| MONEDELE SI CERAMICA: VASELE TEZAURELOR MONETARE DIN DACIA LIBERA* DE VIRGIL MIHAILESCU-BIRLIBA Coramice constitule cea mai numeroasi categorie de obiecte rezultata din sépiturile arheologice. De ete cuit [a iveald decat ceramicd. De aceea, pontru datarea veramieil s-au inuepring | efontur indelungate si, adesea, deosebit de ingenioase. Astizi, ceramica este studiatA cu ajutoral unos merode sitehnologii cat mai sofisticate, de ultima ord. Existi/categori! ceramice care pot fi datate direct, datorita informatiilor pe care le incorporeazé (amfore sivase gampilate)sauivase de lux confectionate in ateliere cu o cronologie bine precizata). Ined, in cele mai multe eazif eeramiea se datea2A cu ajutorul altor obiecte (monede, fibule, podoabe, inscriptii ete), Astfel, ceramidia fost inclusi in sisteme cu o cronologie relativa, create in urma analizelor stratigrafice gi tipologice sau cu ajutorul analogiilor directe ori indirecte. Bineinfeles, asocierea direct’ cu monedele pare a fi cea mai exact si sigura posibilitate de a data | cetamnical. Dar, si in acest caz, in fata cercetitorului stau destule dificultay, Vom aminti Acar edteva dante ce | Astfel de exempln, un tezaur se poate incheia cu o moneda Diva Faustina I, care se dateard candva dupa 141 |. Chr. (RIC) sau, ceva mai exact, potrivit studiului lui Ph. Hill’. Alte impedimente se datoreaza diferentei nue deta tonedei eélei mai noi dint-un tezaur si data tngroparii acestuia. Agadar, in functi¢ de cele | menfionate mai sus, ar trebui s4 clasificam tezaurul (tezaur de economii = saving hoard sau tezaur de urgent | (necesitate) = emergency hoard), sa stabilim rata de Pierdere (Joss rate) sau viteza de circulatie® Trecandi-se peste greutafi ca ccle de mai sus, s-a incercat nu demult studierca ceramicii tezaurelor de monede roman din résaritul Daciei, cu scopul de a fi ncadrati eronologie i tipologic’. Insa. cercetance | respectiva include unele inexactitati, nu este ilustrati corespunzator si examineazi oarecum unilateral descoperirile, mai mult din punctul de vedere al atheologului, La toate acestea ve adauga faptul cA, ulterior, au | alr noi descoperiri, fata de ce, considerentele amirate nea indemnat si incercam, la randul nostru, 0 | ‘examinate a ceramiciitezaurelor de monede romane din Moldova, drill ef eprint o varana corecal si complet Crawford, Coinage and Money under the Roman Republic. Deneriniblttresentinlimbagemank: Keramikurd Minzen: aly and whe Mediterrancan Econom, London, 1989, p. 235; 2 Bllier der Mineschtce aus den Gebiern der Freien Daker, PJ. Casey, Understanding Ancient Coins. An Introduction for : A Noh Stephanos nomismatitos. Edith SchinerGef zun 65. Archaeologists and Historians, London, 1986, p. 68-113; K. Gebursiag, ed. Ulrike Peter, Berlin, 1998, p. 467-483, Lockyear, Simulating coin hoard formation, in Computer Tag tkelaieayk, Naczynia datowane skarbami monet Applications and Quantitative Methods 1, Archaeology 1990, HAI. na ciemiach 'palskich, Wroclaw, 1977; H.-J. Stoll, eds. K, Lockyear si S. Rahtz, eu C, Orton, G. Lock, P. Reilly, J inpnlategeie aufdem Gebiet der DDR von den Richards, N Rin bah iment Series 565, Oxford, Vena dahte 1700, Weimer Monogrphien ar 991, p 195.206 dem Con een mn rea fund Falhgeschichte, 12, Weimar, 1985, indeosebi p, 6-14 Computing the Past, Computer Applications and Quantitative De Roman Inperial Coinage, London; Ph. V. Hill, The Methods in Archaeology, CAA92, eds. J. Andresen, T. Madsen Wide tom gement of he Undated Coins of Rome A.D., si, Scolar Aarhus 1993, p. 367-376, 48 London, 1870, * MM Ienat, Conribuit la cuncasterea ceramieitdacice age Reece, Coins, in H. R. plist Sky MORtamg della Migr Garman area ese al nigra as Nabe tles Wnlith Mision, WU, The scotee icin, Suceoya, 13.14 UOREIIER, eae Tesident Habib Bourguiba, Salanmbo: The Site 1987,» 103-118, "ds othe than Power, Sheffeld, 1984, p. 173-17: ‘vhs Moldovl, XX, 1998, p. 135-148ambalaj nede roma shetris si RG Oboroceni, P {untenesti bijuterit covargitoare, tezaure si cazuri cand in aces, la Muncelul dey, i sau piel (oborocen"): ; jiolpani, Damienes,; Parava, Prajesti leseni, Munceluj Racy uu fost ingropat de It inele-Sascut, Heriont i si despre ele ni sau tay mice, Care adesea ny qf noastrA se opreste go," in dowd vase (ie. ® lui)", Pari u fost dist oe cate cei care aupublicatdescopenty st inoue iDinbecit si Em. hen alte pind in sev oh, Monografie arti "eS orientaucx, p. 2 Daharia, op. cit.» Noi descoperiri de 1:3, amp, in Carpica, |, 19%: P. 157-178; idem, a Birgdoani, i in Carpica Neamt), in MemAnis, + idem, Tezaurel de desay feamj. in ArhMold. 14. 199) > fez les Daces orien, BAe areput! inpeic pe 17, 1966, 4, p. 70) pes la Poienesti din 194), fateriale, 1, 1953, p. 218 si 480-481; D. Tudor, 7: erlalt funtenesti (Com. Bul dl Negresti, Regiunea Iai) Bp actiasi 5. 1954, 34.6 Der sin 56, nt. 16LE TEZAURE! URELORMONETARE DIN pac 1A LIBERA Iti parte, trei dintre cele 18 des, ‘i fotosrafit. In stare din ce ope l-am put freoectng, Toe pn, i ws eos a x be lui. Au fost Basile trei vase Jucrate cu 2 proee a obutoias"), de miei dimensiuni (80-00 in dou tipuri vaste ay oul culoare bru sau brandi Bur eVazald, pitul seu 4° [a Bozieni si Damienesti apartin primulul UI proeminente (ope user bombat si fundul drept; in. zona Bat! apr’ CPutoni), agezate in cruce; vasul de la Rapile ‘Proape inexistent, corpul foarte bombat si fundul drept, prelungesc existenta si $i Dmienesti (tipul 1) au analogii direote He (tipul 11) se apropie, de asemenea, de olaria hr. Descoperirea u nari find recuperat de Ja siteni. in cee: i Soe rien (08 al Chi. =69/70)p, Chr.) 10 denan sunt jourénicinta eee cate 75 p: Chr.) sunt 8 exemplare Marcus Antonius si 2 imitatiibarbare”, di I el de la Damienesti nu ne putem pronunta (are 31 2 imitafii ,barbare”, dintr-un total de te descoperiri, cel putin i P fa (are doar doua piese). Dei, putem conchide ca, 2 » ce" Putin in ceea ce priveste Bozieni gi Rapile, au fost selectionate s) pastrate peace face posibila incadrarea lor in categoria tezaurelor de economii” (savinie FA “em nea mu resin, cand socotim cA vasele ambelor tipuri pot fi datate in ultimul sfert al ma Waselor si monedele conjinute pare a fi vizibila in chip clar: ceramic de dimensiuni marului redus de exemplare introduse, dar cu pereti si funduri solide, menite sa sustina Asadar, vasele au fost alese potrivit cu marimea tezaurului. ultima observatie: vasele lucrate cu mana adipostesc grupul cel mai timpuriu de tezaure incheiate ni romane imperiale din Dacia risiriteani, ceea ce ar aduce un argument in plus pentru ‘datar pentru a admite cd aceasta a fost selectata deliberat. ‘la roata reprezinti a doua categorie, si cea mai numeroasa, din ceramica tezaurelor jonetare 101 le Daciei estice. Cele 15 descoperiri pot fi grupate potrivit cu ultima (cea mai recent) ‘monedi inus Pius ~ 1 (Homiceni Il, Nero - 140 sau 139/141 p. Chr.); 2) Mareus Aurelius ~ 4 (Calugareni, = 165/166 p. Clu.; Hertioana de Jos, Otho - 179 p. Chr; Stanija, Traisnus ~ 173/174 p. Chr, Mamiaseni, Marcus Antonius - 166 p. Chr.); 3) Commodus ~ 3 (Gherdiestii Noi, Nero - 180/183 p. Chr: V is - 180 p. Chr.; Socea, 77 a. Chr. - 184 p. Chr.); 4) Septimius Severus — 6 (Bargauani, ihr. Ciolpani, Nero - 194 sau 193/196 p. Chr; Mastacém, Nero - 206/211 p. Chr.; Magura, 96/197 p. Chr.; Oboroceni, Neto - 195 p. Chr.; Puriceni, Nero ~ 194/195 p. Chr.); 5) 1 (Muntenesti, Nero - 228 p. Chr.). Aceasta repartizare a tezaurelor este susceptibila de it unele descoperiri au ultimele monede foarte apropiate in timp (Hertioana de Jos i ‘au fost recuperate integral. Insi, acolo unde tezaurele sunt complete, seria monedelor se | datei reformei lui Septimius Severus’. 15 Vy. Mihailescu-Birliba, La monnaie romaine ches les idem, Un probleme de statistique bp. 105. ie aki din bazinul Oltului Inferior Daces orientaicx, p. 201 n aia, Bucuresti, 1986, p. 86-87 si pl. mathématique: la réforme de Septime Sévére et les Masons XV/7 (tip 11); V. Ursachi, Zargidava. monéiaires romains au-dela des frontiéres de Empire, in “Brad, Bibliotheca Thracologica X, ‘Statistics and Numismatics/Staristique et Nimismatique, ed. Ch, $153/2, 3 (tip 1). Carcassonne si T. Hackens, PACT, 5, 1981, p. 324-333i altele, care nic; , ne i 8 x tua, ats aleatuim, laa? yy nu si S i | eazuri nu s-au asie edit i reaca: pl. III/I3a.q) 8 oud tipolog! n i ee nun sing ime unei Singure forme, . este (Barghuant Il Ci prope fe OBSEFVA Cd, aces “sesiza si folosire, jase deteriorate in an care aveau tortile 1yo°"® Ple gh are A ea f 5 -a) corpul este bine delim, Be a fa Ciolpani, Puriceni si s,.." it sferoida, gtl lind 3 eel a canile fragmentare 4. Pius i a lui Septimius Seven: mneonic, CU zona marine 1 este prinsA sub guri n tipolog ; 7 tre 150 si 250 p. Cy n ; i de tezaure decit cl P It u a au fost gasite mai rari: ; rasariteana’ de culoare cenusie fix i StAnita). Printr ‘si Mastacan). Catezon: cu cea cenusi aca, nu exis 1 Iucrata Ia ro: ‘alta apartenentéVASELE TE: TEZAURELOR MONETARE ppv DACIA LIBERA r EI 4 Jor de monede romane din Dacia risériteand, Numerele de ordine din fiecare plang corespund numerelor din catalog; scara 1:2. 139.VASELE TEZAURELOR MONETARE DIN DACIA Lint Al TARE, A Lies ca tezaurclor de monede romane din Daca risriteand. Nimercie de ordine din fiecare plans. ccorespund numerelor din catalog; seara 1:2,~/a4UK MUNETARE DIN DACIA LIBERA ” REPERTORIUL DESCOPERIRILOR Barga ee an Bargauani, jud. Neamt, anu! 1965, la mica dista i ul 1962, Ta. mich distant unul de all sau gisitdout tezaure de dense roma ial Pe rae ciestt dou vase ceramice, eu 771. AR: Nero 3, Galba 1, Oth a Rai 3, ee Se 22, Taiamas 115, Hladnanug 05} An(ortad PA : » IV/1, $3 A, 194-195 p, Chr.), imitatie barbara” sragmente dintr-o can& mica lucrata | ui pee {aliere.oculoare cenusic (pl Via, b, coat cu fundul pe inel. Pasta este de bund calitate, bine Cana mica At ee ae »buza subir, gitulcilindrie, eorpul bitronconic si fundul pe inl; toarta i ipra zonei de maxima curbura si sub gura, Pasta este de buna calitate, ‘gi aspra, de culoare cAramizie, Inalt. = 98 mm; Aieriia)iswiPiatra Neamt ae a ina a gurii = 75 mm; diam, max= 95 mm; diam. Beers Dut, Noi descoperiri de tezaure imperiale romane la Piatra Neamt, in Carpica, 1, 1968, p. 209 co iride tezaure imperiale romane i eine Neen eee ai ‘operiri de tezaure imperiale ia Piatra Near Capic, 2, 1963, 9. 157-17 em, La mormaic Bee ae 2 us fe 3. XU, 3-5 em No cone ari ae 1, 14, , P- is |, Contriburii la cunoasterea ceramicii dacice de la rds yaaa Pea iren vi sveu is 0 ioscan ea one wreckage oe ni, com. Bozieni, jud. Neamt. pee ae Suny ae saa 15 denari romani: romani republicani 2 ar ni ), anus 1 (fourré), 2 fra eee rcs Antonius (78 a. Chr. ~ 69/70 p. Chr. at nee eee Cae cu mana, avand forma unui ,,butoias”; gura este putin résfranta in exterior, ga i 2 y st putin rasfranta in exterior, gatul este seurt, iar mufin bombat; fundul este drept. Pe zona maximei curburi sunt 4 proeminenje mici, dispuse in plats pee fe spank, sfiramicioasa, cu samotd, scoici pisate si pietricele; are un aspect jarea este brund, mai inchisé unde a fost ars secundar. Indlf. = 83 mm; di = % ary) tithes fj. = 83 mm; diam. gui = 51 mm; (Chijescu, V. Ursachi, Noté asupra unui mic tezaur de monede de lair i M ; unui mic tecaur de monede romane de la inceputul imperiulul, deseoperit la jin SCIV, 17, 1966, 4, p. 703-707 si fig. 1; V. Mibtilescu-Biliba, La monnaie romaine chez les Daces orientau 2257, nr. 42 si pl. XII; M. Ignat, op. cit, p. 109, nr 4 si fig. V4 reni, com. Damienesti, jud. Bacau. B87 sa sésit un tezaur de monede romane de argint. S-au recuperat 63 AR: Vitellius 1. 10, Domitianus 6 (o drahma din Caesarea Cappadociei), Nerva 1, Traianus 20 (fowré 1), Antoninus Pius 8 (Marcus Aurelius caesar 2, Faustina I 2), Marcus Aurelius 4 (L. Verus 1, foneda cea mai recent se dateaza in 165-166 p. Chr. (RIC, MII, 195). Tucrata la roatd, din care nu s-au pastrat gura, gatul si tvarta; corpul este bitronconi®, ci 261 rhuri rotunjita si fundul pe inel. Pasta este find, de culoare c&rdmizic, suprafafa exterioard a vasulul (rosie. Inalt. (pastrata)= 100 mm; diam. max =100 mm; diam. fund. = 45 mm. MIBacu. V, Capitany, Tezaurul de monede romane imperiale de 1a Calugdreni, com. Damienesti, jud. Bacdu, in Carpica, 7 si fig. 1. oras Buhusi, jud. Bacau. ntamplator in anul 1970. Tezaurul a fost recuperat aproape integral (1055 denari romani /Galba 2, Otho 5, Vitellius 5, Vespasianus 107, Titus 27 (Divus ‘Vespasianus 4), Domitianus ‘ianus 239, Hadrianus 186 (Sabina 5, L. Aelius 2), Antoninus Pius 114, Faustina 1 54, Marcus Divus Antoninus Pius 14, L. Verus 12), Faustina II 51, Lucilla 9, ‘Commodus 23 (Divus Marcus ina 5), Didius lulianus 2 (Manlia Scantilla 1), Clodius ‘Albinus 1 (RIC, IV/1, 4 var., 194-195 Aig Severus 4 (RIC, IV/1, 39, 194 p. Chr), Iulia Domma 1 (RIC, IV/1, 536, 193-196 p: Chr). Ati la roati. Are corpul sferoidal, gatul cilindric, ‘nal si gura larga cu buza subfire si evazal este pe inel; pe gat sunt 4 perforatii de la o reparatie ab antiquo; 0 parte din gat 51 tonite ste find, de culoare cenusie; este acoperit atat la exterior, cA si in interior cu o angobé brunI recuperat vasul 5 2 day, Jin care au fost ingropar, 8, Vespasianus 34, 7), Comng enusie (Bichir B 1) tp 1.16), MIPiaira Neary aeste ruptd ab in in.compoziti ta Hertioana de Jos chez les Daces orien Apaturilor dintr-o fat, Sunt 666 AR re pri ines supa aeVASELE TEZAURELOR MONETARE DIN DACI IN DACIA LIBERA | a E, Petrigor, Tezaurul monetar ro a roman de ta Homice {a Homiceni (i), judepul Nea, in MeiAmtig, 19, 1998, p. 355-199 si nul 1970, in Jocul numit La Codru” sau ,Pe Neic ‘ ae Nero 1, Otho 3, Vitellius 2, Vespasianus 42, Titus Etodis Albinis 1, Sepimius Severus 3 Guia Danna RIGS nen roata, 4 Bet psig i , fin in zona maximei curburi; gura este larga §i ima curbura; fundul are inel. Pasta este find, hir, B IL, tip d), inalt. = 100 mm; diam. gurii MIPiatra Neamt, irliba, Tezaurul de denari romani iny eh Bgeiel de dora wperiali descoperit la Mastacdn (jud. Neamt), in SCN, 7, 1980, com. suburban’ Magura, mun, Bacdu, j i x mun, ,jud. Bacau, i py ve, vaio, gewate dacicd de epoca romand. Sunt 2830 AR: Augustus 1 (2a. Chr. —4 Paiteatain Re te tellius 17, Vespasianus 329, Titus 73, Domitianus 90, Nerva 43, Ren Caearea appadociei), Hadrianus 579 (fourré 1; 0 drahma din Amisos Ponti), f 6 Ue OY qasts als 343, Commodus 74, Clodius Albinus 1, Septimius Severus 7 ee) B30 mn omificaté | (Traianus 2). Impreund eu monedele s-a gisit si @ Sarma ensiuni mai mari (ulcior 2), lucrat la roata, care are i ai rae " , partea superioara distrusé. Gatul este staal ay asi eal inelar, pe umar are un decor format din lini lustruite, P mnusie. Inalt. (pastrata) = 230 mm: di = = jacau (N. I. 14551). jam. max. = 188 mm; diam. fund. = 110 mm 'V. Mihaileseu-Birliba, 1. Mitrea, Tezaurul de la Magura, Bacau, 1977, pl. V/2 si XI/2; M. Ignat, op. ci p. 111. nr enesti, com. Stefan cel Mare, jud. Vaslui ire din anul 1951; s-au efectuat sapaturi arheologice si sa recuperat o mare parte din vas, Au AR: Nero 2, Galba 1, Otho 2, Vitellius 4, Vespasianus 69, Titus 7, Domitianus 10, Nerva 2, Hadrianus 111 (Sabina 6), Antoninus Pius 158, Faustina I 76, Marcus Aurelius 98 (L. Verus 15, Faustina I 41, Lucilla 6, Commodus 84 (Crispina 18), Clodius Albinus 3, Septimius Severus , Caracalla 1, Geta 1), Alexander Severus | (228 p. Chr.) “vas de mari dimensiuni, lucrat la roata (poate cand), nu s-a pastrat decat partea inferioard. ‘partial se pare cA a fost sferoidal; fundul este pe inel. Pasta este fina si friabila, de culoare schisa la exterior); exteriorul a fost lustruit. Inalt. (pastrata) = 64 mm, diam. max. = 150 mun, fie. D. Tudor, Tezaurul de denari imperiali romani de a Muntenesti (Com. Buhdesti, Ratonul Negrestt, Regiunea Tas), 379-400 si fig. 1; §. Sanie, Un now lot de denari imperiali romani descoperit la Muntenesti ud. Vaslui), in . 149-165; V. Mihtilescu-Birliba, La monnaie romaine chez les Daces orientaux, Bucuresti, 1980, p. 272, nr. 159 elt, p. 112, nr. 22 si fig. 1/3. uid, Tasi. & operit in 1955, cu vas si 735 monede romane de argint: Nero 2, Galba 3, Otho I, Vitellius 5, ‘Titus 13, Domitianus 5, Nerva 6, Traianus 115, Hadrianus 171, Antoninus Pius 189, Marcus. modus 31, Didius Julianus 1, Pertinax 1, Septimius Severus 1 (RIC, IV/1, 60, 195, p. Chr.). feitarii romani s-au gasit resturi de Ia doud feluri de panzé si o fibuli de argint, de tip nerd la roata gi are forma unui ulcior; o, presupusa toarta, ca si zonele sale de prindere nu au fe, Gura era dreapti si subjire, gatul este tronconic, corpul bombat si fundul era instalat pe ‘cretoasa, de culoare galben-roscata, cu urmele unui slip roscat, lustruit, Ja exterior. Vasul a fimensiuni gi desen. inal, = 188 mm; diam, max. = 169 mm, diam. fund. = 90 mm (pl.eg superat eateva fragmente. De asens, : pitu Duce, Jud: AS pin vas SAU ees denari i imperiali: V, aa NL knee u as Vas $i 1159 denar coy iriceni (azi Poian iI numit in, 94, Domitianus 39, Nerva 20, Traianys \;,° : i antdmplé pasianv ea 1), Marcus Aurely, , i th or B : identificate 3 hma din C i it gatul tronconie sj, ymmodu i u ¥ urbur i ade ‘fun a a diam. aueey mM; dag o ind, nisipoas E : it amt u : itun duj A Is hr.), imitafii ,barbat te bfire rotunjita; corpul es t nar al os Pasta este u ci = lian " : Bacéu), in Carpica, 8, \ Meurestiy 1980, p. 281, nr. 221 si pl. VU2, xV2v {ero 5, Ot 4, Vespasianus 41 minis , 41 40, Marcus Auris eidentificat | (our toarta si cea maimVASELE TEZAURE ZAURELOR MONETARE DIN DACIA LIBERA 7 Fl! i Pibliografie. V. Mibailescu-Birliba, op. « ieee elt. 283, we. 231-239 gi pl VIUL, XIIV2; M. Ignay, op. et p. 13-114, nr. 33) + M. lama, op. cit, p. VI3=114, nr. 33 31 it pe dealul ,SAlistea”, intr-o 12 denari romani: Traiany: 296, 173-174 p. Chr.). ica Iucrat& la roata, care ar ica a e ipsa nel; toarta este prinsi de estate roar ‘Compl este bombat, gatul tronconie si fundul cn Mio ur Pasta este find, bine arsi, de euloare e&rmizie 2 ‘ aa {in anul 1960. Tezaurul a avut 20-25 monede, din 5), Antoninus Pius 7 (5 fourrés), Marcus Aurelius 2 ‘Gans mi A fost publicat fara dimensiuni si des. M. Chifescu si V. Ursachi, Doud tezaure erie apse seer De 1 Moldova in Cramer Bea ae op. cit, p. 114, ne. 34 si fig. 4/6, jeni, com. TAmiseni, jud. Neamt, dt in anul 1971 into asezare dacica de ‘Tezaurul A ayut aproximatiy 60 monede, asianus 3, Titus 1, Domitianus 3, ‘Trai ius 3 (RIC, Ill, 164, 166 p. Chr.), F mica lucratd la roatd. Lipseste tox a vasului si’in zona maximei ci pocd romana, in punctul ,,La Siliste” sau ..La din care s-au recuperat 52. denari: Meee Z janus 6, Hadrianus 8, Antoninus Pius 13, Faustina | 3, ), Faustina II 4, Lucilla 1 (183 p. Chr.). Fe dar se poate observa ca aceasta a avut forma de banda si era uurburi. Gura avea buza rotunjita si era evazat&. Sub gatul foarte nae pom aE si asezat pe inel. Pasta este find, de culoare cenusie. ean din tara tea je. V. Mihailescu-Birliba, op. ci » P. 285, nr, 248; M. Ignat, op. cit, p. 114, nr. 36; V. Ursachi, Tezaurul de monede Carpica, 26, 1991, p. 123-133, KERAMIK UND MUNZEN: DIE BEHALTER DER MUNZSCHATZE_ AUS DEN GEBIETEN DER FREIEN DAKER ‘ZUSAMMENFASSUNG ischermischen Antike stand zur Vergrabung von Munzschatzen oder anderen wertvollen Objekten cine Fille von flgung: Leder- und Leinensicke, Schatullen und Kisten, metalene sowie Keramische Gefile (vel. die oft iischen Sparbiichsen, loculi). Die deutliche Mehrheit der rémischen MUnzschitze aus dem Osten Dakiens wurde in fBraben, Selten findet man metallene Behilter (eine bronzene oenochoe und eine silbeme “Kasserole”, beide in gehoben) oder Leinensticke (Oboroceni). int man etwa 40 rdmische Minzschatze aus dem Osten Dakiens (I. bis 3. Ih. n. Chr.), die in Tonbehaltern vergraben ‘wurden. Nach der Herstellungstechnik gehort die Keramik zu den zwei “klassischen” Gruppen; Hand- bzw. Drehscheibenprodukten, Min hal drei handgefertigte Topfe gehoben: Borieni, Damienesti und Répile. Die drei sind faBchenfrmig und Kleinformatig (80 bis 90 ren aus einer porigen, graben, schlecht gebrannten, braun bis ziegelrotbraunen Tonmasse geafbeite. Es lassen sich finterscheiden: Die Topfe aus Bozieni und DAmienesti (Typ) sind charakterisien durch eine nach auBen geweitete (kurzen Hals, einen leicht gebogenen Kérper und einen flachen Boden; in der Bauchmitte sind sie mit vier kreuZweiss iswchsen (Knpfen) deXoriert. Der Topf aus Répile gehOrt zum zweiten Typus; seine Offhung ist verengt, der Hals lst abgesetzt, der KOrper stark gebogen und der Boden flach, sein Durchmesser ist kleiner als der des Randes, {én obigen Typen der handgearbeiteten Keramik weisen direkte Analogien zu dakischen Topfen aus den La Tene: "Diese gehbren in den Zeitraum yom 2, Jh. v. Ch. bis ins 1. Th. n. Chr. Kommen aber dann spatern den Teritorien der iterhin vor. also schluGfolgem, daB die Munzen dieser Schatze, wenigstens was Bozieni und Rapile anbelangt, in sitet -ausgewahlt und vergraben wurden. Thre Einstufung in die Kategorie der Sparschitze (saving hoards) scheint daher Bpfe gehOren dementsprechend ins letzte Vierte! des 1. Jhs, n, Chr, oderin das folgende Jahrhundert. ilinis awischen dem Format der Behilter und den enthaltenen Manzen ist eindeutig: Kleinformatige Keramik {Ur eine pniMinzen, Wandungen und Bden der Tépfe sind ausreichend stabil, so daf sic das Gewicht des Metalls halten’ nnen, GefB und Gritte des Schatzes korrespondieren also. i chlleBich 1uBt sich beobachten, dal die handgeferigten Topfe in der Rexel die atesien Manzschitze aus dem Osten Dakiens enihalten, was sowohl flir die Datierung der Keramik als auch fur die Tatsache relevant sein dirfte, da8 die Keramik zweckgemad ausgewall