UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCURESTI DEPARTAMENTUL DE FIZICA LABORATORUL DE TERMODINAMICA SI FIZICA STATISTICA BN-122A STUDIUL LUMINII LINIAR POLARIZATE. VERIFICAREA LEGIT LUI MALUSSTUDIUL LUMINII LINIAR POLARIZATE. VERIFICAREA LEGII LUI MALUS 1, Scopul lucrai rudiul luminii liniar polarizate, verificarea legii lui Malus. 2. Teoria lucrarii Conform teoriei clasice a electromagnetismului, lumina este © unda transversala in care directiile de oscilatie ale vectorilor intensititii cimpului electric £ si inductici magnetice B sunt reciproe perpendiculare si perpendiculare pe directia de propagare. Dac’, in plus, oscilatiile veetorului & (sau B) sunt paralele intre ele in orice punet din spajiu unde se propagti unda, ca in figura 1, aceasta este liniar polarizat ¥ © Fig. 1 Planul care contine vectorul £ si directia de propagare a undei este numit plan de oscilatie. Polarizarca luminii, adic selectarea unor dircofii preferengiale de oscilajic ale vectorului intensitate cimp electric, se face in diferite moduri, cum ar fi: prin reflexie, dubl refractie, ‘impristicre, etc. in acest material ne vom referi la objinerea luminii liniar polarizate prin dubla refractic, Exista 0 categorie de substante, in general cristaline, transparente si omogene, care din punct de vedere al proprietitilor optice sunt anizotrope. Aceasta inseamna ci, pentru 0 directie de propagare dati, ele prezinti indici de reftactie diferiti, in functie de starea de polarizare a luminii, Astfel de substante sunt numite birefringente si, ca exemplu, vom da calcita (CaCOs ) , wurtita (ZnS) , cuartul (SiO> ), turmalina si chiar ghcata. Un fascicul de lumina naturali, care cade pe un cristal birefringent va fi imparfit in doua fascicule polarizate directiile de polarizare fiind reciproe perpendiculare (figura 2)Construirea unui polarizor, adic& a unui dispozitiv care permite objinerea tuminii liniar polarizate din lumina naturala, presupune gasirea unei metode de a separa cele doua fascicule. in general, s-au construit prisme polarizoare, care au in alcatuirea lor cristale birefrigerente combinate ingenios cu alte tipuri de materiale, pentru a obfine efectul dorit. Prismele respective sunt cunoscute dup& numele inventatorilor lor: Nicol, Rochon, Wollaston, Glan, Thomson, Foucault si multi alti 0 alta categorie de polarizori care ne intereseazé in mod direct in lucrarea de fafd se baveaza pe proprietatea de diocrism a anumitor cristale birefrigerente, cum ar fi, de exemplu turmalina. Un cristal dicroic are un comportament preferential fai de cele doud componente polarizate, si anume, absoarbe pe una dintre acestea mult mai puternic decat pe cealalta (figura 3). Astfel, daca grosimea stratului parcurs este suficient de mare, se poate obfine ca una dintre componente s fie complet absorbita, in timp ce cealalti trece pugin atenuat’ Luming emurait Incidered, Vibracit verteale absorbite paral Vibeayt orzonsale complet sbeorbiee Luring teanemiat " niu’ polaris Fig.3 Cristalele dieroice au fost folosite pentru realizarea unor materiale polarizante, numite comercial polaroizi. Un tip vechi de polaroid consta dintr-un strat subjire de cristale dicroice de heraparit (sulfat de iodochinina), de forma aciculard, cu orientari paralele, introduse intr-o matrifi de plastic si inchise, pentru protectie, intre dowd plici transparente. Un alt tip de polaroid este format din molecule lungi, polimerizate de alcool polivinilic (PVA), c&rora li s-a dat o direefie preferenfiali prin intindere si care au fost colorate cu 0 cerneala conjindnd iodura care produce dicroismul ansamblului de molecule. Stratul de PVA este laminat pe o foaic suport de acetat butirat de celuloza, Peliculele polaroid modeme au acclasi principiu de fabricafie: introducerea unor lanfuri moleculare lungi, aliniate si paralele intr-o pelicula flexibila de material plastic. Dar indiferent de modul de objinere, esenfial este c& polaroidul transmite numai acele componente ale trenurilor de unda ai cdror vectori cmp oscileara paralel cu o direefie preferenfiala absorbind pe cele care oscileaz dupa direcfia perpendiculara (figura 4),Fig. 4 in figura 5 este reprezentat planul de vibrajie al unui tren de und& oarecare incident pe polaroid. Vectorul intensitate camp electric £ poate fi inlocuit prin cele doud componente ale sale Ey =71 jE cos®, paralela cu “sin, perpendicular’ pe directia polarizarii, si aceasta. Evident, numai componenta a doua va fi transmisa, cealata fiind absorbita, Pentru a pune in evidenti proprietatea de polarizare a luminii transmise de un polarizor, trebuie folosit un al doilea polarizor, care de obicei este numit analizor, agezat fa{& de primul ca in figura 6. Daca se roteste analizorul in jurul directiei de propagare, se vor constata variatii ale intensititii luminii transmise, de la 0 valoare maxim’ (end directiile de polarizare ale celor doi polarizori sun paralele) pan la o valoare minima, nul sau foarte mic& (cdnd polarizorul gi analizorul sunt incrucigafi). Se pot face miisuratori cantitative corecte daci in sistemul reprezentat in figura 6 se inlocuieste ochiul observatorului cu o fotocelula cuplati la_un microampermetru. Fotocelula va da un curent electric proportional cu intensitatea luminii incidente pe ea. Notind cu /inay $i win Valorile maxima gi minima ale intensitatit luminii detectate, se defineste gradul de polarizare a luminii incidente, exprimat in procente: p Jax =! nin , 190, a Imax + FminPolarizer Fig. 6 P ia valori cuprinse intre 0 (corespunzator luminii naturale) si 1 (corespunzator bum total polarizate). Cfind P este subunitar, lumina este numiti partial polarizati. unghiul dintre direotiile de oscilatie ale ii pelicule polarizare este 0, atunci analizorul va lisa si treac’ numai componenta paraleki cu axa sa de oscilatie Fy, cos, unde Ey, este amplitudinea luminii liniar polarizate ce cade pe analizor. Deoarece intensitatea Juminii este proportional eu patratul amplitudinii, rezulta ea intensitatea fasciculului luminos transmis de sistemul polarizar - analizor va depinde de 6 dupa legea 1 = Impax 60870 @) Relatia exprima legea lui Malus, descoperita de Etienne Malus in 1809, in urma efectuarii uunor experiente de polarizare prin reflexie a luminii in lucrarea de falii se verifieil experimental legea lui Malus - realjia (2) si se caleuleazii, cu ajutorul relajiei (1) gradul de polarizare al luminii incidente, De asemenea, se masour’ transmitanjele polarizorului gi analizorului. Transmitanta unui polarizor este o mitrime care ne aratii ee fracfiune din intensitatca Iuminii incidente este lisatd si treaci de acesta, Pentru polarizor si, respectiv, analizor, ea se defineste conform relatiilor: _LPemergem emergent uy la = @) e a TP incident I" incident Este evident c& intotdeuna intensitatea uminii emergente va fi mai mica decdt cea incident, datorité unor fenomene cum ar fi absorbtia gi impraistierea, Dispozitivul experimental cuprinde o sursi de lumina natural (bee electric B) care se conecteaza la refeaua de 220V, dispusi la capitul unui bane optic pe care se afla doi polaroizi P si A (polarizor si analizor) si o celuld fotoelectricé F alimentata prin intermediul unui redresor cu o tensiune continus de 80V (figura 7). Curentul fotoelectrie objinut datorité incidentei luminii pe fotoceluld este masurat cu ajutorul unui galvanometru cu spot luminos.Fig.7 Modul de lucru Sub supravegherea asistentului se alimenteaza la refea becul, redresorul si galvanometrul Se rotese cei doi polaroizi pana cénd unghiul dintre ei devine 0° (axele de polarizare sunt paralele). Menfinand polarizorul in pozitie fixa, se roteste analizorul din S° in 5°, in intervalul cuprins intre 0° si 180° si se citesc pe galvanometru valorile curentului fotoelectric, exprimate in diviziuni Datele obtinute se trec intr-un tahel de forma: Neat | oder) [ costay [cored [id [ nidvy [igivy Tdi) 1 2. 3 t 3 6 7 o 1 1 3 Ts9619_| 09934 0 ‘DORA | 0.9698 I 0.96593 09330) 2 0.93969__[ 0.8830, 35; 906s | 08214 0.86603 _[ 0.7300 ‘O8I91s | 06710 0.76504] 0.5868 ‘O7071_| 0.5000 Osaa79 | 04132 057358 | 0.3290 Os 025 0.1786 034202 0.1170 0.25882] 0.0670 0.17365_[ 0.0302, O0R7I6 | 0.0076 0 0 =aosTe | 00076 =0.17365_] 0.0302 =0.25882_| 0.0670. 0.34202 | 0.1170, 0.432 0.1786, 025 03290, 4132 =0.70711 | 0.5000 0.76604 | 0.5868 =08191S | 06710. 0.85603 | 0.7500, 0.90631 | 08214 =0.93969_| 08850, =0.96593_| 0.9330, 0.98481 | 0.9608 =0.99619 | 0.9934 =I TLa o valoare fixati a unghiului dintre polarizor si analizor se repet de 10 ori masurarea intensitatii curentului, pentru a putea estima erorile care afecteazi rezultatele experimentale obfinute, Net ]1]2]3]4]®]®]7 [8 ]9 | 1a Trav Scofind apoi, pe rind, analizorul si polarizorul se misoara intensitijile necesare pentru caleulultransmitanfelor Prelucrarea datelor experimentale 1), Se completeazi toate coloanele tabelului, apoi se traseazi graficele I= Is Hoos? («)). 2). Se calculeazi gradul de polarizare al luminii incidente, folosind formula (1). Datele necesare se obfin din tabel, 3), Se caleuleaza transmitantele polarizorilor utilizati 4), Se calouleaza abaterea pitratici' medio 67 folosind rela (a) si unde Jj, sunt rezultatele obfinute prin repetarea de un numér den = 10 ori a masurdrii fotocurentului care este proportional cu intensitatea luminii transmisc de sistemul polarizor - analizor, in conditile in care unghiul dintre axele optice este fixat, iar 7 este media aritmetica a acestor rezultate, Intrebar Ce sint undele electromagnetice? Descriefi transversalitatea lor. 2. Ce este lumina? Ce este lumina nepolarizat’? Dar cea liniar polarizati? Cum se obtine lumina liniar polarizatat? Definiti gradul de polarizare a luminii cu specificarea semnificatiilor mirimilor care intervin Soricti logea lui Malus cu specificarca scmnificatiilor marimilor care intervin. Calculafi unghiul dintre axele de polarizare ale unui sistem de doi polaroizi, astfel inoat intensitatea luminii transmise este jumitate din intensitatea maxima si apoi verificati experimental rezultatul obtinut. 6. Un fascicul de lumina natural cade pe doi polaroizi dispusi astfel ineat si nu transmit deloc lumina, Daca se intoduce un al treilea polaroid, se va putea transmite lumina? Justificati rispunsul, 7. Imaginati un mod de afla dircotia de polarizare a unei pelicule polarizante. ae