"Clasic si modern in abordarea tulburarilor de sexualitate" Ruxandra Rascanu Martie 2015»Clasie si modern in abordarea tulburdrilor de sexualitate” oluyaclia fartinu. ; / ( Argumentum’ Istoria umanitiqii care se pierde in negura vremurilor a continut in forme si acceptii extreme diverse 0 dimensiune de maxima importanyé: iubirea si relatiile intime. tnsoyita de pudicitate, de excese, de conduite dintre cele mai diverse, far a tncerca o dihotomie normal’ anormal iubirea si intimitatea, respectiv sexualitatea a insofit permanent evolutia individului ‘uman, abordata diferit, oricum comtroversata, uneori cu secole in urma fariseic respinsd, chiar repudiatd, dar revenind mereu gratie operelor pictorilor, sculptorilor, scriitorilor de proza ori poetilor si dupa aparitia lui FREUD prin intermediul medicinii si psihopatologi Daca intr-o Europa inchistata si ri jdizata. prin imperil care se conturau si se destrimau in urma a numeroase rézboaie nu ar fi aparut in 1905 "Trei eseuri asupra teoriei sexualititii", Freud poate ar fi rimas un medic de cabinet in vremea secolului XIX si XX eu speculatiile lui empirice privind energia sexuala, libidoul care este prezent de la nastere in forme neorganizate. Gasind si ragazul si documentarea, dar mai ales quintesenfe de practicd medicald $i psihologicd, de munca efectiva de cabinet, S. Freud identifici stadii si explicatii complexe pentru pledoaria lui de existenté a clementelor de sexualitate de la nastere pana in amurgul Caracterizind dupa criter quasi accepiate in perioada 1895 - 1925 reactivitatea emotional, a conduitelor individuale ale copilului si adolescentului, Freud deserie cu lux de amanunte stadii cu prezenfa sexualitiii spre disperarea general a specialistilor si non specialistilor vienezi. Practic, intr-o Viena habsburgica relativ rigida gi inchistata, fariseica in fond, dar cu pudori inexplicabile si exagerate in ciuda existentei unor freevente cazuri de adulter si nu numai, maestrul totusi stabileste stadii ale sexualitatii la copil si puber diseminand atdt cu "puterile stiintifice” dar cu multa experienté de cabinet particular, aceasta realitate a prezenjei sexualis ined din perioada sugarului. Prin caracterizarea efectuatt acestor curajoase segmentiri a copiliriei, pubertitii si adolescentei in etape relative clar dihotomizate Freud trezeste nu doar oprobiul nobililor exprimat exagerat si inutil, dar gi al confratilor de breasla medicala care, neacceptind si neintefegind ideea calauzitoare freudiana sunt revoltati, adesea seandalizati iar in eazul bun reactionand prin... ticere!, fafa de optiunile si interpretirile sui-generis ale medicului deja cunoscut.in special sunt exprimate pareri individuale, placeri (apetit), sensibiitafi, aptitudini gi atitudini pro gi contra, obiecte gi tehnici de expresie sexual Cunoscute de dnd lumea, homosexualitatea, prostitutia, dar si impotenta, cjacularea prematura, frigiditatea, sunt in mod obisnuit asimilate cu tulburari bazal emotionale. Daca unele din aceste disfuncti gi altele igi prelungesc existenta (chiar tranzitorie) pe mai multe luni, chiar ani, si dacd se exclud tulburiti organice, poate fi postulat nevoia interventiei psihiatrului, psihologului, oricum, nevoia instituirii psihoterapiei Comportamentul sexual ,rafinat” in ultimele secole si decenii odata cu dezvoltarea slobalt a societati, a tehnologiilor, a accesibilititii gi proliferairii mijloacetor mass - media devine un subiect extrem de important pentru medicin’, psihologie, pentru familii si oricum pentru cei care incearea si transmita principii educative sanatoase. - Investigatiile stiintifice, dac& acceptim ci s-au originat af! ‘Freud si Scoala de in secolul XX (dar gi cu variante de mare indepartare de psihanalizi ortodoxa) continua cul largirea ariei de cuprindere aprofundatd (inclusiv social) a evenit entelor si discuffilor despre sex 5i probleme sexuale, individuale sau de cuplu in medicina americana a fost un moment extrem de prieinic analiza statistica si de mare comprehensibilitate realizati de KINSEY si colaboratorii sai care au analizat cu temeinicie comportamentul sexual la femei si barbai, iar rezultatele le-au publicat in 1948 si reluate in 1951 incurajand astfel, dezvoltarea abordatilor pe verticald si orizontala si creand pentru SUA un veritabil cmp fertl care a condus la pionieratul cu specialigtii domeniului renumifi international: William Masters &Virginia E. Johnson. Ei au publicat ined din 1966 un veritabil tratat care se reediteaza periodic cu rezultate la zi” in care detaliaza documentat patemnii rispunsurilor comportamentului sexual uman. Comportamentul sexual, ca preocupare a cercetitorilor de oriunde, a organismelor si organizafiilor care investigheaz acest delicat cdmp al omului va trebui totdeauna abordat la nivel global al personalititii (apud Wahl, C. W. -1987). Unele segmente, elemente de comportament patologic nu pot fi corect si profuund analizate doar ca simptome, despiirjite de contextul organic si psihosocial (ap. Vincent, CE. - 1983) - pentru c& ele pot fi influentate prin tratamente psihiatrice, iar diagnosticate timpuriu (cauzele) se poate stabili prognoza, evolutia subi ctului care va fi ferit, astfel, de a ajunge "caz medico - legal” Pentru c, din nefericire medicii la care ajung atét persoane cu deviange in sfera comportamentului sexual, sunt obignuiti din perioada de formare (gi sunt calificay |, cunose extrem de multe informafii despre corpul uman, ei gisesc drept inadeevata conduita lorprivind functionarea sexuala si nu sunt apti (capabili) sd ingeleaga pacientii in complexitatea lor, cu optiunile si interpretarile lor foarte diverse si neortodoxe. Adesea, pacientii cu probleme sexuale vin la cabinete medicale si nu psihologice pentru dureri de cap, stati de nervozitate, insomnie, etc., si mu spun direct problema lor sexuela, ei nu pot stabili usor un contact din care sa spere ca problema lor va fi perceput si rezoWvati. Numai dacd medicul este foarte atent gi fin observator va corela simptomele cu trisiturile psihice ale subicctului, atunci va fi posibil s& ofere un sprijin pertinent celui care vede ine] un ,semizeu in alb” (Philip Solomon & Vernon Patch). De regula apanajul medicului, aparijia unor probleme in plan sexual poate cauza 0 furtuni#” enorma atat pentru subiect cat si pentru familie, uneori chiar pentru prieteni, colegi Specialistii ofera exemplul devenit clasic si cu oarecare vechime al barbatilor despre care se afl cd sunt homosexuali. Cei mai mulji, conform statisticilor sunt cei care, ta varste fragede (sub 16 - 18 ani) s- ‘au angajat Intr-o activitate homosexuala conjunctural, apoi poate si apard depresia cu unele consecinje asupra masturbitii, Dupa ce specialistul adun& mai multe date, tot ce este mai indicat este si se acorde sprijin psihologic sis incerce a explica subiectului factorii determinangi ai optiunii. Din ce ce mai freevent in ultimele decenii, medieii au fost gi vor fi confruntati cu un set de dificultagi prezente in sfera sexuala a pacientilor. Cea mai des intAlnita disfunctie este impotenfa - 0 acuza pentru care pacientul ajunge la psihiatra, Acesta, dupa ce exclude cauze de origine organica, ar trebui si completeze anamnez& cu un istorie psihosexwal al subiectului, dar mai recent, specialisti insist pentru largirea ar nvestigatilor eu abordarea circumstantelor socioeconomice. Ant ipim prin a sustine cu réspundere morali si profesionala in legaturd cu nceesitatea unci consili ri de tip suportiv (psihoterapii scurte), pentru care existé deja si la noi in tara specialisti. Acestia pot fi chiar medicul daca detine o formatie in domeniu, in alte condijii pot si apari insuccese profesionale, sau un psihoterapeut, care are studi de psihologie gi, formatie psihoclinied in domenit Cel mai adesea pentru disfunetii (care pot fi pasagere) este necesara colaborarea medicului psibiatru cu psihologul - pentru cd este indicat cu st genta SA se realizeze un interviu suportiy, cu itemi despre educafie si igiens sexuala - un loc princeps fiind colectarea informatiilor despre natura si cauzele producerii deviantei sexuale. Un aspect interesant este acela care se inser tot mai hotarat in ultimele 2 - 3 decenii, respectiv in psihopatologie, psihologie, psihiatrie si yine de deschiderea abordatiicomportamentelor sexuale nu doar ca aspecte biologice ale subiectului uman (fie ele normale sat patol ice) cat mai ales din perspectiva culturala si cu efectele acestora din perspectivi afectiv - emogionala, Pe aceeasi linie, trebuie si subliniem ci multi si interculturalitates omniprezenta pe toate continentele induce atat conduite si manifestari diferite, individualizate dupa coordonatele morale, sociale, a normelor legale toate raportate la comunitate, la grup. Cu toate c& in zone diferite de pe glob acceptiile faté de homosexualitate oti pedofilie sunt extrem de variate, In mod constant atitudinile oamenilor s-au modificat, sau rafinat, dar constant ele sau inscris pe linia contrarietafii, a unor elemente contradictorii intre cei doi parteneri: subjectul uman si comunitatea cu toate cutumele gi valorile ei, In unele zone si culturi ined se vede & nu este corect ca ferneia si aibii relatii intime inaintea cisitoriei (inte un fel sexualitatea premarital nu este admis) dar legalitatea acestora depinde de statutul local (cultural) Daca facem o foarte succinta trecere in revista a conduitelor - a reactivitayii fem barbatului ele sunt ineadrate nosologic in larga normalitate gi ne referim la interconexiunile cu actul sexual In mod obismuit: 1. Pregitirea pentru actul sexual (“avanpremiera") - cu o larga palett de actiuni de la sirut si muzica, la dans, dovezi de tandreje - pregatire care poate fi eruciala pentru actul sexual propriu zis nu poate intra in cadre sau standarde obligatorii ci, se admite ca timpul ar fi intre 10 si 30 de minute, iar ,succesul” este efectiv legat de varietate, imaginatie creativa si de eforturi de a se instala placerea in cadrul unei sensibite (intime) comunicari. 2. Orgasmul - definit ca totalitatea schimbarilor fiziologice si senzatiilor emotive paroxismale dezvoltate in crescendo pentru a culmina tn actul sexual, la femeie gi la bacbat. Marea placere sexual care apare dupa adolescent (chiar tinereje la femeie) define in conce| celor mai renumiti sexologi Masters/Johnson urmitoarele 4 stagii: stagiul/ stadiul - faza excitirii; faza de platou; faza orgasmicd (cu durata si intensitayi diferite la femeie si barbat); faza rezolutiei - imediat dupa orgasm, de asemeni cu diferente in functie de sex si de modul de desfigurare a fazelor anterioare. Conia erilitatea} prima se referd la tehnici de a nu se fixa 0 sarcina, chiar frica de sarcina (aspect preventiv diferit realizat), cu profunde implicatii_ psihologice (anxietate, frigiditate, dispareunia ori ejacularea precoce). lar sterilitatea, la femeie ori la bairbat este actul care face imposibilé reproducerea. Sterilizarea poate fi efectuatd controlat la anumite populatii pentru controlul numérului nasteritor, se efectueaza de regula, la barbyPartenerii unui cuplu pot avea mari probleme mai ales daca dupa divort se recdsitarese si dorese sa aibii copii. Indicatiile pentru sterilizarea (artificiala) nu sunt totdeauna absolute, dar sunt recunoscute cele de tip eugenie ca in boala Choreea Huntington, terapeutic si socioeconomic {pentru a preveni sarcinile nedorite). Daca frica de sarcina este foarte mare towusi sterilizarea poate induce mai multa fericire si satisfactie in performanta sexual, (reusita relatiei intime). Pentru birbati foarte vigurosi sexual pot apirea trairi psihice pentru care merg de la neplicere (senzatie de neimplinire) pana la simptome de tip nevrotic ori chiar impotenta. Fafa de situagiile gi masurile cunoscute si in care tehnica moder a intervenit macar parfial, nu putem sa nu semnalim un veritabil succes al medicinii, a tehnicilor de investigatic in sfera obstetricd - ginecologic, uncori cu rezultate spectaculoase. Este concreta dovada colaborarii intre diversi specialisti care au reusit, in diferite ari si Roménia sa fertilizeze ovule cu spermatozoizi dintr-o banca de rezerve. in acelasi timp trebuie subliniat c& acest succes nu este doar unu! tehnic, cat mai ales unul uman pentru c& persoane cu disfunctionalititi, inclusiv sterilitate (primara si secundara) sa poata aduce pe lume un candidat la umanitate”, Neindoielnic c& nu toate incercarile sunt Incununate de succes, dar faptul c& unele femei au tr sentimentul de mama nu face decat si ineurajeze atitudinea de sustinere complexa clinico - psihologica a cuplurilor care accept acest mod de a deveni paring { Masturbarea Jonanie ori autocrotism) - este o gratificare sexuala prin stimularea unor zone de mare excitabilitate are stimuleaza subiectul in plan sexual Pentru ca s-a extrapolat infelesul demersului biblic al comportamentului lui Onan din Vechiul Testament s-a ajuns la condamnarea de catre autoritiile religioase; subiectul uman din diverse mituri fiind blamat pentru disfunctii ca: ,slabiciune”, ,,impotenta”, ,.nesinatos” La anumite populati, chiar la sfarsitul secolului XX i ineeputul mileniului Ill aceste atitudini persist& si unii reprezentanti ai religiei ortodoxe considera masturbarea drept un picat si se pot instala sentimente de vinovatte si teama (rusinea) de a fi descoperit. inca din raportul lui Kinsey datele privind frecvenja si incidenja masturbarii (cu varietati de forme) se opreau pe circa 90% din barbati si 70% din femei care s-ar fi masturbat macar o data fn viata lor in copilarie si in pubertate masturbarea este considerati ca parte a unei cautari instinctive de gasirea plicerii si a senzatiilor similare prin explorarea unor parti ascunse alecorpului uman, Cu toate clementele de fantezic, treptat, oricum in perioada adulti, la heterosexuali fianteziile sexuale gi gAsesc locul lor, masturbarea cedind de la sine, Este insofita obignuit de anxietate excesiva, ducdind la nevroze, uneori atentionand un fond psihotie sau o stare (nivel tip borderline). -{5°Sexoral (oralism) i) acest tip de explorare a actului sexual, plicerea se objine prin contactul gurii cu zonele genitale. Sexul oral poate jeterosexual ori homosexual gi nu este considerat perversiune cand precede relatia heterosexuala ori ocazional determina aparitia orgasmului. Sunt multe jéri in lume in care asemenea practici sunt ingradite de lege (Incasetate) chiar daca se petrece in cupluri de persoane casatorite. (8 Sex anal (sodom ie] - plaicerea sexuala se obtine prin sex printt-o relatie la nivel anal si nu trebuie considerata perversiune, daca actul se realizeaza ca o variatie ocazional intre heterosexuali, desi ca este impotriva legii in uncle jurisdictii. Orgasmul poate aparea la partenerul pasiv Ia fel de bine ca si la cel activ. 7, (Orgasmul extravaginal)- placerea sexual este objinuta prin contact falic cu axilele partenerului, sini, ori zona interfemurala si nu este considerata actiune anormal. Elemente din sexualitatea anormala. —__:5 Disfunctiile sexuale pot fi prezente la ambele sexe si la toate varstele, flind adesea bile in conditii de tortura. Functionarea sexuala normald este un indicator sensibil al sinatatii (statistic) fizice gi emofionale; uneori bolile in zonele extragenitale pot determina temporar oti pe termen lung alteriri ale functiei sexuale. Diagnosticul corect depinde de examinarea psibiatricd $i somatica. in populatia general cea mai frecventa anormalitate este impotenta. IMPOTENTA - prezenta doar la barbati, definits ca slabiciune si ira sprijin psihofizic ori lipsa completa a erecjiei rezultate din micgorarea sctivitiyii sexuale (in sensu! c& actul nu poate fi indeplinit din cauza lipsei erectilitatii barbatului), Impotenfa pasageré poate fi prezenta la orice varsta Ja cei mai multi barbayi dar disfunctional& este in psihismul tinetilor, Se discutt impotenta usoar’ si tranzitorie dar gi severd si prelungita Daca autori diversi din zone de pe glob sunt unanimi a accepta stagiile activitatii sexuale (in care se petrec multiple transformari) acestea pot fi considerate + Starea de libido ori placerea pentru actul propriuzis; + Capacitatea suficienta pentru plicerea erectiei;+ Ereotie suficienta pentru penetrare; + Bjacularea cu orgasm dupa penetrare; + Relaxarea, Unanimitatea in privinga stagiilor nu coincide cu cea privind etiologia acestui fenomen find enumerati factori ce qin de evolutia atitudinii populatici fata de sexualitate; cauze organice (sistemice); factori toxici; factori psihologici - toate putand determina modificari in situatile reale, existentiale ori in problemele interne ale unui cuplu, iar la unele populatii duc la prohibitie morala. Pe aceeasi linie, dorim si ardtam ca tratatele de specialitate ‘menjioneaza fricd faté de primul act sexual si perceperea lui ca un .,faliment” mai ales la tineri, mai ales in noaptea nuntii; alii vorbind despre o impotenfa ,facultaiv > cand partenerul este impotent cu sofia gi nu cu o nara cunostingd foarte nostima gi eu fantezits ori lun tnar chiar fra experienga sexuala care nu poate realiza actul cu prietena lui (de asemeni tindra) reugeste cu o prostituata, (ap. Hollender M,H 1970). Nu putem si nu subliniem cu toate progresele si descoperirile tehnico stiintifice pe toate planurile, si desi nu ne propunem o prezentare exhaustiva nici a modificarilor in planul nici a factorilor etiologici nici ai elementelor taxonomice ori a tratamente, amplificarea stirilor de stres la populatii din ce in ce mai tinere si aparent sindtoase care prin complexitatea esafodajului care se ayeaza la baza dezvoltirii umane schimba reactii, conduite, atitudini, comportamente. Noi apreciem empiric dup numacul in crestere al pacientilor in cabinetele de consultatii psihoterapeutice ca s-a facut un dublu salt Unul ar fi spre informare si cunoasterea situatiilor care pot influenta negativ calitatea relatiilor intime, iar altul ar fi spre depasirea barierelor care subiectul singur i le imagineaza, le finiseaza gi de cele mai multe ori ajung sa se intoarea impotriva tui. Impotenta, asociata sau nu cu deviatii sexuale, cu elemente hipocondrice, cu unele boli psihice grave (schizofienia ori depresia hipnoticd) ar avea la baz in unele conceptii (Ph. Solomon & VD Patch 1971) nu doar frica de a fi descoperit ca impotent de catre alti ostilitatea altora, frica de boli venerice, ete, reliefindu-ni-se existenta unui conflict nevrotic la subiectii deveniti impotent. Acestia au de cele m tnulte ori atitudini diferite faya de dragoste si pasiunea sexuala = rimanand niste emotivi toat viaja, flind persoane traumatizate in copiliie, ori traind tn ccuplu relayia cu o ,.femele falica” competitiv si sarcastic, inhiband partenerul sexual. in actualitate tratamentul se efectueazi (cfnd subiectul si partenera au curajul de a merge la psiholog sau medic tmpreund) de citre o echipa mixt8: medicul pentru zona de boit psihosomatice sau psihice grave; psihologul realizand terapii scurte ort terapii psihanalitice,tratamentul completindu-se la indicayii exprese cu tratament medical sau chirurgics Asistentul social poate contribui la realizarea consilierii impreuna cu psihologul_ pentru subiect si partener. Ejacularea precoce Din resortul efectiv al barbatilor, ea reprezinia tn acceptin generala orgasmul realizat ‘nainte de sfarsitul actului sau foarte curdnd dupa penetrarea penisului in vagin. Uncori se amplificd sensul ejaculdrii precoce, incluzindu-se orgasmul care se petrece inainte ca barbatul sa doreascd aceasta si se denumeste drept impotenta partiala”. Aceasta disfunctie consti in planul psihic, in umilire, in tnjosire pentru barbat trdire intrinseca si 0 seddere a gratificatiei sexuale fiind 0 modalitate particular pentru cuplurile moderne, sofisticate care incearcd aceasta pentru presupuneri ideale sau climax simultan, Multe cupluri prefera orgasmul seevential_femei Fisturnati’a valorilor pot fi generatoare de stres cu grave implicagii in viata de cuplu, a ~ barbat. Si in acest caz fricile, temerile, anxietajile, perceperea traitilor intime dezorganizatoare. Frigiditatea Fenomen prezent doar la femei, reprezinté o scddere partiala sau completa, a plicerii bucuriei sexuale. Este disfunctie psihosexuali; dar mai pusin dezorganizatoare decét impotenta la barbayi. O femeie poate avea act: sexual fir placere ori bucurie, ori extaz. Frigiditatea severd poate avea un efect atotcuprinzitor pentru viata unei perechi maritale generdnd ostilitate, manic, ura, frustrarea ambilor: a femeii si a barbatului. Recentele tendinje modeme bazate pe libertiji inclusiv libertate sexuala vorbese cu mare ,, deschidere despre sfarsitul angajarii th experienge orgasmice deoarece acestea amplifica sentimentul de faliment personal la femeie in cazul care orgasmu] nu a avut loc. Se vorbeste despre tipuri de frigiditate ca fiind insotita de triti ca: = Sentimente negative fata de actul sexual in sine; - Falimentul extazului sexual; - Falimentul obfinerii orgasmului Kinsey ined arati c& 25% lin femeile maritate de un an sau mai putin, sunt ftigide, avand acest tip de frigiditate dar frecventa orgasmului creste gradat ulterior in cuplul matital Masters si Johnosn 1970 au stabilit stiinifie in special clitorisul este partea prinefpala in zona de obtinere a orgasmului clitoridian, iar schimbarile fiziologice asociate sorgasmului clitoridian” se regasese in ,,orgasmul vaginal” a carui existenta este legati de separarea si maturizarea entitatii in orgasmul vaginal, Femeile ca si barbafii pot avea un tip deorgasm, dar la ambii poate varia enorm ca intensitate si duratd, de la starea de blindeje la experiena extazului, Dispareunia si vaginismul Reprezint in mod obignuit durerea sau dificultatea la penetrare, vaginismul avand tn plus un spasm involuntar al peretelui vaginal prevenind intrarea penisului, modificdri prezente si usociate cu note severe sau cronice de frigiditate. Originea vaginismului este toideauna psthogenica, este o forma a conversiei simptomului nevrotic, protejand femeia de acte de nelinigte si de spaima, Cu o etiologie extrem de complexa aceasta cuprinde un set amplu de modificdri de la urmatile complesului Oedip la stiri nevrotice oripsihotice. In consecinfa, paleta tratamentului cuprinde de Ia psthoterpie si consiliere la educarea cuplurilor si terapii comprtamentale, Hipersexualitatea Plicere excesiva (exageratt) pentru angajarea in actul sexual putandu-se intalni atat la femeie cat sila barbat. Performanfele sexuale, capacitatea si impulsul instinctual sunt determinante biologice sihologice, manifesta clinice modificate foarte mult de factori conjuncturali. ‘Tulburiri de ejaculare intarzierea ejaculirii, absenfa ejacul i, cjacularea insotitd de orgasm, falimentul relaxarii dupa penetrare si depresia post-coitala pot fi manifestari ale unor tulburdri organice ori ale unui conflict nevrotic extrem de puternic, ‘Tratamentul necesar este dificil de instituit, adesea chiar inexistent, dar se utilizeazd unele tehnici psihoterapeutice (TCC, psihoanaliza, ete.) Deviafii sexuale © deviantd sexuala, perversiunile ori parafitia sunt definite ca un patern al comportamentului sexual care este sursa predominant a gratificdrii sexwale insemndnd e& partenerii pot ajunge si la un act heterosexual. Adesea, actele sexuale deviante sunt impulsive si compulsive - la nivel caracterial Statutul legal al sexualitatti actelor deviante este adesea influenjat sociocultural, iar homosenualitatea este unul din aceste exemple. Homosexualitatea la femei este mai toleranta ca atitudine ori chiar mai acceptata deat homosexualitatea la barbati injelegerea psihodinamicd a deviatiilor sexuale a fost explicitata asa cum deja sa mengionat de citre Freud incd din 1905 in ..Trei eseuri asupra teoriei sexualitaii™le sexuale, unele dintre ele din ce in ce mai acceptate de citre comunitate aut fost generic descrise de aceeasi Masters si Johnosn in urma cu decenii, chiar daca tratatul lor se republica cielic. Ce trebuie si remarcdm? Este de fapt un rezultat al atitudinii schimbate, uncori radical fati de imaginea de sine, de conceperea libertitii de de ie si de optiune, concomitent cu marile transformari in plan tehnico - stinjific global. Mai multe descoperiri tehnice au insemnat tot atétea deschideri pentru perceptii diferite faa de ultimele 3 - 4 decenii ale secolului XX gi inceputul secolului XI Veche de cénd lumea, prostitutia si homosexualitatea sunt mult mai tolerate, uneori chiar legiferate cu implicatii dintre cele mai nuangate. Pedofilia si gerontofilia au ajuns sa fie prezente oriunde in lumea civilizatd, s& aiba prozeliti dar si victime. Legea este de multe oti prea lax: wr sufletele ,zdrobite” au cicatrice, traume care nu se estompeazi decét la suprafayi, de profundis rimandnd in structura vulnerabila si cicatrizaté pe viata. Noi mu ne-am propus si facem nici macar o succinta trecere in revista a relatiilor dintre sexualitate si atitudinea partenerilor dar evolutia continu in societatea umani contemporand ne-ar putea motiva in acest sens. In prezent sunt reglementiri care accepta o serie de disfunctii sau zone de morbiditate sexual drept ,orientare sexual personalé” ori nu mai sunt o serie de ,derapaje sexuale” pedepsite conform Codului Penal. Homosexualitatea care in 1965 era de cca, 1.5% a ajuns in prezent sa aibé extrem de multi, impatizanti” si numdrul lor ereste pe toate meridianele si paralelele globului © nots speciali trebuie si adiugam privind tentajiatransvestismului si transsexualismului. Primul concept reprezinta apropierea de sexul opus prin mijloace diferite (coafuri, imbraicaminte,ete.) orgasmul obfinandu-se prin masturbare. Este prezent si la femei si la barbagi gi este legat de fetisism. ‘Transsexualismul este un act constient care are la baz doringa acerba de a-si schimba sexul, in care femeile vor si devina barbati si barbatii tind si devina femei. in mod obignuit este acceptatd ca orientare speciala a atitudinii de sex - rol care predomina la nivelul caracteristicilor externe sexuale. »Beneficiul” transsexualilor consti de fapt in succesele diferitelor ramuri ale medic ii care ajuti aceste demersuri: chirurgie plasticd si recuperatorie, endocrinologie, biochimie medicala, ete,Pe aceeasi linie a conduitelor faja de care se manifest o toleranfa tot mai mare este si pedofilia care reprezinta placerea sexuala gratifi 18 de relajia cu un copil, oricum eu 0 persoana imatura si de sex opus. Din nefericire de céteva decenii este din ce in ce mai in cventi in populatia masculing, indiferent de culturé, formatia profesionala, cult religios, zona geografica, etc. La amtipozi,[gerontofilia}este o gratificare ideala cu 0 persoana de sex opus dar mult 1 mal mare ca varsta, Se accepta tacit ca si in cazul gerontofiliei si in cazul pedofiliei conditiile materiale precare ar fi un factor declansator sau macar favorizant. Celelalte deviatii mai putin frecvente si mai putin explicitate ca-necrofilia, coprofilia, coprolalia, coprofagia sunt tipice deviatii sexuale care au la baz acte compulsive gi uneori interese de .teusite sexuale”, Captivitatea, rapirea, bestialitatea sunt legate de actul sexual dar mai ales sunt in tenia juristilor si criminalistilor. Sadismut si masochismul descrise inc& de Biblie au fost introduse in literatura ca teme de citre Marchizul de Sade (scriitor francez) si Leopold von Sacher-Masoch (publicist austriac). Clinic este un preludiu al penetrarii, prezent si la femei si la barbati si In care este prezenta masturbarea Incestul, prostitutia, ripirea cu arestare, seducfia, nuditatea expusd sunt considerate rept probleme cu puternice ramificatii sociale si medico - legale. De la Freud la Masters si Johnson au fost si vor fi discutate, clasificate, dezbitute pro ‘si contra aspecte ale sexualititii normale si patologice in functie de standarde socio — economice, dar mai ales culturale si religioase. ¢ Din orice unghi am aborda sexualitatea largii normalitafi ca si deviatiile sexuale, ele sunt generic o problema de intimitate, de relatie afectiva, de perceptii deosebite de la caz la caza plicerii sexuale dar mai recent de trdirea intt-o societate stresanta.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 1. Ellis, A. & H. Ababanel (editors) 1961: The Encyclopedia of Sexual Behavior Hawthorn Books; 2. Kinsey, A.C., & others 1953; Sexual Behavior in the Human Female. Saunders; Masters, W.H., & V.E, Johnson, 1966: Human Sexual Response.Little, Brown; 4. Masters, W.H., & V.E, Johnson 1970: Human Sexual Inadequacy.Little, Brown; 5. Benjamin, H. 1954 Transsexualism and tansvertism as psychosomatic and somatopsyhic syndromes. Am J Psychoterapy 8:219-230; 6. Ellis, A. 1959: Why married men visitprostitutes. Sexology 25:344-377; 7. Hollender, M.H feb. 1968: The prostitute's two identities. Med Aspects Human Sexuality 2:45-51; 8, Kallman, FJ.1952: A comparative twin study on the genetic aspects of male homosexuality. J Nerv Ment Dis 115:283-298; 9. Money, J. 1973: Gender role, gender identity, core gender identity: Usage and definition of terms. J Am Acad Psychoanal 1:397-402; 10. Vincent, C.E. June 1973: Side-effects on the family of liberalized sexual attitudes. Med Aspects Human Sexuality 7:86;‘Tulburiri de dinamica sexuali Analizi psihoclinica Caz $.0,, baiat 19 ani, J Examenul psihologic efectuat initial in Spitalul Clinic ,Dr. Alexandru Obregia” a fost solicitat pentru precizare de diagnostic solicitat de medicul psthiatru. Subiectul avea la data primei examinari psihoclinice 19 ani, barbat,din mediut rural, angajat ca magazioner in localitatea natal, dintr-o familie cu pregitire scolara si profesional foarte modest, el insusi absolvind cu mari dificultagi 8 clase. La anamner efectuati de noi, subiectul afirma ci a acceptat si vin in Capital pentru a-si face interventii medico - chirurgicale pentru schimbarea sexului, vrdnd si devind femeie. rebat in legaturd cu aceasté dorinta - tentatie, acesta ne reda ,,glasul” comunitagii care il etichetase deja drept ,fatalau”. Deoarece prima investigatie psihoclinied efectuata de psiholog era realizati la prima interare, noi nu am incercat 0 terapie sinergicd ori psihoterapie, intrucdt subiectul era, la acea dati, un caz neobisnuit, iar experienta in domeniu, fie ea din alte tari ori din tara noastra, nu era nici ea suficient de bine cunoscuté, Mentionam ci in unele fi cu mai mula experient& in acest delicat domeniu al triirilor umane, deciziile pentru efectuarea unor tratamente complexe chirurgicale si medicale (inclusiv endocrinologice), psihologice se iau abia dupa 3 - 4 ani de psihoterapii individualizate, iar Comisiile interdisciplinare pentru facilitarea demersurilor ulterioare au in componenja lor medici de diverse specialitay, psihologi, sexalogi, asistenti sociali, Subiectul nostru a fost consultat inigial la Spitalul Clinic ,,Dr. Alexandru Obregia” iar reaultatele examenului psibiatrie si psihologie au fost prezentate impreund cu subiectul, medicilor specialisti din Clinica de Chirurgie Plastica, in Consiliul din unitatea medicala respectiva ~ (din elita medicinii romanesti) - concluzionat ca in acel moment interventia complexai nu se putea realiza in ard si au recomandat tratament psihiatr in prezent S.O. este relativ .multumit” i s-au fficut tratamente complexe endocrinologice si medico - chirurgicale, recomandandu-se drept Sorina si facdind eforturi Vizibile si meargé si sa se imbrace, si se machieze asemenea unei femei. Pe lings anamnezi pshioelini din care am redat doar céteva elemente, noi am efectuat si unele probe psihologiceLa aplicarea probei WAIS s-au obtinut urmatoarele rezultate: QL verbal 65, QL performanta 58, QI general 64 - ceea ce corespunde subdezvoltarii cognitiv-operationale, un rol decisiv avandu-| lipsa instructiet si a preocuparilor pentru studiu: nu citeste, nu i tenteaza sa serie nimic, nici macar scurte serisori, igi umple ziua cu actiuni fizice lejere, non- solicitante, fumat, la care se adaugi doringa de a-si gisi mancare, dar gi haine de femeie La proba de personalitate RORSCHACH sunt oferite rispunsuri_neclaborate fact completate cu rezultatele probei WATE chiar nu doreste s ici un efort sit ,prelucreze” perceptiv macar stimulii din planse. Are conduite contradictorii, de acceptare a situatiei de examen psihologic gi, in acelasi timp, de refuz al acestuia, Plangele sunt rotite, sunt privite, $i dupa latente considerabile, raspunsurile sunt de tip D, Do, Dd, Dbl, dar si FC*, K*, avand continut ,animal” (An). De asemenea, Ia plangele IT si II, ,decodificarea” subiectului este de tip ,.clob”, iar la plangele V si VI conginutul este de tip primar, in domeniul instinetiv - sexual, Micro detaliile sunt de genul ,betisoare’ nbastoane”, ,sibiufe”, cust” (planga VI); .are si stigefi", toate acestea sunt simboluri falice care nu au substan. Sunt oferite bruse, trangant, facil, oricum neprelucrate mintal, neintroiectate Mai existil un set de rdspunsuri pe care subiectul le da spre sfarsitul examindrii, care tradeaza nu numai nivelul intelectual redus, dar si lipsa unei educatii minime, acestea find de genul , popula” cu gindaci” (plansa VIN; ,norof* (plana VIN); pete”, balk” (plana TV); ,.oscioare” (planga X) etc., toate relevind nu doar elemente de anxietate si depresie la un liminar, dar mai sles preocuparea de naturd sexuala, dar gi note de agresivitate exprimatd si viaibita tn timpul examina instabilitate, agitaie, impulsivitate, Lf proba Koch Grborele), subjectul realizearsi uit singur désen tn conditii standard, arborele avind aspectul unei neprelucrari minimale, iar cel pe care il analizam este minuscul, {in coltul din stinga jos, cu ramuri siricdcioase, fara frunze, cu o scorburd in partea de jos a desenului - fapt ce ar putea simboliza o traum& afectiva puternicd la 4 - 5 ani, configuratia generald a copacului este de tip primar, perfect raportata la structura global de personalitate care nu poate elabora (ca si la Rorschach ‘[Gnamineat gt probete-proveetivelaplicate reliefeaza o structurd de personalitate de tip izarmonic, ai cArei muguri se aritaserd in copilirie, credem c& este un caz tipie de transsexualism, pe un fond de nedezvoltare intelectual (QI liminar).Caz clinic M.B., pacient 37 ani. Pacient in varsta de 37 de ani, inginer, cdsitorit cu F.B. 34 de ani, studii medii, fra copii, dar pe care ambii si-i dorese, sotia ficdnd unele tratamente specifice, Din anamnezd rezulta ¢' M.O. a avut o ascendena lineara in copilarie, adolescents: fir modificdri .varietayile” de supra tratament,, intr-o familie cu mai mulfi frafi si in care paringii erau atenfi cu fli lor (atét edt le permitea pregatirea scolara redus sim"). dar ,plini de bun in urmi cu 8 ani s-a cAsatorit cu F., copil unic, intr-o familie fird probleme, protejata, poate chiar supra protejat& de mama in primi ani relatiile lor afective si intime s-au armonizat, au devenit aproape -Suplementare” gi oricum nu reiegeau .fisuri” la suprafata, desi dl. M.B. recunoaste ci avand freevente deplasiri in provincie lua parte la cate o .,escapad barbiteasca” De 9 ani (aproximativ) el recunoaste c& nu a mai reusit si alba un act sexual cu desfigurare normala, oricum nu a mai avut nici satisfacfii, nici .performante”. Declara la anamnezi ca el se considera impotent fat de sotie” dar relativ normal, oricum fra tulburiri ale actului sexual cu d-na. E.C. pe care a cunoscut-o de 3 ani si cu care se vede destul de des (Siptimanal sau chiar bisiptamanal). Expunem ira bariere in comunicarea verbala ci nu mai are credibilitatea obignuité cast, desi incearci si sofia totusi ni fi face observatie, pentru ca ambii dorese si aib& macar un copil. Recent, a inceput si intarzie acasa si are ,.indurile duse” iar in pat, de mai multe ori 8 motivat cd este foarte obosit si nu are dispozitie pentru actul sexual. jin aceasta stare s-a prezentat la psihiatru rugdnd si fie ajutat, cu un medicament sau orice altceva ca erectilitatea si reving la statusul anterior perioadel legate de d-na. E.C. Ne spune cd aceasta este foarte volubild, tl asteapta totdeauna eu un zimbet pe buze si fi declara cd nu poate concepe viaga Prd el, dar M.B. nu se géndeste 8 divorgeze, dar incearcs st acd fas gi acest gi in, vecini Dupa efectuarea anamnezei psihoclinice, subiectul si-a dat acordul pentru efectuarea tunor probe psiliologice,necesar si aplicim probe pentru stabilirea quotientului individual ~ mult mai necesare ne-au fost datele relevate de probele proiective. Asifel, conform probei Koch (Luscher) subiectul realizeazi capacitati adaptative, clemente de tip simetric edutata, preocupare pentru detalii La chestionarul stimei de sine (Rosenberg) punctajul este prezentii zona medic , pentru perioada pe care o traversa subiectul (de preocupare de a-gi salva mariajul, de nehottrdre oscilanta privind renuntarea la legétura extraconjugala, dar mai ales de dorinja de a i se “progresa” capacitatile viitoare de act sexual, teama de a nu trai “ rama” lipsei erectilitatii). Psihologul tncearei (asemeni cerinfelor obisnuite ale terapiilor cognitiv - comportamentale) sii realizeze conceptualizarea cazului prin refuzul mental al relatiilor cu sofia, identified si transforma ulterior gindurile negative cu gdnduri rafionale (pozitive). Pacientul nostru, concret, a realizat o fixafie sexuala obitualé si noi incercim si aplicim ABC (credinte, situatii, consecinge), in cadrul orelor de psihoterapie noi impreun’ cu un psihoterapeut specializat in TCC ‘am realizat si identificam gandurile fie ele irationale gi sii le comentiim pe sfera pozitiva, Astfel, pacientul nostru este dominat de ginduri negative: “sunt impotent acasa, in relatia cu sofia” (“performanje” — 0 zero); in timp se realizeaz o formafiune somatica (disfunctia erectila) care induce punctual respectiva manifestare fata de sotie. Conform lui A. Ellis ~ anali2im situayia, evenimentul activator ‘nu sunt apt fn relatia cu sofia” credinta irationala: “sunt impotent”, consecinfe emotionale ~ respectarea unor clemente anxios — depresive. in cadrul TCC se realizeazi desensibilizarea pentru ca viafa sexuald sa fie ameliorat. Initial am incereat cu pacientul, apoi a adus-o pe sofie drept “coterapeuti” acceptind sa facd ambii o evaluare reciprocd sexuala, Acesta a constatat intr-o prezentare a relatiilor intime anterioard aparitiei disfunctiei erectile (sexuale) care, desigur, era pozitiva si realist. Apoi prin interventie paradoxala li s-au dat interdictii de genul: “nu va atingeti unul de altul cand suntegi singuri” “aveti interdictia clara de a nu va apropia fizic”, ete. Concluzia a fost realizarea unei apropieri firesti, eare poate fi considerate ascmeni unei neexplorari intime. in concluzie, examenul psihologic) reusit s& identifice o structura de personalitate de tip dizamonic, nefiind necesar un tratament medicamentos suplimentar, dar I-am indrumat, in timp util, spre un stil specializat in terapii cognitiv comportamentale gi terapii de cuplu. in timp, pistrdnd legatura cu subiectul am aflat c& subjectul a finut cont de variantele demersuluipsiho ~ terapeutic si a reusit impreund cu sofia si meargit bisiptmanal la terapii de seu dura gi la-un speci ist in hipnoterapie Efectele au fost cele asteptate: cuplul si-a reluat treptat relatia afectiva si cele intime, “victoria” afectiva — concretizatd a terapiilor fiind nu doar o relafia de cuplu armonioasi si complementara dar chiar “cdstigul” unei sarcini dus& la bun sfirsit. STGSGSIGUAGGN velicfat prezente UR WIRE SG Psihodiagnosticul nostra reliefat prezenja unei tulburdri de dinamica sexuali.>s respectiv erectilitate selectiva si act sexual nefinalizat fafa de partenera, dar prezent in relajia cu o alt& partenera. Inc& ne suna de 2 3 ori pe sptimand si intreaba daci poate reveni pentru cd a fost in interes de servieiu in provincie. Dupa inca dou siptamani de tatonare a sinelui si a relajiilor pe care le steriotipizase in familie si in afard, soseste la ora planificata gi pe un ton hotirat ne declara ca a renuntat la relajia extraconjugali si cdi ne roagi si facem o discutie sau un “tratament psiholos lui, * sotiel