‘Tematica pentru examen la disciplina de Agrochimie, anul II, Agricultura i | Definiia, objectal §i importanta AGROCHIMIET. : 2 | Factorii care impun cresterea productiei agricole, 3__[Ingrasmintele, consumul de energie, raportul de Bioconversie _ 4 | Teoria nutritiei minerale a plantelor. os 3_| Conceptii agrochimice. Legea lui Mitscherlich, Liebig, Thaer. ‘6 | Legile specifice ale sporirii gi menfineriifertilitayii. 7 Bazele agrochimice ale fertilizarit in raport cu cerinjele plantelor, Factorii de nutri. 8 Importanja cunoasterit compozitei chimice a plantelor in fundamentarea masurilor de fertilizare | Legatura ine comporitia chimicd a scoarfelteeste i compozita chimied a plate. [10 Clasiticarea elementelor nutritive dupé rolul lor in viafa plant. cae [-11 7 Clasificarea elementelor nutritive dup ponderea lor n plants. [12° Rotul principalelor elemente in nuriia si viefa plantelor (N, P, R). 13_| Relatia dintre virsta plamtelor si compozitia lor chimied, aaa 14 | Productiabiologica si productia valorificabila. 15 | Starile de aprovizionare cu elemente nutritive la plantele cultivate CURBA STARILOR DE NUTRITIE LA PLANTELE CULTIVATE (Prevost, Ollagnier ) 16 | Lepatura dintre perioadele de virsté si perioadele de nutrtia la plant, 17 | Perioadele eritice de nutrifie la unele specii agricole (grav, porumb, floarea soarelui,sfecl8). 18 | Petioadele crtice de nutrite la legume (in edmp gi spaii protejat). 19 | Perioadele critice de nutijie la pomi fructifer. 20_| Perioadele citice de nutri la viga de vie 21_| Rolulsistemului radicular si factorii care influenjeaz& cresierea lui, : [22 | Patrunderea ~ absorbyia —substanfelor nutritive in plante. Mecanismul absorbfiel. 23 | Factorii care influenjeaz_absorbfia elementelor nutritive in plante. 24 | Intercondiionarea ionior din mediu nutitiv. Importanga pentru nutvifiaplantelor gi aplicarea |_| ingrasamintelor. 25_| Actiuni inhibitoare sau de toxicitate a fonilor. Fenomenul de alclopatie 26_| Desorbjia substanjelor nutritive gi factori care o influenfeaza, 27 | Cultura plantelor in solufii nutritive. Clasificareasistemelor de cultura. 28 | Solul ca mediul natural de nutrijie pentru plante gi de aplicare a ingrisamintelor. Constituenfi- | Proprietay. 29_| Rolul texturi i structurt asupra ferlitai solu 30_| Influenya temperaturii asupra regimului de nutrije al plantelor. 31_| Capacitatea de refinere mecanicé si fizicd_ a solurilor, corelaté eu nutifia plantelor. 32 | Capacitatea de retnere polard (fizico-chimied), regularitile si importangaei in aplicarea {ngrégmintelor. 33_| Chemosorbtia si importanfa ei in aplicarea ingragamintlor. 34 | Capacitatea de tamponare a solului. Importanfa pentru aplicarea ingragémintelor. 35_| Fenomenul de oxidoreducere din sol in legtura cu nutrfia plantelor si aplicarea ingrdsémintelor. 36 | Dinamica elementelor nutritive din sol in cursul perioadei de vegeta. 37_| Materia organic& din sol si insusirile ei agrochimice. 38_| Mecanismul fixarii azotului atmosferic st importanfa lui in bilanjul azotului din sol 39 | Procesele de amonificar, nitrificare, denirificare si importanfa lor pentru nutrtia plantelor. 40_| Biopreparate bacteriene folosite in agriculturd gi eficienfa lor. = 41_[ Influenfa reactiei solutiet solului asupra nutrtie plantelor si aplicari ingrasmintelor. 42 | Ameliorarea agrochimicd a solului cu reaefie acida (suprafafé, cauze, mésuri). 43 | Transformarea principalelor amendamente aplicate pentru corectarea compozifiei fonice a solurilor acide, 44_| Bfectul amendarii asupra prineipalelorinsugiri ale solurilor acide. 45_| Ameliorarea agrochimica a solurilor séréturate (suprafefe,tipuri de sératuri, amendamente). 46_| Mas entare aplicate dupa ameliorarea solurilor saturate, at JObiectul agrochimiei Agrochimia este o stiin{d interdisciplinard care se ocupa cu controlul si diagnoza stirii de fertilitate a solului gi starii de nutritie a plantelor, prin analiza chimic& a solului gi plantei. Ea are ca mijloace de interventie pentru mentinerea sau sporirea fertlitatii, ingrasmintele gi amendamentele, a c&ror folosire trebuie s ducd la sporirea cantitativa si calitativa a productiei vegetale, la dirijarea proceselor fiziologice si biochimice de formare a productiei si rezistenei plantelor fara degradarea mediului inconjuritor. Agrochimia trateazi-problemele nutritiei plantelor intr-un’sistem integrat cu mediul ambiant incluzind sistemul sol, sistemul plant, ingragamintele $i microorganismele. Cunostintele in domeniul cresterii plantelor au atins in ultimele decenii un nivel atat de ridicat incdt nu mai este posibili practicarea unor tehnologii modeme prin care s& se obfina productii ridicate si constante fra controlui permanent al factorilor de vegetatie. AGROCHIMIA este 0 stiin{® interdisciplinara care vine in sprijinul productiei prin controlul unuia din factorii cei ive. mai importanti $i anume: starea de aprovizionare a solului cu clemente nutri ‘Agrochimia este stiinta care se ocupé cu studiul circuitului substantelor nutritive in mediul de crestere gi de dezvoltare a plantelor agricole, in vederea stabilirii masurilor de sporire a productiei gi de imbunataire a calititii produselor. Agrochimia studiaz’. © Dinamica elementelor nutritive in mediul de crestere gi dezvoltare a plantelor, © Bazele agrochimice in raport cu rolul elementelor nutritive si cu cerinfelele plantelor in legituri cu aplicarea ingrigimintelor, = © Proprietatile solulut in legdturi cu aplicarea ingrigémintelor, legile actiunii reciproce dintre plante, sol, microorganisme si ingragaminte. Principalele insusiri agrochimice ale solului: reactia solului in functie de pH, fenomenele de oxido-reducere care au loc in sol, capacitatea de tamponare a solului, importanta adsorbfiei ionice, tipurile de refinere a elementelor nutritive in sol; Biodinamica elementelor nutritve in sol; Corectarea compozitiei ionice a solului, ameliorarea solurilor acide gi alcaline, indicatori agrochimici de apreciere a necesititii de amendare, calculul dozelor de amendamente, efectul amendarii asupra proprietatilor solului; Principalele produse utilizate ca ingrigiminte chimice gi organice ~ mijloace de sporire @ productiei; Controlul stirii de fertilitate prin metode agrochimice de analiza de planta si sol, Principiile rationale ale calcularii dozelor de ingrig4minte si sistemul de fertilizare, Pesticidele utilizate in agriculturd; Efectul chimizdrii asupra mediului inconjuritor, identificarea posibilelor surse si cauze ale poluarii mediului aa a HIGLegile generale ale sporirii sau mentinerii stirti de fertilitate Cercetirile intreprinse in experiente au permis verificarea si fundamentarea unor cbservatii, ipoteze si teorii, acumularea datelor din experiente de lunga durati a permis stabilires uno relagii de interconditionarea a factorilor de vegetatie care influenteaza cresterea plantelor Determinarea regularitatilor au permis formularea unor principii gi legi ale fertilitati LLegea egalei importante a factorilor de vegetatie este intwité in lucrarile lui Ton Tonescu de la Brad (1818-1891), dar si de cercetitorul rus Wiliams (1863-1939), care a avut contributii notabile in stiintele solului. “Aceasta lege este fomulatl in 1940 de citre Prianignikov astfel: toti factorii de vegetatie sunt la fel de necesari si prin aceasta, importanti in egali mAsuri, indiferent de raportul cantitatiy cu care fiecare intervine in procesul de crestere si dezvoltare a plantelor, iar neglijarea unuia dintre ei poate s& aibé consecinte negative asupra cresterii $1 dezvoltinii plantelor, precum si a recoltelor finale (D.Davidescu, 1992). Aprovizionarea cu elemente nutritive este 0 cerinff satisfacuti cu mai multd ugurinté comparativ cu alt factor de vegetatie, dar fasta nu inseamna c& 0 nutritie corespunzatoare poate fi suficienta pentru cresterea si dezvoltarea plantelor. in egali masuri trebuiesc asigurati gi ceilalti factori precum lumina, apa, caldurd etc. 2, Legea nesubstituirii factorilor de vegetatie Este formulati astfel: nici unul din factorii de viata ai plantelor nu poate fi inlocuit printr-un alt factor ‘Acesta formularea releva rolul specific al fiecdrul element nutritiv in metabolismu! plantei. Rol care nu poate fi substituit asa cum spune formularea legii dati in 1940 de citre Prianisnikov insuficienta unuia din factorii de vegetajie nu poate fi compensaté prin aplicarea in exces a altora, 3.Legea interdependentei si conditiondrit reciproce a factorilor de vegetatie Enunjati astfel: toti factorii de vegetatie sunt in inferdependenta unul cu altul si conditionare reciprocd. Interventiile unilaterale asupra unui factor poate si aib& consecinte nefavorabile asupra cresterit si dezvoltirii plantelor gi recoltei finale prin interconditionarea cu ceilalti factori de vegetatie. (D.Davidescu, 1992). Un exemplu poate fi efectul pozitiv asupra mobilittii ionului fosfat prin aplicarea Ingrismintelor cu fosfor pe un sol bogat in materie organic comparativ cu efectul mai putin favorabil privind mobilitates fosfatului pe un sol sarac in materie organic, 4, Legea completirii (restituirii ) elementelor nutritive usor accesibile luate cu recolta Legea o fost enuntati de Boussingault (1802-1887) ca lege a restituirii elementelor nutritive luate cu recolta, in special pentru restabilirea echilibrului nutritiei cu azot, Elementele nutritive, in forma lor accesibila plantelor, extrase odati cu recolta necesit’ completarea prin aplicarea de ingrigiminte. In cazul completirii trebuie avute in vedere: + elementele usor accesibile care se ridic odati cu recolta, * cele care se pierd prin levigare (nitrati) «cele care trec in forme greu asimilabile (fosfor, bor), ca urmare a modificdrii unor {insusiri fizico-chimice (pH, capacitate tampon, etc.) Legea, de fapt, enunti necesitatea mentinerii unei anumite stiri de fertilitate, @ unui anumit raport intre ionii din solutie corespunzitor potentialului genetic al soiurtlor cultivate, Prin 2aplicarea ingrdsimintelor trebuie si se restituie in forme usor accesibile clementele nutritive, atit cele ridicate odata cu recolta, cat gi cele care s-au imobilizat sau au fost levigate. (Davidescu V,2000) 5. Legea minimului sia maximului. Exista minim atunci cind definim maximul, si invers. A fost formulata ca doua legi separate, legea minimului, enunfata de citre von Liebig, in 1840, regisita pentru prima oard in lucrarile lui Sprengel si a maximului enuntati-de catre Wolny- Sa). Legea minimului formulati de Hellriegel (1831-1895) arata ci" dact unul din factorii de vegetatie (apa, hrand, lumina, temperatura) lipseste, atunci recolta este egal cu zero". Continutul unui element aflat insuficient in medits de nutrifei determing mérimea recoltei, chiar daci se maresc dozele de ingrigaminte de celelalte elemente nutritive recolta se poate plafona. Reprezentarea grafica a legii minimului formulata de Liebig Fig.1 Legea minimului a lui von Liebig in reprezentarea lui Freiherr von Dobeneck., 1903, cada recoltei cu doage inegale are o capacitate pentru apa limitatd de doaga cea mai scurta (dupa Loveland Products - INC, 2008) M&arimea recoltei este determinatd de factorul care se gaseste in cea mai mic& cantitate fatk de nevoile plantelor. 5b). Legea maximului formulat’ de E. Wollny este enuntati atfel: " daci una din conditiile de viati (api, lumina, cildurd, hrani) exist in mod natural in cantitate maximi, atunei recolta este zero". Atunci cand unul din factorii de vegetatie se afla in maxim efectul este la fel de nefavorabil ca gi atunci cand se gaseste in cantitate minima, atét excesul cat gi carenta unui element afecteaza nutritia, dar si asimilarea corespunzatoare a celorlalte elemente nutritive, intre legea minimului gi legea maximului exist o strdnsi corelatie, intrucdt atunci cand unul dintre elemente se afla in maxim implicit altele rman in minim6. Legea echilibrului nutritiv sau legea optimului formulati de G. Liebscher, in 1885, astfel: pe solurile cu texturd mijlocie plantele utiliceazd factorul de vegetatie aflat in minim cu fatdt mai mult cu cat ceilalfi factori sunt mai apropiafi nivelului optim (dupa Rusu §.2., 2005). Raportul optim intre elementele nutritive asiguré o recolti mai mare chiar daca unul din factori de vegetatie se afla in minim. Dezechilibrele produse de concentratii neechilibrate intre flementele nutritive pot provoca tulburari in metabolismul plantei manifestate prin sciderea recoltei, sensibilizarea la atacurile agentilor patogeni 7 Legea echilibrului dintre diferite organe ale plantelor este formulaté astfel: intre diferitele organe ale unei plante trebuie sd existe raporturi ponderale bine determinate, pentri ‘a obtine o recoltd maxima din punct de vedere cantitativ si calitativ, corespunzdtor cu potentialul genetic de productie (Davidescu $.a.;1992). ~~ Valoarea tehnico-economica a recoltei este dati de diferite parti sau organe ale plantei la care se adauga si aspectul calitativ care priveste confinutul in proteine, hidrati de carbon, lipide, vitamine, saruri minerale etc. Raportul si fie in favoarea sistemului radicular, fie in cea a partilor vegetative acriene care, in final, se rsfiding asupra calitii si cantitatii partii comercializabile. ‘Acest echilibru se poate stabili pe mai multe ci si se referd la cantitatile si raportul dintre ingrisémintele folosite (N, P, K). 8. Legea fertilitarii crescande a solului © seam de cercetiri ( Wiliams, 1938, Prianignicov, 1948, 51 alfii) au demonstrat cA in cazul aplicirii rationale a ingrésémintelor, atunci cand tofi factorii de vegetatie sunt in optim, recolta poate creste relativ continu, fri ca solul si sufere, Utilizarea unei tehnologii superioare, dar gi unui potential genetic superior al plantei duce la cresterea relativ continuua a recoitei prin amplificarea coeficientului de bioconversie energetica a ingris4mintelor prin sporizea dozelor ‘Aceasta lege vine in contradictie cu legea fertilititii descrescande a solului, conform careia “fiecare intervengie succesiva si echivalenta (a doua doz de ings’smant) are cotdeauna un efect ‘mai mic decat interventia precedenta (prima doz) (Davidescu V, 2000). 9. Legea ierarhizarii factorilor de vegetatie limitativi ai productiei si prioritatea de interventie in caz de restrictie a unora din factorii de vegetatie enuntati de David Davidescu si Velicica Davidescu, in 1984, reprezinta un nou concept, 0 nou’ lege in conditiile unei agriculturi intensive, poate fi formulata astfel: "in caz de restrictii a unor factori de vegetatie (apa, hrana, lumina, temperatura etc.) se creeaz o anumiti ierarhizare a importantei lor pentru cresterea si dezvoltarea plantelor, corespunzitor evolufici filogenetice si a conditiilor mediului ambiant* (D. Davidescu, 1984). Aceasti lege a ierarhizirii factorilor de vegetatie nu se suprapune nici cu legea egalei importante a factorilor de vegetatie gi nici cu cea a minimului, chimizarea fiind 0 component principal in agricultura intensiva, unde actioneaza indeosebi legea ierarhizarii factorilor de vegetatic. (David Davidescu 5.a., 1992). .Fig. 2 Ierarhizarea factorilor de vegetatie (dupa David si Velicica Davidescu, 1984) atunei Primul factor cestrictiv al productiei in agricultura intensiva il constituie apa, clind se face abstractie de temperatura gi intensitatea luminoasi. In caz de deficit de apa, nici ceilalti factori de vegetatie care pot fiin optim nu actioneazi, ‘Al doilea factor restrictiv il constitue substantele nutritive, pe care planta le ia din sol sau din ingrisimintele adaugate. Daca planta are apa in cantitate indestulditoare dar nu are hrand suficienti, ea se adapteazl in cea ce priveste productia la restrictiile impuse de acest factor si nu atinge potentialul genetic de productie. In al treilea rand, ca factor restrictiv al realizarii de productii ridicate urmeaza insusirile fizice si hidrofizice ale solului. Un sol cu insusiri fizice nefavorabile (compact, nedrenat, neaerat) nu permite valorificarea apei si a ingrigimintelor, chiar dact acestea se gases cantititi corespunz3toare In al patrulea rind, se situeazi ca factor resttictiv al realizdrii productiilor mari “capacitatea (potentialul) productiva a soiului” sau a varietifii hibride. In al cincilea rand se situeaz’ combaterea buruienilor si diuniitorilor (Davidescu D., Velicica Davidescu, 1992). 10. Legea autoreglarii biologice a culturilor agricole Cerinfele inscrise in. codul genetic al plantei trebuiesc satisficute prin tehnologia de culturi, altfel, planta citeste condifiile vitrege si se reprogrameazi la conditiile minime numai pentru perpetwarea speciei, S-a formulat urmatoarea lege a autoreglarii biologice: Cand prin tehnologia de culturi unei comunititi de plante nu ise asiguri cerinfele fata de factorii de mediu inscrise in codul genetic, privitoare Ia aprovizionarea cu api, hrand, aer, xid de carbon, lumina, cildurd, densitate, spatiu de autritie, atunci aceasti comunitate de plante, care prin sensorii biologici sesizeazX conditiile ce le are la dispozitie prin factorii naturali sau prin tehnologia de cultura aplicati, isi autoregleaz prin procese de conexiune in mod etapizat, cresterea, dezvoltarea, fotosinteza, transpiratia, indicele foliar, recolta, la conditiile existente astfel incat si-si asigure perpetuarea speciei, chiar daca face un singur bob.(Davidescu D. i Velicica Davidescu , 1988). LL. Legea moderarii actiunilor Enunjata de catre Le Chatelier, legea lui Van't Hoff, legea moderirii actiunilor spune c& toate modificirile in intensitate ale unui factor care conditioneazi echilibrul unui sistem, favorizeaz o reactie care se opune la aceasti modificare. Cu alte cuvinte, toate actiunileexercitate asupra unui sistem tind si produca o reactie care se opune variatiei produse de factor {in cauzA, astfel incat actiunea se manifesta din ce in ce mai moderat sau se anuleaza. Legea moderarii actiunilor intreprinse asupra factorilor de vegetatie, se manifesta mai putemic in tehnologiile culturilor intensive. 12.Unitatea legilor stiinfifice ale sporirii si mentinerit fertilitaqii solului. Toate aceste principii, leai sau legititi privind caracterizarea starii de fertilitate alcAtuiesc tun tot unitar, Recolta ridicata se obtine prin interventii simultane si complexe asupra factorilor de ‘yegetatie, nu se poate interven unilateral, iar problemele trebuie rezolvate in ansamblul lor prin interventii corespunzitoare. Folosirea ingrasimintelor in contextul crizei energetice ~Vocatia agriculturii a fost din totdeauna aceea de a asigura necesarul de hrand al omului, iar productia agricolé a fost inca de la ineeputul ei consumatoare de energie fn trecut, cind populatia aflata pe teritoriul tari noastre nu depigea | milion de locuiton, reveneau pe cap de locuitor in medie 5 ha teren arabil si alte 5 ha erau mentinute parloagi, cerintele de hrand prin productia agricola se rezolvau pe seama energiei solare si in oarecare masura prin munca umani. ‘Astizi, odata cu cresterea populatiei a sporit si nevoia de alimente gi deci implicit nevoia de a produce mai mult. Agricultura s-a intensificat iar resursele energetice utilizate s-au modificat in ceea ce priveste raportul de participare, Distingem 3 grupe de resurse energetice: a) resurse energetice cum este energia solard si eoliand, considerate inepuizabile si care se pot utiliza fird restrictii, ') resurse energetice regenerabile cum ar fi materia organica, munca omului sia animalelor, ©) resurse energetice limitate (epuizabile), energia fosilé continut’ in fitei, carbune, gaze naturale, Raportul de participare a diferitelor resurse energetice in procesul productiei agricole, diferé corespunzitor cu sistemul de agriculturd, In agricultura intensiva ( chimizata, mecanizati, irigata) este in favoarea resurselor limitate date de energia fosild raportul de bioconversie este de Teal. la 3-Acal.; in agricultura extensiva de tip pastoral, raportul de bioconversie este de 1 cal. 129 cal. dar productia agricola este cu mult mai scdzuta. Dac& socotim toate formele de energie ce se utilizeaza astizi la un hectar, in fara noastra, pentru cultura plantelor agricole se consuma in medie 10-12 GI. ingrigamintele aplicate reprezinti in medie un consum de energie fosila de 6,3 GI/ha, adicd 50% din energia fosila utilizata (la hectar) pentru obtinerea productiei agricole vegetale. Daca adugim si consumul de energie incorporat in substantele folosite la combaterea bolilor si diunatorilor si in carburanti (folosipi pentru mecanizare) consumul se ridic& la 2/3 din energia fosili totald utilizaté ia plantele prigitoare Se impune deci ca in contextul implicattlor crizei energetice mondiale si la noi si fie regindite si imbunatitite tehnologiile de cultur’, inclusiv aplicarea ingrisémintelor chimice, care trebuie sd se faci numai de persoane avizate gi numai in urma unui control agrochimic al plantei si al sofului, pentru a se evita orice risip, care in fond inseamné un consum inutil de energie fosila si o afectare a pretului produsuluiDe asemenea se impune alegerea mai rational a sortimentului de ingrasiminte, deoarece siaici apar diferente in ceea ce priveste consumul de energie folosit pentru fabricarea lor. in prezent pentru sinteza unui kilogram de ingrisimant substanté activi se consuma in medie 73-91 MI pentru azot (N), 13-20MJ pentru-fosfor (P:05) si 8-14 MJ pentru potasiu (K:0), consum ce se diferentiazé in raport i cu sursa energetica de baz. ‘Astfel, pentru 1 kg N se consumé in raport cu materia prima de la care se pomneste dupa cum urmeazit carbune 123MI/ke petrol 86MI/kg gaze naturale TIMI/kg fati de minimum teoretic care este de 50 MI/kg de N sintetizat. Deci gi industria chimici are posibilititi de reducere a consumului de energie folosit la fabricarea ingrismintelor. --.--- Din totalul-energiei utilizate pentru producerea ingrasdmintelor chimice 88% se foloseste pentru ‘ealizarea produsului, 11% pentru diverse operatiuni dup& realizarea ingrasimantulut gi 1% pentru transport. ‘La noi in jar din totalul energiei comerciale utilizate in economia national consumul in agriculturd reprezinti aproape 3,5%. Agricultura nu este numai consumatoare de energie ci si producXtoare de energie, ea este de fapt singura ramura economic (productia vegetal’) care produce mai multi energie decat consumd. Raportul de bioconversie reprezinti raportul intre cantitatea de energie (calorii) introdusa in sistem $i cantitatea de energie rezultati din produsul obtinut. in final ceea ce intereseazi este raportul de revenire (bioconversie) al energiei investiti (ingrasiminte, pesticide,etc) in sporul de recolt& realizat. Dupi rezultatele cercetirilor experimentale fcute in farm noastré ingrisimintele cu azot, fosfor sau potasiu dau sporuri diferite in raport cu specia, sojul (varietatea hibrida), tehnologia de cultivare, conditiile climatice. ‘Sub aspectul raportului de bioconversie al energiei fosile incorporate in ingrisdminte, pe baza sintezei datelor de cercetare din tara noastri pentru principalele plante de culturi, acestea difera in raport cu specia (D, Davidescu gi Velicica Davidescu, 1980) astfel: ingrasaminte cu azot: orez > cartofi > sfecli de zahdr > griu > porumb > tomate >ardei > castraveti ingragaminte cu fosfor: sfecli de zahar > cartofi > orez > grau > porumb > tomate >ardei > castraveti ingris%minte cu potasiu: sfecl de zahar > orez > tomate > cartof > porumb > castraveti > grdu Raportul general de bioconversie al energiei fosile incorporate in ingragiminte, in energia cupringa in produsele vegetale, situeazi pe primul loc ingrisimintele cu fosfor, urmate de cele cu potasiu, ultimele find ingrig4mintele cu azot, care de altfel sunt gi cele mai mari consumatoare de energie fosill, . Bioconversia trebuie judecati ins& gi prin eficienta economica, care este dati de diferenta dintre valoarea sporului de recolté obtinut si costul ingrisAmantului folosit, precum gi pria valoarea biologic’ a produselor vegetale. Cunoasterea acestui indice prezinté important’ deoarece acelasi spor de recolti se poate obtine cu doze si raporturi diferite de ingrigiminte, ori energia folositi si incorporati in acestea nu este aceeasi, De aceea se impune alegerea corecti a dozelor, dupa curbele de egal randament si aplicarea lor in urma unui control sistematic al stiri de fertilitate, utilizarea de noi sortimentede ingrisiminte ce se obfin cu consum mai mic de energie, precum gi reciclarea unor rezidii vegetale (gunoi de grajd, compost, ingrisiminte verzi), in vederea cresterii coeficientului de transformare a energiei incorporate in ingrasaminte, in produsele vegetale. in contextul crizei de energie care afecteazi i {ara noastri sporirea productiilor vegetale nu este posibila prin restringerea utilizarii ingrs4mintelor ci urmérirea cresterii coefictentului de bioconversie si a randamentului energetic print-o nouk strategie prin care si se atragi in circuitul clementelor nutritive din gospodarie, ingrisdmintele organice naturale (gunoiul de grajd), precum gi o serie de reziduuri organice vegetale si animale care compostate dupa reguli stiinifice contribuie la ridicarea coeficientului de utilizare al ingrgimintelor chimice, Totodaté folosirea ingrisimintelor organice naturale si a altor reziduuri orgenice contribuie nu numai la ridicarea fertilitafii solului dar gi la protejarea mediului ambiant. ___Dac& s-ar reduce consumul de ingrigiminte chimice pe motiv ci acestea sunt mari consumatoare de energie fosili, aceasta er duce la scdderea productiei vegetale ta unitatea de suprafata si la mArirea cheltuielilor pe tona de produs. O scadere a productiei vegetale ar atrage si sedderea productiei animale de lapte, came, owi ceea ce ar provoca implicit sciderea si a nivelului de traiBAZELE AGROCHIMICE ALE FERTILIZARIL {N RAPORT CU CERINTELE PLANTELOR Asimilarea clementelor nutritive. Fotosinteza si respiratia. Fotosinteza plantelor. Plantele superioare sunt organisme autotrofe care isi produc singure substanele necesare cresterii $i dezvoltarii lor din compusit minerali Cel mai bine pot fi descrise procesele care au loc in planta prin compararea acesteia cu un laborator in care are loc metabolizarea substantelor absorbite. Planta este fabrica in care energie solara este folosité pentra transformarea CO; din atmosfera in prezenta apei in compust organici (Gubstanta uscatl) Principalul obiectiv al cultivatorutui este cum si managerieze acesta fabrica pentru a maximiza productia cantitativ si calitativ. Planta transforma energia luminoas& in biomasé prin procesul de fotosintez3. Planta are sevoie de lomind suficienté, temperaturi optima, api COz, oxigen si substanje minerale, Deci planta consuma > Energie luminoas& => Energie caloric > Apa © Elemente nutritive Factorii de vegetatie se pot restringe in dou grupe: factori climatici si factori de nutrifie. Factorii climatici asiguri asimilarea elementelor nutritive sub influente energie: juminoase plantele realizeaza_ cel mai important proces din lumea vie FOTOSINTEZA. Acesta este un proces de conversie a energiei luminoase in energie chimicd inmagazinati in moleculele produsilor sintetizatt, Fotosintera este procesul de fixare a dioxidului de carbon din atmosfera de cite plantele verzi (cu clorofila), in prezenfa radiatillor solare, cu eliminare de oxigen si formare de compust organici (glucide, lipide, proteine) foarte varia Ecuatia generala a acestui proces este: 6CO, +12 H,0 ——umina- > CeH20; (glucozit) + 602 Fotosinteza are mai multe etape: faza luminoasé si faza obscuri (de intuneric), fotosinteza find un sistem oxido-reducitor. ‘Fotosinteza este un proces complex in cadrul ciruia putem distinge doui tipuri de reacti: a) “reacfii de lumina” care sunt direct dependente de lumind si asigurd procesul fotochimic prin care energia luminoas® este converti intr-un compus bogat in energie (ATP) st un reducator primar (NADPH); S b) “reacfii de intuneric”, corespunzitoare fazei biochimice (metabolice au loc reducere CO> pana la nivelul hidratilor de carbon, Procesul fotochimic nu este posibil decdt prin interventia pigmentilor asimilatori. Dect esenfa fotosintezei consti in tansformarea unei forme de energie intr-o alté forma de enesBie, forma ce poate fi ullizatd deopotrivi de catre organismele fotosintetizatoare si de cftre celelalte vietuitoare existente. cadrul c&reiain sistemul redox H,O prin fotolizd este descompusé cu ajutorul energiei solare. Sistemul redox care are loc este urmatorul 1. donor de H H,0 MBB HY +6 + [OH] 18 Uae HO + 1/2Q) 2. acceptor de H” C0; + 2H" -¢ ———> (HCOH) + 0 Plantele in procesul de asimilare substantelor si tansformare in diferiti compusi organici au nevoie de aflux permanent de energie, comportindu-se din acest punct de vedere ca iste acumulatori care asimileaza si transforma energia tuminoass jn produsi de sinteza, deci in energie chimica. Energie luminoasi ——— produsi de sintezi ———~ energie chimici transferg Clorofila b capteazd energia solar’ aE clorofile’ az, cu rol de rezervor de energie Energia se acumuleazi in organism in sisteme speciale care © pot apo! transforma prin reactii de oxido-reducere Transferul de energie gi elementele nutritive. Orice sintezd se face cu consum de energie, Energia necesaré proceselor metabolice ale organismelor vegetsle Vil se obtine in principal din dou’ surse: 1. din-compusit fosforuiui bogati in energie (ATP, NADPH), care pri hidrolizd enzimaticd controlati elibereaza intre 7000-13000 de calorii pe moleculd. Transferul se face in timpul transfosforilari in aceste reactii P joacd un, rol important prin participarea. in reactiile de fosforilare, Faae se eeeemmpusi, precum gluco-fosfatii, , ATP (adenozintifosfat), ADP (adenozindifosfat) CHO cHO F fu08s HPO, ——> (GHOHD 0 + HO i CH,OH CHy>~o—P—OH OH 10nh AUN Cx Adenine a cH / | ° bose o- 9 97 Ai Ho-fo-B-o-8/ HO oH ee ‘Adenosine 5: monophosphate (AMP) “Adenosine 5iphosohate (API = “Adenosine Setriohosphete (ATP). 2. alte elemente, componente ale unor enzime sau activatori ai unor sisteme enzimatice. Numeroase elemente nutritive (Fe, Cu, Mn, Mg) participa la procesele de biosinteza, unele sub forma de cofactor in alc&tuirea unor enzime (K, Na, Ca, Cl, P), tar altele participa la realizarea stirii de echilibru din celuld, necesara in desféigurarea normal a proceselor metabolice (K, Ca, Cl) sau la transportul si depunerea substanfelor de rezervi {K, P). (dupa Davidescu, 1992). Influenta factorilor externi asupra a) Influenta lumini Lumina poate influenta fotosinteza prin intensitatea, calitatea si durata ei, Fotosinteza nu este ins un fenomen de seasibilizare a protoplasmei, ci un fenomen fotochimic de transformare aenergici in fotosintez’ numai 0 cantitate mic& de radiatii solare este utilizati (Heller 1969), 1% sunt folosite in fotosintez4,,restul 10% - sunt reflectate, 17% sunt radiafii termice, 27%. sunt ‘transmise, 45% sunt folosite in transpiratie, Din energia luminoas& ajunsi pe suprafata cultivaté cerealele folosesc pentru fotosinteza 0,16%, cartofii 0,2 %, culturile intensive 0,3-0,4%. Energia luminoasi are influenta in procesele de respiratie, transpiratie, fructificare, fotoperiodism, germinatie, utilizarea elementelor nutritive. Valorificarea mai bund a energiei luminoase se poate face prin alegerea plantelor de cultura potrivit conditiilor ecologice date, imbuntatirii conditiilor de nutritie, prin alegerea perioadei de semAnat, orientarea rindurilor, stabilirea densitatii ete. Intensitatea Iuminoasé constituie un factor de bazi care influenjeazi biosinteza hidratilor de carbon, ca si cel de absorbtie a elementelor nutritive. Cercetirile arath ca intensitatea fotosintezei este maxima la lumina spectrali rosie (620-740 nm), urmatii de cea albastri (450-500 nm). Sinteza glucidelor este maxima in lumina rosie, iar a proteinelor in cea albastri, (D. Davidescu gi Velicica Davidescu, 1992). Plantele se mai clasifica in plante de zi dangd si plante de ci scurtd, plante iubitoare de lumind si plante de semiumbré sau umbrd. Intensitatea luminoasa putemnicd (la orele 13-14) cat si cea sclzut& incetinese intensitatea fotosintezei, ceea ce se reflect’ gi asupra absorbtici elementelor nutritive din sol. Fiecare specie are nevoie de un anumit numér de ore de luminé, de ao anumiti lungime a zilei (fotoperiodism), cultivarea plantelor in zone necorespunzAtoare, sgresite din acest punct de vedere poate compromite recolta b) Influenta concentratiei dioxidului de carbon “Aerul este sursa de CO> necesar in desfigurarea procesului de respiratie, Aeratia trebuie asigurati la nivelul rédicinii. Concentratia CO2 in sere intensificd fotosinteza ¢i mareste productia. Pentru plantele terestre concentratia de CO2 este unul dintre cet tre factori limitanti pusi in evident de catre F.Blackman, ¢) Influenta temperaturii Ca gi in cazul altor procese metabolice, se constati un efect pozitiv al temperaturit asupra fotosintezei pina la 30°C, dupa care se constati o actiune depresiva, urmati de incetarca procesului cdtre 45°C. Intensitatea fotosintezei creste odaté cu temperatura, atingand nivelul optim la 30-35°C apoi coboara rapid catre zero la temperaturi de 40-45°C. Partea fotochimica a fotosintezei este independent de temperatur’, in vreme ce partea biochimic3, enzimatica este strict dependent de temperatura jn raport cu specia, maximul fotosintezei se situeaz la temperaturi cuprinse intre 20- 30°C, iar procesul de respiratie e mai intens la circa 40°C Cu toate acestea existi printre plante o mare varietate si capacitate de adaptare la temperaturile extreme. Temperaturile minima, optima gi maxim’ a fotosintezei nu sunt fixe, ci difera de la 0 specie la alta si dupa provenienta plantelor. 4) Influenta concentratiei oxigenului La lumind intensa fotosinteza scade o dati cu cregterea concentratiei O2 peste valorile normale de 21% din atmosferd. Influenta factorilor de nutritie asupra fotosintezei a) Apa este principala sursi de hidrogen in fotosinteza gi medial de transport al elementelor autritive, este substratul schimburilor vitale de substanje din plante, asiguri. turgescenia celulelor, mentine echilibrul mecanic al diferitelor organe, mentine 0 temperatura convenabila in planté, Pentru sinteza unui kg de substanf’ uscatd (s.u.) se utilizeazs 500 litri ap’, pentru 0,12 t/ha su, sunt necesari 5000-6000 m’ api de irigatie sau 500-600 mm precipitafil b) Influenta nutritiei asupra fotosintezei este dati de elemente precum, N, P. K, S, Ca, Ma, Fe, Mn, Cu Solul este sursa principal de elemente nutritive prin completare cu ingraséminte Sistemul de nutritie dezechilibrat duce la consum irational de energie, De exemplu azotul aplicat jn exces determina cresteri luxuriante gi deci un dezechilibru intre masa vegetativa si fructificare. Un raport armonios de elemente nutritive scade consumul de ap cu 20-30%, N si P crecazi dezechilibru si consum mare prin transpiratie. K micgoreaz4 transpirafia cu 26%, MgCl Gu 40-50%, De aceea e necesara cunoasterea particularititilor de nutritie a fiecirei speci! de plante 2Respiratia plantelor Este procesul fiziologic in care substantele organice sunt descompuse in celule vii pe cale enzimatica, prin reactii de oxido-reducere cu eliberare de energie chimicd. Este-un proces de mare insemnatate in viata plantelor deoarece furnizeazd energia necesari reactiilor de sintez& a proteinelor, grisimilor, de absorbfie a elementelor nutritive din sol. Substantele organice de rezerva sunt folosite potrivit cerintelor celulei pentru energie. Mecanismul respiratiei in procesu de respiratie se consuma cantititi mici de substante organice de rezerva care se gasesc in plante. in afara de amidon in celulele plantelor se gisese numeroase substanie organice complexe care se consumé in proportii diferite, Prioritate prezinté glucidele, lipidele si mai tirziu proteinele. Respiratia este un proces de oxido-reducere care se realizeazi cu sau fara oxigenul atmosferic. Formarea materiei organice este rezultatul, pe de o parte al fotosintezei, iar pe de alt parte al procesului de respiratie. Productia de masi neti rezultatl este dati de diferenta dintre cele dou procese : FOTOSINTEZA (F) - RESPIRATIE (R) = g MASA VERDE (MV) BCompozitia chimicd a plantelor Pentru fundamentarea teoretica a masurilor de fertilizare aplicate in scopul sporirii cantitative gi calitative a recoltelor, se impune cunoasterea naturii substantelor, continutului in ‘elemente nutritive, rolul lor in viaja plantelor, mecanismul de patrundere al elementelor ete Planta verde contine in medie 85% ap, dupa indepdrtarea apei prin uscare se obfine substanta scat, cea ce reprezint& aproximativ 45% C si 45% oxigen, combinatiiele dintre C si O reprezinta aproximativ 90% din biomasa plantei, Hidrogenul este cel de al treilea element in jerarhie, cu un continut de 6,03% raportat la s.u. Este interesant faptul c& elementele esentiale in metabolismul de crestere al plantei reprezinti combinatii ce nu depasese 4% din greutatea total a substanjei uscate a plantei Substantele care alcatuiesc compozitia plantelor sunt: 7. Apa care este componentul principal, cantitatea de apa din organismul vegetal variazd fntre 80-95%, in raport cu varsta, cu starea fiziologicd, cu intensitatea metabolismului etc,, si cu regiunea geograficd. In general, esuturile tinere contin o cantitate de apa mai mare decat cele batrine (5-25%). In viata plantelor, apa indeplineste un rol multiplu $i complex. Prin faptul c& apa participa la formarea celuleior si a fesuturilor, ea are un rol structural insemnat, Apa asigura transportul unor substante in plant, transports seva brutd de la radacini spre frunze gi seva elaborati de la frunz& spre organele de depozitare. Stabilind legatura indispensabild dintre organism i mediul inconjurdtor, apa faciliteazi absorbtia substantelor anorganice ji organice din sol in organismul vegetal, Apa creeazi in organism mediul neceser reactiilor biochimice de hidroliza, hidratare, oxidoreducere etc. Participa direct la realizarea nor reactii de sintezi si degradare din plante. Avand 0 mare putere de solubilizare, apa determind in organism formarea solutiilor moleculare si fa celor coloidale Prin. constanta dielectrick mare, apa favorizeaz3 disocierea ionica (clectroliticd) a diferitelor substante. De asemenea, ea indeplineste un rol important in procesele de termoreglare, in procesele de transpirafie si de eliminare a substantelor din planté. Apa este un element de bazi in fenomenul de osmozi gi concurd la realizarea stirii de turgescenta a celulelor, in procesul de fotosintezé, apa ramane un element de baza, find donatorul de hidrogen necesar reducerii carbonului, Lipsa apei influenteza procesul de crestere al plantelor. Apa lichida in tesuturile plantelor se giseste sub trei forme: apa legati, de constitutie, integrati in diferiti compusi, apa liberi sau solutia intracelulard, care are rol de solvent si mediu de reactie pentru substante, si apa biostructurald aflati in biostructura materiei vii vegetale (Rusu $.a., 2005), Existii mai multe forme de apa in sol: apa de constitutie, apa higroscopic, capilara, peliculerd si gravitational, 2 Compusi organici, intre 5-11%, cantititile pe care le contin difera au numai de la o specie [a alta, ci chiar la aceeagi plant, in taport cu soiul, zona in care sunt cultivate, metodele de culturi folosite, aplicarea ingrisimintelor. In compozitia plantelor cultivate intra: } Substante organice fird azot : glucide care pot fi monoglucidele (glucoza, manoza, fructoza, sorboza), oligoglucide (maltoza, celobiozi, lactoz8, zaharoza, trehaloz), polighucide (celuloza si hemicefuloza, amidonul, glicogenul), substantele pectice, lipidele simple — gliceride, steride si ceride, complexe (lipoide) ~ se gésese in plante in 14proportie de 1-2 % sub forma de glicero-fosfolipide, sfingolipide, glicolipide, gluco- sulfolipide $i lipoproteine. > Substante organice cu azot : aminoacizii, cele mai simple substante organice eu azo" 9) se pot forma direct in procesul de fotosintezi, proteinele simple aminoacizi $1 peptide se ee onin 2-30 aminoacizi, proteinele complexe fosfoproteidele, glucoproteidele, ucleoproteidele si cromoproteidele, Dintre diferitele substante proteice, in plante se mat gasesc : albumina, globulina prolaminele. Site substante organice: pigmenti (clorofila, carorenoide, antocianine) uleiurite cterice, risinile, alcaloizii, taninurile, enzime, vitamine si substante de crestere, substante cu caracter antibiot 3. Compusi anorganici, siruri intr-un confinut ce variaza intre 0,1-14% : nitrati, nitriti, cloruri, sulfati, fosfati ete. -4-- Joni liberi-organici. si- anorganici; RCOO”, (COO):7, K’, Ca”, Mg”, Fe” etc. Substantele din sol, cele aplicate ca ingrigaminte influenteaza sinteza acestor compusi. v Compozitia chimici caracteristici a plantelor Fiecare specie de plante are 0 compozitie chimici caracteristicd diferentiat& in raport cu specia, organul, varsta, de aceea este necesaré cunoasterea compozitiei elementare a plantelor. Sa oosta, dupa uscarea plantei in etuvé (105°C) se elimind apa si rezulté substanta uscals (5-25%) alcatuita din compusi minerali si organici, Prin calcinarea substantei uscate la 450- 550° © grodasii organici sunt tasformafi in COx, SO2, NHL, HO, cap se volatlizeszs si rSminh Cease mel - cenusa. Confinutal de cenusd al plantelor.variazi cu specia, varsia, organul, condiftiile de medi. Cenuga plantelor cultivate confine peste 60 de elemente, are caracter bazic (elementele se combing eu O rezultind KO, NazO, CaO, MgO care in solutie dau baze) Cenusa confine cationt de K’, Ca®*, Mg”, Fe", Mn™,.Cu™, Zn™, Na’, 'ADP* gianiont HPO}, CI’, SOx", HzBOs” Legiitura dintre compozitia plantelor si cea a scoartel terestre in planti elementele dominante sunt in numar de 17: C,H, O,N, Py K, Na, Ca, Mg, S, Fe, Mn, Cu, Zn, Mo, B, Cl si reprezintl 99,95%. in litosferd dintre elementele predominante pot fi considerate 15 elemente, care reprezinti 99,32% din scoarta terestra, de neiniocuit pentru plante sunt: 0, C,H, N, P, K, Ca, Mg, Fe, S, iar indispensabile: Mn, Cu, Zn, Mo, B. Printr-o analiz asupra, procentelor in care se gisesc elementele in plant’ putem spune ci C, H, O intra in proportie de 90%, N, P, K, S pe care plantele le iau din sol intr in proportie de 4,4%, Na, Ca, Mg, Cl, Si reprezint& 2,7%, iar microelementele intra in cantitatea 0,2-0,3%. fa Deci elementele N, P, K, SNa, Ca, Mg, Cl, Si care reprezintd 7,4% (4,4 + 2,7 + 0:3) asimilate numai din sol au un rol tot atét de important ca gi cele 3 (C, H, O) care reprezinta aproximativ 90%. Majoritatea elementelor sunt constituent atit ai litesferei cit si ai plantelor, nivelu! de reprezentare este ins dfert din punct de vedere cantitativ, absorbfiaelementelor din sol find un proces selectiv caracteristic fiecirei specii de plante. 18Diferentele intre continuturile in elemente nutritive sunt foarte mari, continuturile relative jn N gi Mo din planta se aflé intr-un raport de 10 000:1, Planta are nevoie de circa 40 de ori mai mult Mg decét Fe. Acest lucru indicé diferenta semnificativa asupra ponderii elementelor nutritive in plant, fiind si unul dintre criteriile de calsificare a elementelor nutritve. Clasificarea elémentelor nutritive: [Sener elementelor:dupa rol | to 6G Pornind de la rolul si de la importanta elementelor in procesele de crestere gi dezvoltare, ele pot fi clasificate in: elemente esentiale, elemente utile si alte elemente. Elementele esentiale sunt absolut necesare pentru procesele de crestere gi reproducere a plantelor. Elenieniele esentiale sunt. © Macroelemente primare: C,H, O, NP, K © Macroclemente secundare: S, Ca, Mg. se gisesc in sol in cantitate relativ suficiente, se folosese ingrasiminte cdnd lipsesc formele asimilabile. © Microelemente: Fe, Mn, B, Za, Cu, Mo, Co sunt tot esentiale, se folosesc. din ingrisdminte in cantitate mai mic’, Elemente utile (Na, Al, Li, Si, Br, I, Se) prezenta lor produce efecte favorabile cresterii plantelor, absenta nu produce efect negativ sesizabil ‘Alte elemente existenta lor in plant& nu exerciti nici un rol cunoscut pind in prezent in procesele biologice 1 Clasificarea elementelor dup ponderea lor in planta) // Plecand de la continutul mediu al plantelor in elemente, dup& ponderea lor in planta acestea se calsifica astfel (dupa Davidescu V., 2000) © Macroelemente n.107~n.10! % s.u. m Primare: C,H, O,N,P,K Secundare: S, Ca, Mg Macroelementele considerate esentiale trebuie st indeplineascd urmatoarele condifii ‘A se giseascd in planti in cantitati mai mari de 107; - sf aiba rol direct in procesele de autritie crestere si dezvoltare, ~ absenfa lor din mediul nutritiv si impiedice dezvoltarea partilor vegetative a organelor de reproducere i incheierea ciclului vital: ~ carenta sf fie specific’ gi s& poatl fi corectata numai prin introducerea in mediul nutritiv a unor sdruri ce contin elementul respectiv (zeci de kg/ha); ~carenta accentuat’ si provoace tulburiri metabolice, citologice, histologice, anatomopatologice. = Microelemente 0.10% — 1.10" % s.u- ™ Fe, B, Cu, Zn, Mn, Mo, Cl Microelementele considerate esentiale trebuie si indeplineascé, la rindul lor urmitoarele conditii: =continutul in plant sé nu depaseasca 0, ~ s& aiba o actiune strict specifica si direc % socotit la substanta uscatd;- lipsa sau insuficienta s& impiedice indeplinirea ciclului vegetal; * carenja si poata fi corectatd prin cantitati ce nu depigesc 10 kg/ha socotit din substants activa, si manifeste actiune toxicd dact se depigeste un anumit prag optim; ~ insuficien{a lor in mediul nutitiv s& provoace tulburir’ metabolice, citologice, histologice sau morfologice care duc la scéderea recoltei © Ultramicroelemente 0.10" n.L0% % s.u. @ Rb, Sa, Ni, Pb Sunt incluse elementele care prezintd radioactivitate, cu efect in stimularea cresterli si dezvoltarit ~ plantelor, atunci se aplica in doze foarte mici. : Elementele nutritive si rolul lor in metabolismul general al plantelor. Cele peste 60 de elemente ce intra in alcatuirea plantelor au un rol complex, cele mai multe participand, singure sau impreund cu altele sub forma de grupe anionice acide (C, N, S, P), cationi bazici cu valenta fixi (K, Ca, Mg) sau variabilé (Ma, Fe, Cu, Zn), amfoliti cu valent variabila (B, Al, Si) la procesele de transport, sinteza, depunere de substante, activarea sau catalizarea unor procese, schimb de energie Macroelementele considerate esentiale trebuie s& indeplineasc urmatoarele condit «si se gaseascd in planti in cantititi mai mari de a @ s& aiba rol direct in procesele de autritie crestere gi dezvoltare; + absenta. lor din. mediul nutritiv si impiedice dezvoltarea partilor vegetative a organelor de reproducere $i incheierea ciclului vital © carenta sa fie specifica si si poati fi corectaté numai prin introducerea in mediul nutritiv a unor saruti ce contin elementul respectiv (zeci de kg/ha), = carenfa accentuati si provoace tulburari metabolice, citologice, histologice, anatomopatologice. Microelementele considerate esentiale trebuie s& indeplineasca, la rindul lor urmatoerele conditii © continutul in planta s& fie cuprins intre 10 si 107 si s& nu depaseascd 0,01% caloulat la substanta uscati; * s& aiba o actiune strict specifica si direct; «ipsa sau insuficienta si impiedice indeplinires ciclului vegetal; © carenta si poati fi. corectati prin cantitati ce nu depasesc 10 kg/ha calculat din substanta activa; «si manifeste actiune toxic& daci se depasegte un anumit prag optim, + insuficienfa lor in mediul nutritiv si provoace tulburari metabolice, citologice, histologice sau morfologice care duc la scdderea recoltei Toate elementele nutritive esentiale au rol determinant in viata plantelor. Planta igi poate desfigura metabolismul normal numai cénd e aprovizionata din sol, aer si apa cu cantitatea de elemente necesare. 7Formele elementelor nutritive asimilate de cAtre planta Plantele preiau elementele nutritive din sol sub forma ionicd gi intr-o misura foarte mica sub forma molecular (C sub forma de CO2, B sub forma de acid boric etc.). In tabel sunt date formele sub care nutrienii sunt preluati din sol de catre planti, precum si ponderea acestora in % sippm din s.u Tabelul Formele elementelor nutritive asimilate de catre plant SS a te eee ee a Peo | 6 ri = a 00, I a Potusiu K Ke + 0508 7 Flee Fe Ee 25.300 angen Ma Ma 2 Bor B HBO, HBO, 1578 Zine Za Za Za(OU), 2 Cupe ca one a atbien Me Moor i ans Clon a Ci 190-2000 Sic © Sean Xe ms er Cota c or I meCunostiinjele privind proprietiti management eficient pentru cresterea Rolul elementelor nutritive in viata plantelor. 42.6 le gi functiile nutritentilor plantei ajutd in elaborarea unui si dezvoltarea plantei: Elementele ‘nutritive din ‘solutia Solului, direct accesibile, sunt preluate de catre ridacinile plantei, transportate in frunze §1 folosite in functie de rotul pe care il joaca fiecare element in metabolismul plantel ‘Tabelul Functiile, mobilitatea in planta si simptome ale deficientelor sau toxieititit elementelor nutritive _____ (dupa Mengel,,-1978 citat de D-Davidescu 4.41984, Rusu Funcje in plant D.Davidescu 5.a., 1988 Wobiliae te pal] § ) ‘Azot, N ~ delicieateior ‘Simplome ale 005, Amberger, 1974, citat de tone Tol plastic constituent al elorofilei (pigmentul verde din ffunze) intr in constiufia tuturor protcineior favorizeazé inmultirea celulelor determina randamental recollelor elementul conducator al procesului de erestere ‘constituent esential al citoplasmet ¥ o4dinsu ¥ > absorbit de plante prin fixare atmosferic’ simbiotic | > de oltre leguminoase sau nesimbiotic, iar din sot este | > absorbit sub forma de ion nitrat (NO3) si ion amoniu | > (NEA), > Nabsorbiteste transportat | > prin xilem (in twlping) ettre frunai sub forméde ion -| > nitrat, su poate fi redus in | zona radiculara si transport apoi in formé | > organied, de aminoacizi sau amide. > Neste mobil in planta astfel cc poate fi translocat din funzele bitrine incele | tinere pentru a fi inmagazinat in seminfe sau fruete. > Formele organice ale Nin | > seve din floem sunt ‘elect asupra ratel de |> se exteriorizeazi crestere prin oresterea plantele —ramin | luxuriant a ici, | frunzetor, care | constitujia lor este | capitd 0 coloratic firavl, verde inchis ramificarea 7 este | albastru sabia, | metalizat. suprafaja fhunzelor |> perioada de este mie’, vegetatie a provoact plantelor se ingilbenirea sau | prelungeste si jorozerea frunzelor | este intirziata ingilbenirea apare | ajungerea la | de obicei, pe| —maturitate «a | frunzele dela bazi | recoltei in timp ce frunzele |> concentratit din vart rimin verzi | ridicate in NH" datorita faptului ca] pot fi toxice acestea primesc N| pentru eresterea prin translocere de} —plantei, in special |e funzele batréne aunci ind devolorarea incepe | solujia_solului de la virful este alcalina | > excesul de N-} | reprezenate prin amide, limbului si | arsinoacizi $i ureide | nainteaz sub] NOs se manifesta | | forma literei V. prin etjolarea > fn caml unei | —frunzetor, deficienje severe, | pierderea frunzele se | tgescenei | brunifica simor. | rau gi necroze | |» recolta si coatinutul | marginale ale | | ia proteina este | acestora Fosfor, P Funojie in plant Mobilate fa plana Simpiome ale i = Geliciengslor_ pact | 19‘Bile Senjial pentru resterea plantelor, in diviziunea celulard, in dezvoltarea sistemului vv ¥ v in fructificare si formarea fn coacerea timpurie, este constituent in diferiti compusi precum uleiuri $i vv este responsabil cu inmagazinarea energici si_| ‘ransportul acesteia in celuld fiind component in adenazindifosfat (ADP) si adenozintrifostat (ATP). ints in componenta fosfolipidetor, are rol in ‘metabolismul glucidetor. se gaseyte in cantitali mal ici in comparatie cu N si K, fntr-un raport a concentratie de 1:5 pind la 1:10 fad de conjinutl de fn planté raportat la su > este absorbit ca ion o- fosfat, ie ca HPO, ori ca HPO, in functie de pH-ul solului > dact pH solului creste, proportia in forma HPO, __seade iar forma HPO, ‘reste. > P este foarte mobil in plants (au ea fn sol) et circula atat prin xilem edt si | prin floem, > Atunci cind planta suferd de insuficienta in P, acesta este translocat foarte uyor din frunzele mature oatre tesuturile tinere. ‘resterea planet insaficien{a in P, stanjenité, sistemul iar coacerea este Plantele afectate de ccarenta in fosfor violacee a frunzetor v deficientei apar de obicei pe frunzele ‘Apare 0 coloratie ‘verde-albastruie- rosiaticd care pot nnuane de bronz gi fosfat in cloroplaste reduce procestl de v Datorita faprului cd ribonucleic (ARN) ste redusi, sinteza proteinelor este de asemenea redusé ‘cantititi ridicate de P in planta pot produce simptome de toxicitate, ‘manifestate prin margini apoase | ale jesuturilor | frunzei, care in timp se necrozeaz’, in cazuri severe de toxicitate in P rezultimoartea plantei | excel de P induce carente | secundare in Zn Potasiu, K Fanaieh pla ‘Mobilitate ih planta Simptome ale Toxic Jou ua rol important in reglarea regimul hidric in cella, cu rol in activitatea eschiderii stomatelor. rol in sinteza si depunerea K este responsabil activarea a peste 60 de procesil de fotosintezit si in transportil si stocarea substanjelor in organele S potasiul este cel de-al doilea element nutrtiv ce abundents dupa N, este de 46 ori mai abundent decat macronutrienti precum P, Ca, Mg si. > Keste absorbit sub forma de cation monovalent K* si se deplaseaza prin floem in plant deficienfei in K se cloreze de-a lungul ‘marginilor frunzei, urmate de risucirea Mg deficienta fa K este mai batrine datoritt Exe un Fenorien rar intilnit, se manifesta mai ales prin dezechilibrele determinate in nutritia cua gi 20tubercull, ridteim gi fructe) | si confera rezistenjS labo, daundtori sila pastrare. imobiiai man a in plana. plantele afectate sunt oprite din exestere, internodii sourte, tulpina ese firavlt i predispust cider, reaistenja la boli gi undion seats, recoltd slab, de caltate seu slaba dezvoltare a plantelor duce sila 0 rad ridicatd a respirajei, c2ea ce insemnd consum sare de spi pe umittedese, || produsi, _——) Calciu, Ca Funcjein planta ST a pan ‘Simpiome ale delicientelor toxicitafih Ca hice parte dia 5 Caleta altar de Wig, PAS | deficnenta in Case [F arhiteotira pereilor si face parte din grupul| manifest foarte | _declangeazd ‘membranelor eelulare macrooutrienjilor eu | dest. > careaje de K si > aleiuesteprezentin | aceeasi pondere fm planta. | frunzele devin mic, || Mg is cults, [7 rembrana pooticd db«| > ese absorbit. de elite | isorsionate, au | conminutu mart rezisienta fesuturilor, | ridacinile plantei sub forma | form& de cup, de CaCOy activ implicat in maturarea de cation bivalent Ca”, increjite gi au in sol pot fructelor > spre deosebire de ceilaji | culowe verde | _impiedica > este implicat indiviziunes | ioni, calciu este mai putin | tachis, asimilarea Fe oo celulrd in cresterea in rmobil in planta sou chiar )> apare’ cloroza’| —_apariia tn plants lungime a ridden, in imobil in floem, marginala a} a clorozei ferice ‘activarea sau inhibarea | > problemele generale de | —_frunzelor, | sau ferocaleiee | |. anor enzime. deficienta in Ca sunt de | innegrirea, | freevent |. mentine echilibrul acido- | cele mai multe ori datorote |> increlires gi necroza | semnalati_ Ia | | baziei celuta, prin inability Ca de a fi| — frunzelor — apicale ‘ neutralizarea acizilor transportat prin loem (are, saat), rganici aflai in exces, | ffuctele sunt aprovizionate | > aspect marmorat al dovada fiind cantitatile de cu Ca’ in special in urma frunzelor (tomate), } oxalatde cletu acumulat | procesului de uanspiratie, | > avortaceafloilr, in celulele mature. care translocd Ca™ direct |> améreala merelor 2 are un rol foarte din solutia solului bitter pit, | |” important in detoxiferea | > dact seva ce circulé prin > dezvoltarea |. organismului plantei de xilem are un confinut incompleta a alti ioni gi radicali care seit in Ca™ sau semintelor, iau nasterein procesele de | intensitatea transpire | > _putreirea virfurilor | metabolism este solzuud se creeazi | apicale — (lomate, conditii favorabile pentms | arded, le sprovaionaea imdeovatia |> tinegitea ini | fructelor eu Ca. (Conopids), - > cilindrares | fiunzelor terminal | | teri, ore) excesul de calciu a> craierea incleazl, plantele se risucese i in cz de Geficints severd = = I = i Magneziu, Mg_ | Fuejie fa planta Mobilitate ix plants Simptome ale _ delicienielor oxic Mg ocape central [Meg face pare din acelay [Pun simpiom pie al” | este rar fatal pe mokeulei de clorofila, | grupeaCa,P,siSdacane | — delicienfe in Me solurile saline cu tSfel este vital im procesul | _referim la abundenja ui in. | este clorozaintre conjnut ridicat in de fotosintezd planta nervuriafrunzelor | sinurile acestui > este asociat cu activarea | > plantele preiau Mg sub batrine, coroze clement, fn acest unor enzime, favorizezi | forma de Mg”. imemervurale context poate fi sbsorblia si Wanslocarea | > Mg este un nutrient mobil fongitudinale, | considerat In fol} | fosforulu, {in planta. nervurle in de toxic ca st Na }> este implicat in teansferul | > Devorté fap c& Mg este | verzi iar intre mult mai toxic Ge energie find implcat | wyortramslocat din organcle | acestca mezoGilul se | deedt Ca, datoritt fn mai multe reacui de | datrine-dtre cele tinere ale | ingllbeneste seu fenomenului de fosforilare, menjine | plantei, simptomele poate avea aspect aniagonisn exhilibrulacido-bazic. al) deficienfeiaparin organele | _—_ marmorat cationic CaM, celulei,favorizeazt | batrine ale plate. > dackdeficens ese |> toricitetea | | productia de proeine, sever, esunurile ragneziului | retabolismul frunzelor eapétt poate fi prevenita carbobidatilor | cauloare galben- prin aplicarca | | | uniform, apoi se tuner brunifica si se smendamente cu | | necrozeazt | caleiv. > frunzele sunt mci gi se rup usor, sunt | fragile | > ramunie se rup uyor ir frunzele cad | timpuriu. | > vanetatea | i mumifestiit | | simptomelordiferd | | | in fonetie de specie. | Sulf, S Fanos i plant opiate fa planta Stagione oe [eicieaeer | toxeitan 5S laud ta compodiiia | > Sulul este necesar $7 Tule cazu’ 7 excesul S poate ) aminoacizilor —esentiali | plantelor in canta manifestarile provoca in | cisteina, cisting, | _ comparable cu cele de P. simptomelor de conc metionind cantitatea totalé normal in| deficient in S reduedtoare > cate esenjial in sinteza | fesutul vegetal exede0,12-] seaminucelein | putemice eantititi proteinelor. 0.35% iar, raportl inte N mari de acid > S este implicat in Nooa/Siwi este in jurde 15. | > spre deosebire de sulfhidric (H,S). formarea clorofilel si in| > ridicinile plantei bsoarb S| simptomele > plantele sunt) | activarea unor enzime sub forma de ion sulfat efcienfeiinN, la | sensibilela > _este parte a unor vitamine | _(SO.°) S manifestares concentaryit mari 2wm biolina gi Wamina By sieste necesar in formarea unor uleiuri din plantele de mustar, a unor legituri sulfhidrice existente in ‘caps gi in diverse uleiuri v planta absorbe S din atmosferd sub forma de SOs in concentratii foarte S circuld in plants ca anion sulfat (SO,*), mobilitatea S este mid neputind fi ‘ranslocat atunei cénd este prezent in compusi de structurd existd mobilitate gi tanslocare a $ catre -feungele tinere doar cind acesta se glseste sub forma de sulfat. e ve ‘pare pe frunzele tinere din partea| ssuperioara a plantei, ajunse la maturitate sirimin prezente chiar dup’ aplicares ingrisfmintelor cu N cculoarea limbului si anervurilor devine verde- galbuie, culoarea galbend nu este aya de aecentuatd ca in cazul earenjei in'N. nervurile frunzelor, in special din partea superioars, capiti vuneori o culoare mai deschisi decit jesuturile invecinate plantele ca deficient in $ sunt smici sifirave eu tulpina scurta si fragils cresterea este Intérziats, iar maturitatea Ia cereale este ‘ntirziats, insuficienja sulfului | afecteaz’ accesibiltates ‘molibdenului, element esent fixarea biologicd a azotulu, umirul nodozititior le leguminoase este mic si implicit fixareaN atmosferic este redusi, fruciele nu ajung la maturitate si rman deculoare verde eschis formarea uleiurilor in semine este redusi in cazul unei deficiente in S, iar productia scade. carenja in sulf duce la sedderea | | | | | de S0zia aumosferd, astel se considera ‘concentra normale in SOs, valori cuprinse: intre 0,1-0,2 mg SOvin’, apar cefecte toxice la vvalori care depagese concentratia de 0,6 mg SO-/m* > simptomele toxicitati in S se manifesta prin petenecrotice pe frunze, care apoi se intind pe intreaga suprafara alimbului frunzei, 23 |aminoaciior din cereale, Fier, Fe Francie fa plants ‘Wobiltate in planta | : deficientelor ‘oxic ao RT hahaa [Pte absorb deve [Pe manifesta pe [> Frunzele sunt clorofilei, ridacinile plantei sub forma | frunzele tinere acoperite initial cearbohidratilor, de Fe" si foarte pujin sub |> de multe ori | ou spoturi respiratiacelulei,|__formt de chelaji cu Fe simptomele rmaronii care ct | elucerea_chimich 2 |> Fe absobit ese imobil tm | seamini cu cele in | umpul capitt_o | nitratuiui si sulfatlui si} floem. ‘Mn, atit lipsa Ma} culoare aro fa asimilareaN. > dintre micronutrient, Fe se | cit si a Fe scade | uniforma Fe are rol in sinteza'|” ~~ glseste in cantitatea cea | producerea > excesul ist Hier se auxinelor, care in caz de | mai mare, aproximativ 100 | clorofile, manifesta pe carenti in fier nu se mai} ppm raportat la su > ingtlbenises soluri acide si formeaca ceea ce are ca suprafejerdinte | exces ée | fect incesiniren sau nervurile frunzei | umiditate unde | opis reser cauzati de ipsa | continutul in Fe ridicinilor | fierului este numité | solubil poate clorozéferica, | __creste de Ia 0,1 la > in caz de deficienss | 50-100 ppm doar | severa—frunzele | in cateva devin abicioase | _siptimani. - pin piederea clorofill > nu intotdeaune | | clorbea are drept | | cauz’_ insuficienja | in Fe", ci poate fio caren{a indusd de | prezenja in exces a | CaCO; in sol, de un | dezechilibru | | provocat de N si P | | L ee Mangan,Mn Fingieln plant’) Mobilftate in planta Simpiome dle a ‘eficientlor Toxic Sele comoseat aphid GE |S” axle absorbit de eve planié [5 simptomele 5 se manifests pain Sse “etivator al unor} sub form& de cation | deficienfei in Mn | pete brun inchis | | enzime gi are fimotia de bivalent Mn™ sunt asemindtoare | (MnO) in special | | Catafizatorin unelereaciii |> ia fel ca si Fe este| cu cele ale Fe si} pe frunzele |> este esenjiel in ruperea | imobilizat in floem. | Mg, tn sensul cf | batrioe |" moleculei de apd in | due la aparitia [> simptome cauzate | procesul de fotosintezs, | clorozei pe| de toxicitatea in | implicat in sinteza | suprafaja inte | Ma stint: | proteinelor si lipidelor - nervurle frunzelos, | necrozarea > este important in cu doosebires c@ in | cartofilor, | metabotismul) No si in cazul Ma} —neerozarca | ssimilarea CO. Simptomele sunt | scoarfei__pomilor | i viaibile pe frunzele | fructiferi, in | tinere fn timp ce in| speacial a -cazul deficienjei in| miu zi f 26Mg acestea apar pe frunzele batrane. la legume se manifesta pe frunzele tinere prin pete Intre nervurile frunzei aseminstoare carenjei in Mg. Funcjie in plants T- | Mobilitate deficientelor Toucan) & Zn este necesar, direct sau indirect, activirii mai rltor sisteme enzimatice, are rol protector pentna auxine (activeazh sinteze triptofanului, ——_produs intermediar "in objineres auxinei) este implica in _sinteza proteinelor, in formarea | seminjelor’ si in atingerea ‘mature Zn este promotor in sinteza ARN Zn particip 1a formarea ATP, iar in caz de caren} in Zn se acumuleaz fosforul anorganic, cu 0 slabi formare a ATP. Zn est implicat in reducerea nitrajior, in caz de carealé in Zn scade activitates ribonucleazei, in planta se acumuleazt nitvaji, amide, —_avizi organici, care nu pot oxidati TZincul este preluat de catre planta sub forma de cation Divalent Zn, absorbtia ‘consideratl pasivl a fost de curnd indicat ca fiind activa, dependent energetic mobilitatea Zn este mica, pare in special in fesuturile tinere ale plantei, tomsi Zn nu se leagi sub’ formi de liganzi stabili in lichidul din xilem aga cum se intampla in eazul Cu > oprivea din cresiere a plantei, desolorarea vverde-deschis, ingilbenirea urmata de albire. in cazil pomilor fructiferi ramificarea este compromisd, frunzele gnici find un alt simptom al deficienfei in Za, ingemodiile sunt scurte, inflorirea, fuctificarea gi maturarea pot ft intirziate, ramificarea_— find ingreunati frunzele cad prematur, eficientele apar a © cloroza in zonele inervensle ale frunzelor noi producind ° aparen(d de beni marginile tunzelr | sunt desea distorsionate $i increjite Zn este blocat de un pH ridieat poate produce $i “roseuing”, aspectul de auf al plantelor, — tulpina are ritm de erestere scizut astfel incdt frunzeleterminale spar ingramidite. excesul de Za este foarte toxic si va cawa o ‘moarte rapid se manifesta prin incetinirea cresterii sistemului radicular. se considera toxie stunei cand se depageste in fesut un confinut de 200 ppm Zn, | | | | | | 28E [at Cupruseu Fancy planta ‘oats plant Tmpone de i [zien aa SEER RST] Capa Se ao EE int wable pin [> eveessl Ta Cu vegetal, planta sub forma de Cu”. decolorare, risucire | induce deficienta > eee cat in formarea [> Mobiles ‘Cu in plant | albreavérfuior | tp Fe si implict elorfile, |” She mcd depinde foarte | unzei cloroga forigd ea perry ml tot din| mult deforma in care se | In pomii ctf | maifedare a frome ese ‘ocaiza ia | seytein planta & Peunoase aga | insulicienei i protcinele complexe. din fo an Hloroplate, con oe ard cxanthena | aoe eee xtrioneald pin foosintezt poner |> eter component al unor fre abite ¥ tmealoproteine fctfeare sab > constituent al unor enzime > la mazire, se | | ca ctoramosiaza produce > me ml tn procestle de tnesbenirea | oxidoreducere, suprafeei dintre > parca te formes repre fruncel Fignine a metabolism! | > Tneiice frunzlese > ene scoear ta fixaren "peach, afectind simbiouct aN. Famuriletnere Funcfie in planta Simplome ale | Eiceagor | ena RE SEE Tals | Boal Se dort S Se dae |S oper pe Tanda Robl B Ste He a Somat | plane sub ford de acd | vegeta, momen! | plictor integitatea Mvataes | bone nedsoeiat (HBO,)| thearenu meipotGi| evuesive a | perelor “eloan, care | sau au forms defn borat) coreciate ingrigémintelor | afecteazd permeabilitatea, | HBO; | conseeinja fiind| cu B, zone fecal permeable | aeetimare canta deB | compromitea usei | are sa » Gvizhmen celular in|” Serpents oda cu apa] bine pari a | semisride, colo micronutrient vital tn erin recall bale ape de | arcromuenti viel ea | Brae ebvoube Toate rapid [> epee tunci cmd | igre are un | frucelor gi seminton Best one tn exon’ se| nvelul boruk in | contiut diet > flor sisemingor: | Slumclezal tn moguri| ffunze exie sub 20) 5 (mai mare de | borului in plante sunt | terminal si in paile tinere | ppm. | 12pm). | Sine ou eate ale NP, | __aflate in cretere > Petia ia bor|> ingalbenirea ica gi Zor B are ol in [> seca Vimiveaca |” provoach disruger | virblul fuze ssimilrea Se tates bors da | peru terminal | unmet de > Bont infueneaze | cata Teuorit | uipint prncipele, | nesrozare [Peele celviulul’ ai | twansporului de apf in sol] ceca ce duce la) graduatt . | echilibral utitiv al | milooul principal prin care | deavotaree virfurilor gia |... sectuia ta plant | GPSS atapotat spe | lstanorsecundar | marginfor care | > este vital pentru zondle | ridacini > la sfecla de zahir | se intinde pind la See it, Remi ee | dafcienja in Bopare de| simplomele caren’ | nena See ae eee |” Solar! caldciie tnere, | apa rev tm sezon, | principal ines, CO Tor | falas ttmarletinre, | ln beca. coleulu, [> fFrmzcle 2 frunzete now aparate si in|] > la unele specii, nivelurile | pefiolul frunzefor | usued__si_ pot deroltres muguror, teeetecueborpot S de| dm rece ae | obdeatimperi. | > inbuntiijte “rangporul | 3:4 on mei marlin funzele | _ brinife, ke | 26Gahararlor din Trunze ta | tinere fay de cele batrane. tramificarea fructe gi tubercul wanewi in > este sential in fumizarea radicind, —atacind zaharurilor —_necesare jesutul si producénd | Gresterii ridacinilor $i asa rumita pentru dezvoltares puirezire a inimit normal’ a nodozitatilor sfeclei de Zahir. leguminoaselor ‘Aceste rSdicini au > ajuda cresteren comjinut scdzut_ de produetiei de flon, la zaharozt Tungirea si germinarea > provoacd putregaiul tuburilor cu poten. E ceausiz a > ste cunoseut penta conopidt proprietitile antifungice, > deficientele apar in studiile ardténd ef sfecla principal la pom | Ge zahar tratata cu bor este frvctiferi la. fructe mult mai putin sensibil la | (ptarea cafenie’ 2 : infeojia cu Selerotium caiselor), ins pot | roffii decit —plantele | atecta si ramurile netratate. tinere cere se usd a \ Molibden, Mo Funefie in plant ‘Wiobiitate in plant Simpiome ale : Geicieniclor | —_—tonicit SW Wie Taplica H unwle |F Molibdenul este absorbit [>in legume poste fi )> un, contin’ Mt Sisteme enzimatice, in| sub forméde anion MoO." | asociatd cu| mare de 5 ppm serra tn activa nitat |> mobilteea Mo ese | defcienla in, N'| Mo, in $0 |e a teed ese | considera a {i moderat, | dxtorits—rolului | furs, este | | eet reduccrea | sugeraté de afel__ de | acestuia tm Exaren | considctat_ ie fhtvatului sia nitvogenazei | coofinutul relativ mare al | N. | pentru franz | pticate in fixarea | seminjelor si de apart a > poste cauza ars animalelor find | biologicd 2 N. Simptomelor de carenia pe | TMsucirea sau] asociat a | > Mo este implicat direct in | _franzele mature gi bétrine fularea marginilor | produceres_boli sinteza proteinclor si it frunzei, rumité otrdvirea fixaea N de cite > ingtlbenirea si] cu molibden | teguminoase. coprirea din erestere a plantelor. | > apantia —_petelor Ca | galbenc de pe | citce, | |» clorozarea_si_apoi albirea marginilor frunzelor la plentele | tinere de conopid’, aga numita whipial, | j mmifesate in special pe soluri acide cu pH sub | | = i . |__ 55. e Cobalt, Co Fuagie ta planta ‘Wbiliate in planta Simpiome ale { z rae cc 5 cae cael penta Taea [Co Sse absorbi ub Fora | ficient impiediod [>in caz ds ss Nee eaire organisme, de cation bivalent Co™ fixarea azotului | apar pete brune, [>_inws in componenia simbiotic si] neoroze _pe avitamine Bye resimbiotc confinuturi intre 20, si 40 ppb sunt considerate pentru legume ca fiind limita aparifei simptomelor | de eficienta in Co confinuturi sub 5 ppm in furaje provoaci acobalioza Ia animale 28{Starile de aprovizionare a plantelor cu elemente nutritve j 4 Starile de aprovizionare cui elemente Alutritive L a cresterii plantelor, in sens de “Cercetirile intreprinse au aritat cA existi o dependent recolti, biomasa obfinuta gi concentratia in elemente nutritive in plantele cultivate. Aceasti dependenti este ilustrata de curba lui Prevost si Ollangnier 1954, Se pot deosebi urmatoarele stiri ale gradului de aprovizionare cu elemente nutritive: carenta, insuficientd, limita inferioari a starii normale numit& nivel critic, starea normala, abundenté, exces si toxicitate ie la plantele cultivate (dupa Prevost si Ollagnier) Curba stirilor de nutrit bundent’ é Cresterea (recolta) sarent Concentratia elementuluiin plants Carentd Insuficients ‘Stare normalé (cu limita inferioard ~ nivel critic) _Abundenté sau aprovizionare de lus Exces | Carenta sau deficienta acuta reprezintd efectul unei insuficienfe accentuate sau a lipsei din mediu nutritiv a unui element. Aceasta stare de nuttitie are influent asupra cresterit $i dezvoltirii cu efecte negative in desfigurarea normala a proceselor fiziologice si biochimice. Dereglarile proceselor biochimice i fiziologice sunt ireversibile in caz de carenti. 29Deficienta acuti se exteriorizeazi sub forma unor simptome relativ specifice pe pirile vegetative (frunze, tulpini, fructe). Impropriu au fost denumite “boli” de nutrifie sau boli reparazitare, desi nu sunt provocate de un agent patogen, deoarece anumite semne. exterioart provocate de caren{e sunt aseminatoare cu unele cauzate de accidente climatice, agentt fitopatogeni sau daunatori, (Davidescu V., 2000) Insuficienta sau deficienta latenta este starea de nutritie in care organele vegetative sunt aprovizionate nesatisficator cu un element, ceea ce afecteazi o dezvoltate normals ¢i in final recolta, in cazul insuficientei numiti si carenti ascunsi, identificabili numai prin analize Ghimiee, nu apar simptome vizibile ale deficientei, apar modificiri care provoacd schimbiri de ordin fiziologic gi sciderea recoltei ‘Nivelul eritie este starea sau concentratia care marcheazi trecerea de la insuficienté la starea normala, si care se defineste in mai multe moduri si anume : a) concentrafia unui element (caportata la substan uscatl) si raportul acestui faté de alte elemente, intr-un feu sau organ, /o o anumita faz de vegetatie, si care corespunde unei corelaii optime a productivititii plantei; 6) onjinutul (concentrafia) minim pentru maximum de recolti (Tyner, 1947); ¢) limita cea mat Scdzuti a concentratiei unui element la care recolta incepe si descreascd (comparatiy cu nivelul optim) (Ulrich, 1952); 4) continutul ce corespunde la 95% din randamentul maxim (Bennett, 1953), e) confinutal (concentratia) la care sporul de recolté dat de ingrisiminte nu mai este rentabil (Dumenil, 1961). (dup’ Davideseu V., 2000) Starea wormala este dati de concentratia si raportul echilibret dintre principalele elemente nutritive in cursul perioadei de vegetatie, care corespunde cu optimul de aprovizionare cu elemente nutrtive, si care coreleazi cu 0 recolti ridicatd si de calitate Yscaguen Veeco Dependenta eresterii plantelor si a recoltei in functie de aprovizionarea in elemente nutritive (dupa Finck, 1992) “Abiinidenta’ denumiti si aprovizionate de lux sau consum de lux este starea de autnitie in care coneentratia intr-un anumit element depaseste nivelul critic, fird a produce insd efecte toxice, dar 5i fir’ efect asupra sporirii productiei. Granita intre starea normal gi apovizionarea de lux este greu de stabilit. Exista si efecte pozitive privind calitatea recoltei la cereale print-un continut ridicat in proteineExcesul sau toxicitate ascunsi sau usoara este starea de nutritie in care concentratia unui element depaseste un anumit nivel, ceea ce produce tulburari fiziologice, histochimice $i modifici raportul dintre partea vegetativa si fructificare, simptomele nu sunt vizibile, cresterea concentratiei nutrientului pana la concentratia toxicd critic’ duce la scddera recoltei ca efect al surplusului de nutrient sau a substantelor toxice rezultate din dezechilibrul proceselor biochimice. De exemplu, folosirea de doze mari de ingisiminte cu azot duce la acumularea in exces a azotului nitric la spanac, salati, hrigcd, care poate deveni diunator gi pentru cei ce consuma aceste produse (Davidescu V., 2000). ‘Toxicititea reprezina aprovizionarea in exces, survine atunci cind concentratia unui anumit element provoaci in celule procese ireversibile care impiedic’ desfigurarea metabolismului normal, provocdnd moartea celulei. Simptomele toxicititii sunt vizibile, planta este oprita din crestere, recolta este slaba si de calitate scAzutd, rezistenta plantelor la boli $i daunitori scade, planta poate muri, Astfel de concentrafii trebuiesc evitate indiferent de nutrient. Este destul de dificila’ aprovizionarea plantelor cu cantitéfi exacte, adecvate de nutrienti mai ales daca tinem cont si de faptul c& exist numeroase interactiuni intre nutrienti. Aprecierea gradului de aprovizionare cu elemente nutritive se face prin analize chimice ale organelor vegetative reprezentative, trebuie s tind cont de actiunea de "compensare" a efectului unui element nutritiv. Astfel de actiuni de compensare a efectului se cunose intre P si K, intre N si P, fird insd a se putea suplini complet elementul in actiunile principale (Davidescu V., 2000). Cétintele plantelor in substante nutritive in raport cu varsta si fazele de vegetatie “— Ritmul de asimilare a elementelor din sol este influentat de factorii de mediu (apa, temperatura, intensitate luminoase), de raportul dintre ele (N: P: K: Ca: Mg) echilibrat sau neechilibrat (exces, carenta). Pentru ca plantele sa oreasca in conditii bune, elementele nutritive trebuie si se gaseascd in cantitati indestulitoare (mici insuficiente, carente mici, excesul, toxicitatea nu sunt bune). Legea factorilor limitativi, elaboraté de Liebig (butoiul) reformulaté de Blackman (1905) care spune , la realizarea unui proces biologic participa numerosi factori, ins atunci cdnd unul ¢ deficitar, el determind desfaigurarea anormal a procesului este Valabila, Interactiunea factorilor de vegetatie reflect faptul cA actiunea unui element e conditionat de prezenta altuia. Nutritia plantelor se diferenfiaz nu numai in raport cu particularitatile biologice ale specie! dar siin raport cu varsta. in viata plantelor distingem ciclul anual de vegetatie, iar in cadrul acesteia distingem fazele de vegetatie (fenofaze). Din punct de vedere al varstei distingem: ‘Varsta. ontogeneticd — de la aparitia din siménfé pana la un moment dat; varsta facultativa la plantele ce se inmulfese pe cale vegetativa si care incepe din momentul detasinii butasului de pe planta mama pind la un moment dat. La plantele: anuale ciclul de vegetatie dureazi 1 an = ciclul anual gi el se suprapune cu fazele de vegetatic. La plantele perene ciclul de vegetatie este multianual, fazele de vegetatie se repeti anual. In timpul ciclului de vegetatie distingem perioadele de varsta, perioada de cregtere vegetativa in care se formeaza fesuturi noi N = prelungeste vegetatia, perioada de fructificare necesita P, Zn, Cu, Mn, Mo, perioada de maturitate si declin in care se acumuleaza si se depun substantele de rezerva P, K, B. Din punct de vedere al nutritiei in cursul vegetatiei distingem o modificare a consumului de elemente nutritive astfel: 31critice de nutr ( Perioadele critice la diferite plante ¢ © Perisade critice de nutritie sunt acelea cind lipsa sau insuficienfa sau raportul ‘nearmonios intre elemente are repercusiuni asupra cresterii gi dezvoltirii plantelor Interventia pentru remediere nu aduce plantele la normal © Perioade de consum maxim sunt acelea in care plantele acumuleazi cea mai mare cantitate de elemente nutritive intr-un timp accelerat < Perioada eficientei maxime in care se sintetizeaz maximum de s.u. jn substantele de rezervi, in care aplicarea unui ingragimént prezintd eficient’ maximé. @ Perioada descresterii consumului are loc in fenofaza maturarii fructelor, consumul incepe si scada, devine redus. La plantele cultivate, principalele fenofaze corespunzatoare diferitelor perioade sunt deserise mai jos: Cereale grdu - = rasirirea = aparifia frunzei a 3-a (P) = infraifirea (N) = intrarea in burduf (N) = ingpicarea (P si K) porumb + rdsirirea = aparitia frunzei a 3-a (si K) + aparifia a 50% din numarul de frunze = inceputul aparitiei paniculului = métisirea (N si P) Floarea soarelui Sfecla de zahar a RT sere - rasirirea ~apariia primei perechi de frunze adevarate > formarea inflorescentei = inflorirea + rasérirea = aparitia perechii a 2-2 si a 3-a de frunze = inceputul ingrosarii ridacinit - depunerea zaharulul ~— Risdrirea ~ Apariia primei frunze adevarate = Inceputul formarii bobocilor florali - Inflorirea ~ inceputul coacerii fructelor din primul etaj formarea inflorescenfei etaj I inflorirea etaj 1 32= coacerea fructelor etaj 1 | ~ fiuctificarea egalonati | [1a plante perene “0h | Pom fractiferi ciclul multianual cu perioade de varsti, fiecare cu perioade critice in fiecare an. Perioada de tinerefe solicita N, perioada de fructificare solicit N, P, K perioada de maturitate gi declin, solicit N pentru prelungirea vegetatici Perioada de fructificare cea mai important, avem urmatoarele faze critice: [Vita de vie liana cu sistem radicular puternic. _Perioadele de varstd a vita andra Dezmugurirea se face pe seama substanjelor de rezerva acumulate in anul anterior. ‘Aplicarea ingrisémintelor primavara nu are efect asupra desfacerii mugurilor. Cresterea intensé a ldstarilor ~ solicits N Incetinirea cresterii lastarilor, aparitia mugurilor terminali ~ solicit N, P, K. Paralel cu formarea organelor de reproducere are loc fructificarea planta incepe diferentierea mugurilor de rod. Diferentierea se face pe seama substanjelor de naturd proteicd cu rol plastic, plantele au nevoie de N (diferenje inte seminjoase si sémburoase) Maturarea lemnutui incheie fazele critice la pomi ~ are loc depunerea substanfelor de rezerva = tinerefe = maturitate ~rodire =declin + dezmugurirea © cresterea intensa a listarilor + incetinirea cresterii listarilor + coacerea lemaului vita pe rod * plansul vitei © desmugurirea — cresterea intensi a lastarilor (N) + aparitia infloréscentei si inflorirea (N) ‘+ cresterea boabelor 51 coacerea lor ~ consum N, P, K. 33Absorb’ 2 radicularé-a elementelor nutritive) 29 YA I ‘AbgorBtia’nutrientilor de cétre planté prin ridicind reprezinta un proces complex, care se desfigoara la nivelul membranei celulare prin mecanismele absorbtiei care au loc la un moment dat cu consum de energie gi care interconditioneaz cu + metabolismul plantei (fotosinteza, respiratia, forttarea acizilor organici, a glucidelor si a proteinelor, activitatea enzimatica), = factorii de mediu (lumina, temperaturd, aprovizionarea cu apa), + insusirile solului (pH, texturi, structurd, capacitatea de schimb cationic, gradul de saturatie in baze, continutul in argilé si humus etc.) + tehnoiogia de cultur Sistemul de actiune radicina ~ sol~ solutia solului reprezinté circuitul absorbtiei radiculare in interactiunea sa cu mediu nutritiv. Trebuie retinut c& metabolismul substantelor minerale cuprinde de fapt doua faze si anume: absorbtia (asimilatia) i desorbtia (dezasimilatia), ca urmare a.acfiunii reciproce dintre radacini, sol si solutia solulut (Davidescu V., 2000) ABSORBTIE t [| sol ——> radacinai ——+ solutia solului | — + «— Tt -+ DESORBTIE ———— Plantele absorb elementele nutritve sub urmatoarele forme + substante minerale disociate sub forma de ioni minerali, anioni gi cation substanje minerale nedisociate, sub forma moleculari in cantitate foarte micd compusi organo-minerali sub forma de chelati cu ion metalic central '* compusi organici (acizi humici, aminoacizi ete.) Sistemul radicular, rolut sau in relatia sol - planta. Ridacina are doua functii esentiale * Functie mecanica « Functie de aprovizionare cu api si elemente nutritive Funcfia mecanicd a radacinii. Consta in ancorarea plantei in sol in special cu ajutorul ridicinilor secundare laterale gi a celor lignificate. Fixarea plantei in sol prin sistemul radicular este atit de putemica incat poate avea rol in fixarea unor terenuri si combaterea eroziunil. Functia de aprovizionare, este foarte importanti, se face pe seama ridicinilor tinere, a perisorilor absorbanti, Functia de aprovizionare incepe de la 5°C in sol pand la 45 °C, temperatura optima de absorbtie fiind de 25-30 °C. La unele plante perene aceastit activitate au inceteaza nici iarna sub 5 °C. Functia de aprovizionare a rdddicinié depinde de 0 serie de factori precum aeratia si temperatura solului, starea de aprovizionare cu apa si elemente nutritive, capacitatea de schimb cationic a ridacinii care variazd cu specia, la acestia se adaugi o serie de factori care tin cont de particularitafile radacinii 34© Morfolagia’ radacinii. Fiecare specie de planti are 0 morfologie proprie. Raspindirea sistemului radicular in sol e dependent de specie, profilul solului, succesiunea orizonturilor cu textura diferita, bogatia lor in elemente nutritive (sistemul de fertilizare) \s MasaradidilaPa) Variabila cu specia, se exprima in raport cu partea aeriana. La porumb este de 16%, la oviiz 28%, grdu 70%, graminee perene 90%, lucern’ 166% fata de masa aerian’. ©) Stiprafataradigulara. Are rol preponderent in absorbtia apei gi a substantelor nutritive. Activitatea suprafetei radiculare are loc pe seama perigorilor radiculari a cAror tungime variazd determinand volumul de sol explorat. Fertilizarea are efect asupra dezvoltirii sistemului radicular “Abcesibilitaten elementelor nutritive, @ ionilor depinde de: «Natura fizico-chimicd + Capacitatea sistemului radicular de a-i asimila + Concentratia specifica a ionilor (depinde de) © Concentratia initiala a ionilor © Ritmul de absorbtie de catre ridacina (foni, ap’) © Ritmul de difuzie a ionilor in sol © Ritmmul de deplasare a ionilor in sol © Capacitatea de tamponare a solului Deplasarea elementelor nutritive catre suprafaja radécinii se poate face pri a. Curgere liberi Curgerea liberi reprezinté migcarea apei din sol gi a nutrientilor dizolvati in sofutia solului catre ridacina, Diferenta de presiune a apei din interiorul gi din exteriorul plantei este dati de pierderea apei prin frunze (transpiratia). Acest& diferent de presiune creata in ridacina este egalizata prin deplasarea fluxului de apa catre rédacina. Curgerea liber este important in accesibilitatea formelor solubile de macro- gi micro- nutrienti in planti. b. Interceptare direct Interceptarea direct a ionilor de citre ridacini se realizeaz’ odata cu cresterea rédacinii aceasta intri in contact cu ionii retinuti prin sarcini electrostatice la suprafata complexului argilo- humic sau organo-mineral, Este important in acest process ca nutrientii sa aibi activitate ionica scizuti, De exemplu Cu si Fe au activitate scizutd la un pH normal al ridacinilor gi sunt gasifi in cantitate mic in solutia solului in forma solubild. Ei sunt refinuti prin sarcini electrice la suprafafa complexului adsorbtiv. in acest caz interceptarea directi se realizeaz’ odaté cu cresterea rdicinii, aceasta intr in contact cu ionii retinuti fizico-chimic la suprafata coloizilor solului ©. Difuzie Difuzia consti in deplasarea ionilor de la o concentratie mai mare la 0 concentrajie mai mici a acestora in solufia solului. Difuzia este caracteristica si se realizeazi in special pentru ionii cu activitate energetic ridicata. Deplasarea prin difuzie este caracteristicé pentru ionii de potasiu, mangan, zinc gi intr-o mai micd masuré pentru fier. Nutrienfii sunt absorbiti prin cele trei mecanisme descrise mai sus: interceptarea direct, curgere direct gi difuzie, ionii flind absorbifi prin toate cele trei mecanisme intr-un procent diferit in functie de caracteristicile ionului, de pH-ul solului, de tipul de retinere la suprafata coloizilor, de solubilitatea gi forma sub care se gisesc in solutia soluluiin general elementele care sunt mai pufin mobile si absorbtia lor depinde de interceptarea silsau difuzie trebuie s8 se gAseascd in apropierea idacinilor, in rizosferd,. Elementele care sunt absorbite prin difuzie sunt predispuse la pierdere prin levigare, disponibilitatea lor este limitata in cazul solului uscat " Mecanisiwede transport si absorbtie fa planta: Nbsorfia ate Paze: 9) x 1. Absorbtia pasivi : : 2, Pitrunderea prin membrana 3. Absorbtia activa 1. Absorbtia pasivé, se face fir consum de energie, Peretii epidermei celulelor radacinii contin substante pectice si fibre de natura celulozic’. La partea interioaré a membranei, la limita cu plasmalema, substantele pectice gi fibrele celulozice sunt metabolic inactive. Fat de sAruri componentele membranei se comport diferit: in mediu apos substantele pectice se comport ca un sistem Donnan (mediu de difizie), in mediu apos fibrele celulozice se comport ca un burete. Acesta constituie spatiul liber aparent care are un volum de 8-10% din totalul celulelor radiculare. Absorbtia pasivi consti in trecerea ionilor din solutia solului, din vecinatatea perigorilor radiculari in spariul liber aparent, se face pe 3 cai, descrise mai sus, la deplasarea elemenielor nutritve cdtre radacinile plantei © Curgere liberd sol-ridicina + Intercepiarea ionilor de c&tre radacind in timpul cresterii * Difuziune ionilor sol-radacin’ Difuziunea ionilor depinde de: mobilitatea ionilor, concentratia ionilor, umiditates solului, capacitatea de retinere a solului, Difuziunea se face de la concentrafie ridicat& spre zone cu concentratie scizuti. Transpiratia plantei influenteazi concentratia, determinand diferenye de presiune, Concluziondnd, absorbtia pasivi consté in difuziunea ionilor din solufia din vecinatatea perilor radiculari in spatiul liber aparent (Amon, 1975). Are loc, fri cheltuiali de energie din partea plantei, este influentati de concentratia ionilor din solufie gi de interacfiunea dintre ioni Gradientul hidrostatic si cel osmotic al sucului celular se consider’ de obicei ca factori pasivi, transportul ionilor si al moleculelor de apa realizéndu-se ca urmare a diferente de presiune si de concentratie ce rezulti in urma procesului de transpiratie sau a unor react chimice. 2. Pitrunderea prin membrand este datorat’ particularititilor de structura a membranei celulare si capacit&tii de retinere si schimb a radacinii. Membrana celulara are 0 structuri bistratificatt format din dou clase de compusi, lipide si protide, cu diferite aranjamente, care fac ca fiecare specie de plante s4 aibé o membrana specifica + Lipidele ~ molecule liniare, bipolare, cu un capat hidrofil si altul hidrofob. * Protidele — cu configuratie globulard, in functie de aminoacizii constituenti las libere ~ sarcini ¥ sau 3 intre lipidele si proteinele din membrana existi o interactiune dati atét de caracterul fortelor hidrofobe, care predomina la capatul nepolar al moleculelor, dar si de aranjamentele bistratificate dintre proteine gi lipide 36Capacitatea de retinere $i schimb cationic a suprafefei radiculare. Suprafaja membranei are o sarcind electric’ negativa care-i di o anumiti capacitate de refinere si de schimb cationic (abel), Difera cu specia, pe suprafata radacinit flind mai intensd in zona de crestere a perigorilor absorbanti Tabel Capacitatea de schimb cationic a suprafetei radiculare la diferite plante (dupa diferisi autori citagi de Davidescu V., 2000). Tee meg sw. eeu = eee 5000 = | ee 2 imoase Se es "Aceasti capacitate de schimb cationic nu este la fel pe tot parcursul radacinit; este mai puternicd in zona de crestere a ridicinii, acolo unde apar perigorii radiculari Radacina absoarbe api si elemente nutritive gi elimin’ elemente (ioni de incdrcati pozitiv HY, ioni inc3rcati negativ CI) gi substanfe organice. Prin eliminarea ionilor de ‘HI’, apare o incdrcare pozitiva, care permite radacinei sé atragi particule incircate pozitiv, nutrienti precum Mn*, Zn®", Cu gi Fe”. Eliberarea anionilor din ridacina produce o incascare clectricd pozitiva care permite atractia borului si a oxizilor de molibden. Absorbtia ionilor are loc pe bazi de schimb. In schimbul ionilor de H’ eliminati de citoplasma se absorb cationi (Ca™, Mg”, K*, NH’), cand are loc si 0 scddere a potentialului electric al membranei; in schimbul ionilor de OF climinati de plant se absorb anioni (NOs, PO,”) cand are loc si 0 crestere a potentialului + electric. Coneluziondnd, absorbtia se face prin schimb astfel «in schimbul ionilor de H’ eliminati, se absorb cationi, potentialul electric al membranet celulare este negativ. «jn schimbul ionilor de OH eliminati se absorb anioni, potentialul electric al membranet ~~ celulare este pozitiv ‘Misucarea potentialului electric al membranei celulare a rédacinii permite aprecierea echilibrulut anioni-cationi, absorbtia neechilibraté indicd aplicarea nerationali a ingrigmintelor, 4, Absorbfia activa. Se realizeaz cu consum energetic, pe baza unor procese metabolice gi a schimbului de ioni. Ionii pitrunsi prin membrana celular sunt preluati de molecule transportoare specializate, care sunt produsi intermediari in procesul de respiratie-Fotosinteza (aminoacizi, fosfatide, peptide). Aceste molecule dau cu ionii un complex, ION-TRANSPORTOR - care datoriti potentialului bioenergetic ce il posedi este capabil sa traverseze membrana, patrunzind in citoplasma unde are loc desfacerea in partile componente ION-ul este preluat de un alt compus cu rol de transportor, iar TRANSPORTOR-u! se intoarce spre suprafaja plasmalemei pentru # prelua alti ioni 7‘Acest transport se face cu consum de energie ce rezulti din reactiile de fosforitare oxidativa si din metabolismu! glucidic Factorii care influenteaza absorbjia activa sunt factori interni ~ legati de metabolismul plantei i factori externi precum: compozitia mediului nutrtiv (dozele de ingr.), prezenta unor substanje Jnhibitoare, temperatura care influenteaz’ respiratia, starea generalé fiziologic’ a plantei (procesele enzimatice), ‘Absorbtia selectivé si vitecsa de patrundere a elementelor. Elementele nutritive sunt absorbite sub forma de ioni NOs’, K", Ca®", Mg”, hidroxizi NH.OH, Fe(OH)s, chelati, complecsi organici. Se absorb selectiv, iar viteza de patrundere prin membran’ diferi in functie de natura ionilor (Heller, 1977): Cationi NH,’ > K*>Mg™ > Ca’*> Na® : ‘Anioni: . NOs > Cr> SOW>H,POs Viteza de pitrundere a anionilor e mai mic& decat a cationilor cea ce permite pistrarea ‘echilibrului acido- bazic (H'/OH)). = Factori cu rol in asimilarea elementelor de catre planta: * Temperatura in procesele de respiratie gi transpiratia, Intre 24 - 35°C asimilarea ionilor este optima, cu exceptia Ca” «© Concentrafia solutiei solului, care intensifici asimilarea N > K > P, concentratia ridicati miareste presiunea osmotica a solutiei ingreundnd absorbtia apei + Influenta pH-ului pH =5 favorizeazi asimilarea K*, Fe, Mn, Zn™", SO... pH =6 favorizeaza asimilarea NOs : pH =6,5 favorizeaz asimilarea HPO," pH =7 favorizeaz asimilarea Ca”, Me™ -8 favorizeaza esimilarea NH,", MoO." «© Varsta plantei influenteaz’ asimilarea; la tinerefe viteza e mai mare © Tehnica de aplicare 2 ingrigimintelor influenteaz asimilarea ionilor, ionii NOs’ yi NEL’ au mobilitate mare, iar K” si HpPO,' se deplaseazi mai greu in sol, de aceea K gi P se aplicd mai aproape de radacina plantei | Interac junea ionilor din. mediu nutritiy B G Efectul fiziologic al elementelor nutritive nu trebuie judecat unilateral ci in cadrut interactiunii dintre elemente, aceasta interactiune se manifestd atét in plant, la nivel subcelular cat gi in solutia solului- Procesul de interactiune a ionilor este influentati de fotosintezd, respiratie, temperatura, sinteza si translocarea substantelor. ‘Dupa natura chimica ionii sunt anioni si cationi, in stare liberd sau legatd Dupd raportul in care ionit nutritivi se gisesc in solutia nutritiva sau in plasma celular actiunea lor e diferita, ‘Actiunea de interactionare a ionilor A. Actiune de insumare a efectului pozitiv al fiecdrui element in parte, astfel o& efectul final este egal cu totalul rezultat din actiunea fiecdrui element in parte. - EEfectElemente = EfectN+ EfectP +...+ EfectElement B. Actiune de sinergism, de intensificare a actiunii pozitive sau toxice @ unui element datorita prezentei simultane a altui element, efectul pozitiv saw negativ total depasind suma efecielor componentelor uate separat. 38EfectTotalActiune > LEfectComponentSeparat C. Actiune de antagonism, de micgorare a efectului fiziologic (in special negativ) al ionilor din amestecul nutritiv sau din sucul celular datorita prezentei simultane a anumitor ioni si a raportului dintre ei, efectu! final al acsiunii fiziologice find mai mic. decdt efectul fiecdrui component luat separat. EfectTotalActiune < ZEfectComponentSeparat in aplicarea ingrasimintelor aceasti actiune are o deosebiti important’. Doze neechilibrate pot duce la deprecierea recoltei Efectele de antagonism manifestate intre ioni sunt: NOs ou K/Ca/ Mo! Cul S NH ou K (Cal Mg HPOs ou Zal Fel All Cal S K ou Mg/ BY FefCa Ca cu H/ Nal Fe/ Mg Mg ou Nal Fe s ou Fel Ca B ou Cal Mo Mn ou Mo/ Mef Fe Co cu Fe Zn ou Cal Fe Cu ou. Fe/Mn Efectul cel mai puternic de antagonism il avem in solutii pure. Toxicitatea la anioni descreste astfel: HCOs > CO; > Cr> S0,"> POS” Antagonismul se manifesti si in raport cu pH. pH 5 - 6 antagonism accentuat Ca/Fe, Ca/Mn, Ca/Al pH 6 - 8 antagonism accentuat Ca/Fe, Ca/K pH 7,5 antagonism accentuat Ca/K, Ca/Na | Desorbtia substantelor nutritive din planté 9) /, Compozitia chimica a solutiei nutritive se modifici in timp nu numai datoriti absorbtiei ionilor nutritivi ci gi elimin&rii de catre plante a acestora (ini, alte substante). Unii ioni sunt parteneri de schimb ai ionilor absorbiti, Alte substante sunt eliminate in procesul de metabolism (enzime foarte active care ajuti la trecerea uinor substante din sol in forme asimilabile) Desorbfia substantelor nutritive din plante depinde de: insusixile plantei, natura cationilor sianionilor, concentratia ¢i soluia solului, conditiile din mediu exterior. Desorbtia cationilor gi a anionilor este studiaté mai ales pentru K*, Ca”, HPO, gi NH,°. Schimbul de cationi dintre plante si mediu e mai intens la organismele active din punct de vedere metabolic i se face pe seama H” eliberat permanent din celulele vii ca rezultat al disocierii parfiale a acizilor organici. Fenomene de toxicitate. Aparitia unor substante toxice naturale. Plantele in cursul vegetatiei elimina prin ridacini o serie de substante care pot si aibi efect inhibitor asupra culturilor urmatoare, fenomen cunoscut sub numele de alelopatie. Cele mai importante sunt (dup Davidescu V., 2000): * acidul transciamic, acidul cumaric (secretat de sulfina, sfecla de zah&r) care inhibi graul, porumbul, mustarul; 39+ acidul fenulic (secretat de Chenopodiaceae) care inhib germinarea seminfelor de grau, © acidul p-hidroxibenzoic (izolat din rad&cinile de sfecla) cu efect retardant asupra secarei, griului si oralui: « juglona secretata de nucifere este toxic pentru tomate, lucema, + “amigdalina secretata in livezile de cais, piersic inhiba tomatele. ‘Acest fenomen de toxicitate prezint& important in rotatia culturilor. Prin descompunerea materiei organice in sol apare HS toxic pentru sistemul radicular, Aluminiu sub forma de sulfat sau ca oxiclorura are actiune toxicd asupra plantelor de orz, sfecla, Hiptucd. Apa de irigatie cu un continut ridieat in siruri (NaCI, MgCl), poate creste treptat continutul solului in acesti iont, care peste anumite limite exercité 0 actiune toxicd asupra plantelor. Apa de irigare poluaté cu diferii compusi rezultati de la intreprinderi industriale, ca: radicalul CN’, floruri, clorati, borat, sulfocianuri, séruri de plumb, seleniu, arsen are o actiune toxici asupra sistemului radicular Substantele’ cu actiune pesticida folosite pentru tratamentul seminfelor sau in cursul vegetatici pot si aiba, uneori, 0 actiune toxica asupra sistemului radicular. 40Cultura plantelor in solutii nutritive Cultivarea plantelor cu solutii nutritive, denumité si cultura plantelor "fara sol se bazeaz’ pe cunoasterea biologiei plantelor, a cerintelor nutritive gi a modului de alcatuire de solufii nutritive echilibrate. Metoda a fost experimentat pentru prima oard in 1665 de R. Boyle. Ulterior, Wiegman gi Polstroff (1850) au cercetat cresterea plantelor pe mediu inert, prin folosirea de séruti minerale Ge se gisese in cenusa plantelor. Mai tarziu, Knopp si Sachs (1860-1865) au perfectionat sistemul folosind solufii nutritive controlate fir substrat inert si au dovedit c& plantele pot creste si fructifica la fel de bine ca $i pe sol. De atunci si pind acum s-au adus numeroase modifica gi perfectionari in ceea ce priveste substratul folosit, modu! de pregatize a:solutiilor nutritive si de distribuire a acestora (tabel). ‘Aplicarea acestei'metode in productie la scari comerciala s-a ficut pentru prima dati in 1921 in Statele Unite ale Americii la o cultura de garoafe. In 1929, Gericke a perfectionat sistemul pentru conditii de productie la legume (tomate). in prezent se practici penta productii comerciale in Japonia (legume, flori), $.U.A (flori, legume), Franfa (trandafiri), Anglia (legume), Italia (legume), Olanda (flori), Germania (Alori), Insulele Canare (legume), India (legume), Australia (legume, flor)), Polonia, Bulgaria. jn toate tehnicile de cultura pentru reugita este necesar si se rezolve o serie de probleme legate de conditiile in care creste sistemul radicular. Aceste conditii privese: aprovizionarea cu apa, oxigen si elemente nutritive, descompunerea secretiilor radacinilor gi a radacinilor moarte (de c&tre bacteriile aerobe saprofite), eliminarea CO2 produs prin respiratia radacinilor si activitatea bacteriilor din rizosfera, mentinerea unei temperaturi optime in jurul ridacinii (18- 25°C) Tabet Clasificarea sistemelor de cultura a plantelor cu solutii nutritive ise radicalr al plenelors aa continau sau Giscontinu in solutia nartiva, Aparaul vegetatv este In medi exclusiv | Sisfnat prin diverse sisteme, Tehnici speciale ale aoestei ichid vanante HIDROPONICA -tchnics filmului nutrtiv 2 . -hidroponica pluitoare Sibsianl mineral | Soluja nutitiva traverseazd | Prin ingare discontinul inert, solid, poros sau | periodic substratul de la Prin irigare continu neporos (nisip, perit, | suprafata spre fund (sistemul | Prin réspéndirea sérurilor alte materilejeu 6 | olandez) | mincrale la suprafata 3mm, care servesie | | substranutui giirigare. ca suport peatnt | sidacini Idem cu} Sram Solujia nutritive raverseaz area prop (iets, bezalt, patra | substratul inert de la fund spre | Circulafia solute! lanivel ponce) suprafatd (sistemul american) | constant. Substratul se amestecd cu Solutia autritiva circula canttati mict de turba si alte | prin una din metodele substanje ce retin solugia ardtate utritl “in definiiasviou dat de special nu ina i substanfele organics, cum ar i, de exemphy, tuba, ramepusu rumal cele organize minerale a[Sen Pe subsirat ner Sibarand wert se amestesd | Se ingica ape HODROPONICA | poros,cz serveste ca} cu materiale sintetice suport schimbatori de ioni oe retin clementele ‘RERO- = [ Tubur de culoare inchisé din | Se irigd cu solujii nutritive HIDROPONICA rnaterial plastic agezate ce se schimba periodic. | vertical prin care sotia | | Cusistemal radicular | nutritiva ciel periodic a suspendat liber intr Tuburiagezate orizonta prin | Se iigl cu solugs nutritive | un spatiu care soluia nutrtiva cieula | ce se schimba periodic. setian inchis pein care | periodic | Guculé continu sau [Rigole de material plastic | Solujia ciroulf ce un film Sscontinuyo fopac, cu o panté uniformé de | nutrtv de {Vinat | solujicnutritva sub | 1-39% = | forma de pictturi fine — = TIDRO- “Toate melodele gi sisemele care se utilzeazd Tn special pentru cresterea plantelor | CULTURA ‘omamentale in locuinfe 3 ofici Cresierea plantelor cu solufi nutritive cere 0 mai mare competent, insé prezinté 0 serie de avantaje datorit’ posibilititilor de automatizare si de eliminare a 0 serie de lucrin si de tratamente cu pesticide la sol Pregatirea solutiilor nutritive care si corespundi cu cerintele biologice ale specie! cultivate in ceea ce priveste raportul dintre elemente, concentratia, presiunea osmoticd si pH-ul, alituri de controlul in cursul perioadei de vegetatie, reprezinta probleme de baz in reusita culturii plantelor cu solutii nutritive. . In literatura de specialitate se intilnesc peste 300 de refete de solutit nutritive recomandate de diferiti cercetérori® in principiu, pentru conditii de productie solugiile nutritive se prepara prin dizolvarea sdrurilor in apa obignuiti bund de baut. De reguld se pregatesc solutii de rezervai mai concentrate care in momentul utilizarii se dilueaza la concentratia necesard. Nu este nevoie ca sarurile si fie chimic pure, deoarece plantele au nevoie si de 0 serie de microelemente si ultramicroelemente. Solutiile trebuie si contind toate macroelementele N, P, K, Ca, Mg, S, precum si principalele mnicroelemente Fe, B, Cu, Mn, Zn. in raport cu planta gi sistemul de cultura solutiile trebuie si aiba 0 anumita presiune osmoticd gi un anumit pH. Solutiile nutritive se reinoiese periodic, la Tnceput dupa 30 zile apoi din doua in doud siptiméni, Zilnic se completeazd apa transpirats de plante. XD, Davidescu, Velicica Davideseu, 1978, AGENDA AGROCHIMICA, p, 469-490. Davidescu Velicica, Costea Gabricla, Madjar Roxana, Stinicd Florin, Careju Geongeta, 2001. Substranuri de cultur Ed. Ceres, p 64-68, 42(SOLUL CA MEDIU NATURAL DE NUTRITIE SI DE APLICARE A) | | INGRASAMINTELOR } Componentele solu! Sotul, principalul mijloc de productie din agriculturs, este un corp natural, dinamic, cares format sub actiunea simultand a biosferei, atmosferei si idrosferei asupra litosferei tar dups fuarea in cultura gi a activitatié omului ‘Se caracterizeazi printr-o compozitie organo-mineralé complexa, diferité de compozitia rocit din care provine (roca parentald). A rezultat prin dezagregarea rocit parentale consolidate si descompunerea materiei organice originare, prin formarea de constituent, im parte strict specific Solului (humusul, complexele organo-minerale s.2.) (dupa Chirité, C,1974). Insusiile lui hidrofizice. fieico-chimice si biologice sunt in strénsé legiturd cu materialul parental, clima, vegetatia, expozitia, topografia gi varsta lui Potentialul productiv se apreciaz in general, dup urmatoarele caracterisici: texture, adincimen profilului, porozitatea, structura, conjinutul ia materie organic& humus), conginus wetal in sieuri_solubile, pH, confinutul in elemente nutritive totale, potential asimilabile, schimbabile si solubile in ap. Solul reprezinth pentru plantele cultivate un suport pentru cresteren sistemului radicular cu anumite insusiri (permeabilitae, aeratie, porozitate etc.), un rezervor de substante nutritive $t un intermediar prin care se aplic& ingrégamintele si amendamentele. Solul - un sistem polidispers (in stare umeda se comport ca un sistem coloidal), este alcdtuit in mod schematic din + Faza solida — 50% (mineral 45% si organic 5%) « Faza lichida — solutia solului (25%) «Baza gazoasi (25%) ‘Aceste componente se interpatrund, se influenteaz8 reciproc, devin mediul natural de crestere st dezvoltare al plantelor. Taza solidi reprezint& suportul gi principala sursé de elemente nutritive, faza lichida un agent fizico-chimic, de transport al elementelor nutritive, iar faza gazoasi un mediu ce Eworizeas’ activitatea biologicd din sol si procesele de trecere a elementelor nutritive in forme accesibile plantelor. Fertilitatea, insusirea principala si fundamental a solului Prin ingragiminte, amendamente, tehnologia de cultura se pot schimba, in mare misurd direcjia gi mersul proceselor chimice si biochimice din sol, precum gi starea de ferdilicate: Proprietatea de bazd care deosebeste solul de roca 0 constituie fertilitatea, care reprezinti: caracterul calitativ al solului independent de gradul sau de dezvoltare cantitativa. Fertilitatea solului! este capacitatea solului de a pune la dispozitia plantelor verzi in tot cursul perioadei de vegetatie in mod permanent si simultan substante nutritive si apa in cantitifi indestulatoare ffi de nevoile acestora si de a asigura conditiile fizice, chimice si 2 definita din punct de vedere agrochimic 43 agbiochimice necesare cresterii si dezvoltirii in ansamblul satisfacerii si a celorlalti factori de vegetatie. Ferilitatea solului este proprietatea solului de a produce recolte Fertilitatea este data de proprietati « Fizice (texturd, structurd, porozitate, temperatura, eroziune) * Chimice (suma bazelor schimbabile, capacitatea de schimb cationic, pH) = Biologice (fauna, activitatea microorganisme) = Regimul elementelor nutritive (macro- i microelemente) + Regimul de apa (retinere, transport, nivelul panzei freatice) Proprietitile solului Existé o serie de proprietiti cu caracter stabil, pe care omul nu le poate influenta, ~ alcatuirea granulometrica, continutul total-in-elemente-—— Proprietiti cu caracter dinamic, care se schimbé ugor prin masuri agrotehnice si agfochimice: sructura solului, capacitatea de adsorbtie, pH, confinutul in humus, confinut in apa si substante usor accesibile. Fertilitatea solului poate fi = Fertilitaiea naturalé ~ potentiali a solului se dezvolta in procesul unitar de solificare. + Fertilitatea efectivi - reald este rezultatul activititii de productie a omului Pentru imbunditétirea fertilitésii solului trebuie actionat in directia favorizarii proceselor chimice si biochimice din sol pentru a se asigura: “+ Prezenta in sol in mod continuu a substantelor nutitive necesare plantelor in forme sor asimilabile gi in raporturi corespunzatoare, + Oconcentratie a solufiei care si nu fie toxic pentru plante. + Lipsa substantelor cu actiune toxic pentru plante © Crearea in sol a unor reactii si conditii de oxidoreducere favorabile pentru nutrifia plantelor si dezvoltarea microorganismelor folositoare. ‘actorii care influenteazi fertilitatea solului ‘Structura solului. insusirile de baz’ ale fertilitatii solului sunt mai bine exprimate pe solurile cu structuri, datorité efectului pe care structura o are. asupra regimului de apa, aer, gaze. in solurile cu structur’ procesele aerobe gi anaerobe au loc concomitent, cele aerabe la exteriorul agregatelor, iar cele anaerobe in exterioru! lor. La supmafaia agregatelor se formeaz compusi oxigenati necesari nutrtiei plantelor iar in interiorul lor se pastreaz materia organic& care are capacitatea de a refine substantele nutritive $1 apa. Pe misura consumului de citre planti a elementelor de la suprafaia agregatelor, din interior se vor elibera alte cantitati retinute, insugirile fizice ale solurilor fir structuré au o influenté nefavorabilé asupra unor procese chimice si biochimice din sol deoarece apa si aerul tind si ocupe acelasi loc, cind solul contine apa lipseste aerul si invers. insusirile de structuré favorabile sunt exprimate cand dimensiune agregatelor predominantd este intre 2-4 mm, atunci se asigura regimul de apa si aer necesar. Valorificarea ingrag4mintelor se face mai bine pe solurile cu structura deoarece cerintele plantelor pentru apa si substante autritive sunt satisficute, ‘La introducerea ingrasimintelor, cationii cu putere mare de gonflare (aglutinare) sau prin procese de peptizare ~ floculare imbunatajesc structura solului aaDin punct de vedere al puterii de gonflare ionii se situeaza astfel: ‘Acizi humici > H” >Ca®’ > Mg’ >K" > Na” Cresterea concentrariei solutiei nutritive, favorizeaza coagularea coloizilor Un rol deosebit pentru coagularea coloizilor il are valenja ionilor disociagt Activitatea de coagulare a coloizilor se manifesta astfe!: ‘AP*> Ca" > Mg"> K"> Na” La anioni: SO? >H,POs>CI >NOs >OH Textura solului, Alcituirea granulometricd influenteazi aeratia, procesele de oxido- reducere, activitatea microbiologic’, in final absorbjia elementelor nutritive de cétre sistemul radicular. ‘Solurile cu fexturd argiloasd, aeratie slaba, nitrificare lenti, continut ridicat de elemente, au o capacitate de retinere gi schimb cationic mare, ingrasimintele organice jmbunititesc aeratia si porozitatea Soluri cu fexturd lutoasd, aeratie bun, nitrificare puternica si 0 capacitate de retinere mijlocie, capacitate de schimb cationic buna. Solurile cu fextura nisipoasd, aeratie foarte mare, sunt permeabile, nitrificare bun: capacitate de retine mica, se aplicd ingrasdiminte in doze mici si repetate. Eficienta ingrdsdmintelor variaz3 ou textura solului. Ingrasaminte cu N texturdi usoard SCADE(— texturd grea Ingrasdminte cu P textura usoari CRESTE i) texturi grea Ingrasdminte cu K texturd usoard SCADE a) textura grea Temperatura solului Temperatura variazi in raport cu clima. Ea influenteazs » Condiile de germinagie a semintelor, intensificarea proceselor chimice si biochimice. + Functiile fiziologice ale plantelor, care se desfisoari in anumite limite de temperatura, Existi o corelatie intre temperatura - accesibilitaiea elementelor ~ wmiditatea solului, La temperatura si umiditate ridicati creste mobilitates P, K, Ca. Variatia temperaturii din sol si aer creeazA conditii diferite de nutritie i utilizare a ingrasmintelor, ‘Temperaturile extrem de instabile primavara la pomirea in vegetatie explic efectul diferit al ingrasimintelor chimice. Primdvara predomind ia sol N-NHL", lipseste N-NOs. Aplicarea ingrasimintelor cu N- NH,’ miregte concentratia acestuia in sol si prin aceasta stanjeneste activitatea bacteriilor nitrificatoare si inhiba vegetatia, ‘Aplicarea ingrisamintelor fosfatice in primfverile ricoroase are o eficienti ridicati datorita efectului neutralizant al superfosfatului asupra N-NEL", precum si a utilizarii mat bune a N-NHL’ in prezenta CaSO, din superfosfat. Dac se intarzie aplicarea, iar temperatura creste, scade coeficientul de actiune al superfosfatului aplicat suplimentar. Constituentii solului. Starea de fertilitate potentiala a solului e legati de constituentii ce alcdtuiesc partea minerala si organic a solului 45Faza solida a solului Componenta mineral a solului Gomponenta minerald a solului este alcdtuitt din minerale primare si secundare (argile, oxizi si hidroxizi de Fe, Al, Mn, Si), precum si din diferite sérun. Compozitia minerala a solului este determinata de rocile parentale, tipul de sol, varsta acestuia, Clima, vegetata, tehnologia de cultura. Confinutul in elemente variaza si tn functe de marimes partigulelor, Particulele grosiere (°0,02nm) congin mai mult Si, far cele fine (<0,02 mm) Eledtuite in principal din minerale secundare sub forma de caolinit, haloisit, micé hidratat, montmorillonit, vermiculit, care contin mai mult Al, Fe, K, P. Cele mai multe din elementele nutritive se afla sub forma neschimbabila in minerale primare ¢i seoundare. inv urma’ procéselor de dezagiegare gi alterare, dupa trecerea lor in faza lichidd clementele devin accesibile plantelor. Solubilitatea difertilor compusi este determinatit atit de specia de ioni, de marimea particulelor si de leaiturile chimice, oft gi de concentratia tonilor prezenti in solutia solului si de valoarea pH-ului acesteia AKesilele formeazé cu substanfele humice complexul coloidal argilo-humic care are rotul cel msi activ in procesele de retinere si de nutritie datorité proprietajilor sale specifice: suprafata mare in raport cu volumul gi sarcina sa electrica. Crstalele mineralelor argiloase sunt alcdtuite din straturi de ioni de oxigen si hidroxil (liganzi) fn ale c&ror spatii intermediare se afl ioni cu raze ionice mai mici decat cea a oxigenului, asa gum sunt Si, Al, Fe si Mg (atomii centrali), fonii centrali neutralizeaza sarcinile negative ale fonilor oxigen 3 hidroxil, Loni centrali de Si, ale c&ror raze ionice sunt relativ mici, au numér de coordinare 4, fiind centrele unor tetraedr, pe cand ionii de Al, Fe, Mg, ale céror raze ionice sunt un mari au un numar de coordinare 6, fiind centrele unor octaedri. Centrele octaedrilor pot fi ocupate de atomii centrali in proportie de 3/3 sau numat 2/3. in cazul proportiei de 2/3 lipseste fiecare al treilea atom central. Mineralele de acest gen poarté numele de dioctaedrice, pe cind cele in care atom centrali sunt prezent in proporte de de 3/3 se numesc minerals trioctaedrice. faire structurile exteme sunt de semnalat 0 serie de structuri intermediare (Scheffer Schachtschabel, 1970), Tetraedrii de Si si octaedrii de Al se leagi intre ei prin intermediul cxigenului 31 hidroxifului alcituind un schelet mineral cu structuri bistraificatd (caolinit, haloisit) sau tristratificaté (montmorillonit, beidellit, mic& hidratat), in structura bistratificatd (1:1) straturile de tetraedri si octaedri se repeta regulat; in structura tristratificata (2:1) succesiunea straturilor este: strat tetredri-strat octaedri-strat tetraedri(fig. 12).‘Aranjamentele tetraedrilor si octaedrilor in structura bistratificata (sus) si tristratificata (jos) a mineralelor argiloase Siliciul, legat in coordinare tetraedricd de patru atomi de oxigen, asigurd patru sarcini negative libere. Catenele de tetraedri sau octaedri se dispun spatial sub formd stratificatd sau de pachete, cu sarcini negative permanente pe suprafejele exterioare sau intre structurile stratificate ercini care sunt satisfacute de cationi incarcati pozitiv, ce se refin in acest mod din. solutia Solului, Particula de silice {SiOz}, in coordinare tetraedrica este electric neutrd. Prin inlocuirea tinei parti din siliciu cu ioni de aluminiu, structura particulei se schimba, lund forma {(SiOn)ex ‘AlO;, Sarcinile negative ale unei astfel de particule sunt neutralizate prin refinerea cationtlor din solutia solului, particula devenind astfel purtatoarea capacitatii de schimb, in timp ce particula de SiO; rimine neutré, Participarea diferiilor ioni in acest proces depinde in mare mésuri de raza ionic. Particulele argiloase cele mai importante au structuri bistratificaté (caolinit 1-1) gi tristratficat& (montmorillonit 2:1). In aceste minerale Si poate li substituit de Al ceea ce duce la cresterea valenjelor nesaturate ale anionului complex silico-alumino-oxigenat, a cAror sarcini se compenseaz& cu cationii elementelor Na, Ca, Mg. ‘Datoriti structurii complexe a reyelei cristaline partea coloidala a solului capati insusiri diferite de schimb a cationilor. Capacitatea de schimb e legata de: sarcina negativa $i inlocuirile izomorfe in structura silicatilor. Daca la © coordinare tetraedricd: neutra[SiO: negativa ((SiO:)1AlOo)” inlocuiri izomorfe in argile de tip montmorillonit pun in evidenta insusiri acidoide cu Tetinere de cationi: Ja se inlocuieste Si cu Al particula capatd sarcin’ Q;Siz0;HOAI;OHO?Si205... neutri {0;8i:0;HOAIMgOHO2Siz05] (Al inlocuit) [0;Si:02H0 AlOHO,SiAI0z}" (Si inlocuit) a7inlocuiri izomorfe in argile de tip caolinit pun in evidenta insusiri bazoide cu refinere de anioni: (OH):Alx(OH);025i203 electroneutra [(OH):ALOHO.Si05]" +OF electropozitiva Hidroxizii de fier, aluminiu si siliciu sunt compusii amorfi din faza solidi a solului, acestia se giisesc sub forma de gel sau precipitat, nelegati de siliciul din reyeaua cristalind si posed’ insusiri bazoide contribuind Ia reducerea capacititii de schimb cationic. Prezenta in sol a hidroxizilor de Fe si Al cu caracter amfoter, reactioneazi ca un acid in mediu bazic gi ca 0 baz in mediu acid [Fe(OH)s}, —> — [Fes(OH)su1]” + OH” [Fe(OH)3}, ~ > (Fe,O(OH)sa.1] +H” [AMOH)so = [AL(OH)sp}" + OH [AWOH)s, — [ARO(OH)s01 + Hidroxizii de fier si de aluminiu participa la capacitatea de schimb cationic a solului Componenta anorganici (aluminosilicatil) impreun cu cea organic formeazi complexul argilo-humic sau complexul adsorbtiv al solului Componenta organica a solului Notiunea de sol este indisolubil legata de continutul acestuia in materie organic. Materia organic constituie una din principalele componente ale ecosistemului terestru, atit ca sursd de telemente nutritive pentru plantele de cultura, cat si prin modu! in care influenteaz proprietatile fizico-chimice si activitatea microbiologicd a solului. Substanta organic3 provine din acumularea in timp a resturilor vegetale si animale, aflate in diferite grade de descompunere. Materia organic din sol de origine vegetala gi animal suferd un proces de humificare care are 3 faze! 1) Tnifialé de descompunere biochimicd, in care predomina procese de oxidare $i hidroliza, tapi in care se formeaz radicali fenolici gi chinonici, care sunt unitafi structurale ale substantelor humice; 2) Condensarea unitiilor structurale cu diversi compusi organici care contin 3). Descompunere si sintezi prin actiunea unor microorganisme heterotrofe si saprofite, rezultind COs, NHs, 1:0 si diferiti compusi si ioni, procesul fiind cunoscut sub __ denurmirea de mineralizarea substantei organice din sol in urma acestor transformari rezulti numeroase substan, ca: 1. Substante HUMICE, stabile cu greutate molecular mare, (acizi fulvici, humici, humine), ‘cu insusiri specifice coloidale care formeazi humusul stabil. Acizii componenti ai humusului se pot uni cu © Cationi bivalenti formand HUMUS STABIL SATURAT ~ insolubil in apa «Toni monovalenti formind HUMUS NESATURAT ~ solubil in apa. 2. Substantele NEHUMICE rezultate alcdtuiesc humusul nutritiv Materia organica se clasificd din punct de vedere: a. chimic: 4B.© substante humice (acizi humici solubili in solutii alcaline, precipita in acizi minerali si acizii fulvici solubili in solutii alcaline, humine insolubile in hidroxid de sodiu) © substante nehumice b. functional: © humus stabil, © humus nutritiv c. morfogenetic: ‘humus brut (mor) este tipul cel mai imperfect de humus pentru mediu aerat, compozitia este format din resturi organice neméruntite, are reactie putemic acid cu continut scizut in azot. = moder, format in mediu aerat este un intermediar intre mullul necalcic forestier gi humusul brut cu resturi vegetale nedescompuse, cu compusi cu grad mic de polimerizare «mull, format in mediu aerat, exist mullul calcic, saturat cu calciu, cu conginut in acizi huminici puternic polimerizati, se formeaz in zonele de sptepa gi silvostepa, dar gi in zone forestiere cu substrat calcaros, exist si mullul necalcic cu reactie acidi format pe soluri ce nu contin calcare si mame, cu continut slab in acizi humici gi moderat polimerizati «© turba se formeazi in mediu neaerat, descompunerea este incompleti se formeaza doar produsi intermediari humificarii, Materia organicd este format din resturi organice proaspete de origine vegetald si animal si humus. Humusul este componenta principal a materiei organice din sol. Reprezinta un amestec de substante macromoleculare rezultat prin descompunerea resturilor vegetale, umat de sintezi in acizi humici si humine, Substantele humice, Sunt o grupare de compusi cu caracteristici comune (solubile in NH,OH sau NaOH, cu HCI precipita), structura compusilor este complex si eterogeni. Substanfele humice contin, alaturi de fragmente mai mari sau mai mici de lignin’, proteine gi zaharuti, o serie de compusi hidroxilici, acizi policarboxilici aromatici, chinone, heterocicli cu N $i O, aminoacizi. Unititile structurale sunt legate intre ele prin diverse tipuri de legaturi : -O, - NHL, -N=, -CH2-, -C-O., -S-S-, gi lanfuri de atomi de carbon de diferite lungimi Moleculele contin cateva grupe reactive reprezentative © Gruparea carboxilici -COOH, caracteristic& acizilor organici, prin ionizare (COO) particula se incarci electronegatiy, atrage un alt ion. RCOOH — RCOO+H* + Gruparea fenolicd Cel¥s-OH, prin disociere se incarca negativ (CoHs-O") © Gruparea aminicd -NHb, poate accepta un proton devenind particula incdrcati pozitiv (- Hs"); poate reactiona cu gruparea carboxil formand legituri peptidice, caracteristice lanturilor de aminoacizi care formeaza protidele Prin combinarea gruparilor reactive cu lanturi si nuclee aromatice se formeazi molecule mari de acizi humici cu masa 2000 ~ 100 000 si capacitate de schimb ionic 200me/100g humus. Particulele de humus se pot combina cu particulele argiloase formand particule complexe organo — minerale (cornplexul argilo-hurmic). Continutul in humus al solurilor influenteaz capacitatea de retinere gi schimb cationic 49‘Alaturi de carbon, hidrogen si oxigen, azotul este unul din componentele principale ale humusului. Carbonul si azotul provin din materia organic recent supusé descompunerii, cat si din materia organic stabild din sol. Aminoacizii si aminozaharurile reprezinti impreund 30 - 70 % din azotul total continut de moleculele organice (Zucker, 1987) Continutul solurilor in materie organi Materia organicd variaza intre 2-6%, cantitatea de materie organicd din sol determing fertiitatea, variaza in raport de: factorii climatici (emperaturi, umiditate), factorii de vegetatie, tehnologia culturii (irigati, neirigaté), folosirea ingrigémintelor organice, procesul de solificare. Caracterizarea fer (Davidescu, 1999) Tabel {tii solului dupa confinutul in humus, %, al stratului arabil Caracterizarea Culturi de camp Culturi in sere, solarii fertilitagii- t Sol cu textura | Sol nisipos Sol cu textura | Sol nisipos luto-argilos luto-argilos Foarte scizuti <1% <0,5% <% <1% Scizuti 1,1-2% 0,6-1% 2,1-4% 1,1-2% Mijlocie 2,1-4% 1,1-2% 41-6% 2,1-3% Ridicati 4,1-6% 2,1-3% 6,1-8% - 3,1-4% Foarte ridicata 6,1-8% 3,1-4% > 81% > 4.1% Cantitatea de materie organica (MO) din sol variazi in raport cu tipul de sol, astfel pe un podzol avem in medie 60-90t/ha, iar pe un cemoziom intre 120-130 descreste eu adincimea. Humusul confine in medie: 3,5-4% N, 45-60% C, 34-45% O, 0, Wha. Continutul i mo. 55% H. Humusul este-un izvor de substante nutritive pentru microorganisme care anual mineralizeazi (descompun) 0,5-2% humus sau,50-100 kg/ha in raport cu textura solului, temperaturs si umiditate. Materia organicd indice al fertilit tii. Existi un indice de fertilitate stabilit de Nieschlag (1965) care ia in consideratie raportal dintre rezerva totala de N si de C si confinutul in argila IndiceFerilitat (100-%N,)° BHC, 4814 =3332N, Ne + a6 Aprecierea fertilititii solurilor in functie de raportul C/N Gradul de fertilitate al unui sol se apreciazi si dupa rapor celulozice/substante proteice). C/N arati viteza de descomp substante. Fertilitatea este cu att mai mare cu cat raportul C e mai apropiat de 10-12 resturile organic Raportul C/N este 0 masurd a st planta, deoarece in procesul de humit mic in sol deca este mai rapida si se degajé mult C 50 ‘tul C/N (substante unere in sol a acestor doud grupe de Y/N este mai mic, cu cat raportul C/N e se descompun mai usor. frii de fertlitate a solului (Davidescu,1992), El este mai ificare $i mineralizare oxidarea carbonului > Raportul C/N este mai mic cu cat confinutul de azot dinmateria organicd este mai mare gi mineralizarea mai avansatd. Raportul C/ acizii humici $i intre 20+200 pentru acizii fulviei Carmescu (1941) a stabil pentru solute din Romania umitoarele vara ale raportului C/N: YN variaza 7 +15 pentru > Cemoziomurt 125 +135 } Cemoziomurilevigate —14 > Soluri brane de p&dure > Podzolurisecundare 155+ 16 ‘© caracteristic& general a solurilor dupa valoarea raportului C/N este datd de tabel. Tabel Caracterizarea fertilititii solurilor dupa raportul C/N (DDavidescu si Velicica Davidescu, 1999) {Raportul CN Limite Starea de fertilitate Foarie ridicat 3B Foarte sauté Ridicat 15.22 Sedzutt ‘Mijlociu (normal) 12-14 Mijlocie (normala) Seazut ol Ridicatd Foarte setzit ee Fomre ridicald Raportul dintre humus(H%) si azot total (N¥%6) poate servi ca indicator al stirii de fertilitate Tabel Raportul humus/azot (HUN) indicator al stirii de fertilitate (D Davidescu, 1992) Nevoia de ingrisaminte cu N Nevois de ingrasamine onganice (gun de grajd) Seigutt Riioata =20 ‘Moderata Moderota >20 Ridicatd Scdzutt Tubstanjele humice contin de regula gi sulf Raportul C/S variazi intre 100+200 (Fitzgerald, 1985), Din sulfil total 90% este legat de substantele humice, jumatate din acesta fiind legat prin legaturi esterice. MLUatsis SMU es uae oes em Figura- Schema structurii probabile a unei molecule de substanti humicd, legatt la suprafata unui mineral argilos (Stevenson, 1982) 51Motecula este legatd adsorbtiv de suprafat unui mineral argilos. Aledtuirea modetulut molecular probabil din figurd, se bazeazi pe gruparile de atomi cel mai des intélnite si pe raporturile cel mai des stabilite experimental. Datoriti heterogenitiii substantelor humice ou se poate realiza o clasificare a lor dup& criteriul constitute chimice. Pe baza solubilitiit in baze va acizi, substantele humice se impart in acizi humici, acizi fulvici gi humine. Acizii humici se subimpart in acizi humici cenusii (care precipita in solutii alcaline prin cresterea concentratiei de tlectrolit) si acizii humici bruni (care riman in solutie). Se mai poate separa si o grupare & acizilor himatomelanici, solubili in etanol gi bromura de acetil (Hentze, 1991) Descompunerea substantei organice din sol conduce la humificare si mineralizare Humificarea reprezintA transformarea substanfei organice in substante humice, tar mineralizarea este procesul de descompunere microbiand aproape total a substanfei organice pan la COs, Ns S, si 20. Prin mineralizare se pun in libertate o serie de elemente nutritive confinute in materia organica: B, Fe, Mg, S, N. In afari de substantele humice se mai gisesc in sol si substante organice nehumice alcdtuite dia resturi vegetale si animale din sol, ale c&ror structur morfologice sunt ined vizibile, ca: celuloza, lignina, resturi de ridacini, miriste, resturi animale in diferite grade de descompunere, plasma bacterilor, ciupercilor, actinomicetelor si produsilor de metabolism. Fle contin in mare misurit fragmente de lipide, polizaharide, lignind si celuloz3. Celuloza si hemiceluioza rezulté din descompunerea perejilor celular, proteine, compusi cu_azot polizaharide si substante minerale, care provin din descompunerea materiei celulare, Mai sunt prezente in cantitigi mici ceruri, grisimi si pigmenti Gradul de humificare a substantei organice creste pe profil, de sus in jos, cu exceptie terenurilor mlistinoase dupa desecare, cénd acrarea stratului superior accelereazi descompunerea materiei organice. Confinutul in humus ale diferitelor orizonturi ale unui sol, oa gi continuturile medii de humus ale diferitelor soluri, variaza in limite foarte largi, in functie de factorit climatici, activitatea microbiologic’, activitatea faunei si plantelor superioare, adancimii orizontului, administrarea de ingragaminte. Procesele de mineralizarea si humificarea a biomasei se desfigoard simultan, realizdndu- se un echilibru intre. mineralizare si humificare. Procesele se desfaigoari prin reactii enzimatice de hidrolizi si oxidare care au loc imediat dupa moastea plantei sau animalului. in urma descompunerii sunt eliberate substante minerale ca : Fe, Mg, K, care pot fi spalate de apa ploilor sau retinute in sol. incepe apoi maruntirea mecanicé a festurilor organice de citre macro- gi microfauna din sol. in faza final& microorganismele transforma fractiunile de polizaharide, proteinele si pectinele. in urma acestor transformiri structura moleculara a biomasei se pierde cu tol Continutul de apa si oxigen al solului influenteazi pozitiv activitatea microorganismetor © parte din produsii de descompunere sunt mai departe oxidati de catre bacteriile heterotrofe 51 utilizayi ca sursd de energie proprie. Substantele minerale sunt fie luate de bacteri, le aman in solutia solului, Factorii ce influenteaza viteza de descompunere a substantei organice din sol sunt atit de naturi endogena (compozitia substantei care se descompune ), cat gi climatici Odati cu aceste procese de naturi biofizici si biochimica, resturile organice suferé modificdri fird participarea organismelor gi microorganismelor solului (dup’ Kononova, 1951 citat de Chirit’, 1974). Procesele de hidroliza si oxidarea grésimilor sunt reactit chimice ce au loc sub actiunea apei, luminii, aerului, mediului, Tot in aceasta categorie de reactii intra si 52Materia organic din sol ca produs de chelatare. Produsii de chelatare au capacitate mare de a lega diferifi ioni metalici (B, Cu, Ca, Fe, Mg, Mo, Zn) si de a forma complexe organo- metalice. Compusii chelaji sunt compusi onganici la care inchiderea ciclului se face printr-o legaturd intre doud functiunii din aceeasi molecula sau prin legéituri covalent coordinative intre atomii N si O si ioni metalici. Complecsii organo-metalice au rol important in formarea structurii solufui si nutritia plantelor. Compusii chelati au o mare stabilitate chiar la modificarea pH-ului gi au solubilitate mare Stabilitatea compusilor chelati creste odati cu sarcina ionului metalic. Numerosi ioni nutritivi sunt retinuti prin procese de chelatare sub forma de compusi usor sau greu solubili, in ambele cazuri elementele nutritive sunt impiedicate de la spalare. Importanta prezint’ refinerea prin legdturi slabe mai ales a microclementelor pe care le mentine in forme accesibile pentru plante. Studiul proceselor de chelatare a dus la aparifia unor ingrasminte sub forma de chelati cu Fe, Ma, Cu, Zn, Mg, ca agent de chelatare se foloseste EDTA. Formarea cestui tip de legiturd se poate exemplifica pe un component al materiei organice din sol, glicina (acidul aminoacetic). in procesul de chelatare prezinté importanti legiturile carboxil prin complexarea ionilor metalici de Cu’, Cu”, Fe™, Zn’, care dau glicinatul de Cu, Fe, Zn Exemplu glicinatul de cupru. 4 Cu’ HyN-CHz-COOoCu 0 cu FLN-CH-C. cu HN-cHo? 0 in primul compus Cu este monovalent, iar in cel de al-doilea este bivalent, cuprul igi schimba valefa trecind din cation cupric (Cu) in cation cupros (Cu) Chelatarea glicinei cu metale (Me) tl H)N-CHz-C ON Me ——> [rhN—CHs-COOMe]" + [HaN-CHs~-COOT 2 \ - | a [HyN—CHz-COoy + Me™ HyN-CHy ¢ 54modificirile provocate de enzimele din fesuturi cum ar fi oxidarea substanfelor tanante, 2 polifegolilor solubili, a aminoacizilor aromatii a produsilor de condensare de culoare inchis& at S “Roll materiei/organice din sol. Materia organicd foarte variaté din punct de vedere ‘i ‘ tativ gi calitativ: constituie 0 sursi de elemente nutritive; « componenti care influenteaza insusirile fizice si fizico-chimice a solului, » constituie material energetic necesar microflorei din sol care la randul ei influenteaz4 directia proceselor biochimice din sol si mobilitatea unor elemente nutritive insusirile agrochimice ale materiei organice. Materia organic& din sol (sub forma de humus) $1 cea introdusa ca ingrdsdminte organice, care se transforma si ea in timp in humus, conferi solului fertilitatea prin faptul of: 2) Este sursi de elemente nutritive, prin procesul de descompunere si de mineralizare, in ‘mod-continu gi treptat, solul si solutia solului se imbogatesc cu substante nutritive usor accesibile plantelor. by Substanjele organice miresc capacitatea de adsorbtie a solului si impiedicd de le spalare o serie de substante usor asimilabile, mérind astfel rezerva de substante nutritive usor asimilabile. c) Are important in structura solului prin cimentarea si coagularea particulelor elementare din sol. 4) Asigued permeabilitate pentru aer si api datoriti faptului c& substantele organice coloidale participa ca un ciment la formarea agregatelor stabile, influenteard favorabil asupra regimului de apa, aer si nutritia plantelor. e) Intrucat in procesul de mineralizare al substanjelor organice din sol se elibereazé 0 mare cantitate de CO: si acizi organici, se intensificd procesul de alterare chimic si de eliberare a substantelor nutritive sub forme ugor accesibile §) Ameliorarea insusirilor fizice ale solului duc la imbunatitirea condititlor de nutritie 2 plantelor. Astfel, prin faptul c& substantele humice inconjoard ca o pojghité particulele de argila din solurile grele, le micsoreaz coeziunea si puterea de aderenti. La solurile usor Iuto-nisipoase ajuti la legarea particulelor primare si creaz& condiii mai bune pentru cresterea sistemului radicular (dupa Davidescu V. 2000). g) Materia organicd are insusirea de a regla prin culoare (Inchisd), intr-o oarecare mésuri . regimul termic al solului. In timpul récoros incdlzeste, iar in timpul veri cand, sunt \ vatiatii brusce de cildurd, reduce amplitudinea variaiilor de temperatura din sol. Prin aceasta influenfeaza in mod indirect si conditile de mutritie ale plantelor. hh) impreund cu partea mineralA formeaza complexul adsorbtiv, complexul argilo-humic. i) Materia organic’ pune la dispozitia microflorei solului substangele necesare influen{ind, in raport cu ali factori, compozitia acesteia si directia proceselor biochimice din sol — . - Davidescu V., 2000) sete! Capacitater materiei organice de a refine + schimb cationic ridicata prin prezenta gruparilor acide. Refinerea ionilor in mareria organici se face sub diferite forme: ioni precipitati ia compusi organici greu solubili, ioni in complecsi organo-metalici de tip chelat sau nu, font adsorbiti de coloizi organici, ioni organici solubili in apa accesibili pentru plant. cree Solul, prin materia organic, pe care o contine, este un rezervor de compusi de tip chelat, care impiedica temporar de la spalare o serie de microelelemente. oni? Materia organic are capacitate de 53Evolutia materie organice din sol. Cantitatea de materie organic& sufera fluctuatii in raport cu tehnologia de cultura, factorii climatici, vegetatia naturald gi cultivata. Cantitatea de humus la terenurile luate de curind in cultura scade destul de repede, dupa 10-15 ani rimane doar 50-60% fati de perioada initial. Dup’ 10 ani de Ia tuarea in cultura se realizeazi un oarecare echilibru si scdderea materiei organice, a humusului este mai lent, iar in conditii de irigare descompunerea e mai rapida Viteza de descompunere a resturilor vegetale. Materia organicd proaspat introdusé in sol intensifici activitatea microorganismelor. Descompunerea resturilor vegetale recent introduse in sol e mai rapida decat a.substantelor humice, iar limita de acumulare a materiel organice in sol se desfigoar’ dupa relatia (Tiurin, 1937) wo, ¥ Unde A=aportul anual de materie organicd introdusd in sol c= coeficient de descompunere a resturilor vegetale recent introduse in sol x =coeficient de descompunere a humusului - Descompunerea materie organice in unitatea de timp e proportional cu rezerva actual gi are loc dupa relatia Waxman: AM iM +A ar in care: M-= materia organic total in timpul t; A= aportul anual de materie organic’; k= coeficient de mineralizare; KM-= cantitatea de materie organici ce se pierde anual prin mineralizare Dupi cereetirile [ui J. Kortleven, pentru solurle din Olanda, k = 0,05, ceea ce inseamna ci pentru mentinerea nivelului actual este necesar si se introdued in sol 0 canttate egal cu 1/20 din M, cantitatea de materie organicd Bilantul materiei organice. Viteza de mineralizare a materiei organice depinde de natura mo., conditiile de mediu gi cele fizico-chimice din sol. Echilibrul dintre humificare si mineralizare, dup& Welte, 1963 citat de Rusu $.a., 2005, se poate evalua cu relatia Aa =Ku (A+ Ho) in care: A reprezint& raportul anual de materie organic’, t s.u/ha; Ho reprezinta rezerva total de humus din sol, t/ha; . Ke reprezinti coeficientul mediu de descompunere ~ mineralizare (0,3-0,7 pentru materia organica proaspata gi 0,01-0,02 pentru humusul stabil), (Cand materia organicd este bogati in N pierderile sunt mai mici, adaugarea ingrisamintelor cu N intensificd faza initial de descompunere a resturilor de miriste si paie din 55sol, Pe solurile cu confinut scizut de fosfor aplicarea ingrsimintelor fosfatice intensificd dlescompunerea m.o., sciderea confinutului de C prin intensificares proceselor microbiologice. Descompunerea materiei organice are loc in ritm difert functie si de componentele resturlor organice. Pentru alcdtuirea unui bilant humic’ cu scopul de a urmari mentinerea sau sporirea fertilitatii trebuie cunoscute intrarile si iesirile. Pierderile de m.o. prin mineralizare nu trebuie si depaseasc& ceea ce se realizeaza prin aportul de mo. nou introdusa in sol CO ficient de MO = Coeficient de» HUMUS PREECE. G+ NH PROASPATA descompunere izohumic eee 0 Rezerva de humus in sol se poate evalua cu formula, Rezerva humus tha =H.h.G, Unde, H= humus, % rosimea stratului arabil, em : greutatea volumetric a solului, g/cm? Tnmultind rezerva de humus cu coeficientul de mineralizare anuald a humusului care difera in functie de textura solului se determina pierderile anuale de humus, care sunt mult mai mari decit intrarile odatA cu aportul de materie organica din degeurile vegetale introduse de cultura in asolament. Pentru intocmirea bilantului humic este necesar si se ia in considerare pierderile anuale de humus prin mineralizare. In zona temperat& in care se afl si fara noastrd, se pierde prin tmineralizare 0,8-3% din matesia organic’ (humus) din sol, mai mult pe solurile uyoare nisipoase si mai putin pe cele grele argiloase. Pentru compensare se adaugi ingragamént organic (gunoi de 2raid) (Davidescu D., 1981, Davidescu V., 2000). Pe baza acestor parametri se poate fice un calcul al bilanfului humic. De exemplu (dupa Davidescu V., 2000): Tntr-o ferma legumicola cu o rotaie simpla: tomate~ ridacinoase - tuberculifere: continutul solului in humus 21% continutul solului in argilé 15,0% greutatea volumetric’ a solului (Gy) 12 coeficientul de mineralizare al humusului 14% in acest caz, cantitatea de materie organicé la hectar pe adancimea de 30 cm va fi 0,30m x 1,2(Gy) x 10 000 m? = 3600 t greutatea stratului arabil pe adancimea de 30 cm. 3600 tx 2.1. =75,6 t/ha materie organicd (humus) 100 La un coeficient de mineralizare anualé al humusului de 1,4% rezulti o pierdere anuala: 75,6 LA = 1,058 t 100 56‘Tindnd seama de intrrile anuale de materie organicé si cantitatea de humus ce reculti din acestea! ~ tomate : deseuri vegetale 5 ttha respectiv 250 kg / ha humus « Hidicinoase + tuberculifere: deseuri vegetale 5 ha respectiv 110 kg/ha humus _ in medie la hectar intrarile reprezinté 360 kg/ha humus, Fata de pierederea anual prin mineralizare, care a fost de 1058 kg, rezult un deficit de: 1058 kg - 360 kg = 698 kg pierderi de humus Pentru menjinerea echilibrului, aceasti pierdere poate fi compensati cu o doz anualé de 10 tha gunoi de grajd fermentat sau 30Uha gunoi de grajd fermentat apliat Ia 3-4 ani odat Tabel Coeficientul de mineratizare a humusului in raport cu textura solului (dupa Davidescu D., 1981, Davidescu V., 2000) [ soit Coeficient de mineralizare anuala, % Nisipos 25-3 (1.2% m.o., sub 10% argilé) Luto-nisipos 18-25, (18% m.o., 10-15% argil) Luto-argilos 13-18 (25% mo,, 15-30% argila) Vie Argilos 0,8-1,3 8% mo., peste 30% argila) Sol calearos 0,3-0,8 G,5-4% mo.) Nu toate resturile organice vegetale sau animale care se introduc in sol au acelagi grad si viteza de descompunere si in final nu dau toate aceeasi cantitate de humus. tn tabel ce arati ce cantitii medii de humus se pot obfine din diferite materii organice proaspete introduse in sol, care provin de fapt din degeuri ce se aflé in fiecare exploatatie agricola. 57Cantitatea de humus ce rezult din materia organick proasp’ {dupa Davidescu D., 1992, citat de Mocamu, 2003) introdusi in sot Tabel Coeficientul (e)de | Cantitatea ce se Humus™ Materii organice descompuncre. | introduce sau este | Substanfa | stabil ce 100 lasatd in sol scat rezulta ha kg/ha Gunai de grajd proaspat 030208) 30 7350 Gunoi de grajd fermentat 0.4 03-0,5) 30 3000 Tulbureat’ (Gulle) 0.5 04-06) 20m’ 1300 Frunze sicolete de sfecla —_| 0,06(0,04-008) 5s) 210 Miriste dupa leguminoase | 0,12(0,10-0,15) (su) 570 Solanacee degeuri vegetale | 0,10(08-0,12 5S) 250 Vija de vie-frunze 0,12(0,10-0,15) 5(su) 420 Livezi-frunze 0,12(0,10-0,15) 4(su) 70 330 Varzoase 0,12(0,10-0,15) 54s.) 70 100 Cereale-miriste 0,15-0.25 (su) 70 420 Lucerna-tntoarsa 0,15(0,12.0,15) (su) 30 280 Ingrasaminte verzi 98 (su) 25 480 Paice | 0,10 56s) 85 425, | Coven de ponumbs out 8s, 80 704 Influenta materiei organice asupra recoltei. Fluctuatiile recoltelor de la an la an se pun frecvent pe seama condifiilor climatice dar nu trebuie neglijat: factorii energetici care actioneazi asupra descompunerii si sintezei materiei organice din sol. Procesele microbiologice influenjate de conditiile climatice duc la aparitia unor compusi organici asimilabili de cite plante. Aceste substante organice au un potential energetic mai ridicat det ionii minerali rezultati din descompunere. Reprezinti 0 forma superioara de energie ce serveste plantelor la aprecierea calitativé a recoltei, (ex. N -aminoacizi, amine, amide) * Exemplu; Dacil dupi recoltarea leguminoaselor riméne miigte 6Uha cu 80% substan uscaté ce se introduce tn sol, va rezulta urmatoarea canttate de humus. 6000 80. 0,12 = 576 kg humus 100 58Procesele de retinere din sol Faza solidi a solului, care reprezinti 50%, este alcituiti din 45% parte mineralé si 5% parte organicS, are din punct de vedere al prezentei in sol a elementelor nutritive si in relafis cp agrdsamintele, pe care tehnologul le apliea, una din cele mai importatnte proprietiti, aceea de relinere. ‘Capacitatea de retinere a solului este dati de totalitatea particulelor coloidale (minerale si organice) care formeazi complexul adsorbtiv [CA]. In raport cu natura particulelor coloidale, alocuirile izomorfe, suprafata de rupturd, sarcinile [CA] pot fi pozitive sau negative, deci, se vor refine anioni sau cationi din solutia intermicelars. jin sol se deosebesc 5 feluri de retinere (dup Ghedroit): +. Capacitatea de retinere mecanic’ Capacitatea de refinere fizicd (apolara) Capacitatea de retinere fizico-chimic& (polard cu schimb) t Capacitatea de refinere chimica (féré schimb - chemosorbia) « Capacitatea de retinere biologica 1.Capacitatea de retinere mecanicd este insugirea pe care o are solul, ca orice corp poros, de a tefine din apa care se infiltreaz& particulele aflate in suspensie, cu dimensiuni mai mari decat deschiderea porilor solului ‘Aceasta Insusire depinde de alcatuirea granulometrica a solulut, de structura gi de porozitatea lui Datoriti acestei insusiri se refin in straturile superioare diferite substante fin dispersate, semidescompuse, ca plasma microorganismelor, care contribuie la ridicarea fertlitatit orizontulut arabil. 2.Capacitatea de retinere fizied (adsorbtia apolara) este insugirea solului de a retine prin fenomene fizice, datoriti energie: de suprafafi (tensiunea superficiala), atat substantele gazoase, cat 5i pe cele dispersate molecular in apd, moleculele in sol find refinute prin forte de atractie sau coeziune. In modul acesta se modifica concentratia solutiei solului si alc&tuirea et calitativa. ‘Aceasti insusire care se manifest la limita de separatie dintre dou faze (solid-lichida, solidé- gazoas’, lichida- gazoast), tinde si micgoreze suprafata de separare dintre faze datoritd forfelor de atractie dintre molecule, forte care in interiorul particulei se echilibreazi, iar in exterior siman nesatisficute. ‘Datorité tensiunii superficiale de la suprafaja particulelor de sol, apa este repinutit sub “forma unei pelicule continue, in care se pot gisi dizolvate elemente nutritve. Capacitatea de retinere fizicd exercité influent asupra repartizirii substantelor nutritive din sol sau a celor introduse prin ingrisiminte, asupra capacititti de gonflare si hidratare sau altor insugiri, ca gi asupra diferitelor gaze din sol (NHs, Oz, He, CHs, COz, No, etc) sau vapori (20). A 2G [B.Capacitatea de refinere fizico-chimici cu schimb| (adsorbtia cu schimb cationic sau adsorblia polar) este insusirea solului de a schimba cationii din faza solidi a solulut cu o cantitate echivalenta de cationi din solutie. Aceasta este una dintre cele mai importante retinert care are loc in sol. Retinerea fizico-chimicd se datoreste in principal complexului adsorbtiv sa coloidal al solului (Ghedroit), Se numeste complex deoarece este alcdtuit din partea minerala si organicd a solului $i adsorbtiv fiindc& are capacitatea si refina prin schimb din solufia solului a serie de 59cationi datoriti suprafetelor mari de contact, a dispersiei coloidale si a sarcinilor electrice. ‘Aceasti insusire este cu atit mai mare cu cit solurile au 0 alc&tuire granulometricd mai find, contin mai mult humus si au raportul $i02/AlOs mai mic. Retinerea polari cu schimb este proprie complexului’ adsorbtiv (C.A) al solului Complexul adsorbtiv (C.A.) reprezinti totalitatea particulelor fin dispersate din faza solidi capabile si schimbe cationii adsorbiti cu cei din solutie Prin reactia schimbului de cationi dintre solu solului gi faza solid, partea coloidali a solului adsoarbe in primul rind cationii (Ca, Mg”, K', Na’, H’) din solutie, eliberand in schimb alti ioni cu sarcini pozitive. O astfel de reactie se petrece in mod schematic astfe!: Pe un sol saturat cu baze - : Cand complexul coloidal nu este saturat decdt partial cu baze, iar restul cu ioni de hidrogen, reactia se petrece astfe!: — Indici de caracterizare a adsorbtiei cu schimb cationic Pentru caracterizarea insusirilor de adsorbtie cu schimb cationic se folosese urmatorii indicator ‘Suma cationilor (Ca, Mg”, K*, Na", NHs’) si H” adsorbiti (exprimati in me/100g material) capabili de schimb cu alti cationi din solutia solului se numeste capacitatea totalé de schimb cationic (T). Capacitatea de schimb cationic (TT) rezulté prin insumarea sumei bazelor schimbabile (Ss) cu continutel in hidrogen schimbabil (Sz) sau cu aciditatea hidrolitica (As) rezulté astfel: T (calculat in functie de Su) = Ss + Sx T (calculat in functei de A,) = Sp + An Suma bazelor schimbabile (Sp) exprimati in me (Ca, Mg”, K", Na‘)/100g sol reprezinti suma’cationilor determinati prin percolarea pand la epuizare cu o solutie neutré de AcNH,g, In. Continutul in hidrogen schimbabil (Sa) al solului, sau aciditatea hidrolitica totala, reprezinta cantitatea de ioni de hidrogen retinuti adsorbtiv, capabili de schimb. Ea se noteazi cu Su si se exprima in me/ 100 g sol. Se mai poate deduce din urmatoarea relatie: Sue TSe 60Aciditatea hidroliticd (Ay), exprimati in me/l 00g reprezinté aciditatea determinaté prin titrarea acidului rezultat prin tratarea solului cu solutie de AcNa In, pH= 8,3. Gradul de saturatie cu baze (V) al solului se exprima in procente si reprezina in ce rmiisurd capacitatea de schimb cationic (T) este satisfécuté cu cationii bazici. Se calculeaza usor, daca se cunoaste suma bazelor schimbabile (Sp) si cantitatea de hidrogen adsorbit (Sx). Gradul de saturatie cu baze (V%) este dat de urmatoarea relatie V=(Se/T).100 Distingem astfel calculat in functie de Si — calculat in functie de Ay V% 51 T calculat cu As se foloseste Ia stabilirea solurilor acide si fa calculul dozei de amendament necesari neutralizirii aciditatii potentiale, V% si-T calculate cu Sy sunt utile la catacterizarea gi clasificarea pedologici solurilor (Rusu §.2., 2005), ‘Dupa modul in care predomind in complexul adsorbtiv cationii bazici (Ca, Mg, K, Na) sau cei de hidrogen gi aluminiu solurile sunt saturate cu baze sau nesaturate, Pentru V < 50% soluri sunt nefavorabile, pentru T = 20-40 me/100gsol, V = 70-90% soluri favorabile. ‘Adsorbfia ionilor din solutie este in fond un schimb de cationi in cantitkfi echivalente jntre faza solida a solului gi cea lichidi, mai poarti denumirea de schimb de baze. insusirea aceasta nu o are intreaga masi a solului, ci aumai partea coloidala (argila, humusul etc) Schimbul este conditionat de continutul in coloizi minerali, argile gi natura si compozitia lor chimic&, Capacitatea totala de adsorbtie cu schimb cationic a solului depinde de natura argilelor (caolinit 3-15 me/100g, vermiculit 63-145 me/100g, montmorillonit 80 — 150me/100g) Reguiarititile proceselor de adsorbfie. Ecuatiile de descriere a proceselor de retinere cu schimb din sol Legile generale. Aceste legi cunoscute in mare parte ined de Way si Thompson (1850) au fost confirmate de experimentiri ulterioare a) In schimbul cationic dintre un complex adsorbti si solutia unei séri, pentru fiecare cation intrat in complexul adsorbtiv trece din complex in solufie un alt cation de aceeasi valent sau doi ori trei cationi cu valenta de dou ori, respectiv de trei ori mai mica, Schimbul de cationi are loc in cantitati echivalente, aceasti echivalentd este evidentiata in reactia de schimb care are loc cand se agit 0 proba de sol cu o solutie de cloruré de amoniu CaM 2NH." 2NHS Na’ | complex | K*+10NH +10Cr === NEG" He Are NH,” 3NH." + Ca + Mg*"+K* + Na‘ + H+ Al +10 Cl b) Anionul sirii nu ia parte la schimb, nu este adsorbit de argila. Adsorbtia este deci polar. ‘Concentrafia solutiei in anioni raméne constant’ (Chiriti,1974). ©) Schimbul de ioni este un proces reversibil. O argila saturati cu calciu poate schimba tofi jonii de Ca cu ioni de K si apoi aceast argild saturati cu potasiu poate schimba ionii de él