ENCICLOPEDIE | EOGRAFICA PENTRU COPII Carol Varley si Lisa Miles Grafica: Fiona Brown, Nigel Reece si Ruth Russell Ilustratii: Guy Smith, Peter Dennis, Chris Lyon, Peter Bull, Kuo Kang Chen, Wigwam Publishing Services si Chris Shields Cartografiere computerizata: EUROMAP Ltd Alte ilustratii: Mick Gillah si Derek Brazell Geografi consultanti: Rex Walford, Bill Chambers si Margaret Smeaton4 Ce este geografia? 60 Unde traim? 6 Paméntul, planeta noastra 62 Sate si orase a Eee 8 Reprezentarea plana a Pamantului 10. Citirea hartilor 6 Agricultura in lume 42 Utilizarea hartilor 6 Mai multe despre agricultura MZ =... 72 Mineritul 14 Alcatuirea Pamantului 74 Industria energetica 46 Paméntul in permanenta transformare 76 Industria prelucratoare 48 Cutremure si vulcani 78 Servicii 22 Degradarea terenurilor (TARe eager eI Secale an 82 Cai de transport 24 Oceane 84 Comunicatille 2 Raut (Miearatinconjwator 77 28° Rauri aa Tarmuri 86 Resurse 32_ Ghefari 88 Poluare onesie saa Vremea 5! componente ei 6 Urmarirea vremi Harta lumii 38. Tinuturi calde si tinuturi reci ed America de Nord 40. Extreme ale vremi 96 America Centrala si de Sud 98 Africa 100 Europa 42 Regiuni ecuatoriale 402 Comunitatea Statelor Independente 44 Regiuni de savana 104 Asia de Sud gi Orientul Mijlociu 46 Deserturi tropicale 106 Australia si Oceania 48 Regiuni musonice 108 besa polars] 50 Regiuni temperate a 112 Statele lumi 54 Rasele umane 116 Glosar 56 Tari bogate si tari sarace 418 Indexul hartilor 58 Populatia 124 Index 2Geografia este studiul suprafetei Pamantului si _—_zentata printr-o banda de o anumita culoare, la al locuitorilor acestuia. Accastd carte vi introdu- inceputul paginii. Puteti consulta cuprinsul de pe c lumea geografiei si cuprinde treisprezece _ pagina opus pentru a vedea care sunt aceste sectiuni sau parti. Fiecare sectiune este repre- _sectiuini si culorile lor. art tans Cuvintele importan- te sunt serse ingrosat. Puteti consulta sectunea cu hart *Culturd, $8 Cuvinte importante Unele cuvinte sunt scrise ingro- sat, Sunt cuvinte importante si sunt explicate in sectiunea res- pectiva a cAtti. Alte cuvinte au un asterise, de exemplu, cultura*, insemnand 4 sunt explicate altundeva in carte. Nota de la subsolul pagi- nii va spune unde anume. Utilizarea hartilor Exista, de asemenea, 0 sectiune cu harti, intitulata Harti ale lu- ‘mii. Fiecare harta din aceasta sectiune reprezinta o anumita regiune a lumii, cu arile, ora- sele si principalele ei caracte- ristici fizice, cum ar fi muntii gi rdurile. Este aritat si drapelul national al fiectrei tari Harfile au propriul lor index, care incepe la pagina 118. Cand {ntalniti denumirea unui loc anume, puteti sa-] cautati pe aceste hirti si si vedeti exact unde se afld el pe glob. Cum aflati anumite date? La paginile 110-128 exista o sectiune de referinta, pe care o puteti folosi pentru a afla o multime de date despre Pamant si despre farile lumii, ‘Aceasta sectiune include un glosar, unde sunt explicati ter- menii geografici. Exista, de a- semenea, si un index la sfarsi tul crtii astfel, incat puteti afla cu usurinta orice informatie.Cuvantul geografie vine din limba greaci, geographia in- semnand ,scriere despre Pa- mint”, Este o stiint& de actuali- tate, studiind oamenii gi locu- rile, precum si relatiile dintre ameni si mediu, Pamantul si locuitorii sai sunt intr-o permanenti transformare, deci geografia se ocup’ si cu aceste transformari. Geografia are dou ramuri: geografia fizica, despre Pamant si locuri de pe Pamant, si geo- grafia umana, despre oameni si modul lor de viatd. Aceasti carte cuprinde multe aspecte ale geografiei, dintre care unele sunt introduse chiar in aceasta pagina. Planeta Pamant Geografia studiaz migcarea Pamantului in spatiu, din care se nasc zilele, noptile i ano- timpurile. Ea ne spune cum ajunge energia de la Soare pe P&mant, ficand posibila viata plantelor si a animalelor. Tipuri de clima Geografii studiaza vremea si schimbirile de clima. Ei pot da prognoza vremii si cerceteaz felul in care clima afecteaza modul de viata al oamenilor, plantelor si animalelor. Apa si rocile Apa este indispensabila vietii pe Pamant. Ea formeazi o par- te a aerului din jur si acopera 0 mare parte a suprafetei Paman- tului. Oceanele modeleaza ro- cile farmurilor, iar raurile sculp- teaza relieful. Studiind oceanele si peisajele, camenii pot intelege cum a evoluat Pamintul, cum se poate el schimba in viitor si care este cel mai bun mod de a utiliza mediul de viata. Oamenii Geografii studiaz8 oamenii, modurile lor de viat®, asema- nirile gi deosebirile dintre ei. Ne arata schimbarile din cadrul populatiilor diferitelor zone si modul de functionare a diver- selor societati.Asezarile Geografia descrie locurile unde traiesc oamenii si explicd de ce locuiesc ei acolo. Ne arati cum se dezvolté comunitijile si ce impact au satele si orasele a- supra mediului inconjurator. Hartile Hartile sunt o parte important a geografiei, Ele ne arati unde se afl anumite locuri i cum sunt acestea. Ne ajutf s& com- pardm diferite locuri de pe Pi- mint si si infelegem mediul nostra de viafa. Utilizarea spatiului Geografia ne arata felul in care ‘oamenii utilizeaza spatiul geo- grafic pentru a obtine hran’, a apa si resurse, precum si care " sunt consecinjele activitaii umane. Comunicatiile A Geografia studiaza cum sunt le~ gate intre ele diferite locuri gi zone ale lumii si modul in care oamenii comunica si, influenta reciproci dintre sistemele de transport si peisaje. Mediul inconjurator ‘Transformarile din mediul in- conjurator datorate activititilor umane fin tot de geografie. Geografia ne invati cat de fra- gil este Paméntul si cum putem proteja resursele naturale. Populaia globului este in cres- de mult, incat resursele sale _gi de ce trim aga cum trim, tere, iar modul nostru de viafd sunt in pericol. Ne explicd lumea in care traim se schimbii tot mai repede. Ni- Geografia este important, de- si ne inva cum s-o folosim in velele de poluare sunt ridicate, oarece ne ajuté si infelegem de mod eficient, cum s-o pastram iar Pamantul se transforma atat ce relieful arata aga cum arati pentru generatiile viitoare.Planeta noastra, Paméntul, este o sferi imens’ de Despre Pamant roca si metal, acoperita cu ape si sol. Apartine unui grup de noua planete care graviteazd in ju- | Paméntul se deplaseazii pe orbita lui cu o vi- rul stelei numite Soare. Soarele impreuni cu'tot | teza de 107.200 km/h. Se roteste de asemenea cea ce se invarte in jurul su poarté numele {n jurul propriei axe, o dreapta imaginard care de Sistem Solar. | trece chiar prin nordul gi sudul Pamantului Planetele Sistemului Solar se rotese pe -—~—‘formand un unghi de 23'/.. Capetele acestei traiectorii circulare numite orbite st in drepte se numesc Polul Nord si Polul Sud jurul propriilor axe. Primele patru | La jumitatea distantei dintre poli o linie planete de linga Soare se numesc -—~—«imaginardi numit Ecuator imparte Pimantul planete interne, iar dincolo de ele se in emisfera nordic si emisfera sudica. ‘afld planetele exteme. paeeeeeee Venus Pamant Planetele Marte interne Jupiter Pamantul ‘se Invarte in aceasta direcfie, | Paméntul face o rotatie completa in jurul pro- priei axe in 24 de ore (0 zi si 0 noapte). Rotindu-se in jurul propriei axe, suprafata sa Apasirw frie este expusa treptat razelor Soarelui (ziua), Gine avatd ordi. Neptun pentru a se intoarce apoi inspre bezna spatiu- nea planetelor, cosmic (noaptea). In zona intoarsa catre fara a i epre- Soare, ia nastere rasdritul, iar la apus, ea este Zentate ns ta intoarsa din calea razelor Soarelut. cert, Piuton 6Anul si anotimpurile Pamantul face o rotajie completa in jurul Soare~ lui in 365% de zile. Deoarece este inelinat, emisfera nordic& este gi ea inclinaté catre Soare unie, iar emisfera sudic& este inclinata catre Soare in decembrie. in emisfera inclinata spre Soare este vari, in timp ce in cealalta este tama. Doui linii imaginare numite Tropicul Racului IUNIE Razele soarelul cad perpendicu- lar pe Tropicul Racului si Tropicul Capricornului, la nord si sud de Ecuator, marcheaza locul in care razele Soarelui cad perpendicular in iunie si decembrie. In imaginea de mai jos, cele doug tropice sunt reprezentate prin linii punctate, Primavara gi toamna (marie si septembrie), razele Soarelui cad perpendicular pe Ecuator. MARTIE Razele Soarelui cad per- pendicular pe Ecuator, = / DECEMBRIE Razele Soarelul SEPTEMBRIE Razele Soarelul cad per- Pencicular pe Ecuator. cad perpendicular pe Tropicul Ca- pricornulul. Zile lungi si zile scurte Durata zilelor si a noptilor in orice alta regiune a lumii, variaza in functie de anotimp si de locul in care ne aflam pe Pamant. Numai la Ecuator 2i- lele si noprile sunt egale ca durata pe tot parcursul anului. jaxii. Galaxia noastra se eCalea Lactee. se La Cercul Polar de Sud, zilele au 24 de ore in decem- brie, iar noptile au 24 de ore in iunie. Pamantul se invar- te In aceasta directie S vara zilele sunt mai lungi de- cat iama, La Poli este cea mai ‘mare diferent intre zi si noap- te, ou zile de 24 de ore vara si nopfi de 24 de ore iarna. ‘Aceasta linie se nu- meste Cercul Polar de Nord, Regiunile la nord de aceas- {a linie au nopt de 24 ce ore in decembrie s) en my tile de 24 de © ore In iurie. La Eouator zilele si no- pile dureazs Intotdeaune cate 12 ore.Pentru a afla unde sunt situate jungiri anumite locuri de pe Pamant, a se foloseste un glob sau o hart’, Globul este o macheta a : val Paméntului, iar harta arata (peo supra suprafata Pamantul sl ean Meridiane si paralele i al Nigte linii trasate pe glob, nu- ee eeu even late, de mite linii de latitudine si lon- ‘pot eee ee gitudine, ne ajuta sa gisim unde sunt situate anumite locuri. Aceste linii se vad gi pe hart Liniile de longitudine sau meridianele impart Pamantul in felii, ca pe o portocala. Toa- te liniile de longitudine se in- talnesc la poli. Longitudinea se O'longtudine — X_Polul misoard in grade (°). Linia ca (Mercianui zero) Sud re trece prin Greenwich, An- alia, se numeste meridianul zero. Liniile situate de-o parte si de alta a meridianului zero se masoara in grade longitudi- ne esticd sau vestica. Liniile de latitudine sau para- lelele ne arat& unde se afla un loc fata de Ecuator, adic& lati- tudinea 0°, Paralelele la nord de Ecuator se masoara in grade latitudine nordicd (*N), iar cele la sud de Ecuator in grade lati- tudine sudica (°S). Polii sunt situati la 90° latitudine nordic& si sudicd fata de Ecuator. PPolul Nord (80° N) Unde te afli pe glob? retCeeara é Ura ine pa- Daca vrei s& gisesti locul in care te afli pe Una inte pa glob, va trebui sa-i cauti latitudinea gi lon- tea se inter gitudinea intr-un atlas. De exemplu, Madrid, secteaza in Spania, se afla la 40'N, 3°V, Aceasta in- seamné ca se afl la 40° nord de Ecuator si Eouetor. la 3* vest de meridianul zero. Acum urma- Tifi pe glob unde se intersecteaza liniile de latitudine gi de longitudine. Pentru o mai mare precizie, in atlas sunt da- te pozitiile in grade si minute (”). Un minut este a saizecea parte dintr-un grad. Pozitia Mera exacti a Madridului este 40°25’N, 3°43°V. nul zero 8Fusele orare P&mantul este impart in 24 de fuse orare. Fa- 1 acestea, niment in lume nu ar sti ce ord es- te. Ele corespund liniilor de longitudine. Fiecare fus orar are ca or’ oficial sau legal ora meridianului din mijlocul fusului respec- tiv. Desenul de mai jos va arati cum variazi bine de patru mii de ora oficial in lume: De exemplu, ora oficial ani. Ele se bazau pe de- a localitafii A este 3.00 dimineaya, iar in a- sovierile ficute de Primole har erau zg8- | CClasi timp ora oficiala a localititii B este calatori rate pe tabie Ge ut 3.00 dup-amiaza. Istoricul hartilor Oamenii au utilizat harti din cele mai vechi tim- pun. Primele harti cunos- cute au fost intocmite de catre babilonieni si egipteni, acum mai invatatii din Grecia Antica si-au dat seama ca Polul Nord. Pamantul este o sferd. Geograful grec Ptolemeu a determinat distanta dintre doud locuri, studiind pozitia astrelor si adundnd informatii de la calatori. Plolemeu 8 Intoomit 2 ceasta hart crezand c& Calatorind la vest sau la est, si strabitind dife- Europa, Asie —_ rite fuse orare, ceasul se regleaz& dupa ora ofi- Sainca ers | ciali a fuselor respective, Daca te deplasezi la tnente | est mai mult de un fus orar, trebuie si-ti dai cea- sul inainte, Dacd traversezi un fis orar mergind inspre vest, trebuie si-ti dai ceasul in urma. in ultimii o mie de ani, mai multi exploratori au cutreierat uscatul si ma- rile pentru a face desco- periri. In 1787 a fost in- Venta teodolitul, un te- i Lae Teseopipecvitzof eu un. ae eee disporitiv pentru masu- calstoreg a vest catatreg la et. rarea unghturilor, ugu- 4 ie rand intocmirea hartilor. janul de 180° longitudine se numeste Li- j nia de schimbare a datei, Locurile situate imediat la vest de aceasta linie sunt cu 24 de inte fafa de cele situate imediat la est de Harte realizate cu ajutorul sate- 3 a ) de aceasta linie, ora este aceeasi. litului erat fie- = Polul Nord care portiune a suprafetel terest Azi, intreg Paméntul este reprezentat sub forma de harfi. Hartile se realizeaza din fotografile ficu- te de la mare indltime. Satelitii trimit pe Pamant date despre locuri necunoscute, iar computerele prelucreazi informatiile sub forma de hartPe harta chiar, si o suprafaya mica de teren, frebuie desenati mult mai mica decat este in realitate. A desena o suprafafa sauun obiect mai mic sau mai ‘Acest parc a fost de- senat de 500 de ori mai mic decat este inreal= tate, adiea, scara aces- tei hart este de 1:500 (unu la cinci sute) ‘Seara 1:100.000 ‘Scara numericd va ajuta sa ‘masuraii distantele pe hart, Semne conventionale O harta la scar mica este ca 0 perspectiva foarte de sus asu- pra unei suprafete. Daca totul ar fi desenat asa cum arat in realitate, majoritatea lucrurilor ar fi mult prea mici pentru a putea fi vaizute. Pentru a vedea mai bine toa- te caracteristicile unei supra- fete, cartografii, cei care fac hart, le redau prin simboluri numite semne conventionale. Legenda hartii ne arata sem- nificatia acestor simboluri. 10 mare decét este in realitate, la proportii, inseamna a desena sau a reprezenta la scara. La desenul mai mic, scara este mai x mica. 7 Scara acestei harf este de 1:12,000.000. Suprafata respectiva apare de dous- sprezece milioane de on mai mic decéit in realita- te. O intreaga fard ar inca- pea Intro astfel de harta. Scara 1:300.000 De exemplu, pe harta din stanga, marginea lacului este la 1,7 em de copac, ier scara hirfii este de 1:500. Deci distanta real dintre lac si copac este 1,7 cm x 500 = 850 cm sau 8,5 m. Cunoscdnd scara hartii, puteti determina distanta dintre diverse locuri. Nu trebuie decat si misurati distanfa pe hart si s-o inmuljiti apoi cu scara hati. LEGENDA, Teren miastinos da, nose Teren agricol Sat Legenda no arata semnificatia sim- bolurilor.inaltimea reliefului inaiymea deasupre niveluut Topografii, care studiaz relie- rari (in met) ful, au echipament special pen- Sectiune transversala ‘ru masurarea indlfimii terenu- 49 m= tilor. Ei determina indltimea lor © 30 m————_____ fafi de nivelul marii. Cel mai 20m usor mod de a vedea acest 10m—_Z2 lucru este desenul in sectiune 9 m_—_ : transyersala. Nivelul marii Cand cartografii intocmesc harti, —Curbele de nivel unese punctele prezinta terenul vazut de la o care au aceeasi inaltime. naltime. Acest lucru se face prin curbe de nivel. Curbele de ni- vel unese punctele de pe hart de la la aceeasi inalfime deasu- pra nivelului marii. Numerele de pe curbele de nivel sau din dreptul lor ne spun ce inaltime reprezinta acestea Versant Jeoncav Aj Legenda ne araté ce inatime Pe unele harti, spatiile dintre _reprezintafiecare nani curbele de nivel sunt colorate cu diferite nuante. Acestea sunt harti policrome. Legenda som explica ce inaltime reprezinta 30m fiecare nuanta. Cu ajutorul po- 20m licromiei se vede mai usor un- om de sunt cele mai mari inaltimi. om in cat timp putem strabate o distanta pe jos? Daca te plimbi pe loc drept, pofi masura lungi- © plimbare pe un deal poate dura mai mult decat mea traseului pe harta, intinznd o bucati de una pe loc drept. Pentru a calcula cu ct dureaza sfoara de-a lungul traseului, Acum utilizati me- mai mult, trebuie sa stim cat de sus vom urea pe toda descrisa pe pagina opusa pentru acalcula _acel deal. Urmirifi traseul pe hart. Cand treceti ditanja real. Majoritatea oamenilor merg cuo _o curb de nivel, calculati cu cit este mai abrupt viteza de 4,8 km/h, asa ca impartiti distanta de dealul. Adunati numerele gi pentru fiecare 600 parcurs la acest numar si vefi obfine durata m urcafi, adiugati o ord la timpul de parcurs. La plimbarii. coborare se calculeazi ca gi pe loc drept. llao Cand consultati o harta, puteti determina directia Vest Me | cu ajutorul unei busole. Forja magnetica a are Pamantului actioneaz& asupra acului busolei ast- fel incat acesta este indreptat intotdeauna spre nord. Cele opt puncte cardinale sunt marcate pe marginea cadranului busolei. De asemenea, cadranul este impartit in 360 de grade (°). Daca Intoarceti busola in asa fel incat litera N (adica nord) si fie pe directia acului busolei, va puteti da seama de amplasarea lucrurilor din jur. v Orientarea cu busola si harta Ca si aflati in ce directie trebuie si mergeti spre un loc pe care nu-l vedeti, puteti folosi o harta si o busol, determinand unghiul (masu- rat pe hart, in grade) dintre directia nordului si directia pe care ajungeti (punctul rind instructiunile de mai jos. N pentru nord O° Acul arata intotdeauna rordul Est 90° Cadranul poate fi Intors astfel incatit- era N sa se alinieze pe directia acului busole! se afl locul unde vreti sa X). Incercaji gi voi, urma- N (nord) se aliniaza pe linile, de carcia) Linii de 2 ~ pen directia sagetii _de pe suportul ) busolel A ineli nemigcat suportul busole! $i ott cadranul 1. Uitafi-va pe hart ca 8 ve~ deti unde va aflati si asezati busola in acel punct. Intoar- ceti cadranul busolei pana cand N (nord) se aliniazd pe directia liniilor verticale de caroiaj ale hartii (care merg 2. Cu harta in maini, rasucit astfel incat acul busolei sé se a- linieze pe directia N (nord). 1- maginali-va o linie care uneste punctul X cu mijlocul busolei. Locul in care linia intersecteazd cadranul busolei arati directia de la nord la sud). pe care s-o urmafi. Retea de caroiaj Liniile de caroiaj de pe harta sunt insemnate cu cifre sau litere. Gasifi un loc daca stiti numarul sau litera patratului in care se afla. Acesta se nu- meste index de earoiaj. Pe harta din dreapta, Newton se afla in patratul format de linia vert cala 02 si de linia orizontala 13. Asadar, indexul de caroiaj al localitatii Newton este 0213 (linia verticala este intotdeauna prima). Pentru mai multi precizie, spatiile dintre liniile de caroiaj se impart in zece. Statia Newton este situata la 026132, fiind amplasata la 6 spafii faya de verti- cala 02 si cu 2 spatii mai sus in patratul 0213. 12 *Forta magnetica 3, Rasuciti cadranul busolei pa- a de urmat se ali- niaz& cu sgeta de pe suportul busolei. Apoi intoarcefi-va ast- fel incat acul busolei se alinia- Zi pe directia N. Mergeti drept inainte, avand grijaé ca acul sa stea tot timpul pe directia N. Statia|Cum se intocmeste o harta Oricine poate intocmi o hart. Puteti incepe cu harta sau planul camerei ori al gradinii, Tata cate- va indicatii simple. Mai inti, masurafi cu pasul suprafata respecti- va. Apoi alegeti o scara* a hirtit, de exemplu, cm pentru fiecare pas. Desenati conturul supra- fejei pe o hartie, folosind un cteion si o radierd {in cazul in care gresiti). rt Teamlah au ‘Acum incercafi s4 va dati seama de dimensiunile si pozitiile obiectelor gi desenafi-le. De pilda, dac& faceti planul unei incAperi, veti desena usi- le, ferestrele si piesele importante de mobilier. Desenati-le ca si cand le-ati vedea de sus. [eer @) Pat Penta i Tipuri de harfi Diferitele tipuri de harti au diverse intrebuin- tir. Hartle turistice, de ex. au simboluri ale obiectivelor turistice dintr-o anumité zoné. LEGENDA, Gradina o9iogic8 Piscina Biblioteca Harjile rutiere cuprind suprafefe mari pentru ca oamenii fac adesea cdltorii lungi. Tipurile de drumuri sunt marcate cu diferite culori Dre rete eS WN Hartile tematice folosesc culori sau simboluri pentru a aria caracteristicile unei regiuni, de x, rispiindirea limbilor vorbite in acea regiune. Limbile vorbite Th Apoi desenaji obiectele mai mici, cum ar fi 0 noptieri sau o planta. La sfarsit, scrieji denumirea tuturor obiectelor pe care le-afi desenat si nu uitafi s mentionati scara utilizata. *Seara, 10 5 Biblioteca Birou x Pe unele harji, cum ar fi harta retelei de cai GE Ratt ferate, fiecare parte a traseului este reprezen- Sy Carpet caun NL | | tata print-o linie dreapta. Detaliile sunt climi- gl nate, iar harfile sunt mai usor de citit. Goon em pda Forcast —) righbridgeAcum 4500 milioane de ani, Pamantul cra o imen- sd sferd gazoasd, Treptat, metalele grele s-au ScUu- jYetalele gree, fer i fundat si s-au intarit, Rocile usoare si minerale- _richelul, au coborat spre le* de la suprafatd, s-au racit $i s-au solidificat. _centrul Paméntul Pamantul acum ‘4500 miloane Pamantul azi aoe) Gazele s-€u era transformat in minerale’ solide. Nuelou extern “Spat ruse ony Sectiune prin centrul Pamantului Dacé am sectiona Paméntul prin centru, am ve~ dea cele trei straturi: nucleul, la mijloc, man- taua, invelind nucleul si inveligul exterior, mai dur, scoarta, Nueleul are doua straturi, Nucleul intern este alcatuit din fier gi nichel solid, iar cel extern din fier si nichel fluid (topit). Mantaua este format din roca. Partea superioa- Tia ei este o roca semifluida, numité magma. Scoarfa este cel mai subtire dintre cele trei {nvelisuri. Dacé va imaginati Pamantul ca pe o minge de tenis, scoarfa ar fi mai subjire decdt un timbru lipit pe ea. Tipuri de scoarta ‘Scoarta de tip continental are saa ‘Ogrosime de 20-65 km. S Scoarta de tip oceanic are 0 A {grosime de 5-10 km. Placile plutesc pe magma semifluida Scoarja este alcatuita dintr-o mulfime de bucifite=tal, mai groasa, forménd continentele si de tip separate, numite placi, care se imbind precum oceanic, mai subtire, formand fundul oceanic. piescle unui mozaic urias. Plicile plutesc pe Scoarta continentala este alcatuita din granit, 0 mantaua superioara semifluida. roca usoara, pe cdnd cea oceanicd este alcdtuita Exist doua feluri de scoarfa: de tip continen- din roci bazaltice dense. 14 ‘Minerale, 20Foraje si seismografe Magnetismul terestru Nu este usor si descoperim ce se afla inauntrul Paméntului. Geo- | Paméntul are proprietiti mag- logii, care studiaza rocile, au forat in scoarté pentruaaduna —_| netice, ca si cénd un magnet mostre de roci, ins nu se poate fora decét la o adancime | jmens ar trece prin nucleul relativ mici. Pentru a afla ce este dincolo de adan- Jui. Capetele magnetului se cimea la care se opresc forajele, geologii studi- numesc poli magnetic az& inregistrarile cutremurelor*, adic& Polul Nord magnetic seismografele. in timpul unui cutre- mur, niste vibratii numite unde seis- mice se propaga prin Pamént, schimbandu-si viteza si directia {in functie de tipul de roc& prin care trec (vezi imaginea de mai jos). Studiind seismo- grafele, se poate deduce ce fel de roci exist la diferite adancimi. Polul Sud magnetic Putefi vedea cum actioneazi forfa magnetic’ a Pamantului cu ajutorul unei busole. Acul busolei, magnetic si el, este atras de forfa magnetica a Paméntului, indicdnd intot- deauna Polul Nord magnetic. Cutremur xy Atractia gravitationala Gravitatia este forfa de atra- tie dintre lucruri. Datorita ei, oamenii si tot ceea ce ti Inconjoaré. stau pe suprafata Propagarea undelor seismice inveligul gazos al Paméantului ‘Termosfera: In acest invelis, partiou- lele cu incaredtura elec- tried produc cateodata, noaptea, pe cer riste lumii anumite aurora Atunci cdnd s-a format Pa- ‘mantul, gazele au migrat la suprafati, alcdtuind un inve- lis gazos numit atmosfera. Fara atmosfera nu ar exista ee viata pe Pamént, Ea confine roel care jung in un strat subtire de gaz numit mosferd (meteorii) ¢€ ozon, care filtreazé razele aprind th acest strat daundtoare ale Soarelui Stratosfera: avioanele Contine de asemenea si ga- ‘cu reaciie zboara tn a- zele pe care le respiram. cost vay, deoarece Datorita particulelor de praf ‘ta foarte nia, din atmosfera, undele radio se propaga in diferite parti ale lumii. atrac( gravitajonala Gravitafia este mai putemica in centrul Pamantului. Cu cét ne indepartim de centrul P&- mantului, cu atat slabeste gra- vitatia. De exemplu, gravita- tia este mai slaba pe varful u- ‘nui munte deci la poalele lui Troposfera: aici iau nagiere fenomenele me- teorologice (vremea), *Cuaremure, 18Placile tectonice (care alcatuiesc scoarta teres- Margine constructiva, unde wi") se deplaseaza permanent — se apropie, se Blaclle se Indeparteazs departeazi sau se incalec& una pe alta. Aceste fur, cute migciri sunt cauzate de curentii de magma* de Sub scoarfi. Caldura degajata de Fosé, unde una nucleul* Pamantului incdlzeste ST oe magma, ficdnd-o sd se ridice aumneca sub $i sd Impinga asupra placilor, cealalt misedndu-le Acolo unde placile se indepartea- zi una de alta, magma fierbinte iese la suprafafa pentru a umple locul respectiv, racindu-se si dand nastere noilor roci. Aceste zone, unde se formeaza noi roci, se nu- mesc margini constructive. Noile roci pot forma pliuri sau cute de-a lungul marginii plicii. De exem- plu, Dorsala Medio-Atlantica, de pe fundul Oceanului Atlantic*, s-a format in acest mod. Cand placile se departeaza uncle de altele intr-o regiune, se aduna in alta. Una din placi alunec& pes- te cealaltd, iar placa incdlecata se scufunda in magma, unde pana la urm& se topeste. Locul de intalnire al plicilor se aumeste fos Margine distuctva, Curent de Marginile acestor plici se numese unde placile se magma margini distructive. Incalecd frerointe Limitele placilor tectonice Harta din stinga arata LEGENDA pozitia placilor tectoni- ce, Miscérile acestor Placa euro-asiaticd Wl) placi au cauzat formarea Placa africana = Placa americana in aceste zone a multora Placa caraibeana ==] dintre lanturile muntoa- Placa Nazca se ale lumii. Scoarta te- Placa pactics |_| restr este mai fragilé la Placa antarcics "| marginea plicilor, de tralana aceea si majoritatea cu- tremurelor §i a vuleani- ‘Margine —~| lor sunt localizati tot exert aici. Despre acestea pu- Magne =) tefi afla mai multe la pagina 18 16 *Nuclew scoartd. magmd, 14; ocean, 24.Deriva continentelor Placile se deplaseaza foarte in- cet — doar cu cafiva centimetri pe an, suficient ca de-a lungul milioanelor de ani continen- tele sd se indeparteze mult unele de altele, cum se vede pe harta de mai jos. Continentele se afla inca in deriva. In fiecare an, Ocea- mul Pacific se lateste cu 9 em, In 50 de milioane de ani, forma si pozitia conti- nentelor vor fi destul de diferite de cele de azi. *Roci sedimentare, 20 Munti de incretire Multe dintre cele mai inalte lan- uri muntoase ale lumii sunt muni de ineretire. Ei s-au fo- mat cu milioane de ani in urma, data cu procesul de coliziune dintre placile de sub oceane. Cand o plac& aluneca sub alta, rs bucati de roca (sedimente) se lor acumuleazii pe fundul oceanic. Treptat, caildura gi presiunea transforma sedimentele in roci sedimentare solide. Sedimente Himalaya, Anzii si Alpii sunt munti de incretire. Uni munti, cum ar fi Muntele Everest din Himalaya, continua sa se inalte in acest mod. Scoarta sub presiune fn timp ce presiunea ,constru- ieste” la suprafat, rocile mai fragile din crustd se pot fisura sau crapa. Fisurile din roci se numesc falii. Porfiunea dintre doua falii se poate inalfa sau afunda intre a- cestea. Cand se inalfa, se for- meazi horsturi sau munti Cel mai faimos graben este Rift bloc. O portiune joasa intre Valley din Africa de est, Valea doud horsturi se numeste Rinului din Germania gi Valea graben. Mortii din Statele Unite sunt de asemenea exemple de graben. Cute simpie fn unele locuri, curentii mag- Imatici de sub crusta se intél- nese. Presiunea care apare acti oneaz asupra crustei, ficdnd-o Curenti sq se indoaie si sé formeze cute a gemagma ca cele de mai jos. Cute culeate, unde stratele ‘ou sens opus. de roci for. Cute deversate, unde stra- meaza tole de roci se Inciina usor. pla “NX 7La marginea plicilor tectonice are loco acti- vitate foarte lenta, dar céteodata tensi- unea acumulatd cauzeaz& cutremure: dramatice si eruptii vulcanice. Cutremurele se produc acolo unde doua plici aluneca una peste alta, iar marginile lor se intrepatrund (imbucd), Se naste o tensiune foarte puternie’, pana cand una din plici cedeazi, genernd migcare brused care face Paman- tul si se cutremure. Locul propriu-zis unde rocile se mised este situat la 5-15 km subteran si se numeste focarul cutremurului. Locul de la suprafata, situat direct dea supra focarului, se numeste epicentru. Vibratiile unui cutremur se numese un- de seismice. Ele sunt mai puternice in fo- car si isi pierd din intensitate pe masura ce se indepairteaza de acesta. inregistrarea cutremurelor Cei ce studiaza cutremurele se Tamurul se mised. rnumesc seismologi, iar instru- . Mamertinn mentul de masurare a undelor Greutatea 5 ES, seismice se numeste seismome- |r. SPanie tru (seismograf). Acesta are un | igcat. tambur care se invarte si o peniti ps suspendatd, fixati pe o greutate. In timpul unui cutremur, tambu- ral se misc, iar penifa traseazzi pe el o seismogama. 2 Focar, un- de placile se intrepatrund| (imbuca). Chiari undele seismice produse de un cutremur slab pot fi detectate in partea opusa a lumi Masuri de precautie Seismologii incearca si prevada unde gi cfind se pot produce cu- tremure, pentru a-i putea preveni pe oameni. Uneori, cutremurele pot fi stopate prin injectarea de apa in roci reducdnd tensiunea dintre placi. $i o mica explozie poate face plicile sa se indepar- teze una de alta, inainte ca prea multd tensiune s4 se acumuleze Masurarea ‘Scara Mercalli cutremurelor Existé doua scari pentru ma- surarea cutremurelor. Seara Richter masoara intensitatea undelor seismice. Scara Mer- calli, ilustrati alaturi, masoara 4-2 Viral abia perceptible Vibrapi care migca obiectele suspendate Obiectele cad, lacie sunt Usor avariate. efectele cutremurelor asupra oamenilor si cladirilor. Un cutremur slab poate fi * re mai periculos decat unul pu- ternic daci se produce intr-un ras cu multi oameni si multe cladiri Peretii se crapa, homutile caselor se prabusese, lumea intra tm panica. @ Multe case gi cladiri ceodeaza, Paimantul se crapa, clad fale sunt complet aistuse. 18 *Marginile placitor 16Ce este un vulcan? in lume exista aproximativ 600 de vulcani, Majoritatea se afla la marginea placilor tec tonice, unde magma fierbinte din interiorul Paméntului se ridicd si iese la suprafara. # Un vulcan tipic este ca 0 movilé uriasé, cu un cos de alimentare in jumatatea de sus i cu un rezervor magmatic sub acesta. De la rezervorul magmatic mai pot pleca si al- te canaluri numite dyke si sill. Cénd presi- uunea se acumuleaza in rezervorul magma- tic, un amestec de magmé gi roca solidi, s adica lava, isi face loc spre suprafata, iar vulcanul erupe. Daca lava este foarte vascoasi, se poate solidifica in cos, formand un dop. in final, din cauza presiunii, acesta ¢ plodeaza, aruncdnd in aer bucati de roc numite bombe vulcani- ce, Daca lava este mai fluida, eruptia este mult mai linistita La crupfia unui vulean, lava se transforma intr-un strat solid ‘Vuleanul creste odat cu numa- rul straturilor. Lava dens’ par- curge un drum scurt inainte de a se solidifica si formeazi un con vuleanic abrupt. Lava fluida parcurge un drum mai lung si formeaz vulcani care erup ugor (vulcani latenti). Activi sau stinsi? Vuleanii care erup regulat se numese vulcani activi. Vulcanii care au erupt candva, dar nu vor mai erupe niciodata, se numesc vulcani stinsi. Este dificil de apreciat daca un, vucan este stins definitiv. in 1973, de pilda, vulcanul din insula Heimaey, de langa Islanda, a erupt si a distrus 300 de cladiri, Deoarece nu mai erupsese de mai bine de 5000 de ani, toata lumea credea ci era un vulcan stins. Apa fierbinte Apa subterana incdilzita puter- nic de magma se ridica, fagnind la suprafati fie sub forma unui jet de apa fierbinte, numit ghei- zer, fie ca jet de abur numit fu- maroli. Gazele care ies la su- prafaté prin cenusa vulcanica, Picdnd bulbuci, formeaza vul- cani noroios. Ez - co + Bomba ‘wuleanica on vuleanic Straturi de cenusa, gra, pie roclastite gi lava Vulcani subacvatici Multi vulcani se afla sub apa Unii devin atat de mari, incdt ies la suprafata, forménd noi insule, Islanda este o insula vulcanicd si se extinde cu fie- care noua eruptie 19Scoarta Pamantului este alcdtuita din roci, Unele sunt vechi de milicane de ani i in permanen{& se formeaz noi roci. Exist trei categorii de roci: roci sedimentare, roci metamorfice $i roci magmatice. Uscatul este erodat tn rmial fragmente, Vulcan stins Rosi sedimentare Reciclarea rocilor Rocile vechi sunt erodate, iar din sedimentele lor se formeaza noi roci, astfel ca rocile se reciclea- zA permanent. Noile roci sedimentare pot rimane ingropate milioane de ani. in acest timp, ele pot fi supuse unor presiuni sau temperaturi mari, 20 © *Scoarta, 14; rezervor magmatic, vulcani, 19. Creta este Rocile sedimentare se permese at formeaza din fragmen- connie te de roca, plante si a- a ee nimale aduse de ape sau de vant. Acestea Marnele se depun pe fundul sunt argie oceanelor in straturi Intent Sedimentele din stra- turile de jos sunt put- emic presate si se oenaede transforma cu timpul fragmente in roca solida. de rocd Mernne = Rocile metamorfice este or0cd = 4%) sunt roci modificate de eee °f caldura sau presiune: adn cas, | fie supuse tnor tempe- raturi mari in apropt- erea unui rezervor magmatic, fie puternic presate de miscarile Sisturile crustei. Unele roci au srezoene devenit foarte dure, meamettd, altele s-au aranjat in formata cin straturi sau gisturi. gresie Graal Rocile magmatice se cate cel mal formeaza prin racirea seure si solidificarea mag- teamed mei. Daca magma se exirusiva, riceste in interiorul Pamantului, iau nas- tere roci magmatice intrusive. Dack mag- ma iese la suprafati Bazattu prin vulcani si fisuri este 0 r0c8 ale scoarfei, da nastere magmaticd rocilor magmatice serial, extrusive. dand nastere rocilor metamorfice, sau se pot topi si solidifica din nou pentru a forma roci magma- tice, Mai devreme sau mai tarziu, migcarile scoarfei vor aduce rocile din now la suprafata, iar procesul va reincepe.Ingrediente minerale Mineralele sunt ingredientele de baz din compozitia rocilor. Unele roci sunt alcatuite dintr- un singur tip de mineral, ins majoritatea rocilor au in compo- zitie doua sau mai multe mine- tale. Granitul, de pilda, este al- cAtuit din cuarf, mica si feld- spat, Daca studiafi cu lupa o bu- cata de roca, puteti vedea dife- ritele minerale constituente. Granit sub lupa Parfle albe sunt cin cuart. Parle negre sunt din mica, Partie roz sunt din feldspat. Comori din adancut ‘Mineralele pure, valoroase, pot fi gisite in roci. Multe au for- me neregulate, unele \ ~ Cuart de cristal formand filoane in fisurile din roca. Dacé au suficient spatiu, unele minerale formeazi minunate cristale angu- lare. Forma cristalelor diferd de la mineral la mineral. Filon de tureoaz Bucata de hematit (minereu de fle Mineralele din jurul nostru Mineralele se extrag din subte- ran si au multiple intrebuinfari. Tata céteva exemple. Capetele chibri- turlor ge fac din Mute artic cconfin bariu care arde cu flacara verzule. Minele creioanelor conn rai car iasé sulf care se a- Ce sunt fosilele? Fosilele sunt resturile unor plante sau ale unor animale care au trait cfndva conser- vate in straturile Paméntului. Fosilele se formeaza cand plantele si animalele moarte sunt acoperite de sedimente si sunt incorporate in roca. Planta sau animalul poate riméne intreg, dar, de obi- cei, se deteriorizeaza, iar spatiul gol este umplut de mineraie. Fosilele ne dezvalule ce vietafi au trait pe Pa mant cu miloane Sarea de bu- catirie este tun mineral ‘num halt. = Pudra de tale este pone SheRgeile dix nsfuré syct expuse interape: Produsele dezagregarii riilor vremii (ploi, variatii de tempera- an fast ate}, aie, coe! dewradiel eno ‘Sh on oe papa nue, prin dezagregare gi descompune- pinay ee Sestebehs ae sepa in ce in ce mai mici ‘Apa care patrunde in fisurile roci- lor ingheatd, mirindu-si volumul. replat, rocile crapa si se desfac in bucafi. Acest proces se nu- meste dezagregare 4 Dezagregarea este mai rapid cal asculte de roe8, num in finuturile unde temperatu- " grohotis, se acumuieaza la Rocile se desfac in blocuri mari rumite claste. | ra ured si coboara des sub Paes Sau se dosfac punctul de inghef, adica la y sub forma de Poli, pe varfurile munti- @ ‘J tnvelisur, proces lor si in deserturi*. rnumit exfoliere. lor si in degerturi’ a. e ‘Apa de ploaie si apa din sol sunt acizi slabi care dizolva suprafata rocilor peste care trec. Acest proces se numeste des- compunere chimica. ‘Apol bucaiile Unele tipuri de roci se dizolva mult _| respective se mai ugor decét altele, in functie de | transforma in constituentele lor minerale*. De Pietrig si nisip. asemenea, rocile cu multe fisuri sunt mai expuse dezagregarii gi descompunerii chimice, de- . coarece apa se strecoara mai : © Pietrigul si nisi- usor in ele. pul se transfor ; ma In particule : mai mici. Aceste paricule devin din ce In ce mai mici. Solul si rocile in profilul sau, solul con- fine particule de roci de- gradate, ca argila si nisip- ul, sau minerale, ca mag- neziul si calciul. Acestea sunt amestecate cu aer, a- ‘pa, materie animal si ve- getala in descompunere. Daca s&pati tn sol pana dati de roca, veti vedea cd solul are cateva stra- turi sau orizonturi. Stratul de la supratata, aleatult din resturi de plante si animale Orizontul superior, unde resturile organice se escompun si se amestecd ‘cu mineralele din rocé. Orizontul inferior, alcatuit din roca degradata gi putind rmaterie organica Rood nealterat, numita rocd parentala 22 — *Degerturi, 46; mineraie, 21Degradarea rocilor si relieful Procesele de degradare diferd de la roca la roca. Cateodata, rocile pot fi identificate prin studie- rea modului in care se degradeaza si a formelor de relief care se nasc astfel. Rocile magmatice* ca granitul sunt foarte dure si se degradeaza incet, pe cand rocile din jurul ‘Acolo unde paraiele dispar in subteran se formeazd scobituri adangi, numite insurgente. Degradarea constructiilor ‘Nu numai relieful se de- gradeaza, ci si cladirile si statuile din piatra Ne putem da seama de efectele degradarii com- parind pietre funerare de vechimi diferite. Datele incrustate in ele ne arata de cat timp au actionat asupra lor ploaia si inghejul “Dyke, 19; raci magmatice, 20; ezervor magmatic, silur, yuleani, 19. lor se degradeazi mult mai repede. in veciniita- tea vulcanilor stinsi*, rezervoarele magmatice* solidificate, numite batolit, apar in relief ca uri- ase movile. Sillurile* si dykurile* se constituie in mici creste sau cute, iar pe dealuri rman gra- mezi izolate de blocuri granitice, numite tor. Cute de roca eA Roc8 magmatic Roca mai moale Rocile ca si calcarul contin un mineral numit calcit care se dizolva ugor. Apa de ploa- ie gi apa subterand patrund repede in calcar, sipand pesteri in subteran. Fisurile din roc se marese sub forma de diaclaze. Acestea separa blocurile calcaroase care aledituiesc pavajul calcaros. ‘Statuia Reginei Victoria din Londra s-a degradat, atat de rau, Incat ira ccazut nasul si a trebuitCum s-au format oceanele? Oceanele n-au existat dintotdeauna, Cu mili- cane de ani in urma, Pamantul era o sfera de rocé fierbinte. Suprafata lui era acoperita de vuleani* activi, ale ciror eruptii degajau can- tititi enorme de gaze, inclusiv un gaz. alcdtuit din particule de apa, numit vapor. In cele din urma Pamantul s-a racit, deter- minand racirea vaporilor de apa si reintoar- cerea lor pe pmant sub forma de plot toren- fiale. Aceste ploi au durat mii si mii de ani, umplénd treptat toate scobiturile de pe su- prafafa Paméntului, formand marile si oceanele. Aproape trei sferturi din suprafaja Paméntului este acoperita de api, din care peste 97% se gaseste in cele patru mari oceane: Pacific, Atlantic, Indian si Arctic. Relieful bazinelor oceanice Cele mai putini adAnci parti ale oceanelor sunt platformele continentale care se inclin’ domol in apa. Urmeazd un abrupt, numit povarnis con- tinental, care duce la fundul oceanic sau campia abisald, Cele mai spectaculoase forme de relief de pe Pamént se afla pe fundul oceanelor: gropi adanci numite fose* si creste imense numite dorsale*. Unele se intind pe mai bine de 60,000 km. Platforma continentala. Aici adancimea oceanului nu depaseste 180 m. Sub oceane, scoarta* te- restr este mai subtire si mai fragila, de aceea in punctele de rezis- tenfd scizuté apar vulcani. Exist, de asemenea, munti submarini care pot avea indl- timi de pani la 1.000 m, Unii dintre ei, numifi guyote, au fost treptat trunchiati de migcirile apei de deasupra. 24 “Scoarya teresrd, 14; fose, dorsal, 16; vuleant, 19Migcarile apei Ape oceanelor este intr-o permanent migcare sub forma de curenti, valuri gi maree. Curentii se depla- seazi sub forma de cercuri uriase. Ei sunt cauzati de vanturi (circulatia gene- rali a atmosferei*) gi se abat spre dreapta in emi- sfera nordica si spre stan- ga in cea sudica datorita rotatiei Pamantului. Valurile sunt formate de vantul care sufla la suprafata apei, Apa nu se deplaseaza odata cu valurile — se ridica sub forma de creste care apoi coboara intr-o migcare circular perma- nent, De aceea un obiect care pluteste pe apa se ridica si coboara odata cu valurile, ins nu se deplaseaza, ei Mareele reprezinta ridicarea si coborarea nive- lului marilor. La flux nivelul apei creste, iar la reflux apa se retrage. Mareele se datoreaza atractici gravitationale* exercitate de Soare si de Lund asupra apei marilor si oceanelor. Cand Soarele si Luna sunt e aceeasi line, alractia Soarelui se insumeazé cu cea a Lunii, dand nastere ‘mareelor inalte sau apelor vii, Acestea se produc o dala la doua saptamani Cand fore de atractie a Soa- relui se opune celei a Luni, diminuandu-i efectul, maree- Je sunt minime, numindu-se ape moarte sau maree de cuadratura. Acostea se pro- duc tot de doua on pe luna, ‘n altemanta cu mareele Tnalte, *Circulajia generala a atmosferel, 34; gravitate, 15. ee Stratificarea apei Temperatura oceanelor variazi in functie de adan- cime. Stratul de apa de la suprafata este cel mai cald, find inealzit de razele Soarelui, Miscdrrile apei, adica valurile si curentii de suprafafa, fac ca apa ‘mai calda din primul strat sA se amestece cu apa de dedesubt, si ast- fel se incalzeste $1 cel de-al doilea strat numit strat de amestec. Sub el nu exist miscdri ale apei, de aceea apa este rece. fn cele mai adanci locuri din oceane — fose— apa este rece ca gheaa si nu patrunde nici un pic de lumina. STIATI CA. Cea mai mare adancime se intalneste in Fosa (Groapa) Marianelor din Oceanul Pacific: 11.034 m. Muntele Everest ar incdpea in ea cu totul, fara s8-i ias& varful. Col mai adanc nivel 41.000 m Valuri uriage Cutremurele, aluneciile ‘ de teren si eruptiile vul- " canice pot genera valuri uriase numite tsunami. Acestea (uneori gresit denumite valuri de ma- ree) pot depasi 60m r inaltime gi au viteze de peste 800 knv/h. Tsunami sunt cel mai intalnite in Japonia, venind dinspre Oceanul Pacific.Apa poate fi in stare lichid, solid (gheafa) sau gazoasi (vapori de apd). Deoarece it poate schimba starea, apa se deplaseazi dinspre oceane inspre uscat si inapoi, fenomen ee poartd numele de cireuitul apei in natura, Datorita caldurii Soarelui, apa din ocean se transforma in vapori prin procesul numit evaporare. Vaporii sunt pur- tapi de vanturi pe uscat, unde cénd se ricesc prin condensare cad sub forma de ploaie sau zipada, Caldura Soarelui face ca apa s& se evapore, le Cand ploua, o parte din apa se adund la suprafata si se evapora inapoi in aer. O alta parte se infiltreaza in sol si este preluata de plante care o elimina apoi prin frunze, sub forma de vapori. Restul apei se intoarce in oceane, sub forma de réuri sau se acumu- leazit in pamant, sub forma de apa frea- tied. rale se formeaza in scobituri ale sc umplute de apa paraielor si raurilor. rindul lor, réurile se pot alimenta din la Lacurile sunt foarte importante, deoarec ele se umplu atunci cand ploua si astfe nu se produc inundatii, Pe timp de s ele alimenteaza raurile, impiedi Barajul staviles- te apa raului. ‘Apa de ploaie se in- filteeaz in pamant... Sau $e evapora... ssau curge In pa- , rale si raur. Ape dulci si ape sarate Apa mirilor contine cantitati insemnate de sare sau minerale*. Acestea nu se evapori o- dati cu apa, de accea apa de ploaie nu este slat; adica, este dulce. Animalele si plan- tele de uscat nu pot trai cu apa sdrata; deci, rezervele de apa dulce sunt foarte importante pe uscat ‘Apa cade sub forma de ploa- \Vaporil de apa se racesc si se condenseaza, Zapada $i ) gheaja se os ‘ [\ 7 ¥ ‘Apa curge In lac. Lac natural ‘Apa curge din lac. a je cantitati plolindiorilssecesncale, ‘apa provine, in cea mai mare parte, din lacuri artificiale numite lacuri de acumulare. stea se formeazA prin construirea de baraje ca- Avilesc apa rdurilor. In unele zone, cursurile ‘apa si acumularile sunt folosite pentru produ- rea energiei hidroelectrice (hidroenergie*)Nivelul apei Nivelul apei subterane se nu- meste strat acvifer. In regiu- nile cu precipitatii abundente, stratul acvifer poate fi aproape de suprafata, iar oamenii pot sfpa putun (fantani) pentru a ajunge la el Strat acvifer Deranjarea echilibrului ap Cand oamenii transforma mediul n: deranja echilibrul apei si astfel unele terenuri sunt inundate, iar altele de aride. De pilda, prin construirea ore- | selor, pamantul este acoperit cu un strat de asfalt si beton. In loc si se infiltreze in sol, apa de ploa- ie se scurge direct in rauri. Astfel, nivelul apei subte- rane scade, iar rdurile pot produce inundatii in timpul ploilor torentiale. Prin canalele de drenaj, apa ajunge inreleauade cae nalizare i af raun. . Frunzele elimina vapori de apa. Deftisarea padurilor poate cau- za probleme. Greutatea picitu- rilor de ploaie si presiunea roti- lor de tractor pot face solul im- permeabil. Astfel apa se scurge [a suprafara, spaland cantitatt semnificative de sol. Cand un strat acvifer este inter- sectat de 0 vale, apa incepe s& curga la suprafayd sub forma unui pardu, In perioadele lungi de seceta, stratul acvifer scade, iar puturile si paraiele pot seca, Put (fantana) atural, pot vin Apa se scure ye peasfalt i beton ‘Apa curge din rigole ie tesla de area, Solul devine impermeabil A A Racacinie absorb ava Echilibrul apei poate fi deranjat si daca se planteaza paduri aco- Jo unde nu existau inainte. In- veligul de frunze micsoreazi cantitatea de api care ajunge pe sol, in timp ce radacinile absorb apa din sol. rocilor Unele roci au fisuri prin care apa poate trece. Roci- le poroase contin spatii mici, numite pori, care se pot umple cu api. Rocile prin care apa poate trece se numesc roci permeabile. Rocile prin care apa nu poate trece se numesc roci impermeabile. Gresia este 0 roca poroasa Calcarul este © roca fisurata Argia este = impermeabila Daca deasupra unui strat de roci impermeabile se afl un strat de roci permeabile, apa se infiltreaza pana la stratul impermeabil. La locul de intalnire al celor doud straturi de roci apar izvoare. Rod pecrmatie STIATICA ...? Dac oamenii extrag can- titati mari de apa din subteran, pamantul se poate lisa. Asa s-a intamplat la Pisa, Italia, in anii ‘60, ducdnd la inclina- rea considerabila a faimosului turn. 27in drumul lor, rdurile desfisoara cdteva activitati importante: eroziune, transport si depunere. Prin eroziune permanent se creeaza vaile, iar materi- alele erodate de pe suprafafa uscatulut (incdreatu- ra raului) sunt transportate citre mari si oceane Raul are nevoie de energie pentru a-si croda al- bia si pentru a transporta particulele de roca sau sedimentele. Cu edt un rau curge mai repede, cu atat are mai multd energie. Viteza de curgere este mai mare in albii inguste si netede. Dacd albia se lifeste si are asperitafi pe fund, raul incetineste gi is pierde din energie. Astfel, neputand si-si mai uansporte intreaga incarcaturd, prin depunere, 0 parte din sedimente raman pe fundul albiei. Cum se produce eroziunea? Raurile igi erodeaza albiile in mai multe feluri Datorité presiunii mari, apa patrunde in fisurile sau imbinarile dintre roci, desprinzdnd fragmente de roca. Acestea sunt duse la vale, ou alte frag- mente de roca ce se ciocnesc si se erodeaza reci- proc. Unele roci se dizolva in apa. Cursul unei rau Raurile izvordsc din munti sau dealuri gi curg pé- ni [a oceane $i mari. In cursul superior, raul cur- ge repede si sap vai in forma de V. Inainte de a se Virsa in mare, panta de curgere este domoalai, iar albia este larga. in regiunile joase, réul face niste bucle numite meandre. Viteza de curgere este mai mare la ex- tremitatea buclei si mai mica in interioral ei. 28 Albia unui rau rapid Un rau rapid erodeazs gi transporié roc. Albia unui rau lent ‘Apa dizolva Unele roc ‘Se desprind gi alte fragmente de roca, ‘Apa patrunde In fisuri Eroziunea cea mai puternica se realizeaza in a doua jumatate a malului concay, iar in malul con- vex are loc depunerea (aluvionarea), De-a lungul timpului, meandrele se extind, ore- and lunca, Cand meandrul este foarte strans, prin gatuirea acestuia, raul isi poate indrepta cursul Vechea meandra, separata acum de cursul raului, se numeste beleiug. | 1 5) Meandra Gatuirea ‘zolarea stransa ‘meandrului belciuguluiCascade si repeziguri Cascadele apar acolo unde raul traverseaza roca moale. Raul erodeaz aceasta rocd, formand | un prag, Apa in eddere sapa o groapa la baza acestei trepte, numit marmiti de eroziune. La baza cascadelor, forta ero- ziunii este extrem de mare, provocand impingerea spre amonte si eventual prabusirea pragului eroziune regresiva. Astfel, de-a lungul timpului, apa sapa vai adinei numite chei sau defile, De exemplu, cascada Niagara, de la granita dintre SUA $i Canada, sapa in roc cam Lm pe an, sculptand nigte chei de 11 km lungime. Daca pe fundul albiei rocile dure alterneaza cu cele moi, acestea din urma sunt erodate mai repede, forméndu-se praguri, Porfiunile unde raul trece peste aceste praguri se numese repeziguri sau cataracte. Depunerea materialelor are loc mai ales la var- sarea raurilor in mare. Dac sedimentele se depun mai repede decat sunt duse in larg, se formeaza o delti, Strabatand delta, raul se desparte in mai multe brate. Delta Nilului din Egipt si delta fluviului Mississippi din SUA sunt cele mai faimoase delte. Bazine de drenaj Raurile sunt alimentate de 0 retea de cursuri mai mici de /| apa, numite afluenti. Supra- fata de teren drenat de un du se numeste bazin de dre- naj. Privite de sus, acestea sunt de trei tipuri. | tip de roca. Drenajul dendritic, sub forma ramurilor unui copac, se face acolo unde terenul este format dintr-un singur Jetul puteric Drenaj rectangular, unde afluentii sunt perpendiculari, se formeaza cdnd exist fasii de roci diferite. Paraiele curg de-a lungul zonelor mai slabe de imbinare a rocilor. 5 a aa 7 & Drenajul radial, cand aflu- centii curg sub forma unor ra- ze ce pleacd din acelasi loc, are loc acolo unde rocile au fost ridicate intr-un dom. 29Tarmul, adic& locul unde marea intalneste uscatul, es- te permanent modelat de migcarea valurilor. De-a lun- gul timpului, valurile pot sculpta forme de relief spectaculoase. ‘Valurile sunt de dows ti- puri, Valurile distructive care erodeazi térmul sunt inalte si se formeaza de obi- = Sree ‘marea a erodat printr-o ae Retragerea tarmurilor Falerele(themuril inate) sunt erodate mult mai repede a baz, unde valurile incar- cate cu nisip si pietris se iz- bese cu putere, desprinzind bucafi de material din faleza. De asemenea, apa patrunde in fisuri, desprinzdnd bucati de roca, sau dizolva unele roci cum ar fi calearul cei pe timp de furtuna. Ele se izbese de farm si trans- porta in larg nisipul, bucatile de roca si alte materiale desprinse din farm. Valurile constructive sunt domoale, fiind valuri de vre~ ‘me bund, si construiesc tir- mul. Ele transport nisip si piettis pe care le depun la farm. Promontoriu din roca dura Cand bolta unui arc se prabu- geste, ra mane un turn de ae in timp, valurile sapa la baza falezei, crednd scobituri, iar incele din urmé frontul fale- zei se prabuseste. Valuri distructive Materialele erodate sunt duse in larg, Valuri constructive Meterialele sunt depuse ia farm. Eroziunea tarmurilor Valurile erodeazit rocile moi mai repede decat pe cele dure, de aceea farmurile alcdtuite din diferite tipuri de roci sunt erodate inegal. In rocile moi, apa sap goifuri, pe cand cele ‘mai rezistente ramén ca sténci izolate si promontorii. Locurile de slab rezis- tenfi, ca fisurile, sunt e- rodate mai repede decat roca din jur, iar marea sculpteaza grote. Jetul de apa care se izbeste de tavanul grote il erodea- ZA cu timpul, formand sufluri, CAnd valurile a- tac un promontoriu, se formeaza grote de am- bele parti ale acestuia, iar cu timpul grotele se tdnesc formand arcuri de abraziune. Fealeza aur, geaintial | pana aici, a Platforpa de. ees abrazine. Faleza se retrage treptat, li- sand la baz o suprafata intin- sé numiti platforms de abraziune.Deriva litorala Valurile pot transporta materialul de-a lungul yarmului, datorita derivei litorale, mai ales acolo unde valurile ajung la farm sub un unghi. ‘Apa nu se retrage in direofia de unde a venit, ci urmeaza o traiectorie in zig-zag, iar odatd cu ea si materialul pe care il transporta. Acoio unde vantul sufld mai tot timpul din aceeasi directie, nisipul si pietrigul din apa pot Nw or Directia derivel >, litorale Nisipul gi piotrigul se acurnu- leazé' la gura unui réu seu dde-a latul unui golf, farmand tun cordon iitoral Cénd cordon! literal baricade (inchide) golful se numeste bara.” Pentru a impiedica deplasa- fi transportate pe distante enorme de catre de- riva litorala, pana cdnd unghiul armului se schimba, de exemplu, intr-un golf sau la gura unui rau. In aceste locuri apa este mai adancé, energia valurilor slabeste, iar materialul trans- portat de ele este depus la fund. Cand acesta se acumuleazA, poate aparea la suprafafa, rezul- tind formele din imaginea de mai jos. =| Nisipu! adus pe uscat in tim- Wat ciroitoece tone inate aa pate a \¥ yy ty medic ee eS SO eg Dee rea materialului plajelor, oa- | acumularea a8 ‘menii construiesc bariere per- | apa din spatcle pendiculare pe firm, numite | barei se numes- te laguna. pinte (C8nd cordonul toral se unegte cu o insula, se numeste tombolo. Plajele se formeazi din nisip si pietrig adus de mare. Piet- rele mai mari sunt azvarlite mai in spate in timpul fluxu- lui, iar cele mai mici sunt depuse in fafa lor de catre contracurent. 7 La extremitatea plajei se poate afla un sir de bolovani azvar- lifi acolo pe timp de furtund. Cu cét materialul din care este alc&tuitd plaja este mai grosier, cu atat plaja este mai inclinata sau abrupta. 31Gheata acoperé 10% din suprafata uscatului si se giseste in principal in Groenlanda si Antarctica, in jurul Polului Nord si a Polului Sud, precum si in muntii inalti, in istoria geologica a Paméntului au existat perioade lungi, numite perioade glaciare, cind era atit de frig, incat o mare suprafafé a uscatu- lui era ocupata de calote glaciare. Ultima perioada glaciaré a inceput acum 2 milioane de ani sia durat pan& acum 10.000 de ani, desi in | gy Gheata azi acest rastimp au fost gi perioade mai calde, cand gheafa s-a topit in unele locuri. S-ar putea ca intr-o 2 sa inceapa o alt perioada glaciara Aceasta hart arata suprafetele acoperite de gheturi in timpul perioadei glaciare i pe cele ocupate de ghefuri in prezent. Cheats siz8- Ze pada proaspata Deplasarea ghetii * Zoné de alimentare Acolo unde este frig, se acumuleaza straturi de zapada care se transforma in gheaf’. Datorita gravitatici* sau presiunii se formeaza un ghetar, adic& gheaf& care curge incet. ‘Cea mai inalt parte a unui ghetar este zona de alimentare, unde noi straturi de zipada Crevase se transforma in gheat. La baza ghefarului = Buse se aflé zona de ablatie, unde gheata Hey 5 de roca incepe s& se topeascii. In timpul de- esprinse plasarii, in gheat& apar crapaturi de pe sol humite erevase. in general ghetarii nu deptsesc 2 ey km lungime. Fxisté totusi, unii mult mai lungi, ca de pilds, Ghefarii ero- ghetarul Vatnajokul din Islanda, care depaseste . 100 km lungime. deaza roca peste care se deplaseazi. Stratul de gheata de la baz antreneazi buciti de roca, numite debris (grohotis), cand ghefarul incepe sa curga. Aceste fragmente de roca incorporate in masa ghetarului netezesc $i scrijelesc suprafata _ rocii, proces numit abraziune. fn cele din urma, cand gheata se topeste, grohotisul si celelalte materiale roca de la baza. Zona de ablatie ZED Cheala care se rile topeste preia fungh ara ca wie din masa de ghetarului sunt depuse sub roca a fost oo rane forma de morene sau till. In cea mai mare Sra Ue’ parte, Danemarca este alcatuita din ani ghela morene. 32 *Gravitarie, 15.Relieful gla De-a lungul secolelor, ghetarii au sculptat forme de relief usor de recunoseut, De exemplu, cand gheata se acumuleazi intr-o sco- biturd a unui munte, 0 erodeazi si 0 largeste formand un cire sau 0 clldare glaciara, Dacé un munte are mai multe circuri glaciare, se formeaza o creasta sub forma de piramida, de pil- a, Matterhom din Elvetia Gheata din circuri poate curge in vaile invecinate, pe care le erodeazé, rezul- tand vai in forma de U. ‘Vaile mai mici, care mu au fost modelate de gheata, raman deasupra vaii ~ glaciare, mi in Norvegia gi Alaska exis- mindu-se vai % Me ti multe fiorduri. Acestea suspendate. sunt vechi vai sculptate de ghetari, care se deschideau spre mare si care astazi sunt Perera invadate de apa marii. Ele Cand ghetarul s au aspectul unor golfuri san urma Iui un lant de morene care canale sipate in farmul pot forma dealuri joase si alungite, abrupt numite drumline. Ghetari surpriza Zapada si gheata pot cauza _—-Majorritatea ghefarilor se de- in unele regiuni, vibratiile probleme locuitorilor din a- _plaseaz& foarte incet. Totusi, __produse de trafic sau de schi propierea lor. Cand un ghelar —uneori ghetarul pomneste bruse ori pot provoca avalanse de blocheazi o vale, apa se acu- 1a vale, inghijind totul in calea _zpada sau gheata. Localnicii muleaza pani cand incele din Jui, In general, aceste fenome- _planteazd copaci si pun plase urma rizbeste pe sub gheatd, _ne sunt cauzate de vibratiile pentru a proteja satele de inundénd satele de mai jos. pmantului. avalange. Plase de protectic ‘impotiva ava- agg 33Atmosfera este in permanent’ migcare. Circulatia atmosferei i schimbérile din stratul ei inferior (troposfera*) determina diferite tipuri de vreme. Aerul se misc datorité variatiilor de presiune atmosferied, adicd, forta cu care atmosfera apa- si asupra Pamantului, Ea este rezultatul gravita- tiei*, care igi exerciti atractia asupra fiecirei par- ticule de aer. Cand aerul se incalzeste, se ridica, iar presiunea scade (particulele de aer se distan- teaza). Cand aerul se raceste, coboard, iar pre- Acest desen aratd cum se deplaseazé aerul {in mod ciclic, din unele locur in alee. siunea creste (particulele de aer sunt foarte apro- piate unele de altele). Temperatura suprafefei terestre variaza deasupra apei si a uscatului*, de aceea in unele locuri aerul se incalzeste, iar in altele se riceste. ‘Atmosfera tinde intotdeauna sa aiba aceeasi presiune peste tot pe Pamant, de aceea aerul se deplaseaza din zonele de inaita presiune inspre cele de joasa presiune. Aceasti migcare a aerului se numeste vant. pins de alt eer care se ridicd sub el. ‘Apa este mai rece decat uscatul Circulatia generala a atmosferei La anumite latitudini* pe Pamant, se formeaza cen- turi de inaltd si joasd pre- siune, De pilda, in jurul Ecuatorului presiunea at- mosferica este ici, deoa- rece aici uscatul se incail- zeste puternic. Vanturi puternice numite vanturi de vest si alizee sufld dinspre centurile de inaltd presiune inspre cele cu presiune scizuti. Dato- rita rotatiei Paméntului, a- ceste vanturi nu bat pe di- rectie nord-sud, ci oblic. Aceasta dia- grama ilustrea- za directia ge- nnerala a vantu- tilor regulate. $i all factori afe- cteaza directia vantului, de acoea Parriculele foarte apron a variaz de la loc la loc.De ce ploua? Atmosfera confine vapori* de apa. Cand aerul se ridica, temperatura scade, iar vaporii se racesc si se condenseaza”, transformandu-se in migi picaturi de apa, grupate in nori. Inaltimea la care temperatura atmosferei esie destul de mic& pentru ca vapor si se condenseze se numeste punet de roui. Punct de ‘Cand vantul bate din- rou spre ocean, aerul umed este silt 58 se ridice. Pe miisurd ce se condenseaza tot mai multi vapori, picaturile se maresc, devenind mai arele, $i cad pe pamént sub forma de apa, zapada sau grindin’, numite precipita ‘Cand temperatura este foarte sca- uti, vaporii de apd se transfor- Fulg de ne; ma in minuscule cristale de ghea- catut din Sv 14, forménd fulgi de 2apada. sheets AL fn timp ce cad pe pamént, uni i fulgi se pot opt si transforma in 4” ploaie. Lapovita este amestecul § 4 7) de ploaie cu zpada. a * in nori se transforma in grindina. Bobul de grindind are mai multe straturi concentrice de gheata. Roua se depune cénd aerul cald si umed trece deasupra uscatului rece, iar vaporii de apa se con- denseaza la suprafata solului Cand picaturile de apa ingheagh 3), 4 *Condensare, evaporare, 26; vapori de apa 24 Secfiune printr-un bob de grinding Aer umed Cand se dics, | Cantitatea de vapori de api vaporide aps’ | din aer se numeste umidita- mecongice te. in unele fari calde, umidi condenseaza. tatea este foarte mare, pen- tru cd aerul nu se raceste su- ficient pentru a se condensa. Aerul nu poate contine de- ct 0 anumiti cantitate de vapori. Peste aceasta canti- tate (saturare), evaporatia* nu se mai produce si totul in jur este umed. {in regiunile de coasta ploud des, deoarece van- tul bate dinspre ocean, find incdrcat cu vapori de apa, Deasupra uscatului, aerul umed se ri- dicd si se raceste, iar vaporii se condenseaza, transformandu-se in precipitatii STIATI CA... ? Atunci cnd sunt pe mare, navigatorii isi pot da seama cand este pamant la orizont dupa norii care se formeaz de-a lungu! coastei ‘\ 35in multe parti ale lumii, vremea se schimba. de la o i la alta. Specialisti, numiti meteo- rologi, studiazd vremea pentru a-si da seama cum se va schimba ea, Ei utilizeaza instru- mente care masoara temperatura, umiditatea si presiunea atmosferica*, cAci vremea e re- zultatul acestora Termometrul este instrumentul cu care se masoara caldura, El confine alcool sau mercur care se dilati si ured in tub atunci cand se incal- zeste, Cu cat este mai cald, cu atat lichidul urea mai sus in tub. Termometts co mete Umiditatea* se masoard, Termometru umed si uscat cu doua termometre. priv ateren- (2p Varful unuia dintre ter fEdetempe, mometre este invelit in ratura pentru panzi umeda. Cand ae- a determine rul nu e prea umed, apa _umicitatea. din panza se evapora”. Prin evapora- Prin evaporare, tempera- re, rezervorul tura scade, iar termome- termometriui Girueta indica di- rectia vantului cu ajutorul unei sdgeti care arati de unde bate vantul Anemometrul soard viteza vantu- trul respectiv indica mai S¢ "eeste. >) lui. Cupele se in- putin, Diferenta de tem- .e vart cand vantul ba- peratura dintre cele dou AB te, iar pe un cadran termometre ne arati cat Termometru se citeste viteza de umed este aerul scat umed — vantului. Cantitatea precipitari- ilor* (ploaie, lapovita, ZApada sau grindina) adunat& intr-un recipi- ent se masoara cu plu- viometrul (un cilindra gradat), Barometrul mascara presiunea atmosferica. Barometrul aneroid are un cadran si un ac care se misca atunci cAnd presiunea creste sau scade, E] masoara presiunea aerului in hectopascali (hPa) sau in milibari (mb). Girueta . $3 ‘Anemometru Harti sinoptice Meteorologii lucreaza la statii meteorologice, unde Presiunes aerul culeg date despre vreme §} tinker le reprezinta grafic. Linii Presiune tnalta) numite izobare unesc locu- | Presiune joasé rile cu acceasi presiune LEGENDA atmosferica. Semnele in anza WaTH forma de pana simbolizeaza | 18 nodui_ | —/ directia si viteza vantului 20nedun (masurata in noduri). Alte 25 nackiti ey Calm simboluri sub forma de cer- curi araté nebulozitatea sau Nebulozitate gradul de acoperire a cerului | Gey genin cu nor. Partial noros Noros 36 *Presiune atmosferied, 34; evaporare, 26; umiditate, precipitatil, 35.Fronturi si depresiuni Frontul atmosferie este zona de intélnire a aerului rece cu aerul cald. Un front cald este cel in care aerul cald ia locul aerului rece; fenomenul este invers intr-un front rece. Pe harjile sinoptice, ele sunt reprezentate prin linti de fa front: cele calde prin linii de front cu semicercuri, iar cele reci prin linii de front cu tri- unghiuri Cand 0 masé de aer cald es- te inconjurati de ger rece, se naste o depresiune atmos- fericd, Acrul rece patrunde pe sub cel cald si cele dows fronturi se intalnese, fenomen numit front oclus. Tipuri de nori Adesea ne putem da seama cum va fi vremea dupa inaltimea, forma si culoarea norilor. Norii se formeaza de-a Iungul fronturilor, anticipand 0 depresiune — cea ce, de obicei, inseamna vreme Aer rece Front rece Altostratus Stratocumulus Noril nimbostra- tus adue ploaie buna) Aer cald Vara, norii cumulus sunt semn de vreme Imagini prin satel Satelitii din spatiu fac fotografi din care mete- orologii isi dau seama de tipul si deplasarea nori- lor. Astfel ei infeleg ce se intampla cu vremea. Front oclus Front cald Norii cirrus sunt inalti si rarefiati, norii cumu- lus sunt de indltime mai joasa si au aspect de vat, iar norii stratus sunt stratificati. Multi nori sunt o combinatie a doua dintre aceste categori, dupa cum se vede mai jos. 37fn uncle zone ale lumii, vremea pe 0 perioada mai indelungat sau clima, este mult mai calda decat in altele, in functie de latitudine*. Regiu- nile din apropierea Ecuatorului (latitudini mici) au o climé foarte calda, deoarece aici razele Soa- relui cad perpendicular pe Pémént. Oceanul si uscatul se inealzesc puternic, determinand incal- Razele Soarelui cad ‘sub un unghi mare la Poli Razele Soarelui cad perpendicular la Eouator. Zile si nopti fn toate regiunile lumii, cu exceptia Ecuatorului, lungimea zilei si a nopfii variaza in functie de anotimp. CAnd zilele sunt lungi*, apa si uscatul au suficient timp pentru a se incdlzi si, la randul lor, radiazi mai mult& caldura, de accea clima este mai calda. Noaptea, partea intoarsa dinspre Soare nu mai primeste caldurd, iar Paméntul se raceste, Prin urmare, cu cat noptile sunt mai lungi, cu atat clima devine mai racoroasa. STIATI CA... ? Cel mai cald loc de pe Pamant este Dalol, in Etiopia. Acolo temperatura medie este de 34°C (94°F), Cel mai friguros loc de pe Pamant este Polus Nedostupnosti din Antarctica, unde temperatura medie este de -58°C (-72°F) us Nedostupnosti zirea aerului din jur, Acest transfer de caldura se numeste radiati Regiunile din jurul Polilor (latitudini mari) sunt friguroase, deoarece razele Soarelui cad sub un ‘unghi foarte mare, iar cantitatea de caldura primita de la Soare este astfel mica. Uscatul si oceanul nu se prea incdlzese si nu radiaza caldura. La Poli, la amiaza Soarele ‘este jos, la orizont. inaltimi mari ‘Temperatura aerului depinde in parte de presiu- nea atmosferica*. Dac presiunea atmostericd este sczutd, sunt mai putine particule de aer ca~ re s& pastreze caldura la suprafata Pamantului, aga ci aerul rimane rece. In muntii inalti, unde gravitatia® este mai slaba, si presiunea atmosferica este scazuté. De aceea, Tegiunile muntoase sunt reci gi inzApezite, chiar si cele din apropierea Ecuatorului. 38 *Latimdine, 8; zile lungi si zile seurte, 5; presiune amosfericl 34: gravitatie, 15. i ast?Temperatura uscatului si a apei Regiunile de farm si cele apropiate de mare au ui climat mai bland decat cele din interiorul continen- tului, Oceanul se incalzeste mai greu decét usca- tul, fiinded luciul apei reflecta razele Soarelui; ins riméne cald mai mult timp. Tarmurile sunt icorite de mare vara si inedlzite de aceasta iarma, pe cnd in interioral continentului, verile sunt mai fierbinfi, iar iernile mai friguroase. Vanturi si curenti* oceanici ‘Vremea este influenata si de vanturile calde si reci. Temperatura vantului depinde de directia din care bate. Vanturile care bat dinspre Tropice inspre latitudini mai mari sunt calde, deoarece antreneaza curenfi calzi de apa tropicala. Dinspre Curentul La- bradorului bate vant rece Inspre trmul Insulet Terra Nova. Z\ AMERICA be Noro He Ea, aus a et TEGENDA Curent calzi Curent rec Nebulozitatea in timpul zilei, norii blocheaz o parte din razele Soarelui, iar in timpul noptii impiedica pierderea cAldurii, adic& au rol de ecranare*. Unele regiuni, cum sunt cele ecuatoriale, sunt intotdeauna noroz- se. Daca in aceste locuri ar fi senin, vara ar fi mult mai fierbinte, iar noaptea mult mai rece. *Curenj, 25; regiuni ecuatortae, 42, IARNA VARA n Caldura oceanului determin’ incalzirea vantului. Vanturile care bat dinspre Poli sunt taioase, deoarece se racesc din cauza curentilor reci de apa. Aceasta hart prezint principalii curenti oceanici. lama, vanturile dinspre ‘Curentul Atlanticului de Nord inedlzesc porturile Europe! de Vest. Noaptea, nori ‘impiedic& pier- derea clduri Ziua, norll Imple- ica tncdlzirea pputernica 39Citeodata, vremea poate fi atat de violenta, cat este in centrul atentiei tuturor. Vremea vio- lenta poate produce pagube mari, avariind tere- nuri si clidiri sau chiar omordnd oameni. Tunete gi fulgere Furtunile cu tunete se mai numesc si furtuni electrice. Ele se produc cand picaturi de ploa- ie sau boabele de grindina se ciocnese puter- nic, crednd in nor o incfredturd electrica. Electricitatea se scurge prin aer in pimant sau in norii invecinafi. Aerul se infierbanta si se dilaté cu repeziciune, generdnd o bubuitura ca o explozie (tunetul) gi 0 lumina putemicd (fulgerul) Lumina se propaga mai repede decét sunetul, de aceea mai intai vedem fulgerul si apoi au- zim tunetul. Ca sa va dati seama cat de depar- te este centrul furtunii (in kilometri), numarati secundele dintre fulger si tunet, apot impartitt Ia tre. Furtuni spiralate Uraganele, taifunele si ciclonii sunt denum: ale uriaselor vartejuri de aer tropical. Acestea se formeaza cfnd aerul se ridic deasupra marilor calde tropicale, incepdnd sa se invarta, Nu se stie precis cum se declanseaza. Majoritatea acestor furtuni spiralate se formeaza in Oceanul Pacific si se deplaseaza inspre Filipine, Hong Kong, China si Japonia. Ele afecteaza si sudul SUA si nordul Australiei. ‘Aceste vartejuri uriase au litimi de 500 km gi se ‘Ascensiunea erulul In spirala we Directia vantulul Viteza vantului este mai mare la per furtuni 40 cana tigers dupa | Sher ere Cand descarcarea lectricd este viz Bild, 0 vedem ca fulger bifurcat deplaseaza cu 15 km/h. Centrul sau ochiul varte- jului este calm, insd in jurul lui se invart curenfi rapizi de aer. La extremitatea vartejului, viteza vantului poate depasi 120 kri/h, distrugénd cla- iri, iar ploaia torenfiala poate produce inundatii, Satelitii din spajiu pot detecta forma incipienté a unui uragan, taifun sau ciclon inainte ca acesta si se declangeze. Cei care dau prognoza vremii fi avertizeaz pe oameni ca furtuna sa nu-i ia prin surprindere. ‘Acest desen prezinté 0 sectiune print-o furtuna spiralataTornade si trombe de apa | Vanturi puternice Tornada este o spirala de aer cu ; Cand viteza vantului depases- atime de 0,5 km. In centrul ei, , te 63 kiw/h, vantul este extrem presiunea atmosferica* este ss J de puternic. Acest fenomen foarte sciizuta, de aceea torna- J ~ Bare loc cand vantul sufla pes- da ,aspira” obiectele de la “ te oceane sau intinse suprafe- sol. P te de uscat. In zonele de tirm, Tomadele se depla- Ae | vantul putemic antreneaza va- seazi cu 400 km/h si —_ a "| luri uriase care provoaca inun- de obicei se potolesc a a "| datii. Din cauza apei sarate, dupa 20 km. Sunt "| terenurile nu pot fi cultivate mai dese in Aus~ a. "| agricol timp de cativa ani. tralia gi SUA si — 2 se formeaza in 2 timpul furtu- nilor de vari, ‘Trombele de api se aseaména cu tornadele, ‘Produc valut uriage. numai cd se formeaza pe J mare, Centrul furtunii absoar- | Vanturle pot atinge viteze be apa, asa ca, o lunga coloana mari daca pitrund pe o vale a de pacla si nori se interpune sau intre dou giruri de cli- intre mare si cer. diri inalte, ceea ce se numeg- ae te efect de canalizare. Tornada absoarbe obiectele i de la sol datorité presiunit i seazute cin conta EAC si, ch Rhee RNS ~ Basogh si id ene a STIATI CA. Ploi insuficiente Tomadele si trombele de in multe parti ale lumii, se {in case si gridini pana cénd apa absorb fiinte mici de poate sti dinainte cat va plo- _—_va ploua din nou. pe uscat sau din mare. S-a ua in fiecare luna. Daca plo- Seceta poate fi ins un de- intdmplat chiar ca sute de ud mai putin decét este ne- -—_zastru fn regiuni unde ploile broaste roz, ridicate in aer cesar, spunem ci este ‘nu cad regulat, ca in India, din Sahara (Africa), s& ca- seceti. unele parti ale Africii gi da inapoi pe sol la mii de In farile cu ploi abundente, Australia Centrala. Dacd nu ‘kilometri distant, in oamenii nu sunt afectati de ploua, culturile nu se dez- Marea Britanie. seceti. Binu trebuie decét volt, jar animalele nuauce si consume mai puti a ue i ape fy ee " =-Regiuni ecuatoriale Regiunile din apropierea Ecuatorului au clima ecuatoriala., Razele Soarelui cad perpendicular pe Pamant, de aceea este foarte cald. Tot datoriti cal- durii Soarelui, se evapora* foarte mult apa si ploua abundent. Aerul cald si umed se ridica si se Mceste, formand nori imensi de furtuna, Regiunile ecuatoriale sunt singurele regiuni din, lume cu un singur anotimp*, Padurile tropicale in cea mai mare parte, regiunile ecuatoriale sunt acoperite de paduri dese, numite pa- duri ecuatoriale, in care crese sute de spe- cii de arbori de esent& dura ca: mahonul, a- banosul si lemnul de trandafir, Padurile ecuatoriale sunt atat de dese, incdt competitia pen- tru lumina este foarte stransa. Arborii sunt foarte inalti si igi intind ramurile ct mai sus pen- tru a ajunge la lumina. Coroa- nele formeaza un invelig com- pact de frunze, baldachin, bolt care opreste patrunderea luminii solare la etajul inferi- or. Unii arbori uriagi, troneaz’ deasupra acestui invelis compact. Sub bolta de frunzis, padurea ecuatoriala este umeda si intu- necoasa, Plantele care cresc in etajul inferior au frunze late, pentru a capta cat mai multa lumina, Frunzele sunt cerate si la varf au un mic jgheab prin care se scurge apa de ploaie. La nivelul solului, exist ciu- perci si yegetatie in descom- punere. in luminiguri, arborii {aiati sunt inlocuiti cu repezi- ciune de altii. Arborele care reste cel mai repede inlocu- ieste copacul taiat si se bucura de lumina Soarelui Plante cafardtoare, numite li- ane, se atageazi de copacii tineri si cresc cu ei pana estia ajung la lumina 42. vaporare 76: cxotiegur.7 Tropicul _* ___ Racului | Ecuator| Ades ji sa Trap Regiurile montane au Caprica un elimat mal racoros, nui “we Regiuni ecuatoriale are pe alocuri 0 grosime de 7 m. Coroanele unor arbori fac flori de culor vi Frunze late, CerALe om ‘Arbori inalt ‘sunt susfinu- tide tun- cchiuri puter- nice. Unele au rédécini 4 adventive ca nisle foarte InaltVietatile padurii Millioane de viefuitoare de dife- rite tipuri traiesc in padurile | ecuatoriale datorité abunden- fei hranci, apei si cAldurii Pasarile de prada silislu- se in arborii inalti, De acolo au o bund per- spectiva asupra domeniilor lor de vandtoare. Vietitile care se adipostese in frunzigul des jos, se hra- nese cu fructe, nuci, flori, frunze si coaja de copac. LLltaculnuct eg . ©: | Animalele care traiese prin- ‘tre ramuri se misc cu usu- rinti dintr-un copac in altul. Yeverta zburatoare eo veopars ot Maimuta Creaturile mai mici viefuiese Ia nivelul solului. Animalele mari inainteaz& cu greu prin vegetatia deasa si incdlcit’. | AR peg asc sResurse, 86 Locuitorii padurilor ecuatoriale in padurile ecuatoriale locuiesc diverse triburi, cum ar fi pig- meii din Zair (Africa) si indie nii amazonieni din America de Sud. Ei sunt nomazi, adica se muta dintr-un loc in altul. Unii sunt vanatori-culegiitori, trind din ceea ce prind sau culeg din padure. LLocuitori paduri ecua- toriale sunt scunzi (pana la 140 cm inaitime) gi se deplaseazé cu usutinta pin pau. COamenil isi contectio- rneazi hainele din cooa ce Ie oferd natura. Acest pigmeu este infagurat in ‘coaié de copac. Triburile de vanatori- culegatori vaneaza animale gi culeg nuci, fructe si miere. in fiecare an se taie imense su- prafete de pidure ecuatoriala. Terenurile obtinute sunt utlizate pentru culturi comerciale de u- lei de palmier, cafea, cacao si cauciuc natural. De aseme se taie paiduri pentru a cons drumuri gi orase, gi pentru ex- Alte triburi igi fac propriile lor luminiguri pentru a cultiva pi ‘méntul. Ei ard arborii tdiati gi impristie cenusa pentru a face terenul mai fertil pentru o peri- ‘ada de timp. Cand terenul nu mai este roditor, ci igi cautd alt loc. Acesta este unul dintre tipu- le de agricultura primitiv: ‘Adaposturile sunt acopenite cu frunze cerate, pentru a fine de ploaie, Fumul Indeparteaza Insectele, ploatari de cupru, zine gi diamante. Lemmul se vinde pentru industria mobilei, si se transforma in c&rbune, pentru combustibil. Taierea suprafe- telor extinse de paidure ecuato- riala ar putea distruge impor- tante resurse*. 43_ Regiunile de savana Regiunile situate la cateva grade nord gi sud de Eouator au de obicei clima uscati. Totusi, de citeva ori pe an, devin toride si cad plot toren- fiale, Aceste zone se numese regiuni de savand, dupa savana africana — cea mai extinsa regiune cu acest tip de clima Cand vine ploaia Regiunile de savand se afld intre Ecuator si tro- pice, unde Soarele este deasupra crestetului de doua ori pe an. Atunci este mai cald, se evapo- 1 mai mult apa, si cad ploi abundente. in zonele de savani cele mai apropiate de Ecuator, Soarele este deasupra crestetului in perioade opuse ale anului (mart.-sept.), astfel c& anotim- purile ploioase se succed la interval de céteva luni. in regiunile cele mai indepartate de Eou- ator, cele dou anotimpuri ploioase sunt sepa- rate de un interval extrem de scurt. tia tine umbra frun- zelor de mai jos. f\ magazineaza apa. Incendile se exting gor printre ior- burile uscate. ropa! ecu .—$ros Ce WH Regiuni de savana ul) cole dous ‘sezoane umede ~~ cole dou sezoane umede frgaseete ty “scape et oe Savard” Pdi equates” Savana ‘Tropicul i Tropicul Racal seus Capesrunl Aceasta imagine arat& In ce luni Soarele este deasupra crestetului Ce creste in savana? in savani conditiile de viata sunt aspre. Solul confine putine substanfe nutritive, se usucd in timpul se- Zonului uscat si devine mlstinos in timpul sezonului umed. De asemenea, la sfargitul sezonului uscat se produc adesea incendii. Terburile dure se dezvolt& cu u- surinfa in condifiile de savana, Mii de tipuri de ierburi cresc aici Insd pentru a supravietui, copa- cii sunt nevoiti s& se adapteze ‘impotriva secetei i incendiilor. O specie de arbori numita bao- bab si-a dezvoltat un trunchi gros si rezistent la flacari, care inmagazineaza apa ca un burete. Radacinile lui lungi absorb apa de la adancimi mari. Alti copaci, cum ar fi sale4mii, au coroane late si plate pentru a fine umbra frunzelor din interior, protejan- du-le de uscaciune.Viata salbaticd din savana Multe regiuni de savand au fost utilizate penta cresterea vitelor, in detrimentul animalelor silba- tice, care s-au imputinat sau au disparut. Totusi, in savana africana exista imense parcuri nationa- le, unde traiesc inca animale salbatice. ‘Animalele din savana trebuie s& supraviefuiasca secetei. Cele care se hrdnesc cu iarba (erbivore- le), ca girafe, zebre, gnu, elefanti si rinoceri, pot parcurge distanfe foarte mari atunci cind sunt nevoite sa se deplaseze dintr-o regiune care de- vine uscatd inspre regiuni cu ploi si vegetatic. Animalele care sunt prea mici pentru a traversa apele pot hiberna in sezonul uscat (varare). Alte vietdti mici trdiesc sub pmént si nu ies la supra- fafa decat dupa apus, cand se mai racoreste. Locuitorii savanei In savana afticana locuiese multe triburi. Fulanii, de pilda, sunt nomazi*. Ei tin vite, oi si capre si se deplaseaz in c&utarea apei si a pasunilor verzi. Tribul fulani se hraneste in principal cu lapte de la animalele lor. De asemenea, ei vand piei si lapte pentru a cumpara cereale. In ano- fimpul ploios igi fac ad4posturi din crengi gi piele, iar in sezonul secetos dorm in ger liber. Asterutul se face in lerburi uscate. *Nomazi, #3. Culturi comerciale Regiunile inalte ale savanei africane sunt mai ricoroase decat cele joase, deci, au mai mult ploaie. Solul este mai umed si mai fertil, de aceea, culturile comerciale, cum ar fi ceaiul sau cafeaua, ocupa versantii dealurilor. ‘Atbore a de cafea—~. We Regiunile de savana din Australia si Brazilia be- neficiaza si ele de ploi destul de regulate, fiind ideale pentru cresterea vitelor, In ultimii o sutt de ani, colonistii europeni au transformat intinse suprafefe in ferme. O mare parte din carnea obtinuté astfel este vanduta in tArile europene. 45Deserturile tropicale Deserturile tropicale ale lumii se situeaza intre 15" si 30" nord gi sud de Ecuator. Aerul care se ridicd de la Ecuator coboara aici, genernd o pre- siune atmosferica* ridicati. Acest aer se incalzes- te apropiindu-se de suprafaja Pamadntului, si vapo- rii de apa pe care fi confine nu se condenseaza* Astfel, in aceste regiuni, aproape niciodata nu se formeazi nori, iar ploile sunt extrem de rare. Peisaje degertice Toate deserturile sunt foarte uscate, iar vee tatia este putina din cauza lipsei ploilor. Erg a 25% din deser- turi sunt alcdtuite din nisip erodat de pe roci. Nisipul formeaza du- ne. Sahara, in Africa, este un desert nisipos. Hamad’ a E SoS Unele deserturi sunt pietroase, de ex. cele din Algeria si Libia, numite hamade. ristale de sare: In Salt Lake (SUA), secarea lacurilor a lasat un strat de sare cristalizata. 46 *Presiune atmosferied, 34; condensare, 26; alizee, 34 ese at Tropic! Lae ‘A acu E Eeuator % — Ne reat Caprice S@Deserturi tropicale Conditiile de desert Deserturile tropicale sunt cele mai calde regiuni de pe Pamant. In lipsa norilor care s& ecraneze razele Soarelui, pimantul se incinge. Totusi, nop- tile pot fi foarte reci, iar iarna se produc ingheturi tot datorit& lipsei ecranului de nori (care in mod normal ar opri cildura degajata in timpul noptii) 4 Alizeele™ suflé puternic in aceste deserturi. In erturile nisipoase (erguri), vantul spulberd ni- ipul fin, cauzand furtuni de nisip. Nisipul trans- ortat de aceste vanturi erodeaza rocile din calea lui, sculptindu-le in forme ciudate Desi in desert ploile sunt extrem de rare, sunt torentiale atunci cdnd se produc. Se formeazi ri- uri late, care transporta particule de roca (sedi- mente), erodand relieful si dand nastere canioa- nelor adanci. Cénd rdurile seacd, ramén vai seci numite wadis. anion adéne sapat de STIATI CA... 2 in unele parti ale Degertului Atacama din America de Sud n-a mai plouat de cé- teva sute de ani. Roca modelaté de vantul desertuluiViata plantelor Plantele din desert supravietuiese cu ploaie putind. Cactusii, inmaga- zineaz apa in tulpini, frunze sau ridcini. Acestea sunt plante sueu- lente, Multe plante au tepi in loc de frunze, fiindea prin tept se evapora mai putina apa. In general, plantele de desert au radacini lungi pentru a Basi apa. Vietatile degertului Animalele din desert trebuie sé-si menfin umidi- tatea yi temperatura corpului. Vietitile mai mici reugese acest Iucru stand la umbra. Alte animale Cactus Tulpina groasé reline apa. Carnivorele, ca. Camilele tsi pot Desertul in floare Unele plante de desert se w= dezvolté numai cdnd plow’. ) Semintele lor pot sta ingro- pate ani de zile, astep- tand ploaia. Cand vine ploaia, ele se dex. ¥ 1a, infloresc si mor Sige Tepi Radacini in céteva zile. de desert s-au adaptat si si-au dezvoltat niste tra- séturi care le ajuté s& supravietuiasca mai usor la uscdciune si temperaturi ridicate. Genele lungi aceasta vuloe de Inchide part! protejeaz8 ochi dager, i aelqu nln timpul amie Tn bmpul ra umidatea furtunior cas futunor din sangele hulle inte nisip de nisip. pra : Innes Ye, WL. A i animale de de- ert eu urechi lungi prin care emana sor céldura din organism Locuitorii deserturilor Numai 5% din populatia lumii locuieste in regi- uni desertice, fie ca triburi de nomazi*, fie in mici regiuni fertile numite oaze. Oazele se for- meaza in jurul izvoarelor, iar oamenii locuiese in permanent acolo. In Sahara si in Degertul Ara- biei, curmalul este principala recolta din oaze. *Nomact, 43. Camila nu are strat de grasime sub piele, ca sa Pernitele late rus fie prea de la picioare cald. In schimo, © ajuta s& nu grasimea este se afunde in depozitata in Termitiorele au orientare nord-sud, astfel incat numai ‘0 mica portune este in bat la Soarelul Din frunzele late se fac acope- rigun, se fes franghii sau sunt folosite drept combustibil, CCurmaiele sunt fructe foarte hrdnitoare, lar smburi lor sunt. macinay) $i dati camielor. Trunchiurle sunt folosite pentru constructSe -Regiuni musonice- Regiunile musonice sunt regiuni cu precipitatii abundente si furtuni dinspre ocean care afecteaza suprafete extinse de uscat de la tropice. Aproxi- mativ un sfert din populatia lumii locuieste in aceste regiuni. ‘Musonii se produc doar intr-o anumitd parte a anului: in iunie, in emisfera nordica si in decem- brie, in regiunile musonice din Australia. Anotimpurile regiunile musonice nastere unui anotimp cald si umed. Datorité lunilor lipsite de ploaie, pamantul este uscat si sterp. Tope ty oc wm” Eaustor agree | Regluni musonice = Sa fn anotimpul ploios (musonul), cerul este mohorat saptiméni intregi. Aproape in fiecare zi se declanseaza furtuni cu tunete, iar inundatiile sunt aS freevente. /Dupa muson urmeazi o lunga perioada u si racoroasa. Cerul se insenineazé, iar apele se stabilizeaza. E posibil sa nu mai ploud pana in anul urmitor. 48 Presiume atmosferied, 34 Vantul aduce ploaia Mare parte din an, regiunile musonice sunt uscate datori- td diferentei de presiune atmos- ferica* dintre uscat si ocean. Acrul se deplaseaza de la pre- siuni inalte la presiuni joase, vyanturi uscate bat dinspre uscat inspre ocean. J Presiune | ridicata Vantul uscat bate dinspre | Presiune scizuta ) in cea mai calda lund a anu- lui, presiunea este mai mica deasupra uscatului decat dea- supra marii, vantul bate acum dinspre ocean inspre uscat. Ypres scat 1 ridicats Vantul dinspre ocean incar- cat de umiditate di nastere deasupra uscatului, la pre- cipitafii torentiale, adica ploi musonice.Agricultura Majoritatea regiunilor muson ce au populatie numeroas’ care se bazeaza pe cultura plantelor. Multe suprateye de padure au fost deftisate pentru a face loc culturilor de orez, grau si mei. Intrucat orezul necesita multi ap’, rasadurile sunt plantate in timpul musonului pe terenuri inundate, denumite oreziri Apa provenita din inundatii es- te stocata in fintani si rezervoa- re pentru irigarea* culturilor pe durata lunilor secetoase. Tot in regiunile musonice se cultiva ceaiul, in special, in In- dia gi Sri Lanka, cele mai mari producatoare de ceai din lume. Prea multa sau prea putina ploaie De obicei se poate prevedea sosirea musonului, insa ni- meni nu stie cat ploaie va fi, In unii ani ploua prea mult gi orasele sunt inun- date. In schimb, daca ploua insuficient, culturile nu se " dezvolta, animalele mor de sete, iar oamenii suferd din pricina foametei rigati, 08 Existenta oamenilor depinde de muson, de aceea ei se bucurd de venirea lui. Sapta- minile dinainte de muson sunt fierbinti si greu de su- portat, iar ploaia este recon- fortanta. In unele zone, oa- meni sarbatorese venirea musonului prin petreceri si parade. Inundatile periciteazé casele ‘cameniior, ins prea putina ploaie poate duce la foamete. Animalele salbatice Animalele salbatice ale Asiei s-au imputinat dramatic oda- 8 cu disparitia vegetatici na- turale: tigri, leoparzi, mistreti si elefantul indian. In sezonul ploios, multe suprafefe sunt parazitate de insecte, serpi, broaste (chiar si raioase). In estuarele fluviilor Australia de Nord, traiese crocodili Boli de apa Boli grave, cum ar fi malaria sau febra tifoid’, sunt intalnite in regiunile musonice. Bacte- riile care le cauzeaza se inmul- fesc in apa, iar in timpul inun- datiilor bolile se raspandesc cu usuringa, Tanfarii care transmit boala se inmulfese in ochiurile de apa stituta. yanjar STIATICA. in toiul anotimpului muso- nie, Cherrapunji din India este polul precipitatiilor pe glob. Aici cad in medie | m de precipitatii zilnpees: le tem ‘Majoritatea locurilor situate intre friguroasele regiuni polare si regiunile fierbinti de la tropice au o clima temperata, nici foarte rece, nici foarte calda. Exist doua tipuri de clima tem- perati. Regiunile mai apropiate de tropic au clima temperat-oceanica, iar cele dinspre poli au clim& temperat-continentala. Anotimpurile din regiunile temperate Regiunile temperate au patru anotimpuri: prima- vara, vara, toamna si iarna. Regiunile temperat- continentale pot avea ierni geroase, insa verile sunt blande. Zonele cu clima temperat-oceanic& sunt mai aproape de Ecuator, de aceea toate ano- Viata din tinuturile temperate Gunoaiele sunt © sursa de hrana entry anima- fete imense de Climatul temperat este ideal pentru agricultura, fiindcd vremea nu este nici prea calda, nici prea rece, iar ploile cad regulat. Cultura plantelor o- cupa intinse suprafafe cum ar fi stepele din Ru- sia si Asia gi preriile din America de Nord, un- de se cultiva cele mai multe cereale ale lumii. Agricultura a dus la prosperitate, asa c& dezvoltat si orasele. Pe misura dezvoltarii, in- tinse suprafere de vegetatie naturala (pad stepe) au fost defrisate pentru a face loc orase- lor $i fabricilor. 50 oe Tropic oe ecu Ewsator ie Ff, Tene ental Caprica ¢ ima terperavooeanc ao ocean out timpurile sunt mai calde cu céteva grade. Tempe- ratura medic in aceste pirti este de 37°C (80°F); ¢ plicut si locuiesti aici, Ploua in aproape toate lunile anului, iar iarna, regiunile temperat-conti- nentale au z3padi. COrasele au fost construite pe terenuri acoperite céndva de padure. Tole din orage. | “Agricultura ocupa supra- Vegetatia natural s-a restrans treptat si multe animale silbatice au dispirut, ca de exemplu, turmele de bizoni care populau odinioara preri- ile, c&prioarele si lupii din paduri. In zilele noastre au mai rimas pisiri si roztoare mici, ca veveritele, in insulele de padure care mai exista, Unele vietati din climatul temperat s-au adap- tat vietii din orase si sate. De pilda, vulpile, multe rozatoare, paste si insectele salasluiesc acum printre case gi alte cladiri,