MASURAREA DEBITULUI PRIN CONDUCTE CU AJUTORUL UNUI TUB VENTURI 1. Scopul lucrétrii: | | 3 Se anelizeazé precizia de masurare e debitului cu un tub Venturi. Valorile debitelor, i © masewete prin metoda micsorérii sectiunii de curgere se compara cu cele obfinute prin metoda ‘volumetric (considerdndu-se cea mai exact2) Se va determina un coeficient de debit specific aparatului, astfel tnoét misurdrile ce urmeazé a fi facute si fie cét mai corecte (debitele masurate cu tubul Venturi s& fie cét mai apropiate de cele masurate volumetric). PiU 2. Instalatia experimental i Instalafia experimentalé din figura 1.1 permite realizarea unui numa mare de Tucr&ti de laborator legate. de curgerea apei prin conducte sub présiune sau prin canale cu suprafatt liber’. {In general, scopul acestor lucréri este legat de mAsurarea debitului, in diferite secfiuni ale unui circuit hidraulic. fn figura 1. componente. Functionares instalatiei este asigurat& prin pomparea apei din rezervorul de aspiratie (11), 60 litci, cu ajutorul pompei (10). Pompa centrifuga este antrenat& de un motor electric (220/240, V la 50/60 Hz, n = 2900 rov’min ) Viteza de rotatie a pompei poate fi modificet, iar valorile ei pot fi citite pe un panou de afigaj electronic Debitul, pe traseut ales in instalatia experirnentala, poste fi reglat prin robinetele aflate pe instalatie sau prin modificarea turatiei pompei Elementele componente ale instalafiei din figura 1.1 sunt: 1. Tub Venturi; 2. Tub Pitot; 3. Diafagma calibrata; 4, Debitmetru electronic (tip turbina); } 5. Debitmetru volumetric; 6, Rotametru; \ 7. Rezervor calibrat pentru misurarea debitului prin metoda volumettic&; 8, Rezervor calibrat cu orificii calibrate; i 9. Canal deschis cu deversor; | 10. Pompé; | 11. Rezervor de aspiratie al pompei (60.1); 12, Manometre diferenfiale cu mercur sau cu apa gi aer, . 13, Beran de afigare a debitelor masurate cu 4 si 5. este prezentat, schematizat, circuitul apei prin instalafie si toate elementele | | : Responsabiiabortor Innit $1 N-del ng Dine hare 3UCUR ‘Aacd.ing George DUNCAFig. 1.1 ~Instalatia experimental Descrierea sistemului Pe conducta de refulare a unei pompe centrifuge sunt montate, in serie, diferite aparate de masurare a debitului. Traseul apei poate fi stabilit prin inchiderea a doua dintre robinete. Variantele de misurare a debitului sunt: volumetric cu ajutorul vasului tarat (7), se pot face masurtiri legate de curgerea prin orificii, cu ajutorul rezervorului (8), masurari ale debitului ‘ou ajutorul unui deversor montat intr-un canal (9) cu suprafata liberd, Tubul Venturi (1), tubul Pitot (2), diaftagma (3), debitmetrul electronic (4), apometrul (5) si rotametrul (6) sunt montate fn serie si ele ar trebui s& masoare acelasi debit (conform ecuatiei de continuitate debitul printr-un tub de curent este constant. ‘Mésurarea debitului cu un tub Venturi sau cu o diaftagma presupune montarea unui manomentra diferential intre doua prize aflate in amonte, respective in aval de sectiunea ingustat @ aparatului. Acest manometru poate fi cu mercur (12) sau cu apa si aer (14) si maisoara diferenta de presiune Ap intre intrarea si iesirea din aparat. Debitmetrele 4, 5, 6 indic& direct valoarea debitului. Masurarea debitului cu ajutoral deversorului presupune masurarea inaltimii lamei deversante, in amonte de muchia deversorului. Caloulul debitului se face in functie de forma si de dimensiunile deversorului (exist posibilitatea schimbarii sectiunii deversorului). Tubul Pitot (2) masoara viteza in axul conductei (viteza maxima). Lueririle care se pot realiza in cadrul acestei instalafii constau in etalonarea acestor aparate folosind ca element de comparatie debitul masurat cu ajutoril vasului tarat (7). Irwsemit ‘As. dein. Geaelana DUNCA3. Nofiuni teoretice itului tn conducte sub presiune cu tubul Venturi se bazeaz& pe relafia Iui Bemoulli si pe ecuafia de continuitate. fn ipoteza fluidului ideal si incompresibil, aplicand cele doud relafii in punctul 1 (cu diametrul D) $i2 (cu diametrul d— fig. 1.2) rezul Diferenta de presiune se determina cu un manometru diferential cu mercur: Pi ~ P= (ig ~P):8°(h, ha) = (Png ~P)-B-4h Fig, 12—Tubul Venturi Deoarece sectiunile corespunzatoare punctelor 1 si2 sunt circulare: expresia debitului teoretic este: \ Ne Debitul real Q, care tréce prin instalatie este mai mic decat debitul teoretic datorita pierderilor de sarcina hidraulic&. Coeficientul de debit se determina ca raport intre debitu! real $i ‘debitul teoretic: 4. Modul de lucru L.Pornirea standului: ‘i 1.1. se pomeste pompa; debitul pompat puténdu-se regla prin modificarea turatiei pompei sau prin deschiderea (inchiderea) robinetului situat dupa rotametru; 1.2. se scoate aerul din instalate (prin punere sub presiune si se face purjarea); 2.Procesul de misurare: 2.1. se determin& volumul V acumulat in rezervor, intr-un interval de timp t (se misoaré indltimea de coloand de lichid din rezervor, H, stiind ok H=1om corespunde unui volum de 0,15 ) ‘ Tntocmit: Georgune DUNCA Peis -Responsabilabortor § ldo. ing Diana Maria BUCUR2.2, se citeste indicatia manometului montat pe tubul Venturi, dh 2.3, se citeste indicafia rotametrului, Q,. 2.4, se repetd masurérile pentru diferite debite. 3. Se calculeazi: 3.1. debitul real care trece prin instalatie: 3.2. debitul teoretic: mn, BP 3.3. coeficientul de debit. ca raport intre debitul real si debitul teoretic: Nrexp | V t Ah 9. vis - m | s m. mh |= Se realizeaza grafic curba de etalonare a tubului Venturi Ah = f(Q,.)- pt Responsebllabocatee Ietocmit (4rd. ng. Diana Meria BUCUR