BANA ARMÂNEASCÂ
2 (28), 2002 17
EDONJLJI
Aestu tribu a Edonjloru bâna tu cratlu
Edonia, tsi eara ashtirnutâ namisa di
Strimon shi Nestus, tsi s-udiseashti
adzâ cu loclu tsi easti deanvârliga a
câsâbãlui Cavala. Tu eta VI n.a Hr.
Edonia fu acâtsatâ di Edonji, populu
tracu, dupâ A.Th. Samotrachis, cari
thimiseashti câ ti prota oarâ lji-adutsi
aminti Thucidide.
Tutnâoarâ shi arheologlu Gheroiani
âlji luyurseashti Edonjlji ca mileti tracâ
tsi bâna shi tu peninsula Calcidicâ.
La elji s-timiseashti cultulu a zeului
Bachus, cându s-adra mari zaiafeti.
Easti cunuscutu la Edonji, vâsiljelu
Geta (500 n. a Hr.), di la cari armasi unâ
monedâ cu nyrâpsearea “Geta, vâsiljelu
a Edonjloru”. Vecljilj câsâbadz a
Edoniiljei s-timisescu: Crinide (Filipi),
Scavala (adzâ Cavala), Metona, Eion,
Galepsus, Pergam etc.
ODOMANTSÂLJI
Bânâtorlji ditu vâsilia tsi purta numa
di Odomantsia, ashtirnutâ pi mardzina
di nastânga a arâului Strimon, tsi s-
uidiseashti adzâ cu loclu di deanvârliga
a câsâbãlui Drama, dupâ Herodot, eara
Peonji, iara dupâ Thucidide eara Trats,
n-aspuni arheologlu grecu H.
Macaronas. Tutu elu ma spuni câ tu
aestâ vâsilii, nâinti di miletsli traco-
peonitsi bânarâ Siropeonjlji shi
Peopljilj, cari mutarâ capitala a loru
Siris (adzâ Serea).
G.D. Capsalis aspuni câ Odomantsâlji
eara unu grupu tracu sh-cari furâ
anichisits di vâsiljelu Filip II-lu.
SINTSILJI
Eara unu populu tsi bâna tu nãili a
muntsâloru Sintia icâ Sintichi, dean-
vârliga a Strimonlui, dupâ A. Th.
Samotrachis. Elu aspuni câ unu grupu
ditu Sintsilji bâna pânâ sh-tu nisia
Lemnos. Idyiulu autoru aspuni câ
Sintsilj, populu tracu, thimisitu di
Homer câ bâna tu nisia Lemnos, eara
idyealui ca Sintsilji ditu Machidunii icâ
Soilji, di iu shi nisia lo numa di Sintia.
Dupâ Strabon, Sintsilj, Sintiatslji icâ
Sapiilj vrea s-hibâ unlu shi idyealui
populu.
G.D. Capsalis âlji da Sintsilji ca hiin-
dalui unu grupu tracu.
Câsâbadzlji veclji a Sintsiloru s-timis-
escu: Scotura, Tristal etc. Sintia s-uidis-
eashti adzâ cu loclu di sinur namisa di
Gârtsii shi Vâryâria di Notu.
(continuari tu numirlu yinitoru9.
Tacu BABALI
Nr.
SPECTACOLU DI MUZICÂ ARMÂNEASCÂ LA
SALA ARCUB DI BUCURESHT
Niculachi Shapera sh-pitseria "La
Tu dzua di 20-li di Apriir Sutsata Machidonj".
Culturalâ a Armânjlor di Bucureshti, a Irina Paris
curi prezidentu easti Oani Nicolae,
Pareia Pilisterlu
andreapsi un musheatù spectacolù di
cântitsi, poezii sh-coruri armâneshtsâ
DZUA A JURNALISHTSÂLORU
sum titlu "Esù Armânjlji nsus tu
muntsâ", la sala ARCUB di Bucuresti.
Tinjisits jurnalishtsâ armânji!
A atsilor cama di 300 di spectatori
Cu ucazea-a Dzuâljei Internatsionalã-
multu lâ si featsi chefea anda vidzurâ pi
a Jurnalishtsâlor, ti independentsa-a
stsenâ ansamblulù di tiniri Piristerlu cu
mas-mediilor ( 3-li di Maiu ), Vâ-u
solishtilji Aurelia Caranica, Maria al
pitrec urarea a amea shi ncljinâciunjli di
Cucot, Ianula Gheorghe shi Flori Costa
la Armânjlji dit Machidunii cari dipri-
shi ansamblul di ficiurits Fidãnjlji
unâ vâ ascultã , vâ mutrescu shi vâ
armâneshtsâ. Tu ahurhita a spectacolu-
yivãsescu. Publica Armâneascâ
lui papù Daudi, tu ilichii di 90 di anj,
ashteaptâ di la VOI informari indepen-
sh-papù Costa, tu ilichii di 100 di anj,
dentâ shi obiectivâ (tsâsutâ cu veritati).
spusirâ ândaua adutseri aminti ditù
Ti noi, Armânjlji, ditu Balcanlu tutu,
tinireatsa a lor
mediili suntu shi gârdinitsâ, shi sculii
cându s-alina
shi bâsearicâ.
cu cupiili di
Ti-atsea, ti noi ari ma mari impor-
oi sh-di cãpri
tantsâ, di câtu ti car-tsi-s-hibâ altu, pisti
tu munti.
lucrarea a avoastâ s-nu-aibâ presii di
Tu a daua
naturâ politicâ shi icunomicâ. (sic!).
parti a specta-
Cu Voi u-mpârtsâmu nihãristusirea di
colului hârsi
starea tu cari s-aflã Redactsiili
publiclu cu
Armâneshtsâ. Apeledzu la tuts
cântitslji a lui
Armãnjlji, cari cât poati shi cu tsi poati,
G i c a
s-li agiutãm Redactsiili Armâneshtsâ ca
Coada,un di
s-poatâ s-nã-u lunjineadzã calea di
nai ma vrut-
dishtiptari natsionalã . Voiu s-pis-
slji cântâtori
tipseascu ca tu anlu tsi hgini multi di
armânj ditù
problemili va-s nãstrecã, ti buna
Românii. Tu
avoastã shi ti ghineatsa-a Armãnamiljei
bitisita a
. Vã oru suctses tu lucru shi tu banã . S-
andamusiljei
prucupsits voi shi Armãnamea cu VOI.
furâ gustati
S-BÃNEADZÃ ARMÂNAMEA
pitili adusi di
SHI JURNALISTICA
sponsorlji ARMÂNEASCÂ!
armânj Yioryi
G e a c a ,
Aurica Piha Santa al Djika
 18 Nr. 2 (28), 2002 - Apriirù, Maiù, Cirisharù.
Partea a doaua
(Continuari ditu numirlu tricutu)
A.G. Tu cratlu România s.cilâstâsi
multu pi idheia aesta a Vlahiiljei Mari.
Sigura, numa nâspuni câ eara barimu
unu cratu iu bâna Vlahi, ama nu easti
ici limbidu câ atselji cari-lu cumân-
dusea avurâ unâ arâzgâ vlahâ.
Elji cumândusea, ma ayonjea, unâ
unitati di soi feudalâ, dicâtu unu cratu
vlahu. Lucrurli suntu ca baea di nilim-
bidz. Voiu s-vâ ntrebu tsiva ditu cartea
a voastâ. Zburâts di fumealjea Buia-
Spata. Easti unu minutu cari nu-lu
shteamu bâgatu tu lunjinâ di dl. C.
Rezachevici.
N.D. Rezachevici featsi unâ discu-
piriri niashtiptatâ. Chiro di unâ sutâ di
anji s-antribarâ nvitsatslji românji shi
vahi niscântsâ xenji, di iu yinea
Conciliulù atselù di la Konstantz
(1414-1418) atselù partitsipantu cu
capitli lãi. Shi ciudiosù easti câ (infor-
matsii ninyrâpsitâ di la Rezachevici),
nu mash câ easti multu importantâ aestâ
pajurâ, ama easti prota oarâ câ alânces-
cu atseali trei capiti di lai ca simbolù
vahi contra a Sarazinjlorù, a Arachilorù
shi ashi ma largu. Shi tora easti hlam-
bura a Corsicanjilorù. Shi fu tu ma
multi fumelji icâ tu ma multi nãi aestâ
pajurâ. Ori Rezachevici apudhixeashti
ca baea di cândâsitorù câ aesti armi eara
„armi zburâtoari" („des armes par-
lantes", cumù s-aspuni pri frântseashti)
cu numa alù Mauriciu Buia Griva
Spata. Dicara, câtse lu ncljima elù
Mauriciu, bagâ trei capiti di mauri (lai
n.a n.). Iara maca yivâseshti ghini
nyrâpsearea, cari ti njiri cumù di fu ashi
di arãu di interpretat shi di Hâshdãu shi
di ahântsâ altsâ, nu spuni câ aestu
stâpuitorù eara pisti Vlahi. Eara didindi
di Vlahia Mari. Aestu easti paradoxul.
Aestâ fumealji easti di arâzgâ armânâ,
easti limbidi, ama stãpueashti pi iuva
pritù Etolia shi Acarnania. La
Conciliulù di la Konstanz nu furâ
reprezentantsâ a Românjilorù de la
Njeadzânoapti di Dunâ (icâ ma tamam
dzâsù: macâ furâ, nu s-cunoashti stema
a lorù) pricându stema di cari zburamù
lipseashti s-hibâ atsilui tiranù icâ duce
icâ tsi vrea s-eara, cari avea agiumtâ s-
aibâ unâ stâpuiri nu mash pisupra a nis-
cântorù Armânji mea shi pisupra a nis-
cântorù Arbineshi, Slavi shi ashi mai
largu, cari tsânu vârâ 50 di anji. Furâ
doauâ bârnuri. Dupâ cari chiru aestâ
fumealji, nu mata shtimù di ea (?). Ama
easti singura tu usii cari putu s-adarâ
unù cratù.
Di zboru cu NEAGU DJUVARA
A.G. Voi s-vâ
ntrebù tora di
ligâturli a
Armânjlorù cu
stãpuitorlji turt-
sâ cari suntu ca
baea di nilimbidi,
tricândalui di la
colaborari exce-
lentâ la momenti de alumtâ. Voi
zburâts di faptulù câ dupâ alumta di la
Mohacs pânâ la anlu1683 easti unù
chiro di relativâ irini cari agiutã
emburlichea (comerts) shi aesta dusi la
prodhlu a ma multorù fumelji armâni.
Armânjlji avurâ ca baea pronomii
(privilegii) icunomitsi tu atselù chiro,
ama la unâ oarâ datâ lucrurili s-aspar-
sirâ (vahi shi ditù cearei relighioasi?).
Voiù s-azburâts di aesti lucri.
N.D. Io nu pistipsescu câ suntu cearei
relighioasi. Eali suntu ca unù factor di
decor. Amù entipusea (impresia) ama
câ tu ahurhitâ, demec dupâ tsi bâgarâ
Turtsâlji mâna pisti tutâ Hanimusea
Balcanicâ, aestâ minoritati vlahâ s-
achicâsi ca baea di ghini cu stãpuirea.
Chiola zborlu di „armatolji", cari
agiungu tora tu mintea a noastâ unù
comandantu cari s-rebilipseashti, cari s-
alumtâ contra a Turcului [nu avea tu
ahurhitâ aestâ noimâ, conotatsii]. La
arâzgâ (armatolu) easti unâ turlii di jan-
darù tu huzmichirlâchea a Sultanului (a
statlui). Elji au sartsina s-aveaglji arad-
ha tu tadhi nai. Shi ân general suntu
multi fumelji di celnits, demec di nai
ma avutslji shi cu adets, cari au sartsinâ
di multi ori di la tata la hiljiù (shi
Giuvâreshtsâlji facù parti ditù ahtãri
fumelji) shi cari dau armatolji.
Armatolul s-poati sâ s-alâxeascâ tu
"cleft" la unâ oarâ datâ („cleft" easti
peiorativ tora, ama easti unù zborù cari
ari chibâreatsa a lui, hiindalui unâ turlii
di furù). Cumù vedù io lucrili? Di
faptu, aeshtsâ armatolji rebilipsits, tsi
agiumsirâ cleftsâ, nu s-rebilipsescu
contra a Sultanlui. Elji s-rebilipsescu
tamam ahurhindalui ditù oara cându
exusia chentralâ agiundzi ma slabâ.
Minduits-vâ, ca urnechi, la chirolu iu
Amirãriljea Otomanâ eara tsânutâ tu
mânâ (ca sâ spunù ashi) di fumealjea
arbinesâ Köprülü. (Easti extraordinarù.
5 di aradha. Demec doauâ bârnuri di
membri a alishtei fumealji arbinesâ).
Ama easti shi oara cându ahurheashti sâ
s-aspargâ Amirãriljea Otomanâ shi
ndoauâ câpii muslimani di arâzgâ
BANA ARMÂNEASCÂ
arbinesâ
icâ bosni-
acâ agiun-
gu unâ turlii di tiranji di a loclui. Io pis-
tipsescu câ nai ma multi di aesti rebilip-
siri a niscântorù Armânji, a niscântorù
Grets shi a niscântorù Arbineshi crisht-
inji, cându s-aspuni tu cântitsli populari
câ suntu contra a Turcului, di faptu, nu
suntu contra a Turcului, mea a
Arbineslui muslimanù. Aeshta eara
câpiili a urutetslorù. Aoatsi vrea s-poatâ
sâ s-exiyiseascâ partea nilimbidâ di
adzâ. Di faptu, elji nu s-debilipsirâ con-
tra a Turcului. Iara unu minutù cari
alânceashti di la niscântsâ cronicari:
impozitul cari s-loa di la aesti cãpitãnati
de armatolj armânji s-dutsea la caseta a
sultanâljei Validé. Dicara eara unâ turlii
di pronomiu (privilegiu).
A.G. Eara unâ minduiri la oaminjlji
aplo (simpli) cari aspunù câ tu chirolu
a Turcului nâ alâsa arihati cu relighia,
ama pi di altâ parti alâncea niscânti ori
unâ turlii di afurnjisiri contra a lumil-
jei muslimanâ. Voi s-aspunets tora
ndoauâ zboarâ di fumealjea a voastâ.
Ca urnechi, tu Antologia al Tache
Papahagi ditù anlu 1922, la partea di
proverbe easti unlu multu intirisantu:
„Sâ-nji prucupseshtsâ ca alghina al
Giuvara"- demec s-fats aveari ca
fumealjea al Giuvara icâ s-hii eftihip-
sitù ca fumealjea Giuvara.
N.D. Vahi câ easti zborlu di capitanlu
di armatolji Nicolò Giuvara cari nai
psânù doi nvitsats (Diamandi
Aminceanul shi frantsuzlu Legrand tu
anlu 1872, cându publicã ma multi
poezii populari gârtseshtsâ) lu pri-
cunoscu (icâ scotù tru migdani actsi-
unea a lui) deanvârliga a anlui 1670 shi
[cari] fu vâtâmatù di unù capidanù di
etenii muslimanâ, Dilihush, tu anlu
1672 (aesta dupâ Legrand). Shi poeziili
populari cari armasirâ dupâ elù suntu
nai psânù dauâ. Una gârtseascâ shi una
româneascâ cari s-aleadzi psânù
(ahurhecu unâ turlii shi dupâ atsea s-
alegù niheamâ). Atsea româneascâ
thimiseashti di vâtâmarea a lui, iara
atsea gârtseascâ thimiseashti di
anichisearea a lui contra ali unâ câpii
muslimanâ. Ama, pistipsescu câ la
arâzgâ s-eara idyealui pirmisù, ama tu
soni s-agiumsi la atseali douâ varianti.
Aestu Nicolò Giuvara vahi câ fu avutù.
Ca urnechi, tu poezia armâneascâ câpia
muslimanâ sh-anângâsãeashti suldatslji
s-ducâ s-lu vatâmâ Nicolò, câtse nveas-
ta ari bairù di asimi shi câ elù ari aveari.
Va dzâcâ, câ eara avutù. Eara avutù shi
BANA ARMÂNEASCÂ
vahi câ di aclo inshi shi pãrãmia.
A.G. Achicâsescu câ migrarea a nis-
cântorù Giuvãreshtsâ cãtrã Principati
avu locù cãtrã bitisita a etâljei 18.
N.D. Da. Io pistipsescu câ atseali
doauâ cântitsi adunati di Papahagi (va
dzâcâ alù Nicolò shi a fratsilorù
Giuvara) nu zburashti di idyiulù insu.
Ti Nicolò easti dealihea câ fu tu bitisita
a etâljei 17, pricându fratslji Giuvara,
dupâ atseali spusi alù Ion Caragiani
(cari easti amintatù tu anlu 1840 shi
cari aspunea câ pap-su lu avea acâtsatâ
Giuvara), suntu tu eta 18, unâ etâ ma
amânatù. Tutù Caragiani aspunea câ s-
dzâtsea câ vrea s-avea fudzitâ tu
Principate. Aesta nu poati sâ s-dzâcâ câ
ditù fratslji Giuvara s-hibâ strâpaplu a
meu cari-lù ncljima Trandafir Giuvara,
ti cari avemù documenti ân tsarâ. Amù,
ca urnechi, semnulù a unui protsesù
(unâ giudicatâ ditù anlu 1858) a fratilui
a strâpaplui a meu (tutù Trandafir pri
numâ), nipotù di hiljiù a protlui
Trandafir, cari avea vinitâ tu tsarâ tu
bitisita a etâljei 18. Aestu Trandafir s-
pãrãstisi ca deputatù. Nu di Brãila, cu
tuti câ eara Brãila, mea di Ploieshti.
Eara nsuratù cu unâ featâ Tullea (tutù
unâ fumealji armânâ; feata eara ditù
fumealjea a oftalmologlui). Elji avea
acâtsatâ chendrâ Ploieshti. Protsesul ari
locù ti atsea câ Trandafir Giuvara doilu
vrea sâ s-prezintâ ca deputat. Easti unlu
di deputatslji cari lu aleapsirâ Cuza ti
Yinarù 1859. Ama tu protseslu tsi si
spuni nu-lji si pricunushtea harea di
Românù. Shi atumtsea elù fu tu
ananghea s-yinâ cu seamni s-apudâx-
eascâ câ fumealjea a lui avea acâtsatâ
chendrâ tu cratu cu nai psânù 50 di anji
nâinti di Regulamentul Organic (atsea
tsi nâ pindzi nâinti di anlu 1781) shi ca
s-ansurã cu featâ di a loclui. Eara
atseali doauâ furnjii ta s-hii luyursitù ca
Românù la 1858.
A.G. Voi s-vâ-ntrebù di unâ problemâ
ndilicatâ. Di multi ori sâ zburashti câ
Armânjlji s-minâ tu atselji ditù soni
200-300 di anji ditù furnjia a nduchi-
rlorù (persecutiilor). Altsâ aspunù câ
ditù vrearea ta sâ-sh axeascâ unâ
maxusù mirâ a lorù. Altsâ zburãscu di
unâ metafizicâ a caliljei, di unâ maxus
niisihii, di xichi di acâtsari chendrâ.
Cumù videts voi chirolu a etâljei 18
cari fu yenerea cãtrã naia ali Amirã-
riljea habsburgicâ, cãtrã Principati a
multor fumelji avuti di Armânji?
N.D. Easti multu zori ti aflari unâ sin-
gurâ exiyisiri. Easti dealihea câ elji
agiumsirâ (multsâ di elji) multu bunji
emburi (u spunù Sârghilji, cumù easti
cazlu alù Dushan Popovici tu anjlji
1930 cândù zburashti di Tsintsari; iara
easti unù mistiryiu. Easti mari mistiry-
iu cumù di Sârghilji lâ spunù a
Armânjlorù ndreptu Tsintsari.). D.
Popovici aspunea ca urnechi câ tuts
hangeradlji namisa di
Constantinopol shi
Viena eara Armânji.
Protslji emburi cari
agiumsirâ chiola s-hibâ
adrats baronji di cãtrã
amirãlu ali Austria,
cumù furâ Sina,
Mocioni, Belu shi altsâ, yinù ditù
Armânami. Shi atumtsea mi ntribats
maca ditù furnjia a nduchirlorù icâ ditù
itii icunomitsi?
Doauli avurâ unù rolù. Elji ahurhirâ
"s-ruiascâ" (ca s-dzâcù ashi) nâinti di
atsea dealihea nduchiri. Câtse tuti
fumeljli aestea cari s-avea avutsâtâ shi
fâtsea unâ emburlichi internatsionalâ
ahurhirâ sâ-sh pitreacâ niscântsâ di
hiljlji a lorù ta s-cumânduseascâ unâ
trapezâ icâ unâ institutsii tu mãrli por-
turi icâ tu câsâbadz ditù Italia, tu
amirãrilji shi cândù ahurhirâ nduchirli a
lorù (ca urnechi ardirea ali Moscopole)
avea chiola niscânti puncti di ndrupari
shi dicara nu s-dusirâ tu vimtu. Avea
ghioa chiola soi tsi avea acâtsatâ chen-
drâ tu xinâtati. Ca urnechi, fumealjea a
mitropolitlui Shaguna easti fugatu
nâinti di nduchiri (persecutsii), s-dutsi
tu Njeadzânoaptea ali Ungarii nâinti di
aspardzirea ali Moscopole. Dicara, elji
ahurhirâ s-arueascâ ditù sinferù icu-
nomic, di emburlichi sh-deapoia, cândù
dealihea ahurhirâ nduchirli (nu mash
ditù partea a muslimanjilorù mea shi a
altorù crishtinji), elji câftarâ ta s-fugâ di
aestâ nduchiri. Ama nu totna. Ca
urnechi, easti multu figuratù s-vedz câ,
maca easti dealihea tsi spuni Dushan
Popovici, burghezia sârbeascâ essti
aproapea tutâ di arâzgâ armânâ. Aesta
va sâ spunâ câ di bunâvreari agiumsirâ
alji burghezi sârghi. D. Popovici
agiundzi pânâ aclo câ spuni câ maca
vrea s-poatâ sâ s-facâ unâ analizâ a
sândzilui, aproapea tuts Mihailovicilji,
Stoianovicilji, la arâzgâ suntu Armânji.
Sh-alâxirâ dicara numa.
A.G. Suntu niscântsâ inshi cari
zburãscu di unù maxus mimetismu la
Armânji: putearea ta s-poatâ s-
agiungâ tu aleapti tesi di frunti icâ ta
sâ-sh plãseadzâ, sâ-sh adarâ unâ iden-
titati cari s-lâ da cali s-intrâ tu analta
Nr. 2 (28), 2002 19
sotsietati. Nu siyur tu noima peiora-
tivâ, negativâ. Easti zborlu di unù
maxus purtaticù ta sâ-sh aflâ puncti di
ligâturâ cu populatsiili namisa di cari
bâneadzâ.
N.D. Aoatsi nu potù s-vâ apândâses-
cu, câtse nu shtiu cumù s-tihisi tu alti
catastasi, dicâtù tu carlu românescu. Tu
cazulu românescu easti ashi di aplo
datù hiindalui câ grailu a lorù easti ashi
di aprucheatù di românâ, câ elji troarâ
s-featsirâ di a loclui (nu-i ashi?). Ama,
câ puturâ s-agiungâ Unguri, Sârghi,
Austrieatsi, da, aesta nâ spuni di unâ
maxus puteari di adaptari.
A.G. Vâ citezù aoatsi unâ mãrtirilji a
doamnâljei Irina Nicolau ditù unù
articolù publicatù Bruxelles tu cari
spunea tsiva di turlia aesta: tu ficiuril-
jea a ljei fu ciudusitâ s-aflâ câ afendâ-
su sh-aspunea niscântiori Grecù,
altiori Vâryarù, ligatu di cari eara
ninga elù, di unâ maxus curari a mua-
betijei. Maca atselù cu cari zbura va-lji
avea hari ca Pavel Shafarica s-hibâ
Grecù, nâs spunea: „Da domne, escu
Grecù!" Ama nu easti singura parad-
higmâ. Aesta vrea s-ciuduseascâ multâ
lumi cari spuni câ noi Armânjlji himù
patriots, nâ spunemù totna câ himù
Armânji, ama s-pari câ lucrurli sta
altâ turlii.
N.D. Aoatsi nu shtiu desi exiyisearea
a mea easti bunâ, ama nji fricâ câ
Armânjlji tu eta 19, tu ahurhitâ nai
psânù (shi poati shi tu eta 18), amintarâ
di la Grets unâ maxus complexu di
inferioritati. Gretslji avândalui culturâ,
Armânjlji zburândalui gârtseashti ti
tutù tsi eara altutsiva dicâtù muabetea
tu fumealji, avurâ entipusea (impresia)
<cu tuti aesti shi tu xinâtari chiola
cându eara majoritari tu unâ colonii, lâ
si dzâtsea colonia gârtseascâ shi nu
colonia armâneascâ) [ali unâ inferiori-
tati culturalâ]. Shi aesta s-dusi multu
amânatù. Io amù entipusea, ca urnechi,
câ chiola paplu a meu, cari easti omlu
cari adrã protlu Album macedo-român,
nu s-alâvdã canâoarâ câ easti Armânù.
Elù nu fâtsea nica parti ditù bârnulù
cari s-alâvda câ easti armânescu. Aesta
easti unâ problrmâ multu di tora, dupâ
bitisita a etâljei 19 shima multu tu eta
20 sumù influentsa legionarâ. Nâ
bâtemù cu pumnulù tu cheptu shi
spunemù „noi himù Armânji". Ama
atselji ditù eta 19 ca tâtsea tu aestâ
problemâ.
A.G. Ca s-tritsemù tora la unù chiro
ma vecljiu, cumù videts lucrlù aestu a
niaxeariljei a lorù politicâ, istoricâ,
niputearea a lorù ta sâ-sh adarâ tsiva
structuri statali, tu chirolu cându
lucrulu aestu s-tihisea Europa.
(Continuari tu numirlu yinitoru)
Alexandru GICA
 20 Nr. 2 (28), 2002 - Apriirù, Maiù, Cirisharù.
Simpozionlu shtiintsificu “EMANUIL GOJDU” - d i
Armânlu
200 DI ANJI DI LA AMINTARI - BUDAPESTA 2002 Nako,
Tu dzâlili di 9-li shi 10-li di Shcurtu spusi Maria Bereny tu interviulu tsi-lji
s-tsânu Ungaria, Simpozionlu shti- lu loarâ redactorilji a filmului
intsific "Emanuil Gojdu-200 di anj di la "Mecenatslji". Câtse Gretslji ditù
amin-tari". Manifestarea fu ndreaptâ di Ungaria eara bunji emburi, elj adrara
Fun-datsia Gojdu di Sibiu, prezidentu - multi companii mixti cu Armânjlji di
preftul Aurel Pavel, Ministerlu a aclo. Tutnâoarâ hiindalui di idyea pisti
Afacerilor Externi ali Românii shi ortodoxâ, comunitatea a Armânjlor sh-a
Centrul Cultural Român di Budapesta, Gretslor di Pesta adrarâ deadunù tu
iu s-tsânurâ manifestãrli culturali ti anlu 1788, prota Bâsearicâ greco-
aestâ aniversari. valahicâ. Embistimenjlji armânj câftarâ
Loarâ parti la aestu evenimentu, ma amânatù s-lâ si da unù preftu tsi s-
importanti personalitãts a banâljei poli- facâ dyevasea pi limba a lorù. Sigura câ
ticâ, shtiintsificâ shi culturalâ ditù di aua ishira ândauâ âncâceri anamisa
Românii shi reprezentantsâ a comu- di comunitatea a Gretslor shi-a
nitã-tslorù româneshtsâ di Budapesta, Armânjlor di Pesta, ama pânâ tu soni s-
Ghiula, Seghedin, Vârshets. Profesori achicâsirâ shi aleapsirâ unù preftu
universitari di Cluj, Arad, Timishoa-ra, grecu shi unù Armân tsi fâtsea
Târgu Muresh, Sibiu shi Bucureshti dyeavasi, pi aradâ. Dauli milets avurâ
prezentarâ interesanti lucrãri ti bana shi tu ânchisitâ unâ sculii greco-valahâ. Tu
activitatea al Emanuil Gojdu. anlu 1808 lâ si deadi ândreptul a
Maria Bereny, cercetãtoari românâ di Armânjlor s-aibâ unâ sculii valahâ,
Budapesta, tsi ânyrâpsi prota carti ti ahoryea di atsea gârtseasca. Ashi fu
"Istoria a Fundatsiljei Gojdu" (anamisa adratâ Sculia Normalâ macedoromânâ
di 1870 - 1952), tsânu unâ documentatâ di Pesta ti cari cercetãtoarea Maria
comunicari ti "Colonia macedoromâna Bereny dzâsi câ fu agiutatâ multu shi-di
di Pesta". Cu furnjia alushtui simpozion nicuchirili livendi armâni di Pesta. Eali
furâ lansati shi alti dauâ nali cãrtsâ: adrarâ unâ Sutsatâ a Muljerlor
"Fundatsia Gojdu", autori Aurel Pavel Macedoromâni cu scupolu s-ândru-
shi Cornel Sigmirean; "Un umanistu pascâ cultura shi s-adunâ pâradz ti
român - marli mecenat Emanuil sculii shi ti ficiorilji ma oarfânj.
Gojdu", a prof. dr. Pavel Cherescu. Armânjlji ândruparâ cu multsâ pâradz
Cu agiutorlu a Poshtâljei Românâ shi- arta shi shtiintsa iara ditù arada a
a Federatsiiljei Filatelicâ Românâ fu colonishtsâlorù ditù Ungaria ishirâ mãri
scoasâ unâ emisiuni filatelicâ cu pro- personalitãts tsi fundarâ institutsii shi
suplu al Emanuil Gojdu. La Centrul sutsati culturali, hiindalui alithea mece-
Cultural Român di Budapesta s-deadi nats. Cu mari nãmuzi furâ adushi
filmul documentar "Mecenatslji", adrat aminti: Andrei Shaguna, Athanasiu
di redactsia româna a Televiziuniljei Grabovsky, fumealjea Mocioni,
maghiara. Filmul yilipsi multu Gheorghe Simeon Sina shi nu dip tu
musheat, cu caduri veclji, mãrtirii a soni Emanuil Gojdu. Amintatù tu 9-li di
coloniilor armâneshtsâ dit Amirãriljea Shcurtu 1802, Oradea (România), tu
Habsbur-gicâ, iu Armânjlji s- unâ fumealji di Armânj orighinarâ di
arâspândirâ tu eta XVIII, dupu ardearea Moscopole, Emanuil Gojdu featsi
ali Moscopoli. Tu Ungaria avurâ Facultatea di Dreptu di Oradea shi
Armânjlji mãri companii di comertsu Pojon. S-dusi deapoaia Pesta iu ahurhi
iara cu pâradzlji amintats adrarâ nai ma lucrulu di avucatu. Prit protsesili tsi li
importantili monumenti, casi shi 20 amintã agiumsi multu ayonea cunuscut
bâserits, atsea di Miskolc hiindalui shi fu aleptu membru tu Casa a
luyursitâ una di nai musheatili ditù Magnatslor (for leghislativu ali
Europa Chentralâ. "Armânjlji adrarâ Ungarii). El agiutã multu ti moderni-
Budapesta nai ma importantili zarea a leghislatsiiljei maghiarâ shi fu
adãrãminti (mash fumealjea Mocioni protlu tsi câftã s-hibâ alâxitâ limba lat-
avea 17) cu ma multi patomati, nâscân- inâ cu atsea maghiarâ tu arada a prot-
ti di eali proiectati di arhitectsâ avdzâts sesilorù ditù instantsâ. Cu pâradzlji tsi-
tu atsel chiro. Tutnaoarâ nai ma lj amintã ditù protsesi, ancupârã multi
musheatâ pãlati di Budapesta fu adratâ casi tu chentrul a câsâbãlui, ândaua ciu-
BANA ARMÂNEASCÂ
flechi, livãdz shi ma multi actiunji la
bãnchi. Nica di tinirù intrã tu tsercljiul
a scriitorlorù unguri, lucru tsi-lù
cândâsi si-nyrâpseascâ stihuri pi limba
maghiara, stihuri tsi furâ tipusiti tu anlu
1826. Tutnâoarâ Gojdu s-dutsea sh-la
salonea literarâ tsi s-tsânea ân casa al
Atanasie Grabovsky, altu mari everghet
armân. Aua âlj cunuscu corifelji a
Sculiljei ardeleanâ shi tutù aua ligâ unâ
sutsâlji sânâtoasâ cu atselù tsi agiumsi
mitropolit ali Transilvanii shi Ungarii,
Andrei Shaguna, ditù pãrintsâ armânj
di Miskolc. "Sum influentsa a ideilor a
Sculiiljei latinistâ, ânvitsatsilji armânj
cândâsirâ s-ducâ ninti lucurlu ahurhitù
di Ucuta, dimi câftarâ s-bagâ thimeilu ti
ânyrâpsearea tu grailu di dadâ ti
Armânjlji ditù Hamunisia Balcanicâ
cumù shi ditù coloniili armâneshtsâ di
Viena, Buda, Pesta shi di Transilvania"
ânyrâpseashti Maria Berenyi tu studiul
a ljei ti colonia macedoromânâ di Pesta.
"Unâ mãrtirii suntu cãrtsâli al Boiagi
shi Roja ama shi multili manuscrisi tu
graiù armânescu scrisi di altsâ autori i
stridusi pi armâneashti shi adunati di
Grabo-vsky". Emanuil Gojdu ândrupã
aesti tipuseri pi armâneashti. Gojdu
agiutã actsiunili culturali shi protili
tipuseri româneshtsâ di Budapesta.
Colaborã la revistili "Vivlioteca
româneascâ", scoasâ di Armânlu
Zaharia Carcalechi shi "Câlindarea
româneascâ" al Shtefan Niagoie.
Agiutã la bâgarea a thimeljlui a
Sutsatâljei ti limbâ shi culturâ
româneascâ ASTRA (di Sibiu) cum
shi-a Sculiiljei di arti shi zânãts di
Budapesta, tsi agiumsi ma amânatù
Politehnicâ. Deadi pâradz ti adrarea a
unui Liceu tu câsâbãlu Lugoj
(Românii) shi tutù elù adrã tu anlu 1861
"Comitetlu a tinirlor jurishtsâ" di la
Universitatea di Pesta. Tu anlu 1832 s-
ânsurã cu Anastasia Pometa, cu cari
avu unâ featâ, Maria Cornelia tsi muri
la mash un an di dzâli. Di atsea oara,
Gojdu câftã s-agiutâ, cu tut tsi putu,
tinirlji Românji shi Armânji tsi yinea la
studii Budapesta. Casa a lui eara dish-
cljisâ ti ânvitsats shi tiniri tsi avea
ananghi di agiutorù. "Ân casâ zbura cu
xenjlji pi limba a lor, cu Românjlji
zbura româneashti iara cu Armânjlji shi
cu fumealjea, zbura pi armâneashti,
ânyrâpsea avucatlu Partenie Cosma tsi-
lù cunuscu ghini Gojdu. "Eara pirifan
di zârtsina a lui cumù shi ti atsea câ
BANA ARMÂNEASCÂ
eara di atsea pisti ortodoxâ. Anda
shidea la measâ sh-fâtsea crutsea iara ti
Pashti cânta "Hristolu ânye" cu mari
vreari". Ca bun crishtinù deadi multsâ
pâradz ti bâseritsli tsi li adrarâ embisti-
menjlji armânj Budapesta. Tutnâoarâ
dupu tsi Gretslji câftarâ ta s-ampartâ di
Armânj di la bâsearica tsi u avea adratâ
deadunù, casa al Gojdu di pi geadeia
Hollo fu datâ ta s-hiba ufilisitâ ca paro-
hii ortodoxâ. El ishi tu migdani shi tu
bana politicâ. Fu Comiti suprem di
Lugoj, deputat di Tinca (Bihor)
alumtândalui ti ândrepturli a Românjlor
ditù Amirã-riljea Habsburghicâ. Ama
duchi câ nai ma mari importantsâ u ari
ândruparea a culturâljei, lucru tsi-lù
adrã pânâ tu oara dit soni. Muri la 3 di
Shcurtu 1870 shi fu ângrupat tu dzua di
5-li di Shcurtu, cu mari tinjii, la mur-
mintul Kerepesi di Budapesta. Ninti cu
unù anù ta s-moarâ adrã unù
Testamentu prit cari spusi cumù
lipseashti sâ-lj hiba ampârtsâtâ avearea.
Unâ parti di aveari u alâsã a atsiljei di a
daua nicuchirâ (prota lj-avea muritâ).
Ti alantâ importantâ parti di aveari,
alâsã dhyeatâ ta s-hibâ adratâ unâ
Fundatsii, tsi sâ-lj poartâ numa, shi cari
s-hibâ chivernisitâ di capiti a
Bâsearicâljei Ortodoxâ Românã.
Fundatsia Gojdu avea scupolu ta s-
ândrupascã cultura shi pistea ortodoxâ.
Cu pistusinea câ mash pritù unâ elitâ di
anvitsats va s-poatâ unâ mileti s-nâin-
teadzâ, Gojdu pruvidzu tu Testamentu
s-hibâ dati multi bursi ti ânvets a tinir-
ilor tsi nu avea pâradz ama avea mari
mirachi ti studiu, cu pruvidearea ta s-
hibâ di pisti ortodoxa. Testamentul fu
dishcljis di Andrei Shaguna, tsi featsi
parti dit prota reprezentantsâ di cumân-
duseari a Fundatsiiljei Gojdu, luyursitâ
una di nai ma mãrli fundatsii privatâ dit
Amirãriljea Austro-Ungarâ. Fundatsia
Gojdu lucrã namisa di anjlji 1870-
1952, tu aestu chiro avearea criscân-
dalui prit capitalizarea a actsiunjlor di
la Bãnchili maghiari. Ditù ahurhita shi
pâna tu doilu polim mondial, Fundatsia
deadi acutotalui 37.778 di bursi shi
agiutoari ti elevi, studentsâ, doctor-
andzâ. Ma multu di 1200 di bursieri
Gojdu ânvitsarâ la univeritãtsli shi
academiili di Cluj, Budapesta, Viena,
Schemintz, Berlin, Zurich, Karsruhe,
Jena iara ditù arada a lorù ishira oaminj
di shtiintsâ avdzâts tu tutâ lumea
(Octavian Goga, Victor Babesh, Traian
Vuia, Dumitru Stãni-loaie). Tutnâoarâ
tu arada a polimlui, Fundatsia deadi
multsâ pâradz ti chivernisea ungarâ, tsi
eara tu zori. Dupu protlu polim mondi-
al avearea a Fundatsiljei avea armasâ
tutâ tu Ungaria, ama reprezentantsa
eara nica Sibiu. Dupu aspârdzearea a
monarhiiljei austro-ungarâ, prit Tratatlu
di Trianon (1920) Ungaria tâxea ca va
s-ampartâ avearea a Românjlor
ortodocshi di România (90%), di
Iugoslavia (6%), Cehoslo-vachia (6%)
shi ditù Ungaria (4%). Pâna tu anlu
1952, anamisa di România shi Ungaria
furâ simnati ma multi achicâseri ti turn-
ari a aveariljei, ama statlu maghiar nu
tinjisi nitsi una achicâseari. Tu anlu
1952, prit un nom comunistu ungar,
Fundatsia Emanuil Gojdu fu natsional-
izatâ. Activitatea a ljei em tu România,
em tu Ungaria fu stâmusitâ. Avearea a
Fundatsiiljei Gojdu di Budapesta eara
adratâ dit: optu mãri casi cu trei
patomati aflati tu un pasaj tsi treatsi dit
geadeia Kiraly nr.13 pânâ la geadeia
Dob nr.16; casa di pi geadeia Hollo
nr.8; 600.000 coroani veclj ungari,
multi actsiunj la bãnchi shi alti luyurii
cu valoari. Tu 1996 capiti a mitropoli-
ilor ortodoxi di Ardeal shi Banat cum
shi ma multsâ ânvitats românj dish-
clisirâ diznãu Reprezen-tantsâ a
Fundatsiljei Gojdu di Sibiu. Aestâ
reprezentantsâ câftã a chivernisiljei
româneascâ s-dishcljidâ pi cali diplo-
maticâ nali pâzârâpseri cu partea
ungara ti avearea a Fundatsiiljei Gojdu.
Fundatsia Gojdu dishcilisi protses cu
Primãria a sectorlui 7 di Budapsesta
sum administratsia a curi suntu casili
Gojdu. Primãria avea faptâ unâ litsitat-
sii ti aesti casi, tsi s-pari câ li amintã
unâ firmâ mixtâ ungaro-cipriotâ. Aestâ
firmâ ari tu umuti s-adarâ un proiectu
"Madach Garden", prit cari casili
Gojdu s-intrâ tu circuitlu comercial (va
s-hibâ adrati cafineadz, restauranti, sãli
di cinema shi alti ahtãri). Ti atsea ama
câ ari nica ândoi oaminj tsi shed cu
nichi tu aesti casi, proiectul nica nu fu
ânchisit. Anda vizitãm casili Gojdu,
dealihea jalea nâ pitrumsi cându
vidzum ca eali suntu apârnâsiti, firidzili
suntu frâmti, stiznjili niumti. Amârtii ti
mushuteatsa arhitectonicâ shi pozitsia a
lorù tu mesea a chentrului comercial
ali Budapestâ. Casa di pi geadeia Hollo
easti tora Parohia Ortodoxa Românâ iu
s-featsi unâ musheatâ lituryii
dumânicâ, 10-li di Shcurtu. La aestâ
lituryii ti comemorarea al Gojdu
psãltisirâ 3 episcochi, tsi zburârâ ti fap-
tili filotimi alù Emanuil Gojdu. Amârtii
ama, câ shi Parohia nu easti prifaptâ,
stiznjlji shedù s-cadâ. Dinâpoia ali
yiudimâ easti arhiva a Fundatsiiljei,
unâ Vivliotecâ pisti cari câdzu pulbirea
Nr. 2 (28), 2002 21
a chirolui. Shi manuscrisili vrea s-
chirea unù câti unù, cara preftul Aurel
Pavel nu va li aduna shi-va li arâdâpsea
cronologhic. Aclo vidzum Testamentul
tu orighinal al Gojdu. Dupu lituryii, nâ
dusim la murmintsâlj Kerepesi (ninga
Gara di Estu) iu easti ângrupatù
Emanuil Gojdu. Reprezen-tantsâ di la
Ambasada ali Românii di Budapesta, di
la Fundatsia Gojdu shi di partea a
comunitatiljei româneascâ dit Ungaria
bâgarâ cârunj di lilici la murmitsâ, s-
featsi shi aclo unâ psâltiseari iara tu
soni, câtse mi ducheamù acasâ la
Gojdu, yivâsii pi armâneashti, poemata
al Nida Boga âncljnatâ al Gojdu cu
numa "Tu uborlu al Gojdu". Tuti aesti
manifestãri s-featsirâ Budapesta ti
adutsearea aminti a marilui Mecena
armân Emanuil Gojdu, di la amintarea
a curi tricurâ 200 di anj. Easti un an
aniversar Gojdu, tu arada a curi s-feat-
sirâ shi va sâ s-facâ shi alti manifestãri
cultural-shtiintsifitsi. Ma ninti cu unâ
stâmânâ, s-avea tsânutâ Ghiula
(Ungaria) un altu Simpozion ti Gojdu.
Tu dzua di 21-li di Shcurtu la Liceulu
"Emanuil Gojdu" di Oradea, câsâbã iu
s-amintã marli everghet s-featsi unâ
musheatâ manifestari culturalâ.
Monetãria Românâ ari tu umuti sâ
scoatâ estan unâ medalii comemorativâ
iara tu meslu Sâmedru, cercetãtoarea
Maria Bereny ari tu plan s-adarâ un
altu Simpozion ti aestu mari mecena
armân. Ti manifestarea dit meslu
Sâmedru, nâsâ ari tu plan s-ljia ligâtura
cu ma multsâ ânvitsats armânj tsi sâ
zburascâ ti Gojdu. Tutnâoarâ ea ari
umutea s-bagâ diznãu pisupra a mur-
mintului cambanaryiolu tsi fu dat
âmpadi ta s-hiba prifaptu shi ti cari nica
nu sâ shtii salami tsi s-featsi cu el.
Musheati initsiativi tu aestu an ti adut-
searea aminti a personalitatiljei aiushtui
everghet tsi di nâscântsâ cercetãtori fu
alâvdat ama di altsâ nu fu dip ghini
luyursit. Prof. Sigmirean tsânu unâ
comunicari ti "personalitatea contro-
versata " al Gojdu dupu turlia cum fu ea
zuyrâpsitâ tu anilji '80 di cercetãtorlu
Victor Jinga. Aestu nu achicâsea cum
Gojdu shtiu ta s-hibâ un bun cetatsean
maghiar agiutândalui tu idyiul chiro
dishtiptarea natsionalâ a Ro-mânjlor di
Transilvania sh-Banat (prit ândruparea
atsilor 3 elementi di thimelju: culturâ,
limbâ shi pisti), fârâ ta sh-agârsheascâ
arâzga armâneascâ. Apandisea a prof.
Petrushan di la Catedra di limbâ
românâ di Seghed fu câ purtaticlu al
Gojdu fu uidisit cu atsea a unui minori-
tar shi câ ma multu prit tut tsi mindui
shi adrã Emanuil Gojdu, aestu sâ spusi
 22 Nr. 2 (28), 2002 - Apriirù, Maiù, Cirisharù. BANA ARMÂNEASCÂ
un vizionar a etâljei tu cari bânã armâneascâ. Avem ananghi di
shi un alithea european. Prit fap- aestu spirit tora, câtse prindi s-nâ Tinjisite domnule Dr. Piceava,
tili a lui di mecenat, Gojdu agiutãmù singuri sh-dapoaia s-
Multu mi hârsi lucrulu tsi lu featsi Fundatsia "Bana
armasi tu conshtiintsa a ma mul- ashtiptãmù ândrupari di alti pãrt-
Armâneascâ" cari u cumânduseshtsâ, di-lji scoasi tu
tor milets. Easti aestu un mesaj sâ. Altâ turlii, himù tu piricljiu ca
actual ti miletsli tsi vor s- atumtsea anda va sâ s-poatâ ta s- migdani atselji tsi alumtâ cu multâ vreari trâ aestâ
bâneadzâ tu unâ Europâ a diver- him agiutats di tuti pãrtsâli, s- isnafi a noastrâ.Ti unù di aeshtsâ oaminji mãri tsâ
sitatiljei culturalâ. Toarâli a cul- agiundzem ta sâ zburascâ ti noi pitrecù unâ Urari (acrostih) trâ tuti câti li featsi sh-li
turâljei materialâ shi spiritualâ ca ti nâscântsâ "dinozauri". fatsi cu tipusearea a cãrtsâlorù tu limba a noastrâ.
alâsati di Armânj tu Ungaria Expresia easti a unui bun sots a Ma s-pots s-u badz tu revistâ ashi cumù easti, cu
suntu multi shi eali furâ scoasi tu Armânjlor, filologlu Adrian versulù di dzatsi sh-di unsprâdzatsi di silabi. Tsâ orù
migdani tu studiili importanti Shimon (Român tsi ânvitsã sin- multâ sânâtati shi ambâreatsâ!
ânyrâpsiti di cercetãtoarea Maria gur sâ zburascâ ghini Toma Babu
Bereny. Câtse Armânjlji furâ armâneashti). El ufilisi aestâ
asimilats tu Ungaria pi heotea a S-NÂ BÂNEDZ
expresii la Simpozionlu di
chirolui, ea nu avu cãbilea sâ-lji
cunoascâ personal, ama ti tuti Ghiula, cându participantsalji l-u Tu tsi difteri numa s-ts-u-ngrâpsescu,
valorli tsi li alâsã aestâ mileti, ea ântribar\ desi ari nica Armânj tsi
Cu malâmâ mash ca daima s-dânâseascâ?
lâ poartâ a Armânjlor unâ tinjii sh-u zburãscu limba di dadâ.
ahoryea. "Ti tut tsi adrã Gojdu Apandisea a lui fu câ Armânjlji Coresi hii trâ grailu armânescu,
shi altsâ mãri everghets armânj, nu suntu "dinozauri", câ ma Mecena hii trâ cartea armâneascâ!
tuti miletsli tu mesea a curi multu, elj bâneadzâ tora unâ yii
bânarâ Armânjlji, tutâ Europa, dishtiptari natsionalâ. Iu ti chirushi ahânt chiro, di anji,
prindi s-lâ pricunoascâ a Dishtiptari tsi totna s-featsi prit Shi lumea-aesta cu tsi ti ari arâsâ?
Armânjlor ândreputul di thi- vigljearea a limbâljei, a culturâl-
meljiu ti tsânearea a identitaljei jei a unui popul, tsi duruts ever-
Unù xenù aclo, tu ahântsâ Americanji
prit ândruparea pi tuti cãljiurli a ghets armânj lipseashti s-u Când fara dzâtsi s-ti tornji la nâsâ?
limbâljei shi-a culturâljei armâ-
neascâ", dzâsi tu soni cercetã-
ândrupâts! Catse multu ghini Bârbatù livendu, shi gioni shi-nvitsatù,
toarea Maria Berenyi. S-pari câ scria ljirtatlu Zahu Pana:"Tsi-l
vrei laili amintaticu/Cara nu-ai
Unù capidanù cumù suntu-atselji ditù yisi,
Europa ahurhi s-mutreascâ câtâ
noi ama lipseashti ta s-adrãmù vârâ giunaticu." Nu potù s-ti tsânâ sinurli ligatù
shi noi tuti gairetsili ta s-nu nâ Când fara sta cu bratsâli dishcljisi!
astindzem ca mileti. Armânjlji s- Aurica PIHA
pari câ sh-u agârshirâ vocatsia Elimbulù sh-nâs ca unù aushù durutù
di mecenats a culturâljei Ashteaptâ si-lji pitrets mushata-ts carti
Thimisirli al Shtefan Andrei, Iu s-ghivâseascâ grailu cânâscutù
mistrulù di externi ali Românii sum N. Ceaushescu Di-a lui fumelji, di dadâ shi di tati.
Loaiù parti la tuti andamusli dintrã Nicolae Ceaushescu shi Todor
Jivcov, cari avurâ locù ditù anlu 1972 pânâ tu bitisita a anlui 1985.
Rigeai câtâ Dumnidzã facù tuts
Di cafi oarâ, Nicolae Ceaushescu muta problema ti adrari, di cãtrã S-ti tsânâ sânâtosù di-aua sh-ninti,
România shi Vâryâria, ali unâ hidrocentralâ pi Dunâ. Loclu nai ma Armânù durutù tu-ahântsâ Armânji
spesù thimisitù di adrarea a ljei eara Cioara-Belene. duruts
Mãri cripãri eara adusi di mintâturli tsi eara namisa di ligâturli
Trâ marea dishtiptari ali ginti.
Vâryaro-yugoslavi, maca va mi legù mash la problema
machiduneanâ; multsâ Vâryari avea nostalghia ti "Vâryâria mari", Isnafea tutâ hârâsi deadunù
apufâsitâ pritù irinea di la San Shtefano (unù câsâbã - Hoara vear- A ta "REVISTÂ DI LITERATURÂ"
di" -ditù vitsinâtatea a Istambulului), luyursea alâtusitâ irinea di Anafurâ ti unù Armânù agiunù
Bucureshti di dupâ doilu polimù balcanicù, pritù cari ali Vâryârii Dupâ unù zborù, ca ti cumnicâturâ.
âlji yinea mash unâ njicâ parti ditù Machidunii, alantu locù Unù zborù di papù-stripapù, mushatlu zborù
machidu-neanù hiindalui ncurpiljeatu tu Sârghii shi Gârtsii.
Achicâserli di irini ditù anlu 1913 furâ nsimnati tu sala di yiurtisiri
Tsi, poati, tora mults lu-au agârshitâ
a palatiljei CEC di Bucureshti di partea românâ di protlu ministru di
S-agiungâ adzâ sh-pi la casa a lorù
atumtsea, Titu Maiorescu. Tu aestu chiro ama exusiili (autoritãtsile) Ashi cumù, mintimrnù, lu-ai tipusitâ.
ali Vâryârii nu pricunushtea câ easti tu veti, tu banâ unâ natsiuni shi Shi sutili shi njiljili di cãrtsâ
unâ limbâ machiduneanâ. Nu fu unâ tihisiri, shi tu protlu sh-tu doilu Tsi vrearea a ta ti featsi s-li andredz,
polimù mondial armatili vâryâreshtsâ nâvâlirâ shi loarâ unâ mari Armânjlji râspândits tu-ahânti pãrtsâ
parti ditù Machidunii…". Si-adunâ shi tsâ oarâ: S-NÂ BÂNEDZ!
Flacara alù Adrian Pãunescu", nr. 6 - Gioi, 14-li di Shcurtu 2002 Toma BABU
BANA ARMÂNEASCÂ
CONSTANTIN I. COSMMESCU
Costa alù Nachi alù Chianci COSMU
S-amintã tu hoara Gopeshi tu anlu
1866 shi s-asteasi ditù banâ tu anlu
1914. Sculia u featsi tu hoara Gopeshi
dupâ cari u dusi ma largu Bituli sh-
deapoia Bucureshti. Lucrã ca profe-
sorù la Litseulu di Bituli shi editã
revista "Românlu di la Pind" shi fu
unù chiro director a revistâljei
"Lumina". Publicã, ti prota oarâ,
"Ppoesii aromâneshti", Bucureshti
1893. Ari adusâ pi armâneashti ma
multi piesi di teatru (Lândzitlu
nilândzitù", Scljinciulù" shi agiutã
multu ca aesti piesi di teatru s-hibâ
giucati, ti prota oarâ (tu anlu 1888), la
sculia di Gopeshi. Ari nyrâpsitâ multi
spudhii ligati di folclorlu armânescu
sh-di istorii.
Tora noi va s-publicãmù ndauâ poezii
loati ditù cartea "Poesii arumâneshti"
di Costa alù Nachi alù GHIANCI
COSMU, Tip. "Universul" di
Bucureshti 1893.
Redactsia “Bana Armâneascâ”
ESCU ARUMÂNU
- Laiù ficiorù njicù
Tsi fats la sculii?
- Ânvetsù s-dzâcù
Dultsi poezii,
Ca s-hiu curatù,
Sâ scriu, s-alegù putsânù;
S-cântu musheatù,
Câ escu Arumânù!
IMNULU A ARUMÂNJLORU
Armânji i hrauâ mari,
Easti chiro di dishtiptari!
Caplu nsusù noi s-lu sculãmù
Shi cu multu focù s-cântãmù:
Vivat a nostru Sultanù
Abdul Hamid marli hanù
II
Amirãlu s-nâ bâneadzâ,
Nama a lui sâ scântiljeadzâ,
Loclu-lji mari shi musheatù
S-hibâ vlihurù, lunjinatù;
III
Nâs nâ easti bunù pârinti!
Cu giuneatsâ shi cu minti
Nâ aveaglji di itsi-arãu,
Sâ nâ-lù tsânâ Dumnidzãu!
IV
Arumânji cu lãrdzâ chepturi,
Adzâ-avemù a noastri ndrepturi!
Limbva a noastrâ sâ-nvitsãmù,
Calea bunâ s-acâtsãmù!
V
Tri-Amirã shi Dinastii
Bana s-nâ u dãmù ânyii!
S-creascâ loclu otomanù,
Shi sâ scadâ-a lui dushmanù!
VI
Arumânjlji tuts lipseashti
S-aduchimù arumâneashti,
Amirã s-avemù mash unù:
Pi Sultanlu mari sh-bunù!
DISPÂRTSÂREA
Vrearea a noastrâ lea musheatâ
Fu multu mari!
Câ ti vreamù, mi vreai mâratâ,
Ma trâ tsi hari?!
Unù alantu sh-ascundea
A mea Domchitsâ,
Vrearea tsi pi nâsù lu-ardea,
Ca nâ mulitsâ!
Grãiamù shi cântamù cu tini,
Ah mari vreari!
Vreamù totna s-hiu ningâ tini,
A mea yishteari!
Cându ts-alãsai oarâ bunâ,
Atumtsea plâmseshi,
Fatsa-ts s-aprimsi ca lunâ
Shi cu jali dzâseshi:
Du-ti vrutù cu sânâtati,
Mâni s-mutreshtsâ:
Suflitlu-nji trâ tini bati,
S-nu mi-agârsheshtsâ!
Vrearea a noastrâ-i nispusâ,
Cu lãcrinji greali
Sh-pân la Sâmtu cu ângusâ
Laea mi mâtri!
Io fudzii, nu putui s-grescu
Nitsi unù zborù!
Pânâ s-ti vedù mi tuchescu
Ca tseara, va s-morù!
EPITAFLU A TATÃLUI A MEU
A banâljei a mea carti
Misurâ la shaidzãts di toamni,
Di bunù shi-arãu avui parti, Nu poati s-hibâ dicâtu muma
Ma s-mi-arshunedzù, o nu shtiu
Doamne!
Nr. 2 (28), 2002 23
Hoara a mea di njicù u lãsai,
Mi sculaiù di oarfânù cu câtù
criscui,
Io multi locuri alâgai,
Lumea sh-oaspitslji âlji cunuscui.
Câts bana nu-nji zâlipsirâ!
Oaspitslji, soatsa shi a meu
ficiorù
Câtù mi vrurâ sh-mi jilirâ!
Tritsi jali sâ-nji hibâ câ-n tserù
zborù?!
Arãu câ aoa mi arâpâsai,
Câ pi Costa lu-alasù ninsuratù?
Iu casâ alasù sh-cama bânei!
Hiljlu? Tri fârâ s-alumtâ ca
bârbatù.
Io vâ alasù cu sânâtati
Scumpâ fumealji, farâ shi bunji
frats;
Escu multu arâhati;
S-nu mi jilits, ma cu tuts s-mi
ljirtats.
MUMA
O scumpâ numâ, o dultsi numâ
O agiundzi nâoarâ s-dzâts mumâ,
Ca ntreglu-ts tricut s-tsâ yinâ tru
minti.
Dorlu sh-vrearea di mamâ suntu
niastimti!
Cari poati s-aspunâ a ljei vreari?
Vrearea tsea nai ma scumpâ yishteari
Tsi natura nâ deadi pri loc, aoatsi!
Faptili mash singuri nâ spun cu
boatsi!
Bana a hiljlor easti a ljei banâ.
Ea din trup sh-arupi tri-a lor hranâ,
Shirpitatâ-i reu tri elji s-tricâ-
nyisedzâ,
O dupâ fumealji mama s-nu
bâneadzâ.
Io tsi dure virin lipsi s-adunu,
Vai di mult eara cu moartea s-mi-
crunu
Ma avui sh-io tru lumi unâ mamâ,
Tsi-i cu suflitu di-anghil sh-minti di
malâmâ!
Armânami! va s-njerdzâ diparti,
Cându Armâna va s-aibâ sh-carti.
Tri nâintari, nai buna fântânâ,
rumânâ!
 24 Nr. 2 (28), 2002 - Apriirù, Maiù, Cirisharù.
Tu jurnalu "Curentul" di Vinjiri,
8-li di Martsu 2002 (di
Bucureshti) alânci unù articulù,
sumù cari sh-bâgã ipuyrãfia, pi
ninga atsea a unui autorù Român,
Eugen Chifu, shi unù multu cunuscutù
Armânu, Hristu Cândroveanu.
Ti furnjia câ tu aestu articulù, iu easti
zborlu di etnia nipricunuscutâ, nica, a
Armânjlorù sh-di Macedo-românji, unâ
etnii tsi nu easti sh-nu fu vârâoarâ tu
veti, titlu a lui easti: "Institutlu
Natsional di Statisticâ sufseashti nãi
minoritãts".
Minoritatea sufsitâ, dupâ cumù
spusimù ma nsusù, easti atsea a
Macedo-românjloru. Tu articulù s-
aspuni câ tu cãrtsâli a Comisiiljei
Natsionalâ di catayrafii (recensãmânt),
ncljinatù a minoritãtslorù, suntu 41 di
rubrits tu cari andâmuseshtsâ, nafoarâ
di atseali cari suntu tu veti: machidu-
neanâ (macedo-slavâ), sãseascâ, shv-
abâ, maghiarâ, rromâ, aromânâ etc, shi
natsionalitãts tsi nu suntu tu veti, ashi
cumù easti atsea macedoromânã (cari
easti aromânã) ...
Autorlu ari aoatsi multâ ndriptati
cându aspuni aestu lucru ti furnjia câ
numa di Macedoromân, tsi lâ si ma
adâvgã a Armânjlorù, dupâ anlu 1880,
fu loatâ di la numa a Sutsatâljei
Culturalâ Macedo-românã, tsi s-amintã
Bucureshti tu anlu 1880, cari numâ,
ashi cumù aspuni ma largu autorlu: "...
nu ari nitsi unâ ligâturâ cu unâ natsion-
alitati macedoromânã, ti furnjia câ unâ
ahtari natsionalitati nu easti tu veti".
Lipseashti s-adâvgãmù aoatsi câ, tu
atselù chiro a anjlorù 1880, pritù
Sutsatâ Culturalâ Macedo-Româna tsi
s-aminta Bucureshti, s-achicâsea unâ
sutsatâ culturalâ namisa di comunitãtsli
machiduneanâ shi românâ. Cu alti
zboarâ: unâ sutsatâ culturalâ namisa di
comunitatea machiduneascâ (armânea-
scâ) ditu Machidunii shi comunitatea
româneascâ ditù România.
A Armânjlorù, tu atselù chiro,
Românjlji nu lâ dzâtsea Aromâni icâ
Macedoromâni mea lâ dzâtsea Machi-
duneanji (Macedoneni icâ Machidoni).
Di atumtsea, dupâ unù chiro di 120
anji, Românjlji lâ spunù a Armânjlorù
tutù ashi: Machidoni icâ Macedoneni.
Numa di Aromâni, tsi fu sufsitâ di G.
Weigand, easti ufilisitâ ma multu di
ofitsialitãts.
Easti ndreptu câ numa di Armânji,
ashi cumù nâ dzâtsemù noi, aoatsi, tu
cratlu România, easti psânù cunuscutâ
icâ ici. Ca urnechi: di aproapea 6 anji,
di cându mi ampulisescu ta s-ascotù tru
migdani revista Bana Armâneascâ icâ
BANA ARMÂNEASCÂ
român Eugen Ciufu zbura tu
MACEDO-ROMÂNJLJI, articulù mash ti atsea câ nu easti
unâ etnii tu veti (existentsã) a
MINORITATI SUFSITÂ macedoromânilor mea mash
atsea a aromânilor. Lucru tsi easti
Fundatsia cu idyea numâ, nai ma multi
dicutotalui dealithea, ama, Armânlu a
ori atselji Românji cari câfta ti prota
nostu românizatù nu pricunoashti nitsi
oarâ ta s-yivâseascâ titlulù a revistâlji,
etnia a Armânjlorù!?! Shi tsi musheatù
lji-aspunù "Bana Armeneascâ"!? sh-
nâ zburâ domnulù Hristu Cândroveanu
nitsi cumù Armâneascâ.
alantâ dzuâ, Sâmbâtâ 9-li di Martsu, di
Tu articulù s-aspuni ma largu: Ama,
aestâ oarâ armânizatu, la andamusea a
chiola prezidentulù alishtei sutsatâ cul-
noastâ ti duruseari a premiilorù Omlu a
turalâ, prof. Hristu Cândroveanu, featsi
Anlui 2001? Atumtsea nâ zbura di
unù furtunosù prutestu contra alushtui
limba armâneascâ iara tora nu pri-
lucru, pritù unâ carti ditù cari alidzemù:
cunoashti nitsi miletea armâneascâ câ
Loai di hâbari câ pi lista a Comisiiljei
easti tu veti!?! Ca la yeandoni!
Natsionalâ di Organizari a Catayrafi-
Cu tinjii armâneascâ (machidunea-
iljei (recensãmânt) furâ tricuti shi ashi
scâ),
dzâsi doauâ etnii, maxus macedo-ro-
Dumitru PICEAVA
mâni shi aromâni. Nji-aspunù cu ânfâr-
ZÂNDANEA LAI ALÙ YIORYI
mâcari niehãristisirea câ la scara ali unâ
TURCU DI PATURA.
comisii natsionalâ fu cu puteari s-nu
La editura Cartea Aromânâ, inshi
shtibâ canâ câ easti zborlu di românii
dzâlili aesti cartea al Dumitru Garofil
ditù Machidunii (!?!? -seamnili a
"Zândanea lai alù Yioryi Turcu di
noasti), cari âshi ma dzâcù shi
Patura. Easti zborlu di Yioryi Turcu
"aromâni", ti furnjia ali unâ hari a
cari shidzu vârâ 13 di anj tu guvâ, iu
alushtui dialectu (!?! - chiperù pi
s-ascundea di securishtsâ. Cartea easti
limbâ!), tu cari maxus zboarâ tsi
una epopei tu stihuri, anyrâpsitâ di d-
ahurhescu cu consoani ca r,s, l icâ
lù Garofil, cari-lù cânoashti ghini
vocala u s-aspunù shi si-nyrâpsescu cu
domnulù Turcu shi pirmiflu a lui dit
unù a protetic (cari s-adavgâ tu ahurhi-
bana-lj.
ta a unui zborù fârâ sâ-lji alâxeascâ
“DORU DI HOAR“
achicâsearea - nota a noastâ): arosh,
La Muzeulu di Artâ Popularâ di
asparg, aspun, aumbrã etc.
Constantsa s-featsi unâ lansari ma
Iavea ti tsi fu ashi di lishorù shi ayon-
spetsialâ tu lumea armâneascâ di aoa.
jea mbrãtsitatâ di Românji aestâ numâ
Easti zborlu di prota casetâ audio a
di Aromân tsi fu sufsitâ di Weigand. Ti
pareiljei "Musheata Armânâ" di M.
furnjia alushtui "a" protetic, cari ari Kogalniceanu. Caseata-i cu numa
achicâsearea tsi u spusimù ma nâinti, "Doru di hoarâ" shi ari aproapea 20 di
Aromânlu nu easti altutsiva, dupâ aestâ cântitsi polifonitsi fârshiruteshtsâ.
turlii di mindueari, dicâtù unù safi Cântitsli suntu orghinali armâneshtsâ,
Român!?! fârâ acompaniamentu muzical.
Voi s-ascotù tru migdani, aspuni ma Mushata armânâ easti singura parei di
aoa cari-lù tsani vecljulù iho armânes-
largu H.Cândroveanu, câ ntreaga isturii
cu, tuti alanti mash li aspargu vecljili a
shi filologhii-lingvisticâ natsionalâ shi
noasti cântitsi. Aestâ parei di Fârshi-
xeanâ exiyisirâ shi apufâsirâ di multu,
rots nu bitiseasti putes s-lucreadzâ ti
di ets (sic!), românitatea (sic! Vahi
promovarea-a culturâljei armâneascâ.
romanitatea) a Armânjlorù/mace-
Dupu tsi li adrarâ tuti adetsli ti Alâsa-
doromânjlorù (...). Tu sonea a cartiljei rea-a Preasinjlorù, cu unâ stâmânâ ma
pitricutâ a ministrului Vasile Dâncu, ninti, shi atsea spetsial ca s-putem s-li
aestu eara pârâcâlsitù s-caftâ scutearea dãmù tu emisia pi limba armâneascâ,
di pi listi a alushtorù ashi-dzâsi etnii, tora adrarâ shi unâ caseta shi nica na
cumù lâ si spusi ma nsusù, câtse easti câlisirâ s-nidzemù la elji ti Pashti shi
zborlu di Românji ni ma multu ni ma s-u fâtsemù sârbâtoarea deadunù dip
armâneashti. Casa-a Wisoshenski-
psânù, ashi cumù easti cazlu a
anjloru (cari u cumânduseashti pareia)
Basarabeanjlorù, Moldoveanjlorù,
easti unù ca dealihea muzeu di anti-
Dobrogeanjlorù, Olteanjlorù etc.
chitati. Aclo profesorlu di istorii
(sic!?!?). Nu tsâ yini s-pistipseshtsâ!
Wisoshenski âlù tsâni shi tsercljul di
Domnulù Cândroveanu bagâ pi idyea
istorii "Torna, Torna Fratre", iu lji-
zigâ, ca arâzgâ, Armânjlji (icâ nveatsâ ficiorlji nu mash istorii ama
Machiduneanjlji) cu Basara-beanjlji, shi literaturâ, folclorù shi tut tsi tsâni
Moldoveanjlji...etc. di cultura armâneasca, shi casa easti
Bâgats oarâ tinjisits yivâsitori, câ dishcljisâ ti tuts.
domnulù H. Cândroveanu-românizatlu, BRAVUS. gionji oaminj sâ spusirâ.
easti ma catolic dicâtù Papa. Autorlu Goran Pushuticlu.
BANA ARMÂNEASCÂ
Apandisi cundritâ la articolu "Problemi di isturia a
Armânjlorù" ditù revista "Bana Armâneascâ" nr. 1 (27)
2002, autor Dionisie Papatsafa
Multu mi sâcâldisii cându ghi-
uvâsii atsea tsi ai scriatâ ti Brano
Stefanovski. Brane Stefanovski easti
protlu istoric armân, cãrtsâli a lui suntu
multu câftati tu Rumânie shi atsea
"Limba traco-dacã, fundul limbilor
indo-european" shi "Pelasghi - limbã,
carte, numâ".
Tu Rumânie inshi unâ carti cu titlu
"Istoria adevãratei isturii". Titlu a
alishtei carti nâ spune, cu alte zboarâ,
câ isturia cari easti scriatâ ti populu
rumânescu nu easti isturia atsea deali-
hea, ma easte unâ isturie pseftâ. Autorlu
a alishtei isturii easti prof. Univ. dr.
Augustin Deac, tora pensionar cari-lù
tsiteadzâ tu cama multe locuri pi B.
Stefanovski, cari s-fatsi avdzâtù tu
Rumânie. Ti aestu lucru noi Armânjlji
lipseashti s-himù pirifanji câ avemù
unâ ahtare personalitate. Tini u câthig-
urseshti pi Stefanovski câ nu easti
istoricearu ma ingineru. Mine ti ântrebu
tine di iu inshish mari istoricearu câ shi
tine nu ai bitisitâ vârnâ facultate di
isturie ma eshti economistu, cu diplomâ
di liceulu rumânescu din Sârunâ. B.
Stefanovski are bitisitâ unâ facultate tsi
easte altu tsiva dicât diplomâ di liceu.
Marle filozof grec, Socrate are multu
mushatu diftong: "cunoashti-pi tine sin-
gur". Tine ninte s-fatsi unâ criticâ la
unâ carte lipseashte s-mindueshti disi
eshti axi di unâ ahtare lugurie.
Tu ânchisitalui aistui articul tine dzâtsi:
"Nu s-poati sâ-sh hibâ tsiva di arâzga a
lui cara s-nu cunoshti isturia a lui",
lucru tsi easte multu alâthusit. Prota
lipseashte s-u cunoshti arâzga shi
deapoaia sâ zburãshti ti limba atselui
popul. Ashitse macâ s-u ljiai ti dealihea
romanizarea geto-dachilor shi a tra-
cianjlor di tu Machidunie atumtsea
isturia lipseashte s-ânchiseascâ cu pro-
ceslu di romanizare, sâ spunji câ nâshi
u chirurâ limba, adetsle etc. atumtsea
shi limba a lor s-alâcseashte. Cara s-
dzâtsi câ traceanjlji nu s-romanizarâ,
suntu urmashi a traceanjlor atumtsea
limba a lor easte altâ.
Mine aiste lucre li am scriatâ tu cartea a
mea "Istoria armânjlor", pistipsescu câ
u luashi.Tu aistu articul tine fatsi unâ
mare greshealâ, s-nu spun alatus, câ nu
fatsi diaforaie anamisa di limba
romanâ, cari u zbura cându u apitrusirâ
Machidunie shi limba latinâ. Limba,
bânâtorlor di Roma easte multu cama
tinirâ di limba latinâ. Nâsâ sâ zbura di
tu eta VII n.Hr. pi cându limba latinâ sâ
zbura ti tora shi 6000 di anji.
Tine spunji câ B. Stefanoski nu spune
bibliografia pi cai u are ghiuvusitâ shi
nu easte tsitatâ. Mashi un om orbu nu
veade câ tsitatile di tu isturia alu
Herodot suntu extrase di tu cartea al
Milan Arsenici, Editura Minerva,
Subo-titsa, pag. 17 , 1996 (vedz cartea
Pela-sghyi, limbâ, carte, numâ, frândza
31).
Tine lipseashte sâ shtii câ isturia nu
easte unâ shtiintsâ ma unâ dishciplinâ
politicâ care va ta s-dzâcâ cathi un
popul icâ istoric veade evenimentele
istoricheshti dupâ simverlu a lui.
Ashitse gretslji au aflatâ unâ isturie cai
dzâtse câ armânjlji suntu grets roman-
izats, arbineshlji spun câ tuts atselj tsi
suntu faptâ tu Arbinishie suntu
arbineshi, vurgârlji spun câ nâsh suntu
urmashii tracianjlor etc., lucre tsi nu
suntu dialihea. Câ isturia easte unâ
dishciplinâ politicâ s-veadi shi tu cartea
"Noi tracilji" iu suntu publicati multe
articole di atsel tsi vinirâ la congreslu iu
sâ zbura ti marle laou a tracianjlor.
Aoatse prezentarâ referate istorici
arumânj, vurgari, ghermanadz, slavi
etc. Tine di tute referatile ci s-ghiu-
vusirâ aclotse luashi ideea ti
"romanidzarea a tracianjlor di tu
Penonsula Balcanicâ", di iu inshirâ
nâpoi shi Armânjlji, shi ashi s-poatâ sâ
veadâ shi identitatea a lor, lucru tsi
easte complet fals, dupâ pârearea mul-
tor istorici di tu Rumânie shi a mea,
(vedz isturia armânjlor di mine).
Tine ti ledzi shi di isturia scriatâ di Ion
Arginteanu cu titlu "Istoria Românilor
Macedoneni". Aistâ easte prota istorie a
armânjlor scriatâ tu anlu 1904. Nica di
tu titlu s-veade câ nâsu u aproache teo-
ria istoricearjlor rumânji cari are la
bazâ romanizarea geto-dacilor shi
deapoaia a tracianjlor di tu Machidunie.
Ahât Brane Stefanoski, cum shi multsâ
istorici rumânji, dupâ cum spusim nu u
aproache aistâ pseftâ teorie. Câ atselji
tsi u trapsirâ aistâ carte pi limba slavo-
machidunicheascâ, featsirâ multu ghine
câ li scoasirâ atseale frândzâ cai zbura
ti teoria di ma nsus. Voi di tu
Nr. 2 (28), 2002 25
Machidunie lipseashte sâ shtitsi câ tora
Consiliu ali Evrope, cu recomandarea
nr. 1333 nâ da ndrepturi s-avem sculii,
bisearitsi etc. pi limba ali dade, cai
easte limba armâneascâ. Ti noi
Armânjlji limba ali dadi nu easte limba
literarâ rumâneascâ. Tora vârnâ vâsilie
nu aproache ca tu cratlu a lor s-hibâ unâ
enclavâ rumâneascâ, lucru tsi-vidzu shi
dupâ polematle di tu Balcani, cându
Machidunia fu âmpârtsâtâ anamisa di
gretsi, arbineshi, sârghi shi vulgari.
Armânjlji di tu Machidunia atsea Mare
alu Filip II suntu mashi armânji, nâshi
suntu nai cama vecljiul laou di tu
Balcani, au nai ca veaclje limbâ, nâshi
zburãscu limba latinâ vulgarâ, (nu
romanâ) care dupâ cum spun mine tu
cartea a mea Istoria Armânjlor, easte
tutunâ icâ multu aproapea di limba
armâneascâ.
Oaminjlji cari tine lji arâdâpseshti cum
suntu: Weigand, Victor Berard etc. au
mash unâ pâreari ti armânjlji, cathi om
easte elefter s-aibâ pâreari ashi cum shi
B. Stefanoski are pârearea a lui ti gret-
slji. Maca tine vrei s-lu critits ti aiste
idei a lui, lipseashte s-lji spunji câ
aluthuseashte shi tine s-lji spunji teoria
a ta ti ionieanjlji icâ danai di iu vinirâ,
cum s-aflarâ tu Elada etc. Ashi
lipseashte un critic di isturie, ma tine lu
critits fârâ vârâ apodixe. Un om cu
mare culturâ istoricâ ashi lipseashti s-
facâ. Mine minduescu atsea tsi scrii tu
aistu articul easte mashi lipsire ti cul-
turâ shi ti cãrtsâli cari li are scriatâ. Di
tu articolu care-lu scriati B. Stefanoski
s-veade câ tine nu ai culturâ ân ghener-
al shi ân spetsial atsea istoricâ. Maca u
traduseshi cartea "Noi Tratsi" a d-lui
Drãgan, nu nseamnâ câ ai atsea culturâ
cai lipseashti s-u aibâ care s-pretinde
mare istoric.
Pi tini ti caracterizeazâ un tsitat di
marle Hegel care lu scriu pi limba
românâ literarâ s-nu fac vârnu alathus
tu tradutseare pi armâneashte: Oamenii
fãrã de culturã se complac în rationa-
mente si în critici, cãci este usor sã gãs-
esti de criticat, mai greu însã, sã
recunosti binele si necesitatea internã a
acestuia. Cultura începãtoare pleacã
întodeauna de la criticã cea desãvârsitã
însã vede în fiecare lucru ce e pozitiv.
Tsitata di pi carte "Hegel, despre artã si
poezie, biblioteca pentru toti, Editura
Minerva, Bucruresti, 1979, pag. 2 din
capitolul 1 preambul: Filozofie.
Prof. Dr. Ioan Cardula
 26 Nr. 2 (28), 2002 - Apriirù, Maiù, Cirisharù. BANA ARMÂNEASCÂ
Unâ noauâ carti trâ Armânjlj ditu Gârtsie - tari ahân- (Metsovo). Hoara easti la-ndoi Km di
doasâ ashi sinurlu cu Makidunia shi Epiru. Easti
KUTSUFLIANI cumu mash unâ di-atseali 69 di hoari armâneshtsâ
Duruts Armânj, Ghirmanjlji ditu Pindu, tsi nica ari bânâtori shi iu,
Aprucheaiù di vârâ doi meshi unù shtiu s-u facâ ...Unâ câftari tsi, tu-aestâ pânâ adzâ, s-azburashti nica
multu aleptu dhorù di la Thede Kahl: dumeni (etnografie) poati s-sheadâ armâneashti. Ari unâ hoarâ vitsinâ
unâ noauâ carti trâ Armânjlji ditù aradha di-atseali ma aleaptili ... Kutsufliani (Platanistos) tsi la anlu
Gârtsie. Dupâ tipusearea a cartiljei alù Autorilji minduirâ s-agiutâ trâ ma buna 2000, ofitsialù, di la cratlu gârtsescu
Weigand (Die Aromunen) tu limba acâchiseari ali unâ culturâ tsi cheari numa di Platanistos fu alâxitâ tu vealjea
greacâ, apridusâ di Thede Kahl, cartea ...Shi dealihea ashi easti: dupu tsi numâ armâneascâ Kutsufliani.
di cari voi s-vâ-nyrâpsescu-ndoauâ bitiseshtsâ cartea armânj anvirinatu shi- Acâ adzâ suntu doauâ hoari (Noulu
zboarâ scoati tu migdani unâ dealihea anfârmâcatu câ ducheshtsâ câ tsiva di Kutsufliani - Panayia shi Kutsufliani -
yishteari di culturâ armâneascâ ditù tuti aesti anyrâpsiti tu carti nu va s-mata Platanistos) eali suntu luyursiti ca unâ
Gârtsie. Easti zborlu di cartea KUTSU- armânâ! Pe-anarya-anarya va s-chearâ, hoarâ. Noulu Kutsufliani ari 500 di casi
FLIANI - Volkskundliche Studie eines angljitsâti di chirolu modernu tsi greu shi Vecljulu mashi 30. Sh-tora fuvi-
aromunischen Dorfes im Pindos- mata astrâxeashti adetsli veclji ...S-lâ roasa isturie a hoarâljei: Aoa iu adzâ s-
Gebirge (Panayia, Distrikt Trikala), pi- haristusimù a autorilorù câ featsirâ unù aflâ hoara Panagia (Noulu Kutsufliani)
armâneashti: Kutsufliani - Studiu etno- ahtari copusù: s-alasâ trâ yinâtorù unù eara vârâoarâ hoara Limbochovo, cu
graficù ali unâ hoarâ armâneascâ ditù semnu di cultura armâneascâ ditù 150 di bânâtori. La 1898 bânâtorilji di
Muntsâlji Pindu. Gârtsie. Kutsufliani (vecljiu) vinirâ shi-armasirâ
Cartea aesta fu tipusitâ, ca shi-atsea Hoara Kutsufliani avu unâ mirâ fuvi- Limbochovo shi di-atumtsea hoara
alù Weigand tu Gârtsie, tu editura roasâ. Isturia aishtei hoari cutrimburâ ahurhi s-acljimâ Noulu Kutsufliani i
Fratslji Kiriakidis (Ekdotikos Oikos multi sufliti shi multi cundilji anyrâpirâ Panagia pi gârtseashti. La 1881, dupâ
Adelfon Kirikidi), 2001. Cartea ari trei tu bitisita di etâ 19 di traghedia a Acâchisearea/Tratatlu di Berlin, Veclju
autori: Wolf Dietrich, Thede Kahl, ljei...Cartea di cari-nyrâpsescu easti unâ Kutsufliani ca shi tutâ Tesalia fu libiratâ
Georgios Sarros shi easti anyrâpsitâ pi aleaptâ tinjiseari tsi s-fatsi a hoarâljei di Turtsâ. Di la Martsu/Apriiu 1897
doauâ limbi: greacâ shi ghirmanâ (444 shi-a bânâtoriloru di Kutsufliani. Aestâ Vecljiu Kutsufliani avea agiumtâ unù
di frândzâ). Tu carti bati inima a hoarâl- carti va s-armânâ trâ daima ca unu locù di ascundeari trâ 2.600 di alumtâ-
jei armâneascâ Kutsufliani - hoarâ cu semnu di unâ avutâ culturâ armâneascâ tori ditù Etniki Eteria (Sutsatâ
unâ avutâ culturâ armâneascâ ma shi cu ... Cartea ahurheashti cu unù njicu Natsionalâ). Aestu lucru fu furnjia trâ
unâ mirâ/soarti fuviroasâ shi multu zborù trâ Armânjlji ditù Muntsâlj Pindu cari Turstâlj ahurhirâ s-agudeascâ shi s-
ahoryea ...Nu-armasi tsiva di adetsli, shi cu zuyrâpsearea geograficâ a acatsâ la 1897 tutâ Tesalia. Ma tu aestu
cântsitsli, giocurili, pistipserili, hoarâljei Noulu Kutsufliani (pi gârt- polimù Turtsâlj nu puturâ s-acatsâ
pirmithili aishtei hoarâ armâneascâ s- seashti Panagia, tu districtulu Trikala): Kutsufliani câ Armânjlji puturâ sâ s-
nu hibâ cunuscuti di treilji autori. unâ hoarâ armâneascâ tu locurili apârâ. Ama, unâoarâ cu
Featsirâ unâ dealihea radioghrafii iu muntoasi di Kalambaka, tu Tesalia ditu Acâchisearea/Tratatlu di la 1897 din
hoara s-veadi ca tu unâ yilie chischinâ, Ascâpitatâ, la 40 di kilomeatri di Poli s-bâgarâ nalili sinuri gârtsehtsâ-
fârâ canâ aumbrâ ... Nu-armasi tsiva Kalambaka shi Mânâstirili di Meteora nturtseshtsâ shi Kutsufliani fu singura
nicâftatu, niacâchisitu ...Easti unâ câf- shi la 35 Km tu Data di Aminciu hoarâ ditu Tesalia tsi câdzu la Turstâ.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2 (28), 2002 27
Armânjlorù di
Kutsufliani - PÂTIGIUNEA
Cântitsi di muljeri
shi di bârbats -
Instrumenti muzi- S-dzâtsi - cu zboarâ-armâneshtsâ
cali - Giocurili shi Ma s-pâtedz va s-prucupseshtsâ,
rithmolu-a loru - Dumnidzã ti vluiseashti
Vreari, pruxinie, Sh-cu ghineatsâ ti hârseashti.
isusiri (adets) -
N u m t a / Di la Dumnidzã âi datù
Pâtidzarea/ S-pâtidzãmù, ashi-i aflatù
Moartea - Anlu Ti itsi njicù, hilju-ali-mani
shi mãrli
Pâtidzarea-i ti-anami.
Sârbâtori: Protlu
Yinaru/ Tafota/
Thede Khal, omlu di shtiintsâ, tu oara anda s-tsâni di shicãi! Cârliadzi i Voi tiniri s-ancurunats
Argutsiarea shi Câ tru anù va s-pâtidzats
Fu apofasea tsi u lo diplumatsia evro-
peanâ, apofasi tu cari fu mintitâ shi Dumânica Albâ/ Protlu Martsu/Lazarlu/ Prota ficiorlu deapoa feata
România tsi cumândâsea unâ minari Pashtili/Pirpiruna/ Protlu Maiu/ Câ ashi-i la Armânji adetea.
politicâ di dishtiptri a ducheariljei Cârciunlu/- Arari, siminari, biricheti -
româneascâ, la Armânjlji ditù Pindu. Mori di apâ/Adrari di Yinù/- Picurari S-aibâ nâfâcã shi s-creascâ
Tsi-adrarâ Armânjlji di Kutsufliani? shi Celnits- Tundearea a oiloru- S-nu-agârsheascâ s-tinjiseascâ
Sumù mutrita njiratâ a cumândâserlorù Emburlâki- Shicãi/ Giocuri/ Shicãi shi Shi pân tu noauâ bârnuri s-tsânji
internatsionali, la 13-li di Maiu 1898, pizuieri/ Urãri/ Pisti pi lucri mist- Sh-deapoa s-vâ-ncruscats
bâgarâ focù tu tuti casili din hoarâ, iryioasi/Niputeri shi yitripseri/ Prici, Armânji.
bâgarâ tu trasti oasili-a mortsâloru, trâ bubulits shi-alti ahtãri. Tu bitisita a car-
s-nu hibâ pângâniti di Turtsâ, loarâ tiljei suntu musheati cadhuri veclji shi-
iconjli sâmti, cupiili shi-tutâ avearea, ndoauâ documenti istoritsi trâ hoarâ shi
NU-NJI ARSHINI,
alâsarâ dinâpoia a loru mash cinushi unâ completâ listâ cu tuti plocili shi HIIU ARMÂNÙ!
shi-urvalj (surpâturi) shi-acâtsarâ calea CD-rli di muzicâ armâneascâ orighi-
câtâ Libirtati ... Armasi tu isturia a nalâ. Unâ listâ di mari agiutorù trâ tuts Unù aushù ma s-ciuduseashti
Gârtsiljei: Ardirea a hoarâljei tsi vorù s-anveatsâ trâ cultura muzicalâ C-azburãscu armâneashti
Kutsufliani! Tr-aestâ traghedie anyrâp- a Armânjloru ditù Balcanù. Tra s-nâ Nu shi shtii elù, v-aspunù:
sirâ tuti dzuarili shi rivistili-a chirolui... hibâ haraua-ntreagâ, cartea ari shi unù Nu-nji arshini, hiu Armânù!
Ia tsi-nyrâpsea unu dzuaru di Milano, CD cu cântitsi di Kutsufliani, pi-
la 9-li di Martsu 1899: Nel maggio armâneashti shi pi gârtseashti, cântati
1898 I Koutsouflianesi, perduta ogni di: Kosta Zuca, Yianula Liatti, Ekaterini - Ia, yina aoa, nipoate,
speranza, scavarono le sepolture del Kontomitru, Yianula Papadimitriu, Iu-nvitsashi zboarâli a noasti?
cimitero ed estrassero le ossa dei loro Evanghelia Misiaka, Athina Lappa, - La sculii, cu ficiori deadunù
cari, levarono dalla chiesa le immagini Athanasia Sarru, Maria Zuca shi altsâ. Nu nji-arshini, hiu Armânù!
e altri oggeti e le campane; poi diedero Cântitsi tsi le-amù avdzâtâ ca fiticâ, la
fuoco alle case e passarono a cercare e numtsâ, cântati di tetili-a meali A, lãi papù, amù multâ vreari
porre nuova dimora nelle terre liberate. ...Cântitsli cântati di muljerili di S-yivâsescu cãrtsâ di-alidzeari
Nell'essodo cantavano di quei canti Kutsufliani mi pitricurâ tu mushuteatsa Cu tuts sotslji-a melji deadunù,
funebri, che sono umane voci cosi ali unâ lumi chischinâ shi chirutâ, tsi nj- Nu-nji-arshini, hiu Armânù!
pietose nella poesia popolare neoelleni- armasi mashi tu thimiseari ...Shi unù
ca, piangento cosi la morte del villaggio lucru di mari simasii: acâ easti anyrâp-
nativo. Unâ traghedie tsi shi-ashteaptâ sitâ pi gârtseashti shi ghirmâneshti, Voiù s-tsâ spunù unâ harauâ
nica anyrâpsitorlu ... multi texti suntu shi pi-armâneshti ... Easi un carti noauâ,
Autorilji aishetei cãrtsâ aflarâ unâ cul- Di-unâ mushuteatsâ ahoryea shi tu unâ Ti ficiori scupolu-i bunù
turâ tsi bâneadzâ di suti di-anj shi ma aleaptâ shi chischinâ limbâ armâneascâ. Nu-nji-arshini, hiu Armânù!
agiumsi pânâ adzâ easti câ furâ Armânj Atselj tsi vorù s-u aibâ aestâ carti di
tsi u-avigljiarâ shi u-adusirâ pânâ adzâ. mari simasii trâ cultura a noastâ potù s- Cartea voiù ta s-u mutrescu
Easti unâ mari harauâ s-adyivâseshtsâ u caftâ di la Thede Kahl. Elu poati s-vâ Shi multu s-u yivâsescu
cântitsli, pirmithili, shicáili, adetsli, pis- spunâ cumù putets s-u-ancupârats. Easti-nyrâpsitâ multu ghini,
tipserli a bânâtorilorù ditù unâ hoarâ tsi, Di-a noasti dãscãlitsi-armâni.
Haristo alù Thede Kahl, Wolf Dietrich
cu tutâ isturia njearcâ, nu agârshi s-
hârseascâ di banâ ...Dãmù ma-nghiosù shi Georgios Sarros trâ marli copusù shi
numa di-ndoauâ capitoli ditu carti shi- marea vreari tsi u spusirâ trâ cultura Chiratsa BARZESCU
ashi va s-videts câ tsiva nu-armasi armâneascâ. Mash ahtãri cãrtsâ potù s-
nicâftatù di autori, niacâchisitu: - Studii n-agiutâ s-ishimù tu lumi cu atsea tsi ari
trâ muzica shi cultura popularâ a unù populù ma scumpu: cultura.
Armânjloru - Cântâtorlu Konstantin
Zuka - unâ shcurtâ biografie - Muzica a Kira Iorgoveanu-Mantsu
28 Nr. 2 (28), 2002 - Apriirù, Maiù, Cirisharù.
CARTI ETNOGRAFICÂ TI ARMÂNJLJI
DI DOBROGEA
La Muzeulu di Artâ Popularâ di
Constantsa, tu meslu Martsu, s-featsi
unâ importantâ lansari di carti. Easti
zborlu di lucrarea "Românii Balcanici
(Armânjlji)", doilu tomù ditù arada
"Dobrogea - studiu, etnografie", priv-
idzuti s-easâ estanù tu trei tomuri.
Evenimentulù âlù tinjisirâ cu
prezentsa a lorù, cânâscutslji oaminji di
culturâ di Constantsa ca profesorlji
Nistor Bardu, Gheorghe Dumitrashcu,
Virgil Coman, scriitorlu Puiu Enache,
consilieri judetseanji, studentsâ shi altsâ
inshi tsi au sinferù di cultura
armâneascâ.
Autoarea alishtei carti easti direc-
toarea a Muzeului di aetâ popularâ,
doamna Maria Magiru, ea insush cânâs-
cutâ personalitati di Constantsa. Pi
ningâ autoari, ti etnografia dobrogeanâ
shi ti Armânjlji zburârâ: Georgeta
Lascu, vinitâ di Bucureshti, atsea cari
easti luyursitâ ca doamna a etnografiil-
jei rumâneascâ, profesorlu Stoica
Lascu, di la Universitatea Ovidius, cari
easti shi prefatsatorlu a lucrariljei ti
Armânjlji.
Tu cuvenda tsi u tsânu doamna
Magiru featsi unâ retrospectivâ a
xitãxiriljei etnograficâ di Dobrogea ,
ahurhitâ di marli etnografù Gheorghe
ADETS ARMÂNESHTSÂ
17-li di Martsu -
ALÂSAREA A PREASINJLORÙ
Una di nai ma importantili dzâli ti tuts
crishtinjlji ortodocshi ditù lumi easti
dzua di 17-li di Martsu.
Ahurhindalui cu aestâ datâ
pistimenjlji ortodocshi
intrâ tu preasinji, ta sâ
ndreagâ sufliteashti ti
ashtiptarea a nai ma mari
sârbâtoari crishtineascâ, Nyearea a
Hristolui - Pashtili. Dzua di 17-li di
Martsu easti cânâscutâ la cafi mileti cu
altâ turlii di numâ. Tu miletea
armâneascâ, aestâ dzuâ poartâ numa di
"Alâsarea a Preasinjlorù".
Ca bunji crishtinji, Armânjlji u au tin-
jisitâ shi u tinjisescu shi adzâ tutâ dzua
aestâ sãrbãtoari di zâmani, fãcândalui
pi aradhâ tuti adetsli cu mari duruseari
shi achicâseari. Livendili dadi, feati shi
Focsha. Cându ea vini la muzeu tu
ahurhita a anjlorù 1970, elementili
etnografitsi eara tu unù numirù multu
njicù, shi ma multi di eali eara a popu-
latsiiljei tãtãrascâ. Ti atsea ea ânchisi
unâ mari sitãxeari ti completarea a
hartâljei etnograficâ dobrogeanâ, pritù
adunarea di lucri cari tsânù di spiritual-
itatea rumâneascâ autohtonâ, di atsea
armâneascâ ama shi di tuti alanti milets
cari bâneadzâ aoa. Adzâ Muzrulu cari-
nveasti sâ scoalâ nica ditù hâryii shi s-
acatsâ di huzmeti. Nu s-agârshescu sâ
s-ducâ la bâsearicâ iu ascultâ slujba ti
Alâsarea a Preasinjlorù, aprindu tseri
shi s-pâlâcârsescu a Dumnidzãlui ti
sânâtati shi prucuchii a vrutâljei taifâ.
Unâ sãrbãtoari tu casa armâneascâ nu
poati s-hibâ fârâ pitâ di cashù shi oauâ.
Frimtarea shi cutsearea a pitâljei tu
cireapù easti nai ma vrutlu lucru a
nicuchirâljei armânâ cari-lù fatsi cu
mari livindeatsâ. Ea s-mãreashti seara
la tsinâ anda pita easti alâvdatâ di tuts
membrilji a taifâljei. Mâreatsa easti
nica ma mari cându u alavdâ shi
vitsinili, câ easti adetea di dari, atumt-
sea cându nicuchira dutsi cumãts di pitâ
pi la soi icâ vitsinji. Iara ea, tutù ashi,
aproachi dari di la alti nicuchiri.
BANA ARMÂNEASCÂ
lù cumânduseashti, ari ma multu di
18.000 di elementi a tutulorù milet-
slorù.
Doamna Magiru li tricu tuti horli iu
bâneadzâ Armânji, adunã materiali
etnografitsi shi tora la Muzeulu di artâ
popularâ di Constantsa au unù locù
spetsial, numirlu a lorù tricânda di 2000
di cumãts, tsi easti nai ma marea colect-
sii di elementi armâneshtsâ cari s-aflâ la
unù muzeu ditù România, a vahi shi din
lumi.
Doilu tomù cari-lji prezintâ Armânjlji,
sâ ndrupashti pi unâ bibliografii lartgâ,
di ma multu di 60 di titluri ncljinati a
Armânjlorù, shi scoati tru migdani
pãreri istoritsi, lingvistitsi shi etno-
grafitsi armâneshtsâ. Cartea li fatsi
cânâscuti zânãtsli di timeljiù a
Armânjlorù: picurãrilje, industria di
casâ, industria textilâ, ari shi unù dict-
sionarù di zboarâ armâneshtsâ, pininga
multili caduri prezentândalui portreti di
Armânji shi elementi a stranjilorù pop-
ulari armâneshtsâ.
Tomlu Românii Balcanici (Armânjlji)
easti publicatâ cu agiutorlu finantsiar
datù di Primãria di Constantsa, ari ma
multu di 250 di padzinji shi tsicara câ-I
unâ lucrari shtiintsificâ, easti nyrâpsitâ
pi unù stilù lishorù, putândalui s.hibâ
dyivâsitâ di itsi insu cari va ta sâ-nveat-
sâ ma multi lucri ti etnografia a farâljei
armâneascâ.
Goran Pushuticlu.
Njelu easti njmaljlu spetsific ti sãrbã-
toarea a Pashtilui. Elù u reprezintâ cur-
banea a Hristolui ti crishtinami, ti ascâ-
parea a curi elù li lo tuti amârtiili a
oaminjlorù. Njelu hiinda shi nimalju
caracteristic a Armânjlorù, elji sh-lu au
tu aradâ shi ti sâmta dzuâ ali Alâsarea a
Preasinjlorù. Ti ndridzearea a njelui
ama, sh-u spuni tutâ murafetea shi irba-
pea caplu a fumealjiljei. Carnea easti
nai ma bunâ cându njelu easti friptu tu
uborù icâ tu padi shi anvârtitù pi sulâ.
Dixearâ, tutâ soia s-alâxeashti tu stranji
di sãrbãtoari shi s-adunâ tu casa a nai
ma aushlu membru a taifâljei. Sinia
easti etimâ shi mizi s-ashteaptâ sâ si
gustâ di tuts bunãtãtsli adrati ti aestâ
searâ.
Ti tsinâ easti ama nica ayonjea. Ti atsea
câ, ashi cumù-I arada, lipseashti sâ si
facâ atseali ditù soni adets.
. Una di eali u vorù bai ma multu ficiu-
ritslji. Easti zborlu di ashi dzâsa
Harahasca (icâ Hasca). Ia cumù s-fatsi
aestâ adeti; unâ dultseami easti ligatâ pi
BANA ARMÂNEASCÂ
unâ cioarâ a unui ciumagù.
Ficiorljishedù pi dzânuclji, iara paplu
âlù tsâni ciumaglu shi u minâ dult-
seamea ân gurâ. Adetea aesta adarâ unâ
marihazi shi harauâ nu mash a cil-
imeanjlorù ama shi a ntreagâljei soi cari
easti dianvârliga. Tuts s-câpâescu di
arâdeari pânâ di lãcârnji. S-pistipseashti
câ atselù ficiorù cari va u acatsâ dult-
seamea n gurâ va s-asibâ tihi tu banâ.
Di ispetea câ aestâ adeti poartâ cu ea
momenti mplini cu hazi, elù s-
lundzeashti ma multu chiro ta s-poatâ
shi alantsâ cilimeanji s-mâshcâ di dult-
seami, shi ashi, tuts s-aibâ tihi tu banâ.
Adetea cari u scoati ghini tru migdani
tinjia a tinirlorù câtâ atselji ma tu ilichii
u poartâ numa di MINTÃNJI. Tinirlji
adarâ mintãnji, demec shedù pi dzâni-
clji, sâ-ncljinâ pân di padi, sâ scoalâ shi
iara s-apleacâ. Ashi elji caftâ ljirtari ti
alatusurli tsi li au faptâ u anlu cari tricu.
Deapoia lâ bashi mâna a aushlorù, s-
alâxescu mânâ tu mânâ niscânti poami
(unâ purticalji, unù merù etc.) shi s-
bashi tu fatsâ shi aoa ficiuritslji s-hârs-
escu nai ma multu câ a lorù lâ si da
pâradz di cãtrã pãrintsâ shi pãpânji.
Alantâ dzuâ elji s-ayunisescu s-easâ
nafoarâ pi sucachi iu s-adunâ cu sotslji
shi s-alavdâ cari ari adunatâ ma multsâ
pâradz. Fârâ di alta, tuti amârtiili suntu
ljirtati tu seara di Alâsarea a
Preasinjlorù. Canâ nu lipseashti s-intrâ
tu Preasinjili a Pashtilorù cu suflitlu tu
amârtii.
Cându tuti adetsli s-bitisescu, Armânjlji
nu luagârshescu nimuritorlu a lorù cân-
ticù, fârâ di cari nu poati sâ s-min-
dueascâ nitsi unâ adunari a taifâljei.
Tâshi tora, dupâ mushatili cântitsi shi
dupâ urãrli di sânâtati shi ambâreatsâ a
caplui a fumealjiljei, taifa tutâ s-cur-
duseashti la measâ shi tsinâ tu arihati,
cu mintea la Pashtili cari s-aproachi, sh-
cari elji va lu-ashteaptâ cu inima isihâ
sh-cu suflitlu chischinù di tsânearea a
preasinjlorù tu cari intrâ tu sâmta dzuâ
di Alâsarea a Preasinjlorù.
Goran PUSHUTICLU
Ps.: Tuti aesti adets furâ adrati di pareia
"Mushata armânâ", tu câsâbãlu Mihails
Kogãlniceanu, spetsial ti emisia
Giunamea Armâneascâ" di la TV.
Neptun shi furâ prezentarti cu unâ dzuâ
nâinti di Alâsarea a Preasinjlorù.
Nr. 2 (28), 2002 29
atselji njits bâtea topa tu zghicuti di
harauâ. Muljerli armâni ndridzea avutili
PASHTILI LA ARMÂNJI measi armâneshtsâ cu cashù, oauâ
Thâmâsita shi fârâ di preaclji dzuâ ti aroshi, tuti turliili di ngustãri shi zãrzã-
tutâ suflarea armâneascâ. Ti prota oarâ vati, peshtsâ, njits, carni di njelù friptâ
tu isturia a Armânjlorù di România, s- sh-multi altili.
organizã la unâ analtâ scarâ sh-iu s- Dupâ measâ aushlji giucarâ deadunù
adunã unù numirù di 400-500 di cu tinirlji n corù shi doauli bârnuri s-
Armânji ta s-yiurtiseascâ deadunù antritsea unù cu alantu shi haraua u
Pashtili. Dzãts di fumelji armâni s- avea acâtsatâ tutâ dunjeaua.
adunarâ tu pâdurea Sitormon, ditù Multsâ di aushi vinirâ sh-nâ efhãris-
hoara Palazu Njicù, la initsiativa a tisirâ ti ideia tsi u avumù di organizãmù
Fundatsiiljei Musheata Armânâ, ta s- unâ ahtari andamusi di yiurtiseari a
yiurtiseascâ adetea a Pashtilui armânes- Pashtilui tu unù ahtari locù tsi lâ adut-
cu. Aestâ andamusi fu ndreaptâ di cãtrã sea aminti di sâmta Machidunii. Gruplu
Fundatsii cu mari tãcati sh-mãri cil- Musheata Armânâ filmã tutâ aestâ
stâsiri. Cu inima dishcljisâ spunemù, la andamusi ti unù filmu documentar iara
unù numirù ashi di mari di Armânji cari
sâ s-adunâ tru
unù locù, s-
gioacâ shi s-
cântâ, s-facâ
m u a b e t i
armâneascâ,
s-ciucuteacâ
oauâ aroshi
tru unù locù di
u n â
mushuteatsâ
ahoryea, ma
ararù s-vedz.
S-fripsirâ la
jarù pi sulâ
multsâ njelji
shi edz. S-
mâcã shi s-cântâ pânâ Doamna shi domnulu Wisishenschi
amânatù. Altsâ giuca, cântâtorlji a ljei: Purichea Zaharica,
altsâ cânta. La mardzinâ, pi unâ dzeanâ Sorin Dincã, Butcaru Maria, Naushu
lunjinoasâ eara adunats atselji nâintats Olimpia cântarâ tu unù decorù
tu ilichii, aushlji armânji: Vasili thâmâsitù cântitsi ditù nãulu albumù
(Tashula) Mushu Yioryi (Gogu) Belu, "Dorù di hoarâ" tsi fu scosù tru migdani
Leaghi Dumitru, Hristu (Chitu) tu chirolu ditù soni. Tu soni pi câmpulù
Caratanâ (mash aeshtsa avea dean- dintrã dauli dzenuri s-teasi unù corù
vârligâ vârâ 50 di hilj, hilji, nipots shi mari. Avea vinitâ Armânji di
strânipots), fratslji Epaminona Bãta shi Constantsa, Cogealac, Cocoshu,
Sicâ Piti, Bocea Crishan, Mushi Stelicã Ovidiu, Palazu Njicù, M.
etc. Mushatili a lorù cântitsi polifonitsi Kogãlniceanu, Techirghiol cari tinjisirâ
adunarâ deanvârliga a lorù dzãts di câlisirea a Fundatsiiljei Musheata
tiniri cari-lji asculta cu mirachi. Armânâ ta sâ s-adunâ cu tuts shi s-yiur-
Cântitsli eara pitricutù di iholu a gaidâl- tiseascâ Pashtili deadunù.
jei alù Purichea Ferdu. Fratslji Caratanâ Aoatsi, ahâtù aushlji câtù shi tinirlji,
(Gigi shi Vanghele), sumù mutrirea a loarâ apofasea ca tu cafi anù, di aoa shi-
unui mari numirù di oaminji featsirâ nclo, tu a doaua dzuâ di Pashti, tuts
unâ demonstratsii di cumù si-ndreadzi Armânjlji sâ s-adunâ tu aestu locù
unù njelù shi scoasirâ tru migdani anal- tâmâsitù shi s-yiurtiseascâ Pashtili.
ta artâ culinarâ machiduneascâ. Shi tuti Ashi s-lâ agiutâ Dumnidzã!
aesti eara pitricuti di mushuteatsa a Willy Wisoshenschi
iholuio a gaidâljei shi a musheatilorù, Prezidentulù a Fundatsiiljei
vecljilorù shi niagârshitilorù cântitsi Musheata Armânâ.
ditù zâmani cântati unâoarâ pi dzenur-
lorù a Pindului. Preclji di tiniri s-priim-
na, featili sh-adra cârunji ditù lilici,
 30 Nr. 2 (28), 2002 - Apriirù, Maiù, Cirisharù. BANA ARMÂNEASCÂ
tricu, ti taxiratea atsea lai a Comemorari Toma Caragiu
HÂBÃRI Armânjlorù, ti dorlu ti Armânjli Vruts armâni,
dit Pindu, di catandisea di tora Tricurâ 25-di anji di cându noi,
ditu bana armâneascâ a Armânjlor, ti frixi câ Armânjli Armânjlji armasimu ma oarfânji
Oaspi di tinjii la “Giunamea” va s-chearâ icâ ti nãdia tsi u-ari diunâoarâ cu cheardirea a marilui actoru
Luni, 4-li di Martsu, la Clublu Giuna- tu suflit câ pisti anji sh-anji Armânjli va TOMA CARAGIU. Noi, atselji tsi-lu
mea Armâneascâ oaspi di tinjii Kira s-hibâ tu Balcanjli atsea farâ aleaptâ shi vidzumu, avdzâmu, cunuscumu, va-lu
Iorgoveanu-Mantsu - cunuscuta poetâ pirifanâ tsi eara tu anji tricuts? Nu putui purtãmu daima tru suflitu sh-tru minti.
armânâ tsi cilâstâseashti nica dit anjlji a sâ-nji dau apandisi la ântribari, ama Tinirlji va-lji urminipsescu s-lji-ascultâ
tiniramiljei ti problema armâneascâ. shteamù sigura câtse ânji plândzea a njia imprimãrli (dealihea, psâni) ta s-
Ninti câ easti unâ poetâ ahândoasâ, suflitlu: plandzea ti atsea ,,Steauâ hârseascâ (shi s-lea urnechi) di marea
Kira Iorgoveanu easti un om aleptu, di chirutâ". mushuteatsâ a grailui armânescu. S-mi
Mariana Caciandoni-Budesh ljirtats câ, la aestâ comemorari, arishes-
unâ modestie ahorghea, di unâ ducheari
armâneascâ multu ahândoasâ. Kira easti cu s-mi-aprochiu cu-ndauâ stihuri, di
CURSU DI ADETS SHI GIOCURI artistulu di geniu TOMA CARAGIU,
unâ armânâ a curi nu-lji fu canâoarâ
arshini di arâdâtsina a ljei - ma multu, ea ARMÂNESHTSÂ stihuri anyrâpsiti cu 20 ani nâpoi.
aspuni pi unâ boatsi apufâsitâ, arâsunâ- Tu 2-li di Martsu la Colegiul Natsi-
onal ,,Constantin Bratescu" ahurhi un MA OARFÂNJI
toari câ lipseashti s-nâ pricunushtemù
cursu di anvitsari a adetslorù, a giocur- Ti marli actoru - Toma Caragiu
identitatea ahoryea tsi u avemù anamisa
di alanti milets tu mesea a curi banam. lorù shi a cântitslor armâneshtsâ, cursu Toma - numâ di-Amirã,
Kira aspusi a tinirlor câ lipseashti s- tsi easti andreptu di Fundatsia ,,Mushata Nu di locuri, di pâlati ditu pirmithi,
alasâ nanâparti ancâcerli shi ampârtsâr- Armana". Willi shi Nutsa Wisoshen- Amirã di zboarâ-aleapti,
li, ca tora vini oara s-nu nâ ma schi, tsi cumândusescu fundatsia di ma Amirã di sufliti.
antribãmù tsi himù: nu himù nitsi multu di 4 anji, s-minduirâ s-adunâ Zilipsitu di lumea tutâ,
Romanj, nitsi Vâryari, nitsi Grets, nitsi Sâmbâtâ di Sâmbâtâ ficiurits armanj ta
Arbineshi - HIM ARMANJI - sh-aesta sâ-lji anveatsâ ndauâ ditù mushatili cân- Sh-alâsã cupia vrutâ,
lipseshti s-armânemù tu eti. ,,Maca titsi shi giocuri armâneshtsâ, s-lâ zbura- Oili-steali tsi pâshtea,
Europa nâ pricunoashti pitù Rezolutsia scâ di identitatea natsionalâ a Armânj- Cu uxii li ursea,
1333 câtse noi nâ antribãmù tsi himù?" lorù, s-l-aspunâ niheamâ isturii shi cul- Zboarâ-yiaryiaru, zboarâ aleapti,
Ashi cumù aspusi shi Kira, poati câ nai turâ armâneascâ. Di harauâ ancârcati,
ma mari câbati mutrindalui catandisea a Ma multu di unâ sihati, tu unâ salâ iu s- Nits shi mãri lu-avea tu vreari,
Armânjlilor easti a noastâ câ nu shtimù adunarâ ma multu di 100 di ficiurits Pri iu ishea, pri iu tritsea,
s-nâ mutrimù volea, sinferlu shi nu deadunù cu pârintsâlji a lorù, arãsunã Eara daima sârbâtoari!
shtimù s-nâ alumtãmù ti noi - alumtãmù cânticlu safi armânescu. Mushuteatsa a
ti miletsli tu mesea a curi bânãmù, avut- ihoului fârshirutescu shi pârâvuliili al Ma mãri earamu, ma msheats earamu,
sâmù cultura alushtor craturi, ama ti Nicolae Batzaria furâ ascultati cu mari Câti sâltânãts spuneamu!
noi….dip tsiva. chefi sh-ciudii di njitslji armanji.
Kira Iorgoveanu l-aspusi atsilor ma Andamusea di tu 2-li di Martsu adusi
Himu ma nits, ma oarfâni himu,
multu di 30 di tiniri armanj adunats la primuveara tu suflitili a Armânjlilorù tsi
Nu di pâni, nu di-aveari,
Club, câ ascâparea a Armânamiljei va s- au dor shi mirachi ti isnafea armâneascâ,
yinâ ditù locurli a noasti di daima, tsi nu sh-agarshirâ arâdâtsina sh-vorù ca Himu ma oarfâni di ihtibari...
SAMTI, dit muntsâlji a Pindului sh-câ ficiuritslji a lorù s-anveatsâ limba di G.Godi
noi Armanjli tsi bânãmù Romania, dadâ.
lipseashti ca pit activitãtsli tsi li fâtsemù Lipseashti s-aspunù câ ficiuritslji "Plaja ândrãgostitsilorù"
ti miletea armâneascâ s-lji agiutãm shi vinirâ la andamâsi cu dadili a lor, lucru Nicolae Cusha, cari pânâ tora ari-
nâshi. Kira azburâ sh-di poezia tsi u tsi mi featsi s-mi minduescu câ muljerli nyrâpsitâ mash cãrtsâ di istorii, debutã
anyrâpsi tu protlu a ljei tomù ,,Steaua di armâni furâ atseali tsi tsânurâ apreasâ cu protlu a lui roman "Plaja ândrãgostit-
Dor" ,di activitatea ali ULCA, di nãdiili pira armâneascâ. Pistipsescu câ sh-tu silor". Easti zborlu di unù romanù auto-
tsi lji-eara tu suflitù…Urnechili tsi nâ li yinitorù dadili armâni va lâ da nai ma biografic tu cari evenimentili suntu lig-
deadi Kira atsâlor tsi neasimù s-n-andâ- bunili praxi a njitslor fidãnji. ati di dolj tiniri cari s-vorù shi cari intra
musimù cu nâsâ, sh-ca ma mãri sh-ca Ahurhirea a sihãtslor pi armâneashti tu conflictu cu dogmili veclji a
ma njits, nâ furâ dati sh-tu bitisitâ, ama tora tu ahurhita di primuvearâ nâ da
fumealjiljei armaneasca di cari fatsi
tu altâ turlii, di-unù mari altu Armânù tsi nãdia câ Armânamea va s-anyeadzâ
parti shi personagilu printsipal. Sala fu-
tutâ bana a lui u anclinã a Armânamiljei idyea ca fisea, câ va sâ s-dishteaptâ ditù
- Hrista Lupci. Hrista Lupci tsi Kira-lù somnulù ahandosù, câ va s-hibâ idghea mplinâ di oaspits, scriitori, istorits, tuts
tinjiseasti multu di multu, Hrista Lupci ca bubuchea a ponjilor tsi anciupâ sots cu autorlu. Furâ shi ma multsâ inshi
tsi bâgã pi iho multi dit stihurli a primuveara, s-disfacù sh-deapoaia di la Giunamea armaneasca shi di la
avdzâtâljei poetâ. adunãmù birichetea a lor. OTAR. Lansarea-a romanlui s-featsi la
Nu suntu zboarâ cu cari s-pirmituse- Ma s-avemù angâtanù di fidãnjli a Muzeulu di Arta di Constantsa iara
shtsâ di oara atsea mâyipsitâ cându noasti va s-himù sigura câ tu yinitor zboara musheati ti realizarea-a autorlui
Hrista ahurhi ta s-cântâ, cându pi prosu- Armânamea va s-hibâ ma avutâ sh-câ va shi ti doara-a lui spusira cânâscuts oam-
plu ali Kira puteai s-vedz s-adunãmù unâ biricheti multu bunâ.
Ashi s-nâ agiutâ Dumnidzã!
inj di culturâ di Constantsa, pininga elj
lãcrânji…lacrânji tsi mi featsira s-mi - shi Enache Puiu.
Mariana Caciandoni-Budesh
ntreb ,,ti tsi plandzi Kira?" - ti chirolu tsi Goran Pushuticlu.
 BANA ARMÂNEASCÂ
România solicita Macedoniei, timp ce Asociatia Ucrainienilor din
Albaniei si Bulgariei sa respecte România primeste anual 14 miliarde de
drepturile minoritatilor lei. Suma alocatã anual de la buget
Guvernul va solicita autoritatilor din
Macedonia, Albania si Bulgaria sa
respecte drepturile constitutionale ale
minoritatilor românesti aflate pe terito-
riul lor si sa asigure reprezentarea aces-
tora în Parlament si în institutiile
administrative, a declarat, miercuri,
Doru Vasile Ionescu, seful
Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni (DRP) din cadrul
Ministerului Informatiilor Publice.
Executivul va cere ca minoritatilor
românesti sa le fie asigurate si servici-
ul religios în limba materna si ca asoci-
atiile acestora sa beneficieze de
sustinerea financiara a statului respec-
tiv pentru organizarea actiunilor cultur-
ale.
"Guvernul va acorda un sprijin politic
comunitãtilor românesti si va încerca,
prin negocieri bilaterale cu autoritãtile
statelor vecine, sã asigure respectarea
drepturilor acestora", a spus Ionescu.
O delegatie formatã din reprezentanti
ai Ministerului Informatiilor Publice,
Ministerului Afacerilor Externe,
Ministerului Educatiei si Cercetarii,
Ministerului Culturii si Administratiei
Prezidentiale, a efectuat în aceastã lunã
o vizita în Macedonia, Albania si
Bulgaria pentru a analiza modul în care
sunt respectate drepturile minoritãtilor.
Doru Ionescu a constatat, în urma
vizitei, cã minoritãtile românesti aflate
pe teritoriul acestor state nu au dreptul
la un serviciu religios specific sau la
scoli cu predare în limba materna, desi
în Constitutiile tãrilor respective sunt
prevazute aceste mãsuri.
Vlahii sau aromânii din Macedonia,
Bulgaria si Albania nu sunt recunoscu-
ti nici ca minoritate etnicã, ei fiind
asimilati cetãtenilor acestor tãri.
Potrivit datelor oficiale, în Macedonia
se aflã circa 8.500 de aromâni, iar în
Albania si Bulgaria sunt inregistrati
aproximativ 4.000 de vlahi sau
aromâni.
Seful DRP a arãtat cã, spre deosebire
de celelalte state din Balcani, România
asigurã respectarea drepturilor consti-
tutionale ale tuturor minoritãtilor
nationale, sprijinind actiunile acestora.
Astfel, pentru Uniunea Bulgarã si
Asociatia Albanezilor din România se
acordã anual, de la buget, sase miliarde
de lei, respectiv 2,6 miliarde de lei, în
pentru Asociatia Macedonenilor din
România se ridicã la 40 de mii dolari,
aceastã minoritate etnicã fiind
reprezentatã si în Parlament.
"România poate oferi un model în
acest domeniu si nu se comparã cu nici
una dintre tãrile vecine, statul asig-
urând toate drepturile necesare
minoritãtilor nationale aflate pe terito-
riul românesc. Vom solicita ca si
minoritãtile românesti sã beneficieze
de acelasi tratament", a spus Doru
Ionescu.
El a precizat cã Executivul va sustine
înfiintarea în statele vecine a liceelor si
a universitãtilor românesti si va contin-
ua sã acorde burse tinerilor apartinând
comunitatii românesti din Bulgaria,
Macedonia si Albania.
Informatsia easti loatâ di pi Internet
sh-fu datâ di:
Bogdan BANU
SUMÙ AVEGLJIULÙ A
CRUTSILJEI
NANDREAPTA: 1) Baltazar,
Gaspar shi Melchior, cari, ndriptats di
unâ steauâ, vinirâ sâ si ncljinâ a natlui
Hristolu (pri limba slavâ icâ românã).
2) Câsâbã tu Njeadzânoaptea a
Turchiiljei, cunuscutâ ti "Poarta a
sfincshilorù", pilichisitâ tu cheatrâ di
hititsi. 3) Amirã romanù (54-68), tu
chirolu a curi fu faptu ispati Apostalu
Pavel. 4) Pistea a Hristolui (pri lb.
românã). 5) Arâchirea a unui insu (tu
limbili românâ, frâncâ, latinâ). -
Câsâbã tu Ascâpitata a Indiiljei. 6) Pi
eali suntu bâgati arocutli ali unâ
carutsâ (pri limba slavâ icâ românâ).
Nr. 2 (28), 2002 31
ZBOARÂ
NCRUTSILJEATI
Dizligarea a careului “Paralelogram
magic” publicat tu numirlu tricutu,
tsi fu ncrutsiljeatu tu limba românâ
iara definitsiili furâ pri limba
armâneascâ”
- Unù "do major" tu nsimnarea liter-
arâ. 7) Vreava (zgomot) adratâ di
archili a carcaledzlui (lãcustã) (ditù
limbili francezâ icâ românâ). 8)
Elpidâ, (umuti). 9) "Trei" tu latina
vulgarâ. 10) Protlu omù plãsatù di
Dumnidzã.
ÂNGHIOSÙ : 1) Turlii di alâgari ali
unâ parei di oaminji. 2) Lângoari a
splinâljei datâ di malarii (tu limba
românâ, popular). 3) Nai muntoasâ
ditù Njeadzânoaptea a Gârtsiiljei. 4)
Duchiri di borgi, di sartsinâ moralâ
andicra di purtaticlu a cafi unù
(sumenji). 5) Arâu tu Africa di Notù -
Parei di bânâtori ditù miletea indoeu-
ropeanâ. 6) Anvâlirea ali unâ luyurii
cu unâ dhiplâ subtsâri di malâmâ (pri
limba românâ) - Diznjirdari (rom. ditù
Transilvania). 7) Minari politicâ-
relighioasâ ditù Amirãriljea Bizantinâ
(etili VIII-IX), ndriptatâ contra a avut-
slorù ditù lumea laicâ (di nafoara a
bisearicâljei). 8) Insu pseftu, cumù
eara Iscarioteanlu, atselù tsi-lù vindu
Hristolu. 9) Lacù tu jude-tslu Tulcea.
10) Arbustu ditù naia mediteranianâ,
simbolu a chischineatsâljei, a nistip-
sitlui.
Dictsionar: OIUC, OUAI, CDUR,
TRIS, RAST, RIET, DARD, UDIA,
SAUN.
Dumitru PICEAVA