ff PAZOAN SAWIN-GAY RIL FISA- SINTEZA. TEXTUL ARGUMENTATIV Structura tripartita Conectori specifici Rolul conectoritor Ipoteza -consider ct -exprimarea premisei (pro sat contra) -pirerea mea este c& -expriimarea asentinientului sau a in opinia mea dezacordulu (ru) sunt de acord ci (nu) este adevarat ca Demonstratia-argumentarea | -in prinnul rand -precizeara ordinea introducerit “argumentelor sau imbinarea -in al doilea rind logiea a acestora -pe de o parte -pe de alti parte de asemenea , in egala masura -desigur c@ + expima certitudinea -fird india -u sigurana, fi de altel, -exprima justificarea le vreme ce pentru cd ~deoarece, intuit, se stie 8, cei ciuda celor spuse -expriia obiectia -contrar celor afirmate -totusi, dar, ins, cu toate c@, | -exprima concesia chiar dact Conetuzia in conclu, deci, prin urmare, | -precizeara concluzia , agadar subliniaz tezaFis de lucru Se da textul: »Orice durere are leac. Greutatea e doar si il dibuiesti.” Liviu Rebreanu Durerea poate fi consideraté o consecin{a a conditiei omului ca fiinfé efemera, trecitoare, Dar limitarea poate deveni prineipala arma impotriva suferingei in primul rand, eu cred ca limitele omului sunt si principalele sale mijloace de aparare. Una dintre aceste limite este suferinfa,prin care se manifest moartea, Orice suferinfa, fizicd sau sufleteasca, ne aminteste c& suntem muritori. in acelasi timp, faptul ci traim sub semnul trecerii ne oferd sansa de a depasi orice suferinfé. Moartea este o suferint’i de o clipa, dincolo de ea ¢ atemporalitatea sau neantul absolut, in aceeasi ordine de idei, cred c& durerea, suferinja nu sunt decat mijloace prin care descoperim privilegiul de a trai, Nu stiu daca dincolo de moarte se afl ceva,dar stiu c& a trai este un privilegiu. Asadar, secretul descoperirii leacului durerii si al suferinfei cons caracterului siu efemer. Suferinfa gi durerea se vindecd in timp. ‘in constientizarea Cerinte: 1. Identificd elementele de structurd ale textului argumentativ 2. Identifici conectoriiSCHEMA LECTIEI TEXTUL ARGUME, TATIV. Structura : ipoteza argumentarea propriu-zisa (pro sau contra) 0 concluzie (reluarea ipotezei) Conectori: -de cauzalitate: pentru cd, incdt -de ierarhizare: in primul rand -de exemplificare: de exemplu, precum -de comparatie: /a fel ca...., spre deosebire de... Calitatea argumentarii- logica argumentelor -adecvarea argumentelor la tema Claritatea si corectitudinea exprimarii-coerenta -respectarea normelor de exprimare -respectarea regulilor de ortografie -respectarea regulilor de punctuatieTextul argumentativ nofiuni teoretice prof, Sabin Piisean 1, Definivea textului argumentativ Textul argumentativ reprezint& un act de comunicare centrat pe funcjia conativa, scopul urmatit find de a-l convinge pe receptor cu privire la validitatea punctului de vedere sustinut de autor. intr-un text argumentativ, autorul apard o tezA prin utilizarea unor argumente pe care le poate ilustra cu exemple. MH, —Strunetura unui text argumentai Orice text argumentativ cuprinde, de obicei, o constatare general (care poste fi, eventual, 0 afirmatie cu caracter general, care trebuie sustinuti prin demonstrate), argumentele aduse de autor in sprijinul sau impotriva constatirii enunjate si 0 concluzie (sinteza a opiniilor exprimate). . aceste componente pot fi reprezentate astfel: jdeea susfinuta de autor) rispunde a intrebarea ce vrea si demonstreze autorul su?” Ea poate fi explicit, cand este enunjati foarte clar de cltre autor — cel mai adesea la iceputul sau la finalul textului, in aceasta ultima situafie aparind sub forma unei concluzi a ideilor exprimate pe parcursul intregului discurs, sau implicita, edd se deduce din scopul ‘general urméiit in ansamblul argumentatici. 2. Argumencele ilustrate cu exemple. Pentru a-si demonstra teza, autorul face apel Ia argumente pro sau contra tezei argumentate. Argumentele trebuie si fie solide, formulate lar si ordonate logic pentru a justifica teza si a convinge receptorul. in comunicarea scris, fiecdrui argument ti corespunde un paragraf distinct. Argumentele pot fi insojite de contraargumente, care conferi intregului discurs un plus de precizie si de viabiliate/credibilitate, Formularea argumentelor se realizeaz’ cu ajutorul unor structuri de tipul: consider cd... deoarece/fiinded/intrucdi/pentru cd..., ma inereseazd, imi place, imi sstdrneste interesul... deoarece. De asemenea, se pot utiliza structuri lexicale cu rol emfatic si persuasiv: bineinfeles, in mod sigur, in mod evident, cert este ci... Exemplul permite ilustrarea unui argument al tezei. Daca argumentul confine o refering’ general, exemplul expune intotdeauna un caz particular. Exemplele pot fi reluate prin: apelul la experienja personal, preluarea unor opinii credibile, de autoritate, citarea unor surse de referin’ (filosofi, lingvisti, critici literari etc.), invocarea utilititii problematicii abordate. Unele argumentiri sunt foarte bine ilustrate prin contraexemple. 3. Coneluzia rezumé demersul argumentatiy III, Conectorii Ordonarea pairilor componente ale textului argumentativ se realizeaz cu ajutorul unor elemente conectoare (adverbe, locutiuni adverbiale, conjunctii sau locutiuni conjunctionale, structuri verbale) care exprima diferte raporturi. 1, Dupa structura lor, pot fi: cuvinte (conjunctii, adverbe, prepoziti, interjectii), expresii $i locutiuni (conjunctionale, adverbiale, prepozitionale), verbe si expresii verbale, propozitii cate organizeaz discursul argumentati 2. Dupa funefia in cadrul argumentérii enungului pe care il indue: = Conectori care introduc argumente (justificatori): cai, pentru ed, de fapt, dovadd ca cum, avand in vedere cdi, de altfel; = Conectori care introduc teza: parerea mea este ed, voi ardita c- Conectori care introduc legitimarea argumentului (atunci cénd acest element este explicitat): se stie cd, stiut fiind ca, avand in vedere ca, admitand ca: ~ Conectori care introduc concluzia: deci, in concluzie, asadar, iatd de ee, ei bine. 3, Dupai tipul de legstura pe care il realizeazi: ~ Conectori pentru argumentele intre ele (indicatori ai justapuneri sau; - Conectori pentru argumentele tezelor pe care le sustin (indicatori ai intemeierii): prin urmare, agadar, in consecin{a, fiinded, deoarece, intrucdit. 4, Dupa relajia intre argumentele pe care le introduc: - Conectori care introdue argumentele coorientate: desigur, de alifel, nu numai..., ci si = Conectori care introduc argumente antiorientate: ins¢i, dar, rorusi, in fond. 5. Dupa locul ocupat de argumentul pe care il introdue: = Conectori care introduc primul argument: in primul rand, mai intai de toate, sa incepem prin, trebuie amintit mai intdi, prima remareé se referé la, sé pornim de la, - Conectori care introdue urmétoarele argumente: in al doilea rénd, in plus, in cominuare, la fel, pe de o parte... pe de alte parte, nu mumai... i si - Conectori pentru ultimul argument: in fine, pentru a termina, in ultimul rand, mu in ultimul rand. 6, Dupii natura relatie intre secventele discursive pe care le leaga: ~ de analogie: si, de asemenea, adied, precum, ca si, ca si cum, asta aminteste de, amintim de: ~ de exemplificare sau ilustrare: de exemplu, de pilda, anume, si udm in considerare; ~ deexplicare: adicd, alifel spus, ma refer la, vreau sii spun, de fapt - de disjunctie: sau, fie, ori, exceptind, ceea ce exclude, spre deosebi - de opozitie, de rezerva, de rectificare, de respingere: dar, or, rotusi, eu toate acestea, in schimb, din contra, de fapt, in realitate, in timp ce, in loc st, nici, pe de o parte, ceva ce conirazice, ceea ce interzice; - de concesie: chiar dacé, eu toate acestea, totusi, sat adnitem totusi, in ciuda; = de cauzalitate: pentru edi, fiinded, deoarece, céici, avind in vedere, dat fiind cd, din moment ce, de aceea; = de consecina: deci, in consecinjd, ea urmare, ceea ce implica, de unde decurge, ceca ce antreneazi, ceea ce ne trimite la, ceea ce produce, de frica, de teama; ~ de finalitate (ca 0 consecinfa doriti): pentru ca, ca sé, in speranta cd, la urma urmei, in consecinjé. IV. Tehnici ale argumetirii, Pentru a sustine o idee, se pot folos: a) exemplul din experinfa personal, din informajia cultural, din documente; se introduce prin formule specifice: de exemplu, astfel, ca martor etc.; 'b) comparatia, pentru a evidentia elementele comune sau pentru a sublinia diferentele; ) citatul, pentru a arata identitatea punctelor de vedere cu o autoritate recunoscut, d) antiteza, pentru a trata in maniera diferit® o problema; e) reducerea la absurd, pentru a inffijisa caracterul inacceptabil al unei idei; 4) absenfa unui aspect, pentru a sugera cise poate susfine 0 idee: 2) influenja afectiva a lectorului stirnindu-i interesul asupra importanfei problemei, evidentiind punctele de vedere comune, aducéind date noi etc. V. Zece reguli pentru o argumentafie ideals : yi, dar, ins, ci,Model de text argument: Cerinfa: Scrieti un text argumentativ de 15-20 de randuri despre poezie, pomind de la urmatoarea afirmayie: i) »Adevitratele poczii incep acolo unde se sfiirsese pe hartic (0. Goga— Precurso Consider pertinent afirmagia ,adevaratului poet”, O. Goga. Para indoialé, poezia, opera literara in general, nu este un simplu obiect estetic, un artefact, deoarece ea nu se confunda cu scrisul si suportul acestuia. Literatura oral nu a fost inregistratd in scris si totusi igi are existenfa sa. Asadar, nu putem echivala o opera literara cu o metoda de notare sau inregistrare. Cred cd ,adevaratele poezii” exist nu numai pentru ci existi un emigator, ci mai ales un receptor ~ cititorul, Opera literard se afl& intotdeauna dincolo de orice experienfi creatoare gi dincoace de orice experienta de lectura. Prin urmare, ea este altceva decit crede ci a lisat in ea cal care a creat-o si mai mult decat descopera in ea cel care o interpreteaza Pentru a cipata via, cuvintele trebuie si fie simite de cititor si, doar dac& acestea reusesc si-1 inalte in , sera fictiunii ideale” (7. Maiorescu), ele vor trai, Starea de catharsis marcheaz’, in primul rand, victoria poeziei in lupta pentru supraviejuire, Desi produs al unui autor, opera isi pariseste conditia dependent in care se gseste in cursul procesului de creatie, pentru a deveni un obiect artistic oferit perceptiei si interpreta Cuvéntul este mort, ingropat in acele versuri, daci nu este rostit, simit, Poetii combina cuvintele astfel inet forma cApatatd si sensibilizeze cititorul. Oskar Walzer spunea e& forma operei de arti este in egal masura elementul spiritual ce-1 insufl& artistul operei sale, ca gi tot ceea ce, modelat de mana sa, conditioneazii aspectul exterior al operei de arti. in realitate, vointa, cunoasterea, simfirea alcdtuiese continutul unei opere, dar acest continut, pentru a deveni arti, trebuie si se prezinte cititorului senzorial, $i nu conceptual,