Cluj 2012 PDF

UNIVERSITATEA DE MEDICINA $I FARMACIE “TULIU HATIEGANU” BIOLOGIE TESTE PENTRU ADMITERE ADRIANA MURESAN REMUS ORASAN NADIA SCHMIDT BIANCA SZABO CLUJ-NAPOCA 2012EDITURA MEDICALA UNIVERSITA\ CLUJ-NAPOCA BIOLOGIE : TESTE PENTRU ADMITERE ADRIANA MURESAN, REMUS ORASAN, NADIA SCHMIDT, BIANCA SZABO “IULIU HATIEGANU* Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei Biologie : teste pentru admitere / Adriana Muresan, Remus Organ, Nadia Schmidt, Bianca Szabo. - Ed. a 5-a. - Cluj Napoca : Editura Medical Universitara "[uliu Hatiegamu", 2012 Biblio ISBN 978-973-693-479-7 I, Muresan, Adriana IL. Oragan, Remus III. Schmidt, Nadia IV. Szabo, Bianca 57(075.35)(079.1) Toate drepturile acestei editil sunt rezervate Editurii Medicale Universitare “lulu Hatieganu”. Tiparit in Roménia. Nici o parte din aceasté lucrare nu poate fi reprodusé sub nici o formé, prin nici un mijloc mecanic sau electronic, sau stocaté intr-o bazé de date féré acordul prealabil, in scris, al editur Copyright © 2012 EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA “IULIU HATIEGANU” CLUJ- NAPOCA Editura Medical Universitara “Iuliu Hatieganu” CLUJ-NAPOCA Universitatea de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” Cluj - Napoca. 400023 Cluj-Napoca, 13, Emil Isac str. tel. + 40-264-597256, Fax: +40-264-596585, Director Editurd: Toana Robu Coperta: Idea Design & Media Print S.R.L. Tiparul executat la Tipografia Universitatii de Medicina si Farmacie “Iuliu Hatieganu” Cluj — Napoca, str. Motilor 33, telefon: + 40-0264- 598701.PREFATA “Atunci cénd doresti ceva cu tot dinadinsul, toate forjele Universului concuré la realizarea dorintei tale!” (Paulo Coelho, Alchimistul) Culegerea de Teste de Biologie pentru Concursul de Admitere la Facultiile de Medicini, Medicina Dentara gi la Specialitatile reglementate general ale Universita{ii de Medicina si Farmacie ,,luliu Hatieganu” Cluj-Napoca, a fost elaborat’ de medici, cadre didactice cu experienfa in invajamantul medical fundamental, apartinand disciplinelor de Anatomie si Fiziologie ale Universitatii noastre. Testele se doresc a fi unul dintre mijloacele de verificare a cunostinfelor doban- dite de candidatii la admiterea in invai{iméntul medical superior. Prezenta culegere de teste si-a propus s& verifice nu numai capacitatea de memorizare a materialului bibliografic, ci si o modalitate de a pune in valoarea capacitatea de sinteza si, mai ales, de intelegere corecta a notiunilor privind structura si functia diferitelor aparate si sisteme ale organismului uman. Testele de Biologie s-au dorit a fi si o pregatire pentru viitorul nostru student care, intrat pe portile Almei Mater Napocensis, si fie ,,inarmat” cu unele nofiuni medicale de baz necesare, dar $i obligatorii, pentru urmirirea si infelegerea con- {inutului primelor cursuri gi lucrari practice. Testele au incercat si reuneasci mai ales nojiuni pe care viitorul nostru student trebuie sa le cunoasca si si le infeleaga sensul $i utilitatea (organizarea structural si functional a celulei, proprietifile ei fundamentale, mediul intern, anatomia si functia principalelor aparate). Autorii, prin prisma experientei lor medicale si, mai ales, didactice, cistigate in formarea mai multor generatii de medici, s-au straduit s& atraga atentia asupra problemelor importante de cunoscut la inceputul invafimantului medical, asupra necesitatii de a opera cu nofiuni aflate in stréns& corelatie, asupra necesitatii de a examina, reproduce si, mai ales, de a interpreta un desen sau o schema intdlnita pe parcursul materialului bibliografic. Autorii au dorit si s4 stimuleze curiozitatea, do- infa spre sintezi si corelatie, gdndirea clara, imaginatia si, mai ales, munca asidui absolut necesare unui viitor medic. A sti tot, a infelege cat mai mult si, mai ales, a munci consecvent sunt calitati pe care Universitatea noastri le doreste gi le asteapta de viitorii ei studenti. ‘Aflati inca departe de amfiteatrele Universitafii de Medicina si Farmacie ,,fuliu Hatieganu” Cluj-Napoca, am dori si meditati la cuvintele maestrului nostra Tuliu Hafieganu care spunea adesca cd ,,un viitor medic trebuie si aiba nu numai stiinga si un ascutit simf de observatie, trebuie si aiba si o inimd calda, precizie, intuitie, capacitate de sintez’, un cap clar, generozitate, tact, curaj, simf critic si, mai ales, o mare putere de munca”. Autorii_SCURT ISTORIC _ AL UNIVERSITATU DE MEDICINA SI FARMACIE “TULIU HATIEGANU” CLUJ-NAPOCA Universitatea de Medicina si Farmacie ,,Juliu Hatieganu” este cea mai veche institugie de invafimAnt medical din Transilvania, inceputurile invafamantului medical clujean daténd inca din secolul al XVITI-lea. Astizi, universitatea reprezinté o institutie de invatimént superior complexd, care pre- giteste specialisti in toate domeniile sanattii. Prin cele 3 facultiti ale sale (Medicina, Medicina Dentara si Farmacie) ofera formare in 12 specializari, in cadrul celor 3 linii de studiu (romana, franceza si engleza). Universitatea de Medicina si Farmacie ,,Juliu Hatieganu” este un centru de excelent in invafimént, formare, cercetare, asistenta medical si farmaceutica, find cl: intre primele trei universitati din jara, in Topul Integritatii Universitare din Roménia, intocmit de Coaliia pentru Universititi Curate, in anul 2010. Universitatea de Medicina si Farmacie ,.luliu Hafieganu” este o universitate responsabila, care asigura o pregatire de calitate pentru viitorii medici si farmacisti, printr-un sistem de educatie medical centrat pe student, fiind universitatea cu cel mai mare procent de reusiti la rezidenfiat, in ultimii trei ani. La ora actual Universitatea de Medicina si Farmacie ,.Juliu Hatieganu” reprezint’ universitatea de medicina cu cel mai mare numar de studenfi cetijeni straini din Romania, studenti ce provin din peste 53 de fari (aproximativ 35%).. Membru fondator al Asociatiei Universitatilor de Medicina si Farmacie din Romania, Universitatea de Medicina si Farmacie ,uliu Hafieganu” s-a afirmat ca o institutie dinamic’, dezvoltind relajii de colaborare cu universitafi si institute de cercetare din numeroase fai europene si din intreaga lume si face parte dintr-o serie de prestigioase structuri academice, atat la nivel nafional cat si international. Universitatea de Medicina si Farmacie ,,Juliu Hajieganu” aspira la un statut de universitate regionala prin internationalizarea programelor sale de studi, imbunatatind permanent calitatea lor academia si urmarind cresterea competitivititii pe plan international. Repere din istoria Universitiqii de Medicina si Farmacie ,,Julin Hafieganu”: 1565 ~ Dieta Transilvaniei infiinjeaz un Colegiu de Medicina. 1581— Este infiinjata Universitatea din Cluj, condusi si administrata de Ordinul lezuitilor 1775 — Ia nastere Scoala Medico-Chirurgicala din Cluj 1872~ §coala Medico-Chirurgicalé devine Facultate de Medicina, in cadrul nou intemeiatei Universitati Ferenc Jozsef”, cu limba de predare maghiara. 1 octombrie 1919 ~ Este infiinfat Universitatea din Cluj a Daciei Superioare, care includea 4 facultati: Stiinfe, Medicina, Drept, respectiv Litere gi Filosofie 1940-1945 — Universitatea se refugiaz’ la Sibiu 1948 — Se intemeiaz4 Institutul de Medicina i Farmacie din Cluj 1990 — Institutul devine Universitatea de Medicina si Farmacie 1993 — Instituia de invipimant superior ia numele primului siu profesor de medi devenind Universitatea de Medicina si Farmacie ,,luliu Hafieganu”, clinic’,OFERTA DE STUDII 1. Facultatea de Medicina SPECIALIZARI REGLEMENTATE SECTORIAL Specializari Durata studiilor — Numér credite _ Limbd predare Medicina 6 ani 360 francezi, englez 4ani 240 romana 4ani 240 romana SPECIALIZARI REGLEMENTATE GENERAL Radiologie si Imagistic’ 3 ani 180 roman Balneo-fiziokinetoterapie et io romfni si recuperare Laborator elinie 3 ani 180 romana ind Dentard II, Facultatea de Medi SPECIALIZARI |LEMENTATE SECTORIAL Specializari Durata studiilor Numar credite Limba predare 360 romana, Medicina Dentara 6 ani francezi, englezi ‘SPECIALIZARI REGLEMENTATE GENERAL Tehnicd dentara 3 ani 180 romana IIL Facultatea de Farmacie ‘SPECIALIZARI REGLEMENTATE SECTORIAL Specializari Durata studiilor Numadr credite Limba predare romani, Farmacie Sani 300 francezii, englezi SPECIALIZARI REGLEMENTATE GENERAL Nutrifie si Dietetica 3 ani 180 romana,XII. Xm. /. intrebiiri asociative ‘Teste PENTRU FACULTATEA DE MEDICINA $1 FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA TEMA Celula si fesuturile Sistemul nervos Analizatorii Glandele endocrine Sistemul osos Sistemul muscular Sistemul digestiv .. Sistemul respirator Sangele Sistemul circulator Sistemul urinar - Excreia Metabolismul Funefia de reproducere Raispunsuri corecte TEMA Sistemul osos Sangele Sistemul circulator Sistemul respirator CUPRINS FIZIOLOGIE ANATOMIE intrebarile pagina intrebarile pagina 1373 130.97 38-116 16 31-195 99 117-156 24194-2304 157-203 28231-29918 204-241 32300-33124 (242-292 35 332-351 125 293-357 41_—«352-379 129 358-421 47 380-409 «132 422-465 53. 410-424 135 466-522 57 425-466 = 137 523-576 63 = 467-501 141 577-603 68 502-553 145 604-636 70 554-600 150 637-800 73 601-800 154 7 175 TESTE PENTRU SPECIALIZARILE ASISTENT! MEDICALI st Moase SULA SPECIALIZARILE REGLEMENTATE GENERAL FIZIOLOGIE ANATOMIE intrebarile pagina intrebarile pagina 1-25 183 1-25 193 26-50 185 26-50 195 51-75 18751-80197 76-100 189 81-100 -200 192 203 Raspunsuri corecteIN ATENTIA CANDIDATILOR Culegerea TESTE DE BIOLOGIE, se adreseazi candidatilor la concursul de admitere la Universitatea de Medicina si Farmacie ,,[uliu Hatieganu” Chaj-Napoca, care doresc sa isi verifice cunostinfele acumulate prin studiul manualului de Bio- logie, clasa a XI-a (autori: Cristescu D, Salavastru C, Voiculescu B, Niculescu C, Carmaciu R., Edit. Corint, Bucuresti, 2008). . Testele cuprind nofiuni de baz& de Anatomie si Fiziologie. intrucat se doreste ca testele si contribuie la pregatirea candidatilor, mai intai s-a procedat la ordonarea intrebarilor pe capitole, in vederea verificarii nojiunilor pe etape de studiu, iar intrebarile asociative au fost formulate in scopul unei verificari finale. Comisiile de specialitate isi rezerva dreptul si isi asuma obligatia de a modifica aceste teste in concursul de admitere, urmand ca ele s& contina numai nofiuni care sunt prezente in manualul de BIOLOGIE precizat in tematica pentru concursul de admitere. Pentru informatii supli de internet a Universititi entare se poate consulta sectiunea admitere a paginii www.umfeluj.ro. SUGESTII UTILE Comisia de specialitate care a elaborat Testele de Biologie pentru Concursul de ‘Admitere la Universitatea de Medicina si Farmacie ,,luliu Hatieganu” Claj-Napo- ca, avand in vedere experienta acumulata de-a lungul anilor in activitatea medicala si didactic& cu studen{ii din anii I si II, va sfituieste ca, inainte de a proceda a verificarea cunostintelor prin rezolvarea testelor cu raspunsuri la alegere din prezentul manual, si parcurgeti urmatorii ,,pasi”: la inceput si studiafi in totalitate manualul de biologie indicat ca sursa bi- bliografica; nu va limitati la capitole sau subcapitole izolate; 2, sti nu trecefi la rezolvarea rapida si imediati a intrebarilor dupa ficcare ca- pitol sau subcapitol studiat din manual, pentru ci exist riscul sa nu sesizati conexiunile si legaturile dintre nofiunile existente in diferite capitole; _ acordafi atentie schemelor si desenelor din manualul de biologie, deoarece exist nofiuni i informafii care se regasesc in culegerea de teste; utilizati informatiile de pe desene si scheme pentru infelegerea notiunilor teoretice din manual; incerca{i si sesizati si semnificatia culorilor din desene, care pot aduce une- ori informatii suplimentare pentru intelegerea diferitelor notiuni. Nu rezolvati testele de biologie inainte de parcurgerea si insusirea intregu- lui material bibliografic! in caz contrar s-ar putea si aveti dificultati, iar greselile inregistrate la rezolvarea testelor va pot afecta activitatea de pregatire pentru Concursul de admitere. Va dorim mult succes $i va asteptiim in anul I! One coTESTE PENTRU ADMITERE LA Facultatea de Medicina - Facultatea de Medicina DentaraFIZIOLOGIE 1. CELULA $I TESUTURILE 1, Membrana celulara: ‘A. este denumité axolem’ pentru prelungi- rea axonicd B. este denumit& sarcoplasma pentru fibra musculara C. este polarizatd in repaus realizand potenfialul de actiune D. prezinti pe fafa intern’ glicoproteine incrcate negativ E. prezint& permeabilitate selectiva. 2. Transportul prin membrani se realizeza- 28 prin: ‘A. proteine cu rol de caraus - pasiv B. canale voltaj dependente pentru ionii de ‘Na® si K* C. difuziune prentru gazele respiratorii D. osmozA pentru apa E, vezicule: pinocitoza si fagocitoza. 3. Mecanismele de transport prin membrani: ‘A. se realizeaz’ activ cu consum energetic furnizat din hidroliza ATP B. include procese pasive: difuziunea gi ‘osmoza C. necesita proteine transportoare D. asigura transferul gazelor respiratorii: 0,51 CO, E, asigura transportul de glucozi pe crus cuplat cu K*. 4, Transportul activ: ‘A. se realizeaz impotriva gradientelor de concentratie B. poate fi primar (cotransport) si secundar C. utilizeazi energia furnizati de ATP D. asigura transferul de uree si apa E. asigura transferul de glucoza si aminoacizi pe proteine transportoare. Potenfialul de repaus : ‘A. se realizeaza prin functionarea pompei de Na’ si K* B. depinde de moleculele nedifuzibile localizate intracelular C. are o valoare apropiatl de potentialul de echilibru pentru Na’ D. are o valoare constant pentru celula nestimulata E. reprezinti o modificare temporard a potenfialului de membrana. 6. Pompa de Na* si K": A. realizeaz potentialul de repaus B. scoate 3 K° din celula gi introduce 2 Na* C. scoate 3 Na‘din celula si introduce 2 K* D. realizeazi depolarizarea membranei celulare E. realizeaza hiperpolarizarea membranei celulare. 7. Mitocondriile: ‘A, sunt localizate in neuroplasma B. sunt localizate la periferie in sarcoplas- mA in vecinatatea sarcolemei CC. sunt prezente in zona presinaptic’ a jonctiunii neuromusculare D. sunt sediul ciclului acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs) E, prezinta un invelis extern care formeazi crestele mitocondriale. 8. Alegeti afirmatiile corecte: A. epiteliu tubuloacinos se gaseste in structura panereasului exoerin B. fesutul cartilaginos de tip fibros este localizat gi in meniscurile articulare C. mitocondriile sunt localizate la polul bazal al celulelor tubului contort proximal D. canalele de Na* voltaj dependente se deschid cénd potentialul de actiune revi- ne la valoarea de repaus E, aminoacizii pot difuza prin porii membranei celulare. 9. Aparatul Golgi: A. este sediul fosforilarii oxidative _ este sediul sintezei de proteine asiguri excrefia unor substante din celula este format din macro si microvezicule situate in periferia celulei. in apropricrea membranci celulare E, contin ribonucleoproteine. 10. Ribozomi A. reprezint& sediul sintezei de proteine B. pot fi liberi sau asociate reticulului endoplasmatic, formand reticulul endoplasmatic neted CC. sunt prezenti in corpul neuronal sila baza dendritelor BD. au rol in exerefia si degradarea unor substante E, sub forma de reticul endoplasmatic ru- {205 sunt prezenti si in neuroplasmi 11, Prelungirile citoplasmei acoperite de plasmalemi pot fi: A. permanente - pseiudopode - in leucocite B, temporare - dendrite si axon in neuron C. temporare - microvili - celule intestinale D. permanente - microvili in nefrocite E. desmozomi- la polul apical al celulelor din mucoasa traheala. 12. Sub actiunea unui stimul de valoare prag: A. potentialul de membrana ajunge la un nivel critic - potentialul prag B. se deschid canalele de Na’ voltaj depen- de - Na'-ul iese din celula - depolarizare C. se deschid canalul de K" voltaj dependente - K°-ul intra in celula - repolarizare D. se activeazi pompa de Na’ si K* E. creste permeabilitatea celulei pentru Na* - influx de Na* - depolarizarea membranei. 13. Transportul activ: A. necesit& proteine transportoare - cirdusi B. prezint& saturatie - transport maxim / unitatea de timp C. prezinta competitie intre substanje D. are o capacitate limitata in unitatea de timp E. asigura transportul prin membrand a hormonilor steroizi. 14, Alegeti afirmagiile corecte: A. presiunea coloid osmoticd - este forja care previne osmoza B. presiunea osmotica - este determinata de proteine C. canalele de Na* sunt inchise la valoarea potenfialului de repaus D. potentialul postsinaptic excitator este 0 depolarizare local a membranei postsi- naptice E. potentialul local, terminal de placa reprezinta o depolarizare propagata a sarcolemei. Biologie 15. Alegefi afirmafiile corecte: A. mitocondriile sunt prezente la polul bazal al nefrocitelor B, microvilii sunt prezengi la nivelul po- lului apical al celulelor tubutui contort proximal C. pancreasu! si gonadele sunt glande mixte D. {esutul adipos este prezent in epiderm gi in jurul unor organe (ficatul) E. paratiroidele conjin cordoane celulare in Jegituri cu capilare sanguine. 16. Alegeti afirmatiile corecte: A. potentialul de actiune se transmite in ambele sensuri in fibra nervoasa izolati B. impulsul nervos se transmite unidirectional in sinapse - de la neuronul postsinaptic spre neuronul presinaptic C. potentialul de membrana se transmite saltatoriu in fibrele mielinice D. impulsul nervos se transmite unidirectional {n jonetiunea neuromusculara de la neuronul motor spre sarcolema fibrei musculare E, depolarizarea se transmite de la o fibra miocardic& la cele adiacente - sincitiu functional. 17. Alegeti afirmatiile corecte: ‘A. muschiul neted visceral este prezent la nivelul irisului B. fesutul conjunctiv lax este prezent in hipoderm C. tesutul fibros este prezent in tendon si aponevrozi D. foliculii tiroidieni contin coloidul - depozit de hormoni E. epiteliul unistartificat cubic - mucoasa traheei. 18. Lizozomi A. sunt organite celulare comune B. contin enzime hidrolitice C. au rol in sinteza de proteine si colagen D. sunt prezengi si in celulele fagocitare (hematii si macrofage) E, sunt prezeni gi in neuron si fibra musculard striata, 19. Care dintre afirmatiile referitoare la potenfialul de actiune le considerafi corecte? A. cuprinde o pant ascendenta - depolarizarea - produsi de pompa de Na’ gi K*Teste pentru adimitere 2011 B. cuprinde o pant descendenta -repolarizarea - durati mai mare in neuron C. depolarizarea se realizeaza prin deschiderea canalelor de K* voltaj dependente D. repolarizarea este de durati mai mare in fibra miocardica E, panta ascendenta corespunde perioadei refractare relative. 20. Transportul activ prin membrane include: A. difuziunea B. osmoza C. transportul pe calea veziculelor D. proteine transportoare - energie - ATP E. transferul impotriva unui gradient de concentrate. 21. Osmoza: A. reprezinta procesul de deplasare a apei sia gazelor respiratorii (O, si CO,) prin membrane B. reprezinté deplasarea apei printr-o membrana permeabila pentru substante dizolvate C. reprezinta deplasarea apei printr-o membrand semipermeabila D. asigura miscarea solventului spre zona cu concentratie mica F, asigura miscarea apei spre zona cu concentratie mare. 22. Aparatul Golgi are rol in: ‘A. excrefia unor substante celulare B. digestia intracelulara C. sinteza proteinelor specifice D. producerea energiei celulare diviziunea celulara. 23. Care dintre urmitoarele afirmatii refe- ‘itoare la mitocondrii sunt adevirate: A. sunt organite mici, cu membrana externa cutati (creste) B. contin enzime cu rol in fosforilarea 0» dativa au rol in producerea energiei celulare D. au rol in sinteza ATP-ului E, lipsese din neuron gi fibra musculara. 24, Corpusculii Nissl: A. sunt organite celulare comune B. au rol in sinteza proteinelor neuronale C. au rol in transportul transmembranar 28, Sarcomerul D. au in components lor reticul endoplasmatic rugos E. sunt continu si in axon. 25. Epiteliile glandulare endocrine: A. intrd si in structura glandelor mixte B. sunt formate din celule ce au legiturd cu un canal excretor C. vin in contact direct cu capilarele sanguine D. sunt avasculare E, scoreti enzime care se varsi direct in singe. 26. Miofibrilele: A. reprezint& organite celulare specifice fibrei musculare B, sunt organizate in sarcomere in fibra muscular neteda C. contin miofilamente groase de actina si subjiri de miozina D. sunt prezente in sarcolema fibrei musculare E. confin proteine contractile. 27. Muschiul neted visceral este prezent la elul: A. limbii B. arteriolelor C. jejun-ileonului D. inimii E. vezici iiare. A. este situat intre dous membrane Z suecesive B. confine un dise clar si dowd jumatati de disc intunecat C. confine un disc intunecat si dou jumai- tai de disc clar D. este prezent in structura miofibrilelor din fibra musculara striata E. reprezinta unitatea morfofunctionala a muschiului striat. 29, Discul intunecat: A. confine miofilamente groase de acting gi subjiri de miozina B. este format numai din miofilamente de miozina C. nu se modifica in timpul contractiei musculareD. este stribatut la mijloc de membrana Z E. este localizat in centrul sarcomerului. 30. Care dintre urmitorii constituenti ai glandelor mixte sunt responsabili de secrefia de hormoni? A. celulele interstitiale Leydig B. celulele insulelor fui Langerhans C. celulele acinilor pancreatici D. celulele seminale prezente in tubii seminiferi contorti E. celulele foliculilor ovarieni. 31. Alegefi afirmafiile corecte: A. in faza de depolarizare se deschid cana- Jele de sodiu voltaj-dependente - sodiul difuzeaza in afara celulei B. in faza de repolarizare se deschid canalele de potasiu voltaj-dependente - potasiul difuzeaza in celula C. pompa de sodiu si potasiu expulzeazi 3Na* gi introduce 2K" in celula D. repolarizarea are o durata mai mare in fibra miocardica ventricular comparativ cu neuronul E, canalele de Na* se deschid atunci cand potentialul de actiune atinge valoarea prag (+40mV). 32. Organitele celulare specifice sunt prezente la nivelul: A. fibrei musculare striate B. fibrei musculare netede C. neuronilor somatici D. neuronilor vegetativi E, celulelor receptoare auditive si gustative 33. Neurofibrilele sunt specifice pentru: A. neuroplasma corpului neuronal B. neurilema C. neuroplasma si axoplasma D. celulele gliale E. baza dendritelor neuronului. 34, Epiteliul glandular endocrin este prezent in: A. lobul posterior hipofizar B. tiroida . corticosuprarenala D. medulosuprarenala E, lobul anterior hipofizar. Biologie 35. Celulele cu microvili se gasese in: A. tubul contort distal B. ansa Henle C. ficat D. vilozitatile intestinale E. tubul contort proximal, 36. Celulele care sunt inzestrate cu mobili- tate proprie sunt: A. hematiile B.leucocitele C. plicujele sanguine D. spermatozoizii E. gamefii masculini, 37. Urmitoarele tipuri de celule nu se di A. fibra musculara B. neuronii din scoarja cerebral C. ovulul D. ovocitul E. spermatozoidul. IL Sisremut NeRvos. 38, Nervii cranieni: A. majoritatea au originea aparenta pe faja posterioara a trunchiului cerebral B. motori au originea real in nucleii motori ai trunchiului cerebral C. senzitivi au originea real in ganglionii senzitivi de pe traiectul nervilor cranieni D. senzitivi au originea in nuclei senzitivi ai trunchiului cerebral E. uni contin si fibre vegetative simpatice si parasimpatice. 39, Nervul vag: A. prezinti fibre vegetative cu originea in m cleul dorsal, care inerveaza vezica urinara B. are un nucleu vegetativ din care pornesc fibre care inerveazi muschii faringelui C. asigura inervatia simpaticd a inimii gi plimanilor D. contine fibre viscerosenzitive in relatie cu baroreceptorii si chemoreceptorii din unele vase din torace E. receptioneaza sensibilitatea gustativa. 40. Chile sensibilititii exteroceptive: A. au originea in ganglionul spinalTeste pentru admitere 2011 B. au originea la exteroreceptori C. au protoneuronul localizat in ganglionul spinal si in ganglionul nervului trigemen D. deutoneuronul poate fi localizat in cornul posterior si in unul dintre nucleii senzitivi din bulbul rahidian E, se termina in talamus. 41, Nervul facial A. asigura sensibilitatea tactila de la nive- ful limbii B. confine fibre visceromotorii cu originea {in nucleul salivar superior din bulb C. reprezint& calea eferenta pentru reflexul salivar al glandelor sublinguale si sub- mandibulare D. inerveazi muschii masticatori E. confine fibre somatomotorii pentru mus chii mimicii 42. Inervatia motorie a muschilor striafi poate fi realizati de: ‘A. axoni ai neuronilor visceromotori din coamele laterale ale miduvei toracolombare, pentru vasele de singe B. axoni ai neuronilor din nucleul motor al trigemenului din punte C. axoni ai neuronilor somatomotori alfa si gama din coarnele anterioare ale maduvei spindirii D. axoni ai neuronilor din nucieul accesor al oculomotorului E. axoni ai neuronilor din nucleul nervului facial din bulbul rahidian, 43, Potentialul de repaus al neuronului: A. este mentinut prin funcjionarea pompei de Na’ si K* B. are o valoare apropiati de potentialul de echilibru pentru K* C. este realizat prin repartitia egalé a ionilor de o parte si de alta a neurilemei D. are valoare negativa E. se transmit saltator prin fibrele micli- nice. 44, inapsa neuro-neuronali: A. se realizeaz& intre butonul terminal al axonnlui si organul efector B. se realizeaza prin contactul direct intre neuronul presinaptic si postsinaptic C. zona presinaptica confine vezicule cu ‘mediatori chimici (acetilcolina. noradrenalina) D. actionand asupra receptorilor din membrana postsinapticd, mediatorul chimic produce repolarizare E. asigurd conducerea unidirectional a impuisului nervos. 45. Axonii neuronilor din ganglionul spinal az conexiuni directe cu: ‘A. neuronii intercalari din coarnele poste~ rioare B, neuronii somatosenzitivi din coamnele posterioare C. neuronii somatomotori alfa din coamele anterioare D. exteroceptorii si proprioceptorii E. nucleii cuneat gi gracilis din bulbul olfactiv. 46. Care dintre urmitoarele potenfiale elec- trice se pot propaga: A. potentialul de membrana B, potentialul local, terminal, de plac& C. potenfialul de repaus D. potengialul de actiune E. potentialul postsinaptic excitator. 47. Fascicolul spinotalamic lateral: A. are originea in ganglionul spinal B, se termina in neuronii talamici de partea ‘opusi originii sale C. se plaseaza in cordonul lateral de ace- ‘easi parte cu originea sa D. are originea in cornul posterior al miduvei spinirii, de aceeagi parte cu cordonul in care se afla E. se termina in aria somestezic& primara. 48. Dendritele neuronilor din ganglionii de pe traiectul ne lafii eu: A. baroreceptorii din zona de bifurcatie 2 arterei carotide comune B, celulele receptoare din organul Corti C. celulele receptoare din crestele ampulare D. receptorii gustativi de la nivelul limbii E. celulele fotoreceptoare din retina.18 Biologie 49. Nucleii motori ai nervilor cranieni din mezencefal A. trimit eferente la muschii oblic superior si inferior B. trimit eferente la tofi muschii extrinseci ai globilor oculari C. primes aferente de la nucleii vestibular bulbari D. primese aferenfe de la neocortexul motor E. primesc aferente de la fasciculul corticonuclear. 50, Fasciculul corticospinal: A. are originea in lobul parietal B. se termina pe nucleii somatomotori ai nervilor cranieni C. aparjine cailor extrapiramidale D. are originea in lobul frontal (aria motorie) E, se termina pe nucleii vegetativi ai nervilor cranieni 51. Din nucleul salivar inferior pleaca fibre: A. preganglionare, prin nervul IX B. prin nervul glosofaringian C. postganglionare, pentru glanda parotid D. destinate mugurilor gustativi de la nive- ful limbii E. fibre preganglionare pentru glanda parotida. 52. Talamusul stabileste conexiuni cu urmitoarele formafiuni nervoa: A. lobul temporal B. aria somestezica I C. nucleii cobleari pontini D. mezencefalul E. neuronii somatosenzitivi din coarnele posterioare ale maduvei spinarii. 53. Potenfialul de actiune se propaga in fibrele nervoas ‘A. cu viteza mai mare in fibrele amielinice B. unidirectional in organism datoritA sinapselor C. in ambele sensuri pe fibra izolat D. saltator in fibrele mielinice E, de la centrul nervos spre receptor. 54, Urmatoarele perechi de nervi cranieni asiguri sensibilitatea gustative: A. VIL B.V C.IX D. XII E.X. 55. Dendritele: A. intra in structura radacinii posterioare a nervului spinal B. sunt in relafie cu receptorii C. contin corpi Nissl la baza gi neurofibrile D. conduc infiuxul nervos centripet (aferent) E. intrd in structura ri nervului spinal. ‘56. Fibrele nervoase mielinice: ‘A. formeaza fibre postganglionare B. au o vitezi de conducere a impulsului nervos mai mare C. conduc saltator impulsul nervos D. formeazi ramura comunicanta alba a nervului spinal E. formeaza fibrele preganglionare vegetative simpatice si parasimpatice. i anterioare a 57. Care dintre urmitoarele efecte se dato- reazi stimulirii sistemului nervos vegetativ simpatic: ‘A. cresterea frecvenfei cardiace B. midriaza C. secretie salivard apoas abundenti D. bronhodilatatie E. adaptare pentru vederea la aproape. 58. Care dintre urmitoarele efecte se dato- reazi stimulirii sistemului nervos vegetativ parasimpatic: A. sciiderea frecvenjei cardiace B. cresterea secretiei pancreatice C. vasoconstrictie D. contractia musculaturii netede $i relaxarea sfincterelor digestive E, stimularea secrefiei gastrice. 59. Precizafi asocierile corecte: A. dendrite - prelungiri ramificate - neurofibrile B, axon - prelungire uni - teci in jurul axolemei in urmiitoarea ordine: Schwann - mielind - Henle C. teaca Schwann - neuroni- rol nuttitiv gi de protectieTeste pentru admitere 2011 19 D. dendrite - influx aferent (centripet) spre corpul neuronal - fibre aferente anulospirale E. mitocondrii - corp celular al neuronului, 60. Aferentele bulbului provin de I: ‘A. coamele posterioare ale maduvei B. ganglionul spinal C. neocortexul senzitiv D. neocortexul motor EE. ganglionii de pe traiectul nervilor cranieni V, VI, IX, X. 61. in timpul potentialului de repaus: ‘A. neurilema este pozitiva pe fata externa si negativa pe fata interna. B. neurilema este impermeabilA pentru ionii de K* . neurilema este permeabild pentru ionii de Na* D. concentratia K* intracelular este mai mic& ca a celui extracelular E. concentratia Na* extracelular este mai ‘mare ca a celui intracelular. 62. Depolarizarea: A. se produce dupa aplicarea unui stimul cu intensitate prag sau superioara pra- gului B. este consecinja deschiderii canalelor de K* voltaj dependente C. se realizeaza prin functionarea pompei de Na’ si K* D. corespunde cu perioada refractard ab- soluta se realizeaz& prin deschiderea canalelor de Na’. 63, Nervii realizeazi transmiterea impulsurilor de laz A. receptori spre centrii nervosi B. centrul nervos spre organele efectoare C. receptori la efectori D. miduva spinarii spre organele efectoare E. scoarfa cerebral spre organele efectoare. 64, Urmitoarele combinafii sunt gresite: A. neurofibrile - sinteze neuronale B. corpi Nissl - sustinere gi transport C. corpi neuronali - substanja cenusie din nevrax D. repolarizare - activarea canalelor de K* E, mitocondrii - ATP - sinteza de proteine. 65. Scoarta cerebeloasi primeste aferente terioare ale maduvei spinarii B. neuronii somatosenzitivi din coamele posterioare ale miduvei spindrii C. talamus D. nucleul rosu E, nucleii vestibulari bulbari. 66, Placa motorie este 0 sinapsa: ‘A. care implic’ un mediator chimic - acetilcolina B. neuroefectoare C. adrenergic’ D. colinergic& E. intre axonul neuronului motor si organul efector (muschi neted, glanda). 67. Sinapsele neuro-receptoare se formeazi intre dendritele protoneuronului situat in ganglionii unor nervi erani A. VII, IX si X si celulele receptoare gustative B, VIII si celulele de sustinere din organul Corti C. VIII si celulele ciliate din crestele ampulare D. VIII si celulele receptoare ale aparatului otolitic E. I sicelulele receptoare olfactive. 68, Axonii neuronilor somatosenzitivi din coarnele posterioare ale miduvei spinarii realizeazA conexiuni directe cu: ‘A. neuronii din gangtionul spinal B. neuronii talamici de aceeasi parte C. nucleii senzitivi din bulbul rahidian D. scoarfa cerebeloas& prin pedunculii cerebelosi superiori si inferiori E, neuronii somatomotori din coarnele anterioare. 69, Trunchiul nervului spinal este format ‘A. ganglionul spinal B. coamele posterioare ale m&duvei spinari C. coamele anterioare ale m&duvei spindrii20 Biologie D. coamele laterale ale miduvei sping E, lanful ganglionar paravertebral. 70. Axonii neuronilor din nucleii vestibulari bulbari realizeaza conexiuni directe cu: A. neuronii talamici B. arhicerebelul, prin pedunculul cerebelos inferior C. muschii extrinseci ai globului ocular D. neuronii somatomotori din coarnele anterioare E. ganglionul Scarpa, 71. Urmitoarele formatiuni nervoase sunt localizate intranevraxial ‘A. nucleii bazali B. nervii spinali C. nucleii de origine gi terminatie ai nervilor cranieni D. nervii cranieni E. talamusul si metatalamusul 72. Care dintre afirmatiile cu privire Ia co liculii evadrigemeni superiori le consideragi adevirate: A. sunt in relatie cu tractul optic B. realizeaz& conexiuni cu corpii geniculati mediali C. realizeazi conexiuni cu neuronii somatomotori din coamele anterioare ale miduvei spinacii D. sunt in relafie cu neuronii bipolari din reting E. sunt in relatie cu neuronii multipolari din retina, 73, Reflexele proprioceptive se caracterizeazi prin: A. contin doi neuroni senzitivi B. timpul de latenta este scurt C. sunt strict limitate D. nu iradiaza E, sunt produse de stimularea exterorecep- torilor. 74, Potentialul de repaus: A. este mentinut prin functionarea pompei de Na’ si K’ B, este mentinut prin deschiderea canalelor de Na" C. se mentine nemodificat sub actiunea unui stimul prag D. se transmite de-a lungul sarcolemei E, se transmite saltatoriu in fibrele mielinice. 75. Care dintre afirmatiile privind sinapsa neuro-neuronali sunt adevirate? A. prezinti o zona presinaptic& cu mitocondrii ce contin mediatorii chimici B. este sensibila la actiunea anestezicelor C. in zona postsinaptica sunt prezenti re- cepiori pentru mediatorii chimici D. realizeazA transmiterea unidirectional a impulsului nervos E. asigura transmiterea impulsului nervos de la un neuron motor la fibra muscular 76. Radacina anterioara a nervului spinal: A. intri in maduva spinarii prin sanul lateral anterior B. confine dendritele si axonii neuronilor somatomotori din coamele anterioare C. contine axonii neuronilor somatomotori a si din coamele anterioare D. confine axonii neuronilor intercalari din coaele posterioare ale miduvei spinarii E. confine fibre preganglionare simpatice gi parasimpatice. 77. Neuronii somatomotori din coarnele anterioare realizeazi legituri directe cu: ‘A. nucicul rogu din mezencefal B. neuronii din fasciculul corticospinal gi corticonuclear C. nucleii vestibulari bulbari D. neuronii intercalari din coamele posterioare E. fibrele intra gi extrafusale 78, Neuronii visceromotori sunt localizati in: A. jumitatea ventral’ a coamelor laterale ale miduvei spinari B. nucleul accesor al nervului oculomotor C. ganglionii Corti si Scarpa D. ganglionii intramurali E, lanful ganglionar paravertebral. 79. Reflexul cardioaccelerator: A. este un reflex somatic B. este un reflex vegetatiy, cu centrul in coamele posterioare ale miduvei toracolombare (T|-L,)Teste pentru admitere 2011 C. are centrul localizat in coamele laterale ale maduvei toracolombare D. are centrii in coarnele Jaterale din maduva spina T,-T, E. este un reflex vegetativ parasimpatic. 80, Fibra vegetativa simpatica preganglio- nari se comporti astfel: A. piriseste m&duva spinarii prin ridacina anterioara a nervilor spinali B, formeazi ramura comunicanti albz C. poate fi lung’ sau scurta D. intra in alcituirea nervilor cranieni III, ‘VI, IX, X E, formeazi nervii pelvici. 81. Acetilcolina: A. se elibereaza in sinapsa intre fibra pre~ ganglionard si postganglionara simpatica B, se elibereaza in sinapsa intre fibra postganglionara parasimpaticd si organul efector C, se elibereaza in sinapsele adrenergice D. este mediatorul sinapsei neuromusculare E, produce efecte cardioinhibitori. 82, Nucleii mijlocii ai hipotalamusului A, secret’ oxitocina B. sunt conectafi prin sistemul port cu hipofiza anterioar’i C. secret neurohormoni D. secret vasopresina E. secret somatomedine 83. Lobul temporal stabileste conexiuni directe cu: ‘A. corpul geniculat medial B. talamus C. nucleii vestibulari bulbari D. corpul geniculat lateral E. unii nuclei din metatalamus. 84, Aria somestezicd I: A. este localizata in neocortexul receptor B. reprezinti originea c&ilor cutanate si proprioceptive constiente C. realizeaz conexiuni directe cu talamusul D. se conecteazi direct cu neuronii somatosenzitivi din coamele posterioare ale méaduvei spinarii E. cuprinde in partea inferioara proiectia analizatorului gustativ. a 85, Sensibilitatea dureroasi din tegumentul fefei este transmisi pri ‘A. fasciculul spinotalamic lateral B. nervul vag C. nervul glosofaringian D. fibrele motorii ale nervului trigemen E, fibrele senzitive ale nervului trigemen. 86. Nervul vag: A. confine fibre visceromotorii si viscerosenzitive simpatice B. reprezinta calea eferenti a unui reflex cardioinhibitor C. produce bronhoconstrictie D. conduce sensibilitatea gustativa de la nivelul corpului limbii E, stimuleaza secrefia exocrinai a pancreasului. 87. Irisul: A. confine fibre musculare striate B. confine fibre musculare netede eu dispo- zitie radiara gi circular’ C. contractia fibrelor circulare se realizeazi prin stimularea nucleului aecesor al ocu- Jomotorului D. este scildat de umoarea apoasi E, midriaza se realizeaza prin stimularea neuronilor din nucleul accesor al oculo- ‘motorului. 88. Fibrele senzitive ale nervului vag: A. au originea in nucleul dorsal al vagului B. sunt in relatie cu receptorii din viscerele toracelui si abdomenului C. sunt in relatic cu muschii faringelui si Jaringelui D. reprezinta calea eferenta pentru refiexul ‘care inhibit activitatea cardiac E. au originea in ganglionul de pe traiectul nervului X, 89. in lobul parietal se proiecteaz’ axonii neuronilor talamici pentru: A. sensibilitatea proprioceptiva constient’ B. sensibilitatea proprioceptiva inconstienti C. sensibilitatea exteroceptiva D. analizatorul gustativ EB. analizatorul olfactiv. 90. Din componenta presinapticd fac parte: A. vericulele cu mediator chimic2 B. receptorii specifici mediatorilor chimici C. corpii Nissl D. fanta sinaptica E. neurofibrilele. 91. Controlul activititii vegetative este realizat prin urmitoarele structuri: A. bulbul olfactiv B, m&duva sacratt C. bulbul rabidian D. paleocerebelul E. nucleii vegetativi din trunchiul cerebral. 92, Fasciculele spinobulbare au urmitoarele A. conduc sensibilitatea tactili grosiera B. confin fibre incrucisate C. intra in miduva in cordonul posterior D. se termina in nuclei gracilis si cuneat din bulbul rahidian E, tree prin mezencefal 93. Fasciculele gracilis si cuneat A. fac sinapsi in comul posterior B. intra in maduva direct in cordonul posterior C. condue sensibilitatea proprioceptiva constienta D, se termina in unii nuclei din bulbul olfactiv . ajung in talamus. 94. Care dintre urmitoarele afirmatii sunt adeviirate: A. in lobul temporal se termini calea auditiva gi vestibulard B. aria olfactiva este localizata in sistemul limbic C. aria motorie corticala are relatie direct cu nucleii motori ai nervilor cranicini D. in neocortexul motor se proiecteazi ci- Je piramidale E. in lobul occipital se termini tractul optic. 95, Fibrele postganglionare simpatice: A. formeaza ramura comunicanta cenusie a nervului spinal B. au originea in lanful ganglionar paravertebral C. sunt intotdeauna lungi D. conduc impulsuri pentru musculatura visceral Biologie E. formeazi nervii pelvici. 96. Fasciculele ascendente ale miduvei spi- au originea i A. coamele posterioare ale m&duvei spinari B. ganglionul spinal C. ganglionii omologi ai nervilor cranieni D. coamele anterioare ale m&duvei spindrii E. coamele laterale ale maduvei spinarii 97, Ciile sensibilititii proprioceptive constiente: A. au originea in ganglionul spinal B. au originea la proprioceptori C. se termina in talamus D. se termina in nucleii gracilis si cuneal din bulbul rahidian E, se termina in aria somestezica I. 98, Fibrele senzitive ale glosofaringianului: A. isi au originea in nuclei senzitivi din bulb B. sunt in relatie cu receptorii localizati la bifurcatia arterei carotide C. conduc impulsuri la glandele submaxilare si sublinguale D. conduc impulsuri gustative din 1/3 posterioara a limbii E. se termina in nucleii senzitivi ai nervului IX din bulb. 99. Care dintre urmiitoarele formaiuni conduc sensibilitatea interoceptivi: A. fibre cu originea in ganglionul spinal B. fasciculele spinobulbare C, talamusul D. ridacina posterioara a nervilor spinali E. fibre cu originea in ganglionii nervilor glosofaringian si vag. 100. Nucleul senzitiv al nervului emen: A. este localizat si in bulbul rahidian B. este localizat si in punte C. este localizat si in mezencefal D. confine deutoneuronul edi sensibilitayii exteroceptive a fetei E. contine fibre ce inerveazi muschii masticatori, 101. Neuronii senzitivi ai miduvei spinrii sunt localizai in: A. ganglionii spinaliTeste pentru admitere 2011 23 B, coarnele anterioare C. coamele posterioare D. jurul canalului ependimar E. cordoanele posterioare. 102. Rédicina anterioars a nervului spinal este formata din: ‘A. axonii neuronilor somatomotori alfa gi gama din coamele anterioare B. fibre preganglionare simpatice C. fibre postganglionare simpatice D. axonii neuronilor somatomotori medulari E. axonii neuronilor vegetativi din coarnele posterioare. 103. Cerebelul primeste aferenfe prin pedunculii cerebelosi inferiori de la urmatoarele structuri: A. nuclei vestibulari B. nucleii din mezencefal C. neuronii somatosenzitivi din coamele posterioare D. bulbul rahidian E. puntea Jui Varolio. 104. Care dintre urmatoarele structuri nervoase confin fibre vegetativ ‘A.nervul vag B. nervul trigemen C. nervul glosofaringian D. nervul facial E. nervul pelvic. 105. Ci motricita{ii voluntare: ‘A. fac sinapsd in nucleii senzitivi din trunchiul cerebral B. fac sinapsa si in nucleii motori ai nervilor cranieni C. au originea in etaje subcorticale D. contin fascicule tecto- si rubrospinale E. fac sinapsa si in comul anterior medular, 106. Nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral pot indeplini urmitoarele funcfil: A. reglarea secrefiei salivare B. reglarea activitijii motorii automate C. stafii pe cdile extrapiramidale si vizuala stafii pe calea sensibilitatii epicritice din teritoriul trunchiului si al membrelor superioare si inferioare. 107. Care dintre afirmafiile privind pere- chea a Iil-a de nervi cranieni sunt adevirate: ‘A. are nucleii de terminatie in mezencefal B. confine fibre simpatice pentru muschii circulari ai irisului producdnd micgora- rea pupilei are originea in mezencefal confine fibre somatice si vegetative . inerveaz muschii ciliari circulari ai irisului. 108. Sinapsele interneuronale sunt localiza- tei ‘A. ganglionii simpatici paravertebrali B. ganglionii intramurali si previscerali C. ganglionii spinali D. ganglionii Scarpa si Corti , bulbul olfactiv si bulbul rahidian. 109. Reflexele cardioacceleratoare au urmitoarele caracteristici ‘A. sunt reflexe somatice medulare B. au centrul localizat la nivelul cornului ‘medular posterior al miduvei spinarii C. sunt reflexe nociceptive D. sunt reflexe proprioceptive E. sunt subordonate centrilor nervosi superiori. 110. Sistemul limbic: A. apartine paleocerebelului B. este localizat pe fafa extern’ a emisferelor cerebrale C. este format din dou’ straturi celulare D. cuprinde si proiectia cortical a analizatorului olfactiv E. intervine in coordonarea proceselor afectiv emotionale 111. Neuronii somatomotori din coarnele anterioare fac sinapsi cu: ‘A. dendritele neuronilor din ganglionul spinal B. axonii neuronilor somatosenzitivi din coamele posterioare C. axonii din fasciculele tectospinal si ru- brospinal D. axoni ai neuronilor intercalari din coarnele posterioare ale maduvei spinarii E, fibre nervoase cu originea in neocortexul motor4 112. Reflexele vegetative medulare sunt: A. reflexul de mictiune gi defecatie B. reflexul de flexie C. reflexul pupiloconstrictor D. reflexul rotulian E. reflexul cardioinhil tor. 113. Ciile ascendente specifice: ‘A. au originea la nivelul receptorilor B. au protoneuronu! localizat in ganglionul spinal C. deutoneuronul sensibilitati tactile fine este localizat in cornul posterior D. fibrele sensibilitaii proprioceptive constiente fac sinapsa cu deutoneuronul in bulbul rahidian E, protoneuronu! este localizat si in ganglionul de pe traiectul nervului V. 114. Neuronii somatomotori din coarnele anterioare ale miduyei spinirii fac sinapsi cu: ‘A. dendritele neuronilor din ganglionul spinal B. axoni din fasciculul vestibulospinal C. axoni ai neuronilor intercalari din coarnele posterioare ale maduvei spindtii D. axoni din fasciculul piramidal direct gi incrucigat E. axoni ai neuronilor din coarnele laterale ale miduvei spinarii. 115. Urmatoarele reflexe vegetative au centri reflecsi in coarnele laterale ale miduvei spin’ A. cardioacceleratoare B. pupilo-dilatator C. vasoconstrictoare D. midriaza E. miozai. 116. Motoneuronii spinali (somatomotori) au rol de A. transmite informatii motorii B. comanda motilitatea musculaturii netede viscerale C. controla activitatea musculaturii striate D. controla contracfia miocardului E. informa cortexul asupra migc&rilor diferitelor segmente de membre. Biologie TIL ANALIzaTorIT 117. Nucleii vestibulari bulbari realizeaz conexiuni directe cuz A. axonii neuronilor din gangliomul Scarpa B. athicerebelul C. talamusul D. scoarta cerebral E. nucleii de terminatie ai nervilor III, IV, Vi. 118. Nucleii cohleari pontini realizeaz’ conexiuni directe cu: A. dendritele neuronilor din ganglionul Corti B. ramura auditiva a nervului VITT CC. axonii neuronilor din ganglionul spinal Corti D. axonii protoneuronilor cai auditive E. coliculii cvadrigemeni superior. 119. Inervatia portiunii centrale necontrac- tile a fusului neuromuscular este realizat de: A. axonii neuronilor din ganglionul spinal B, dendritele neuronilor din ganglionul spinal C. axonii motoneuronului alfa D. axonii motoneuronului gama E. dendritele neuronilor din ganglionul de pe traiectul nervului trigemen, 120, Traetul optic: A. este format din axonii neuronilor bipo- Tari B. este format din axonii neuronilor multipolari din retina C. conduce informatii din jumitatea nazala de acecasi parte gi jumitatea temporal de partea opus D. are relatie cu coliculii evadrigemeni superiori E, se termina in lobul occipital, pe margini- le seizurii calcarine. 121. Nucleii solitari realizeazd conexiuni directe cu: A. receptorii gustativi B. axonii neuronilor din ganglionii nervilor ‘VIL IX, X C. girusul postcentral din lobul parietalTeste pentru admitere 2011 D. nucleii talamici de partea opus E. dendritele neuronilor din ganglionii nervilor VII, LX, X. 122. Care din urmitorii receptori se gisese Ja nivelul pi ‘A. corpusculii Meissner si Krause B. corpusculii Vater-Pacini C. corpusculii neurotendinosi Golgi D. corpusculii Golgi-Mazzoni E. terminafiile nervoase libere. 123. Tractul optic este conectat direct cu: ‘A. coliculii evadrigemeni superiori B. lobul occipital - scizura calearina corpii geniculafi laterali D. corpii geniculati mediali E. celule receptoare cu con si bastonas. 124, Muschii circulari ai irisuh ‘A. sunt inervati de citre fibrele somatomotorii ale nervului IIT care produc mioza B, sunt muschi netezi viscerali C. produc dilatarea pupilei D. sunt inervati de catre fibre visceromo- toare parasimpatice E. asigura migcarile globilor oculari. 125. Mucoasa olfactiva: A. tapeteazii fosele nazale B. confine neuroni unipolari C. confine protoneuronu! cdi olfactive D. are conexiuni cu protoneuronul cai olfactive E. confine neuroni bipolari. 126. Mugurii gustati ‘A. contin celule senzoriale cu rol receptor B. sunt grupafi in papile gustative sunt in relafie cu fibrele senzitive. din ganglionul de pe traiectul nervului trigemen D. sunt chemoreceptori E. sunt prezenti in papilele filiforme. 127. Hipodermul: ‘A. este stratul profund al piel B. confine un epiteliu pluristratificat, kera- tinizat C. este alcdtuit si din tesut adipos D. confine receptorii Vater-Pacini E. este format si din tesut conjunctiv lax. 128. La conducerea informatiilor termice participa: A. fasciculul spinotalamic anterior B. fibre cu originea in ganglionul de pe traiectul nervului V C. talamusul D. fasciculul spinotalamic lateral E. fibre cu originea in ganglionii spinali, 129, Nucleii vestibulari bulbari sunt conec- tai direct cuz A. maculele B. ganglionul vestibular Scarpa C. protoneuronul caii vestibulare D. athicerebelul E. neuronii somatomotori ai maduvei spi- nit 130. Nervul acustico-vestibular este format din: ‘A. dendritele neuronilor din ganglionul Scarpa B. axonii neuronilor din ganglionul Scarpa C. dendritele neuronilor din ganglionul Corti D. axonii neuronilor din ganglionul Corti E. axonii neuronilor din nucleii vestibulari bulbar. 131. Nervii olfactivi sunt formati din: A. cilii neuronilor din mucoasa olfactiva B. axonii protoneuronului cii olfactive C. axonii neuronilor din epiteliul olfactiv D. axonii neuronilor din mucoasa cometului nazal superior E. axonii neuronilor din bulbii olfactivi, 132. Primul neuron al caii gustative se giseste localizat in: ‘A. ganglionul de pe traiectul nervului V B. ganglionul de pe traiectul nervului IX C. ganglionul de pe traiectul nervului X D. ganglionul spinal E. ganglionii de pe traiectul nervilor sensi- Dilitajii gustative. 133. Segmentul central al analizatorului gustatiy este situat in: A. neocortexul receptor B. lobul parietal C. aria somestezica I D. lobul temporal E. girusul hipocampic.26 Biologie 134. Inervafia fusului neuromuscular este realizata de citre: ‘A. axonii neuronilor din ganglionii spinali B. dendritele neuronilor din ganglionii spinali C. axonii neuronilor gama din coamele Jaterale ale maduvei spinarii D. axonii motoneuronilor alfa din coarmele anterioare ale maduvei spinarii E. terminatiile nervoase spiralate si in ,buchet”, dendrite ale neuronilor din gan- ¢glionul nervutui trigemen. 135. Muschii striafi pot fi contractafi pri A. stimularea motoneuronilor alfa din coarnele anterioare ale m&duvei spinarii B. stimularea motoneuronilor gama, prin contractia reflex C. impulsuri venite de la neocortexul sen- Zitiv D. impulsuri venite prin cdile piramidale E. impulsuri venite prin cdile extrapiramidale, 136. Nucleii cohleari pontini realizeazi conexiuni directe e ‘A. axonii neuronilor din ganglionul Corti B. substanfa reticulaté a trunchiului cerebral C. unii ai mezencefalului D. coliculii evadrigemeni inferiori E, ramura vestibulara a nervului VIII. 137. Corpul geniculat lateral: A. apartine diencefalului B. aparjine talamusului C. realizeaz conexiuni cu lobul occipital D. realizeaza legaturi cu neuronii bipolari din retina E, realizeaza conexiuni cu neuronii multipolari din retina, 138. Alegeti afirmatiile corecte: A. protoneuronul c&ii gustative se afld in mugurele gustativ B, protoneuronul cdi gustative se afid in ganglionul cranian al nervilor VII, IX, X C, deutoneuronul c&ii gustative se affa situat in nucleul solitar D. al 3-Ica neuron al cdi gustative este situat in talamus E, proiectia corticala a sensibilitatii gustative este localizata in lobul temporal. 139. Nucleii cohleari pontini realizeazi urmitoarele conexiuni directe cu: A. girusul temporal superior B. organul Corti C. dendritele neuronilor din ganglionul Corti D. coliculi evadrigemeni inferiori E. axoni ai neuronilor din ganglionul spiral Corti. 140. Placa motorie realizati de fibrele motorii eferente gama se localizeaza: A. pe fibra extrafusal B. pe extremitatea contractild a fibrei intrafusale C. pe porjiunea central necontractila a fibrei intrafusale D. pe tendon si aponevroza E. pe extremitatea contractila a fibrei musculare modificate. 141. Corpul geniculat medial prezinti urmitoarele caracteristi ‘A. apartine mezencefalului B. este un nucleu ce aparfine metatalamusului C. este un nucleu de substanfa cenusie D. realizeaza conexiuni cu nucleii vestibu- Jari bulbari E. este in relatie cu lobul temporal 142. Receptorul auditiv se caracterizeazi prin urmitoarcle: A. este localizat in canalul coblear, pe membrana bazilara B. este situat in columela C. este acoperit la baz de catre membrana tectoria D. este inconjurat la baz de axonii neuronilor din ganglionul Corti E. confine celule receptoare. 143. Care dintre afirmatiile cu privire la calea auc sunt corecte: A. are deutoneuronul in corpul geniculat medial B. are protoncuronul localizat in organul Conti C. trimite colaterale la substanfa reticulataTeste pentru admitere 2011 2 D. trimite colaterale la voliculii evadrigemeni inferiori E, axonii protoneuronului se termin’ in nucleii cohleari pontini. 144, Inervafia porfiunii centrale, necontrac- tile a fusului neuromuscular este asigurat de: A. motoneuronul alfa B. motoneuronul gama C. dendritele neuronilor din ganglionii spinali D. fibrele anulospirale spiralate cu originea jn ganglionul de pe traiectul nervului V E. fibrele in buchet cu originea in coarnele laterale ale maduvei spindirii. 145. Prin ce se caracterizeazit coliculii evadrigemeni inferior: ‘A. sunt nuclei senzitivi din mezencefél B. primesc fibre de la nucleii cobleari pontini C. primese colaterale de la nucleii vestibu- Jari pontini D. primese colaterale de la nervii optici E. reprezinti centri de reglare a reflexelor de orientare a capului si corpului in di- rectia sunetului. 146, Prin ce se caracterizeazi corpii genicu- lagi laterali: A. apartin metatalamusului B. reprezinta originea celui de al treilea neuron al c&ii optice C. in ei se termind tractul optic D. sunt in relatic cu cortexul occipital E, confin al treilea neuron al cdii auditive. 147. Contractia musculaturii striate poate fi determinata: A. direct prin excitarea motoneuronului alfa B. prin stimularea nucleilor motori ai nervilor cranieni C. prin stimularea fasciculelor piramidale D. prin comenzi primite de la fasciculul corticonuclear E, prin stimularea cailor proprioceptive. 148. Muschii circulari ai irisului: A. sunt muschi netezi viscerali B. influenjeaza puterea de refractie a cris- talinului in raport cu distanga fata de un obiect C. se contracté sub acfiunea fibrelor parasimpatice din nervul oculomotor D. produe midriaza E. micsoreaza pupila. 149, Reflexul de intindere este declansat prin: ‘A. stimularea motoneuronilor alfa din coarnele anterioare ale maduvei B, stimularea motoneuronilor din coamele Jaterale ale miduvei C. stimularea motoneuronilor gama si scur- tarea capetelor contractile ale fibrelor intrafusale din fusurile neuromusculare D. stimularea unui proprioreceptor muscular E, prin stimularea receptorilor neurotendinosi Golgi. 150. Segmentul central al analizatorului ol factiv este localizat in: ‘A. neocortexul receptor - hipocamp B. aria somestezica I C. girusul postcentral din lobul parietal D. pe fata mediala a emisferelor cerebrale E, sistemul limbic. 151. Corpusculii Golgi A. sunt localizafi printre fibrele musculare striate B, sunt receptori sensibili la intinderea muschiului C. sunt localizafi la joncyiunea dintre tendon si muschi D. stimuleaza contractia fibrei musculare striate B. sunt in relafie cu axonii neuronilor din ‘ganglionul spinal. 152. Maculele: ‘A. sunt localizate la nivelul canalelor semi- circulare B. sunt localizate in utricula si sacula C. contin celulele senzoriale previzute cu cil D. sunt acoperite de cupuli gelatinoas, ccare confine otoliti E, sunt in relafie cu dendritele neuronilor din ganglionul Scarpa.28 Biologie 153. Crestele ampulare: A. sunt receptori pentru miscarea de rotatie a capului si corpului B. sunt receptori pentru accelerarea linear C. sunt localizati in ampulele canalelor se- micirculare D. sunt acoperite de.membrana otolitic& E. sunt in relatie direct cu nucleii vestibu- Jari bulbari, 154. Care afirmatii le consideraji adevirate: ‘A. canalul cohlear este delimitat de rampa timpanica prin membrana Reissner B. protoneuronul cdi auditive este localizat in organul Corti C. nervul optic este format din axonii neuronilor bipolari D. motoneruonul y realizeaza placa motorie pe fibra extrafusala E, labirintul membranos confine endolimf&. 155. Urechea medie: ‘A. comunicd cu urechea extern’ prin trom- pa lui Eustachio B. confine un lang articulat de oscioare: scdrifa, ciocan, nicovala C. este delimitata de urechea intern& prin timpan D. contine scarifa aplicata pe membrana ferestrei ovale E. confine receptorii auditivi. 156, Alegefi afirmatiile corecte: ‘A. motoneuronul y se termina pe partea central& a fibrelor sacului si lanjului nuclear B. protoneuronul cai auditive este in relatie cu coliculii cvadrigemeni inferiori. C. deutoneuronul cai vizuale este in relajie cu unii nuclei senzitivi din mezencefal D. deutoneuronul caii olfactive este repre- zentat de celulele mitrale E, motoneuronul a se termina la nivelul por- siunii periferice a fusului neruomuscular. TV. GLANDELE ENDOCRINE 157. Care dintre afirmatiile cu privire la volumul sanguin le considerafi adevirate: A. creste sub infiuenta ADH-ului B, scade sub influenga aldosteronului C. in conditii fiziologice are 0 valoare de S litri D. infiuenteaza valoarea presiunii arteriale E. depinde de volumul lichidelor extracelulare. 158, K*-ul in plasma scade sub influenfa ur- matorilor hormot A. aldosteron B. mineralocorticoizi C. STH D. ADH E. calcitonin’. 159. ADH-ul si aldosteronul prezinta urmatoarele asemaniri: ‘A. sunt hormoni secretafi de glande endocrine B. controleazi echilibrul hidric al organismului C. actioneazt asupra tubului contort distal si tubului colector D. stimuleaz reabsorbjia de apa E. stimuleazi reabsorbjia de apa in tubul contort proximal, 160. Insulina are urmitoarele acfiuni, cu excep A. stimuleazi glicogenogeneza B. hiperglicemie C. intensifica glicoliza D. stimuleaz& anabolismul proteic E, stimmuleaza lipogeneza. 161. fn condifii de inanitie au loc urmitoarele fenomene: A. hipersecretia de insulina B. hiposecrefia de insulina C. hipersecretia de glucagon D. stimularea glicogenolizei hepatice E. gluconeogeneza hepatica. 162. Care dintre urmitoarele manifestari nu sunt comune pentru diabetul zaharat si diabetul insipid? A. hiperglicemia B. poliuria C. cresterea diurezei D. polifagia E. polidipsia.Teste pentru admitere 201 163. Care dintre urmitoarele manifestiri de- osebese diabetul zaharat de diabetul insipid? A. hiperglicemia B. glicozuria C. polifagia D. polidipsia E. poliuria. 164, Organele la nivelul cdrora actioneazi parathormonul sunt: A. ficatul B. intestinul CC. rinichiul D. stomacul E. inima. 165. in timpul expunerii la frig se produce: ‘A. hipersecrefie de tiroxing B. cresterea secrejiei de adrenalin CC. hiposecretie de TSH D. hipersecretie de triiodotironina E. hipersecretie de TSH. 166. Hormonii tropi hipofizari regleaz& secretia urmatoarelor glande: A. tiroida B. paratiroide C. medulosuprarenale D. sexuale E. neurohipofiza. 167. Urmittoarele afirmatii referitoare la prolactin sunt corecte: ‘A. este secretati de hipofiza anterioara B. stimuleaza secrefia lactat& C. stimuleaz excrefia lactaté D. inhiba activitatea gonadotropa E, stimuleaza ovulatia. 168. Hormonii pot fi secretafi in: A. celulele mucoasei duodenale B. pancreasul exocrin C. tinichi D. neurohipofiza E, neuronii hipotalamusului anterior. 169. Care dintre urmitorii hormoni influen- feazi musculatura neted: ‘A. adrenalina si noradrenalina B. vasotocina C. colecistokinina D. oxitocina E, vasopresina. 29 170. Indicati afirmatiile corecte: ‘A. ADH-ul i adrenalina sunt neurohormoni B. adenohipofiza este legata de hipotala- musul anterior C. im hipoglicemie creste secretia de insulina D. in hiperglicemie se secret adrenalina E. insulina stimuleaz& glicoliza. 171. Hormo) A. influenjeaz activitatea unor celule finti B, sunt eliberati in cantititi mari in singe C. sunt eliberati in singe prin canale ex- cretoare D. acfioneaza la distanja de locul sintezei E. sunt eliminati direct in sdnge. 172, Eliminarea de fosfati pe cale renal este stimulata de: A. aldosteron B. parathormon C. somatotrop D, mineralocorticoizi E. calcitonin’. 173. Sistemul port hipofizar transportii: A. neurosecretii B. TSH C. prolactin& D. ACTH E.GRH. 174. Insulina stimuleaza urmétoarele procese ale metabolismului glu A. glicogenogeneza hepatica B, gluconeogeneza hepatica C. lipogeneza D. consumul celular de glucoz E. sinteza de proteine. 175. Care dintre urmatorii hormoni sunt considerafi neurosecrefii hipotalat A. ADH B. oxitocina C. somatomedinele D.ACTH E. GRH-ul. 176. Cum se realizeazi reglarea secrefiei tiroidiene: A. de clitre adenohipofiza prin TSH B. in functie de concentrafia sanguind a tiroxinei30 Biologie C. prin mecanism de feed-back hipotala- mo-hipofizo-tiroidian D. prin nivelul sanguin de T, si T, E. prin intermediul hipofizei posterioare. 177. Aldosteronul controleaza: AA. secrefia tubulara de protoni B. reabsorbjia obligatorie de Na* C. pH-ul mediului inten D. volemia E. presiunea coloidosmotici a mediului intern, 178, Acfiunile asupra tubului digestiv ale parathormonului sunt: ‘A. stimularea absorbtiei de Ca** in corela- sie cu vitamina D, B. reabsorbjia de Ca’ in nefronul distal C. stimularea elimin&rilor de fosfagi D. reabsorbtia de fosfati E. inhibarea osteoclastelor. 179, Sunt considerate neurosecret A. STH-ul B, vasopresina . adrenalina D. oxitocina E. acetilcolina. 180. Hormonii sunt produsi: ‘A. doar de glandele endocrine B. de fesutul glandular endocrin C. atat de glandele endocrine cat si de alte organe ca placenta, mucoasa duodenala, rinichii D. doar de glandele endocrine si de glandele mixte E. de celule secretoare care sunt in relatie cu capilare sanguine. 181. Timusul: ‘A. este un organ endocrin care involueaz la pubertate B, secret hormoni steroizi C. confine timocite (celule stem hematoforma- toare provenite din miduva hematogent) D, secret hormoni care regleaz maturarea limfocitelor B E. este un organ limfoid central. 182. Alegefi afirmatiile corecte: ‘A. cortizolul produce limfopenie B. aldosteronul reabsoarbe Na* si Cl prin osmozi C. vasopresina si aldosteronul scad volemia D. lipoliza este stimulatd de insulina si adrenalin’ E. timusul stimuleazé dezvoltarea gonadelor. 183. Efectele insulinei asupra metabolismu- ui lipidic sunt: A. lipogenezi B. anabolism proteic C. glicogenogeneza D. sintezi de trigliceride si glicogen E. sintez&i de enzime lipolitice. 184. Care dintre urmiitorii hormoni stimuleazii lipoliza: A. cortizolul liber B. adrenalina C. glucagonul D. insulina E. glucocorticoizii. 185. Tiroxina are urmitoarele actiuni: A. vasodilatatie B. favorizeaz mielinizarea C. ereste forfa de contractie a miocardului D. produce hipercolesterolemie E, stimuleazi anabolismul proteic. 186. Denumigi hormonii cu acfiune asupra sistemului nervos: A. cortizolul B. ADH-ul C. adrenalina D. triiodotisonina E, STH-ul. 187. Colecistokinin: A. determin acumularea bilei in vezica biliars B, stimuleaza eliminarea bilei din vezica biliars C. produce contractia vezicii biliare si relaxarea sfincterului Oddi D. se elibereaza in sange la contactul mucoasei duodenale cu proteinele din chi- mul gastric E. se elibereaz in snge la contactul mucoasei duodenale cu compusii lipidici din chim. 188. Timusul: ‘A. este un organ limfoid periferic B. confine timociteTeste pentru amitere 2011 C. produce limfocite T cu rol in imunitatea nespecifica D. produce limfocite T care sintetizeaz anticorpi E. confine celule stem migrate din ganglio- nif limfatici 189, Somatotropul stimuleazi: A. direct condrogeneza in cartilajele epifi- zo-diafizare B. elimindrile de Na*, K*, Ca’, P C. eresterea prin intermediul factorilor de crestere D. cresterea muschilor, viscerelor gia creierului E. condrogeneza la nivelul periostului 190. Hormonu] foliculostimulant are urmitoarele actiuni A. stimuleaza activitatea celulelor Leydig B. produce ovulatia C. stimuleaza secretia de testosteron gi estrogeni D. produce maturarea foliculilor ovarieni E, stimuleazi functia exocrind a gonadei masculine. 191. LH-w ‘A. stimuleaza secrejia lactati B, produce dezvoltarea tubilor seminiferi C. stimuleaz& secretia endocrind a gonadei masculine si feminine D. stimuleazd activitatea corpului galben E, determin’ ovulatia. 192. Oxitocina: A. este secretati in hipofiza posteri B. este 0 neurosecretie ca si adrenalina C. se secret in neuronii hipotalamusului anterior D. stimuleaza secrefia lactatt E. stimuleaza contractia musculaturii striate a uterului. 193. Precizafi asociatiile corecte: A. estrogeni - gonada feminina B. estrogen - foliculi ovarieni preovulator C. progesteron - corp galben D. progesteron - corp galben preovulator E. testosteron - tubi seminiferi contort 194, Manifestarile comune din diabetul zaharat si insipid sunt: A. sciderea elimina renale de apa B. poliuria C. polidipsia D. polifagia E, eresterea diurezei. 195, Diabetul insipid se caracterizeaza prin: A. polifagie B. poliurie C. eresterea diurezei D. lipsa reabsorbiei facultative de apa E, sciderea reabsorbtici obligatorii de apa. 196, Hipersecretia de parathormon se aso- ciazd cu: ‘A. fracturi spontane B, hiperfosfatemie C. hipocalcemie D. rarefierea oaselor E. calculi renali. 197. Hiperfunctia zi prin: A. cresterea metabolismului bazal B. sciderea metabolismului bazal C. mixedem D. picle uscatt E. in unele cazuri exoftalmie. jidian& se caracterizea- 198, Indivizii cu nanism hipofizar se carac- terizeaz pri ‘A. hiposecretie de STH B. hipersecretie de STH C. talie mica 1, 20-1, 30 metri D. dezvoltare disproportionata E. intelect normal. 199. Efectele specifice ale hormonilor tiroidieni sunt: ‘A. scad forfa si freeventa contractiilor cardiace B. crese amplitudinea si freeventa miscari- lor respiratorii C. stimuleazi diferentierea neuronala D. inhibs dezvoltarea normal a sinapselor E. cresc tonusul muscular. 200, Hormonii eliberafi in cireulafie de e&- tre neurohipofiza sunt: ‘A. vasopresina B. ADH-ul C. oxitocina D. MSH-ul E. prolactina32 Biologie 201. Urmitoarele organe secret’ hormoni: A. duodenul B. pancreasul exocrin C.rinichiul D, plamanii E. antral piloric. 202. Extractele de timus: A. stimuleaz mineralizarea osoas& B. inhiba dezvoltarea gonadelor C. determina dezvoltarea imunititii nespe- cifice celulare D. determina hipercalcemie E. au efecte de oprire a mitozelor. 203. Epifi A. este situati intre tuberculii evadrigemeni superiori B. face parte din epitalamus C. secret melatonina D. are legaturi strnse cu retina E. secreti calcitonina. V. SisremuL Osos 204. in cursul osific4rii encondrale apar centri ‘A. primari de osificare in epifize B. primari de osificare initial in diafiza C. primari de osificare in epifize si diafiza D. primari de osificare numai in epifize E. primari si secundari de osificare. 205. Prin osificare encondrali iau nastere: A. oasele membrelor B. oasele boli cutiei craniene C. parfial mandibula D. oasele scurte E. oasele bazei craniului. 206. Cresterea in lungime a oaselor are loc: A. la nivelul cartilajului diafizo-epifizar B. prin osificare desmala C. dinspre epifize spre diafiza D. pe seama periostului E. la nivelul cartilajelor de crestere metafizare, 207. Cresterea in grosime a oaselor are loc: ‘A. pe seama zonei interne osteogene a periostului B. prin osificare encondrala gi desmal C. prin osificare desmala la nivelul oaselor Jungi - D. in caz de acromegalie E, doar la nivelul oaselor scurte, 208. Cartilajul hialin este prezent it A. scheletul embrionar B. cartilajele metafizare tot timpul viefii C. cartilajele de crestere pan’ in jurul var- stei de 20 de ani D. cartilajul articular E. in procesele ce insofesc osteogeneza de membrana, 209, Hematopoieza se realizeaza in: A. oasele late B. toate oasele la copii C. stem i osul coxal la adult D. canalul central din diafiza oaselor lungi ia adult E, maduva rosie hematogend. 210. Afirmatiile corecte de mai jos sunt: ‘A. oasele reprezint& principalul rezervor de substanfe minerale al organismului B. articulatia dintre humerus si oasele ante- brajului este o parghie de ordinul IIT C. curburile coloanei vertebrale in plan frontal se numesc lordoze, daca au con- cavitatea posterioar’ D. apendicele xifoid aparjine de stern si iméne cartilaginos pan’ la varsta de 30 de ani E, scheletul gambei este format din dowd ‘ase: tibia, lateral si fibula mai volumi- 2 noasa, medial. 211. Precizafi asocia{iile corecte: A. rotula - os sesamoid B. haluce si police - 2 falange C. diafiza - jesut osos compact si spongios D. parietal - osteogenezi encondrala ‘vomer, mandibula - oase ale neurocraniului. 212. Urmatoarele enun{uri sunt incorecte: A. maduva cenusie prezent in canalul medular din diafiza oaselor lungi la adulti este nefunctionalz B. articulajia cranjului cu coloana vertebra- li este o parghie de ordinul IT- Teste pentru admitere 2011 33 C. fibrele de colagen reprezinté 80-85% - din matricea organicd a osului D. hidroxiapatita este cea mai important substan{i cristalind din compozitia orga- nica a osului E, osul lung prezintd diafizd si epifize. . 213, Sternul este: ‘A.un 0s lat, care apartine de scheletul trunchiului si la care predomind inaltimea B, unos lat, care este situate anterior, pe linia ‘median a toracelui si care se articuleaza Jateral la nivelul manubriului cu clavicula C. articulat ou cele 12 perechi de coaste D. articulat direct cu primele 7 perechi de coaste adevarate E, format din manubriu si un corp 050s, si tun apendice xifoid, cartilaginos, pant la varsta de 40 de ani. 214, Humerusuk: A. formeazii scheletul brafului - B. se articuleaza inferior cu scapula C. este un os lung D. se formeazii prin osificare encondrala E. creste in lungime pe seama zonei interne osteogene a periostulu 7 215. Canalul vertebral rahidian: A. se formeazi prin suprapunerea orifici Jor vertebrale B. este separat de dura mater prin spatiul epidural C. adaposteste miduva spindrii 7 D. prin gaurile intervertebrale ies ramurile nervului spinal E. confine maduva spinarii si meningele spinale. 216. Urmitoarele afirmatii sunt corecte: - ‘A. nervii cranieni ies prin orificiile intervertebrale B, somatomedinele actioneazi asupra carti- - lajelor diafizo-epifizare C. PTH-ul stimuleaza activitatea osteoclastelor D. oasele tarsiene sunt in numar de 7 E, osul coxal provine din sudarea ilionului, ischionului, pubisului si sacrului. 217. Bazinul osos: ‘A. protejea7A organele abdominale si pelviene B. confine vezica urinar si gonadele C. este format din oasele coxale si sacrul articulate intre ele D. este format din articulatia oaselor coxale, posterior, intre ele, forménd simfiza, pubiand E. este format din articularea a dou oase pereche - oasele coxale - si un os nepe- reche - sacrul., 218. Rolul functional al oaselor: A. pargbii pentru aparatul locomotor B. antitoxic C. rezervi de substante organice in organism D. depozit de substante toxice (uree) E, hematopoieza. 219. Oasele lungi: A. sunt ale&tuite din fesut osos compact la nivelul epifizelor B, sunt alcdtuite din jesut osos spongios la nivelul epifizelor C. sunt formate din fesut conjunctiv dur D. crese in lungime pe seama cartilajelor articulare E. confin epifize acoperite cu un strat subji- re de cartilaj hialin, 220, Vitamina D intervine in osteogenezi prin: A. intensificarea reabsorbjiei tubulare de calciu B, controlul elimindirii urinare de calciu C. eresterea absorbjiei intestinale a calciu- hui D. stimularea secretiei de PTH E, mobilizarea sirurilor fosfocalcice din ase. 221. Osteogeneza de membrana: ‘A. realizeazi cresterea in grosime a oaselor Tungi B. asigurd cresterea in lungime a oaselor C. participa la formarea unui os din visce- rocranitt D. asigura formarea oaselor lungi E. participa la formarea unui os din ventura scapular’. 222. Urmiitoarele asocieri sunt corecte: ‘A. periost - membrand care acopera osul34 B. erestere in lungime - cartilaj diafizo- epifizar C. sternul - 0s lat D. osificare encondrala - oasele boltii craniene E. 7 perechi coaste adevarate - 3 perechi coaste flotante - 2 perechi coaste false. 223, Vertebrele: A. sunt oase scurte, formate prin osificare de cartilaj B, formeazii coloana vertebral C. sunt in numar de 32-33 gi se articuleaza prin procesele transverse D. formeaza coloana vertebrald, cu rol de protectie a maduvei spindrii E. au acecasi structura in toate regiunile, conform rolului indeplinit. 224, Clavicula: ‘A. impreuna cu omoplatul participi la for- ‘marea centurii scapulare B. se formeaza parfial prin osificare desmala C. se articuleazit lateral cu sternul si medial cu scapula D. se articuleaza cu porjiunea superioard a sternului (manubriul) E. aparfine de scheletul trunchiului. 225. Sternul este: ‘A. un os lat, care participa la formarea cutiei toracice, impreund cu coastele si regiunea toracala a coloanei vertebrale B. situat anterior pe linia mediana a toracelui C. se articuleaz in partea superioara si pe irfile laterale cu coastele D. format in partea superioara de caitre manubriul sternal E. participa la formarea centurii scapulare, 226, Bazinul: A. contine viscere inervate parasimpatic prin nervul vag B. este format din cele 2 oase coxale, articulate anterior prin simfiza pubiana i posterior cu osul sacra C. este denumit si pelvisul osos D, contine viscere vascularizate si de artera iliac’ interna gi de ramvuri din aorta abdominal& Biologie E. confine vezica urinara si rectul, 227. Care hormoni favorizeazi cresterea scheletului (oaselor): A. somatotropul B. hormonii tiroidieni C. calcitonina D. parathormonul E. testosteronul. 228. Cresterea excesiva a oaselor se produce in: A. nanism tiroidian B. gigantism C. hipersecretie de STH D. acromegalie E. hipersecretie de parathormon. 229. Scheletul piciorului cuprinde: - A. tibia B. fibula C. femural D. rotula E. oascle tarsiene, metatarsiene gi falan- gele. 230. Osul temporal: ‘A. apartine viscerocraniului B. apartine neurocraniului C. este un os pereche D. participa la formarea scheletului capului E. este un os pereche ca $i etmoidul si sfe- noidul. 231. Care dintre afirmatiile cu privire la scheletul membrului superior liber sunt adevirate? : A. se articuleaza direct cu scheletul trunchiului B. este format din 3 regiuni C. scheletul bratului este format din radius si cubitus D. scheletul mainii conjine: metatarsiene, = tarsiene gi falange E. confine si oase hungi si scurte. 232. Care dintre afirmatiile cu privire la scheletul membrului inferior sunt adevarate: AA. se leaga de scheletul trunchiului prin centura pelviand B. confine la nivelul gambei: tibia si fibula - C. scheletul coapsei este format din femurTeste pentra admitere 2011 35 D. confine: tarsiene, metatarsiene si falange E. oasele scheletului piciorului sunt: carpi- ‘ene, metacarpiene si falange. 233. Epifizele: ‘A. teprezinta portiunile periferice ale oase- Jor scurte gi late B. contin fesut osos spongios C. sunt sudate cu diafizele p pand la varsta de 20 ani D. osificarea lor se produce prin centre de osificare, care apar inaintea celor din iafiza E. conjin vase de singe (capilare sanguine). fesut osos 234, Diafiza: ‘A. este prezenté in oasele lungi B. confine un canal medular C. este formati din tesut osos compact D. este acoperita la exterior de periost E. este prezenta si in structura claviculei si coastelor. 235, Care dintre afirmatiile privind osteogeneza encondrali le considerati adevarate: ‘A. asigur’ formarea oaselor scurte B. central primar de osificare este in diafizi C. central secundar de osificare este in epifiza D. asigurd cresterea in grosime a oaselor prin cartilajul diafizo-epifizar E, STH-ul stimuleaz condrogeneza in cartilajele diafizo-epifizare prin intermediul somatomedinelor. 236. Oasele lungi: A. prezinta extremitiqi - epifize B. prezinti o diafiza CC. contin fesut osos compact la nivelul epifizelor D. diafiza este acoperita de periost E. prezint& fesut osos spongios in epifize. 237. Osteogeneza encondrali prezinta urmittoarele particularitati: ‘A. asigura formarea oaselor bazei craniului yur’ formarea oaselor membrelor C. centrul de osificare apare initial in epifize D. se caracterizeazii prin centru de osificare primar in diafiz’ B, asigura cresterea in grosime si lungime a oaselor. 238. Cresterea in grosime a oaselor se realizeazi prin: ‘A. osteogeneza desmala B. osteogenezi encondrala C. zona externé a periostului D. zona internd osteogend a periostului E. cartilajele de crestere diafizo-epifizare. 239. Cresterea in lungime a oaselor: ‘A. este stimulata de factori de crestere (STH-ul) B. este favorizat de somatomedine C. se realizeazi prin osteogenezii de membrand D. se realizeazi prin cartilaje de crestere care prolifereaz spre epifize E. se opreste prin inlocuirea zonei interne a periostului cu fesut osos. 240. Parathormonul actioneazii asupra oaselor prin urmitoarele efecte: A. absorbjia crescut& de calciu la nivel intestinal B. climinarea urinara crescuti de calciu C. activarea osteoclastelor D. mobilizarea fosfatilor din oase E. cresterea calcemici 241. Mobilizarea sirw oase este favorizata d A. STH B, parathormon C. calcitoning D. aldosteron E. glucagon. 1 fosfoealcice din VIL SisremuL MuscuLar 242, Urmitoarele asociafii sunt corecte: A. fibra muscularé neteda - perimisium B, muschi de forma patrulateri - marele dorsal C. insertia muschiului - tendonul fixat pe ‘osul mobil D. inervatia somaticd muscular - reactie vasomotorie E. muschiul deltoid - abductia. 243, Urmiatoarele afirmatii sunt corecte: ‘A. muschii fesieri aparjin de coapsi36 Biologie B. muschiul drept medial si croitor sunt adduetori C. mana posed’ un aparat muscular com- plex numai pe fata palmar& iafragma intervine in inspiratia norma- 14, prin contractie gi in expiratia normal prin relaxare E, muschiul croitor este cel mai lung muschi din corp. D. 244. Corpul muschiului este: A. portiunea centrala voluminoas’ a muschiului scheletic B, alcatuit din fibre musculare striate gru- pate in faseicule C. acoperit la exterior de sarcolem’ D. acoperit la exterior de perimisium E. acoperit la exterior de fascia musculard. 245, Muschiul evadriceps femural: A. este situat pe fafa posterioari a coapsei B. este situat sub muschiul croitor C. aparfine de musculatura coapsei D. este situat in loja anterolateral a coapsei E. in grosimea tendonului contine rotula, 246. Muschii flexori ai degetelor de la membrul inferior: A. fac extensia labei piciorului B. se afl la nivelul gambei, in loja lateral C. se afld in planul profiund din loja posterioara D. fac atat flexia cat gi extensia labei piciorului E, fac numai flexia degetelor. 247, Fibra musculara striata’ prezinta: A. numerosi nuclei dispusi periferic B. sarcolema la periferie C. numeroase sarcomere care reprezinta unitatea morfo-functionala a filamentelor D. miofibrile cu sarcomere delimitate de doua membrane Z succesive E, joncfiune neuromuscular’. 248. Precizati formularile corecte: ‘A. in contractiile izometrice nu se produce lucru meeanie extern B, menfinerea posturii se face prin contractii izotonice C. tonusul muscular nu dispare prin dener- vare D. fibrele elastice din structura perimisiu- mului imprima elasticitatea si excitabili- tatea musculara E. in contracjiile auxotonice variazA atat Tungimea, cat si tensiunea muschiului. 249. Contractilitatea: ‘A. este o proprietate specificd tuturor tipu- rilor de muschi striati scheletici B. are ca baz anatomicé fibre musculare striate C. are ca baz functionala jonefiunea neuromusculara D. are ca bazi moleculara proteinele contractile E. are ca baz anatomica sarcomerul. 250. Preciza{i asociafiile corect A. extensibilitate - fibre elastice gi conjunctive B. tonus muscular - inervafie intact C. contracfii izotonice - Iungime si tensiu- ‘ne constanté D. potential de actiune propagat - perioada de contractie E, metabolism anaerob - efort intens sau moderat in primele 45-90 sec. 251. Sarcomerul ‘A. este baza anatomic’ a excitabilitayii B. este unitatea morfo-functionala a miofibrilei C. este format din douti discuri clare gi un disc intunecat D. este format dintr-o banda H, o band’ A sio banda I E. este delimitat de dou membrane Z care impart discul clar la jumatate, 252. Filamentele de actina: A. sunt subjiri B. sunt groase C. se gisese dispuse gi printre filamentele de miozin& D. se gisesc dispuse si in discurile clare E, lipsese in banda H. 253. Filamentele de miozinii: A. sunt subfiri B. sunt groase C. se gisesc in discurile clare D. se gasesc in discurile intunecate{este pentru adimitere 2011 37 Ese gasese dispuse gi in banda H. 284, Potentialul de acfiune este: ‘A. modificarea temporari a potentialului de membrani sub acfiunea unui stinmul B. propagat de-a lungul membranei fibrei musculare C. 0 depolarizare local a sarcolemei D. produs si artificial cu ajutorul curentului electric E, propagat pe membrana fibrei musculare, find precedat de contract. 255, Urmitoarele asociafii sunt corecte: A. sinapsé electricd - plac motorie B. sumare completa de secuse la stimulare cu freoventé joasa - tetanos complet C. secusi - coniractia in urma reflexului miotatic D. reacfii fizico-chimice in lant - cuplaj excitafie-contractie E. potential de actiune - precede contractia muscular, 256. Urmatoarele formulari nu sunt corecte: ‘A. componentele unei secuse sunt faza de latent, faza de contractie gi faza de relaxare B. potentialul de actiune genereaz un po- tenfial local terminal de placd C. fascia acoper corpul muschiului, ten- doanele si fibra muscular D. in contractie nu se modificd dimensiuni- Je sarcomerului E. cuplajul excitatie - contraotie musculard se fac printr-un lant de reactii fizico- chimice 257. Care dintre afirmatiile privind secusa muscular sunt adevarate: A. incepe cu o perioada de latent’ B. are trei faze, ultima fiind cea mai lung C. contracfia este precedata de depolarizarea propagati a sarcolemei D. in perioada de latent se produce potenfialul de actiune E. este produsa de un stimul unic cu valoare subprag. 258, Placa motorie: ‘A. are 0 componentai presinapticd, butonul terminal al unui neuron senzitiv in zona presinaptic& mediatori chimici: noradrenalina gi acetilcolina C. transmiterea impulsului nervos se realizeazi unidirectional D. zona postsinaptic’ este cutata si confine receptori pentru mediatorul chimic E, sub acfiunea mediatorului chimic, creste permeabilitatea membranei postsinapti- ce pentru Na’. 259. Inervatia muschiului striat: A. este senzitiva si motorie B. motoneuronii gama inerveaza porfiunea centralaa fibrei intrafusale C. motoneuronii alfa realizeaza placi moto- mii la nivelul fibrelor extrafusale D. cea senzitiva este realizata de dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal gi din ganglionul nervului trigemen E. axonii neuronilor somatici din coarnele anterioare ale maduvei spinarii se termini la nivelul miofibrilelor. 260. Sarcomerul est ‘A. unitatea morfofuncfionala a miofilamentelor B, delimitat de 2 membrane Z succesive C. delimitat de 2 membrane H succesive D, unitatea morfofunctionalé a muschiului E. unitatea morfofunctionala a miofibrilelor. 261. Discul clar: A. este format din miofilamente de actin’ B. este format din miofilamente de actina si miozina C. este delimitat intre doua membrane Z succesive D. este format din miofilamente subjiri E. se scurteazA in timpul contractici. 262. Banda H: ‘A. este 0 portiune mai luminoasa din centrul discului intunecat B. este o portiune din centrul discului intunecat format numai din miofilamente de miozina C. se micgoreazi in timpul contractiei musculare D, delimiteazi 2 sarcomere invecinate E. este portiunea din discul intunecat, unde nu ajung capetele miofilamentelor de actin in sarcomerul in repaus.38 263. Precizafi formularile corecte: ‘A. fascia musculard este o membrana con- junctiva care inveleste muschiul B. sub fascia musculara se gaseste epimisium C. muschiul este format din urmatoarele structuri conjunctive dispuse de la exterior la interior, care invelesc corpul, fasciculele de fibre musculare si fibra, muscular’: fascia muscular, perimisium, epimisium si endomisium D. tendonul se fixeazi pe os E. endomisiumul este format din jesut con- junetiv, 264, Muschiul evadriceps femural: A. se gaseste la nivelul gambei B. apartine de muschii membrelor inferioare C. apartine muschilor striagi D. este localizat in partea anterioari a coapsei E. se gaseste la nivelul coapsei,fiind inve- cinat cu muschiul croitor. 265. Inervatia muschiului somatic poate fiz ‘A. numai somatica B, atat somaticis, cit si vegetativa C. somatosenzitiva, prin dendrite ale neuronilor din ganglionii spinali, care ajung la proprioceptorii musculari D. somatomotorie, prin axoni ai motoneuronilor alfa si gama E. vegetativa, prin axoni ai neuronilor vegetativi postganglionari, care determin’ vasomotorii 266. Motoneuronii alfa: ‘A. asigura inervatia somatomotorie a muschilor striati B. se distribuie extremitigilor fusului neuromuscular C. asigura inervatia somatosenzitiva a muschilor striayi D. se distribuie portiunii centrale si capete- Jor fusului neuromuscular E. participa la realizarea plicii neuromo- torii, 267. Potenfialul de actiune din fibra muscu- Jara striati A. se produce in perioada de contractic Biologie B. apare daci potentialul local terminal de placa atinge nivelul critic C. se propagit in toate directile, la nivelul sarcolemei D. se transmite cu o vitez de 30 m/s se propaga de la nivelul plicii motori, prin sarcoplasmi, 268. Precizati asocierile corecte: ‘A. adrenalin - mediator - placa motorie B. contractii izometrice - tensiune musculard sczuti - lucru mecanie - miscari C. contracfii izotonice - tensiune musculard constant - muschi posturali D. butoni sinaptici - acetilcolina - eliberare - depolarizarea sarcolemei E, glicoliz& anaeroba - necesar energetic dupa 2 minute de la declangarea contractie’ 269. Placa motori A. este o joncfiune neuroneuronali B. este o sinaps& neuromusculari C. se formeaza intre butonul terminal al motoneuronului alfa si o portiune din sarcolema fibrei musculare D. este formati dintr-un buton axonie, 0 fant sinaptica si sarcolema fibrei musculare E, permite trecerea influxului nervos de la butonul ramificatici axonice, prin intermediul neuromediatorului, acetileolina, Ja fibra musculara striata. 270. Neurotransmifitorul: ‘A. se giseste in veziculele sinaptice din butonii terminali B. este acetilcolina, la nivelul plicii motorii C. se elibereazii in fanta sinaptica si se fixeaza pe receptorii specifici ai sarco- Jemei D, determin’ in mod direct generarea de potentiale de actiune difuzeaz8 prin fanta sinaptic& si depola- rizeaza direct sarcolema. 271, Nervul care asigurii inervafia muschiului striat cor A. fibre senzitive cu originea in ganglionul spinal si ganglionul nervului V B. axoni ai ncuronilor somatomotori alfa{este pentru admitere 2011 C. axoni ai neuronilor somatomotori gama D. fibre simpatice postganglionare pentru vasele de singe E. fibre cu originea in neocortexul motor. 272. Placa motorie este formata di ‘A. membrana motoneuronului si sarcoplasma fibrei musculare B. membrana butonului terminal si dendri- ta sau axonul neuronului postsinaptic C. membrana mai multor butoni terminali si sarcolema unei singure fibre musculare D. membrana mai multor butoni terminali si sarcolema mai multor fibre musculare E. un singur buton terminal, fanta sinapticd 51 0 porjiune din sarcolema unei singure fibre musculare. 273. Care dintre urmitorii receptori culeg informatii de Ia nivelul muschiului striat: A. exteroreceptorii B. placa neuro-muscularé . fusurile neuro-musculare D. proprioreceptorii E. corpusculii Vater-Pacini. 274, Muschii masticatori se contract: ‘A. sub actiunea impulsurilor venite prin fasciculul piramidal direct B. prin stimularea nucleului motor al nervului V din punte C. prin stimularea motoneuronilor alfa din coamele anterioare ale maduvei spindrii D. prin stimularea ramurii motorii a nervului trigemen E. prin stimularea neocortexului motor. 275. Discul clar din structura miofibrilei are urmitoarele caracteristici: ‘A. apare in structura miofibrilei musebiului scheletic B. confine actina si miozina C. este format numai din filamente de actind D. este strabatut la mijloc de membrana Z E. igi micsoreazi dimensiunile in timpul discul intunecat din structura miofibrilei sunt adeviirate: ‘A. apare in structura miofibrilei mugchiului somatic 39 B. este format din filamente de actind si miozina C. este strabatut la mijloc de banda H D. se modifica in timpul contractiei E. este format numai din filamente de actind, 277. Ce caracteristici prezintit actina: ‘A. este o protein contractila apartindind miofibrilei B, se localizeaza exclusiv in discul clar C. este prezenti in discul clar si intunecat D. se giseste la nivelul benzii H E. este fixat cu un capat pe membrana Z. 278. Miozina prezinti urmitoarele caracte- A. intra in structura filamentelor groase B. este prezenti exclusiv in discul intunecat C. este localizati in sarcoplasm’ D. se fixeazi pe membrana Z E. este localizata in centrul sarcomerului. 279. Sinapsa neuromuscular’ are urmitoarele caracteristici ‘A. este asemfindtoare morfofunctional sinapsei neuro-neuronale B. se realizeaza intre axonul neuronului motor din coarele posterioare si 0 por- fiune din sarcolema fibrei musculare C. are ca mediator chimic acetilcolina D. transmite impulsul unidirectional E, prezinta in zona postsinaptic receptor pentru mediatorul chimic (adrenalina). 280. Inervatia musel Jui striat est ‘A. somatomotorie asigurati de axonii motoneuronilor motori a B. somatosenzitiva realizati de dendritele neuronilor din ganglionii spinali C. somatomotorie asigurati de axonii mo- toneuronilory D. dubla, somatica si vegetativa B. dublé, asiguratd de placa motorie. 281. Alege{i afirmagiile corecte in legituri cu inervafia somatosenzitivi a muschiului striat: ‘A. este asigurati de motoneuronii a medu- Jai B. este asigurati de fibre vegetativeC. se distribuie extremitifilor fusului neuromuscular D. se distribuie porjiunii centrale a fusuri- Jor neuromusculare E. este realizata de dendritele neuronilor din ganglionii spinali, 282. Urmitoarele cardcteristici sunt adevirate (proprii) pentru axonii motoneuronil a medulari: A. asigura inervatia somatosenzitiva B. intra in structura plicii motorii C. se distribuie extremitajilor fusurilor neuromusculare D. asigurat inervafia somatomotorie E. determina reacfii vasomotorii 283. Urmitoarele afirmafii sunt adevarate pentru placa motorie: A. transmite influxul nervos la nivelul mugchiului striat B. influxul nervos determina descdrcarea de acetilcolin’ din terminaia presinap- tick Cla acest nivel se genereazii un potential local terminal de plact D. potengialul de repaus la nivelul axonului motoneuronului care ia parte la formarea plicii motorii este de -90mV E. potentialul local terminal de placa se propaga pe sarcolema, 284. Care dintre urmatoare afirmatii refer toare Ia placa motorie sunt adevarate: A. influxul nervos se transmite unidirectional B. mediatorul chimic este acetilcolina C. mediatorul chimic este adrenalina D. realizeaza transmiterea influxului nervos la muschiul striat E, membrana postsinaptic confine mediatori chimici, 285, Muschii striafi prezinti urmitoarele caracteristici: ‘A. au rol in miscarea organismului B. participa la mentinerea pozitiei corpului C. sunt formati din fesut muscular striat D. sunt prezenfi in structura muschilor mimicii E. intra gi in alcatuirea tubului digestiv sia vaselor de singe. Biologie 286. Motoneuronii y (gama): ‘A. sunt reprezentati de dendritele neuroni- Jor din ganglionii spinali B. asigurd inervatia porjiunii periferice a fusului neuromuscular C. participa la realizarea inervatiei somatomotorii a muschiului striat D. formeaza receptorii Golgi si corpusculii Vater-Pacini E, asigurd inervatia vegetativa a muschiului striat. 287. Care dintre afirmatiile privind secusa musculara sunt adevirate? A. reprezint& réspunsul contractil la un stimul unie B. reprezinta rispunsul contractil la stimuli repetati, succesivi C. prezinta trei faz relaxare D. contracjia precede perioada de latenfa si de relaxare E. contractia incepe inainte de terminarea potentialului de actiune. latenf’, contractie si 288. Contractia izometrica se caracterizeazi prin: A. menjinerea constant a lungimii muschilor B. cresterea tensiunii intramusculare C. se asociaza cu migcarea si producerea de lucru mecanic D. este caracteristic’ musculaturii posturale E. este caracteristica musculaturii membrelor. 289. Contractia izotonicd prezinti urmittoarele particularitafi: A. se asociazi cu contractia izometric’ in timpul contractiei fiziologice B. in timpul acestei contrac{ii tensiunea intramusculard creste C. in timpul acestei contracjii lungimea muschiului este constant D. produce forme de migcare si lueru mecanic E. muschiul se scurteaza - tensiunea intra- musculara este constant’, 290. Muschiul neted visceral este localizat la nivelul: A. vaselor de snge B. cfilor urinareTeste pentru admitere 2011 C. cailor biliare extrahepatice D. muschilor extrinseci ai globului ocular E. tubului digestiv. 291. Modificdrile sarcomerului in timpul contractiet implied: ‘A. alunecarea filamentelor de actina printre cele de miozina B. apropierea membranelor Z C. miesorarea benzii H D. rimane nemodificat discul clar E. pistrarea nemodificati a discului intunecat $i micsorarea benzii H. 292. Tonusul muscular: ‘A. apare dupa stimuli repetitivi B. se pistreaza dupa denervarea muschiu- Jui striat C. se inregistreazi pe miograma prin pla- tou dintat D. reprezintd starea de tensiune permanen- 1% a muschiului striat cu inervatie vegetativa intact E, se menfine prin mecanism reflex. VII. SisremuL Dicestiv 293. Masticafia: A. contribuie la formarea bolului alimentar B. stimuleaza receptorii gustativi C. creste suprafata de contact a alimentelor cu enzimele digestive D. asigurd digestia lipidelor E. initial secretia gastric’. 294, Secrefia salivard: ‘A. confine numai substante anorganice B. concentrafia Na” este mai micd decat in plasma sanguin& C. nu confine K* D. este compusa din apa, siruri minerale, substanfe organice E. contine amilazi salivara. 295, Identificafi functiile salivei: A. in digestie prin a-amilaza salivara B. elaborarea senzafiei gustative C. nu are rol bactericid D. favorizeaza vorbirea E. excrejia metalelor grele. 41 296. Care dintre afirmatile referitoare la deglutitie sunt adevirate: "A. bolul alimentar este transportat din cavitatea bucal’ in stomac B. timpul bucal este involuntar C. timpul faringian determing deplasarea entelor spre esofag D. declanseaz& la nivelul esofagului peristaltismul primar E. peristaltismul secundar este specific timpului faringian. 297. Care dintre afirmatiile referitoare la centrul nervos al deglutiiei sunt adevarate: ‘A. este situat in trunchiul cerebral B. initiazé contractii musculare care stimuleaza patrunderea alimentelor in trahee C. coordoneazi si deplasarea alimentelor spre esofag, D. inhiba centrul respirator bulbar pe durata deglutitiei E, nu controleaza etapele suecesive ale deglutitiei. 298. Care dintre afirmatiile referitoare Ia timpul esofagian al deglutifiei sunt adevarate: ‘A. transport alimentele din faringe in stomac B. peristaltismul primar este declansat de masticatie C. peristaltismul secundar se datoreaz& pre- zenjei alimentelor in esofag, D. peristaltismul primar este voordonat de nervul glosofaringian E. peristaltismul secundar este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului. 299, Motilitatea gastricd realizeazii: A. stocarea alimentelor B. absorbtia amidonului CC. amestecul alimentelor eu secresiile gastrice D. formarea bolului alimentar E. evacuarea confinutului gastric in duoden. 300. Selectafi afirmafiile false referitoare Ia secrefia gastric ‘A. este un lichid galben B. are un pH alcalin (7-8) C. confine apa si reziduu uscat D. confine numai substanfe anorganice (acl E. acidul clothidric are efect bactericid.a2 Biologie 301. Glandele oxintice ale mucoasei gastrice seeretii: A. glicoproteina necesara absorbjiei vitaminei B12 B.HCI C. gastrina D. pepsinogen E. mucus. 302. Selectati afirm: le adevarate referitoare la glandele gastrice: A. glandele oxintice sunt localizate la nive- Jul corpului gastric B. glandele pilorice secret factorul intrin- sec C. glandele pilorice sun localizate in regiunea antrali D. glandele oxintice secret gastrina E. glandele pilorice secret mucus. 303. Faetorii care stimuleazii seerefia de HCI sunt: A. acetilcolina B, somatostatina C. impulsurile parasimpatice vagale D. mucina E. gastrina. 304, Pepsina: ‘A. este activa in mediu alcalin (pH optim 6-8) B. initiazA digestia proteinelor C. este o enzima lipolitica D. reprezinta forma activa a pepsinogenului E. digera mucusul 305. La nivel gastrie are loc absorbfia ur- mitoarelor substanfe: A. solubile in lipide, etanol si apa B. sodiu si potasiu C. glucide D. proteine E. fier. 306. Selectati afirm: toare la activitatea motorie a stomacului: A. stocarea alimentelor ca urmare a relax3- rii receptive B, contractile peristaltice deplaseaza alimentele spre esofag C. peristaltismul gastric este controlat de acetilcolina si gastrind D. contractile peristaltice sunt initiate la nivelul antrului piloric E, migcaiile de retropulsie asigura amestecul alimetelor cu sucul gastric. 307. Care dintre afirmatiile referitoare la pepsina gastric sunt false: A. este o substan{a anorganicd B, se secret sub forma inactiva de pepsinogen C. actioneazai optim la un pH acid D. scindeaza proteinele pand la acizi grasi E. actioneazi si asupra lipidelor. 308. Principala enzimi proteolitica din sucul pancreatic: A. este secretatd de pancreasul exocrin, in forma inactiva B. se secret sub formé activa C. este activat de enterokinaz’ D. activeaz chimotripsinogenul E. actioneazi asupra proteinelor nedigerate in stomac. 309. Caracteristicile secrefici biliare sunt: A. este necesard digestiei si absorbtiei lipidelor B. confine enzime lipolitice C. confine pigmenti biliari, acizi si sSruri biliare, colesterol, lecitina D. pigmenfii biliari sunt metaboliti ai hemoglobinei E, sirurile biliare au rol bacteriostatic. 310. Sirurile biliare: ‘A. rezulta prin combinarea acizilor biliati cu aminoacizi si sodiu . participa la circuitul enterohepatic inhiba actiunea lipazei pancreatice ). reduc tensiunea superficialé a lipidelor din alimente au rol in absorbtia intestinala a colesterolului. pow 5 311. Evacuarea bilei este stimulati de: A. parasimpatie prin nervul vag B. colecistochinina C. adrenalina D. simpatic E. produsii de digestie ai lipidelor. 312. Rolurile sarurilor biliare sunt: A. emulsioneazi grisimileTest pentru adbitere 2011 B. faciliteazi actiunea lipazei pancreatice C. favorizeazi digestia proteinelor D. formeaz& micelii cu glicerina E, stimuleaz motilitatea intestinala. 313. Care dintre afirmatiile referitoare la secretia pancreasului exocrin sunt fas ‘A. nu confine enzime care digeri acizii nucleici B. confine 0 cantitate mare de bicarbonat C. aamilaza pancreatic’ hidrolizeazi celuloza D. chimotripsinogemul este activat de tripsin& E. confine insulind si glucagon, 314, Tripsina: ‘A, se formeaza din tripsinogen in prezenja enterokinazei B. activeazi chimotripsinogenul C. este 0 fosfolipaza D. este o enzima proteolitica E, aparfine secretiei endocrine a pancreasului. 315. Care dintre afirmatiile referitoare la absorbtia intestinala a glucidelor sunt adevarate: A. glucoza si galactoza sunt transportate activ in interiorul enterocitelor B. fructoza este absorbité exclusiv prin mecanism activ la nivelul enterocitelor C. chilomicronii se formeaza in limfi D. absorbtia glucozei este dependent de ionul de potasiv E. absorbfia glucozei se realizeazi prin cotransport cu Na’. 316, Care dintre afirmatiile referitoare la absorbtia intestinal a lipidelor sunt adevarate: ‘A. se realizeaza prin difuziune B. chilomicronii reprezint& un amestec intre acizii grasi cu catend scurté si lungi C. acizii gragi formeazi cu sérurile biliare micelii hidrosolubile D. lipidele ajung prin vena porté Ia ficat E. chilomicronii ajung in vasul chilifer central al vilozitailor intestinale. 317. Care dintre urmitorii constituenti se absorb in intestinul subfire prin mecanism activ: A.apa B. galactoza a C. aminoacizii D. glicerina E. fructoza. 318. Care dintre urmatorii produsi se absorb pasiy la nivelul intestinului subfire: A. fructoza B. apa C. aminoacizii D. acizii grasi E. tripeptidele. 319. Urmitoarele afirma(ii privind defeca- fia sunt corecte: ‘A. consti in eliminarea materiilor fecale din intestinul subtire in intestinul gros B, migcirile in mas& propulsez materiile fecale in rect este declansat& de contractia musculaturii striate a colonului distal D. nervii pelvici contract rectul gi relaxea~ 2 sfincterul anal intern E, sfincterul anal extern se afld sub control voluntar. 320. Care dintre afirmatiile cu privire la absorb itestinald le considerati adevirate: ‘A. proteinele se absorb activ B. aminoacizii se absorb prin endocitozi C. glucoza se absoarbe prin mecanism activ ca si acizii grasi D. acizii grasi formeazi eu sarurile biliare micelii hidrosolubile in celulele intestinale E. apa se absoarbe prin mecanism pasiv, prin osmoza. 321. Ce constituengi alimentari pot fi dige- rafi in cavitatea bucald: A. proteinele B. glucidele C. amidonul D. glicerolul E. polizaharidele. 322. Evacuarea bilei din vezica bili: realizeaz prin intermediul: ‘A. impulsurilor nervoase vagale B. colecistokininei C. acetilcoline’ D. impulsurilor simpatice E. unui hormon secretat de mucoasa duo- denali,“4 323. Stimularea nucleului dorsal al vagului determing urmitoarele efecte digestive: A. cresterea secretiei salivare B. contractia vezicii biliare si relaxarea sfincterului Oddi C. contractia rectului si relaxarea sfincteru- Jui anal intern D. stimularea secretiei glandelor duodenale E, relaxarea sfincterului piloric $i ileocecal, 324, Absorbfia aminoacizilor la nivelul intestinului subtire se realizeazi: A. pasivy, la intrarea in celula B. activ, la trecerea din celulele intestinale in singe C. cu consum de energie din ATP D. prin vezicule de endocitoza E. cu consum de energie la intrarea in celula. 325, Seeretia gastricd este stimulati de: A. gastrind, B. nervul vag C. acetilcolina D. stimularea fibrelor simpatice E, un hormon secretat in celulele G din antral piloric. 326. Care este inervatia senzitivo-senzoriala a lim! ‘A. nervul VII pentru receptorii gustativi de Ja nivelul corpului limbii B. nervul IX pentru 1/3 posterioara a limbii C. nervul V pentru mugurii gustativi D. nervul V E. ramuri din nervul XI 327. Alegefi substanfele transportate la ficat pe calea venei porte: A. glicerina B. trigliceridele C. sarurile biliare D. vitaminele liposolubile E, aminoacizii. 328. Care dintre afirmafiile referitoare la pepsina gastric sunt false: A. este o substan anorganica B. se secretd sub forma inactiva de pepsinogen C. actioneazi optim la un pH acid D. scindeaza proteinele pana la aminoacizi si glicerina Biologie E. este secretati fn celulele din glandcle gastrice. 329, Tripsina: A. este 0 enzima proteolitica B. se secret& sub forma activa: tripsinogen C. este prezenta in forma activa in secrejia acinilor pancreatici D. activeaz chimotripsinogenul E. degradeazi proteinele pana la stadiul de peptide. 330. Sirurile biliare: ‘A. emulsioneaza lipidele B. favorizeazi actiunea lipazei pancreatice si intestinale C. favorizeazi digestia proteinelor D, formeaz micelii hidrosolubile cu gli cerina E, stimuleaz motilitatea intestinala. absorb in intestinul subfire cu consum de energie: A. retinolul B.caleiferolul C. tiamina gi ribofiavina D. glicerina E. acidul asorbic. 332. Care dintre produsi se absorb pasiv la nivelul intestinului subgire: ‘A. unii anioni B. apa C. aminoacizii D. acizii grasi B. Na’, Ca si Fe* 333. Care dintre afirmafiile referitoare Ia absorbfia intestinala a lipidelor sunt adevirate: A. este un proces pasiv B. acizii grasi se combina cu sdrurile biliare formand micelii hidrosolubile C. lipidele trec direct in sdngele portal D. acizii grasi resintetizeaza trigliceridele in limf E. trigliceridele ajung direct in circulagia sanguin. 334. Care dintre afirmatiile referitoare la absorbfia intestinala sunt adeviarate: A. transferul activ se realizeaza fara consum de ATP.Teste pentru admliere 2011 B. transportul prin veziculele de endocitoza asigura absorbtia aminoacizilor C. absorbtia lipidelor se face sub forma de aminoacizi si gliverina D. absorbjia acizilor grasi depinde de prezenja sirurilor biliare in intestin E. absorbjia Ca’*-ului este controlata de vitamina D,. 335. Care dintre afirmafiile legate de reflexul salivar sunt adevirate: A. este declansat de stimularea receptorilor gustativi, de tact, temperatura gi durere din cavitatea bucal B. impulsurile de la receptorii gustativi de la nivelul corpului limbii ajung la nucleul salivar inferior din bulb C. glandele salivare submaxilare si sublinguale sunt inervate de nervul VII (facial) D. glandele parotide primese impulsuri prin nervul X (vag) E, impulsuri de la receptorii tactili si de durere de la nivelul cavitafii bucale sunt transmise prin nervul trigemen. 336, Lobulul hepatic confine: A. hepatocite B. capilare sinusoide C. capilare provenite din artera hepatica D. canaliculi biliari interlobulari E. vena centrolobulars. 337. Care dintre afirmafiile referitoare la deglutitie sunt adevrate: ‘A. bolul alimentar este transportat in stomac B, timpul bucal este involuntar . timpul faringian determina impingerea bolului alimentar in esofag D. contractiile peristaltice sunt caracteris ce timpului esofagian E, contractiile peristaltice sunt specifice timpului faringian. 338. Care dintre afirmatiile referitoare la glandele oxintice ale mucoasei gastrice sunt adevirate: ‘A. sunt localizate in regiunea fundicé a stomacului B. contin doar celule G care secret gas- ‘trina C. celulele secrets si pepsinogen 45 D. celulele secreti si factor intrinsee E, secreti o glicoproteing cu rol in absorbtia vitaminei B,, 339. Sistemul digestiv are urmitoarele func- ii: A. digestia alimentelor B. absorbtia alimentelor C. transportul alimentelor la nivel tisular D. absorbtia substanjelor rezultate in urma digestici E. eliminarea reziduurilor neabsorbite ale alimentelor ingerate. 340. Caracteristicile secretiei biliare sunt: ‘A. este necesara digestiei si absorbtici lipidelor B. confine enzime lipolitice C. confine apa, pigmenti biliari, acizi $1 siruribiliare, colesterol, leciting D. strurile biliare provin din degradarea colesterolului E, sirurile biliare favorizeaza actiunea li- pazelor. 341. Care dintre urmatoarele afirmatii des- pre artera hepatica sunt false: ‘A. transport singe oxigenat necesar hepa- tocitelor B. transporta singe cu substante nutritive absorbite din intestin C. este ramura a trunchiului celiac D. ultimele ramificatii formeazi capilarele sinusoide E. este o arterd de tip elastic. 342. Selectafi afirmatiile false referitoare la motilitatea intestinului subfire: A. asigura amestecul chimului cu secretiile pancreasului, ficatului gi glandelor intestinale B. transporti resturile nefolositoare spre orificiul piloric C. este stimulata de simpatic D. este inhibat’ de parasimpatic E. contractiile segmentare asigur amestecul alimentelor cu secrefiile intestinale. 343, Care dintre afirmatiile referitoare la absorbfia intestinal a glucidelor sunt adevirate: ‘A. glucoza gi galactoza sunt transportate activ in interiorul enterocitelor46 B. fiuctoza este absorbita exclusiv prin mecanism actiy la nivelul enterocitelor C. glucoza si galactoza sunt transportate de acelasi tip de transportor cuplat cu Na* D. proteina transportoare se cupleazi cu monozaharidul i cu un ion de potasiu E, glucoza din enterocite difuuzeaza in porfiunea bazald a celulei. 344. Care dintre afirmatille referitoare la absor! intestinali sunt adevairate: ‘A. aminoacizii se absorb prin mecanism activ B. tripeptidele se absorb prin mecanism pasiv la polul apical al enterocitelor C. aminoacizii ajung, prin difuziune, din enterocite in sange D, aminoacizii sunt absorbiti in mod obis- nuit prin endocitoza E, vitaminele C gi B se absorb activ in ileo- nul terminal, 345. Care dintre afirmatiile referitoare Ia absorbfia intestinala sunt adevarate: A. chilomicronii reprezint& un amestec de acizi gragi B. glicerina se asociazi cu sirurile biliare formand micelii hidrosolubile C. din enterocite, acizii grasi tree direct in Jims D. din enterocite, Na’ este expulzat prin functionarea pompei de Na* si K* E. chilomicronii ajung in vasul chilifer central al vilozitajilor intestinale. 346. Care dintre urmitorii ioni se absorb in intestinul subfire prin mecanism activ: A. apa B. cationii: Na’, Ca, Fe* C. aminoacizii D. glicerina E. fructoza. 347. Care dintre afirmatiile privind defeca- sia sunt corecte: A. este declansaté de patrunderea materiilor fecale in colonul sigmoid B. centrul vegetativ al reflexului este situat in m&duva sacrata (S,-S,) C. nervii pelvici inerveazi musculatura neted’ a rectului Biologie D. nervul vag produce contractia musculaturii rectului si relaxarea sfincterului anal intern - E. axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare inerveaza sfincterul anal exten, 348. Colecistokinina: A. este o enzimi secretata de mucoasa duodenala B. este un hormon C. stimuleaza secretia biliar’ - D. stimuleaza evacuarea bilei din vezica biliara E. contract vezica biliara si relaxeazii sfin- terul Oddi. 349. Absorbgia intestinali: A. reprezint& procesul de trecere a alimentelor in circulafia sanguind si limfaticd B. reprezinta trecerea substantelor specifice - din alimente in circulajie C. este un proces activ pentru unii anioni: Nav, Ca - D. pentru celuloza se realizeaza prin exoci- toz4 la polul luminal al enterocitelor E. pentru glucozii si aminoacizi se realizea- - ZA prin mecanism activ. 350. Care dintre afirmatiile privind defeca~ fia sunt adevarate: A. este un act reflex medular controlat cortical B. este procesul de eliminare a materiilor - fecale din intestinul subtire C. contractia sfincterului anal extern se realizeaza prin nervii pelvici - D. nervii pelvici produc contractia rectului si relaxarea sfinterului anal intern E, fibrele vegetative simpatice relaxeaz sfineterul anal intern. 351, Glandele gast contin celule: A. care secret pepsina B. care secret HCI C. secretoare de pepsinogen D. care secret mucus E, cu mitocondrii si reticul endoplasmatic. - din regiunea fundic& 352. Undele peristaltice: A. reprezinta o unda de contractie prei 18 de 0 unda de relaxare eda-‘este pentru admitere 2011 a7 B. sunt prezente la nivelul esofagului in timpul deglutitiei C. sunt prezente si la nivelul stomacului D. favorizeazi evacuarea conjinutului gastric in duoden E. asigurd trecerea bolului alimentar din cesofag in duoden. 353. Sirurile biliare: ‘A. reprezinta produsul de secretie al hepa- tocitelor B. se sintetizeaza din colesterol C. tree prin vena port in intestin gi prin ciile biliare sunt absorbite si ajung la hepatocite (circuitul hepato-entero-hepatic) D. formeazi cu acizii grasi micelii liposo- Iubile E, emulsioneaza lipidele. 384, Precizati rolurile salivei: A. digestiy, prin amilaza. B. asigurd formarea bolului alimentar C. stimuleazii receptorii gustativi D. fonatie E. distrugerea unor bacterii prin amilaza. 355. Sucul pancreatic: A. este produsul de secretie al pancreasului exoerin B. este produsul de secretie al insulelor Langerhans C. confine substanje anorganice (NaHCO,) D. ajunge in duoden prin canalul Wirsung si coledoc E. confine enzime proteolitice: tripsina, amilaza si lipaza. 356, Care dintre afirmatiile privi fia intestinal’ sunt adevarate: ‘A. aminoacizii gi glucoza se absorb activ B. debitul sanguin la nivelul intestinului reste in perioadele digestive C. apa se absoarbe pasiv - prin difuziune gi filtrare D. pompa de Nat si K* expulzeazi Na‘ la polul bazal al enterocitelor E, vitamina D, favorizeazi absorbjia activa ace? 357. Secrefia gastric este stimulatii de: A. gastrin B. secretind si colecistokinin’ C. impulsuri parasimpatice vagale D. glucagon E. acetilcolina. VIII. Ststemut Respirator 358. in timpul respirafiei aerul parcurge in ordine urmatoarele trasee: ‘A. cavitatea bucald, laringe, faringe, trahee, bronbii B. cavitatea bucalt, faringe, laringe, trahee, bronhii C. cavitatea bucalt, faringe, trahee, laringe, bronbii D.cavitatea nazali, faringe, laringe, trahee, arborele bronsic E, efile respiratori si arborele bronsic. 359. Faringele: A. face parte din caile resy tubul digestiv B. comunica cu laringele si cu esofagul C. prezint& muschi striayi inervati de fibre somatomotorii din nervul glosofaringian sivag D. este o rispantie intre calea respiratorie si.cea digestiva E. se continua cu traheea. 360. Laringele: ‘A. are functie digestiva gi respiratorie B, se continua cu faringele C. prin corzile vocale are functie respiratorie D. are funcjie respiratorie gi fonatorie E. se giseste in continuarea traheii. 361. Traheea: ‘A. face parte din c&ile respiratorii B. are dubla functie: respiratorie si fonatorie C. la nivelul vertebrei C, se imparte in dou bronhii D. este © continuare a laringelui E. prezinta un epiteliu pseudostratificat. 362. Cavitatea nazali: A. face parte din cdile respiratorii B. este situata intre baza craniului i baza48 C. confine in zona cometului nazal superi- or mucoasa olfactiva D. contine receptorii analizatorului olfactiv E. confine primul neuron al analizatorului olfactiv. 363. Aerul expirat parcurge arborele bronsic in urmitoarea ordine: A. (alveole pulmonare) siculeti alveolari, ducte alveolare, bronhiole respiratori bronhii B. bronsii, bronhiole, bronhiole respiratorii, ducte alveolare, saculeti alveolati, (alveole pulmonare) C. bronhiole respiratorii, siculeti alveolari, ducte alveolare D. trahee, bronhii, bronhiole respiratorii, acini pulmonari E. cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii. 364. Unitatea morfo-functionala a plimanului este reprezentata de ciitre: A.alveolele pulmonare B. bronhiolele respiratorii impreund cu ductele alveolare, siculetii alveolari si alyeolele pulmonare C. acini pulmonari D. arborele bronsic E. bronhia principala. 365. tatea pleural: A. este formati dintr-o mucoas& numiti pleur’i B. este formati dintr-o foifi visceral’, care clptuseste peretii toracelui gio foita parietala care ciptuseste plimanit C. este delimitatd de citre dou’ foije: una parietala si una visceral D. contine lichid pleural E. la nivelul ei este o presiune negativa. 366. Membrana alveolo-capilara este formati din: A. capilare ale arterei pulmonare B. capilare ale venelor pulmonare C. peretii alveolelor pulmonare D. surfactant E. epiteliu capilar, 367. La vascularizatia plimAnilor participa: A. arterele bronsice B. vena cava superioari Biologie C. artera pulmonaré D. venele pulmonare E. artera aorti prin unele ramuri desprinse din aorta toracica. 368. Etapele yentilatiei pulmonare sunt: ‘A. deplasarea aerului intre alveolele pulmonare si atmosfera si in sens invers B. difuziunea O, siCO, intre alveolele pulmonare si singe C. transportul O, siCO, prin snge D. inspiratia si expiratia E. schimbul alveolar de gaze respiratorii. 369. in timpul inspiratiei: A. cavitatea toracica isi micsoreaz volumul B. diafragmul ured spre torace C. diafragmul coboara D. coastele se ridicd E, diametrul antreo-posterior al eavitatii toracice scade. 370. in timpul expiratiei A. cavitatea toracic’ igi micsoreazi volumul B. diafragmul ured C. diafragmu! coboari D. coastele coboara E. diametrul antero-posterior al cavitéii toracice creste. 371. in timpul inspiratiei A. volumul cavitatii toracice scade B. presiunea pleural negativa se accentu- cazi C. presiunea alveolara scade D. in pliman patrund 500 ml aer (inspiratie forfata) E, presiunea alveolara creste. 372. in timpul expiratiei: A. volumul cavitatiitoracice creste B. presiunea pleural negativa se accentu- az’ C. presiunea alveolar’ creste D. din plimani se evacueaz 500 ml (expiratie normal) E, presiunea alveolara scade. 373. Spafiul mort este format din: ‘A. acrul care participa la schimburile gazoase B. aerul din trahee‘Teste pentru admitere 2011 49 C. aerul din cdile respiratorii pani la nivelul bronhiolelor D. aerul din bronbii E, acrul din ductele alveolare. 374. Difuziunea gazelor prin membrana alveolo-capilari este influentata de: ‘A. coeficientul de difuziune a gazelor B. ventilasia pulmonar C. presiunea parfialé a gazelor in capilarele pulmonare D. presiunea partial a gazelor in alveole E, presiunea gazelor respiratorii in capilarele bronsice. 375. Difuziunea gazelor prin membrana alveolo-capilara: ‘A. creste cfind creste suprafata membranei alveolo-capilare B. scade cnd scade suprafaja membranei alveolo-capilare C. scade cand creste grosimea membranei alveolo-capilare D. creste cnd creste grosimea membranei alveolo-capilare E, este influentata de dimensiunile membranei respiratorii 376, Presiunea parfiali a O, este: ‘A. 40 mmHg in alveol’ B. 100 mmHg in vena pulmonar C. 100 mmHg in alveola D. 40 mmHg in artera pulmonar E. 40 mmHg in vena pulmonara 377. Presiunea partial a CO, este: ‘A. 100 mmHg in alveoli B. 46 mmHg in alveola C. 40 mmHg in vena pulmonar D. 40 mmHg in artera pulmonaré E. 46 mm Hg in artera pulmonara 378, Formele de transport ale O, in plasma sunt: ‘A. oxihemoglobina B. sub forma de bicarbonat de Na* C. dizolvata in plasma D. fixat pe hematii E, fixat pe eritrocite. 379. Formele de transport ale O, in sange sunt: ‘A. combinat cu ionii de fier din hemoglobina B. sub forma de oxihemoglobina 98, 5% C. dizolvat in plasma 15% D. sub forma de bicarbonat E, dizolvat in plasma 1,5 %. 380. Combinarea O, cu hemoglobina depinde de: AA. presiunea parjiala a O, din alveole B. presiunea parjialé a O, din plasma C. pH-ul plasmei D. temperatura E. presiunea parfiali a O, din venele pulmonare. 381. Fixarea O, pe hemoglobina: ‘A. creste cind creste pH-ul plasmatic B. scade cand scade pH-ul plasmatic C. scade cfnd creste temperatura D. creste end creste temperatura E, nu este influentata de temperatura gi de pH-ul plasmei. 382. Disocierea oxihemoglobinei are loc: ‘A. la nivel tisular B. cfind scade presiunea partiali a O, C. lanivelul alveolelor pulmonare D. in artera pulmonar E, la nivelul membranei respiratorii, 383. Formele de transport ale CO, in plasma sunt: A. dizolvat fizie in plasma B. sub forma de carbaminohemoglobin& C. sub forma de carboxihemoglobind D. sub forma de bicarbonat plasmatic E. combinat cu gruparile aminice ale hemoglobinei. 384, Formele de transport ale CO, in sfinge sunt: A. dizolvat fizic in plasma- 5% B. sub forma de carbaminohemoglobin C. combinat cu hemoglobina D. sub forma de bicarbonat plasmatic - 90% E. dizolvat fizic in plasma - 50%. 385. CO, din plasma rezultd din: ‘A. descompunerea carboxihemoglobinei B. procesele oxidative tisulare C. descompunerea carbaminohemoglobinei D. descompunerea oxihemoglobinei E. desprinderea CO, de pe grupitrile NH, terminale din lanjurile peptidice ale hemoglobinei.50 Biologie 386. Centrii nervosi de reglare ai ventilatiet pulmonare se gisesc in: A. sistemul nervos central B. trunchiul cerebral C. bulb gi puntea Ini Varolio D. unele vase din sange E, m&duva lombo-sacrata. 387. Receptorii implicati in reglarea ventila- fiei pulmonare se gisese in: A. trunchiul cerebral B, centri nervosi din bulb C. unele vase din singe D. maduva spinarii E. unele zone din sistemul nervos central si in vasele de singe. 388. Ce volume de aer se gisese in plamani Ja sfarsitul unei expirafii normal A. capaciatatea reziduala functior B. volumul rezidual C. volumul inspirator de rezervi D. volumul expirator de rezerva E. volumul curent 389, Capacitatea vitali este format din urmitoarele volume: ‘A. volumul maxim de aer care poate fi expirat dupa o inpiratie maxim B, volumul curent C. volumul inspirator de rezerva D. volumul expirator de rezerva E. volumul rezidual 390. Ce volume de aer se gisesc in pliman Ja sfargitul unei inspirafii normale? A.VC+VER+VR B. VER+VR C.CV=VIR + VER +VR D.VR E. CPT = capacitatea pulmonard total. 391. Ce volume de aer se gisesc in pliman Ja sfargitul unei inspirafii fortate? A.CPT. B.CV+VR C.VC+VIR+VER+VR D.VC+VER+VR E.VC+VIR. 392. Gazele respiratorii sunt transportate in plasma sanguina sub forma de: A. O, dizolvat in plasma (1, 5%) B. oxibemoglobing C. bicarbonat de sodiu D. CO, dizolvat in plasma E, carbaminohemoglobina. 393. Care dintre afirmati inspiratie sunt adevarate? ‘A. este un proces activ B. diafragma coboars si mareste diametrul longitudinal al cutiei toracice C. creste presiunea intrapulmonar& D. creste diametrul anteroposterior al cutiei toracice E. favorizeazi circulatia venoasa. referitoare la 394, Care dintre afirmafiile cu privire la transportul CO, in singe le considerafi adevarate? A. 10% in plasma legat de hemoglobina B. in eritrocite reactioneazi cu Fe** din molecula de hemoglobina C. in eritrocite este sub formA de carbamin- hemoglobind D. combinat cu grupirile aminice din lan- turile petidice ale hemoglobinei E. in plasma - dizolvat. 395. Aerul inspirat parcurge in ordine urmitorul traseu: A. cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii segmentare, bronhii lobare B. cavitate nazal, faringe, laringe, trahee, bronhii, bronhiole C. cavitate nazal4, laringe, faringe, trahee, bronhii D. cavitate nazali, laringe, bronhiole, bronhii E. cavitate nazala, faringe, trahee, bronhii. 396. Bronhiile principale: A. servesc la tranzitul aerului B. fac parte din caile respiratorii C. sunt c&i respiratorii intrapulmonare D. fac legatura dintre trahee si bronhiile lobare E. se continuii cu bronhiolele respiratorii 397. La nivelul phimanilor aerul parcurge in ordine urmitorul traseu: A. trahee, bronhii principale, bronhiole B. cavitate nazali, faringe, laringe, trahee, bronhii principaleTeste pentru admitere 2011 SI C. bronhii, bronhiole, bronhiole respiratorii, ducte alveolare, saci alveolari, alveole pulmonare D. bronhii principale, ducte alveolare, alveole E. canale alveolare, bronhiole, alveole pulmonare. 398. Din structura membranei alveolo-capi lare (membrana respiratori) fac parte: ‘A. epiteliu capilar B. surfactantul C. jesut interstigial D. endoteliu capilar E. epiteliu alveolar. 399. Schimburile gazoase au loc la nivelul: A. bronhiolelor B. canalelor alveolare C. sacilor alveolari D. alveolelor E, membranei alveolocapilare 400. Circulatia pulmonar este format din: A. artere pulmonare, care transport singe oxigenat la pliman B. artere pulmonare, care transporta singe neoxigenat de la plimén C. orejea de capilare D. 4 vene pulmonare, care transportd singe oxigenat la inima . 4 vene pulmonare, care transport singe neoxigenat la inimi. 401. in inspirafie au loc urmitoarele fenomene: ‘A. se mares diametrele antero-posterior, transversal si longitudinal ale toracelui B. coastele se tidied C. reste presiunea intrapulmonari D. scade presiunea intratoracic’ E. creste presiunea intratoracic’. 402. in expirafie au loc urmitoarele feno- ‘mene: ‘A. cutia toracica isi miesoreazi dimensiunile B. diafragma se relaxeazi C. coastele se ridicd D. creste presiunea intrapulmonard E. o parte din aerul alveolar este expulzat. 403. Capacitatea vitali este format ‘A. volumul inspirator de rezervai + volumul expirator de rezerv B. volumul inspirator de rezerva + volumul expirator de rezerva + volumul curent C. volumul curent + volumul inspirator de rezerva + volumul expirator de rezerva + volumul rezidual D. volumul total pe minut + volumul curent E. volumu! total pe minut + volumul rezidual 404, Frecventa respiratorie ereste atunci cand: ‘A. creste concentratia de oxigen din singe B. scade concentrafia de oxigen din singe C. creste concentrafia de bioxid de carbon din singe D. scade concentratia de bioxid de carbon din singe E. cdind creste concentrafia de oxigen si bioxid de carbon din singe. 405. Respirafia este controlati voluntar de catre: ‘A. centrii nervosi din bulb si punte B. hipotalamus C. scoarfa emisferelor cerebrale D. sister! limbic E, scoarfa emisferelor cerebeloase. 406. Care dintre afirmatiile privind transportul sanguin al CO, sunt adevirate: ‘A. CO, se transport in plasma sub forma de carbaminohemoglobini B. in plasma se fixeazi pe molecula de hemoglobina C. CO, se dizolva in plasma in proportie de 10% D. in plasma, sub forma de NaHCO, F. CO, se transport legat de Fe din molecula de hemoglobin’. 407. Care dintre urmitoarele afirmasii privind alveola pulmonar sunt false: ‘A. are in structura sa un epiteliu B. se continu cu canalele alveolare C. reprezint& suprafaja de schimb a plimanului D. confine in structura sa fibre musculare netede E, are in structura sa un endoteliu.52 Biologie 408. intre ce medii se realizeazX schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare (membrana respiratorie)? A. intre aerul alveolar si surfactant B. intre acral atmosferic gi aerul alveolar C. intre aerul alveolar si sangele din arterele bronsice D. intre aerul atmosferic gi fesuturi E. intre aerul alveolar §i séngele venos din capilarele pulmonare. 409. Vascularizatia plimAnului este asigurati de: A. arterele si venele pulmonare ce apartin micii ciroulati B. arterele gi venele bronsice ce aparjin micii circulafii C. arterele gi venele bronsice ce apartin mari circulafii D. arterele si venele pulmonare ce apartin mari circulatii E. vase de singe aparjindnd circulatiei sis- temice si pulmonare. 410. Care dintre urmitoarele afirmafii sunt adevarate: A. volumul curent este volumul de aer introdus in plméni prin inspirafie forjat siare 500 ml B. volumul inspirator de rezerva (VIR) = 1500 ml C. capacitatea vitala = VC + VIR + VER D.CPT=VC+VIR+VER+VR E. volumul rezidual este de 500 ml. 411, Capacitatea vital: A. reprezinta volumul de aer introdus in pliméni printr-o inspiratie normala B. reprezinti volumu! de aer introdus in pkimani printr-o inspirajie maxima C. reprezint volumul maxim de aer expirat forjat dupi o inspirajie fortatt D. depinde de freevenja respiratorie E. este suma dintre volumul curent, vo- Jumul inspirator de rezerva si volumul expirator de rezerva. 412. Alegeti afirmatiile corecte: A. oxigenarea singelui se realizeaza in capilarele pulmonare B. oxihemoglobina este o combinatie labila a0, cu Hb C. centrii respiratori sunt localizati in scoarfa cerebral D. oxigenarea singelui se realizeaz’ in capilarele bronsic E. chemoreceptorii vasculari trimit stimuli spre centtii respiratori din bulb si punte. 413. Ventilajia reprezinta procesele de: A. expiratie B. schimb de gaze la nivel pulmonar C. inspiratie D. schimb de gaze la nivel tisular E. oxigenare a celulelor. 414, Din structura membranei respiratorii fac parte: ‘A. endoteliu capilar B. epiteliu capilar C. surfactantul D.epiteliu alveolar E. interstitiu pulmonar 415. Pleurele: ‘A. fac parte din sistermul respirator B. fac parte din caile respiratorii C. sunt membrane seroase D. pleura parietala este aderenta de suprafata pliménilor E, pleura viscerala este aderenta de coaste. 416. Lichidul pleural: A. se gaseste intre pleura parietald si cea viscerala B. se giseste intre pleura si plaméni C. are rol in ventilatia pulmonar D. are rol in mecanica respiratiei E, are rol in schimburile de gaze la nivel tisular. 417. Asupra arborelui bronsic actioneaza: A. scoarta cerebrala B. concentratia de CO, din singe C. sistemul nervos vegetativ simpatic, pro- ducind dilatarea bronhiolelor D. sistemul nervos vegetativ parasimpatic, producand constricfia bronhiolelor E. impulsuri de la receptorii din vase, 418. La trecerea din alveold in singe, O, parcurge in ordine urmittoarele formatiuni: ‘A. membrana respiratorie, surfactantul, endoteliul capilarTeste pentru admitere 2011 3 B. surfactantul, epiteliul alveolar, membrana bazali a alveolei, spatiul interstitial, membrana bazala a capilarului, endoteliul capilarelor pulmonare . endoteliul capilar, membrana bazala, epiteliul alveolar, surfactantul D. surfactantul, endoteliul alveolar, membrana bazal, epiteliul capilar E, surfactantul, peretele alveolar, capilarele arterelor pulmonare. 419. La nivelul capilarelor circulafiei pulmonare, presiunile partiale ale O, si CO, sum A. in capilarele arteriale pulmonare - 0, = 40 mmHg B. in capilarele arteriale pulmonare - CO, 46 mmHg C. in capilarele venoase pulmonare - CO, 40 mmHg D. in capilarele venoase pulmonare - 0, = 40 mmHg E. in capilarele arteriale pulmonare - 0, = 100 mmHg. 420. in inspiragi ‘A. scade presiunea intraabdominalts B. diafragma coboara si mareste diametrul longitudinal al cutiei toracice C. scade presiunea intraalveolari D. creste diametrul anteroposterior ale cutiei toracice E, seade presiunea in venele mari din cavitatea toracica. 421. Disocierea oxihemoglobinei este favori- zati de urmitorii factori: A. cresterea pH-ului B. scaiderea pH-ului C. temperatura sedizutt D. concentratie mare de CO, E. concentrajia mare a unor produsi de metabolism. IX. SANGELE 422, Denumifi celulele cu rol in imunitatea organismuluiz A. limfocitele T B. eozinofilele C. bazofilele D. monocitele E. anticorpii. 423. Hemoglobina: A. este 0 proteina prezenti in plasma sanguind B. este o protein prezenté in urina primar’ C. realizeaza cu oxigenul o combinatie sta- bila O,Hb D. confine fier care reactioneaza cu CO, E. realizeazé compusi labili - carbaminohemoglobina 424, Care dintre afirmafiile eu privire la anticorpi sunt adevirate? ‘A. sunt celule sintetizate in miduva rosie B. sunt proteine sintetizate de limfocitele T C. au rol in imunitatea celulara a organismului D. sunt proteine sintetizate in limfocitele B E, sunt imunoglobuline. 425, Denumiti proteine cu rol in imunitatea organismului A. anticorpii B. imunoglobulinele C. limfocitele T D. neutrofilele E, macrofagele. 426. Eritrocitele: ‘A. sunt elemente figurate anucleate, ca $i plicufele sanguine B. se formeazi in miduva rosie si in gan- ¢glionii limfatici C. contin oxihemoglobina si carbaminhe- moglobin’ D. contin la suprafaja membranei antigene A,BsiRh E, sunt prezente in limf. 427. Limfocitele: A. sunt agranulocite B. proportia in formula leucocita C. au rol in hemostaza si coagulare D. au rol in imunitate E. au rol in sinteza de anticorpi prin fagocitozi. 53-33% 428, Plicufele sanguine prezint& urmitoarele proprietifi functionale: A. produc constrictia vasului lezat54 Biologie B. au rol in hemostazi Cader’ la suprafaya vasului lezat D. contin factorii coagularii E. valoarea normala 150,000-300.000/ mm’, 429. Grupa sanguind Al A. confine anticorpi alfa si beta pe suprafaja hematiilor B. confine anticorpi A si B in plasma C. nu confine anticorpi in plasma D. poate dona sdnge tuturor grupelor sanguine E. poate primi singe de la toate grupele sanguine. 430. Precizati care dintre afirmatiile referitoare la anticorpi sunt corecte: A. sunt proteine plasmatice B, sunt sintetizati de citre monocite C. neutralizeaz antigenul patruns in organism D. au rol in imunitatea nespecifica E. aglutininele alfa si beta sunt anticorpi plasmatici. 431. Ce trisituri caracteristice au antigenele AsiB: A. sunt prezente pe membrana eritrocitelor B. sunt prezente gi la persoane de grup 0 C. sunt anticorpi plasmatici D. sunt prezente la persoanele de grup AB Ja suprafata hematiilor E. sunt anticorpi prezenti pe membrana eritrocitelor la persoanele de grup sanguin AB. 432. Ce trisdturi caracteristice au anticorpii alfa gi bet A. sunt anticorpi plasmatici B. sunt prezen{i in plasma persoanelor de grup AB C. nu trebuie s& vind in contact cu antigenele de acelagi tip D. sunt prezenti pe membrana hematiilor E, sunt prezenti in plasma persoanelor de grup 0. 433. Persoanele cu grup sanguin B si Rh: A. pot dona singe la toate grupele sanguine B. pot dona sénge la persoane de grup B siRh* C. pot dona sénge la persoane de grup B si Rh D. pot dona singe la persoane de grup AB indiferent de Rh E. pot primi singe de la persoane de grup Osi RhY, 434, Ce caracteristici prezinta plasma sanguina: A. transport hormoni si imunoglobuline B. confine substanfe anorganice, reprezen- tate de proteine gi lipide C. confine factorii trombocitari ai coagu- Li D. indeplineste rol si in transportul gazelor respiratorii E. confine fibrinogen si protrombina. 435. Care dintre urmitoarele afirmajii sunt valabile pentru persoanele de grup AB Rh pozitiv: A. prezint& pe suprafata hematiilor anticor piiAsiB B. prezintd in plasma antigenul Rh C. confin in plasma antigenele A si B D. pot primi sange de la persoane AB si Rh negativ E, pot primi singe de la persoane O si Rh negativ. 436. Sangele: ‘A. este un tip de fesut conjunctiv B. confine o parte lichida: plasma C. confine celule - numite elemente figurate D. confine numai eritrocite si leucocite E, are un volum de 4,5-5l. 437. Plasma sanguind confine: A. substante anorganice: proteine, glucide, lipide B. proteine cu rol in coagularea sngelui C. anticompi cu rol in apiirarea antiinfectioas’ D. anioni: Na‘, K*, Ca, Mg* E. Na (natremia) in valoare de 135- 146mmoll. 438. Eritrocitele: A. sunt elemente figurate cu rol in mengine- rea echilibrului acido-bazic B. confin hemoglobina cu rol in transportul 0, si CO,Teste pentru admitere 2011 35 C. se formeaza in splina, ficat, miduva ro- . sie si ganglionii limfatici D. au rol in hemostaza E. se formeazii in m&duva rosie sub acti nea eritropoctinei secretate in rinichi. 439. Hemoglobinaz - ‘A. este o protein prezenta in plasma sanguin’ B. transport gaze respiratorii: O, si CO, - C. formeazi cu CO, 0 combinatie labila - carbaminohemoglobina D. se combina stabil cu CO, - CO,Hb - car- baminhemoglobina E, formeaza cu O, o combinasie labil&: oxihemoglobina. 440. Care dintre afirmatiile cu privire la limfocite sunt valabi : A. au rol in imunitatea organismului prin fagocitozi B. reprezinti 25-33% din totalul leucoci- telor C. au rol in sinteza de anticorpi D. se formeaza in ganglionii limfatici E. se formeazii in organele limfoide peri- fe - 441. Alegefi afirmatiile corecte: A. trombina are rol in coagularea séngelui B, Ca?*-ul este o substant’ organic’ din plasma C. anticorpii au rol in imunitate - prin fa- gocitozs ~ D. hemoglobina este o proteina prezenté in eritrocite E. in timpul vasculo-plachetar se formeaz - fibrina. 442. Alegeti asociafiile corecte: - ‘A. anticorpii anti-Rh sunt prezenti in mod normal in plasma B. fibrinogen - coagularea singelui a C. trombocite - rol in hemostazi D. anticorpi - celule cu rol in imunitate E. aglutinine a si B - antigene prezente in plasma sanguin’. 443, Selectati afirmafiile corecte: > ‘A. anticorpii a si B - sunt anticorpi prezenti pe suprafata hematiilor B. antigenele A si B - sunt prezente in plasma sanguina C. persoand de grup sanguin 0 - prezinta in plasma anticorpi a si 8 D. persoand de grup sanguin AB - prezinti in plasma antigene A si B E, factorul Rh este un antigen prezent pe membrana eritrocitelor. 444. Factorul Rh: ‘A. este un antigen prezent in plasma persoanelor Rh B. este un anticorp prezent in plasma per- ‘soanelor Rh C. este un antigen prezent pe membrana eritrocitelor la persoanele Rb D. este un antigen prezent pe suprafaja eritrocitelor la persoanele Rh* E. are importanga in timpul transfuziilor. 445, Persoand de grup sanguin 0 prezinté urmiitoarele caracteristic ‘A. prezinta in plasma anticopi a gi B B. nu prezinta pe eritrocite antigene A si B C. poate primi sdnge de la toate grupele sanguine D. poate dona snge la toate grupele sanguine E. poate dona sénge numai persoanelor de grup 0. 446. Alegeti afirmafiile corecte: A. limfocitele T au rol in sinteza de anticompi B. formarea filamentelor de fibrind - prima etapa a hemostazei C. trombocitele au rol in hemostaza_ D. anticorpii a si B au rol in imunitate E, proteinele plasmatice au rol in transportul 0, siCO,.. 447. Anticorpii a si ‘A. sunt anticorpi plasmatici B. sunt prezengi in plasma persoanelor de grup sanguin AB C. sunt prezenti pe membrana eritrocitelor la persoanele de grup sanguin 0 D. lipsese din plasma persoanelor de grup sanguin AB E. sunt anticorpi prezenti in plasma persoanelor de grup sanguin 0.56 Biologie 448. Alegeti asoci A. eritropoetina - hormon secretat in rinichi B. anticorpi - proteine plasmatice cu rol in imunitatea organismului C. trombocite - rol in faza vasculo-plache- tara si plasmatic’ a hemostaz D. limfocitele T - imunitate specifici umo- ral E, trombina - enzimi cu rol in coagulare. 449, Imunitatea: A. este un proces la care participa toate elementele figurate ale sangelui B. este un proces la care participa leucocitele C. asigurd degradarea microorganismelor prin fagocitoza D. implicd sinteza de anticorpi in limfocite E, se realizeaza prin proteine plasmatice - anticorpi, 450. Care dintre urmittoarele afirmafii sunt corecte: A. singele are rol in termoreglare B. formarea globulelor rosii se realizeaza in ganglionii limfatici C. eritropoetina stimuleaz& formarea de critrocite D, factorii coagularii produe vasoconstrietie E. fibrinogenul se transforma in fibrind in prima etapa a coagularii. 451. Pe suprafaja hematiilor se pot gi ‘A. antigene A si B B. anticorpi a si B C. antigen Rh D. anticorpi anti-Rh E. anticorpi A si B. 452. Care dintre urmitoarele celule au rol ‘in imunitate: A. eritrocitele B. trombocitele C. limfocitele D. anticorpii E, imunoglobulinele. 453. Care dintre urmiatoarele relafii celuli A. eritrocite - echilibru acido-bazie B. trombocite - hemostazi C. limfocite - imunitate D. hemati - transport de CO, E, trombocite - apdrare antiinfectioasd, 454. Anticorpii anti Rh: A. sunt prezenfi in mod normal in plasma persoanelor Rh* B. sunt prezenti in mod normal in plasma persoanelor Rh C. se sintetizeaza in timpul primei sarcini Ja mama Rh cu fatul Rh* D. se sintetizeaza dup’ transfuzie de singe Rh la persoana Rh E. se sintetizeazi dupa nastere la mama Rr cu fatul Rh. 455. In condifiile efectuarii unei transfuzii de urgenfi cind nu cunoastefi grupa sanguind si Rh-ul, ce fel de singe utulizas ‘A. grup sanguin O si Rir B. grup sanguin O si Rh* C. grup sanguin AB gi Rh* D. grup sanguin A si Rir E. grup sanguin AB si Rr. 456. Alegeti afirmatiile corecte: A. imunitate dobandita artificial - pasiv - vaccinare B, imunoglobuline - imunitate specifica umorali C. splina este un organ limfoid periferic D. prima etapa a hemostazei - vasoconstrictie E, ultima etapa a coaguliiii - formarea cheagului de fibri 457. Alegeti asociatiile corecte: A. imunitate dobindita artificial - activ - administrare de gammaglobuline B, imunitate specifica - fagocitoza C. imunitate nespecificd - sinteza de anticorpi D. timocite - celule stem maduva hemato- formatoare - limfocite T E. anticorpi - celule cu rol in imunitate specificd umorala, 458. Mediul intern este format din: A. lichid interstitial B. singe C. lichide extracelulare D. limfa E. urina.Teste pentru admitere 2011 7 459. Alegeti afirmafiile corecte: ‘A. plasma transporta: chilomicroni, aminoacizi, acizi gragi liberi B. lipoproteinlipaza este o enzimd prezent& in plasma sanguina, C. eritrocitele se distrug prin hemostazi D. aldosteronul menjine presiunea osmoti- c& a plasmei E. cortizolul este transportat pe o proteind plasmatica. 460. Ganglionii limfatiei: A. produc limfocite, hematii si imunoglobuline B. sunt prezenti pe traseul vaselor sanguine CC. au rol in imunitate D. sunt prezenti si in regiunea inghinala gi laterocervicala , prezinti o zon centrala medulara 5i 0 zona periferic& corticala. 461. Splina: ‘A. este un organ limfoid periferie B. primeste limfocitele T C. are rol in hemoliza D. intervine in metabolismul fierului E. este irigata de artera splenic’, ramura din aorta abdominals. 462. Aparifia aglutininelor anti-Rh se face in urmatoarele moduri: A. transfuzie cu snge Rh’ la persoane Riv B. transfuzie cu singe Rit la persoane Rh C. sarcina cu fat Rh* la mami cu Rhr D. sarcina cu fit Rh’ la mama cu Rh* E. sarcind cu fat Rh* la mama cu Rh’. 463, Datoriti caracterului dominant al ge- nei care condifioneaz aparitia aglutinoge- nului Rh, copilul va fi Rh’ cfind: ‘A. mama gi tata sunt Rh? B, mama si tata sunt Rh- C. mama este Rh’ si tata este Rix D. mama este Rh gi tata este Rh’ E. in toate cazurile mentionate mai sus. 464. in cazul unei mame Rhsi a unui tata Rh’: A. copilul va fi Rh B, copilul va fi Rh’ C. in cursul primei sarcini nu apar anticorpi anti-Rh D. in cursul primei sarcini apar anticorpi anti-Rh E, dup& nastere apar anticorpi anti-Rh in singele mamei. 465. Anticorpii anti-RI ‘A. apar dup nastere in organismul (singe- Je) mamei Rhr, cu tata Rh* B. apar dupa nastere in organismul copilu- ui Rh* cu mama Rh C. apar in timpul primei sarcini a unei mame Rir cu tata Rht D. produc hemoliza in organismul mamei Rh gi tata Rh” E. produc hemoliza in organismul fitului Rh* XX. SisTeEMUL CIRCULATOR ‘A. ADH-ul - vasoconstrictie B. tiroxina - vasodilatatie C. vasopresina - cresterea volumului sanguin D. adrenalina - vasodilatatie E, noradrenalina - vasoconstrictie - scade- rea presiunii arteriale. 467. Presiunea arteri mitoarele condifii: A. stimularea nervului vag B. cresterea secretiei de noradrenalin& C. sub acfiunea ADH-ului D. prin vasoconstrictie arteriolara E. prin cresterea volumului sanguin poate creste in ur- 468. Centrii de automatism cardiac: A. includ nodulul sinoatrial in septul interventricular B. includ rejeaua lui Purkinje in septul interventricular C. initiazé si conduc potentiale de aciune D. imprima ritmul idioventricular prin nodulul atrio-ventricular E, au proprietatea de contractilitate. 469. Selectati afirmafiile corecte: ‘A. in timpul sistolei ventriculului sting presiunea in artera aorta si pulmonar are o valoare de 120 mmHg B. in diastola ventricular presiunea din aorta creste58 Biologic C. singele trece din atrii in ventricule ,.pasiv” inainte de sistola atrial D, sistola ventriculara se desfisoara simultan cu sistola atrial E, ciclul cardiac are 0 durata de 0, 8 s pentru freeventa cardiac de 75 contractii/ minut, 470. Care dintre urmitoarele artere se desprind direct din cirja aortei? A. trunchiul brahiocefalic B. artera subclaviculara stanga C. artera carotida comuna stinga D. artera subclaviculard dreapti E. trunchiul brahiocefalic sting. 471. Afluenfii direcfi ai venei cave inferioare sunt A. venele hepatice B. vena porta C. vena iliacd interna D. venele renale E. vena femurala. 472. Alegeti afirmatiile corecte: A. valvele atrioventriculare se inchid la {inceputul diastolei ventriculare B. valvulele semilunare se inchid la sfarsitul sistolei ventriculare C. valvele atrioventriculare sunt inchise in timpul sistolei ventriculare D. valvulele semilunare de la baza arterei aorte si pulmonare sunt inchise in timpul sistolei atriale E, valvulele semilunare de la baza arterei aorte si pulmonare se deschid in timpul sistolei ventriculare. 473. Sistemul limfatic are urmatoarele functii: A. transportul aminoacizilor gi glucozei absorbite in intestin B. producerea de limfocite C. produeerea de imunglobuline D. transportul de chilomicroni E. transportul de lipide absorbite la nivelul intestinului subtire. 474, Prin ce se aseamini venele pulmonare sivenele cave: ‘A. aduc la inim& singe venos B. se deschid in atrii C. adue Ia inima singe arterial D. fi au originea fn atrii E. adue singe de la fesuturi 475. Zgomotul I (sistolic): A. marcheaza sfirsitul sistolei atriale B, marcheazi inceputul sistolei ventriculare C. este produs de inchiderea valvelor bicuspida si tricuspida D. este prelungit si cu tonalitate joasi E. este produs prin inchiderea valvelor semilunare ale aortei si arterei pulmonare. 476. Zgomotul II (diastolic) este: A. scurt si ascutit B. produs la sfirsitul sistolei ventriculare C. consecinfa inchiderii valvulelor semilunare ale aortei $i arterei pulmonare D. produs la inceputul diastolei ventriculare E. se inregistre: pe electrocardiograma 477. in atriul drept se deschid: A. venele pulmonare B. vena cava inferioara C. vena cava superioara D. venele subclaviculare E. cele dou vene brahiocefalice. 478. Ganglionii limfatici ‘A. sunt formatiuni prezente pe traiectul vaselor sanguine tervin in imunitate prin producerea de limfocite C. sunt situati pe traiectul vaselor limfatice D. in anumite regiuni formeaz’ grupuri: previsceral, inghinal, abdominal, paravertebral E. au rol in formarea de agranulocite. B. 479. Precizafi pozitia valvelor inimii in timpul sistolei atriale: A. valvele atrioventriculare sunt deschise B. valvulele semilunare ale arterei aorte sunt inchise C. valvulele semilunare ale arterei pulmonare sunt inchise D, valvele atrioventriculare sunt inchise 480. Sistola atriului drept: A. impinge in ventriculul drept singe venos (ineoxigenat)Teste pentru admitere 2011 9 B. este sincrond cu sistola atriului stang. C. este sincrona cu sistola ventriculara D. asigur’ transferul singelui oxigenat in ventriculul drept E. asigurd refluarea sngelui in venele mari. 481. Activitatea cardiovasculara se afla sub controlul: ‘A. hormonilor medulosuprarenalei B. hipotalamusului C. chilor piramidale, extrapiramidale D. centrilor cardioinhibitori bulbari E. nucleului dorsal al vagului. 482. Care dintre urmitoarele afirmafii privind cisterna chili sunt adevarate: ‘A. reprezint& originea canalului limfatic drept B. Ja nivelul ei se vars ductul toracic C. strabate diafragmul D. colecteazi limfa de la membrul superi- or sting, jumatatea sting a capului gi gatului E, colecteaza limfa si de la gonade. 483. Care dintre urmitoarele afirmatii des- pre artera aorta sunt corecte: A. este o artera de tip elastic B. pleacd din ventriculul sting si contine sdnge arterial C. la baza inimii se afid in stanga arterei pulmonare D. la locul de emergent prezint& valva tricuspida E, de la nivelul carjei se desprinde artera subelaviculara stanga. 484, Sistola atriului drept se caracterizeazi prin: ‘A. se desfiigoara simultan cu sistola ven cular’ B. este singura faz a ciclului cardiac cand singele trece din atrii in ventricule C. in timpul desfigurarii ei valvele atrioventriculare sunt deschise D. pompeazi in ventriculul drept singe oxigenat E. pompeaza in ventriculul drept singe venos. 485. in intervalul de timp dintre zgomotul diastolic si urmatorul zgomot sistolic se produc urmitoarele evenimente: A. sistola atrial B. deschiderea valvelor atrioventriculare C. deschiderea valvulelor semilunare D. umplerea pasiva a ventriculelor E, diastola ventriculara. 486. in cursul diastolei ventriculare, pozitia valvelor atrioventriculare si a valvulelor semilunare este urmitoarea: A. valvele atrioventriculare sunt inchise B. valvulele semilunare sunt deschise C. valvele atrioventriculare se deschid D, valvulele semilunare sunt inchise E, att valvele atrioventriculare cét si cele semilunare sunt deschise. 487. Circulafia mare sau sistemici: A. pleaca din ventriculul sting . incepe cu artera aorta se termina cu venele cave se incheie in atriul drept asigura eliminarea CO, din organism. roo irculafia mick sau pulmonar: pleacdi din ventriculul drept incepe cu artera pulmonara se termina cu cele dowd vene pulmonare sting :, asigura oxigenarca sangelui din capilarele pulmonare. 489. Precizafi care dintre afirmafiile referitoare Ia ductul toracic sunt corecte: ‘A. incepe in abdomen printr-o portiune dilatatd: cistema chili B. strabate diafragma C. colecteaza limfa de la ganglionii axilari stangi D. nu prezinta pe traiectul siu valvule semilunare E. se varsi in vena subclaviculars dreapti. 490. Selectati afirmatiile corecte refer Ia vena cava inferioara: ‘A. se formeazi prin ramificarea venelot iliace comune B. are ca afluent vena porta C. colecteaza gi sdngele organelor din ba- zin are6 D. se varsi fn atriul sting E. gravitajia favorizeaza circulatia singelui ‘in aceasta veni. 491. Inervatia parasimpatici a inimii se realizeaza prin: ‘A. fibre preganglionare vagale cu originea {in nucleul dorsal B. fibre postganglionare cu originea in ganglionii intramurali (musculatura attiilor) C. fibrele postganglionare care formeazi nervii cardiaci D. fibrele preganglionare cu originea in coamele laterale ale m&duvei spinarii TT, E. fibrele postganglionare care elibereazi acetilcolina 492. Efecte vasoconstrictoare au: A. acetilcolina B. noradrenalina C. hormonu! antidiuretic D. renina E. vasopresina. 493. Care este sensul in care deschiderea valvelor permite curgerea intracardiacd a sdngelui: A. valva tricuspida: din atriul drept spre ventriculul drept B. valva bicuspida: ventriculul drept C. valva tricuspida: din atriul stng spre ventriculul stang D. valva bicuspida: ventriculul stang E. dinspre atrii spre ventricule. in atriul drept spre in atriul stang spre 494, Cnd se deschid valvele atrioventricu- Jare in cursul revolutiei cardiace? A. la sfargitul sistolei atriale B. in cursul sistolei ventriculare C. dupa terminarea sistolei ventriculare D. la inceputul sistolei atriale E. la sfargitul diastolei ventriculare. 495. Care dintre afirmajiile privind diastola ventriculara sunt adevarate: A. dureaza 0, 5 5/75 contracfii pe minut B. este cuprinsa intre sfargitul sistolei ventriculare si sfargitul sistolei atriale Biologie C. in timpul ei se deschid valvele atrioventriculare D. in timpul ei ventriculele sunt cavitati - inchise E. este cuprinsé intre zgomotul diastolic gi zgomotul sistolic. 496. Care afirmatii privind reglarea umorala a aparatului car vascular sunt ade- ~ varate: A. adrenalina gi noradrenalina se descarc din medulosuprarenala in conditii de - hipotensiune B. adrenalina produce cresterea freeventei cardiace . C. tiroxina produce vasoconstrictic D. noradrenalina produce vasoconstrietie E. hormonul antidiuretic determin& vaso- constricjie arteriolard. 497. Care afirmafii privind circulatia limfa- - tick sunt adevarate A. prin circulatia limfatica reintra in vene 0 parte din lichidul interstitial - B. circulatia limfatica incepe in fesuturi prin capilare inchise C. capilarele limfatice sunt alcatuite dintr- - un endoteliu impermeabil D. capilarele limfatice se gisesc in spatiul interstitial E. capilarele limfatice au structura asema- nitoare cu capilarele sanguine. 498. Sistola ventriculara determina urmatoarele fenomene: A. circulatia singelui in artere - B. inchiderea valvelor atrioventriculare C. deschiderea valvulelor semilunare D. cresterea presiunii intraventriculare E. scdderea presiunii arteriale. 499. Prin ce se aseamiind circulatia sang ni si ci ia limfatic: ‘A. sunt sisteme vasculare deschise B. transport limfocite C. capilarele limfatice, la fel cu cele sanguine, sunt inchise Ja un capat D. prin ambele circulafii reintra in vene a parte din lichidele interstitiale E, transportd imunoglobuline.Teste pentru admitere 2011 500. Aparatul valvular al inimii are urmatoarele roluri: ‘A. imprima un sens unic circulafiei intra- cardiace (din atrii spre ventricule) B. asigura contractia ritmica a atrilor si ventriculelor C. participa la realizarea zgomotelor inimii D. influenteaza presiunea arteriala E. creeaza condifii de crestere a presiunii in cavitatile inimii. 501. Canalul toracie: ‘A. are originea in abdomen in cisterna chili B. se varsi in vena subclaviculara dreapta C. se varsi in cisterna chili D. se varsi in vena jugular& dreapta E, colecteaza limfa de la membrele inferi- are, organe din abdomen i din torace ‘502. Centrii de automatism cardiac: A. sunt formati din celule care inijiaza si conduc impulsuri B. confin refeaua Purkinje dispusa in pere- sii atrial C. contin fasciculul His dispus in septal interventricular D. asigur automatismul cardiac E. au un ritm functional care poate fi modi- ficat si de hormonii tiroidieni. 503. Aorta se caracterizeazi prin urmatoarele: ‘A. are originea in ventriculul sting B. transport singe oxigenat, arterial C. prezinté la originea din ventricul valve semilunare D. are ca afluenti direcfi arterele coronare E. transport singe oxigenat adus la inim& de venele pulmonare 504, Care dintre urmitoarele afirmatii sunt adevarate: A. viteza de conducere este mai mare in refeaua Purkinje decét in miocardul contractil B. forfa de contracfie este invers proportio- nal cu grosimea peretilor cardiaci C. intre atrii si ventriculi exist o singur& conexiune functional D. in ritm sinusal, activitatea cardiaca este condusi de nodulul sinoatrial 6 E. in fasciculul His, freeventa de descrca- re este de 40/minut 505. Care din urmatoarcle afirmatii privind sistola ventricular sunt adevarate? A. expulzeazi in artera aorta si pulmonara 70 ml sange: volumul sistolic (volum- bitaie) B. dureaza 0, 3 secunde (75 contracfii/ minut) C. reprezinta contracfia ventriculilor D. corespunde inceputului diastolei atriale E, se desfisoara in doua faze: faza de ejec- tie si faza izovolumetrica. 506. Urmatoarele afirmafii privind ciclul cardiac sunt adevarate: ‘A. este format dintr-o sistola si o diastola B. sistola atrialé contribuie la umplerea activa a ventriculilor C. incepe eu diastola general D. are 0 durati de 0, 8 secunde pentru 0 freevenfa de 75 contractii/minut E. zgomotul II marcheaz inceputul diastolei ventriculare. 507. Tensiunea arteriala este determinata de urmitorii facto ‘A. prezenfa oxigenului in singele arterial B. volumul sanguin C. debitul cardiac D. rezistenta periferica E. elasticitatea vaselor. ‘508. Alegeti afirmatiile corecte in legitura cu pulsul arterial: ‘A. este datorat inchiderii valvelor atrioventriculare B. este o expansiune a peretelui arterial C. este transmis de-a lungul arterelor D. se inregistreaz’ grafic - fonocardiogra- ma E. ofer’ informatii asupra ritmului cardiac. $09. Care din urmitoarele afirmafii sunt adevirate pentru capilare? ‘A. se giisesc in continuarea arteriolelor B. aparfin microcirculatiei C. Ia acest nivel se realizeaz schimburile nutritive intre sange gi jesuturi D. se continu cu venulele E. continu metaarteriolelele.a Biologie 510. Care dintre urmitorii factori favorizeazi circulatia venoasi ? A. pulsatiile arterelor B. aspiratia toracica C. contractiile ventriculare D. contracjiile musculaturii membrelor E. atracfia gravitafionala pentru venele situate sub nivelul inimii. 511. Ganglionii limfatici : A. sunt situati pe traiectul vaselor limfatice B. au structura asemanatoare vaselor limfatice C. imbogafesc limfa cu imunglobuline gi limfocite D. primesc vase limfatice aferente si din ci pomesc vase limfatice eferente E. confin 0 zona corticala gi o zona medulara. 512. Capilarele sanguine: A. sunt vase de singe care fac legiitura intre sistemul arterial gi cel venos B. se desprind din venule si fac legatura cu arteriolele C. presiunea sdngelui in capatul venos al capilarului este 10 mmHg D. au o structura adaptat schimburilor de substanfe dintre sdnge si fesuturi E, sunt inchise la capete. 513. Presiunea arterial: A. reprezint& presiunea sub care singele circulé in artere B. valoarea ci este mai mare in sistola decat in diastola C. este influengata de rezistenta vasculara periferic8 D. este influentata de debitul sanguin B. scade atunei cénd creste rezistenta peri- fericd, 514. Sistola atriala: ‘A. se suprapune cu sistola ventriculara B. precede sistola ventriculara C. are o durat de 0, 1 sec la o frecventa cardiacd de 7Scontractii/minut D. in timpul desfisurarii ei valvele atrioventriculare sunt deschise E. se suprapune cu sfirsitul diastolei ventriculare, 515. Diastola ventricular! A. corespunde contractiei ventriculare B. corespunde relaxarii ventriculare C. este cuprinsi intre zgomotul diastolic gi cel sistolic D. in timpul ei se deschid valvele atrioventriculare E. la inceputul ei se produce zgomotul TI (diastolic). 516. Cireulatia singelui in vene este favori- zati de: A. miscarile respiratorii - expiratia B. gravitatia - pentru venele situate sub nivelul inimii C. migcarile respiratorii - inspiratia D. contractia muschilor scheletici presiunea ridicata intravenoass. 517. Care dintre afirmatiile cu privire la aparatul valvular al inimii le consideragi adevarate: A. valva bieuspida este plasata la nivelul orificiului atrioventricular drept B. valva tricuspida este plasati la nivelul orificiului atrioventricular stang C. valvele atrioventriculare se deschid {ntr-un singur sens: dinspre atrii spre ventricule D, valvele bicuspida si tricuspida sunt deschise in timpul sistolei atriale E. inchiderea valvelor atrioventriculare produce zgomotul I (sistolic). 518. Circulatia pulmonara (mica circulatie): A. asigura eliminarea CO, din organism B. incepe in ventriculul stang prin artera pulmonar C. include trunchiul arterei pulmonare, arterele pulmonare, capilarele pulmonare si cele dou’ vene cave D. se incheie in atriul stang prin cele patru vene pulmonare E. include artera aort& si ramurile ei 519. Care dintre urmitoarele formafiuni au fn structura lor valvul A.arteriolele B, vena cavi superioara C. vena jugulara interna D. vena axilara E. vasele limfatice.Teste pentru admitere 2011 520. Alegefi afirmatiile corecte: ‘A. centrul cardiovasomotor este localizat in bulb si punte B, rejeaua lui Purkinje se distribuie miocardului atrial C. baroreceptorii sunt localizati in sinusul carotidian D. stimularea fibrelor simpatice produce cresterea presiunii arteriale E, stimularea fibrelor simpatice produce ‘eresterea frecventei cardiace. 521. O hematie din spling ajunge in atriul drept strabitand: ‘A. vena splenica, vena portd, venele hepatice, vena cavd inferioari B. vena splenic, vena cava inferioara C. vena splenied, trunchiu! celiac, vena porta, vena cava inferioara D. vena splenic, vena port, vena cava inferioara E. vena cava inferioard, vena porta, venele hepatice, vena splenica. 522. Chilomicronii absorbiti de la nivelul en- terocitului ajung in atriul drept strabatand: ‘A. chiliferul limfatic central, cisterna chili, ductul toracic, vena subclaviculara stin- gh, trunchiul brahiocefalic sténg, vena cava superioara B. chiliferullimfatic central, vena cava inferioara C. chiliferul limfatic central, cisterna chili, vena cava superioara D. chiliferul limfatic central, vena port, vena cava inferioarai E. chiliferul limfatic central, canatul limfatic drept, vena subclaviculara dreapta, trunchiul brahiocefalic drept, vena cava inferioara, XI. SisrEMUL URINAR - EXCRETIA $23. Care dintre hormonii enumera(i stimu- Jeazii reabsorbfia de sodiu la nivel renal: A. mineralocorticoizii B. cortizolul C. aldosteronul D. vasopresina E, hormonul antidiuretic 6 524, Care dintre factorii de mai jos scade secretia renala a ionului de potasiu: A. STH-ul B. glucocorticoizii C. ADE-ul D. calcitonina B. aldosteronul 525. Care dintre factorii de mai jos determina secrefia ionului de potasiu prin rinichi: A. renin B. cortizolul C. ADH-ul D. calcitonina E. aldosteronul. 526. Ansa Henle: ‘A. face legatura intre tubul contort distal gi tubul colector B. asigura reabsorbtia H,O in portiunea descendent C. are dou’ braje descendent si ascendent D. este scurta pentru tofi nefronii E. este Iunga pentru nefronii cu glomerulii situati juxtamedular. 527. Secrefia de NH: A. impiedic& acidifierea urinii B. intervine in reglarea echilibrului acido- bazic C. se realizeazA doar in tubii colectori D. are efect detoxifiant E. asiguri eliminarea de HI’. 528, Nefronul: ‘A. reprezintd unitatea anatomica si funotio- nald a rinichiului B. este aledtuit din tubi renali gi retea capi- Jara peritubular C. este format din corpuscul renal si capsula Bowman D. are in structura sa gi tubi proximali, dis- tali si colectori E. este format din corpusculul renal gi tubul urinifer. 529. Secrefia de potasiu: A. este stimulat de mineralocorticoizi B. depinde de pH-ul mediului intern C. se face prin schimb ionic cu Nat D. se face prin schimb ionic cu H* E, contribuie la detoxifiere.64 Biologie 530. Filtrarea glomerular: A. se desfaisoara prin mecanism activ B. se desfagoari doar in medulara renala C. are ca rezultat urina primar cu 0 com- pozitie identica cu ce a plasmei sanguine D. este un proces pasiv cade in condiiile cresterii presiunii in capsula Bowman 531. Urmitoarele substante se reabsorb din urina primard cu consum de energie: A. glucoza B. acidul uric C.H-ul D. natriul E. potasiul 532, Rinichiul are urmitoarele func} A. intervine in formarea si eliberarea eri- tropoetinei B. realizeazi gluconeogenezi C. controleaza secretia hormonilor supra- renalieni D. sinteza de renina E. activarea vitaminei D, 533. Tubul contort proximal este: A. sediul reabsorbtiei active a apei prin mecanism osmotic B. format din celule care contin putine mitocondrii C. situat in corticala renal D. sediul reabsorbjiei facultative de natriu E, sediul secretiei de potasiu 534. Care afirmagii sunt corecte: ‘A. ionul de hidrogen se secret activ la nivelul tubului contort proximal si distal B. ionul de sodiu se reabsoarbe doar prin transport activ C. iomul de sodiu se reabsoarbe la nivelul tubului contort distal prin schimb cu potasiu D. reabsorbtia de sodiu in tubul contort proximal este stimulati de aldosteron E. apa se reabsoarbe la nivelul tubului contort distal sub actiunea aldosteronului si a vasopresinei 535. Debitul sanguin renal: A. depinde de filtrarea glomerular B. este in relatie directa cu debitul sanguin din capilarele peritubulare C. reprezinté 20% din debitul cardiac de repaus D. conditioneaza filtrarea glomerular E, influenjeazi cantitatea de urina primara 536, Prin transport activ se reabsorb: A. ionul de potasiu B.fostatii C. protonii D. amoniacul E. anionul bicarbonic 537. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. prin secrefia tubulari nefronii intervin in eliminarea unor medicamente B, secrefia de potasiu se realizeaza prin mecansime pasive C. datoriti reabsorbtiei facultative se elimi- nn 20-25 litri urin’/24 ore D. dinamica filtrérii glomerulare scade cénd scade presiunea coloid-osmotica din capilare E, pompele metabolice din celulele tubulare au o capacitate nelimitatd de transport fn unitatea de timp 538. Urmiitoarele afirmatii sunt adevairate: ‘A. nefronii juxtamedulari au rol in mecan- simul in contracurent B, muschiul colului vezical se numeste gi sfineter extern C. stimularea simpaticd creste freevenja undelor peristaltice ureterale D. vezica urinar evacueazi urina discon- timuu E. refeaua capilara peritubulara primeste sange din arteriola aferenti 539. in urma filtrarii glomerulare rezulta: A. urina final B. urina primard C. un lichid asemanator cu cel care se fil- ‘reaza in interstitiu in capatul venos al capilarului D. o urina acidifiaté E. plasma deproteinizati, dar cu elemente figurate, 540. in urina primara sunt prezente: A. glucoza B. aminoaciziTeste pentru admitere 2011 C. imunglobuline D. elemente figurate E. acid uric 541. Care dintre afirmagii privind mictiunea sunt adevirate: A. reflexul de mictiune are centrii in seg- mentele S,-S, ale miduvei spinarii B. centrii reflexului de mictiune sunt loca- lizaji in trunchiul cerebral C. contracsia sfincterului vezical extem permite mictiunea D. contractia sfincterului vezical intern im- piedica golirea vezicii E, cortexul cerebral poate inhiba reflexul de mictiune 542, Care dintre afirmatiile de mai jos privind secretia tubulari sunt adevarate: A. se realizeaz doar activ B. contribuie la reglarea concentrafiei plasmatice de potasiu C. se realizeazA dinspre interstitiul peritubular spre lumenul tubular D. realizeaz& eliminarea urinara de Na’, K* silt E, adapteazi volumul diurezei la starea de hidratare a organismului 543. Care dintre urmittorii factori diminud eliminarile urinare de Na”: ‘A.aldosteronul in segmentul distal al ne- fronului B. ADH-ul in segmentul distal al nefronu- ui C. seeretia crescuta de clor in tubul contort distal D. secrefia crescuti de pot contort distal EB. activitatea scizuta a pompelor metabolice din celulele tubului proximal jiu in tubul 544, Care dintre urmiatoarele afirmafii sunt adevarate: ‘A. diabetul insipid apare in leziuni ale hipotalamusului anterior B. insulina produce poliurie C. boala Cohn se manifeti prin retentie masiva de apa D. parathormonul inhiba reabsorbtia tubu- lard de calciu E, aldosteronul produce kaliurie 65 ‘$45. La ce nivel are loc reabsorbfia apei: A. tub contort distal B. glomerul renal . tub contort proximal D. ansa Henle E, tub colector 546. Prin ce mecanisme se reabsoarbe ionul de sodix A. gradient electric B. difuziune C. osmozi D. transport activ, E. gradient electrochimic 547, Alegeti procesele suferite de ionul de potasiu in timpul procesului de formare a urinii: A. reabsorbtie pasiva B. excrefie urinara C. secrefie tubular D. reabsorbtie tubulara activa E. ultrafiltrare glomerular 548. Care sunt efectele parathormonului asupra rinichiului ‘A. scade elimindrile urinare de caleiu B. stimuleaza eliminarile de fosfati prin scliderea reabsorbtiei lor tubulare C. stimuleazi reabsorbjia calciului in ne- fromul proximal D. creste calcemia gi scade fosfatemia E. refine calciul 549. Alegeti substangele care se reabsorb actiy Ia nivel tubular: A. glucoza B, aminoaci C. protonii D. proteinele E. anionul bicarbonic 550. Care dintre urmatoarele afirmafii privind secretia ionilor de hidrogen sunt adevarate: ‘A. creste atunci cfind pH-ul mediului intem este acid B. este reglata prin aldosteron C. se cupleazii cu secretia de amoniac D. se realizeaza prin schimb cu Na*-ul E, prin cuplarca cu secrefia de NH, impiedic cresterea pH-ului urinar

Cluj 2012 PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Cluj 2012 PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like