocul. Se infelege usor ca prescolarii nu pot initia singuri sau in grupuri mici de copii jocuri care cer o participare larga a colectivului, si, de asemenea, cd 13 eeee regret eTT eeenu pot desfagura cu rezultate bune joe ag ens un Contin, Ge sarcini complexe, cum sint cele pentr UOSUGNCA Dron corecte, a structurii gramaticale a limbil, a ie “ He ilor Tat i tice. Pentru a avea eficienta scontata, aceste puleeory de ‘ gi conduse direct de catre ma ‘a didactice trebuie organizate b ista insa ar apreciabil de ¢ ea, toare. In afara lor exista insa un numer Pp alte ee didactice care pot fi preluate din activi ile Cee ii, de gy, plu: jocurile didactice al ciror confinut pe la unos, despre forme, culori, marimi, uncle Cs specifice ale a ectelor, clasificari ale acestora dupa diferite criterii ete. gi ah caror sarcini didactice cuprind : identificar 2 unor imagini ; Selee, tionarea unor materiale dupa marime, forma, culoare ; recompun,, rea unor obiecte sau imagini, compararea unor obiecte si Stabilire, deosebrilor, a asemanarilor sau a insusirilor lor caracteristig gruparea unor obiecte sau imagini dupa insusiri comune ; clasificgs: t de diferite genuri etc. Principalele sarcini instructiv-educative care trebuie urm: prin aceste jocuri sint urmatoarele : precizarea si adincirea cunos. tintelor copiilor despre mediul inconjurator ; dezvoltarea proceselor psihice si in special a operatiilor gindirii ; formarea deprinderii de a rezolva in mod independent sarcini instructive accesibile virstei d. Confinutul si sarcinile jocurilor hazlii si ale programului distractiv Jocurile distrative sint menite s& prilejuiascé din plin copiilor momente de voiosie si destindere. Confinutul lor il pot forma : diferite miscdri sau actiuni care cur prind in sine elemente distractive sau le antreneazd (avem in acest sens ca exemple jocul foarte cunoscut ,,Ne jucam“, care solicité copiilor miscari placute si vioaie ale degetelor miinii, trunchiului) diferite versuri sau cintece, asociate sau nu cu miscari si ca”? uF dic& actiuni sau rezolvari cu caracter distractiv (de pilda, joc Peace) jurechea! bine“, precedat de un cintec care indica sarc indentificarii celui care este strigat pe nume) ; probleme amuzanBice aR de diverse tipuri (sA se recunoasc4 un portret sau un obiect dupa citeva detalii date, sA se gaseasc& un obiect ascuns, si se aleag& un cuvint dintr-un sir de cuvinte date etc.), probleme care presupun fie perspicacitate, fie promptitudine, fie agilitate etc. La astfel de jocuri pot interveni si penalizari hazlii pentru cei care nu rezolva corect problema ceruta. Fireste, confinutul jocurilor distractive se selectioneaza in raport cu virsta prescolarilor, mai precis cu receptivitatea lor. Pentru copii mici, de pilda, sint recomandabile in special jocurile care se bazeaza pe miscdri imitative sau includ texte ori cintece care vi- zeaza rezolvarea unor sarcini accesibile si amuzante (ghicirea unui nume, a unui obiect, intuirea unei relafii stabile etc.). La celelalte grupe pot interveni progresiv jocuri care presupun si perspicacitate, agilitate, promptitudine, rezolvarea in mod independent a unor sar- cini, penalizarile. Dificultatile trebuie sa fie insé dozate cu multa grija pentru a se preintimpina efectele contrarii celor scontate, de exemplu s& nu duca la suprasolicitarea intelectuala ori la risipa de timp in dauna jocului. Copiii trebuie sa fie invafafi de timpuriu sd-si impartaseasca reciproc bucuriile, s& fie generosi, si se bucure de succesele cole- gilor lor si sa-si infringa nemulfumirea atunci cind au mici esecuri pentru care sint penalizati, distrindu-se laolalta cu ceilalti. Programul distractiv are rolul de a crea copiilor momente de destindere n acelasi timp de a contribui la educarea lor intelec- tuala, esteticd si morala. In centrul activitatii distractive stau : a) auditiile de emisiuni ra~ diofonice pentru cei mici sau de povesti, intimplari hazlii, basme, cintece, recitari imprimate pe discuri sau benzi de magnetofon intr-o interpretare de tinuta artisticd ; b) viziondrile de diafilme, filme, spectacole de teatru de papusi, create anume pentru prescolari ; ¢) sezatorile, compuse din cintece, jocuri, dansuri, recitari, ghicitori, proverbe, glume, la care participa intreaga grupa. Toate aceste activitati sint menite si contribuie la crearea in grupa de copii a unei ambianfe tonice, de intretinere a unor trairi sufletesti pozitive si a unui echilibru. emotional stabil ; largirea 15,Iclorul si arta noastrad nationald ajurg ribuie la cultivarea sentimentelor deg" porul nostru. Mae cunostintelor bazate pe fo copii sd le priceapa si cont goste, de mindrie, de admiratie fafa de po} 3, Locul jocurilor $i al programului distractiv in regimul gradinitei de copii ul distractiv se desfasoara jy In principiu, jocul si program obligatorii, orelor de masa si afara timpului afectat activitatilor de somn, in raport cu care deosebim citeva perioade bine marcate in regimul de viata al gradinitei : perioada de dimineata, cuprinsg intre ora de sosire a copiilor (sau micul dejun la institufiile cu ora, sdptaminal) $i ora inceperii activitatilor obligatorii (la gradinitele oy orar normal aceasta perioada este intrerupta de micul dejun) ; pe. rioada de dupa activitafile obligatorii care dureazd pind la masq de prinz, la gradinitele cu orar normal sau pina la plecarea in familie a copiilor, la gradinitele cu orar yedus ; perioada de dupa masé este cuprinsa intre orele destinate gustarii si cinei, la gradinitele cu orar saéptaminal sau plecarii copiilor in familie, la gradinifele cu orar normal ; perioada de seara, care urmeaza cinei si dureaza pina la ora 20 — momentul pregatirii copiilor pentru somnul de noapte (la gradinitele cu orar sAptaminal sau la casele de copii). In perioadele aratate se distribuie diferite tipuri si categorii de joc, activitatile alese de copii, plimbarile si activitatile distractive. Programa pen- tru invafdmintul prescolar prevede locul fiecarui fel de activitate in decursul perioadelor respective, stabilit prin imbinarea judicioasa a a acestor mijloace in functie de specificitatea fiecdruia i de importanta si eficienta lor in anumite momente ale regimului zilnic. Perioada de dimineataé se rezerva — la toate grupele — pentr jocurile si activitatile alese de catre copii, fiind dominante, inte jocuri, cele de creatie si, intr-o masuré mai mica, cele didactic Aceasté delimitare se intemeiazd pe principiul alternarii jocului * activitatii independente a copiilor cu formele organizate de invé 16activitatile respective s re, pe d trecerea op- ita din partea copiilor un itétile obligatorii se organizeaza plim cu caracter sportiv, jocuri cu text si special cele de constructie — Stele cu orar redus — acti smare de un program mai dinamic de- lineasca nevoia de miscare resimsita de e copii in general, tare fizica elor pe care le impune buna dezvol- aa pr “lor. In cadrul acestei perioade, pre- nbare sau anumite tipuri de jocuri si imbinarea ata mai mare de timp — depind de mai multi ctori. Citam in primul rind caracterul dinamic sau static al acti- atorii in special al celei precedente. In cazul in care aceasta a fost de educatie fizicd, este firesc ca educatoarea sa orien teze copiii, in primul rind, catre jocuri mai linistitoare, cum sint cele de constructie si cele cu subiecte din viata cotidiana sau din povesti, basme, dupa care pot urma jocuri cu caracter mai dina- mic. Si” invers : atunci cind activitatile obligatorii sint statice, copiii trebuie sa fie indrumati mai intii catre jocuri care presu- pun, in compensare mai mult dinamism: jocurile de miscare si cu caracter sportiv sau jocuri libere, cum sint : aruncarea si prin- derea mingii, bataia mingii, aruncarea la {inta, alergarea in cursa si multe altele, dupa care pot urma jocurile de constructie sau cu subiecte din viata cotidiana ori din povesti si basme, precum si jocuri de miscare linistitoare. Anotimpul constituie Ja rindul lui un factor care conditioneaza alegerea si imbinarea jocurilor in aceasta perioada. Iarna se orga- nizeazd jocurile specifice sezonului, care trebuie sa fie alternate cu multa grija in vederea pastrarii sénatatii copiilor Gocuri cu bul- gari de zapada, constructii in zApada si cu gheata coloratd, sanius, cola r, data fi 17 9 — Metodica jocurilor si a programurut distractivdatul pe gheata, patinaj, jocuri de miscare). In anotimpul ca, je in nisip, cele gg, “X loc mai mare il ocupa jocurile de constructie in nisip, e ‘ care si cu caracter sportiv (mersul pe trotineta, tricicleta, big cleta), alternate fireste cu celelalte tipuri de jocuri. Cind timpy este neprielnic, jocurile se organizeaza in sala de grupa, finindy. - seama de acelasi criteriu de alternare a jocurilor dinamice cy cele care sint mai linistitoare. Perioada de dupi amiaza este rezervata jocurilor si activitag, lor alese de copii, dramatizdrilor si activitatilor distractive — aces. tea din urma putindu-se desfasura de doua ori pe saptamina. Cing vremea este favorabila, se recomanda s& se opteze pentru jocuy; si activitati in aer liber, exceptind unele programe distractiye care necesita conditii speciale si deci trebuie sd aiba loc in inte riorul cladirii. Pentru perioada de seara sint prevazute jocurile distractive care avind un caracter tonic prin excelenta, creeaz& dispozitia favorabii: somnului linistit si odihnitor.» HT Jocuri de creatie 1. Traésaturile caracteristice ale jocului de creatie Indrumarea corecta a jocului de creatie de cdtre educatoare in scopul formarii personalitatii armonioase a copilului si a inchegarit relatiilor de grup este condifionata de cunoasterea si intelegerea cit mai deplina a naturii, esenjei si trasaturilor caracteristice ale acestuia. In teoria psihologicd si pedagogica s-a conturat 0 conceptie clara si inchegata despre jocurile copiilor, care explicd aparifia si evolutia acestora, le definesc. Dup& cum este cunoscut, esenta jo- cului de creatie consté in prelucrarea si transpunerea pe plan imaginar a impresiilor pe care je au copiii despre realitatea in- conjuratoare. Mobilul care determina aparitia jocului de creatie este modificarea raporturilor dintre copii si mediul social, respec- tiv adulti. La sfirsitul virstei anteprescolare $i jnceputul virstei prescolare incepe sa se manifeste la copil, dup cum arata psiho- logul Elkonin, tendinta catre independenta, cditre activitate proprie desprinsé de sub tutela adultilor. In acelasi timp, activitatea aces— tora devine pentru el un model, copilul manifestindu-si clar do- rinfa de a participa Ja viata si activitatea celor din jur. Rezolva~ rea acestor tendinte contrarii ale copilului, pe de o parte catre inde- 19Vititte ise unui ode alta parte catre 0 ae grin aparitle 1k. prin apiritia un natoare cua acestorit, reali zeuZzar activitate, jocul in care copilul iyi nsurna rolul unui adult: fi raporturite ucestula cu aiff oament, tee ci. Jocnl este in acest fey pendenta fafa de adulti, p producind activitatea in acest fel 0 tiafa comund cu prin natura lui, deourece ia naytere pe baza Unor Paporturi ale pilului cu adul(ii gi este in acelayl Giep social yi in eonginutyt 4.” deoarece reproduce viata si ac tivitatea adul filer au, Jocul de creatie este forma de joc cea mat Alit inainte cit si dupa virsta pregcolara, e} gurilor asociat gi uncori combinat cu al pindita 4 sta pregcolara. (ca de pilda cu joc nediferenfiat de cle cu jocuri didactice, cu dramatizéri re in majoritat de jocuri si chiar manipulare, de misc mai la virsta prescolar avind o structura si o evolutie bine conturata. La jocul de creatie distingem urmiatoarele elernente: scop, tia in care se orienteazd acfiunea, denumi 5. confinutul jocului, rolurile interpretate in joc s La aceasta trebuie s. re § cl se desfagoara relativ de sine jocului sau direc cului, subiectul, regulile care reglementeazd acfiunea copiilor. adaugém gi materialul folosit, deoarece si el isi aduce o cop, tributie importanta la inchegarea si desfagurarea jocului. Subiect. roluri si reguli se gasesc si in alte jocuri. De pilda, jocurile ¢ miscare ,,Lupul si oile“, »Vrabiutele si automobilul*, ,,Stopul*, re dau in desfasurarea lor o acfiune reala din viata de toate ile: re. Ceea ce este specific per. pe care copiii 0 interpreteaza ca ata este faptul cd subiectul lor nu este rezultat tru aceste jocuri prelucrarii personale a realitatii in care copilul traieste, ci repr: ducerea unei actiuni descrise, sau demonstrate de adulti sau c altii copii de obicei mai mari. O alta deosebire se refera la locul raportul dintre regula si rol. Toate jocurile au reguli, mai mult si mai putin evidente. In timp ce in jocurile de constructie si in sp: cial, in cele cu-subiecte (din viata cotidiand sau din povestiri) si ‘ roluri, regulile decurg din rolurile existente si le sint subordonat sin celelalte jocuri (didactice, de miscare si cele hazlii) regula es - ~aceea care determina actiunea jocului, iar rolul i se adapteazé, |: eircumscrie. $4 ne oprim si la un exemplu : jocul didactic ,de- m 20gazinul*, privit_ prin comparatie cu jocul de creatie ,,de-a maga- zinul*, Jocul didactic se organizeazi din initiativa adultului, res- pectiv a educatoarei, si intreaga lui actiune este dinainte stabilitd, odata cu regulile si momentele lui principale, in timp ce jocul de creatie cu aceeasi tema reflecta experienta personal de viata a co- piilor in legdtura cu activitatea desfasgurata in magazine. In primul fel de joc, accentul cade pe exersarea numaratului sau a vorbirii, actiunea de joc este doar un cadru pentru dezvoltarea mai atractiva a unor sarcini programatice. In jocul de creatie ,,de-a magazinul*, esenta o constituie insusi procesul de creare, de construire a subiec- tului, ca urmare a reflectarii realitatii in care tréieste copilul. De aici una din trésaturile care diferentiazd jocul de crea{ie de celelalte jocuri : originalitatea copilului in redarea impresiilor proprii despre realitatea inconjuratoare, spontancitatea si intensitatea in trairea celor exprimate in joc. Procesul de reflecté re a realitajii observate (si mai ales a celei traite, in strinsd legdtura cu elaborarea subiectului) permite copi- lului sa-si adinceasc&é cunostinfele despre realitatea inconjuratoare. Acest fapt a indreptafit nenumarati pedagogi si psihologi sa consi- dere jocul ca un mijloe pretios de cunoastere. ~ O alta trasatura care face ca jocul cu subiect si rol s& ocupe un loc atit de important in viata copilului este valoarea lui for- mativd. Intruchipind diverse roluri, copilul reproduce diferite mo- dele de conduitd, le exerseazd si apoi le asimileazd in propria lui comportare. Orientarea copilului spre asimilarea modelelor pozitive de comportament constituie unul din principalele obiective ale activitatii de indrumare pe care 0 desfasoara educatoarea. Ca- racterul formativ al jocului este cu atit mai evident, cu cit prin aceasta copilul. asimileazi nu numai caracteristicile modelelor, ci si felul relatiilor acestora cu mediul social in care traiesc. Jocul il obignuieste pe copil s4 trdiascd si sé acfioneze intr-un grup mai mic sau mai mare. El isi imbogafeste viata personald prin rela- tiile pe care le stabileste cu ceilalti copii, prin prieteniile pe care le leaga, deoarece are posibilitatea si facd schimb nu numai de sen- timente, cunostinte, ci si de experienta sociala. Jocul de creatie da posibilitatea de a forma relatii corecte in cadrul societatii infantile 21istice soctetatii adultitoy 5, si de a pune bazele relatiilor caracter: care tinde intreaga activitate de educatie. re Trasaturile care caracterizeazdi jocul de creatie ne dau Posi, tatea sd stabilim directiile principale in care trebuie Orientay, activitatea de indrumare a acestuia si anume adincirea Braduyy, vitafii de joc, stimularea spiritului de cee de constientizare a ai tivitate, inifiativa si originalitate a copiilor, valorificarea }y atit pentru insusirea unor relatii corecte intre ei, cit si pentru intele. modelelor de conduita ale adultilor in Vedereg gerea relatiilor copiilor pentru viata sociala. 2. Necesitatea indrumGrii jocului de creatie Explicatia naturii jocului facuté in introducerea capitolului de fata ne-a relevat faptul cd acesta se naste din initiativa copilului, ruirea si realizarea subiectului, cu participarea lui directa la cons Atitudinea unor pedagogi fata de indrumarea acestui gen de jocuri a fost indelungat timp rezervaté sau chiar negativa, apreciindu-se ca jocul reprezinta o achizitie strict personala a copilului, achizitie a carei evolutie este determinatd de legi si reguli proprii care ies de sub raza de actiune a adultului. De aici formula jocului liber, detasat complet de influenta adultului, de aici combaterea imixtiunii educatorului in activitatea de joc a copilului. Conceptiei de negare totald a rolului activ al educatorului — al adultului — in evolutia jocului copiilor i se opune o alta, la fel de gresitd, care polarizeazi toate detaliile activitatii copilului in jurul personajului central al grupei, in jurul educatoarei. Prac- tic, aceasta pozitie are drept consecintaé o tutelare excesiva a spi- ritului inventiv al copilului, o ingradire a grupei de copii. Ei ajung sd se joace dupa mentalitatea adultului si nu dupa propriile lor intentii si interese. . In sfirsit, o alté conceptie extremista axeazd jocul copiilor pe folosirea jucdriei, accentul punindu-se in indrurnare pe asigurarea unui numér cit mai mare si variat de jucarii. 22Aeente direchil in tndrinurea jocutul copitulat au fost enuntate deo \ So Makarenko in Carlen pentra parliys veferindusse in hn eal la gveyelite Ciplee facute de paringi, ‘umes Problema fndrumadrit joculul de ereafie este nieins legati de revelyarea raportulul fatre Tibertatea Iisa eopilulut in joe si ine terventia adultulud, Dozaren justia interventiel adultulud in jocul copilalai, ca de altfel fn fotreaga ut dezvoltare, 1 prezinta pune= tal de plecare al conceptiel noastre despre indrumarea _joculul. Copilul inva’ sa se joace, chiar fur ca acest, proces de invajare sa tie organizat de adult, Considerdm ea atit copilul cit pot sd evolucze in mod spontan, datori gi jocul sau ) 4 diferitelor circumstante favorabile, si pol si atingd un nivel satisfaieator sau chiar bun. Acest nivel este atins numai intimpkitor gi de un numdr relutiv mie de copii, In schimb pot fi objinute constant 1 atunci cind exist o indrumare sist ultate bune matic’ gi continua, Putem ad- care au mai pufind nevoie de ajutorul adulfilor; precum si uncle situafii in care interventia feestora poate stinjeni, dar mujoritatea covirgitoare a copiilor evo- Tucaz’ armonios numai in condifiile unci muneci educative tice. Ai SA meargd (desi mersul are la baz un numar de reflexe necon- ditionate), sa vorbe cric, sii citeascd, tot astfel ii este ne- cesari 0 orientare in activitatea de joc. Tn acelasi timp insa tre- buie si mentionim ci acest proces de invifare are un specific de care nu se fine seama intotdeauna in suficienta. misura. Despre specificul fndrumarii jocului, respectiv despre diferitele modali- tati de perfectionare a activitatii copilului yealizata prin joc, ne propunem sa discutdm in continuare. mite chiar idea e& exista unii cop! stema- 1 dupa cum copilul are nevoie de indrumare ca si invete A, sa 3. Cerinjele generale ale indrumarii jocului de creatie Pentru a scoate mai clar in evidenté concepfia cu privire la {ndrumarea, jocului, vom analiza in primul rind cerintele care stau la baza acestei activitati ‘educative. Educatoarea fine seama in rea~ 23lizarea diferitelor actiuni educative de principiile generale ale cafiel si mai ales de principiul rolului conducdtor al educa dezvoltarea copilului. In privinta jocului, formele de indrumt eficienta cea mai mare sint cele indirecte. “ © cerinja in indrumarea jocului de creatie 0 reprezinta res, tarea principiului educafiei in colectiv, prin colectiv si Pentne lectiv. Jocul d& posibilitatea stabilirii in cele mai bune Condit , relatiilor de grup, prin urmarirea transformarii jocului individ in joc de parteneri si apoi in joc de grup si prin stimularea sac! rilor intre copii in functie de interesele de joc. In alegerea procedeelor si metodelor pentru indrumarea Joculy; educatoarea fine seama de eficienfa acestora in formarea si edy. carea copiilor, in stimularea creativitatii si initiativei lor. Asigurarea unui continut profund educativ este legata de formarea capacitatii copiilor de a selectiona din realitate acele aspecte care pot sa-i in- fluenteze in mod pozitiv. Acest discernamint moral este rezultatul unui proces indelungat de educatie, care atinge apogeul la virsta maturitatii. La copilul prescolar se poate vorbi doar despre un germene de discerndémint moral, sau de o judecata morala incipienta, lucru care se reflecta cel mai evident in faptul cd nu intotdeauna reuseste sd aleagd jocuri cu teme valoroase din punct de vedere educativ (ca de exemplu: de-a betivii, de-a bataia, de-a hotii). Este adevadrat cd aceste aspecte de viatd impresioneaza adinc pe copii. Reproduse in joc au o actiune nociva asupra lor, in sensul ca fixeazd prin repetare anumite obiceiuri nesanatoase din viaja sociala. In aceastd directie munca educatoarei este destul de com- plexa si delicata. De aici decurge necesitatea influentei educatoarei asupra alegerii temei jocului in asa fel incit sd-1 directioneze spre aspecte cu valoare formativa pozitiva. In afara de aceste cerinte pedagogice generale cu aplicabilitate si in indrumarea jocului de creatie, mai exista si cerinfe specifice acestuia.’Problema cheie a indruméarii jocului de creatie 0 constitule armonizarea cerintei de libertate de actiune a copilului ou oe sitatea interventiei adultului. Respectarea intereselor si cree copiilor, concomitent cu valorificarea intensd a acelora- eae a tribuie mai direct la conturarea laturii pozitive a personalitafilor 24reprezinta cerinta de b ia e car am i i pine) cone ny iS e axdm intreaga activitate educa- j i. De altfel, indicatiile metodice pe care je vom da se vor axa perm anent pe res) een von eee a ectarea acestei cer! in- cercind rezolvar iver: P Sehoerate te rezolvarea ei in diverse conditii concrete pe care le ridicd fiecare din categoriile de joc. pee nace In strinsé legatura cu m i y i intuative coptiiat ql tojerventia aguleaud mr jocol Mi eo Pane problema de principiu: care este forma cea mat potrivita a drumare ? Se admite in general c& intervenjia directé sub forma indicatiilor, a explicatiilor, a demonstrarii frineazé intr-o anumita m A creativitatea copiilor. In schimb, sugestiile prin intermediul intrebarii, al anumitor conditii create, dau copilului posibilitatea de a selectiona si de a participa activ la joc. ul ; In oe nt cerinta aceasta ar putea fi formulata in felul ur- mator on area armonioasa a interventiei directe cu interventia indirecta. fn decursul evolutiei jocului, raportul dintre cele doua forme de interventie se modifica in sensul cresterii yolului uneia fafa de cealalt’. Astfel, dacd la prescolarii mici interventia directa are 0 pondere mai mare, pe masura ce copiii isi insusesc capacitatea de a reflecta mai profund realitatea, rolul acestui mod de influenfare scade, in timp ce creste importanta formelor de interventie in- directa. O alta cerin{a impusa modului de indrumare 0 constituie inte- grarea educatoarei in jocul copiilor, mai ales in cel al prescolarilor mici, astfel incit interventia s& aiba un caracter preponderent intern. Este cunoscut faptul ca sugestiile venite din partea educatoarei, ea avind un rol nedefinit in joc, au o influenté mai puternica asupra creativitatii lor decit influentele sau sugestiile date de pe pozitia de educatoare. Educatoarea integrata in situatia de joc, chiar daca indeplineste un rol episodic creat jntr-un anumit moment in mod special pentru a-i permite jnterventia in joc, reuseste mult mai bine s4 introducd elemente noi, s4 complice sau s4 invioreze jocul. Acest lucru este explicabil, deoarece atunci cind apare in aceasta postura, copiii 9 a oe aesconsidera ca parte integranté a jocului si o asimileaz4 In atmo, Jui, fara nici o ezitare, Propunerile pe care le face, chiar daca erg catoarea nu are un rol precizat, sint apreciate de copii ca parting > jocului si nu unui observator care priveste a a unui membru al distanta. 4, Pregatirea jocului de creatie Necesitatea pregitirii jocului de creafie. Cu cit activitatea este mai bogaté in continut, mai fireasca si spontana in Manifestare cu atit ea reprezinta rodul unei elaborari anterioare mai Profunde “* Dupa cum araté A. S. Makarenko : ,Fiecare joc bun confine inainte de toate un efort de muncg st un efort de gindire... Jocul lipsit de efort, de o activitate energica, este intotdeauna un joc prost*. Reusita si satisfactia pe care o traieste copilul dupa un joc bun si rolul formativ pozitiv pe care jl are in acest caz sint in mare miisura conditionate de o pregatire temeinica a jocului sub toate aspectele. itate prealabila a jocului, a carei Pregatirea constituie o acti eficient&i depinde in mare mdsura de felul in care au fost antrenati copiii la ea. Cointeresarea lor in pregatirea materialului de joc, a condifiilor de joc, reprezintaé un important procedeu in indrumarea jocului. Antrenarea copiilor la aceasta acfiune fi ajuta sa se orga- nizeze mai bine in cursul jocului, sd gindeascd din timp asupra mersului lui si a planului de desfasurare. Activitatea de pregatire a jocului se realizeazi pe doua planuri: pe de o parte e necesara asigurarea conditiilor materiale corespur zatoare desfasurarii jocului, pe de alta parte este tot atit de nece sara pregatirea prealabila a copiilor in sensul dobindirii unor in Ppresii si cunostinte bogate care sA poata fi transpuse in joc. 26Abele aspecte 2 ww locul lor important in. obfir a en rea unor jocuri Aiba posibilitatea si gi dezvaluie persona- reusite, in cave cof Btatea. o. Asigurarea condifiilor necesare pentru joc Principalele conditii de care depinde reusita jocului de creatie se ref A la locul destagurarii, la timpul ce-i este afectat gi la mate- Lal corespunzator, Orice educatoare trebuie s probl si puna din timp a locului jocului in regimul zilei pentru grupa la care lucreazi, a cadrului in care se va desfagura jocul gi in fine 4 sil se joace copii. erialului cu care urmea: din carentele frecvente in organizarea viefii copiilor in © gradinije o constituie lipsa de timp pentru joc sau insufici entul timp atectat jocului de creatie. Orice intirziere, orice prelun- gire a diferitelor momente ale programului zilei are yepercusiuni asupra timpului de joc in sensul scurtarii lui. Scurtarea timpului de joc este daunatoare, deoarece copii au nevoie de cel putin o ord pentru a realiza un joc reusit, incluzind timpul de pregatire pentru joc, alegerea materialului, organizarea grupului de copii ete. Cu cit copiii sint mai mici, este nevoie ca timpul afectat jocului s mare, deoarece organi: mul fie mai rea si incheierea jocului este mai indelun= gata la cei mici decit la celelalte grupe. In ceea ce priveste locul desfasurarii jocului de creatie, se pre- fera sala de grupa sau sala de joc, in special in anotimpul rece. Aceasta preferinfa este de cele mai multe ori determinata side jucarii pentru interior. De altfel, in curte copiii opteaz mai mult pentru jocurile de miscare. Jn conditiile jocului de creatie in curte este necesaré o amena- jare corespunzatoare pentru a-l putea stimula, de pilda casute din lemn, tonete pentru jocul de-a alimentara sau aprozarul, mijloace de locomotie (fixe), nisipare, raportate la marimea copiilor. Jucariile necesare pentru jocurile in curte impun 0 mai mare rezisten{a, pe linga faptul ca trebuie sa aiba alte dimensiuni. 27In gradinitele unde exista umbrare sau verande, terase ( are pot si fie folosite 0 mare parte din jucayat’S e de creatie se pot desfasura gi aici. “le de njarea terenului de joe se face de obice; ; tutat cu og. deschise) si in a interiol Amenajarea § inte de inceperea jocului, dupa ce in prealabil s-a d asupra preferintelor manifestate de ei. La aceast Pili Cipa direct copii de la 4 ani in sus, constituind un moment dent de valoros pentru educarea spiritului de ordine si a harnicie, cum si pentru pregatirea atmosferei de joc. » Pre. Pentru a asigura reusita jocului este nevoie si de o Judicioass alegere a juciriei. Desi jucaria nu este unicul material al Secul ea are adesea un rol hotaritor in declansarea si dezvoltarea joculy, de creatie. b. Pregatirea copiilor pentru joc Reusita unui joc de creatie insotita de acea satisfactie si acet sentiment de bucurie despre care vorbea Makarenko depinde nu numai de conditiile de timp, de loc si de material, ci este strins Ie. gata de orizontul de cunostinte pe care-] au copiii in legatura cu realitatea transpusd in joc. Continutul jocului de creatie se imbogi {este simfitor atunci cind copili au patruns mai bine semnificatia j a diferitelor relatii. Acestea apar in genere si actiunilor umane in mod spontan, insd cu mai mare greutate. Activitatile obligatorii care ofera copiilor cele mai variate cunos- tinte pentru a fi prelucrate si transpuse intr-un joc de creatie sint activitatile de cunoasterea mediului inconjurator si dezvoltarea vorbirii. 5. Generalitati privind indrumarea jocului de creatie Jocurile de creatie necesita 0 indrumare diferentiata atit fata “ alte jocuri, cit si fafa de activitatile obligatorii. In indrumarea a se fine seama de asemenea de particularitatile fiecarei categor! 28jocuri de creatie si de cerinfele stim j ; fa ener enende 3 si dezvoltarii initiativei, independentei in actiune si ale manifestarilor creatoare ale pre scolarilor. pre= Pentru indrumarea jocurilor de creatie se foloseste un ansamblu variat de mijloace, metode si procedee, care pot. actiona asupra acestor jocuri fie in mod indirect, avind in acest caz un —— pregititor (cum sint vizitele, plimbarile, observarile organizate si spontane, povestirile, filmele, teatrul de papusi, lecturile dupa ima~ gink ete), fie in mod direct atunci cind se urmareste orientarea. copiilor in vederea organiz " ii si dezvoltarii optime a jocurilor. ndrumarea directa poate avea loc prin intermediul a doua cai : — indrumarea din interior, prin care infelegem incadrarea si participarea educatoarei la jocul initiat de copii — indrumarea din exterior, prin care injelegem toate influen- tele exereitate de cdtre educatoare asupra jocului, din afara aces- tuia. Atit indrumarea din interior cit si cea din exterior se pbaze: pe citeva metode cunoscute : demonstrafie, conversatie, explicatie, observatie. O aplicabilitate mai larga is gaseste si sugestia care prin comparatie cu metodele ardtate confera copiilor mai multa liber- tate de actiune si inifiativa. Despre utilizarea mijloacelor si metode- lor respective, despre oportunitatea lor in anumite momente ale des- fasurarii jocului de creatie si imbinarea felurita a acestora se trateazi in continuare. Ele sint privite si dintr-un punct de vedere mai special, pe care ql confera fiecare varianta a jocului de creatie. Vom gasi in toate aceste variante mijloace gi procedee comune de lucru, dar si unele modalitati de aplicare a Jor specifice fiecdrei categorii de jocuri de creatie in parte. Dupa cum am mai spus, in grupa jocurilor de creatie sint incluse jocurile cu subiecte si roluri $i jocurile de constructie. Cele din prima ategorie se grupeaza din punct de vedere al confinutului lor in jocuri cu subiecte alese din viata cotidianad si jocuri cu subiecte alese din povestiri. Pe linga elementele comune tuturor jocurilor de creatie (despre care S-a vorbit ‘pind acum), mai existé si elemente specifice fiecdreia dintre aceste categorii de jocuri. 29Jocuri de creafie cu subiecte lin viata cotidiana 1. Pregatirea jocurilor de creatie cu subiecte din viata cotidiana Ca oricare din jocurile de creatie, cele ale cdror subiecte sint alese ‘din viata cotidiand trebuie pregatite cu grijaé. Pregatirea lor v a alegerea si amenajarea locului de joc, alegerea jucariilor si pregitirea copiilor. a) In ceea ce priveste alegerea locului pentru joc, fata de cele spuse cind am vorbit despre jocurile de creatie in general, mai addu- gam ca este bine sa se asigure spatiu pentru toate jocurile de creatie cu subiecte din viata cotidiana care s-ar desfasura simultan : acelasi lucru este necesar si cind acestea se desfasoara impreuna cu alte feluri de jocuri si activitati astfel incit copiii sA nu se stinghereascd unii pe altii. b) In ceea ce priveste materialele necesare, ele trebuie sa fie in , cantitate suficienta, ins4 nu prea multe. Dupd cum am mai aratat, cantitatea de jucarii nu reprezinta 0 conditie hotaritoare pentru creativitatea copiilor — dimpotriva, €4 Poate fi o frinad. In schimb, felul jucariilor, prezentarea lor intr-un anumit cadru poate canaliza jocul copiilor, actionind in special A 30pra conjinutului acestuia, Cu privire la felul jucariilor recomandate: pentru diferite virste, distingem mai multe categorii — jucarii reprezentind obiecte si fiinje din viata cotidiana si din basme ; papusa cu intreg echipamentul ei (mobilier, vesela, imbri minte) ; — jucdrii animale ; -— jucdrii mecanizate — mijloace de locomotie ; — truse cu diferite costume caracteristice unor anumite ocupatii — pogstas, milifian, marinar, aviator, medic, sora ete. — materiale ajutatoare : panglici, buciiti de stofa, befisoare, sfoa cipdcele de sticla, cutii de medicamente, boabe de fasole, ghinda, nisip ete. — materiale de constructie : galetuse, forme, lopa{ele — pentru jocurile de creatie care au nevoie de diferite constructii. In gencre, fiecare grupd trebuie si fie dotaté cu cantitatea ne- cesar de jucdrii in raport cu numarul de copii, tinind seama cé din intreg sortimentul amintit trebuie sa existe un numér suficient de exemplare. Din uceste jucirii, o parte intra in fondul de mate- riale permanente al oricarei grupe de copii si pot fi expuse la coltul papusii sau etajera cu jucirii pusd la indemina copiilor (respectiv animale, mijloace de locomoyie). Trusele si materialele ajutatoare se pun la dispozitie la cerere sau la initiativa educatoarelor, atunci cind isi propun sa introducd un joc nou. Cit priveste pistrarea ‘s prezentarea jucariilor, exista in practica gradinijelor mai multe pro- cedee a caror valoare depinde de condifiile in care sint aplicate. In cele mai multe gradinije exista o etajeré sau un colf special amenajat cu juciriile care i gdsese intrebuintarea zilnicd in joc. lor la indemina ccpiilor are multe avantaje. Copii se joace si tree Expunerea jucarii mici mai ales, aleg din ochi jucdria cu care dorese s mai repede la actiune dupa semnalul de incepere a jocului. De ase- menea, pentru situatiile In care copiii vin pe rind dimineata, este mai practic sd aiba jucaviile la indemina i sd inceapa s4 se joace individual sau in grupuri mici. Altminteri, s-ar crea situatia dea cere individual jucariile. Asezarea iatr-un loc special a jucariilor 31mai prezinta si avantajul ca da copiilor posibilitatea sa se obign,. cu punerea lor la loc, deci cu spiritul de ordine. Un lucry pa rificat in practicd este faptul cd, dupa un timp, copiii se a a Ve. de jucdriile permanent expuse. Nevoia de varietate poate fj ry “se facuta prin schimbarea din timp in timp a jucariilor si introgy unor noi jucdrii. Cele inlocuite se pstreazd un timp in dulap tcereg nerea lor urmind sa fie facuté dup& un anumit interval ag 4°" Cu acest corectiv (de asigurare a varietatii jucariilor), procedeyy indicat la orice grupa si in toate tipurile de unita{i prescolare In alte gradinite, exista obiceiul de a se tine jucariile inchise ; tr-un dulap la care are acces doar copilul de serviciu sau educator! rea. Inainte de a incepe jocul, copiii trebuie sA se gindeascs de... ce“ vor sd se joace si de care fel de juca au nevoie jn ae scop. Li se pun apoi la dispozitie jucdriile cerute. Procedeul amintit are marele avantaj cé pune pe copil in situatia de a subordona alegerea materialului temei de joc propuse. El este potrivit maj ales la copiii de 5—6 ani. Copiii sint obisnuifi in acest mod si se gindeasca la joc inainte de inceperea lui. Intrucit alegerea jucariiloy si a temei de joc de catre fiecare copil in parte ia mult timp si pre- gatirea propriu-zisd a acestuia dureaza foarte mult, citeodata pina Ja 1/2 ord, scurtindu-se astfel timpul afectat jocului, acest procedeu este eficient numai in conditiile aplicarii lui la intervale mai mari de timp (0 séptamina pina la 10 zile) ; citeodata, in lipsa unor ma- teriale, copiii sint pusi in situatia sA si le confectioneze singuri, ina- inte de a incepe jocul. Procedeul este valoros in special pentru copiii mai mari si poate fi aplicat paralel cu alte procedee. Consideram ca este procedeul care marcheaza cel mai bine momentul de pregatire a unui joc, de orga- nizare a inceputului lui. In unele gradinite se obisnuieste ca jucariile unicate, ‘si materialele mai deosebite sa fie puse la dispozitia copiilor ines anumita ordine, in functie de interesele manifestate de acesti trusele* ine * Ne referim la cele 10 truse ale Ministerului Educatiei si Invatim't jui pentru jocurile de creatie din gradinitele de copii. no!Acest procedeu prezinta o serie de avantaje pe care'lé vom scoate in evidenté. Atractia pentru costumatie, manifestatd de copil prin alegerea cu preferin{a a rolurilor care dispun de un altfel de inven- tar, ar putea fi in dauna jocului, daca toate trusele existente in gré- dinite ar fila indemina lor. Numarul mare de jocuri, de roluri diferite ar impiedica inchegarea unor grupe de joacd. De pilda, daca intr-o grupa de 20 de copii s-ar pune la dispozitie 4—5 truse, toti copiii ar fi medici, mecanici de tren, taxatori, marinari, aviaturi $i n-ar mai exista pasageri pentru tren si vapor si pacienji pentru spital. Din aceasta cauza, procedeul amintit de a pune la dispozitie trusele in- tr-un numar limitat, maximum 2—3, este cel mai potrivit in cazul folo: acestui gen de material. Dupa ce tofi copiii au avut posi- bilitatea si minuiascd jucariile respective, se introduce un nou ma- terial si se exclude un anumit timp o trusa sau alta de costume $i jucarii. Problema selectionarii si punerii la dispozitie a materialului pen- tru jocurile de creatie cere educatoarelor mult discernamint. Ele trebuie si se gindeascd nu numai la felul jucdriei si la respectarea particularitatilor de virsta, la aspectul ei artistic si igienic, ei si la concordanta dintre jucdriile si impresiile sau cunostintele dobindite de copii intr-un anumit domeniu. De asemenea educatoarea va trebui sd reflecteze la modalitatea de folosire a jucariei in cadrul jocului, la felul in care cireulé jucd~ ria in grupd, la regulile de care e nevoie sd se find seama in actiu- nite intreprinse cu ea. Pe prim plan, educatoarea trebuie s4-si lamu- reascd in ce masurd o anumita jucirie reuseste sd stimuleze creativi- tatea copiilor. In acest sens, exista nenumiarate jucdrii de care copiii, mai ales cei mici, sint atrasi, dar care ii stimuleazd la o simpla manipulare. Este cazul jucariilor mecanice — mijloace de transport, fluture, ursuleful cu arménica ete. De multe ori, prezentarea ju o actiune interesanta pe care s-o incadreze in- driilor intr-un anumit cadru ajuta pe copii sd gdseasca tr-un joc. De pilda, jucdriile care reprezinté animale sau chiar pa- pusile sint luate de copiii mai mici si plimbate in brafe un anumit timp, apoi parasite fara prea mare interes. Dar dacd educatoarea 33 3 — Metodica jocurilor #1 a programulul distractiyaranjeaza dinainte * lac, cu loc pentru ~ Pan a sau j tr-un colf. Educatoarea trebuie si aiba in vedere si acest vw m ct, Jucaria in sine nu este intotdeauna Seneratoarea unui joc q, fie reusit, ci in multe cazuri cadrul, contextul in care es\ zentata are o influenté mai puternica asupra creativit; Precum si asupra unirii copiilor in grupe mai mari de j c) Pregitirea copiilor pentru joc. De obicei, ternice si cunostinjele trainice au sansa de a fi puse in joc. unor tr € Crea. te pre Copiilor, joc. numai impresiile pu. i prelucrate si trans. Din aceasta cauza pregitirea unui joc implica realizareg intense in legatura cu viata si activitatea umand, De pilda, observarea unui magazin facuta in mod sistematic dar arid, sec, in. sofita de simpla enumerare a obiectelor aflate acolo cu greu va putea da nastere la jocul cu aceeasi tema; in schimb, introducerea in ca- drul observarii a unor momente de viafé autentica, cum ar fi in acest caz, antrenarea copiilor la cumpdrarea unor jucarii, obiecte sau alimente are un efect pozitiv, deoarece copiii infeleg specificul rela- fiilor sociale implicate in activitatea observata si le pot transpune in foc. Aceste elemente de viata pregatite cu grija de educatoare pentru a nu-si pierde caracterul de spontaneitate constituie un material ne- cesar pentru a putea fi incheiat jocul fn care ele se oglindesc. De aici, reise clar cd in organizarea si repetarea observarilor facute pen- tru imbogatirea continutului jocurilor de creatie cu subiecte din viata cotidiand, educatoarea trebuie sd se preocupe in special de cunoaste- rea de catre copii a actiunilor oamenilor cu obiecte si a relafiilor care apar intre oameni. ; Pregatirea jocului poate nu numai sd premearga (ome ae poate realiza si dupa ce tema a aparut. In acest din urma caz re necesara reinnoirea observarii unor anumite obiective, ye a a largi aria actiunilor si relatiilor surprinse in joc. De Ee oe toarea constata ca in jocul de-a posta copiii redau numal ci se 34pecte (cum ar fi pusul scrisorii la i it) . pee innoind observarea poste, educutonres eres Unel SerisO). Re terea ghiseului de C.E.C, a ghisoului de trimitere de cata preeun sia locului de transmitere a telegramelor, ‘Toute aceste ar mai putin apropiate de experienta copiilor, dur accesibile intelegerit lor, vor putea sa apara in jocul lor numai in masura in care educatoar ca va reusi sa le trezeased interesul pentru activitajile respective. rma de orgar privinga calitatii re sau plimbarea si izare a observarilor cu o eficienja mai mare in lectarii_cunostintelor in joc o constituie vizita r excursiile. In cadrul plimbarilor, educatoarea atrage tia copiilor asupra aspectelor care ar putea fi transpuse in joc. piu, in orice plimbare si excursie organizate cu scopul de a a copii in procesul de reflectare a realitatii in joc, perceptia lor ebuie indreptata spre activitatea depusé de om si raporturile ac- e intelegerii lor, ca de pildd raporturi care se stabilese intre acestia in cadrul activitatii de ajutoare, de colaborare intre ei, de tarea la timp a sarcinilor si de indrumare. exe 1 genere nu trebuie sa raminem cu impresia ca se organizeazd activitati speciale pentru pregatirea unui joc de creatie. Ar fi destul mplist s4 punem problema in acest mod. Intreg ansamblul de { instructiv-educative din gradinita de copii, procesul instruc- tiv in totalitatea lui reprezintaé fondul de acumulare de reprezentari pe care copilul le valorifica in joc. Intr-o anumita masura fiecare acti- vitate obligatorie organizata in gradinita aduce o contributie insem- nata in: jocurile copiilor, atit prin continutul ei, cit si prin efectul pe care-] are asupra dezvoltarii diferitelor capacitéti mai ales asupra imaginatiei. In afar de observarile in cadrul clasei si in mediu natural, o sursi de reprezentari valoroase pentru inchegarea jocului o consti- tuie activitatile cu ilustratii (convorbiri sau lecturi dupa imagini). De multe ori, simpla afisare a ilustrafiei in cadrul clasei evocd re- prezentarile necesare aparifici jocului. De pildd, prezentarea ilus- tratiei ce reda ,,gara“ poate stimula cu ugurinté alegerea temei de joc. O discutie asupra ilustratiilor privind munca mamelor in gospo- darie si in afara ei contribuie de asemenea la imbogitirea actiunilor de 35jecului cu tema viata de familie’, In mod freevent, tn aces copiii reproduce numai activitati curatenie, tite ose si evel “ adi Loon e, rey mesel at evcntuall pilatul si cdlcatul rufelor, lustratiite i tivitatea mamei in gospodirie* reamintese si alte Je cunose, dar cirora nu le-au acordat suf cumpirarea alimentelor, punerea cons pisdvilor, ingrijirea copilului bolnav, Ja scoala ete. O influen{4 mai puternicd decit afigarea unei ilustratii o exe, analizarea unui grup de ilustrafii selectionate in functie de 0 , mita tema. De pilda, ilustrafiile redind viata pescarilor sau vise, marinarilor reugese sa preci: acele cunostinte pe care majorit; tea copiilor nu au posibilitatea sd si le insuseascad pe o cale directa (amenajarea barcii, actiunile depuse de oameni pentru prinderea — tilor prin diferite tehnici : undi{a, ndvod etc.). Citim in acest seng ilustrafiile cu tema ,,La pescuit*. O alta sursdé de material faptic pe care copiii il transpun in joc este literatura, respectiv povestile. Ascultarea lor in cadrul unor activita{i organizate are o influenfé puternica in conturarea subiec- tului jocurilor de creatie. In afard de jocurile cu subiecte din po- veste, aspecte din povesti apar chiar in jocuri cu teme din viata reala. De pildd, pentru imbogatirea jocului de creatie axat pe tema de-a calatoria“ li se poate citi si apoi comenta cartea ,,Trei cdsute, trei drumuri“ de Titel Constantinescu. Povestirile, povestile, bas- mele cunoscute de copii in activitatile obligatorii le stimuleazé ima- ginatia creatoare, le fixeaza cunostintele, organizind capacitatea lor de a inlanfui diversele actiuni, ajutindu-i astfel sd realizeze un joc cit unitar, inchegat. Din cele prezentate pind acum, putem conchide ca pregath jocului de creatie se poate face in multiple forme, in alegerea carora Paes . ° in alegerea cro educatoarea trebuie si dea dovada de orientare $i spirit organ! A directie trebuie s-° oon meinice, cu cit nivel rea toric. Preocuparea principala in aceast stituie asigurarea unei pregatiri cu atit mai te’ copiilor este mai ridicat. 36Ga orioe activitate, jocul de ereutie are un moment de inceput, unul de desfasurare propriu-zisd si o incheiere. In activitatea prac- tied, majoritatea educatoarelor a t acordi mai multa atentie incepu= tului jocului, restul find Jasat pe scama copiilor. Nici prima, nici cea de-a doua atitudine nu este justifi : * ae ‘ deourece fiecare moment are un rol important in evolufia jocului si neglijarea unei etape sau a alteia nu face decit si pr lui. Tata de ce este nece fiecirei etape a jocului. eve dezyoltarea optima a jocu- ur Si subliniem importanta si continutul 2. Rolul educatoarei in indrumarea inceputului jocului de creatie cu subiecte din viata cotidiana Indrumarea jocului de c&tre educatoare la inceputul lui se con- tureaz’i in functie de principalele acfiuni care au loc in acest mo- ment de organizare si anume: alegerea temei jocului, constituirea grupelor de joc, stabilirea rolurilor si repartizarea lor, elaborarea lor, elaborarea mersului jocului, selectionarea materialului necesar si distribuirea lui. Procedeele folosite in practica educativa pentru aceasta etapa de inceput difera de la joc la joc si de la grupa la grupa. Se poate realiza chiar o anumita gradare in ceea ce priveste complexitatea Jor in raport cu nivelul grupei, precum si o esalonare in functie de felul interventiilor educatoarei. . Pe prim plan se pune problema. organizarii grupei de copii pentru joc. In majoritatea gradinifelor cu orar normal, trecerea la joc se face in mod organizat, in sensul'ca imediat dupa terminarea micului dejun, dimineafa, sau dupa gustarea dé dupd masé, copiii merg la spalat, se reintore in rind in sala de grupa si la semnalul educatoarei trec pe rind sd-si alea; le si incep sd se joace. ‘Acest mod de organizare da posibilitatea marecarii. inceputului eta- pei de joc pentru. intreaga grupa: si folosirii unor procedee. variate de indrumare a copiilor la alegerea temei si materialului. In gradi- 37ca copiilor in gradiniteye q nifele cu orar redus si dimineata la sos orar normal, situajia impune ca educatoarea s ocupe de Pring, rea copiilor, de deprinderile lor legate de imbracat gi dey fear precum si de discufii cu pirintii. In aceasta etapa copiii isi orga,’ zeaza in mod independent jocul lor, avind in cele mai multe cazuys 4 a acestor dou modaj. materialul pus la indemina. Imbinarea ju are a grupei in vederea jocului satisface cele doug i subordona actiy, tati de organi cerinfe importante ale educafiei copiilor de a-s nile unei idei, unui plan, pe de o parte, de a le dezvolta indepen. denfa, initiativa si creativitatea, pe de alta parte. Pentru a stimula pe copii in alegerea jocului, educatoarea Poate si recurgd la mai.multe cai de sugerare a temei. Caile de sugerare a temei pot sa fie directe sau‘indirecte. Cerinfa principala in apli- carea acestor cai o constituie asigurarea atmosferei de non-obligati- vitate. Copiii trebuie sa simtd libertatea in alegerea subiectului, s4 aiba satisfactia cai se joacd cu ceea ce doresc ei si nu cu ceea ce jj se impune. In caz contrar, insusi caracterul de joc de creafie ar fj subiminat. Intre procedeele cele mai eficiente se numara prezentarea si analiza aspectului si modului de utilizare a unor jucarii noi. In acest mod interesul copiilor poate fi canalizat spre anumite jocuri. Copiii mai mari trebuie insa orientati in primul rind sa se gindeasca la tema jocului, sa le fie clar de-a ce se vor juca si cu cine. Acest lucru poate fi rezultatul unei activitati educative sistematice. Situ- afia nu apare in mod spontan la copiii mici.’Ea poate fi intilnita mai frecvent la copii intre 5 si 6 ani. Tema poate fi de asemenea sugerata, afisind in sala de grupad inainte de sosirea copiilor un tablou cu tema doritd'sau o costu- matie corespunzatoare care ajutd pe copil sd-si indrepte atentia spre un anumit aspect de viata. In functie de nivelul grupei se pot alege diverse modalitati de prezentare a acestora. Jucdria noua este ase zat la vedere pe o masd sau pe un raft al noutatilor. Odaté cU intrarea in sala de grupd, privirea copiilor este atrasa in mod spon- tan de obiectul nou, astfel incit discutia si fie organizata la solici- tarea copiilor (Ce este ? Cum ne jucdm cu ea ?). Alteori jucdria este expusa intre jucdriile obisnuite, descoperirea ei de cdtre un singut 38copil sau un grup de copii se face dupa inceperea jocului. Discufia in acest caz ar fi realizaté numai cu copiii care au gasit jucdria, restul grupei urmind so observe mi alta ova putin organizat sau cu o ie. In sfirgit prezentarea jucdriei poate sa fie facuté in mod festiv, Dupa intrarea copiilor, educatoarea ii anuntaé c4 le-a pregatit o surpriza, Ea aduce jucdria, o desface din pachet sau o descopel le spune copiilor de unde au primit-o, lisindu-le-o fiecdruia in mind sau asezind-o pe masi pentru contemplare. Cu e li se poate arata ,,de-a ce“ se poate juca cu jucdria, antrenind si copiii in stabilirea temelor posibile. O problema educativa mai complexa la introducerea unor jucarii noi © constituie distribuirea acestora. De cele mai multe ori jucd- rille noi pot satisface dorinta de utilizare a 2—4 copii, in timp ce grupa cuprinde 20—25 de copii. Pe buna dreptate copiii isi pun intrebarea: ,,Noi cind ne jucim cu jucdria noud ?* sau ,,De ce nu ne jucdim si noi cu jucdria noud 2“ Criteriile aplicate in prac- tick sint dintre cele mai variate; unele fin de judecata morala a copilului, altele de rationamentul maturului. Copiii apreciazd in genere ca cel care a pus primul mina pe jucarie este cel care are dreptul s-o staépineasca fie chiar temporar. ,Eu am fost primul* motiveazd un biiat care a luat in folosin{a costumul de militian in jocul ,de-a circulatia“. Existé suficiente educatoare care se lasa antrenate de acest spirit de echitate infantila, redus in ultima instan{a la morala sau la dreptul celui mai tare (uneori al celui mai indraznet sau al celui mai iute de mina). Ceea ce este semnificativ in aplicarea acestui procedeu este faptul cd majoritatea copiilor se yesemneaza destul de usor in fafa argumentului primului ocupant, dar in perspectiva ei se orienteazd spre relatii de concurenta, de lupta pentru dobindirea prin forfa, abilitate, rapiditate sau viclenie a jucariilor noi sau a acelora care prezintd mai intens si mai inde- lungat caracterul de atractivitate. In cazul in care s-ar aplica, pro- cedeul are‘o valoare limitaté prin efectul siu negativ in evolutia ulterioara a copiilor si a relatiilor ce se stabilesc intre ei. El poate fi aplicat cu multa atentie doar in unele cazuri izolate. De pilda, atunci cind un copil gsi-a ales o jucdrie si altul i-a smuls-o, jucaria 39revine la cel dintii, cu justificarea cA cel de-al doilea a luat.o ta si o ceara in mod civilizat. arg In afaraé de aceasta modalitate de alegere a jucariilor, un Prog deu mai frecvent intilnit in practica educatoarelor este cel a} fol ~ sirii pe rind a jucariilor atractive (un timp se joaca un copil, 4.” dupa un interval jucdria trece la un alt copil etc.). Ordinea in oo ata 5 ao Ir jucaria trece de la un copil la altul este determinata de’ cele has multe ori de gradul de disciplind sau de alte merite. In foarte multe oc educatoarele au grija ca cea mai frumoasa jucarie sa fie data mai intii celui mai disciplinat copil din grupa. Acest lucru consti. tuie un stimulent pentru comportarea copiilor, dar generalizat, duce la stabilirea unei ierarhii in grupa care ii repartizeazd in doug tabere : cei buni si cei rai. Efectul unei astfel de pecetluiri este deosebit de daundtor pentru copii. Pe de o parte, cei obisnuiti cu recompensarea permanenté a comportarii lor incep sa deving vedete, pe cind ceilalfi care nu ajung aproape niciodata sa se joace cu o jucadrie noud mocnesc in ei nemulfumirea si, ceea ce este mai grav, incep s& gadseasca diverse forme de a-si exprima_protestul (smulg. jucdria celui care a primit-o, incearcd s-o distruga, incalca in mod voit cerintele educatoarei etc.). Prin urmare, alternarea modalitatilor de distribuire a jucariilor ar solutiona cel mai bine inegalitatea care s-ar putea crea in grupa de copii. La acestea se adauga grija pe care trebuie s-o aiba educa- toarea pentru a asigura o circulatie mai rapida a jucariei si schim- barea la intervale mai scurte a copilului care o foloseste. O problema cu implicatii educative o constituie repartizarea rolurilor si in special a rolurilor noi. In principiu, este bine ca edu- catoarea sd lase pe copii, mai ales pe cei mari sa-si rezolve indepen- dent aceasta problema, sa-si organizeze singuri grupele de joc # s& hotarascd in cadrul grupului ce rol indeplineste fiecare. Copil! trebuie sd fie indrumati, mai ales la grupele mici sau la orice grupa atunci cind se ivesc unele conflicte intre ei. De asemenea, la oo sae, . . 2 ; i it putul anului, cind grupa cuprinde mulfi copii noi sau numai CoP . zt 2 ats . Bt 4 atoa- hoi, este recomandabil ca prin-participarea directa la joc, ree rea sd-si asume un rol, de obicei pe cel de coordonare (dir2 Re Eas a acne — ss rea grdinifei, responsabilul magay, prin aceasta Y i, directorul spitalului) si ajute la repartizarea rolurilor. Desigur ca in nici una din situatiile enumerate educatoarea nu va impune rolul, ci va porni de la preferintele copiilor duta sa-i limureascd pe acei cirora nu li se pot satisface pe loc dorintele. In acest caz introdu- cerea unor roluri noi, ca si organizarea activiti in schimburi, in cazul unor roluri la care acest sistem se preteaza (vinzator, sofer, medic ete.) pot duce la rezolvarea conflictelor, Dacd acest lucru nu este posibil sau se dovedeste a fi insuficient, ea va avea gi la repetarea jocului sd dea satisfactie si dorintelor nesatisfacute ale unora dintre copii. O alta cale cu eficienja evidenta pentru organizarea inceputului unui joc o constituie discutiile cu grupa de copii sau cu grupele de joc pe rind sau in mod individual. Alegerea modalita' de organizare a discutiei depinde in mare masura de etapa anului in care se afla grupa, ca si de virsta copiilor. De obicei, pregscolarii mici nu au rabdare s4 astepte pind isi comunica tofi colegii lor preferintele. Astfel incit, la aceasta virsta, este recomandabila dis- cutia individuala in timpul alegerii jucdriilor. Educatoarea se poate adresa fiecdrui copil pe rind, pe masurd ce sosesc in gradinita : »De-a ce vrei sd te joci tu astazi?“ sau ,,Ce ai vrea sa fii tu acuma ?“ cu scopul de a obignui pe copii sd-si puna problema sta- bilirii unei intentii in joc inainte de a-l incepe. Cu timpul, pe méasura ce copiii se familiarizeaza cu diferite roluri, se pot introduce si alte intrebari de orientare, ca de exemplu: ,,Cu cine vrei sa te joci astazi ?“, ,,Cum doresti sé te joci?“ sau ,,De-a ce vrei sa te joci 2“ Chiar dacd de la inceput copilul nu raspunde la aceste in- trebari, ele repetindu-se la anumite intervale, cu timpul, el ajunge sé-si pund singur aceasta problema inainte de inceperea jocului. Unii copii chiar se adreseazd educatoarei ca sd fie ajutati in acest sens. De pilda, Nicusor se plinge : ,,Eu vreau sd ma joc cu Mircea si - el nu vrea“. Conflictul nu este prea usor de rezolvat, deoarece in privinta intovarasirilor in joc nu se pot lua miasuri birocratice. De »Jucati-va frumos im- cele mai multe ori interventia educatoarei preuna“ n-are nici un efect asupra copilului in cau: . El continua 41fe singe sau sébeyh Caute un alt tovaraég de joaca, viting ve eard orice relic cw Copilul impus sau propus de adult. In asttay de imprejurari, in funclic de individualitates copilului, educatoare, fae ea afatuiegte pe reckumant: Nui nioic, eautécl un alt Pricten die joacd, o 84 vind cL singur sé te cheme Ja joc, cind isi terming coon co are de facut, fe se joace cu copilul ramag fra prieten de joacd sau fi oferd o jucdrie atragatoare cu care yq obfine user un pi Discufiile cu intregul colectiv despre temele jocurilor si despre de desfigurare se organiz 4 cel mult o data pe avind durata de 5—10 minute, ele consuma mult din timpul de joc, prelungese considerabil inceputul lui. Bine orga_ nizate, conduse cu operativitate, aju A pe copii sd-si precizeze prin- cipalele aménunte, legate de desfasurarea jocului, sa-si imbuna: sa se ji ise oferd ca § urtener de joc. planul lor mina, deoarece, tafeased planul. »buie sé Confinutul acestor discufii t difere in functie de scopul urmirit. Unele dintre ele pot sa se refere la cele observate (de pilda, la observarea scolii, a postei, a unui magazin, in genere la continutul observarilor organizate in mediul ambiant). In acest caz, educatoarea poate si urmiéreascd orientarea copiilor spre o anu- mit’ tema sau poate contribui la reimprospatarea unor impresii care nu sint reflectate in joc. De exemplu, dupa vizitele facute la scoala, intr-o scurta convorbire, educatoarea ajutaé pe copii aminteasca ce au vazut acolo (clase, banci, elevi, invatatori, rechizite gi care erau raporturile dintre elevi si invafator, dintre acestia si: obiectele observate. Apoi, celor ce doresc s& se joace de-a scoala’ le pune la indemind obiectele necesare si fi ajuta sd-si aranjeze »clasa*. Apoi jocul incepe. O convorbire scurta cu durata de 5—6 minute poate avea drept consecinta fie introducerea unui joc nou in grupa de copii, care nu a aparut in mod spontan, fie imbogatirea unui joc cunoscut. Alte convorbiri pot si aiba ca scop sprijinirea copiilor i gerea rolurilor cit mai variate si precizarea sarcinilor fiecdrui pat ticipant la joc. in ale- arSC anumite reguli de jn timpul planul de orsetati ure’ dintre ©P in linii mari se Jase ine oductive se 1am te de relatiile scuta uneor) ‘ns copiilor $4 nvorbiri intr special lege! jocului, in stirs poate Jretagurare a jocului, fare cere i de acesta. In afara di In unele CO in se fie ales, a de jocului actiuni temei jocului a costumati e convorbiri, in partea de recurge la demonstrarea de catre educatoa) jn legatura cu aranjarea cadrului corespunzator fie in legdtura cu utilizarea costumatiei (de pild aviator), fie cu minuirea unor jucarii sau material u Cu ocazia demonstrarii, educatoarea poate da unele explicatii. aite situatii, mai_ales la grupele mari, explicatiile se Pot pendent, fara si fie necesare actiunile demonstrative. ‘Treptat, dupa ce copii sau obignuit si se organize7® la incepu- i, acest moment se scurteazi. Educatoarea intervine din ej revenindu-i rolul de a asista la discufia ini- ‘ul fiecarui joc. Intr-o faza mai avanstata, educa- sa intervina direct decit cind apart nein- Copiii apelea2 singuri Ja ajutorul In aceasta situatie, rolul educatoa- e mai potrivite, in functie de ,de-a alimen- ce in ce mai putin, 4 de conducator j are nevoie u greutal intrebari. ‘ile cel or, De pilda, in jocul fiat toarea nu mal felegeri, nelamuriri sal ej, punindu-i diferite rei consté in’ a da rdspunsur Interesele si preferintele copii « eitiva copii 0 intreaba pe educatoare cum sa a nici un cintar Ja dispozitie. Raspunsul educa- mai multe feluri. Fie cd le spune a de cintarit fara cintar, fie cd ii sau un cintar un cintareasca ali- tara’ mentele. Ei nu ave cate si se formuleze ii actiune: balanta, tip farmacie, confectioneze ei singuri , la o grupa bine orientata toarei P* copiilor se pune la dispozitie © mica e, fie ci li se sugereazd si (din material din natura). In sfii gindeascd singuri mai inti asupra unor Ie discute cu educatoarea. Fiecare din e -priveste stimu- sa imite numai i jucari cintar li se poate propune sd se solufii si apoi sé vind sd aceste raspunsuri are consecinte diferite in ceea bascel corte si independentei copiilor in gasirea solutiilor. portant este ca educatoarea sé find seama in formularea raspun- 43sului de posibilitatile grupei, de nivelul pe care aceasta la atin, de cel pe care-l are in obiectiv sa-1 atinga. . S §i Capacitatea copilului de a reflecta realitatea in eadrul joculuj si spiritul lui de creativitate trebuie privite permanent in evolyis lor fireascd, Totodaté educatoarea nu trebuie si se mulfumeascg BS ceea ce poate obfine printr-o evolutie spontana, ci trebuie.sa part. cipe in mod activ la stimularea acestui proces. Or, momentul in care actiunea educativa are o eficienté deosebité este tocmai la inceputuy jocului, atunci cind se plmadeste in mintea copiilor actiunea, mer. sul jocului. 3, Rolul educatoarei in indrumarea desfasurarii jocului Influenta educatoarei este eficientd in pregatirea si organizarea inceputului jocului, insd rolul ei este tot atit de important in timpul desfagurarii lui. La grupa prescolarilor mici, precum si la inceputul anului, in primele 2—3 luni, la celelalte grupe, interventia educatoa- rei in desfaigurarea jocului este hotaritoare pentru evolutia lui. Atit continutul indruméarii, cit si formele si procedeele de indrumare fo- losite de educatoare nu pot fi privite in mod arbitrar, desprinse de o anumité grupa si mai ales de o anumita situafie. Din aceasta cauza variatele forme de indrumare pe care le are educatoarea la dispozi- in permanenfa in functie de virsta copiilor, de tie trebuie apreciate le dez- stadiul de dezvoltare la care acestia se afla, ca si de cerintel voltdrii lor in decursul unei, perioade date. Aplicarea intregului ar- senal de mijloace in practica indruméarii jocului cere din partea ori- cSrei educatoare mult discernamint. si capacitate de orientare # adaptare,. deoarece imixtiunea grosolan in procesul de desfagurare a unui joc de creatie duce la o flagranta incdlcare a initiativel si ine dependentei copiilor. > 44gies De obicei, la grupele pregcolarilor mici educatoarea indrumeaza jocul din interior ; ea incepe prin a avea un rol definit precis. Astfel, la inceputul anului, participa la joc asumindu-si unul din rolurile principale, apoi treptat, pe masura ce capacitatea de organizare a copiilor in joc creste, trece la interpretarea unor roluri secundare ori la roluri cu o actiune de scurté durata sau roluri episodice. De pild, in jocul de-a familia, initiat la inceput de an, educatoarea isi asuma rolul de mamé, pentru ca apoi. $4 joace rolul de bunica si in sfirgit rolul de matusd, ca in cele din urma s& rémina in cadrul jo- cului intr-un rol nedefinit. . : Indrumarea educatoarei poate s4 aibi un caracter exterior atunci cind ea intervine de pe pozitia de ,,spectator“ sau »regizor®.. In aceste cazuri continutul indruméarii este diferit. Indrumarea se re- fer de cele mai multe ori la comportarea copiilor in joc, la rezolva- rea neintelegerii dintre acestia, la asigurarea linistii in cursul jocu- lui, ‘Trebuie insd s& precizim cA un numar de observatii legate de disciplina frineaza intr-o mare masura desfasurarea fireascd a jocu- lui, deoarece i se intrerupe firul (pentru solufionarea unei probleme care constituie de fapt un efect si nu o cauza). Copii sint distrasi prin discufii care nu vizeaza ‘direct actiunea jocului. Problemele de disciplina rupte de joc se rezolvé cu mult mai greu si uneori doar pentru scurtd durata. In consecin{a orice situatie ivita care necesita o interventie educativa trebuie privita tot in contextul jocului si re- zolvata pe cit se poate in legatura fireascd cu acesta. Interventiile educatoarei in cursul desfasurarii jocului pot fi de- osebite, in functie de elementul din joc cdruia i se adreseaza. Astfel se contureazd principalele probleme pedagogice ale indrumarii jo- cului de creafie $i anume ajutorul in realizarea planului — influen- area sistematicd a continutului jocului in vederea imbogatirii, lar- girii acestuia, precum si formarea unor relatii corecte intre copii in timpul jocului. Indrumarea copiilor de catre educatoare pentru realizarea in bune condifii a jocului inceput consta in primul rind in influenta- rea jocului fie in privinta regulilor, fie in privinta rolurilor din joc. 45o, Influenta educatoarei supra realizarii plonului jocului Educatourea actioneaz& in sensul realizdrii planului, atunci cj ‘1 stadjul de a-si elabora un plan prealabil, cit si 44 copiii au ajuns J i lui esalonate, pe parti, pe masura desfasurany i sensul construiri jocului. Intreruperea unui joc inceput, destramarea lui pot avea cele maj diverse cauze. Obigsnuirea copiilor cu terminarea logica a jocului in. ceput reprezinta un aspect important de munca educativa care este strins legata de prevenirea tuturor situafiilor care ar putea stinjenj buna desfigurare a jocului. O cauzi frecventd a nerealizdrii jocului pare s-o constituie insesi particularitafile de virsté ale copiilor. Aceasta este considerata o cauzi exterioura jocului si nu poate fi rezolvata numai in procesul acestuia, necesitind o activitate de lunga durata, de larga influen- fare a copiilor prin toate mijloacele disponibile. Ne referim, in aceasta privintd, la instabilitatea mare a prescolarilor mici fafd de tema, rolul si materialul ales. Influentarea copiilor in aceasta situatie se poate realiza prin di- ferite cdi. De pilda, educatoarea va demonstra noi actiuni in lega- turd cu jucdria aleasé de copii, va introduce un scop in actiunea pe cale de a fi abandonata de catre copil, astfel incit sd mentina inte- resul fafa de ea un timp mai indelungat. De pilda, bdaietii aleg cu preferinta automobilele, aleargé cu ele un timp prin sala de grupa si in cele din urmé, plictisifi, le pardsesc pentru a alege o alta juca- rie (avion, animale etc.). Daca li se da un plan in care ei sint orien- tati sé intrebuinteze masina pentru transportul materialelor nece- sare construirii unui garaj, iar dupa ce au construit garajul, sa-§i adaposteasca acolo fiecare vehiculul lui, jocul dobindeste un con- snomen asemanator, le mari, atunci unile cores” finut si prin aceasta o mai mare stabilitate. Un fer dar provocat de alte cauze se poate intilni si la grupele cind copiii au reprodus in acelasi fel, mai multe zile, acti punzatoare unei teme. La un moment dat, saracia $i monotonia co?” finutului determina pe copii sd paraseasca jocul la seurt timp dupa 46ce |-au inceput. Cind este vorba de este indicat ca educatoarea sa stim alte teme de joc, daca ei nu pot fac atunci cind jocul ar putea oglindi epuizarea fireascA a unui joc, uleze copii spre alegerea unei singuri acest lucru. In schimb, me E aspecte noi care l-ar putea imbo- » indrumarea educatoarei se va axa pe sugerarea acestor aspecte. Nerealizarea Planului unui joc inceput poate s& fie de asemenea consecinfa unor incurcaturi sau Sreutati ivite in cursul jocului, in cele mai multe cazuri din lipsa unor materiale, din lipsa cunostin- jelor necesare continuarii lui sau din cauza neintelegerilor, a con- flictelor ivite intre copii. In ceea ce priveste dificultatile din pricina insuficientei materialelor, este firesc ca aceasta piedica sa fie re- zolvata de educatoare. In functie de complexitatea materialului, in- troducerea acestuia in cursul jocului poate fi insotit de o scurtd de- monstrajie si de indicatii. In genere, atit demonstratia, cit si explicafiile trebuie sa fie integrate pe cit posibil in mersul jocului, astfel incit sé nu intrerupa desfasurarea lui fireascd, sA nu deruteze pe copii. De pilda, in jocul de-a spitalul, copii si-aui propus si ope- reze unul dintre ,,bolnavii gravi‘, dar nu aveau cele necesare si au pornit in céutarea unor materiale adecvate, lasind pe masa de ope- ratie ,bolnavul“. In cdutarea acestor materiale, fara rezultat, au gasit alte jucdrii si au uitat de bolnavul de pe masa. Educatoarea, atenta Ja modul in care se desfasoara jocul, s-a integrat in rol de sora si a cautat materialele potrivite : ca bisturiu a luat un cutitas de lemn de Ja trusa de modelaj, apoi un cearsaf mare, niste befisoare ca pen- sete. Celelalte materiale (fese, tifon, vata, seringa) erau folosite deja in joc. Introducerea lor s-a facut foarte firesc, educatoarea adresin- du-se medicului : — Tovarase doctor, am pregatit bolnavul pentru operatie, am adus tot ce trebuie ca s4-l puteti salva. Am sa va ajut impreund cu sora de serviciu sa terminati cu bine operatia. . Dupa aceasta interventie, jocul si-a reluat firul, iar educatoarea, punind la indemind cele necesare operatiei, a dirijat in fond intreaga actiune. (Aici este cearsaful pentru bolnav — Poftiti masca dvs. Un moment si mi-o pun gi eu. Poftiti vata cu spirt pentru dezinfectie. Poftiti bisturiul. Un moment va rog, sé tamponez bine rana. Poftifi aT earner TErEytovardisa sora, faga pentru Pansat rana). Pentru copiii care n-au impresii clare despre felul in care decurge o operatie, a put avut acest fel si introduc in joc un aspect nou de viata eee iain Ht }-au reprodus apoi cu multa placere de multe ori. Atractia era a ei sificata si de semnificafia pe care educatoarea a dat-o eg salvam viata unui om (grav bolnav, accidentat etc.) i Lipsa de cunostinte impiedica deseori pe copii s4 continue un joc ales. In anumite situatii, imbogatirea cunostintelor este bine sé g facd in alt moment si in decursul unui interval de timp mai inde, lungat, chiar daca jocul a fost abandonat dupd manipularea a rialelor. Este vorba de cunostinte si impresii despre fenomene maj complexe. De pilda, copiii grupei mijlocii sint atrasi de trusa avia- torului si de avioane. Daca ins& nu au cunostinte despre o calatorie in majoritatea cazurilor jocul se reduce la imbracarea costumelor de pilot, de parasutist si de radiotelegrafist, cu schimba- rea intre copii a costumelor si materialelor, urcarea in avion si co- borirea din el. El se stinge repede dupa ce a inceput, deoarece copiii nu inteleg sensul actiunilor pe care le intreprind. Lucru care nu se {ntimpla daca li se povesteste amdnun{it despre cdlatoria cu avionul, daca li se arata imagini din viata aviatorilor. Se recomanda ca aceste povestiri s4 fie esalonate la intervale de timp mai mari, pentru a da posibilitatea sedimentarii cunostintelor si nici intr-un caz s4 nu fie spuse in cursul jocului. Atunci cind este vorba de completar fille se pot da pe loc si bineinteles cit mai concis gi la subiect. De pilda, copiii se jucau ,,de-a gantierul de constructie*. La efectuarea instalatiilor de lumina s-au jncurcat. Nu stiau nici cum s-0 faca, nici cu ce. O scurtd explicatie a educatoarei a fost suficienta pentru con- tinuarea jocului cu acelasi entuziasm si placere de la inceput. Expli- catii pot si fie date dup4 terminarea lui, dacd acesta nu se intrerupe din cauza greutatilor ivite. In aceste cazuri, explicatia trebuie legat@ deo situatie concreta, de observarea fenomenului mai putin cur cu avionul, rea unor amanunte, explica- noscut. -ea jocu- © alté cauza care determina intreruperea sau destramarea a lui o poate constitui felul in care se realizeazd colaborarea 48‘ea materialului, ca si in coordonarea actiunilor, aspect a vor reveni. copii in foloy asupra caror b. Influenta educatoarei asupra continutului jocului Cele mai complexe probleme de indrumare le ridicd interven educatoarei in legdtura cu continutul jocului. In continuare vom analiza care sint imprejurarile in care interventia educatoarei In joc este necesara si apoi vom vedea care sint principalele forme de in- terventie. Una dintre cele mai frecvente situatii de intervenfie a educatoa- rei este aceea care constituie un raspuns la solicitarile copiilor. Copiii orientati prin munca de 4 cu zi sint obignuifi de educa- toare sa apeleze la ea atunci cind jocul nu se poate continua din ca- uza lipsei unui material adecvat, pe care ei nu si-l pot confectiona sau improviza din cauza nesigurantei in redarea celor observate sau traite, din cauza necunoasterii unei anumite reguli de comportare corespunzatoare rolului, din lipsa cunostintelor care sint necesare copiilor pentru inchegarea subiectului, Raspunsurile educatoarei la aceste solicitari trebuie bine gindite. De cele mai multe ori au efi- cienfa cea mai mare raspunsurile sub forma de problema sau sub forma unei intrebari care sa oblige pe copii sa participe direct si activ la solutionare. Educatoarea va evita sa le dea solutiile de-a gata mai ales prescolarilor mari. De exemplu, copiii se joacd de-a posta. Dirigintele de posta nu stie cum sd procedeze pentru a face ca pa- chetele sosite de la gara sa fie transportate acasd. Vrea sé dea pos- tasului aceste pachete spre a le duce destinatarilor dar se razgin- deste repede si se adreseazd educatoarei ca s-o intrebe ce sé facd cu pachetele, la care educatoarea ii sugereazi folosind o intrebare de orientare ; ,,Cum faci‘ cind chemi pe cineva la telefon la posta ca s& vorbeascd cu cineva din alta localitate 2“. Dirigintele ii raspunde c& i va trimite aviz. Educatoarea precizeazA apoi cd si pentru pachet. se procedeaza la fel, se trimit avize prin factor. Impasul se rezolva in mod firesc cu participarea copiilor. Desigur cA nu in toate impre- jurarile copiii gasesc singuri solutia. Din aceasta cauzd este foarte important ca educatoare si aleagd cea mai pozitiva si operativa 4g 4 — Metodica jocurilor $i @ programulul distrectivmodalitate ‘de rezolvare a unor gveutati ivite in desfasurares lui — folosind explicatia, indicapia divecta sau facind apel tq tatea copiilor de a-si ,asi singurt solutia potrivita Site ile care pun interventia educatoared in jocut ¢ 7 cul copiniy log pot fi dintre cele mai variate, Tn primul sind cind jocul eats ra monoton, lipsit de viata datorita repetarii la nesfirgit, a Grey actiuni, Jueru care se intiIneste deseori la pregeolarii miei la on ‘dy te copii grupei mici au primit trusa gospodinei, contining Mon J cirpa de praf, sort, bon batator, aspirator, perie ‘mai intii materialele. Apoi fieear igi distri st cu objectul ales sau dobindit: unul mat din sala de grupa, un alt copil bate un cap 1 erie 1 se reduce la aceste actiuni care sint determinate de ty) alului. Actiunile cu diversele materiale ar putea co; id vreme si ar fi reluate in acel nui la gdsirea unui scop in acjiune si la conturarea unui 2 aceste cazuri, indrumarea poate sd se concretizeze on, unui rol care s-o ajute la directionarea actiunilor co asuma rolul de mama si propune copi sa fac ratenie la casa papusii. Treptat, fiecare jutat s&-si aleagd un rol in familie si sd devina ajutorul ma: educatoarea actiunea propusa. O alta modalitate intr-un asemenea caz ar fi si sugerarea rolurilor legate de material si prin aceasta orientarea lor spre actiuni potrivite cu rolul ales. De pilda, tatal se duce la plim- bare cu bebelusul, fetitele ajutaé pe mama la curdatenie, bunica gi- teste, iar mama spala si calca rufele. . Cauzele monotoniei si saraciei continutului jocului pot si fe diverse, ca de pildd, nivelul scdzut al jocului la inceputul anului cind copiii incd nu sint obisnuifi sd-si organizeze jocul. De eae nea, instabilitatea specificd:a copiilor din grupa micd impiedica dezvoltarea confinutului. Sint si imprejurari in care lipsa de a nostinfe despre un aspect de viafd duce la un joc lipsit de suflu antren. In sfirsit, o mare importan{& o au si participantil ja re -posibilitatile lor organizatorice. Poate ar trebui si scoatem in ¢dena si calitatile conducatorului in jocu : poets antes c Q fe prescolarilor mari, ce- oarece prin initiativa lui sau lipsa lui de initiativa se imprima jo- cului un anumit ritm. i Cunoasterea de catre educatoare a cauzei principale care deter- mina jocuri fara o participare activa a copiilor, fara trairi intense este conditia hotaritoare in gasirea celei mai potrivite moda! influentare a jocului. © alta situatie care impune interventia educatoarei este incal- teriale nepotrivite jocului. Aceasta sit: asupra unei probleme ey lor pina la care trebuie s' cului uatie ne obliga sd ne opr de delicate si anume asupra limite ‘ nulat procesul imaginatiei in cadrul jo- i m&sura in care trebuie sa se ceara copiilor sa respecte atea. Este cunoscut faptul ca in cursul jocului copili atribuie diverselor obiecte insusiri pe care acestea nu le au. In lipsa obi- ectului sau jucdriei potrivite, copiii le inlocuiese cu altele mai ai putin asemdnatoare. De pildd, un bat poate fi un Ducipal focos, dupé cum poate fi folosit ca pugcé sau ca sabie ori sulité intr-o luptd aprigé real Este de la sine inteles ca acest proces de substituire a unui obiect prin altul cu insusiri similere este caracteristic unei anumite etape in evolutia jocului si interventia directa, prin inlocuirea cu un alt material nu poate avea decit un efect negativ, ducind la destramarea atmosferei de joc. Prin ur- mare trebuie bine diferentiate ocaziile in care este posibila inter- ventia educatoarei in legatura cu respectarea realitatii. Cele mai frecvente interventii se refera la introducerea unor actiuni conforme yolului atunci cind este interpretat de copil in mod eronat. De pilda, in jocul de-a medicul, daca unii copii mici care in~ terpreteaza rolul de pacient incep sa se substituie medicului si, fara SA aiba de la acesta nici 0 indicatie, incep sa foloseasca termome-— trul, seringa, este bine ca educatoarea sA rezolve aceasta neconcor— danta. In aceste cazuri este necesar ca educatoarea sd ajute pe copii sa-si respecte atributiile care sint legate de rolul lor si sd-i obig- nuiascaé sa accepte chiar si roluri mai putin active. Astfel, rezolvarea cea mai fireascd ar putea fi in acest caz imbogatirea acestor rolurt 51mail putin atractive Pentru unii Copii ¢ i Juriri, interventia educatoare! esr. ceruta iy actiuni. 1 executd concomitent mai multe roluri, Nu ogi twat aiternantai, ci al jocului in care coon ‘care sate, St ca cautil sa facd si pe casierul, $f pe Vinzdtory) ou? 2 Pilda, reg mal multe rolwi. O astfel de situate Putut 1 anulul, asumingse vaporul in care un copil foarte acti, in rol de oh iat : acelasi timp si rolul de cirmaci, Rerespectind ata ndePlines 1, Neneau. Considerind ea fiind capitan eee admis sa tle care sau de conducdtor, a impus cirmaciului se se coupe de ot? de roy porului si in acest mod sé-si asume actiunea care i trace tenia va. aceea de a minui cirma. Atunci eind herespectarea realitan mult clcarea atributiilor este. determinata dene abuz, de uy Pri i al copilului, educatoarea trebuie si ia stituain. si 88 ajute oPreiw sa-si aminteasca ce are fiecare de facut, In jocul amintit, eee a 4 reusit cu mult dibdcie s4-] facd pe capitan sa se ocupe de cond cerea vaporului, prin urmatoarea. sugestie »Atentiune, atentiune tovarase capitan de pe ,,Rindunica‘, va anuntdm ca se apropie fur, tuna. Aveli grijd ca tofi marinarii sé fie la locurile law Orientind dpitanul spre o actiune pasionanta si anume salvarea Vaporului de fonsecinjele unei furtuni, cépitanul a chemat timonierul, ne ra inceput s& descrie fenomenele Pe care le-a Zarit (fulgere, ploaie, valuri mari), apoi a dat indicatit tieeina rinar si in special mecanicului si scafandrilor Pentru controlul va- porului. Sint si cazuri in care nerespectarea realitatii se manifesta prin ‘actiuni executate la intimplare, fara s& se tind seama de ordinea lor fireascd. De Pilda, in jocul de-a gospodina, o fetifa incepe curd- tenia cu stersul prafului sau in jocul de-a familia, 0 fetita isi scoate papusa la plimbare dimineata imediat dupa sculare, fara s-o imbrace si sd-i dea sd mdnince. In astfel de imprejurari este suficienta 0 in- trebare sau o simpla sugestie. In primul caz : ,,Degeaba stergi praful, i i unoaie deoarece dupa ce maturi se asazi din nou“ sau ,,Vai ce de g nowie ,Fetita ta nu se spala, ‘sint pe jos in camera‘, iar in al doilea caz : Sateen maninca astazi 2“ sau ,,Auzi cum plinge fetita, i-o fi foame*. 52© alta situatie in care i P este deosebit de importan aes a cme are ridicat joculut o constituie aceea in care sint cul htn anpecte ne- price i eal Reet aco pele in cadrul Jocului, in unele cazuri destul de atractive pentru copii ca bataia, mersul omului beat, fumatul, pot avea o influenta nociva asupra copilului, in sensul acceptarii lor, al obisnuirii copiilor cu acest fel de comportare, ca si cum ar fi vorba de lucruri lipsite de : aon naa vifia in jocurile copiilor. a superstifiilor din viata adulfilor ridicd de asemenea probleme com- plexe in influenta confinutului jocului. Este foarte greu de gisit mo- tive pe intelesul copiilor, prin care sa li se explice de ce sa nu se joace un joc sau altul, asa cd in majoritatea cazurilor se recurge la intreruperea jocului. Dintre modali semnificatie, dacd nu chiar pozitive. Apai ee tile de canalizare a acestor jocuri am putea cita incercarea reusitd a unei educatoare. Incercarea a constat in a lasa copiii s4 continue pina la capiit jecul inceput. In tot acest timp educatoarea a urmérit si inregistrat actiunile intreprinse si eEoi) a provocat o scurta discufie despre toate jocurile organizate de copii, manifestindu-si aprobarea pentru acele care erau potrivite si dezaprobarea fata de jocul respectiv. Discutiile periodice despre cele mai frumoase jocuri organizate de copii au pe de o parte scopul de.a analiza contributia copiilor si pe de alta parte de a-i orienta spre jocurile cu un puternic efect educativ. In genere, orientarea copiilor spre reflectarea in joc a aspecte- lor pozitive constituie una din cele mai spinoase probleme educa- tive, deoarece copilul traieste intr-un anumit mediu social, cu toata intrepdtrunderea de fenomene pozitive si negative, din care cu greu poate sa desprinda singur ce este bine de ceea ce este rau. Astfel, el reda in joc tot ceea ce vede si traieste. Daca tatal este agresiv si isi brutalizeazd familia, in joc deseori copilul va reproduce acest lucru. Daca mama isi bate copilul va proceda si el in acelasi fel, lovind cu sete pdpusa sau un alt copil care are rolul de fiu sau fiicd. De cite ori i se intimpla educatoarei care intervine cu observatia : ,,Nu-i fru- mos sa bati copilul* s& primeascd raspunsul : ,,Dar si mama face la fel cu mine“. Intr-o astfel de situatie educatoarea cu greu mai poate 53la rindul lui, miliar Analiza acestor aspecte care in j . 8 ce P apar in Jecurile copiit din Pacate, la 0 solutionare a contradictici ivite intre nen we ute, a canaliza confinutul negativ si cerinja de a nu demasea . it#tea de dita parintii sau alti adulfi care-j influenteazd. Se poate a Give otusi manda educatoarelor si se integreze pe nesimfite in astfel ¢, Teen. le jog, alegind rolul in ase a in evidenfa prin contrast, suitudine decit cea manifestata de copii. In acest rt modelujy luluj Sativ i se opune un model pozitiv, a edrui forfa trebuie s4 dima mult efectul primului. De asemenea, se impune ldmurirea ate in legatura cu influenta negativa a comportarii lor asupra dezy, copilului. & Cultivarea relotiilor corecte intre copii in timpul jocului In afara de influenta asupra planului si continutului joculu; drumarea lui mai Presupune si influenta Pe care trebuie sa 0 e: cite educatoarea asupra. dezvoltarii unor sentimente, atitudini ¢ insusiri morale Pozitive, in procesul de reproducere a impresiilor despre viata sociala si in insusirea unui comportament civilizat in cadrul vietii de colectiv. Continutul si formele muncii educative in legatura cu prima directie semnalata au fost scoase in evidenta in capitolele anterioare. In continuare, vom analiza citeva din proble- mele mai semnificative ale formarii unor relatii corecte intre copii si prin aceasta ale inchegarii colectivului prin intermediul jolt Jocul, prin structura sa interna, bazata pe existenta unui numir mai mare sau mai mic de roluri, favorizeazd aparitia celor mai \e riate relatii interindividuale, incepind cu primele legaturi ce a tenie si tovarasie intre copii. Jocul creeazad conditiile trecerit de i formele de activitate individuald la activitatea pe grupe mici $1 ae 54te pe grupe din ce in ce mai largi. formarea capacitatii copiilor Acest lucru este hot cineva decit propria lor pei Ac vitor pentru veon ee Gro Scama de ,,celalalt*, de alt- tovaraigului de joc, pind la corclarea gee Hae 1a acceptarea ale unui alt copil si apoi cu ale unui pe a Ne er pareurs. Dificultatile principale in parcurgerea aeeatel clape eet de, terminate de contradictia care apare intre eres ea a cipale ale procesului de evolutie a copilulul st anume. ratre mecota copituluil da @ intverinin si anume : intre nevoia ‘ontact cu alti copii, nevoie funds ata 2 a ra ir c 7 jamentata pe simful social nativ si pe sociabilitatea dobindita treptat in viata Sic alstentat me ales depen eee a carte aso Jocul reuseste sa rezolve in mare ae a to re ‘adictie, atunci cind este dirijat cu mdaiestrie de adulti, astfel incit sa fie valorificate toate resursele lui educative. Acest lucru este posibil datorita faptului ca in joe coexista doua feluri de relatii, ambele cu ponderea lor spe- cified in formarea moral a copilului. Pe de o parte, relatii derivate din anumite roluri pe care le au in joc, roluri care reprezinta adultii in diferitele lor raporturi de munca, de familie, de activitate recrea- tiva. Ca exponenti ai adultilor, ei isi insusesc odata cu interpre- tarea rolului si relatiile acestora cu alfi oameni intr-o situatie data. De pilda ,,copilul mama‘ isi insuseste dragostea si grija fata de ,,co- pilul — fiu sau fiicd“, are griji s& nu raceasca, il duce la medic atunci cind se imbolnaveste, ti cumpara jucarii, il duce la teatru etc. Toate aceste actiuni transpuse din viata cotidiana il pun pe copil in situatia de a reproduce o serie de relafii complexe din viata so- ciala : relatiile familiale ca si relafiile fata de medic, vinzator etc. Pe de alta parte, in mod concomitent, intre copii se stabilesc o serie de legdturi impuse de procesul desfasurarii jocului. De la alegerea parténerilor de joc, la repartizarea rolurilor si pregatirea eae lului ca si la distribuirea lui,. copiii trebuie in permanenfa sé vind seama unii de alfii, sa-si armonizeze actiunile cu celé ale grupului de joc in care s-au intregrat.” 55enn pe grupe din ce in ce mai largi, A, sexere a cest et frmaren cect copii de a tne asa aa Bet cineva decit propria lor persoand. De la alegerea si de la acceptarea cipale ale procesului de evolutie copilului de a intra in contact cu simtul social nativ si pe sociabili curenta, pe de o parte, si intre egocentrismul caracteristic virstelor mici, alimentat mai ales de lipsa experientei sociale, pe de alta parte. Jocul reugeste s& rezolve in mare masura aceasta contradictie, atunci cind este dirijat cu miiestrie de adulti, @ copilului si anume : intre nevoia alfi copii, nevoie fundamentatd pe tatea dobindita treptat in viata astfel incit si fie valorificate toate resursele lui educative. Acest lucru este posibil datorita faptului n joc coexisté doua feluri de relafii, ambele cu ponderea lor spe- in formarea morala a copilului. Pe de o parte, relatii derivate din anumite roluri pe care le au in joc, roluri care reprezinta adultii in diferitele lor raporturi de munca, de familie, de activitate recrea- tivaé. Ca exponenfi ai adultilor, ei isi insusese odata cu interpre- tarea rolului fe gi relatiile acestora cu alfi oameni intr-o situatie data. De pilda ,,copilul mam&* isi insuseste dragostea si grija fafa de ,,co- pilul — fiu sau fiicd“, are griji sA nu raceasca, il duce la medic atunci cind se imbolnaveste, fi cumpara jucdrii, il duce la teatru etc. Toate aceste actiuni transpuse din viata cotidiana il pun pe copil in situatia de a reproduce o serie de relatii complexe din viaja so- ciala : relatiile familiale ca si relafiile fata de medic, vinzator etc. Pe de alti parte, in mod concomitent, thtre copii se stabilese o serie de legaturi impuse de procesul desfasurarii jocului. De la alegerea partenerilor de joc, la repartizarea rolurilor si pregatirea materia- lului ca gi Ja distribuirea lui, copiii trebuie in permanenta sé find seama unii de alfii, si-si armonizeze acfiunile cu cele ale grupului de joc in care s-au intregrat.unor relatii corecte intre afiilor adulfilor in joe sq Pi atea acesteia se va concent : pe de o parte, in directia largiri, pan ae Influenta educatoarei in realizare si in reflectarea cit mai deplina a exercita in multiple sensuri. Activ! principal in doud directii jiillor dintre copii, a form parte, in directia reproducerii de catre copii relufiilor corecte intre i, pe a modelelor parity, U4 %€ din realitatea inconjuratoure. Formarea relfiilor corecte intre copii, ca si largirea jor es, strins legata de inchegarea colectivului de copii. Din aceasta ne ‘in prim plan va Sta preocuparea de a realiza transformarea treptatg a jocului individual in joc colectiv. Este cunoscut faptul ed major tatea prescolarilor mici preferd sd se joace singuri cu cite o Jucdrie Legaturile cu ceilalfi copii se manifesta mai des in cazul Conflictely. generate de dorinta de a obtine o jucdrie. Trecerea de la Jocul in. dividual la jocul cu parteneri presupune insusirea unor deprinder; importante de folosire a acelorasi jucdrii de cdtre doi sau maj mul copii. De aici si sarcina educatoarei de a utiliza cele mai eficiente mo_ dalitati pentru obisnuirea copiilor cu diversele aspecte ale utilizar jucariilor. Nu este suficient si recomandam copiilor sa se joace i preund cu jucariile. Trebuie sa analizim daca nivelul experientei so- ciale permite integrarea lor in jocuri cu jucarii comune. Intr-o prima perioada, la inceputul anului, educatoarea va ajuta efectiv pe copii aleaga jucdriile necesare jocului, acordind nai ales pe cei mici) atentie deosebita situatiilor in care aceeasi jucdrie este solicitata de mai multi copii. Consideraém ca in aceasta etapa procedeul de a tri- mite pe rind copiii sd-si ia jucdria preferata este corespunzator posi- bilitatilor copiilor de a actiona. Grija educatoarei trebuie sa se mani- feste insd in sensul de a asigura intiietatea de fiecare data altor copii, pentru a da tuturor satisfactia alegerii celor mai atractive jucarii. In aceasta etapa copiii nu trebuie solicitati a se juca impreuné, ci tre- buie lasati sd actioneze dupa cum doresc, respectiv dea se juca individual sau eventual cu copilul preferat. Procedeele folosite de educatoare pentru a accelera Procesul de imprietenire a copiilor pot 8a fie variate. Astfel, introducerea unor jucdrii care nu pot fi folosite 56in mod individual obliga ii ar fi de pilda,. trusa fi ne Chiar daca la ince} aceste papusi si oR c i de joc — cum put clientii sau medicului, trusa gospodinei. nt aduse de o pena t Papusile, treptat as ta acts sa fie si ea consultata Ae Reet eo RUSE Ri taisear incon iaaeee . Astfel, materialul aceasta favorizeay {Pilon Sugereuzd un joe cu mai multe roluri si pri zeaz& aparitia jocurilor pe grupe mi aaa ye mici aU coafal Un alt procedeu cu rezultate satis jlor problema ,,cu cine vrei facdtoare este de a pune copi- F na ,,cU cine vrei sd te joci astazi ™ si astfel pe a ea nui sa se ginded ibilita ee ree ae eee antka unui prieten in jo- tatea de a-si manifesta prefe: a we i Fe ese a eet nerea acestor simpatii si interese Suge Neelam Ja alegerea prietenilor de joc nu au et educatoarel cu PrN® a en : : Sc prea mare. ene ceeril oe 1a jocul individual la cel colectiv partici parea dir a a educatoarei la jocurile copiilor are 0 influenta poz a a vente a Pe ae eee mici, educatoarea dirijeaza pe stabili relatii de prietenie. Influenja educatoarei se poate coneretiza in sensul sublinierii calitatilor, a aptitudinilor di- versilor copii sau in sensul largirii numarului de roluri din joc, pen= tru a cuprinde cit mai: multi copii in acelasi joc. De pilda, in grupa a venit un copil nou care se integreaz mai greu in jocurile copiilor. Observindu-l si urmarindu-l, educatoarea constata cA acesta stie sA cinte frumos. La momentul potrivit, educatoarea il antreneaza fie sa cinte celor mici-un. cintec, fie s& sustind un numéar in eadrul ser- barii ete. 7 Pentru a largi colectivul de copii antrenat la jocuri, educatoarele pot sa foloseasca cu succes procedeul schimburilor sau al turelor. Dimineata, la cabinetul medical jucreazi un medic si 0 sora, iar medicul si sora se schimba. Copiii infeleg cu usurinta e viata si cu motivarea de mai sus accepta sa cedeze dupa amiaz acest aspect rolul unui alt copil. Introducerea unui To méarului participantilor | now intr-un joc contribuie la marirea nu= la joc ‘si totodata la activizarea unor copii 57care nu sint suficient de ind: Senet si objin mai grew un», in jocuri. De exemplu, in jocul de-a vinauen OL in . lel a a Vinatorii educate, tes sugerat ca animalele prinse in capeana fie transmise "4 a zoologic. In acest mod s-a crea atun rol nou, i gic, In eare a fost antrenat unul din copii torilor. Exista de asemenea numeroase procedce de ceede amintite in paragrafele anterioare. a activiza un ro, Problema care preocupa insd in mod deosebit edi . patoare este aceea a asigurarii linistii si disciplinei, confundind... ‘rouse ori cu aceea a relatiilor. Disciplina si colaborana 2 it rezultate ale activitatii educative depuse de educatoa: 1 trebuie s& devind pentru educatoare acti: itati in sine. -\ecentul va fi pus pe formarea unei atitudini corecte intre cy cu aceasta pe prevenirea si rezolvarea conflictelor dintre aceasta privinfa, in joc apar adesea situatii in care unii copii ay ta de a acapara rolurile principale sau rolurile mai a sAceasta preferin{a a lor coincide in multe cazuri si cu unele Parti- cularitati temperamentale. Avind ins& in vedere cerintele formarij spiritului activ la toti copiii, nu este indicat sA acceptam acest fel de a proceda. De aici munca spinoasd cu cele doud moduri extreme de manifestare In jocuri — si anume copi Ucatoare! Pi indrazneti, activi, cu ten- dinta de a organiza jocul celorlalti si copiii timizi, retrasi, lipsiti de inifiativa si indraézneala. In aceste situatii nu se pot da retete, in ce! mai fericit caz, exemple. De pilda, intr-o grupa mare, Cornel este un copil cu multa ,,personalitate“. In majoritatea cazurilor preia con- ducerea jocului si o parte din grupul de joc i se supune de buna voie In aceasta situatie creata ceilalfi copii ar fi nedreptatiti, deoarece nt ar avea niciodata posibilitatea si fie organizatori in joc si sa detin rolul principal. In cazul amintit, educatoarea a discutat in mod parti cular cu copilul in cauzd si i-a sugerat si propund el un alt cole; (prietenul lui cel mai bun) pentru rolul principal. Discutia purtat in acest mod a dat posibilitate copilului si cedeze constient ro Dupa repetarea de mai multe ori a procedeului la intervale anum!de timp, Cornel a ajuns nuia nere fafa de un alt coleg din grupa, Cu totul altele vor fi masurile educ copii cu tendinfa de izolare sau cu mani: de incurajare, de sublinierea cali si de jocul cu educatoarea, potrivit poate s Deseori apar cd treptat cu pozifia de supu- ‘ative aplicate in cazul unor festiri de pasivitate. In afara jlor sau a aptitudinilor acestora A Sprijinirea lor in gisirea unui tovaras duca la rezultate bune, oe enone in jocurile copiilor conflicte, concretizate in atitu- dini mutate im cearta si plinsete. In acest caz munca educativa tre- buie dus& in doua sensuri : ier ae ate Pe de o parte, pentru prevenirea conflic- i or ae re ta parte pentru rezolvarea lor atunci cind n-au putut i evi e. Realizarea acestor obiective este in strinsd legatura cu SE ee cauzeloy care pot genera conflictele. Prescolarii mici in- timpina cele mai multe greutati la impartirea si folosirea jucariilor. In genere, numarul suficient de jucérii de acelasi fel (cel putin 5—6 exemplare) are o mare importan{a pentru a preveni un con- flict. In potolirea numeroaselor incidente care apar la inceputul anu- lui intre copii din cauza materialului, rolul educatoarei este destul de complex. Ea va trebui sd stabileascd foarte operativ de partea cui este dreptatea si si introduca in viata copiilor citeva reguli (ju- caria nu se smulge din mina colegului, ea se cere frumos ; copiii tre- buie sa astepte pind ce termina jocul cel care utilizeaza jucaria dorita, daca acesta nu vrea s-o cedeze la cerere). Apreciind dupa regulile sta- bilite in grupa, educatoarea poate cu usurin{a sd rezolve acest gen de conflicte. Exista situatii cind unii copii nu cedeaza jucaria, indiferent de insistenta care se depune. In aceste cazuri este de preferat sa nu se intervind prin fortarea copilului, ci prin compensarea celuilalt care a cerut jucdria dar nu i-a fost oferitd. I se poate oferi o altd jucdrie asemanatoare sau chiar mai atractiva, ca semn de apreciere a atitudinii lui corecte. Acelasi procedeu poate fi folosit pentru incu- rajarea copiilor care accepta sa ofere colegilor o jucarie foarte atrac- tiva, fata de care manifestau o preferin}a neta. Oo mare parte din conflictele prescolarilor mari au la baza ne- multumirile ivite la impartirea rolurilor. In acest sens este reco- 59™ mandat ca, de la ineceputul anului, educatoarea si formeze: }, independenta in actiune, sd-i obignuiased si se impace mn ei si sa apeleze la ea numai in cazurile deosebite. mel Copy Inthe , Cu cit amestecul educatoarei va fi mai discret, cu atit coptit incerca sa rezolve cu ajutorul conducatorului jocului sau a pie unor reglementari Proprii distribuirea echitabilii a rolurily acest © sugestiile educatoarei pot sa ajute grupul de cop daw i trebuie si fie plasate la momentul potrivit (atunct cind eopiiy sa sesce sa se infeleaga intre ei). O alta Sires a conflictelor dintre copii poate s-o constituie ne. supunerea fata de conducatorul jocului, fata de cel cu rolul de coordonare, nerespectarea regulilor stabilite de educatoare sau are. gulilor care decurg din insusi confinutul jocului. In aceste cazuyi, interventia educatoarei are efect mai mare daca se face prin interme. diul conducatorului jocului si nu in mod direct, De pilda, in jocul de-g gradinita citiva copii in rol de ,,copii din gradinita* incep sa se bata intre ei, in timp ce ,,educatoarea* era plecata Pentru a duce un ta- blou. Educatoarea se adreseaza copilului cu rolul principal, spunind : » Tov i educatoare, grabiti-va, deoarece copiii au Pardasit locurile si nu stau linistiji*. Reamintirea regulilor de comportare, facuta in mod indirect, insotita de interventia ¢opilului in rol de educatoare, are un caracter convingdtor, legat de mersul firesc al jocului. Intre cauzele care determina conflicte intre copii pot sa fie si anumite conditii in care se desfasoard jocul lor si anume lipsa de spafiu suficient sau tendinfa unor copii de a ocupa un spatiu mai mare decit li se cuvine, de a incalca spatiul de joc al unui alt grup de copii. Educatoarea trebuie sa analizeze cit mai atent fiecare ei tie si sd asigure copiilor antrenati in jocuri dinamice (de-a circulatia, de-a vindtoarea etc.) un loc corespunzator cu nevoile jocului ae Este firesc ca la inceputul anului scolar sa fixeze locul cel mai pa pentru diferite jocuri: pentru jocul de-a familia la coltul ae . Pentru jocul de-a santierul de constructie, locul din apropierea nde cu material de constructie etc. ; dupa un timp, este indicat s4 4° n us eaaceasta Ubertate tot coptitor, tial de je My OblynUt duet aes) ‘ 1 imparta corect spa- Aspectul cel mal complex al mur nirea contlictelor copiilor, Pe, a noasead bine fi ie ene cll Cducative il constitute preve= eave copil In part feeusta, educatoaren trebule 84 cu- ales pelucel care aluy wud dep i 4ibi sub urmarivea atenta mai Vi, nal agresivi in manifestart, pe cei nou veniti in gr , De eee ae ny pane @uviNt plait inainte de declanyae De pilda, educatoaren observa en en i orl, 84 ubutd atentia copiilor. el mai . nae 4 ef uspivatorul este juediria care atrage cel mai mult citeva fetite sl bie din grupa, Observind L dir copii nu vrea sa-l cedeze, ea face urmitourea — rel : etal Fi Jonel a obosit dupa atita munca. Imi place cum a cee ¢ aaa a asd, dar acum avem nevoie si facem ordine la gradinita, aga c4-1 ‘vont si ne dea aspiratorul, O jucirie introdusa la timp poute de asemenca duce la evitarea unui conflict, dupa cum o apreciere sau ° observatie scurta readuce grupul de copii la relafii normale. : ; -\ctivitatea de formare a relatiilor corecte intre copii git in mod substan{ial prin cunoasterea relatiilor pozitive dintre adul{i si reproducerea lor in joc. Aceastaé laturd a relafiilor dintre copii a fost analizataé cu prilejul studierii influentei educatiei pra con{inutului jocului — deoarece ea reprezinté de fapt o modali- tate de influentare intrinsecd a lui. Important este ca aspectele de t, gradinitei, sa fie mai puternice decit experienta lor de viata sociala este intre- asu- in cadrul viata socialé pe care copiii le cunose in, mod organiz valori- spontana. De asemenea, este recomandabil ca educatoarea fice intreaga experienta spontand cu caracter pozitiv a copiilor, sa marcheze tot ce ar putea sa-i influenteze intr-o directie buna. De pilda, sa sublinieze blindefea »educatoarei*, spiritul de sacrificiu si operativitatea »medicului*, devotamentul ,,mamei‘. In_ privinta piilor pentru reproducerea modelelor pozitive si in lega- in cursul desfagurarii jocului, pot fi gasite pregatirii co} turd cu indrumarea lor sugestii in paragrafele anterioare. : ; Ceea ce trebuie retinut in concluzie, este ideea ca exista poe bilitatea de a stabili relatii de prietenie si intelegere in cursul jocu- 61lui intre copiii unui grup, daca Perseverentd si continuitate, daca mee coucativa s-a destasy, . a | 5 ‘a in atitudi i Tal finut seama de complexul de cause care genet, Ct educatoarg, Senereaza conflictele sit a @ te siunea intre copii si daca a luptat sa le inlat ure. i _ 4. Rolul educatoarei in indrumarea sfirsitului jocului Sfirsitul jocului poate fi Privit din doua Puncte de 0° Parte, ca incheiere fireascé a unui joc organizat de uP ae copii, pe de alta parte, ca terminare a intregii etape de joe eS vitafi alese de copii si ca trecere la o altfel de activitate am “ie gramul zilei. Ideal ar fi ca incheierea fireascd a unui joc aa ne cu momentul de trecere la alt moment din Programul zilnic. mee aceasta coincident este foarte rar intilnita. Din aceasta cauza edu: ii revine sarcina de a rezolva acest decalaj cu atit mai rain ut faptul ca in etapa jocurilor si activitatilor alese co. toarei cit este cun pili impartifi in mai multe grupuri sint antrenati in cel putin 2-3 A sau modeleaza la libera lor alegere. jocuri, iar unii copii desenea: Pentru a realiza incheierea jocurilor este necesara interventia directa a educatoarei. Aceasta interventie poate sd aiba loc sub diferite fe- luri. Ea poate consta intr-o intrerupere simpld, educatoarea atragind atentia copiilor ca este timpul sa stringa jucdriile, deoarece trebuie si inceapa lectia. In practicd, acest fel de interventie este foarte frec- vent folosit, desi nu da posibilitatea copiilor de a-si finaliza creatia si de a trai sentimentele legate de terminarea jocului. O alta forma de interventie in etapa finala a jocului 0 constituie intreruperile integrate sau neintegrate in joc. Astfel de intreruperi pot sa se realizeze sub forma unei aprecieri a educatoarei asupra felului in care au ae la joc. Valoarea acestor interventii este cu atit mal De pild& in jocul de-a scoala, E ora 12, Lec- ticipat copi mare cu cit ele sint integrate in joc. sau in cel de-a gradinita, comunicarea educatoarei : 5, 62fille s-au terminat, Copii pleaca ‘ aeasas de incheiere a lui. — este o modalitate fireasca. * Un efect educativ aseméng i seminiitor iL poate i ‘unui fina de catre educatoare. De pilda, me oe arat fe eat MN ‘ : constructie, cud minute inainte de terminarea etapei jocurilor gi activitatilor alese, educatoarea a propus o sedin{a pentru a dis cuta despre felul cum au In jocul de-a familia ea poate pro- »Sosirea noptii%, Jocuri se pot incheia in mod spon- stabilitate a copiilor in joe, fie datorita conflicte apirute pe Pparcurs intre copii, fie datorita epuizarii actiunilor cunoscute de copii, a jocului. 0 avea gis in jocul de-a ganti lucrat muncitorii de pe gantier, pune fie ,,culearea papusilor“, fie Dupi cum tan —- fie datorit. unor tam, unele 4 lipsei de in sfirgit fie datorité evolutiei normale In functie de cauza care a determinat incheierea unui joc de catre un grup de copii, educatoarea trebuie sA gdseascé modalita- tea potrivita pentru integrarea intr-un nou joc sau pentru trecerea. la alte ocupatii. In principiu ea trebuie sa valorifice finalul firesc al jecurilor copiilor, mai ales atunci cind nu este determinat de lipsa de stabilitate sau de conflictele aparute intre copii. 5. Felurile interventiilor educatoarei Rezumind cele spuse pind acum, observim ca modalitatile de in- fluentare a jocului de catre educatoare sint foarte eee Clasifi- carea lor poate fi facuta in functie de diferite criterii. DT lua ca puncte de plecare mijlocul, calea prin care se rere Sao rea educatoarei. In acest sens, distingem indrumarea prin) a diul jucariilor sau al altor materiale, prin Sane ae 4 aceste materiale si prin intermediul Ce Danan eutl nu corespunde decit unei dorinte de a surprinde area in = i litate insd aceste trei modalitati se impletesc, se imbina. Ele se nifesta mai rar in mod izolat. 63™ a) Folosirea materialulué constituie o cale de influentare g lui toate momentele lui, dar cu precddere la inceputul acesty; Interventia respectiva are efecte puternice atit in alegerea tems in stabilirea continutului, cit sia structurii jocului. In cursul joc,” lui, introducerea unui material nou, bineinteles daca este in legi turd cu tema jocului, contribuie la imbogatirea cu actiuni noi uneori chiar cu roluri noi. De exemplu, in jocul de-a vaporul, aa yarea unor cercuri de lemn colorate oferite de educatoare in cursy jocului a insemnat imbogdfirea jocului cu rolul de scafandru. Jntroducerea directa a materialului este indicata mai ales in cary, jucariilor si materialelor cunoscute de citre copii, folosite si in alte jocuri, In cazul unor materiale noi, necunoscute de copii, este indi- cat ca introducerea sa se facd la inceputul jocului, pentru a bene. ficia de eventualele indrumdari to{i participantii la joc. Introducerea unui material in cursul unui joc necesita mult tact pedagogic, ca si distributia jucariilor la Inceputul jocului. Trebuie menfionat de asemenea c& materialul, jucdria poate si fie oferita fie unui singur copil, fie unui grup de joc. Educatoarea foloseste de multe ori jucdria pentru a atrage un copil in joc, pen- tru a-l stimula la actiune, pentru a-l ajuta sd treacd peste un impas. cazuri Insa jucaria este oferita unui grup de copii, da, procurarea de catre educatoare a Tn cele mai mu in functie de tema aleasd. De pi unui megafon (din carton) aduce un impuls considerabil jocului de-a aria este necesara intregului grup de copii gi este folosita programului (de obicei 2 sau 3). tivei si spiritului creator o are serbarea. Juc pe rind de prezentator’ O valoare mare in stir introducerea pe nesimtite a jucdriei sau a obiectelor de care au ne- ularea ini Voie copiii, sau acordarea materialului la_ solicitarea copiilor. Pe uceasta cale ei sint pusi in situatia de a subordona materialul primit temei si continutului jocului, de a selectiona si a cere acele jucarii care servesc la elaborarea cit mai deplind a jocului. In genere, interventia prin intermediul materialului trebuie do- zatd cu chibsuinta, deoarece atunci cind materialul prezentat Se 1 legat de tema jocului, el poate deruta cu usurinia numai tangenti 64de la firul principal al actiuniy educatoarea a in + n jocul de-a ave la raionul de ju ae ul jocului s-a modificat si libraria a ha avut ne 1 las Ge-a teatrul de papusi. Un efect ase- orientate cee ge ttea UNO Pusti la raionul de jucarii, cop’ nd orientati spre jocul de-a vinatoarea, 2 conclucie, reies citev cului pr rodus spre vin a teatrul de papusi. Intreg sens fost abandonata pen: manator | i 3 a cerinte importante cu pr intermediul materialului : asigurarea concordantei dintr j re ea concordantei dintre tema jocului si alegerea ma- ire la influen- ularea iilor CY ici i u copiilor pentru a participa activ la procurarea si confectionarea materialului ; area cit mai judicioasd a cantitat 2 cursul jocului ; — asocievea prezentarii unui material in cursul jocului cu di- se forme de sugestii verbale si cu actiunile corespunzatoare. b) Actiunile educatoarei executate in cursul jocului pot sa fie in legatura cu interpretarea unui rol in joc, cu imbogatirea unui joc sau corectarea lui. Ele pot fi impuse de diferite momente ale des- fasurarii jocului. In majoritatea cazurilor, educatoarea demonstreaza succesiunea de actiuni pe care le implica interpretarea unui rol, preluind ea in- sasi rolul respectiv. Actiunile ei reprezinta astfel un model pe care copiii il preiau in majoritatea cazurilor cu toate aspectele lui, in- clusiv dialogul. Demonstrarea actiunilor se poate face la toate gru- pele, dar este o metoda caracteristicd grupelor mici, deoarece copili la aceasta virstéa reusesc sa reflecte doar actiuni izolate din viata inconjuratoare. Interpretind un rol mai complex dintr-un joc, edu- catoarea ii ajuta pe copii sa facd legatura intre diverse actiuni care altfel ar fi redate in mod izolat si, treptat, sa oglindeasca semnificatia 65 5 — Metodica jocurilor si a programului distractivlor. La grupele prescolarilor mari, educatoarea. isi asuma jn un rol despre care copii au reprezentiri insuficiente. Senerg Demonstrarea actiunilor poate sa se realizeze fie 4 fie numai partial, atunci cind un anumit aspect necesita o orient, din partea educatoarel. Demonstrarea integral se aplica cu 9 dere la grupele mici, in jocurile cu teme noi sau cu roluri mat ae plexe. Ea poate si fie facutd si la celelalte grupe, atunel ein 2 justificata printr-un nivel de dezvoltare mai scaut al grupei, pie complexitatea temei abordate de copii (de pilda, in jocurile dey en monautii, de-a indienii, de-a filmul etc.). Demonstrarea partiali este recomandabila pentru a introduce 9 actiune noua in joc sau pentru a imbogati dialogul dintre ei. In aces caz, educatoarea intra in joc de obicei intr-un rol mai Putin solicitat de copii si fi ajuta sa gaseasca rezolvarea dificultafii intimpinate say sa invinga monotonia rezultata din repetarea stereotipa a unor actiuni. De pilda, in jocul de-a familia poate interveni o oarecare stag- nare datorita repetarii lui de prea multe ori. Demonstrarea unei noi actiuni (educatoarea in rol de matus& vine in aducind flori si bomboane de ziua copilului) orienteaza jocul copiilor spre sarbatorirea zilei de nastere. In cazul in care actiunile din joc reprezintd pentru copii repetarea unor actiuni cunoscute, reprezentind forme de comportare civilizata, demonstrarea se face printr-o interventie cu caracter sporadic. De omit sa salute la intrarea in magazin, educatoarea spune B nod integray @ Cos. zit in locul unora din ei, fara orice alt comentariu : ,,Buna ziua‘. Plasarea acestor interventii necesita o si mai mare atentie din partea se toarei, deoarece de multe ori ele pot sa frineze initiativa copilulul si sA artificializeze atmosfera, sd-i confere un caracter moralizator # didacticist. Cu toate riscurile amintite, aceste actiuni ale edueatoare! au o deosebita valoare, deoarece amintesc copiilor modele de compo tare civilizata. ¢) Folosirea cuvintului ca modalitate independenta de a jocului si ca o completare a celorlalte cai analizate mat su jnfluentare 5 are 0 pon” 66———— ¥ dere mare in procesul de indrumare a jocului. Acest gen de intervt tie se caracterizeazé prin posibilitatea de a-l al tea ° erat tb infiuenta atit in med indirect cit si direct pak et Atunci cind este folosit cu tact, cuvintul educatoarei poate sa modifice insusi sen- sul unui joc, daca acest lucru este necesar, el poate si-i dea feontis nut § sehian mai mult, poate sd-i asigure atmosfera de antren si sa- tisfactie eee ee eee jocului, sint variate, ca de pilda : _ Sugestitle verbale ale educatoarei pot urmari orientarea copilu- lui prin intermediul unei intrebari, rezolvarea unor incurcaturi prin raspunsuri la intrebdrile copilului sau prin explicatii si indica rectarea unor greseli ivite in desfasurarea jocului, precum si eviden- tierea, sublinierea aspectelor pozitive sau negative ale jocului, prin aprecieri adecvate. Sugestiile verbale cele mai frecvente se fac cu scopul de a intro- duce un rol nou prin actiuni noi. In cele mai multe cazuri aceste interventii se fac in mod direct, prin constatarile sau reflectiile spon- tane ale educatoarei, sprijinite pe urmarirea atenta a jocului. Astfel, in jocul de-a gradinifa, curdtenia era neglijata de catre copii, fetitele find atrase mai ales spre reproducerea unor actiuni de la bucatarie si cabinetul medical. Simpla remarca a educatoarei : ,Tovarasa_direc- toare, ce dezordine este in dormitoare si in salile de grupa! Ar trebui rafenie“. A orientat grupul de copii te de preferat ca educatoarea sa sa angajati citeva tovardse la cu’ sd caute amatori pentru acest rol. Es nu dea copiilor solutia decit dupa ce s-a convins cA nu reusesc s-o gaseasca singuri. Sugestiile verbale pot sa aibd, dupa cum am mai ai de a imbogati continutul unui rol, pentru a da posibilitatea copiilor 4 satisfacd nevoia de activitate. Astfel, pentru a da confinut rolului de responsabil de librarie, care nu avea sarcini concrete in organiza- rea acesteia, educatoarea a sugerat sarcini precise responsabilului ,S-au vindut aproape toate caietele si cartile. Ar pozit altele*. Prin aceasta activitatea limi- at, scopul prin constatarea : fi bine sa cereti de la de: 67tata la controlul vinzarii s-a lar git prin alte actiuni utile g caracter coneret si anume : efectuarea unor telefoane la depayic” tru comanda, primirea si preluarea mar fii, repartizarea ej — nele corespunziitoare, intocmirea bonului de primire etc, “a Un Sugestiile educatoarei se pot referi in uncle cazuri la inty rea unei reguli noi, determinata de o situatie nou aparutg avea drept scop stimularea stabilitafii temei, prevenind devieris?* la tema aleasi, canalizarea inifiativelor copiilor ca si invio,,“ area copiilor in joc. In acest scop, educatoare ee i orienteze spre 4” duce, atmosferei, activ reaminti copiilor tema jocului inceput, poate s on we ‘ : in. deplinirea ei ; ea poate introduce eventual noi perspective in joc. " Sugestiile vizind concomitent subiectul, rolul si regulile jocy, lui si implicit intreaga sa evolutie au drept consecinta complicare actiunilor, modificarea ritmului jocului, intensificarea trairilor p,. zitive. Interventiile verbale cu caracter de sugerare pot sa imbrace qj. ferite forme. Cea mai eficienté modalitate o constituie intrebarea, Prin intrebare, copiii sint orientati pe nesimtite spre o idee, actiune sau rol nou. Folosirea intrebarii are mare avantaj c4 nu da solutia de-a gata, ci sugereazd ideea sub forma unei probleme. Astfel, copii sint pusi in situatia de a cduta singuri raspunsul, de a participa direct gi activ la elaborarea subiectului. De pilda, in jocul de-a trenul, copiii stateau in tren si nu cobo- rau. Trenul mergea fara sd se opreasca. Intrebarea educatoarei : ,,Unde plecati voi cu trenul ?“ i-a ajutat sa-si stabileasca destinatia si tot- odata s&-si reaminteasca un aspect din viata reala, trenul opreste in diferite gari si in fiecare din ele, unii urcé, alti coboara. Tot in acelasi joc, intrebarea educatoarei ,,Nu vi s-a facut sete 2% a sugerat F ae oar a copiilor introducerea rolului de vinzAtor de racoritoare, aspect care mg * Fi ‘ 1 in ti ‘la- imbogatit considerabil actiunea, a creat o preocupare In timpul ¢ " . es ¢ re u al toriei, cdci altfel jocul se rezuma la sederea copiilor in tren. Cc ie Pe A Ep joscul prilej educatoarea a intrebat seful de gard: »Unde este chios vet P ; — Erect intr un as ziare si de carti pentru calatori ?“ Astfel, a fost introdus Tait col nou, cu consecinte pozitive pentru desfagurarea calatoriel. 68sieau cum| i mparat inainte de ur timpul calatoriei au privit eu j O alta forn a re O poat pee yeaa © lua inter P nsul la intrebirile copiilor, Ac “ an in sensul ca educatoarea se rev pare : 4 n se rezuma las& aspectele mai complexe aM Acest lucru este i Aces ste impus de insusi eer reer en ae de insusi ritmul jocului care pu permite i Penner renee g @ multe. Tata de exemplu : in jocul de 4 ali wo fea Soe as br pune fasole spre vinzare. Un altul i ervine ‘do mica discutie. Deoarece nu puteau sa ; ee eee ae se adreseaza educatoarei : vewl on la alimentara* ? — ,,Da, i rezolva incur a realitatii. care in tren nteres Hustratii esas si carti si in tot le. nyia verbala este rds- Uns poate fi scurt si simplu a’ citeva cuvinte de Lamurire st a i e de Kimurire Pentru a fi discutat 1 in afara jocului. si solve singuri litigiul, -i ca fasolea nu se vinde eee i dreptate, fasolea se vinde la aprozar* ita $i contribuie la reflectarea cit mai exacta atone ea nu este suficient un raspuns scurt. Edu- a e° ‘plicafii sau indicatii fie pentru a raéspunde la solicitarile copiilor, fie pentru a lamuri unele reprezentari neclare ale acestora, transpuse in joc prin diverse actiuni necorespunzatoare. De exemply, in jocul de-a spitalul, copiii au intrebat daca ex! catoare la spital. A fost necesara o interventie mai ampla si anume sa se explice ca in spitalele pentru adulfi nu exista, dar ca exista jn schimb unele spitale in care copiii stau mai mult timp pentru tra- tamente si in aceste situatii o educatoare se ocupa de copii. Indicatiile verbale date de educatoare din proprie initiativa, pen- tru a asigura o mai puna concordanta.a jocului cu realitatea pe care o reflecta sau pentru a ameliora relatiile intre copii pot si dobin- deasca caracterul de corectéri. In genere, in practica curenta se fac numeroase corec ari, in special pentru a rezolva diversele conflicte intre copii. Desi gi acestea au importanja lor, un numar mare, de corectari ar intrerupe cursivitatea creafiei infantile si copiii ar simfi interventiile ca 0 dadaceala obositoare, reactionind in wae cu 7 gativ sau in alte cazuri revenind la cele ging) ae ale ne i i ch a "e} rine! si operative, Lorene ac nm obeervatile pentru a disciplina ee continutulul jooult 7 tre puie evitate de educatoare, mai ales copii, pentru a obtine liniste tre a edu- 69atunci cind sint adresate Intreyii prupe, In ¢ Fecomandata 0 scurti diseutie individual Tn destagurarea jocului se impun une catoarei, ca si dezaprobare, linieri scurte, positive s ori zurile mai flagrante 4 cu copilul in eau: le aprecieri din {pentru abaterile mai Bray Cte Partea equ. ©. Aceste au un aciunile gi atitudinile PyCe mama buna este Rodiea ! Ingrijeste Rodica de fetita ei 1s sub. u ral de cele maj sau Ce Negative, aceste aprecieri 4 copiilor spre ntare gi stinuulare Vvaloroas ~ De exemplu t bine oe frumos construieste Lonel ', pare de asemenea educativa: remar POL deosedit ty rea copiilor cu un de inventivitate. Astfel a fost cazul u ui copil care, in cadrul jocului. de excursia", a construit un ap fotografie pentru a fotografia pei tjele frumoase din cala astfel de inifiativa a meritat sa fie evidentiata. joc, datovita: spiritului lor In genere, educatoarea trebuie sa se opreascad numai asupr pectelov semnificative, intrucit altminteri ar forma la copi obis- nuinta de a astepta dupa fiecare actiune o apreciere, tendinta care exista dealtfel la pr scolarii mici. De asemenea, aceste marcdri nu au o influen{é directa asupra conjinutului jocului, astfel incit folo- sirea lor prea freeventa ar putea avea ca efect in unele situatii dis- tragerea atentieci copiilor de la scopul principal, urmarit in joc. 70