Virusologie PDF

Zhoz ‘nSesnong, BIEOIPEW eANPS at ejesipaw aibojosnii, nosaused ulso9© Toate drepturile editoriale apartin in_exclusivitate Edit le” Publicatia este marca inregistraté a Editurii Medicale, find fe logislafia interna ala. Orice valorife Jor acestor legi si a permisiunii edt le pedeapsa. Acest lucru este vala- Indiferent de pe dischete ilor este interzisa si pas reproducere — integrala sau parti mijloace (multiplicari, traduceri, microflmari, transer etc)’ Descrierea CIP a Bibliotecti Nationale a Roméniei CERNESCU COSTIN Virusologie medicala/Costin Cernescu - Bucuresti: Editura Medicala, 2008 ISBN 978-973-39-0637-7 578.7(075.8) nM il ma fara cere Pant ra ALA Redactor o¢ carte: IRINA BELOIU Secretar de redacje” MARIA ELENA NEANT Tehnovedactor: MIMAL STEFANACHE Corector: CORINA GHINOIU. 698338 (Ina) | SUMAR ARGUMENT. INTRODUCERE. 2 1. GENERALITAT! DESPRE VIRUSURI .. 2. TAXONOMIE VIRALA 3. REPLICAREA VIRUSURILOR .. 4. GENETICA VIRUSURILOR ANIMAL PATOGENIA INFECTIEI VIRALE. . PERSISTENTA VIRALA MECANISME ALE REZISTENTE! INNASCUTE IN VIROZi IMUNITATEA IN’ VIROZE.... 10. INTERFERON! 11, PRINCIPALELE SINDROAME DE ETIOLOGIE VIRALA 12. VACCINURI VIRALE con 43. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL VIROZELOR 14, PICORNAVIRIDAE.... 15. GASTROENTERITE VIRALE. 16. CORONAVIRIDAE .. 17. ORTOMIXOVIRIDAE.. 18. INFECTIA UMANA Ci 19. PARAMIXOVIRIDAE.... 20. ARBOVIRUSURI 21. RHABDOVIRIDAE. 22, FILOVIRIDAE .. 23. RETROVIRIDAE... : 24 WRUSUL, WAINODEFICIENTE! UMANE (HIV/SIDA) . 25. HEPATITE VIRALE. 26. PARVOVIRIDAE... 27. HEPADNAVIRIDAE. 28. ADENOVIRIDAE 29. PAPOVAVIRIDAE 30. HERPESVIRIDAE.. 31. POXVIRIDAE... 32, VIROZE EMERGENTE. 33. BOLI PRIONICE.. 34. VIRUSURI $1 CANCER... 35. MONITORIZAREA TERAPIE! ANTIVIRALE... INDEX .. .eugwioy jawepedy Je uspucdsaico nuqwiory areapoW oun op sawepeay je niqwory ROSOWIeD UNSOD IQ Joly Jalen, ofoouwey 18 eucpoyy ap eajeysienuN ‘ euspoy 8p eajeynae | ‘S002-vO0Z seN'SIeAUN jnue UJ e;nul) e;GoJ0snIA op Jojunsina |nynujtuoo yewnze: ojs0 eyed siew jew kao WY) ‘eseO/fO5;U) aBojored 9p joyideo jueyodut inysede eaytoads so}a}uySouns earezyenjoe wy iJeserejuy ajeyyeioads eye 2ou0 ep nes so}e10qe) ep ‘fusprzes sojopeur 18 eurojpeus uy sojfuepns jeugsep 9js0 \npxoy son 91yBo}ouya} no 40} earepioge wud a}euO/INOs jsoj ne e1e9 swe{qo.d Joun eaiejeuwes 1§ ‘e0/se9 oja}9p EGU) ed ‘puudno jenuew js908 Uy aiewazald opjeuojy -orBo}ouys} @ inseooe ep rezwIUW o}59 eA ul oy nu BS sed e=jOp je e2 nosy “eluNs ‘nsojeuUN ‘e1Bo}oUye) ueeyo 9s jnuese} ezeeuoje} os B1e9 no sed Inuuue) “soUNSE\L 49:0) Un-quy ezeojWeU! 20 10189 eURWeAse as jio}p}eRIe0 29 snds e-G 29 9p auapous soMbo}OUYe} jnjoedW! ap BleaIeW oWWIOINd 4150 2pesap sounn e1Bojosnay, “oyesuene unjeny ul juns eaje}e Boul Jef ‘20 uy uy ejeoyde juns ejeunque op Og a\sed ‘izeisy “someday ajunsnun ed 8 afedu6 aynsryn ad onyoe ajuoweopow enoje9 1e0p nejsixo 0661 us Bue ‘esoeIU! ep yGISOd eu 0 yore B eIN}see e ede}o aye00y Eun ageoydas inynyo; wioBara}u) esnseUI ad “(919 ouLoyBuods edu6 ‘vals ‘een ajamedoy) aeyues Joyeqoine efuaye Beye azo1n oN (ejoelny “eyenuscyod) efuepiou e9 @snpe1 auseip y e 9p ajeo od juns nes (ejoues) sJeoper0 so) ne sowepued glep Bye ezay\ “sojUyD Jo!69jOSRA InjuoWOD wu! snpoid nne-s uequiyes oynus ‘oreiwewepuny iwiedodsep 2}800e no juo}WoouOD (219 doysig ‘snuwen ‘ooveqing ‘yasnpfep ‘Brequinig ‘ujuoy ‘esownyeg) !GojosnuyA oun jor: ne ‘jeAieju! Wyn jse9e wy a}oU ~te09p ‘21bojarz.J 18 euopoy ruyued jaqon meld eyny “aped=p enop ‘}ounin vip axeinoejour 10;6o)01q owezyoe uy ensioep elueyodu o ime © (i6e4) eueyayoeq nes o/2}960n ‘ajeuue soWUNsNUA pms LNAWNONVY perro eneINTRODUCERE Uttimii 50 de ani au produs mai multe schimbari decat cei 500 de ani precedenti, iar ultimii 500 de ani au adus mai mult progres vor putea fi depasit izalia are 50/50 sanse sa sau se poate prabusi precisa concentrajiei virusurilor. Dup& 1970, virusologia devine o cisciplina indispensabi volute’ biotehnologice. Temin si Mizutani si, separat, David Bal descopera reverstranscriptaza - enzima care rastoama dogma cen- tralia biologiei_moleculare. P. Sharp, lucrand cu adenovirusur descopera in 1977 cA genele contin portiuni non-codante (intro alaturi de cele transcrise (exoni) si precizeaza modul de procesar al ARNm prin excluzia intronilor. Descoperirea oncogenelor si a rolu- lui lor in transformarea c (Bishop i Varmus) a insemnat o alta contributie important a virusologi 196 premiul Nobel pentru Medicina si Fiziologie revine lui Dohorty si Zinkemnagel pentru precizarea dublei restric{ii in r&spunsul imun antiviral,[oa uorurysem ‘Zo0z ssid Ws¥ (‘pe) ouoq’eD Wl eseesip yemoyeyaqoinau ur oo! sy pue si 419981 ayeiBouou 0 ep JEIUI]GNS }S0} B NEIOOIN Je “yoypye0129 jfinw yew ap yeBqsan am nes ezoyisd ep ouos Viva naa ay uunsnuiaewiog nd 2 ‘18 (€661-S16L) EledoU0d NpeY “(se6t-C16}) niseuELY eee nosed ‘neIOOIN Ue|aIg ‘NIPEAdT uo!) “ eusznoeueg Ueer cru iyaysnaysed mwa) snojsedd njnimnsu) EAE UL aYSEB y }od oWeO}eIeAe ByUOWNOOP Je1 ‘gueunaysed ejeo0$ | Jewue Ne-s 1ueWO! UojEIe0100 ISOLOWNNY BEDI 129 ‘aueUUE’ gjaseojesoqe} ideou, e| 9p euewio6-oouey (eouel4 ‘seed .Saulewny seIpel je jediouud |ruoine. JeOseW9) NUN Je WNjOA nud O66L 8 o1en \g09P uNynsah “aes ojopuey6 1wiod) ye UL oYod spur] Hey no gunaidu "6O6) ul “aide: ‘aGojosruin uy ayeuwos inguwuoo inne & (es6L-r ‘lolwnoquieg Inie4y9 ed “Seqeg 4m uy ‘néeunong | Sogeg ep ye10 ejewvewuodxs eUIOIPEW OP IMNSU| Inwud uy esayeo jndeou ne-S “a1o niseUEIY Nosed ‘NOSeULeW “4D yperoy @1e0 anu ‘o[esianlUN 1S nSoURWOS rou ‘ouewn ‘yeo) eopsowop 109ds up ane ee esi “edoonue episdes :eojsjoud unSyeauy up 18 NOY Nes NYV HWoUeE ‘ou ‘unsyp eumagaeays0 erehaUo}e eInOqEd "Nes TLOUA HOTRINSNAIA VIDO1OIOW a Tsran axisep feeioue YIVOIGSW SISO TOSNIA 9118 VIRUSOLOGIE MEDICALA 3. bun, 4: iitat, ‘5, improbabl ©. Spocia animal “1 fir sensibt 2. au cova sor 4, ou congtinfs $i 5, inielgente (primate, camivore, cetacee). ©. Suterinja arimalulul in experiment: 1. deloc, (moluste) tate (posi, arti), 2. minima, 3. modorat, G. Numar de animale: Dogma necontestata in trecut “humans come first” de 0 atitudine mai generoasa fafa de tot ce este viu in simplu instrument de cercetare si Albert Schweitzer) “sd evite suferinfa oricénd ale de laborator ram&n indis- cS wun, pentru unor medicamente sau vaccinuri. Cercetarea stin- izarea acestui sistem, producand animalele “germ inile consanguinizate, soarecii transgenici etc. Standardizarea Generali despre vrwsurl 19 embrionar pentru cultivarea virusurilor. Acest sistem tru foarte multe famili virale, pentru cd sus este net superioara lelor tinere sau adul late pe diverse cai si, in functie de organul lui poate varia inte 5-14 zile de la debutul embrionari. Din ce in ce mai pujin folosite in izolarea virusurlor, oudle de gain embrio- nate si-au pastrat important in prepararea unor vaccinuri pal). Culturile de celule au fost introduse In virusologie in 1949, de Enders, Weller si Robbins, care au primit Premiul Nobel pentru cub tivarea virusurlor poliomielitice in vitro, in celule nonneuronale si per tru evidentierea leziunilor histologice consecutive. Trebuie_mentionat 4, mulfi ani inainte, Constantin Levaditi reugise acelasi luctu pe explant de fesut nervos de la maimuje. De atunci, culturle de celule au ramas sistemul virus gazda predilect in virusologia clinic& si in cerceiare. Tipurile de culturl folosite sunt: culturile primare, linile celu- fare . Lor li se adauga uneori culturle de organ si icdrile histologice determinate de replicarea Virala in culturi de celule definese efectul citopatic (ecp). METODE CANTITATIVE DE EVALUARE A INFECTIVITATI Studiul virusurilor depinde de practicarea unor metode repro- duetibile de cuanti Numarul_virionilor nivelul multiplicdri ‘Aprecierea se face prin tesie cantitative sau quantale tabelul 1.1). In testele cantitative (de exemplu, formarea Dulbecco) unui focar infectant 1i corespunde, de regula, testele quantale nu se inregistreazé numeric parti prezenfa sau absenfa lor lao anumita dilutie. Ca urmare, se exprima tn urma unor prelucréristatstice tn funcjie de succe- siunea si rata dilutlor, de numarul de animale sau tuburi de cultura inoculate in fiecare dilufle etc.uns ‘eswojded ‘nyoedso: ‘esowosdes oyunu eojajoid sjunjonag ‘ouiqndessns ejewiue Jgns Joun © woujeurs eouelqwese ad pzeezeq as iodojoaue | | 1UeIMo0u! jnze UL euEUIN eIe0q sonpoide: ye}0ZI (edojaaue 18 episdeo) eojjoid unsyanuy i nonpoidey epzeB WysIS UN-RUL Y}OZ, erngea | @p Jeleiod (NaW nes Ney) WoUEB uIp eyMpoIe juNs ejunsruIA, ezoquis uy ayuesoroyul fsonpe son avo “ZeB4 UL “Yoo, ap asndoid aeinsod soja1eO}BUIN HAVEISTES eUINL eJeGo1d aIse eIeoq 1S EIB eMf9OIU axIUIP EIEzneO eTeIOY H9OM IN1 3TaLVINLSOd 8S 89 Baad aSQ “awesGoId Jojdoid © sued “unyos ep juoiezyeas nUad adeo|fy aqua!oyo I lp jnun wZeoau euNU SAE e NU BINNUOAe EISEde ‘!SMjo! “9922 pe ove sunque owas wozoxd UL pupEKO “ionene og ears Ne djewes6o1d sovenn innuobewieg’e ojep 9p eaued. ezolejery nes nd) lad 9 anno pn poncho oars 8 sndoid news an ]OPE UotewesBoud iso) ne sojare9} une ago ad de oto nop ned ud od ergo 0 a? an JO|UNSMIA yo}eOs> ‘ejuazeid aun e ‘ay!Gunjaid ofuaye| foun ‘000-000 1/4 Inzeo UJ aJeW IW eyse JOJUNSTUIA e eveBedoud esue$ g9 suansuco oo 0 '0 cons SQ} Ne eoReWO;UI UL UNSMUIA {WO}eWUAr adeosns jfoaigns 0009 joun esd ul sei raifoqyut earenjadied yuued exes ajueye| aji +o+0 S00. -2ajul uy nepaco.d sSejeoe ezeozn 9) ja) e1Bajeng “ues09 eee eer 35 00 ed ra1ep waiesye no eepo ‘ojabuejaysIW in| © cuoySeu ep eniz ul pou sees ‘awonyuoo ele 09} UN BYE NU prey UL InjnsmUIA ediiod BBIeNUAUOD EIUeSELOIU 9153 (400) ereniend erouns3 | (alee) earenven ewan 8 UL PupoYAR) s\EIDe}U UNOs|p AddOY LYLIALOBINI ¥ SIWANYND 1S 3ALVALLNYO WIVELL VauVEVENOS Ut gidwigju) 2s 09 e980 no + mae WwojWSUeN inWSUEdayY “ou96 faircis ies InoHed JezayUls InsojO} UL f-NPUBWIN|Ep Je}Nje0 jNUSH no pupdosut uinyp ‘ebueIs e1 9p) OUSA ela 2d So}EN SUA AP oles EL “Bly jwigns |e34 lun oueo uy pow iSejaoe ul sajndwoo joudwoo sojareoyeino|e9 a|unsnulA ninugsjao_e ai9j6eu ap eniz ‘ae 9 e| ‘ue aseoay 9180 afuede imseo e ‘ojaBuEjayoIyy nyt 4ojeseo}einoye BaLUN} UL SnUIA Op |nU “ouojeyeW! Sues UJ JeWNU e}eo|de AISA smuIN Op ejeyONA e129 UI isi 18 Bze90s0 sep ‘o| omed *\no 24) Uy “0189 Ut jJ0q UL esnpe ys0j ne eqoid ap jeyisy “ejeUIA eiBojoNS nyued soyioads agoid e0 ayejde0oe yuns oes 9/2 stuouGey oun © NES [eJIA INjnwOUDD & sel}UOpINE ep eU1ePOW YBOJOUYL “ejeIIA eIBO|O ‘2 opnIOxE NU 80 Besd ‘eyGISOdu! Nes ajeoal6 91S 40) 021 unzea ‘uy “@JBq0:0 y Jod aesaprzep ese Seq Instuin Bze9jOzIE1 8s enBUIOg AfjeWiUe B| Og “y 1z unsnan exdsop feyeiouey a VIVOIGIN FSOIOSNSIA 42 VIRUSOLOGIE MEDICALA darizate in inveliguri continue dupa regulile simetriei ioosaedrice sau helicoidale. ‘Genomul este purtaton determina antigenicitatea virusurilor. viz virale; capsida sau anvelopa BIBLIOGRAFIE ional naming of viruses - a digest of recent developments. Arch. Virol 7 Gann AJ. Principles of Molecular Virology. Academic Press, 1999. Harrison ‘SC. Prindples of virus structure, In Fiel’s Virology. Raven Press, New York, 2003, p. 37-61 Mahy BW. 'A ditionary of virology, 3° ed. Academic Press, London, 2001, T CAPITOLUL 2 TAXONOMIE VIRALA De retinut: Taxonomia virala actual’ desparte ribovirusurile (genom ARN) de dezoxiribovirusuri (genom ADN). In aceste regnuri, virusurile se grupeaza (de la simpiu la complex) in tulpini, speci, genuri, sub- famili, familii si ordine, dupa crteriul inrudiri in’ secventa_nucleo- tidelor din genom. Cr ragmatice in taxonomie (dupa calea etc.) sunt azi Taxoni Pentru clasificarea tuturor virusurilor, ur familie, ordin, gen (tip) sunt bine conturate. Del face in functie de proprietatile virionului: morfologie, proprietaii fizico- chimice, compozitie (acid nucleic, proteine, lipide, carbohidraji), orga nizarea genomului si strategia replicativa, antigenitate. Unitajile taxo- privind depozitarea jenitatea gi mai multe proprietJeo1pous Je} yewNU eLBUINUE ION j9qe) 8 1Z Injeqe) wo nquad eiapen ep jound up ejueyodu z eueBoied uns 4z aleo up ‘unsnuin ap mjwey [9 aiSeounda! ALDI ‘quezeid uj “eoIpaui 919p9A ap youd up gueyodu jwes 20 ot U) RIEWNdKS JA Nay © pie 910 eoFEINAID “erEpIE=yOy oWaUNS - H ‘eoUPIESOD! guIEWIS ~ >| ‘VaRaaY esq] 2] oy zal ‘oLae] —eapuvaney] oz i J 1] uf opti oxpvoney| seu 4 e | ‘ozo aepunonwouno| y 9 al a a mai s| of al oes cepunevar| wa y eal cors/| —eepunevarcg| za zt 0 ecpuvcon sveel | ose) sepwrapqe A oess| — sepunesung| | coca) oxpannet| Ee 01-03] eepureto,| 2| ore] senunoneo| $2 i oe-zz|_eepunewoard yeoypo0] wows ‘2u9}014} erena.q0u| apse Jeuny| — eyenoi9|_evjou emues} Yivorcaw allvousinwas no RinsMeiAoaid STITEIONIE re wmsevi (:210 oyeBawowo ‘so;o ogni jnsnun ‘njdwexe) jeyj-owss}eW ‘jeoN esIWSUEN UNSKIA (euaB0ye) J9x0) epodome ep esiusuEd \dwaxe) ebues uud osiusue: unsruy, ‘njdwaxe) eueyee a:ayusuey no - ‘njdwiexe) greso-1e09 ai isuen no - "- Hop jod 106 9180 ojoxzoiguisf| “Jen o1Go}ONO UeBE e 10 8p e9Ie9 N19} “HO o1UN ydeup eiSes0|0; Ue!IUID nAUed EIN eyEO} aledytseIo 0 YOISOTOINAdIda JYVIISISVID RoR, | j -woypan seInj2 lwsidon ‘epze6 op nujsods ‘aiBoja1es :oo/60j019 otlejoudosd “9 rzjoeoulue ep elusrces ‘aifouns ‘pienogjow eyene16 seUNU :2jeIA sojoUIB}O:d oYfeyOUdosg “¢ ‘@pyoojonu ‘9p eluarses “sjuawBes op jnipwnu “eojeqejod nes osouosuEN op Insues ‘(9 ‘7) sejnowo nes seeUl| (spyss = Jejeuds nqnp nes njduys) auds 9p jtuguinu ‘oI9NU poe 9p Indy :InjRWOUDE elferoUdoug “2 vedojanue efuezoid ‘oujows “"guuoy ‘a1fe) anjnuoUA oyfeeudord “1 areouisto ny, -tuod juoyuyop wey.0 ejreojgUUN ezeazIyN ejeMoe eIWOUOXe (edojanue ee) ayes yu 18 (RnHeBaU ajEWEIod no SsNRYY WOUDS no) ejesIMEGoUOUOU! JO eNlOp. aynosounda1 jso} ne (96G} ‘wHHesnia|) a\BojOsnuIA jeuoijewiaju] jnsesGuog e7] “weolde: e euNWos si6eieas no jwey ezeedn6 (S49 31WOUOXE} dm6 nou un 9180 ida eiBayens 1S eojWousd 99 Baa9 UL auNWOD arsjDEIeO smu idwoxe ‘sua ysuayoee no = sRuAqoyY no 18 aunwoo STA 9p tuidim uIp eyMRSUOD eUfnW oO guzesda: - Fads ~ ‘201uouoxe} §woBaje9 ajaeojeun wiuyep ‘xejdwco e| njdwis e| ap puNLIog ‘ouoyo nes a1e{071 ‘judy “undruBores yoads re1g99y upeD us Emap eaInd JOA 95 pow 3s998 UI “aads o1eD9y e} BIIeIOP WOR 9} B19 9d 0160, YIVOIGIMT SISO TOSNUIA veVIRUSOLOGIE MEDICALA RIBOVIRUSURI (fig. 2.1 si 2.2) 1. Picomaviridae grupeaza virusuri fra anvelopa, cu_simetrie | hepatitei A) desi variaza ca dimensiune intro 7,2 june lunga (0,6-1,2 kb), noncodanta, la capatul 5° al portant pentru virulenta si pentru replicare; = 0 fegiune scurta (50-100 de nucleotide), noncodanta, la capa: tul 3, necesara pentru sinteza spirei negative complementare (unde se atageaza aga numitul semnal de poliadenilar codificd o singura proteind, livata ulterior in aes ‘Arenaviridae (S, ambi) Picornavirdae (N+) Coronaviridae (NS+) RNA viruses Positive strand(+) = — ‘Sssegmented NSenon-segmented = 100nm Tibi pat andp- Calciviridae (NS+) Fig. 21. Imagini la microscog nibovieusuri cu polantate poz ‘Gono segmental s1 cu polartate fe | | 1 Texonomie viral 20 Paramyxovindae (NS) Rhabdoviridae (NS-) Onthomyxouridse (8) “= _RNA viruses Negative stand) | | and Double strand (ds) ‘Sseogmarted Semon sogmartes Filoviridae (NS) int&aceleasi caractere ca_picomavirusuri iei mai mari (35-40 nm). Exemy lor umane gi patogeni asemanaitori fa porci, cain m afecteaza in special copii sis i. Alte virusuri ARN au fost acuta (BDA): astrovirusuri, coronavirusuri_ $i rotunde, neciasificate: agentul Norwal Togaviridae cuprinde virusurianvelopate, 4, dimensiuni 60-70 nm, genom ss cu pol spectru larg de gazda (primate, Toga, flavi- si bunyaviridele al arbovirusurilor (artropode’ bore viruses). Familia togaviridae cuprinde 4 genur = Alphavirus (virusurile encefalitelor ecvine de Est, Vest,“eone -oidurise ‘owasisied poo oun je fuoGe - seuumewnds “VAIS 1e o16ojo0 jmueBe - AIH insran (§ ONS ele entesouebep ue) junfooje soun ‘tn #8 | sosi esnjoul 150) ne ames gseade UL “euunw | Ney ousBo9u0 ejunsruin | 8q “O18 oUIAOG ‘esd pads - aeuuinoaUQ lwejans ies), EZEONIIES “9IUEUIOP sO}a}DO;WY BaLeAYOR Pugnowoid ‘eveo (unsnain ‘aueBqUE ‘iueBoNW) jUseIXe UO!eJCO JOUN eyjuansayuy 2] gud sjUsj2} ougWE! od ojuNsruunosja: (jeuIKOId ONGV) ByesBo}U! Uo} U) “Geeder eure) Buoy - x17) ae, ajoluaRd—s und epze6 12inj20 jnwoUab UI eiBe|ul BJeod os (oe\UoWi9|dwoD ieuids eereziees ednp) e129 Nay eluences O-Nu| suDsuNSIena! 91S0 JeIIA ona) NYY InWOUsE ‘wees jnsino U| “eze\duosueL}ssOK0L :JuEO|deL & gejnoiued aiGarens 0 BinBise aves guilZua 0 no 1S apyosjonu OOS g Ajeuixosde 9p sonuep! tidoo enop ul juszeld ssNuyy WoUs8 no Roupoesoo! eujawu's no oIedo|aAUe uNsnsIA yuNs oBpUIADHIy “ZL idoo 18 jfnoseu-nou e} ao1wop do aeque0yse6 guusojep oie unsnuin ezvodniB sruineioy - unsnujaoque up esudsap (njdwoxo 9p ‘opeiojog op eyyejooue ‘eéndes @p eyejeous) euaboyjeysoua unsnuin ezeadniB snuiniqQ. - ‘219 wisipiounodiy ‘1aqeIp :29]U010 nedouysopue soun eIBojoys ul syeoqduw yuNs ejaun “rewnu nu sep ‘suave nes ojesidsel wisidos, no undyores ja no ‘srunoay ~ 2} 1915908 eOUIMIEDIe ul NUL fueuodwy wewn waboied pnjou1 a1e9 unueB 194, yeUEUBas yereuds IGMP Neiy woud inun efuozeid :ejelfusso auigasoap 0 JB\e;SUOD Bs ‘souayn ep (unsnuymeuioo!d) OHO eluNsnA no yeu fednub uebe Puudno (uepo ‘eoueue ‘Wojeuidse: unsnuin) aepuinceny “LL (ionos Joyesidsos ynoe woup ~uls) SVS eIWepUed Eooe-ZoOz UI YeUIMWaIaP e queYOduH| qaBreUIa SMIABUOIOD UN “Gy OBZ No o\}eBewWOYO INsnUIA - [eA NGY WOUeB Bun) few Jeo ye099 Nw Jew jIgesedWooM eSu! “eANIZ0d ajE\UEIOd fo (44 Of) SSNLV WoUE Gun) few Jeo ne sepuReUOIOD “OL yo|UOLIA e ayBunfe rewuo} apundsaioo 1S aepusroy.y 9p 9180 sndord ofowNN yeIpeueru) soIDeAN BIB} jeUOSIed joe} 09 uud Wo e} asiusuen soibeoWeY esqa) EUWIEOP e1Eo ‘eIOqy 8 Bunqiew slue6e pniou! epuinopqeys ap gsuudsep aywey O ‘a\2}99IU| epzeB le1seds e eluuNsn no earequiyos oyUed 91 00 000 'SienIp el1e0) epzeB ap Mujpads un ne sjapUROPgeIY “aje}o9IU! @ iam ouNDTexeL ' [09 rouesquiow jnjOA\U e| osUNENWLL UUd o;nj20 UIP BZea!aqUO as |S BOON Seqeg olizniour puguuos onewseldoio aisnioxe gaiides 2S a1eo ‘oiged jnsnuin aise ueBo}ed jnjediouuy "enTeGou oJe\UEIOd no "eWOU Baseu ss woued ‘glepiooiey etiawis no ‘a\edojenue juns stellIEal Uu| Juo{6 op ounifoos na ‘ayiGunje unsnuya uns sepuAopqeyy “6 asiz-nud 01d unsnuyroxwiesed |S ueyn jnsnjA no ‘snujroxwesed jnuaB - wneud jnuaB - ;o}oo{ns INSNUIA NO ‘snuInyIqNOW |nuaB - jes Biseaoe uy sSuudno juns wo ryjued fueyodu jueBoyed fusbe slimy “eolUuab que 40) BayeUIGe!S eUIWa}ep 20 Baad ‘je|UaWIGasaU [WOU ajsa 40) jap nquad jelluss3 so|uNsruroxiwoHO a1eo}eUEWIOSe al0}0eI9 no sep “(WU O}-00L) NEW Jeu uNsrUIA qUNs aepuAK (ekoy Inwoxpuis :gie1 BIE} ud ‘i8) golpeiods eduS eum ep omwapide ap ayjqesuodsa: puly “a9 ugsed ‘Ieo ‘wo ny -uad suaBojed wads puudno y ejedu6 apnsmy (9 8 g 'y smuinez -uonyul) 9j@du6 unsnuia ep unuob 10 opnjoul ayuue) giseeoy epze6 f9/njeo euesquiew: wip ajenjaid juns edojanve up coipfon|6 e|unnpizeu 18 ej9pidi !o}e0yIpoo sMutA jun 40] eove|-Z096 sy -uad ayesonau 9jeuilzua |S Bo ‘(jex|sqns ep Bzeagee as jnsMIA ae no) 9jeuin jedojoaue sojifooiid eumjonys up ojepndadiog yoWeWoy eueiquiew 1S sojeuldsa1 injnyayda ajeinjso eadooe ase2 ajoulsjoidoo 416 njued tfuaGe sojs00e eojeyuye e] ep eruop eosunuaq “eAneBou eyeuejod no yeyuwBas ‘ss woUed ‘wu QO}-08 jwnisueUIp ‘ejepICD Jey eynewis no eyedojanue unsruwn apuudno sepuinoxiwoyo *L ‘318 eBBWUD ap eo1Ger -oway e199} ‘eIWO}IeD |p eNeseoUs epnjoul - sepuinekung °g 9] eieA-BieAewd ep BST eujejeous ‘e6uoq eige} ‘eueqie6 eiqey epniot UNS uNsnio@e UIP esuUdsoy yojezOMNOGe |e oiGojoqwepida jnfue| uJ ejeuaplose epzeG o yewnU 9IS9 |NWO “srUIA ep Jonazas Joja[ewiIUe e 1S Jo|O|EA efnquisip euMUa—ap ‘nes INpUeL 2} ‘a1vo eum op epuldep Jojezounoqle e eoyesGos6 eaxipuedsey ‘reo}9an ajayoasul e| anyeoyides njolo ezeaziees unsnulnoqe SUN “OWOIA nIpeIs UL ejsjewiue pugosnu ezeayDaUl as pod “ome open “aBeJowaY e9asu! ap jeUJUE e1eOMEze1 9S00e Uu, eynujuow juns iS ugsed |S s1ayweus ezes}99}U) ayunsnuinoqy “aepuine6oy up gsuudsop queso: enwey 0 ayse ‘unsrumimey 1$ ySad xu ove 4PAULE}U axayeVe9 no ‘(au\ro@ Ie|NayE InsmuIA) epUIUELY “y VIVOIGIW 3ISOTOSNBIA i30 VIRUSOLOGIE MEDICALA DEZOXIRIBOVIRUSURI (fig. 2.3) TABELUL 211 PRINCIPALELE DEZOXIRIBOVIRUSURI CU SEMNIFICATIE MEDICALA [Fama [Dametna |Numar —[Greutatoa [Nomar [Conjnut —|Narmar Jvronuiui |spire |motecuars fproteine |G*C% — |nucteozide| nm) |ADN genom x Jcodicate lke H0°Da [Parone 125 —]7 saz a [Fepadnaviidas [AZ iz Bz F Bz [Panovavindae [A555 [2 Bs iv aoe [adenawindae T0302 je025 —jai2 70-58 oy (Horpasvitdse [00-200 | Ho0-rs0 so-so }s-42 120-750 (Poxviidas [350-7502 H160-700 paste 300 [35-40 |F50-280 1. Parvoviridae sunt cele mai mici virusuri ADN care infecteazi ‘omul (18:26 nm), neanvelopate, cu genom ss, confinand spira poz tiva sau negativa in virioni separafi, Doud genuri paraziteaz’ ant malele homeoterme de la paséri la om: parvovirus si dependovirus, Al doilea gen ilustreaza categoria particulara a virusurilor defective care reclama coinfecjia cu un virus helper (in acest caz, adenovirus sau herpesvirus) pentru o replicare productiva. La om, acesti agenti au fost ‘anemile drepanocitare ca urmare a sav"homalogens “si in. “bala ‘a ba Dependovirusurile par a inhiba oncogenitatea “experiments 8 Virusurilor herpetice i adenovirusuril 2. Papovavirid icosaedrica, cu diamet gazde distanjate filogen etaii oncogene. Doua subfar Polyomavirinae ~ nut icnd capacitatea acestor virusuri de a determina tumori cu localizari multiple = Papillomavirinae - cuprinzdnd agenfii verucilor sau papiloametor cutanate sau mucoase. Papilomavirusurile umane sunt legate de dezvoltarea carcinomului de col uterin gi a altor neopiazii intraepiteliale. 3. Adenoviridae cuprinde vechiul grup al agenfilor cu tropism adenofaringoconjunctival (APC), respectiv 46 de serotipuri care deter mina afeciiuni acute epidemice respiratorii, digestive, conjunctivale etc. Sunt virusuri neanvelopate, cu simetrie icosaedrica, diametrul 65-80 I prezints Taxonomie viral 31 genom ds circularizat_pr intermediul unor proteine legate ii ADN la cukariote, transportul nsformarea celulara etc. 'Poxviridae| _Herpesviridae DNA Viruses —— 100 nanometers viridae cuprind virusuri_ he ism exclusiv pentru hepato« au genomul partial ds, aproape circul leva aspecte :za_materialului proteic al anvelopei si ‘genom: = mecanism neobignuit de replicare, care include reverstran- serierea unui ARN viral mai mare decal oel genomic utilizand o virus. codificata: de gazd ism limitat la hepatocite; persistente cu productie continua (ani de cu retrovirusurile, avand nu si omologii in ' secvenjeleB¥8-Pre'ser:9002 1m yndod FBI © Ul suoYDe.aIM axnerodo09 YErom sIsavEdoWed SAURUD.OR A Sepedsiseno) °y oU;pUY “3 UOLOUIED “pr pow alavusoraia (ise) gwew © 9p) reoron aswusuey 1§ yo}oen uud esiwsuey ‘oBugs Ud fa mn fenioe oaysin ireasa out nen (Ruane rived e2eeido. eaiojauopde voleayseio, (esoumue) ea -eGau nes (WNYy Bo a)Sanas i$ sofsqul ajsa) eagizod ae] at eyeod ssNay “nu nes jeuewbes ‘ejNouD nes seaUl) te Bien TOTOREL nes nidwis y a1eod yen d19}0NU INpioy “ejeque nu 4ep “(uNsMuIAOG suixozep) NAV ay “(unsnugu) Ney ey ulluco ajunsnuiA “Jeo 4sejo ngjued ejeljuase yuns Iyeo|idos eiBoens 18 njnwoUed idoig “@uipso ‘yiwey ‘unuab ‘yoeds -uoBoye9 ejeseo}eWN IEA eIWUOUOXe} *xa}duOD 2 njdwIS e| BP PUlUdod bz0WuIs wanysued, Indrub up fuaBe you y§ wnoaid eyep reynedey “oineu suonoeju! o]uc.49, nyued) SMA YNIHO nub |niyoen nes id) euuoyuods enoeqns somnedojejoous tijue6e weuoluow ulais's awalqid Bzeaa!I ajewJosepeu so|WOUeB in ffuoBe 1ou ap BUCS eailadoosaq LLvoldIsv10aN LLNaOV (wins youn, soun 1e 18 (euio9E 1d BoMIpoD aue9 WN UN nunduun eusseidoyo UL Boiidos ‘fedojanue iWoylA no “(wi ose-00z ew Jew) efe0 puudna eepUIAxod °9 onsua}oe1e9 a12INj99 pas UL laluate) eluances) ~ ‘prooyo oedoyo 199}9 - tnajonu uy eavejquese i$ eoVe ‘yrayan oqejow U, ajeoydw awizua ep aiew sewnu jnun ea: seaiBojoig fzjeudod % unuoo ne ajunsnansed injnwico1es yerp0se 8 (HH) weg: ‘y AHH) 19% wn (e sruasadiey uewny ~ un (ZS L_-ASH) Z #1 xo\duys sodioy jnsrun 1od aqueyodwi yuns ydo ‘aune}oowoy 1S joz1 unsrulasadiay Op QOL 21S@d e199 UIC azad ez 18 OZ} UL auijudd oJe9) injnWOUeS jes0ap 2) Jaysave 1 uquiew wives Onu “I ‘euoulosdeo op Z9L Nd ‘goupaRsoo! aise episdeo ena\ oE-oz1 sNqeueA eyse ingoweIg ‘aueyuauuns arep/sdeoued faye edojoxue no ‘axaidwoo unsnuin ezeedniB oepunsodioH “S VIVOIGIN SIOOTOSNYIA 2| | CAPITOLUL 3 REPLICAREA VIRUSURILOR De refinut: nul reprezinta forma inerta a virus faza de platou (maturare, asam- tivirale specifice pentru fiecare etapa a CICLUL REPLICATIV VIRAL Ciclul_replicativ viral a fost elucidat desfagurarea_evenimentelor unui raport virusi li de infectie mari (raport putem pida a celulei gazda prin Numeroasele particule virale ads membranei celulare (lysis from without) de virioni cu genom defectiv, rezultind Curba de crestere de o gen de crestere linear’ si de platou.40] eareidno eve uy esnsew Uy yeuo/founy yUNS 18 (YICOUN * ellqospe ieunu ezeipew - (uojdaceios) eyenuye eseof s0}08) tyMaNS reuneprdo - J93,,10198) ymauB ISEIQOXRY - 404, anSTIADSY ‘Eiuerba) 2.493. med) TEWWOL Sunzope a] [e5e9 HD uDGnue Aaued| 94 navel 109-1885 DED) wawordusoo naved| ager msnap| nooo nawod| sau 0342034) RINSNYIA YOLMWANY IOLsIDads IO1dI93u 3G FTAWaxa re anagyL (eS arepisdesap “erezyour ueoyipou inun eifouny 1S eumonas ezeowius 1S 4 2] 1eidepe es insnun eo Je 9183 -q ~0}sue eanowWOld 960 JeuWEs UN gUIUNIaIaP BIR|O ap ininsnuiA In IEW “e}oIsa0e euEiqusW ep WU OS ep ElueIsIP o e| 9p 1eSe}e Wa} 9IS9 IMsnuIA “PED injmuBWe;duI0D e ajuaL juewbey nun eaiejdn> nyuad 1S eyonios 1S ease aIs3 “g - ozzioge 46 - ‘njdwaxe “aq, “HepOW_O tuoideoos) eyuunue op s0\9INI90 eluEysize1 goydxe so[o\de0Da1 est -deoas soun efuazaid ap ejeuolypuos aso gu9} eilquospe ‘iSMo) “UB -oxe snaBraue |nyode ep 1S ginjeeduie, ep yuepuedepul aise Insa001q gueumorg ee1eDSW UIP aeyNZa! BIMja> - UOWIA JUNIZIjOo eareWIN 8182 epzeb Jainjeo eueiquaw e soUOUIA ealesery “ellqospy Bareiagi}o 6 weLequese ‘eeeiMeU :noeld op Eze) - Yeyeanjonys) enipsey s0joutojoud ezojuis 18 jeluaied injnwouab elujew ad juaBord sojnuioU® easeui9s -uey ‘jundwiy s0j@u\ejoid ezo|UIs eeou a19jS010 ep ez) - ‘eavepisdeoap 1§ ealezqeuiaqul “ellqiospe :esdyoe ep Eze; - odey ten Eze} eve0 Corepeeaso -fose4d uopenety) eaunrboy ez) - * ‘gjozes no podes uy san op esfonpold <——— om —_ rey *yuoneumew 100 i" eoons, ud "epze6 ein|@0 Up ued je yoodse 1S eleinp eorewin nu 1S up ensaoe e9 Ae ZED 800 p affouny ul ew eo e aquauodwos tied up pzealoGns uejnjaseai uy "epze6 ginjoo - snain “Sip ged 0 aie iS Jen Sroibon op wzes ‘ayeyayep y jod nu wh mean ‘aie Ul jens! un isa 1S aifoajul ednp yepew! anuKY ep Oz-OF te “Toqinstian warmndaRy YIVOIGIN FIOOTOSNYIA OF38 VIRUSOLOGIE MEDICALA of viropexie endocitoza, cum carea EBV inca In acest la pH acid pentru cor penetreaza fie prin fi ‘complexe anvelopate Este cazul retro, paramixo, her- doua mecanisme dis jembrana celular sau (2) | | | | | | Ropiicarea viusunitor 39 plex poate si-si fuzioneze anvelopa la nivelul membranei celulare sau 58 fie inilial pinocitat si sa realizeze fuziunea dupa endocitoza in pinosom, re independent de pH. Decapsidarea. Semnifica separarea fizicd a acidului nucleic Cele trei etape: adsorb- jerderea pasagera a infec- ca faza de eclipsa ear, care include urmatoarele Sinteza proteinelor timpurii nonstructurale care participa la pro- sau a polimerazelor furnizate de celule dive structurale prin traducerea ARNm din ‘in primul rand, componente enzimaticé sau pot participa carea viral. Durata fazei de crestere este limitat de capacitatea ulare. Infectia gazda deter- Faza finala a ciclulul infectios este reprezentata de eliberarea lor progeni. In cazul lor neanvelopate si al poxvirusurilor Colulele infectate se dezagrega eliderand rapid viionii nou sintetizaf in cazul virusuflor anvelopate aceasta faz8 confine mai multe etape: = maturarea componentelor virionale; = asamblarea lor la nivolul membranei celulare sau a mem branelor care marginesc vacuolele intracitoplasmatice; = eliberarea prin inmugurire sau liza colulara a viionilor pro-‘918 Bzejduosuensiones 1S jeilied Je|noHD In) ~nuioueS & ouGequ, ep ewizue ufjuoo aie “ajunsnimeupedoy - ‘unsrunouape nes -sadsoy 9p syeysise Yewinu golides as A129 ‘enyoojap sjnsnuinonied - Nyduisxe op eo "yehyos oveoydes ap musiueoow e} ap sjuesarajul fdooxe 1$ oufuoa NaY JolunsruA je aueu ndnigy twoBoid wuoun ezeajquiese 8s o1e9 ul) ajeunjonys sjouiroid ezeaziuiny Inuinn Yewny oe UIP unjoID aynu few uj BIeOSeYSBP os easoUDS uel} 4B! ‘soffoejul 2188 esA NY “sleWUN 2 “Wey e1oUdb Se na ued lapze6 ‘o/@ siouosueN ep ofewizua ezynn od IS (JoLNsnuIAXod erldeoxe no) najonu uy eoydes 8s NGY WOUD6 no iunsniin ‘aleluetua|dwoo Jo;euds ezejUls nijued eSenses e120 |S soIWOUaB ofa) -vowiBexy e120) ezeadnub e1e> sosinvaid un-nu) yeIQuIese 9150 - ‘oJeuA oUlsIOId UL snpen aise - wleunsep enop a1e Bie9 WNYY EZeaZnaIUIS 9 giuiew giseace eq eeUi6Es SPAY wOUEB ne alunsnunoON, ‘woyei6e1 18 gjemponu}s soj@uIaIO1d sojuOs unosid ezawuis e} ejSanies aio eerfied owibun] no WINey ees0L08 wen nujued 1S geqo|6 awiBUN} no oWWoUR Nyy eoVeuDsUEN nijUEd aiSemes jeiGeu) mjuawiBel4 "epzeB Jejnjao |nwoue ul ezeoI 88 jeunoid spNaY “(ONGY) suOsUENSIoNe jeuAod NOY ezaIUIS my) ued eliqew :alfouny einBuys 0 no wiouaB uN ne sjunsnunosoy, WN 2 euorfoe od “ere\ueweldul0o ‘eanizod ea 1S ye0 “poRUoUED "eA -ebau exids 1gIe ale UL “suDsiqwe [euOjfoun) 16 jeWoWBed}I WoUdE Ro iojunsnuwedung nzeo 9350 dub 1509e U1 BIqEIOU aifdaoxe O “210 ‘nut e1oyp uaboid Nayy nujued elLeU ydoup INOS eA O16 (+) NEV 1S Way ‘MOUS NuW Kejee ad oleznatus ep ‘jexopeiey alu! -oue Nay 2 auniBai iSeae0e ad ep aulejoid soy iw eovoUDs -uen juad aueo aienyo ep seus ajdyinw oulluco WNW (é) IS quE}AIUIOU eso UOUIA UID SeAXe NW (2) 'ezeIdLOSUEN 0 UifuoD uo oun (1) cunsnuin 9qse0e rujued woWUyEp sjUdWIo}o oN Jede ‘eseULIN 29 ‘(uafoid Nuv ezolUIs) ennebou rouds ezajuIs mujuad aanizod ouejeweldwoo feuds eeseuosuen nijuad elujeu eo aisocons o}Senios woueB iSejeoe po 9189 99 njued onsusjoRIeD (ole:neBUOUOW Inupio) enjeBeu eyewelod no ssNuY Jo|unsmuiA jndni6 osoIn} “2018 alunsnunopqew 18 -euave “-eAung “oxwesed “-oxIWoULO sjeinjonas sjousjold nqued WINYY pugwezada: jel snpenou njnwoueb eawibun| no “ueBoid ynuoues puejuozeides wousb InjnBanu) eoubuny n> + ownue 1§ (+) NeW 8p aIuaIp toads nyued efujew jdaup arenes e129 piequewe|dwoo gids o-yu! nwWOUe® Bou! lode nNOSUEN aje79a, -uls_ 9joUlo}o44 “fell esnpeN B/S | e auNIfiod o lewnU ED mde Wud sojunsruinewiosid |e [20 9p BxO\ID Jo|uNsnuIneBoI nWoUED Soa nanumen nannies teoaiee rd usu in ones susan somssmaesonUeneSNOSEEES Tons aaRO | (+) sexy sojueboxd ezauis nsuad jo ynpue e} “eluew ase a2e9 any Bau sieluauiayduoo jauds ezas nquad glujew eo aysonwes zZ 1S TeA “IP 8188 JOUeIIN eed DHe}O/dyod Josunoeid InUN ezaqUIS naUed WNYW 29 aigewies Jeuojounjiq }so sojunsnuineuCaId nous “unsnuinsodioy ‘nidwexo ~ NOY Unsnuin “IA “unsnutnoos 'njduioxe ~ spNety unsnutn “A “Dnsnun ono1 = areussuensiones uud eoiide! 8s 6169 ssNesy Uns “Al “oy unsra 4aoxiuesed 1 oyyo - eageBeu eyewejod no ssnyy uNsnuiA “unsnuine6o) ‘niduiaxe = reuoifouny ewoyp ‘eolwouaB junitiod no engizod ajejuejod no ssyyy uNsTIA “insnuinewscoid “njdwoxo - ennizod syetuejod no sshvuV Unsnin ‘sep ose uy 2:0p0A 9p jound up weds 98 sjuNsnuA ‘aroUIN}eR NO pIode Sojouinin. ezeiu's e0se=loqe 2s nes aieinjeo sojoujsjoid jazouls eidase ofejueAe avejuo0 a] eS ‘180 ongjeoydes yBojes19 evjonzop eS Ingen ejunsnin “ou ul -dleuIA nes exeinje0 ezesjeid ap leno Joven ye FzeoWN e1e> uOSMoAld oun ezojuls nes giein guigjoxd o1ed0y nuad sjevedes WNUY OP toads ep ezojuls eundus| 29 e000 “eoluogsioouoW alesou rewnu onp -B]) ajajoueyna ‘eauawase aq WNYY |euy ul eseue6 e nuqued ewiz “vo iticosd ozazmowls I6-es oInqaN, unsnuin ojAU! feu! 2j00 “MICWEKS eq ‘ede: eweod es es NOV 280 18 129 ‘Ney SluNsniA ig]e eo nijued “sjepnjo inqan uoBupr|su0D aywnuy “sjoLENNA saynje0.tidold olojaid ezoiUis op ejowsives0W op osnpel IS eIeye v9 s\NOsOUNDD! Ny ep sPeds epzeB jeInyeo eyUIZaxd ES angan ;NSMAIA ‘nyMWOUEB savectuedi0. 9p yv9i0\4) “OpesIA 4ojoURB foIsasdxe eiGayeNS seal 4] ae g A oneal re a ‘cusp x 2) ue fone) eve evel] tata weal ye uy Suvoral IW 30 Aiolo InTnoaUUNI V IS ySdIT93 30 IBZ V YALWIXOUAY vivUNG we W7vL Ire inreqe) jeuen 9Is9 reoyjdar ap injnyoro Being ‘ayedojenueau JojunsnuIn Inzvo UL yeo9p suAAUI “TaINJoo JeIDOse IMINSNIIA e eed ed soaNU! Je|nj@oeIIXe SMA |p eayeyyUED ‘ojedojenue JoynsruA jnzed Ul nui ep offouny ue VIVIAN FSOIOSNYIA oP42 VIRUSOLOGIE MEDICALA virusurilor din celula infectata. Faza finala je este uneori complicata de sinteza dis- Jor genomice si proteice. Consecintele pot a ‘88 determine infecti ca sd nu mentionam prin citl2a (picor ‘ambiare ta nlvelul_membranei celulare si eliberare prin | virusurilor ARNss cu polaritate negativa si al ‘este semnificaliva includerea in particu- (cate de gazda (in special din a) care pol fi relevante imunologic. eplicativ sia strategillor de multplicare gi pism foarte selectiv pentru celule inalt specializate, HIV focitul T helper sau virusul herpes 6 pentr B, sugereazd cd noi strategii pot fi imaginate si ca virusurilor animale sau chiar Umane nu este inca incheiat. BIBLIOGRAFIE Baltimore 0. The expression of animal vius genomes. Bacteriol. Rev. 1971;95:235- ite JM, Littman DR. Viral receptors of the immunoglobulin superfamily, Cell 1989°56:725-726, CAPITOLUL 4 GENETICA VIRUSURILOR ANIMALE De retinut: Virusurile sunt segmente incapsidate de material genomic (ARN ‘sau ADN). Variabilitatea este © propr care rezulté din mutal Frecventa mut mare la virusurile ARN (10) decat la cele ADN (10° cabil prin absenta mecanismelor de corec} “proof reading mechanisms", in cazul polimerazelor ARN, TIPURI DE MUTANTE VIRALE Structural, sunt doua categorii majore de mutafi = punctiforme - urmare 2 schimbarii unei baze din codon; in deletie - in care transcrierea omite sau “sate” un seg- pe care genomul progen se sinielizeaza, Functional, mutajile sunt foarte diverse. lata cAleva exemple + mutatii condifional letale, care se mutipica numai in anu- i selective, De exemplu, mutante reci, care se replica emperatura suboplimald de 32°C, sau mutante calde, care se replica la temperatura supraoptimaia de 39°C si nu la cea 4 pentru mamifere (37°C). O altd clas de mutali condi este reprezentata de multantele dependenie de gazda care se in celulele unei anumite speci le condijional letale dependente de gazda au fost stu- diate intens in sistemul bacteriofag-bacterie. De regulé, ele sunt urmarea inlocuiri) unui codon care specifica un aminoacid cu un codon stop UAG, UAA, UGA, codon caro telizat. Adesea, proteina “truncata” este nefunctionala. In funch codonul stop introdus mutantele se numesc amber-UAG: oc! pal. Alte mutante virale funclionale cu aplicalie prac 51 bioinginerie. sunt = mutantele cu dimensiuni ale plajelor mai mici sau mai mari decat cele uzuale;‘o\dhINW eUs\UedOW Ud aede eISIAREY “elus|NA op ‘uej9e189 IpuEgopa: jod UINSeA UL asnjoul aJenUEIe ouEINUI ‘njdwoxd up In9UeBuOU asa wowouey ewin up pow Joun efupssuod 4 aieod nes “oneqes indjous) e| eissonos euUiolep a1e0 ‘exepundes jens Joun |neiinze1 y e1eod quermu ymyndyousy ersesdng mnWuod o}d698) J0UN efua}sIxa oundnsesd Ebeo}o.}9y elusioLsTU sei ‘enIo=Jap jUALLaIU) BjnOIed no lo1fo9) uloo eoseuun ase BeojoWo eluaiapaqu) “eBeojo.o}04 nes eBed|owo y ateod lusjsizes insues u) ‘efuoseponu, soluoues ueowpow eNSIGaIU 9s e EIR) “ye|UaTed uqwE EI 9p puluanosd aulsjoid episdes uy ezeoqo\6u e129 woG0.d eyinze: 8120 up ejxlu) wooiut oun ewn uy exede ajdouey snaarsowy ajeain ieifeyndod eo. -xejdulod_@ einqujues sa00sd yso9y “uoUIA snBUIS UN-stUL sOIWOUSB doo soynu) jew eoresodioou up eynzar nwspobizos0}0H JUeIMU \nIndqoUD) wrsaidns 1 elusioyoqul ‘oidjous) inooIsoule” “MUSA -OB1Z019}94 -weuolluew es|s80e anu) “eoiuOUEs LedYIpoW 4oUN inIe} -inze uns nu @1e9 ‘yeIUELEd ap 2} u09 syUOUOMLUCD ued “unsn. 1uOUIN ae euequiese ‘anu! aojeue6uou runioes9juy ezipuqiy uud nes aijoujsor ap owieua no injnuioueB ealenyo HeyOseO! ud ‘weUIqWoD=! Ud einuilqo Fey ajeoygnd jso) ny ‘(e4iA JONWOUES Be jey oun eauNyjsUOD e gNfe GxeD sjUEUER 2p 6ue| napads inun exdnse ep jose eISIKy “UEUIGUOIA: #6 ufojOP ‘iniasans 9p ereuuersp ajeuin ojueueR iou esul eGnepe ajeuiaque JojajusWeo|paw! @ nes Jojebe;nW eoveZINN “euede ue|UOds aleInjeU OWUEINW eUIWOSIP eeod slewA sOW}eINdod e eoIdoUE) ezyeUY VAVIND ION VOLANIS ereyondyynu wud eseapoves ywinu 8-5 UaUIOUa) IS80y “oSMIq aySaiods eeTEHIANOOJUI 1 ininWOUEB ele ‘98iaAp 9uOz UL 1ez9| 1UOUIA asquL eexe1edoo9 eonpaid as (2) uud erenoeu) ejnoped ap uw 3p ans puguifuco ejnooul) ello pew feoqdninu ey Y8MO), 1d @Zeq alju! aUa|eA0D mye6o) 2p 1o9Ju!) eajeoiides eajeyoedeo ezeany eI | LNSMUIA JO}sage & ojeIOIReNIN NO ealOIpes| “JE/eIIdS nIaND NOW nes NYY wloUeB no 4 90 B| NU Jep ‘eoIBojoIZy eimesod -ule} @| 980.9 e120 lUeBOId pup ‘sodi9a1 ezeaeidns as InjnWOUAB w BieUnae ToRRRTTA Bones | | | | a je s}9u! -woxe jmoleWN op ens ‘2u0z UL UE!OYE UIP o}e|INzes Op\eo ayUEINWE enop :njd vauous} Un e1se eoseuoUTe/du0D ‘ven woue5| 20H nstwnoguxez00] ‘000 cous unsnsKogD 000 ou Unsrumeupedoy| 000 1] ‘unsnsinonats out RuNWONO vAZLYO V1 WLvLnW 3a vive We Wn7aaVL “ajedub ounsnuin :njdwexe ep ‘eo ‘yeluewbey woues no Jojnsrin Inzeo ul) aquarsixeaid solwous6 squatubey Joun eeleuoseal - ‘euejuawe\diios 2} eonpuca o}e0d e1e eolWoUeB junfyod JouN eeseUIquCDO! - ‘aonauad auaus “Juang oynW ew eyNzes jod wunifoeajU! a1se98 UIQ “eo}}eUa6 runifve siequt_uud rSnposd onuepisenb ye\uesed soun re izuqly yuns eyNzes iua6oud ‘@iewin 29 “jUArsay jUAUIIUAKE UN ajsa “DqUAPL nu JEP “Ie) luis WouD6 no 9[euA ojnomed oynu 1eW Nes ENop No ajnja9 ouNBUIS foun e eueynuis eVfoau) “unsnata aur eonauaB junioessyut zo0g| wo x 5] wg] 002 aor x 2 ‘000 mun sss ol 000 ‘ven oss ol ooze snl wayerBove® nuy| _ sproanu sewn] ‘ua sewn sn610] RUNWONSS VANOLYD ¥ YIvWULS3 YUNLONNLS re maavi, ry 18 ry greae ut eis 18 tunoedd “euwstuei0 sedwo0 PeunsuowG oneuw}2ue yoyep no ejeiueInal ~ jeanjue aqusweoipous une e| 2103}I201 “brenueye th. ojunuigoen ui ejezinn ejenuoye alezhe|uls jUNs injnwoues e enqeja! eae fayfe no Hodes ul ejeuia so|nWoUAb e eA VIVOIGIN JISOTOSNUIA oF46 VIRUSOLOGIE MEDICALA - reversia adevarata - sau refacerea mutaliei care a contribuit la modificarea fenotipului salbatic, = reversia compensatorie ~ prin mutati, secundare intragenice care corecteaza mutatile primare; © reversia extrageni¢a - prin mutalii compensatorii in alte gene le sau celulare - amestecul fenotipic si mascarea fenotipica sunt cazuri particu lare de complementare. In primul caz, dowd te (de exemplu, polio 1 si 3) Infecteaz’ aceeasi celula, rezultand capsida'‘mixt’, care conlin determinanti ai ambilor parental doilea caz, virusuri complet neinrudite infectesz& aceeasi celula, dand nagtere unor progeni in care genomul unuia este mascat in capsida cel vi PARTICULE INTERFERENT DEFECTIVE (PID) in 1952, von Magnus a observat ca pasaje succesive ale virusului gripal pe ‘oul de gaina embrionat, efectuate cu inocule concen- fe, determina, progresiv, scaderea de mii de ori a concentratiei jor, acest fenomen a fost explicat prin aparijia ivi care au utmatoarele proprietaj + conjin proteine capsidare norm: = conjin numai o parte a genomului standard, * se replica numai in condifile coinfectiei cu progenii care contin genomul integru (progenii standard), ‘Coinfeciia particule standard - PID conduce la trei fenomene: ~ imbogatirea treptata a stocului de virus cultivat in PID (in fapt, saricirea infectiviti, care este atribulul particulelor standard) ~ interferenja cu replicarea altor tulpini omoloage, = reproducerea mai prognanta a unor fenomene asociate infect Virale ca: inhibijia funcfilor celulei infectate si transformarea celulara Condiile care favorizeaz’ productia de PID sunt inoculele foarte sau aportul continuu in sistemul virus-gazda de celule infectate. PID contribuie la instalarea fenomenului de persistenta virala, la apariia unor mutante daletate sau la protejarea Feplicirii unor virusuri defective. In incercérile de izolere a virusurilor care reclama caleva pasaje oarbe se objine tocmai epurarea slocu- lui de virus de pariiculele defective. Premiul Nobel pentru Medicina din 2006, acordat geneticienilor ‘Andrew Fire gi Craig Milo, igi are originea in studile anilor "70 asupra PID. Cei doi au descoperit mecanismul interferentei ARN (RNAi) RNAi éste un fenomen comun la piante si animale prin care se ast gura reglarea expresiei unor gene datorité.inhibitici specifice care fezulta din formarea unui ARNds din ARN mesager si ARN interfe- i | Genetica virusunior animale a7 ent. RNAi protejeazé genomul polikariotelor de infectii virale persistente sau de contaminarea cu transposomi. Descoperirea are per- spective de a fi aplicata in clinica in terapia genica a cancerului si a unor viroze. EVOLUTIA VIRUSURILOR Dezvoltarea tehni caracteristice_bioingin lor dintre diferitele tu gen. De exemplu, virusurle gripale pot evolua prin doua mecanisme: = alunecarea antigenicd, determinat’ de modificiri minore ale icoproteinelor anvelopei virale care aduc tolusi un avantaj selectiv lubpinilor care infecteaza 0 populatie imuna = comutarea antigenica, deter mente genomice. Noi variante antigenice pot fi generate cénd geneie pentru hemaglutinin’ sau pentru neuraminidazé de ta virusurile gri pale ale unor specii de pasari sau mamifere sunt introduse in setul genetic al virusurilor gripale umane. Gena H3 (hemaglutinina) a tulpii ‘A Hong Kong, care a erupt in 1968, a derivat de la tulpini eovine sau aviare. Afectarea major a antigenicitati tupinilor aparute prin Feasortarea genelor explicd patogenitatea lor excesiva gi extinderea pandemicd a epidemilor. © variabiltate gi mai pronunjat@ au tulpinile de virus al imuno- deficenfei umane - HIV 1 - In care caz a fost introdus termenul de Wicd de populafi virale foarte inrudite, dar cu sevente distincte. Considerand un singur boinay de la care, in cursul se izoleaza mai mulle specimene virale, acestea difera intre ele atat ‘antigenic, cat si in privinla unor proprietaji biologice: efect Gtopatic, viulenfa, antigenicitate etc de secventiere genomicd gi a procedeelor ‘au adus 0 perspectiva nou’ asupra rela- ale unei specii sau dintre specie aceluiagi de reasortari intre seg- ORIGINEA VIRUSURILOR Inte microorganismele prokariate cu potent constitie o enttate aporte de parazi umai pasager in afara uportal energetic ( de sinteza pro- teicd (ibozomi) ale cel un genom pro- priu (ADN' sau ARN) care codiioa componentele structurale. Partcula virald sau viionul se asambleaza in cell {adesea repetitive). patogen, virusurile(100g ‘d0015 “ane wm jau sje'mwve saouaDg 947 jo eIpadopou3 16-9 “deo ‘5661 ‘ssaid uoneny /6K splay (spo) Wa du "Na. spied Younuiy YoRe.oIN soo] ung SesnaM YR JO A alavuooralg, ‘unsmin anu sojeue0 wunfoesajul ap |S ajeain ut @p undy Joynul yews ea.aiuapIKe op By eielunuoid on feh 0 Ne UNsMIA ap WoBe!ed saqwe "iSmo] “siou9sueN ap sO1U 10 @ aljoaio0 ap Jojswsiuedw efuasqe UU Boldxe 0 olunsnainog mozep no oljesedwoo ul NYY Jojinsruia e gjelunuosd a1:e0) Jolynwous® easeyeiBoye9 uud ayige\s ize uns tunua6 "yoads “widim eauip ayteros ‘yoxjdwr "6 sojunsnain exinjong ezowuig aren roluasisied jnsino uy uinins 940 Joqifemu e greoypu ayeyos eje) ep #8 9 "NYY JOjNsKAA luaunsuen e aleniepl) ap esd op “pugs Inwud uy ‘syeuoiop eluop ju02 ep sjRul} ee Opojau sp njquiesue jseoe nes eporoUN eIseoxe ‘ISnie, sojunzes elfeny gzeeznypago ase eIE;NDdIOW ~eIDO}OIWOD fa nued 16 unsnun ap und ign lgesuedsipul wwewnssur un e1Se eopgoeianu sojsfuanoes 216) ~guisen op apes8 osoyqeys os undruB onus se1 ‘(dewjsiooq) undru6 Ut Bioauoo eypruut ejaqo.d e129 ul oNeuaBoYy uoqUe JoUN easMZd}e Ul jonpap ‘jeuy uy ‘aiinjono eiuon roved eWIxeus no eadoide SP ewixew eerewigegad puginojed ‘ioaup ajajuorsas gzeozyjn epo}eW BIE O “BoeUeB exjpnuul 9p unuoB\e nun pundsoi00 eleouIeW Jeonqut ‘o1Go}eeUe5 injosoqe © EIwes EMuNUe Oo ad 16 PolEzase syuued eoujew up eyfe nes eun ap aldose es eiUeUeN © alo UL eunseyy “aieuRWase ap aoujeW sun elfonasuoD e| ep eSeUOd (@ejeu199n ap eumeBay) ,buUiof snoqybyoN,, eIezIN BYe>) epojau jon insoooid pt ep eltfunzeid und PojeyeN|UVAE Naued soeioo JUN ea!sonpOAU EIESEIOU O1S9 1EDUL lefse ‘ue! easepe quns AH e1ejoz! ajaiLey anu arelueIsiC Wlejas eifonpap ~ 18 aluanoas exul aroyoeiedui! op sojelueisip eo.ewso - uundoos enop undosd 18 ‘21221180 saIpyosjonu Jojeluanses & aresed.oo ap ajapo}eu 2120), (Nay unsnuin nauad fluyer) sojuIyo afuers -ans eyunue no relfesueN waljur efiquyul uud easayerBoueD - ‘ojeto1n -en|N no |WoIpe AMOaSUOD NuY earer—ye Ud easeyesBouE ~ INQY unsnain Aaued quns jo1uyey 9ySe0e e120}) oyeUNzeA JoJeuJoIosd PaLeOYNUEP} 1S S1e;njave BWOISIS UL NYY 8p elluyep sojjoods eove|suER ‘28191 YeUoMIpuco sojaquernus eoseiedn2e ailouisal ap awizue 19 suo Nay Balen Up eVeynzer sojajusWbey ezeuR - 919 OsWUIp en uguoifuaws ‘einulfgo aseoinaejseds ajareynzas 1S o1ayexGoueD ap 10} luye) © e64e) eoreigediKe Puy EIeq ‘sed inBuIs uN oISo wsidono1 -neu nes elusinin ap aiigesuodses ejuewiGes Joun eejap und eyenu 28 s|UEUEN ‘njdwexo elds “euljqo es aje0d 91e0 eoIueH euOUIBU! e| eued 18 rore og -rfouny epwnue goyIPo9 9129 JesIn inUIOUOB ajUMiod soynuap! es soNBojosnuia yuused eva! eDIUYeI WAI ININWONAD WaNaISVYDOLNVD. ny, © - gonoigaid - enyuuud eoode ul eau! ani 0 alfnjoxa ut judo ne-s a|UNsnuIA “IA OuLio} alj2yOIe9 @ No gUEYMUIS #80 © Jounsnun etuede E> cules - need rrinjox0 eH00) - ‘ {on ‘iwosodsuen up ‘njéwoxo 9p) sjezwouo;ne axeynjo9 jleyuNqns lip uizosd ounsnuin e9 erapisyoo ~ exejnjeo uiBYO eu0s} - ‘gpzeB eIn189 | ezeaseje 98 a1e0 uUd sotojold unjonas 1S ssezered fain gjerluase goneus6 efewuou jewnu rensed ne seo elem ep oresouoGep Suulo} Juns aIuNsMIA g> SUlfsNs - aAySosBiau Jox)njOA0 BOO} - ssolunsnutn eauifuo aoydxe es undosd \$ a1eo WOE} eyMuL feu e153 or ‘yeUTe DTS eB VIVOIGIN SOOTOSNSIA erCAPITOLUL 5 FUNCTIONAREA CELULEI PARAZITATE VIRAL De retinut: Dependenta intima a vi demonstreazi adaptarea r de metabolismul celulei gazda in vederea autopropagari. celulara conduc apoptozei cu medicamente care lare ale procesului ofera noi per lare_quasiautonome - sunt derivate di seleclie, av faport cu genele col | asifel de avantaje apar si ele vor fi analizate la nivelul diferitelor componente ale fectate. cea ce priveste el ‘gazda. In fiecare faza a cicl vizibi cel MEMBRANA CELULARA Membrana celularé prin structura sa mozaicata, alcat intre care gi virusurile. Seche: iculelor in vezicule endocitare se numeste endocitoza, jar inter ializarea componentelor fluide se numeste pinocitozd. Endocitoza este foarte eficienté cind succed’ cup (receptor mediated endocytosi acidfica_ prin acumularea. pro F permifand activarea hidrolazelor LINqnio:oIy “1 yuoWBId op uOXe wodsueN :el!Qe}OU JUNs 40} yuns | ‘o|UnsnuinoaL Up ereipewiou ojewewely “aeoqe 1 aiejquese ep ajunoo| ang sojuoioid eeses6u! ul 16 9 sojunenin eovezqeUsoTU) UL UAuOILt RUNDE 9p efelUEUEH.4 “INGMOOU S areIpaUE}U ejueWey "gUNde ep sUAWeYor2IU “SOIgY YeUETEW Bp UNdy 19R SUUCD \nNUELIOHSOUI aimjeu! 3jean einomed 9p (izniou)) ouyersuo ayeBaiBe ezeawsc) yeou) ‘ewepunge @p Wie quns ‘Yo ayjnui op 16 (ayZ0dep) unjood UL ezee!nuiNde os 1080} Ul ojeZnOIUS eoyDIds: STUN sjoulBIo.d “YAS ep redeo uN nD eSeie uns sonsnan ie xpydadyod sowosinoosd ezaqUIs Ul ifelebuE wozoquijog "gunewo%D nujued injnwozoejonu ejeuleioid 1S ninuo, -2J8yS0}0 ejejUOUIEWJ "ywiOzoqu EzeeuNO} aS Jory “eOHeUUIZUB sojun|UE| 3]@ sjuauodwea yuns “(suojoud-o0y) o10q aUo}O1d e\UNU O30 UL aezREWIS e[ouIo|od “aieInjoseAUL sojaIUebIO 1S IRIE UL oWWSe}doID InjrjUaUIEdWOD jmses aImyysUOD amoso19 xSedie4) 19INI89 JOUeKKe Hfezindxe uns seejonuEAUI eiquiese ttuouin aie Ud ajeueo gzeaels 18 epIBL 98) 0 ‘es2Nj20 PUPIqUOW Ul BieSU! 2S B9}S008 ‘In}nUOUIA elfonssuCO najUed ejelfuase uns nu ojouieyoidooi6 e1e> | ‘unsnuin aye ey “eIeIA euunBnwuL 8p Insadoud ezet 1S o1ejoNU pie ‘guIsjo!doajonU :ojeuA oyuauod -Woo ajje|s|oo nsjued osezI/e90) Op oVouNd UIANp eIeINJeo eUEIqWOUI UL aje19su ajeuIA sjeurerosdooH} ‘queAD@y eu! Ja9 “(e[edUB ojUNsrUIA) BIEIN}ED eUBIqWOW e} BzedIqIESe 95 JOZe uUd sfespLyoqeD eBeO| foxe9 unsnuin eye 20 duu ul “(ojuNsnuINeuo.CO) 16/05 in|MeIedE /NjOn ®| ezeaiquiese 3s apndedyad ap (euuas op 8 jnuojsues Us oyeouc ‘ids 9}ejuou0) sue ewes! ep ejednB 09 duu -tueB.0 eneo Jojajeusyeu @ exein ep |njo1 ne (S79 BYWINU) 19|njo0 jNsO UAIUL @dS AJB|UaUO I5JOg eUI9}S— 9p ojadni “exeINj90 jeUe.qUIOW! a1e junBes equEyp oseo sojouIejosdo0)6 ellnauisip 1S waieuos "2%) -oud jazaqus eaJe}ajduioo 20] aie epun jMUaLUIEdUCD 9389 aWI9] “S19 9p syebel6e Ul yezIUebIo 9}50 e169 16H |Mesedy “eupryoqies no (eule5oqui) e1euozase juns eujaioid ajaun “Tesed imsaoe ynsind Ul S rear 7aied [apes warBUURy | } UOUIA 1 exeIqUIeSe 9p e[UNDo| ex1eD eIelUIp UNS "yeuwES alueroos JOU GOI “BUN ap YBY INjenu | 90) ae eeu sojouIeIOId eZ0IUIS (HAS) .ypoours, - Pau ~ WOZOGU ep ySdi| [20 Je! “(NaY) ~ .yBno1, ~ soBns Www 91S@ Wwozoqy no oWseidopUe Ininoee youexe 1S JeinjeoequUI iMuawIedWoD aU yeluip xny uN eINBISe Lunjonys soyse0e ejeinoieued “16j09 jmjesede 1 ojwseldopuo injnaqas luns grain effoayul 9p areivaye eiueyodu jews 990 elLNoNsIS uayjed [01 un ne (eiayXxo}p op ojaseoo1d up 29 AUB:qWAL UIP ayIMEDIe aueinjsoeAU eUeBIO souN “2 -0S019 ininjuoweduod jnuunjon uIP eye\euUN! yueBs0 18 ano *7aK “AUIEIS UIP eUMBOIe aueIquiOW ap BeINjeTeNUL Enealey 3NVYSWAW 3d yavINIaoVALN! wnvalay eajwolo @ eyyeday up unuy exeydwoo no ewjeuojnewo(6 (zen - equersisied fein so4tfoojt fnsino uy ezeouti) 98 2280. auNUN axe|dwoo op Jo}a4z0dap eaIeX) UL ajeonduss yuns ‘wueoyBoayoid yuns wino ‘einjaoeyXe jNxUJeW UIP alUe}s “ne. sily “unw innusoiss yusjBeounDa! esunoNe Jamo Ap “=IEUE!a -wew auabjue pulljuepie jnxyeooo5 ezeasuedsip 1 eoulpiny ejedub: ezepiumuemou “uevoqte insina Ui 'sndo) “NOW Woy SISK) OseR99 2uiue}ep.jeod (gjnjs0 Jad WWouIA ap. mu) aifayur idninus ©} elaospy voweBo}ed awsiveooul euasue Yeo ‘eigiospe ieny 15109 Sreiapoemu amzen ul ezeaqUESE. oS joyesidses eseoonwW uIP Jojainjeo je jeode new wa6osd sojuouin j99 Parezue|og “jes8\2jOZeq Nes jeoide Injod 2} foyloads-snuin sojo\de9e1 elusisixe op eWUepuadap oYSe oJezuE|od 10)2)N)99 BaIeSIaNeI| “aPeZUE!Od 40j/N99 elua\sixe ap ajelulp UNS 1) JopuE |NIOALU B] NES eANSoBIp |S oUOyeudses sojeseoon [anu Be] Jo|UNSMIA ealeZeWeI 1S ealeSeIy ‘aueynjao ezea} -oid ap ffenioe angen 1 esu! aie;njoo reuelquew eareWBaqU) Je) coduia} ywuosduioo 44 (44) aunizny ap uowey aywunu ‘ajeiA ourerosd -oo6 9p wIeIpow OuNWZN} UUd EzeozTeWaTUI 2S ajaun re uebio 0 40d gO1-pOL ap jnuisidon, nes ynsa} ap nusidosy eumo}ep ‘eluapunge ulp osase6 os unsnuia niued jjeuEsqUIOW 1u0\d0oy nsmuin Jou eaxepisdes—ap 20] a4e WwOZOzI| UJ “WwOzOZI| UL BSe0e fd 1 wozozijaid ul AIpIB} |nWOSOPUE EUUOJSUE ejazejOIpIY “poe VIVOIGIN SISOIOSNHIA @54 VIRUSOLOGIE MEDICALA maniere diverse: dirjarea virusurilor propagarea_septinevri lermalizate catre nuclei (adeno- |. asamblarea_ progenilor NUCLEUL Nucleul este un compartiment autonom in interfaza. ADN genomic celular si proteinele asociate (histone etc) alcatuiesc cro- ‘matina din i: nucleozomil. Fara aborda problema arhice a nucleozomilor pana la cromozomi, trebuie re| ‘nut ca in cromatina flecare gena se exprima transeri tate, Virusurile detumeaza procesul de folosesc polimerazele celulare in sinteza_componentelor propti Papovavirusurile, care au genom ADN cifcular organizat ca nucleo- zomi, deturneazd cu mulla eficient’ acliunea polimerazelor ADN si ARN celulare. Herpes- si adenovirusurile utilizeaza, de asemenea, polimerazele celulare. Virusurile gripale au anumite particularitaji, Ele au genom ARNss(-) fragmentat. Ele poseda o polimoraza ARN in virion. Totusi, pentru a deveni functional, ARN-ul gripal trebuie sa dobandeascé 0 secven{a terminala 5° sintotizata de polimerazele celulei gazda. Datele histologice probeaza existenta in nucieu a unor zone de concentrare cristalind a parliculelor herpes-, adeno- Virusuri), cea ce releva permeabilizarea membranei nucleare in cursul infectier MOARTEA CELULARA $I APOPTOZA Homeostazia tisulara implica un echilibru dinamic intre moartea celulelor si inlocuirea lor in urma proliferari celulare. Moartea celulara nu survine numai brutal, In condi patologice - bine cunoscutul proces de necroza, ci si in mod programat, fiziologic - fenomen descris in 1972 de Kerr, Wylie si Currie sub ‘numele de apoptoza. In fapt, apoptoza si necroza sunt extremele unui spectru, ambele putand fi induse in aceeasi celula, de acelasi agent, ce acjioneaza Ins in circumstanje difente Necroza este un proces ireversibil rezultat din combinarea. mai multor mecanisme ce pot opera simuitan: uptura membranei plasmatice, care survine sub acfiunea per- forinelor (proteine formatoare de por) sau prin hemierea citoplasmel, Jn urma pierderii ATP si desfacerii logaturilor membrana citoplas- ‘micii/citoschelet; ~ pierderea homeostaziei jonice intracelulare, in special prin aflux de Ca?*; Funcjonarea celuieh paraztate_virat 55 oxidan{i - antioxidant Apoptoza este si ub control gent i lotoxice, colule NK; i si | chimici) din medi ‘embriogeneza, ‘endocrino-dependenta si $1 mentinerea tolerantei imunitare. In afara efectului fiziologic benefic al apoptozei, activarea inapropri ala sau timpurie a mortii celulare programate poate coninbui Ia patogenia unor boli variate, incluzand: viroze, boli neurodegenerative, socul ischemic. trasatura constanta in toate formele de apoptoza (chiar gi cele incomplete, descrise recent sub numele de epoptoza atti faza de integrtate membranara prelu continutul celule! moarte pentru incd schimbari sub- recunoasterea $i 2 ore dupa debutul apoptozei 2 adiacente. Astfel au loc: Pierderea asimettiei membrane! fosfolipidice, carbohidrat. In general ins’, neproducdndu-se celular, apoptoza nu este asocial’ cu reactie zare in vivo. In vitro, corpii apoptotici si frag- mentele celulare se umflé si in final se produce liza - numita gene ric “necrozi secundar Tras morfologice si biochimice ale celulelor apoptotice sunt sumarizate in tabelul 51 expresia_unor grut® 4209 9p giuepuedepul eajeVoKOIOV9 UL 1S e9 ‘YelueVBIO) ejfonpU) UL 18 TL Jojainjeo easeyoxzap ap aet sod! jou un eoeo! 7) sey - y se, Bayeou! B| oNPUOS 89 @91xOI9} 9is9 (pueby se uy geuesquewsu Gar 0 1S jeuayoulWe gluanses 0 no ‘izpeouNWe ap gze ep 1eINjeo eieiSei0 op 1S any uy “Gorey yma amouzoysey nu {SO} Jew eB se4 eUIa|oid) pueBy sey - ye oved fezojdode eaveonpur ut eunizinp 1S auoiSei9 ap efeuas eduicauy eB asewun eo ezojdode euuajep aie} zoun 4 aI idode jnsundses ul eieaydu asa egd ‘onordodeoud jo! ‘eauewase op ‘o1e ged oxeosoidns euaBooUD uno ‘sey-9 ‘9Awr-o wesews hua ejenyoe sjauaBcouo9joId aiy) ‘eonoIdodeold Jojejeuuias eaJe0 NSID9P WwOWT|a UN 9180 (Dye) D eZLUY UIe}Od ‘eonoidode aysojeday) yuns @1eo “‘ueWoUNED 10K 400 efuede | sonpucs sgHBY euUdKe e129 e[ayoOJedoy No a9)%0} jazo\dode © 18 39) insnaa @ eulajoxd O i} ezojdode eqesGep feu onpul 149 ‘19g “eVe} Injeo eadnse (719) axxo}0¥9 sjaO0juN| Ap ESNALI eZO} -dode ap i$ eugesuodsas ezeajoid uues 0 ajsa jnjuawBes4 “eOKO}OKO ezeursjoid nes eunuewibey :ouoyuiew e} ep ewiZu euNBuIS 0 Be ew) | yeasqns iSejaoy “(x-dsy) plxeoue Je equ 1S oedse pire ajeus}o1d pues Jsqns un no ezeajo1d 0 ase id 8 winded ‘(3o1) e10q £ ‘08 ezojdode ezeanow! dode injnweiBoid aj2 sjusuoduio aywnue ul ‘aonojdodeque 9jou1oy sluoBEIUE ay eUo\foe jou aua6 soun ealsonpen ej insu e}eWUdKe yUNs Ez0} eua6 - o1einja0 soj@yueuodui0o seunu un no ezesuotioe: a (ean ajeyzeied jonas eareuoRoun | | 1 {gieow es ajeIDeI9s yUNs gINjeo gon JeuNU 0 op lweibod eaxeiGe: ois gfeluaUIepUN) EUIDIGOId O 13ZO1ldOdv vayv193y Injnseood 3[e s1eInosjow sjajuauodwoo ezeasapaUt area ajueweorpaur no 1ezojdode 1n S0d puraud Wsiui ~d0 ye1suaB e ‘ye\os]UCD oNoUDB ‘AOR sD01d uN PUIZalde! Bzo;dode 190u uIp ez ednp "enpue} “wopueI EaJeP FOAL IM-NAY AND9I08 ezeeno ewZU3 “eluapuade| usBopue ezeefanuopue jun EaeNOe ULE o1WHOUeB InIN-NGY e eI ~senau! 1S En'suaIx® vaLepelBap ase ezojdode © gonLyDoIq COLOyy Jeaseonpoid” no “ouabopue aceon] uopua jaun gaunoe gns ons0b| Dx & 301 a16 nu] Oup @| 1S SoNpOE as “OpBIOUA ‘dv 9 wapuadop ‘hoe sagcid|ap “wns gue} “Aes _s200id| Soqouzua lode pugoysiut “ieonvoo sooo} ‘BReIU) soREUSEHFOHD yUeBI] fpuoydode sopdioo eovewuo)|20n op _evcwioy git eieuco 22 pine wereevente0 Soo Jeverquow e) ourewos easebo.6e| f fovouniquow fowGou eoveutuou| eevequow newors ezcuor Sou earepuei| vz016004| wzouo3N| TEZOLd0dv 16 |AZONDIN SW SLONULSIG rINLYSYEL rs maw, YIVOIGIW JIOOTOSNUIA 9558 VIRUSOLOGIE MEDICALA T adulte (infectie cu HTLV 1) sau jin limfomul Burkitt (infectie EBV). De asemenea, activarea limfocitara din infectia HIV este insojita de hiperexpresia Fas. Expresia Fas este exacerbat de gamma interferon, de factorul de necroza tumoral (TNF alfa) sau de IL-2. Structura Fas sugereazé funclionarea lui ca receptor pentru citokine. Disfunctii ale sistemului Fas au fost implicate in aparitia bollor limfoprolifera- tive gi_a bolilor autoimune. Doua proteine antiapoptotice majore codificate de gena Bel 2 re. Se pare cd 0 gend unica este respon- terme si exteme, Este jonata_ de un promotor spre care converg semnale pro si antiapoptotice. Existé numeroase_pro- teine virale Bo! 2 like, ce par a creste supravieluirea celulara: BHRF = din virusul Epstein-Barr, proteina E1b a adenovirusurilor etc. Recent, 0 conexiune interesanté s-a facut intre procesul de mitoz’ si cel de apoptoza, 0 viziune extrema flind aceea ci apoptoza este 0 mitozd aberanta. Genele implicate in reglarea prol rari celulare intervin si In apoptoza: p53, c-myc, Rb 1, E1A, cyclin D1, cas, p34, cdc? kinaza Sintezi Leziunile viral induse care duc la compromiterea funcfilor celu- foldeauna rezultatul lizei (necrozei) celulare. se produc dereglari ale programului apoptotic car Patologia viral. Activarea inapropriala sau timpurie a morfii celulare Programate poate contribui la patogenia unor boli variate incluzand Virozele cronice si cancerul BIBLIOGRAFIE Klein 6. Virus latency and transtomati 1939;58°5.8 Levy JA. Pathogenesis of HIV infection, Microbiol. Rev, 1993:57:189-289, Wel X, Ghosh SK, Taylor ME et al. Nature 1995,373:117 Cohen JJ. Immundl. Today 1999:14:126, ine stalegy of Epstein Barr virus, Cat CAPITOLUL 6 PATOGENIA INFECTIEI VIRALE sistente (vezi capitol tatul replicarit_virusuri iremica sau soptinevriicd - si afectanii organelor ints. simptomelor este fie urmarea efectului citopalic viral, fie a fenomenelor imunopatologice rezultate din raspunsul imun al gazdei. CADRU GENERAL Cunostinjele privind replicarea virusurilor, respectiy, interactiunea Virus - colula gazda, capata valoare practica in masura in care putern explica relaia virus’ - organism gazda $i evolulia ciclicd a virozelor. Trebule observat c& aspectele abordate in acest capitol nu pot fi despariite de analiza raspunsului imun si a altor mecanisme de aparare nespeciica care afecteaza rezolulia virozelor. Important in patogenia infectilor virale este conceptul re staluteaza existenfa frecventa a formelor asimpto- arente de boala (labelele 6.1 si 61). De exemplu, tn fiecdrui caz pa corespund In jur de 100 de logic major, lasand surse ‘ibuie a difuzarea _virusu care fiecare infeciie este bare Virulenta rezuma efectul variatelor mecanisme prin care agentti infec{iosi igi manifesta patogenitatea. Virulenfa este condifionata de factori care {in de: gazda: varsta, sex, stare de nutrie, rezistenta imund etc doza, Cale de inoculare, pasaje anterioare ale tu vitus $8 circule necontrolat sis: in colectivitate. Puline sunt excey ini¢ manifesta, cum se intampla ‘3, factori demografici, de educatie gi religie etc.‘ejua|nia eysayuew eajnd se48 nu ‘ejeuuoU Ii}puod UL “ase9 1900 -o1yeys 8 foooowneud no evoudjoeq solljoojuresdns ezne9 Yo oyu veus 9189 9p quNs unsnuin ap seul qwoVedses aunts “e90) uo) 01098 ojdiooque © eAIpIe} few ezOIUS ‘K pour ‘ioyeuidser nsnonu uip ylsedsou Ewin uip eneoe aul ino ednp PAICUIWASIP EZESZUOAEY A1EIN|a9 ojLNIZa a|SalOSUL Aie9 ymyepNssuEL|, preuowndoyuoug ease}oeje pugzZUXe ‘auoz oI[e dids sojesidsO4 InjM} jnovjed exeo insnonw ep feuwesip yedub jweBord no ajnjao enojeo elfoayul ‘nidwoxe oq {S01 jeseOonwW jnjaxlu e| Alsnoxe EZea!Nop 2s are aiolew iU0reLid foayul easezyeaue® ep gyewin ase Jojeudsar wreuolluow you, }eUeINO LEAYIPOW e] YeUINY uIRZaL Bs BED BzOH!A BjOUN UNS "YSMIOL ‘y2IpauN! 21290) UEOWPOW gUIULaIEp NU “eNBa! ep “6 sJezIeIeUb ifoajui soun |e e2e99I0 ep injound ese yezyU9}8 yoeloour sejuOWNy|SUI (jfoalu) ejeoipaw fuera ednp nes unsnunogie puginoiyan sojappasul wnedaluy ewin uj “(eqn ininjewlue emnjeosnw) eouesoUL Sojunze; ewin ul 9jeid ud Jojnsnun eavenoou ‘jensy joffgoyur je nundwn nipes sede osafosu, eo\Bojo1ed lugowpow ayunuy “fo) seweuse mses) (q) soyendsar inipen "(e) 2} “aspoonu 18 eajaid :ojediouud oyeyoydo ofojeudns 103) 10109 njoALU e| ezeaziieas 28 wisiue6s0 U) JO|NSTUK \nseIDy “OLeNUI Op eUEOE ‘9}9 GuNUUL efuaysizer “eayemIgndeosns “ywe;D—IUI InjM}geIUOD eVeINp 1S yrvOWOU 2epze6 op ul Jo}e} UINAIU! WEULWEIEP 2129 UL Bape sinqysiusuen 2159. elusjun no gIepunju0D eesope cuniou o IeNDaje y B20d BJEANDEU! uNUIDVeA No JopidoD eeLeUD -o8h “goqewoyduis 2969 NU AIH eifaoyLI 169 UL onze UL ‘ony ]EUDIeA TEDOSE |MOsIa IOS eeu! FEU! yu es! oIS0 HleuIoDEADU joa e}| an}eq|es ajunsnan nd alanas wfoajul 4ouN jnosiy -innrzod AIH tudoo e} uA 964A souNuIDoeA eaveNsIUMIDE ul eovoUNge JepuEWODS! ne die uoIne 1S0} Ne "|Og mNjnuDSeA esse nZed UI ejeuoIGe:000| auelpiouspe ifeouduioo soun iugonsouBeIp @ exewun ed “AIH alfoaiul no doo B| SjeNua|e WA uNUDIeA ep ENSIUNUPE injnosH eUIa|qaxd rob [OW jo} Bund as YQIg !SuWlOpUEd aIe eUOzOId a}pUOD Uy tunsnain 21589" No oyer9) woejul Je) aieinje0 aluaoyapounuy no widoo 29 dwn UL insadiey nes ejoafn Wheoyduoo Ble] BDOPUA ro]WoUINgO|PeWWEBy “e}eONdWN eUNW eBuIER ap arfouny UL Higueinonsed guzeid ejeyuoSu0s ofuersyopounuur no doo eIepUNGeS EHOW IS golelo:d alluinujeUI no ‘giaKDS anedosoUe © epeosea ul ezeavaxtue ‘aiunnujew ap ifipuoo UL “AIK effo=Iul w ‘ean roFRayaT eTOb oI en :d pugBiew axeino0 ifeoydwoo Wjnu Ho}De} JO\WNUE eluaDyep ‘9 Inimioyen inzeo UL 9}ey999 eI no Rzeanjona ejoelnu ‘niduiexe aq Y nes eluasge ap 1wapIAs eje69) UOBUN 9}S9 19 ‘ollujnujeUs yoIoOSe seyU “nut IME BP feUINY eI1DOKhW! eIse NU eeUNifoy 1epze6 je jeuorfuINU InsneIS Aisa tafeju) eIfnjoa ezealuanyul 918 JO}Oe} Ye UN) = oot] 85] eej2009] Panam, im ‘016 Bacay use joi cal ‘oo1s09 2o10uy “ecaf edu 0 us se ‘ooo u 17901 19 ee 008 miered| sonewoxdurs|aoneuroiduss/oquased| vain aiusooid-eur auuos nyodess|_reseprsu0_mnucrduas} zonal srWvain uloaaNi 30 SOUVWOLAMIS I$ JINFEVEVNI TTIWNOS TYAN TNLOAVE Wo Bev jnzea uy auew ew HO Q} a;S0d op aise onedey injnwoureseo © onppie) jalluede je 18 wezoIUo.0 nosy ‘GUN UIP £1588 e| es8N9S IEW 220 as1uIp efuDasuOD ve “INaseU-nOU 2 eWeU e} ap ‘wINVed-sod nes -enUI “jo} e| esISUER “g eINEdoH repinei6 © gieius6 gonediay eVfoayu) aise quRUIUEIUDD esINg Inn exbs} Insuno Uy ‘iAMRESgU-NOU Fel9ajU! nZeO UI Lew eayadiOy EVIE} -eoue 1S ereesoua® affoaju euWwoiep onedioy ynsnuin ‘sienul -O1e) -sagnd ednp Jewnu ayaeid jnuoiaio exydusca emo se ‘ioysoz insnan no efojut wt colUoWNoUd HeoydiW0D sop Yew o0) ‘omanwoyiod retlaejut je 204 yu twdoo e000 vew quns re qweu 250 ap_adnip| euaedeu atau somo owoduis| eu sveN nuvsweB:0 eaneor w menu «1 99/3 YOTAZONIA VINSOOIVd GNIARA .OYSGSOL, 3a TNLdIONOD ro qnaavi ynusuetioas Teed fangs oy sundse VIVOIGIN SISOTOSMAIA 0°2 VIRUSOLOGIE MEDICALA Poarta de intrare digestiva este caracteristica virusurilor nonan- velopate, pentru ca sensibilitatea celor cu anvelopa la pH acid, la detergenjii din bila si la actiunea unor proteaze din sucul digestiv previne accesul lor pe aceasta cale, Picornavirusurile, reovirusurile, Unele adenovirusurl, desi patrund prin mucoasa digestiva, determina simptome locale inifjal reduse. Patogenitatea lor este relevaté numai dupa generalizarea multstadiala a infectiei. Sunt alte virusuri - asociate cu gastroenterite endemo-epidemice - care nu depagesc epiteliul digestiv. Rotavirusurile (din familia reoviridae) si agentii‘asemanatori virusului Norwalk sunt patogeni primari si exclusivi ai epiteliului intestinal TABELUL 61 STADIL IN PATOGENEZA VIRALA eceaul Wr oan gazds mara a. psa DISEMINAREA SISTEMICA A VIRUSURILOR Diseminarea virusurilor de la poarta de intrare se face cel mai freovent pe cale sanguina prin viremie (tabelul 6.lll). Participarea né_a diseminarit limfatice nu trebuie omisa. in cateva cazuri, face pe calea tracturilor nervoase, prin Vom exempiifica diseminarea viremica cu evolutia infect ice (pojanul), Poarta de intrare Wu in fesutul adeneidian ruje- cals un simplu vector, ci gi un substrat cel Virus ceea ce determina afectarea ie bogata: plamani (bronhopneumonia medio (otita), sistemul nervos central (encefalita rujeolica) ‘sau chiar derm (rashul ruj a in aceste “organe {inta" este Viremic: viremia secundara. Amploarea aces- ald de sinteza de anticorpi specifici care contribuie la fectici impreund cu o varietate de mecanisme efector imunitaji celulare, Trebuie mentionat schematismul descrieri’ ante- tioare care nu explica varietatea simptomatologiei rujeolice. Spre ‘exemplu, epiteliul conjunctival a fost creditat cu rolul de poarta de intrare, suslinandu-se c& ochelarii ar putea proteja copii din anturajul unor surse de infectie. Implicarea sistemului nervos central poate ee Patogenia infectioi vale 63 avea loc pe cai le: prin plexul coroid, prin meninge - ependim lor cerebrale. Fagocitarea virusului de catre 4 traversarea barierei hematoencefa- Virusurile in sange pot fi vehiculate si in alte moduri decat asociate limfocitelor. De exemplu, 0 serie de arbovirusuri sunt adsorbite de eritrocite, parvovirusurile au fost evidenjiate atagate la trombocite, iar multe picornavirusuri circula liber in plasma. In fine, in alte viroze emia este mixta: virusul este in parte asociat elementelor figural in parte liber in plasma, EVOLUTIA CICLICA A INFECTIILOR VIRALE Virozele evolueaza in patru stadii succesive: + incubalia - perioada de la contactul cu sursa infectan’a ta debutul simptomelor; - perioada de ‘debut - asociatd, de obicei, viremiei primare; + pefioada de stare -in care asistém la replicarea in ‘organele = perioada de convalescen{a - care conduce la vindecare. Durata fiecdrui stadiu este caracteristicé virozelor, cu unele vari- in funciie de particularitayi de varst, sex, patrimoni fect sau interventii terapeutice etc. Distinctia intre evol sistemice gi cele limitate la poarta de intrare se refera, contagiozitate (excrefia de virus) si durata replicarit virale TABELUL 61V DURATA INCUBATIE! IN UNELE VIROZE Wor [cubapa medke (zie) [Limvisle-Trcubayer za a 5 ea es f0-T |Waroots fats: hrs ra 035; ed i iso i“92-EV'S661 ounuaw) “nog “uy -sIsouaBoyledour ‘wopUC) ‘sa1y SMOPeAY ‘Bo yb “9sKONIP snon alavuoonaia ‘e1Ug}sisied ‘eo1u019 o9yu! 2} YoaUN onpuos jepze6 9je eseyUnWUL efusjoyap I$ Jep ‘unun injnsundses e@ aepnjo op vepzeB je unwi jnsundser ap iS elena eaeoydes 9 equ} efeuebi0 ap apuidap eseis ap epeoliag -uolapo|Ul no SuANpe sOje}O9I9 10} -22189 @]69 IMINGEQ “eoIWE!SIS WeULWESIp INZeD UL ‘(NsKUIAgUa)) BUN} eueo) 18 p6un| nes ‘aienul ap epeod e aye JO}ezONA jNZeD UL “eunos ise elfegnou) ‘efuaosajeauca #8 ave1s ngap “affeqnout :azej SjeueoyeuuN pueBunoied ‘eoy9I9 aise ange J0}azZONIA Elinor ezowuis ‘ayejoqqu 20; INI89 ee sjezHeKDads eUL ojlloun} ein e o1ed ‘oIBOjOLOW lind \Sop ‘ejeuoinou earejoaje unzeD ejseae ul “aquasqe tuorewieyur wuniz9} ‘exezyonoen 1S ejeuoINaL eieioUEbp -20U8 Je OIseI> |NO|ge) ap oOHIP ans sojnedoqeje0u emosenued 1e9;aNuOUOUL uniza| 1) 9p gyezus}oeIeS 189 INS Injen e| nes JojeBuUaU rellaaju! annaesuco sue, (1unsnainoqe ‘ngno@su09 nseIe9 — BzBO}OD}UI unoundes 9je9 ed ONS lelzenUl eie}e Ul @1eoWayu 10}039 Wow jnjenu | ajumEDSnws no ayesediwoo ‘eeoq e| ninduln eu np oo aieouadns ajeiquiow | nes ele) e| ojumedsnyy “lejeove 18 ase) “Nou! 9p [Moo] eulUIP elversIp ep epuidap alfeqnau! ap epeoliad earesianes) najued ‘njdwexa) 99) unsnin aye e1epajul sojajewlue ojoGues Up ywjozt yS0j e& nu oIge jMSNUIA “esEOAIOU e[a}0—1e ad Yo} “ENJLy -us0 908) 98 vouajuad EaleUIWesip ‘iouen “euoz gIseede UL Blefual -d}aid eoveorides gzee1abns uoUY InjnuioD |nyaANU P| ayIS~B eoIuOWOUB -0}8d syunszo7 ‘Jenueo soniou iMWISIS Os1e9 ‘aseoroU ejajoaIeN od “gleduuso 9180 exeouoIIN es ealeBedorg se|nosMW Nes OMAP Ayount -uoo jnynse} uy ‘pes ‘2s-npuRsydnMW uabiges mynjewlUE wneosnu eWLN UJ jnwo EzeoTDeIUI OIGes INSMUIA ~soJozouIROINaU eIWaBOIe ‘gueveze0 alluenialu! nujued afesipur 0 aimynsuoo ‘tujoses Je AASOWL jnwNIN UL opIAeI6 e| soVedioy sojlUNZe| eluszeld ‘eeeoe sedioy U} “aueajonues: iyede no ‘aye}09h ezuoieg ealeieuabep 1S eizeidiodiy op jaouen nes sadiay Ip ajuniza| ‘nid -Waxa aq ‘ojainjsnd e IS JO;aIND!Zan PaLeWLIO} o|EXO InjnsnUIA 2 CON -edoy jpop eaunifoe ojeueIns ozouA aye ul “aleindedomoew 4ojUN +29] 1e d1Goj0yedo}siy jnyexisqns - yepnsxe 1S sturasadiy EUIWE}ap aseo ‘unui axejdwos ezeeuuoy ag ynosoUNda oy es IN|NWOP e[9IN|0 uy quezesd jen inueBque 29 292%) idiooqUe ap razoquls imndedu ‘onedounui ojeuMuarap juns SzoNA aNW osolosus au ae; 1woBored Jou ‘Soxouady OuowoUE) UUM l9pze6 eaUBOW Bj pide) anpuOD elUEUN IN| nes e\noeesdns euo} aUIy “aIeIS Nes INGap ep apeoued ep a Je Wino “aqLajp WWeyeinoed ep ereluanyur aise 10) eIsa1dxo se1y9 epeoued ayepoje0 eyeing giuewiop 01235 up jnsnumoid ezeonyoe ese9 uojeejoo soun eauniioe e} ued luaie, e6un) 0 euRWaap epzeO 1ejnja RUIOUAB UL |BIIA IrynWOUB eareiBajut ‘unzeo ojse0e uj “opeo9p nes jue enijeo &| gued elfeqnoul Ne unsnujncouo 6 unsrunnue| ap aeuUUAep ajazouAn “Au u) “TweLIE) -des ¢-2 ap elfegnou! ne jelpeys pow ul ajezijesouaB ajazoiia ‘ayed GIP ep ag (olz EL) oeUI Op tod ep eeuuerep euiBanu uw ase eo) nzeo ul euros yeu asa efleqnou (Arg jie. 11 Joj@zoun (age) eeaydxa U9! yeoued efuesu0y i ‘aun a Ua YIVOIGSW SIOOTOSNUIA cyCAPITOLUL 7 PERSISTENTA VIRALA De retinut: Proprietai intrinseci replicarii virale, ct si particularititi ale rAspunsului imun al gazdet contribuie la transformarea_ uno! acute in infectii persistente, Mecanismel gi mentinerea persistenfei sunt: generarea part ferente, apariia_unor mutante virale, variafia antigenicd,. integrarea snomului viral etc. Infectile persistente inaparente sunt foarte raspan- dar exprimarea lor clinica, mai frecventa in prezent, este aso- lata unor circumstante particulare: imunosupresia, Imbatrénirea. CADRU GENERAL Infectile virale persistente sunt importante din mai multe puncte de vedere: + facilteaza continuitatea lantului epidemic in colectivitatimici sau izolate; = pot fi reactivate plasme; + unele sunt imunosupresoare si facliteaza expresia clinica a tuner germeni oportunisti Fenner si White definesc infectile virale persistente drept condi in care virusul sau, cel putin, genomul viral, sunt conservate in organismul gazda 0 perioada indelungat’ de timp. Varietatea mani- festarilor clinice in cursul persistenlei virale impune o clasificare. Am adoptat 0 impairire in care fiecare categorie in vivo are un cores- pondent Modelele persistentei virale in vitro limuresc mecanismele patogenice specifice flecarui tip de per- ~ infectia cronic in vivo si cullurile echilibrate (steady state) in“WOX9 9p ‘eo ‘owioys's oye Yj “epzeB J9Injo9 nuoUEB UW! (je UP ied youn & es) jelln injnwoue ‘eexesbo) su) UNS (I\'2 |PIEgEY) NOV Jonsnn (esjeyWeBoou0 ‘i eo) elusjsisied 8 ejusyey e029 ua] Wal abejomeu “aon ‘A uuasqe| ‘S55: aie] sopoohny equasce| jusano) se are eadecounw wy eiuazard 09 oun Now 2yepbwe woiedea| verduve| quasae ass] iseidsour ‘Aw enoe91 uy jounu) seisoz woo TZU OND 2A ‘Sh sri 0p afaiox3 atunasuen) _eluayisied seas] snl Wo V1 SINAISISAd 3TVHIA LOAN ra amaeva IEA wo}oWo1d uIP sjeuoifewojuo UNoNAS 1S elusnoes ep 2) 9189 WeIBoId Imjsaoe Raley ‘epze 19IN/o0 ®IE NY 8p aluepuadep Nay ajazesauuNjod aije9 op xo\dwoo we6 -o1d Un ednp asuosuen jUNs sjeNnoUape eueb oyMW JEW ej9> “JENIN Nay weoudes every e ectomzed eorzerewioziedo) ajeyagoe nd (I) 1S | aeajonu jruoyoe}) jo1s}osd eIN}OD Yo}2e} 19 uid jo “yea WOIOW ‘01d ul aojtoads (enjow) efuanses osounses weuosueH e azeAoUiod 98D eIMjs0 IoIDe} pueD YeUINU sonpoud as EARONPOId elf>9IU} “aUeBIC BON UIP 1 HlOads ojuINUE | Op UN|Nse} U) 1EsIA JojoIOWO:d jeuolloun valeuIWua}ep e1eseaeU ajsa ayeyAIsIuMAdUON Nes -IWes ‘SIeNAISIWJEd AP IES E JeIMOV}OW jeAU e| eOLOB9;O}u) NjUoG bun 4 ] 4] awe, un | : af oware 26n] ol “sl +[souon || bun] al A a] auorssiod eunae| d “zo e[euavedeul unas + 4 +e arn jofinone eiemg)enorius © aus] emnee ezri|ioeman pabaig| Ya2v9 WSINVOYO - SMBIA HLVISY 30 WOOL papa op di re anaeML 8 BR Blea ‘aueUUOJsUEH njUEd ef Injnwous6 ejuezaid ‘opie oq “eubyew arewsoy B BIE} WO e| JojejepHule ejainj99 Ul aIZ op lue pIsIsied jexlAOUOpE Inwouss “undwa ajauieIosd up e1oUN ezelUIs ap 1S jeUOZoWO:IeNU BiesBa}W! PUNO) UJ JesIROUape injnUUOLOS eluezeld 9p e}ezZuEIIeIe0 Juns s]eUUOJSUEN JaISWeY ap sjo!NJaQ “EIPINIAD exeWHO}SUEN e| aINp e1e0d Le ‘al ‘ZL alundyoses no enroge erfoajul “enipse) ajewn Jofou1oy oid @ Eza|UIS ap e7e} UL Ayeoydar inn; e UeOOIq YOUN ey AIMOge a}eI2ajU! jUNS Je\sWeY ep AINjeo ep auMyNO ‘aUy ul dios WOISIS UN gjUIZeIdal ojo - enzeDs opeo} smn ap (uns) ruaou0 onpord a0a1e08 op nes auewn sjejseiqoiqs “oueWn {9 9Inje0 UL eatfonpoud wfosjut nep undy yinu Yew ajo aueWn junsrunouape (nzeo UL ‘nidwexe oq “(I'z Injaqe)) eAToge Woo}Ul 1S anistuadwias wloajut ‘anronpoid yfoayul :epze6 - sruia ihejeu ap unjay 9] @BuNsIp 0d os epzeB 19injoo eareyn/siMied ap atfouns UI Juaso y 2 ued nu jes) ESuL eUIOIOp are VINALSISYad viLo34NI NI yaZvV9 VINTS9 - SNYIA vANNILoVaSLNI EIEN 819 snIMA ap etfonpoid esUL BIEDaIU e159 eINIe0 ‘129014 “oueboredoyouou unsnuiA no relfoojul |mjeNZeL uns exesqIUD™ ‘alumina “Ye19ue6 UL “SNHIA Op foIW HeyNUED JUEIsUOD PUEIEG\e J8;Nj90 20 2p yuepuadeput eniides as yen ynuioUs6 e120 ul ates 1 9p yeluazaidas 980 EOIUOID elfooyul NUE OMIA UI Inj@pOVy POMPOM STUIA BxEINIa eueGIUE 2) ouojeduooounw! Jojeinjao easezHiaISUES UIP eIInzal IS oedounun ajsa_enisaiBoid eoiuoi9 eyedey ul eonedoy soyuniza} jnusiueoayy ‘aweziennau-sniia ffeleudosd ne nu a1e9 tdiconue “(ogHMue) SHA |e Nawso ap nuaBaUE no Yodel ul fevolfoou1p idiooUe ap ez>}UIs ej ISIS EOIUOID emedaY Ul "Je:DUOD ‘eUIaTU! JOjeUABIUE earezOVAKE ‘189 e91U0I0 e/eu1A soylfoejuN jnsiNo WJ NWI ijnsuNdse: e EoRsHE) “28189 0 ‘eyed Bye ep og “eoneday Jaisdog & geWOU aiBojoysIY O ne SaHBY 9p lolua: woIeUNd ‘Yo a1INW ep 18 uaboIedoID aise nu (GHA) @ fomedey nsnuiA “gquezejnou - snuin ounlfoe eqIe NU eS UNL! 10} -09j9 nes UNu! INWISIS BP RINOSOUNIeA ey Nu eS angen eIeWe\N eh insnaa “pues ezeomjoe) eseo epzeB - sna saifejas aye aialey enop ersixa ‘jeunoysuey} cpMyno gua] Boost - (sy20 sow1e9) axeoweund ayanyino 1S gluare| efo9q ~ YIWOIGSN JISOIOSNEIA 370 VIRUSOLOGIE MEDICALA Epstein-Barr, ADN viral poate persista neintegrat ca care se replica sincron cu genomul cel genomului vial in situsuri specifice ale genomului celular (si nu la int&mplare) are 0 importanfa medical deosebita. Integrarea ADN viral in genomul gazdei promoveaz& mutageneza insertionala. Mutageneza jn anumite situsuri este asocialé cu primele evenimente din transformarea maligna. Din punct de vedere genetic, acest model de_onco- geneza viral fare initiate din cultun transformat nespeciticd. Fragiizarea genomului la punctul de inserfie asigura pro- movarea recombinarilor genetice. Exista situa in care infeclia persistent poate corecta stari patologice preexistente. De exemplu, tn linia de gobolani BB care fac spontan diabet insulino-dependent infectia persistenta cu virusul chor omeningitel limfocitare (LCM) reduce incidenja diabetului. LCM infecteazd limfocitele CD4 pozitive care constituie veriga efectorie a Aspunsului autoimun impotriva celulelor beta din pancreas. La copiii bol navi de SIDA si infectati simullan cu virusul hepatitei B, hepa evolueazé mal trenant datorité depletiei acelorasi limfocite CD4 PERSISTENTA VIRALA $I RASPUNSUL IMUN Multe virusuri persista in organismul gazdei in ciuda raspunsului imun, datorité productiei de variante antigenice care nu mai sunt recunoscute de efectorii imuni, Cu alte cuvinte, tulpina infectanta inital este diferité antigenic de cea izolata in cursul sau in stadile finale ale boli. Raspunsul imun este presorul selectiv. care favorizeazé acumularea din populatia virala heterogend a acelor virioni care scapai recunoasterii imune. HIV este un astfel de exemplu pentru ca rata excesiva a erorilor de transcriere a reverstranscriptazei face cain orice moment, in organismul infectat, s existe mai multe variante (quasispecii) din care cate una devine temporar dominanta sc8pand de supravegherea imunologic’. Evolutia este ondulanta, rand pe rand, raspunsul imun - pana la propria epuizare - reusind s& controleze nolle variante. Supresia unor proteine gazd@ critice pentru recunoasterea infectiei este un alt mecanism prin care se instaleaza persistenta TABELUL 7. MECANISME DE ELUDARE A RASPUNSULUI IMUN CARE CONTRIBUIE LA INSTALAREA PERSISTENTE! VIRALE (Erector i [Mecantame vrale de efo-[Eremple lsare lancom = exraceiar \Varaja entgenics, ——|Lentvrasan lanticorpt biocany lHepadnavirus [ADCO Sau “ACM [ius tavacsiular Latenta vials IRerpesviusu |imunomodulare [Paramixovirusuc Slule T aatonce [Calula Woetate —fSupresia [adenoviuean loiminvaroa [EBV in limfoame mediata de anticorpi si complement Efectorii imuni celulari recunosc peptidele derivate din antigenele virale numai daca acestea sunt legate de proteinele complexului major de histocompatibilitate (CMH). De cele mai multe ori, lanturile alfa si bela ale CMH formeaza o niga (fanta) In care peptidele viral derivate sunt expuse. Alleori, proteine virale numite superantigene pot fi recunoscute independent de restrictia CMH. in fine, alte celule T purtatoare de receptori gamma recunosc proteine nonself aparute urma actiunii virale asupra celulei gazdé (de exemplu, recunosc $i cupleaza proteinele de goc termic). ‘Sunt virusuri care interfereazi cu expresia proteinelor CMH si @ allor proteine rezultate in urma procesului infectios (tabolul 7.1V).. ‘Adenovirusutile inhib& expresia proteinelor CMH; HIV distruge celulele cheie ale raspunsului imun - celulele CD4 pozitive - si altereaza functia macrofagelor implicate in prezentarea antigenelor TABELUL TV UNELE PROTEINE VIRALE CARE MODULEAZA RASPUNSUL INFLAMATOR $I IMUN Viewsat Protena wate [Adonowrasum Protaine Wrnpant ET EZ Poxirusum Proteine trapont 12 complement, antagonit ln [Sicoprcteine ale anveloper [complement anticomy [Sanmanerpeavrisun ——_[Proteme wins Epsien Bar [FN cfomne IRevonnasum FW Ta (eleaua cterneorcaidnsounun fooigns 2] “iugneq e eUEpAe oUEp eIeYA efusysisied ep BeULUDTEP eIBo}O}EWO}dUNS yUenDa!) IEW IOL “TeIaIU! IMIM}geIqNS I@ @1epen ep jmound ulp 1S Yeo “ayelO7! 1 fol feyUNWCS UL UNsnaIA toun eosouueW nujuad yeIe eayeoyluwes ase EUsIsisied elfoosUy ‘oynoe sowifooju) & EIuarday) EjayIES O aISe BIBIIA EfUEISISIOg ezoWus, : ec 18 22 oYo}0, -de9 uj s}e\NoSIP y JOA (euByewW esewuoysuey) e/olew afuesuCD no jem elvaissied op aidusaxa eo ajinsnanoou0 #8 sjunsninuoy IF-Z MI@Qe Ul eeUNze) jo} e 10) eyMGUIE “Sie DUNG Tow “nes sieuuuoiep exBojo}ed Je) "ofuersisied ejenna}sod Mo ‘IeNpOsD 190) Ne unsniRose|ve ejaun 1S eo 'sO|OAIN INSMMIA. "InjrXUUE}OIO. B eIeUD JOU Biol) Up syed pueDE} vo sjeIapIeUOD UNS Io 18 IONXS OF C gig) ginde elfoojur ednp ejepbiue u) eIsissad yod ajunsnuimouapy. SMUIA 30 aIL3NOXT VAY4 WINSLSISY3d VILOZ4NI esnpas ayeqe}eU no 1§ gow are} 4SUEp nd 9}8}071 HeyNYD9}00 uw) JOMNSMIIA e eLEAIESUOD OP EIUBIU ayejepow 0 ewizides snn ap aijasoxe no aluisisied jtfooyul wuesIeq e 16 60 “enseudnsounu! 91d 210} gns xeujog ej #8 WulDses insuno ul aonposd 25 etuaIe| sojUNsAIA jolleioxe eoseiées “eo1Ue2qeq gotulepue ayedoysu eD eInasoUMD 1S JeueG Uv! EpUEdses 9/50 eIeoq “eIURWIOY UJ “feUIWIEIUOO 180} Ne 1uED wouie iHepIos @P 090 £ exSed (9561) 889109 UIP inmuogze! insuNO UL eoiGe0usy aiqaj € glujsuoMueWO® Wo e| EULUO|EP 18 WeOIeZ0! Op aqej01%xe Jus ojunsnune|ueH “ojUNsnuAeIUEY 1S ajuNsruineWOAod UNS nunueo elje:ox9 no sjusysisid soajul nep aie> unsniIA Olly eygesisuowop 9189 so\|UOUd ejuezeid jeniejul jse0e 3) Ul] ‘TO nes nuny nujuad tue ep Oz- ap 18 Saaz nnuad 2} oideios njuad tue Z 9p 289 ayeHH oWoq UL elleqnou “sea no eleUiue e| ap SWeD ap eysoGur no seNo nes a eredaid sezyodiy dono, eos uoUoy ep ease !Binuyoounou 9 o1Bojone gyeIOOSe ysoj e FD e\eOg ‘oIpelods eJeZIIAD eewWN| UL erode e1eo ‘gies uniisaye 0 aise (Po) qoyer iplajzinai9 ejeog inevIogU ne-s nu unmnse} sje neouew eveo i equeq eo dwy uy ‘Jeli neo uews 9169 sjwey 6 doo Hfeyoaje ys0) ne oyeIUoleW UI -runy eeoa 9p unzes ep god € inipde ne iueweo ep O00 se ap aleindod 0 2] ‘Tuneped e| ep Jaiaio nealiy6uy ilepasap Jo} ajapru ‘adsa: ap luwos ur “opun ‘e104 nquy ul “emu enon ul erpuedses eojuol (be ewuoyBuods eurnog anedoje\sque ep eIops 3 Je} “eAISUGD OS sOMWOUG Juonjos eareuedepul nujuad sNrzIe ‘ep yewun ‘e10 g ep dwn olueBi0 jluayos no elfoenKe und ajeren oid JS0} Yew! NE nu ajaseDIeD “aSeo ap euey ap WHO} GN so;aUAOG uel UL snepe eo esnjoUI Ne1O “i9DIGo ep ‘2s80 (SUIAOG ‘10) ojeul ue ap Jojeseo1eo & e1eronje1d 9p reI6ojouYa) eaIedy!pow no SKUIO B ,oUNQoU 198A Mog, BOVeUIWASIP “SUEUG eaLey UJ ‘dey u) ‘UES uizep e| eunusigoou ‘oluersizes eiuojep 1S €0 ‘enutUoD lezeIUES eWUOIeD Tere sIE|A}U ejoueb.0 UL gIsisied “jaISWISUEN euOYBUOds JoMNEdoIeS -20u9 |e fuaBe - uoud - 2[euollueauooeu, unsraia op dnu6 un ileioaju wuere| wluaiged UID je1opisuco waooid une} ayde] UI Nes euUN WL JeIaIDXe esa yeD uel) etfaloxe ap gylosus ejse eg jsd3 ynsniin no_nes xejdwis sediey no effoelu “snuia ep RONeU! JdWISE viaioxe e| IS kisise WaINd youl “soqeWo;dwiS eUNedpIO, quns nu aojedey ejanpooy “eniproo1 ul rewnu snuin op affo.oxe no ajuaisisiad sfoajut sunsadsay eIUO}e7 ‘AeUIOg 9p a1eUK jeod nu uu! Ins cundses ‘joj 1580 uy) “ajvendey uns eiHfooyu JeUEA eyed} e152 OHA wo} [Se Jofuojsisied jussiuedSw Sul ‘UNZeD uIP %OB asad UU uezio1uo19 ep eyfosul ‘eauawese ep ‘ese 9 enedoH “BHAUe aoyioads ounqojfounuy ap eaexsiuwpe no uEyNWIS “EIGnp gua Jue aijesqus9UO9 No UEUDDEA soUN eaIsojo} EpueUIDDe OS eIeOTUOA ralfooyut e eunBis rew effuened o nujued “antinjone relloelul fe sew - SgHSy jwozeid ne (%9¢) eueu9eA | pundses nu xe9 uidoo anuIp OW "%OL OP anf UL “eIUEWIOY UL g@ eWedeyTUe weUDIeA © esNpos eluajya 0 reIe1e ne -qejoo |S nosouleD ‘ueDe nIpIS Un-sUL ‘iayseu ednp ye pow! EzeeINgaP koep JeIYO ‘eISIUISUEN oI1Ae es eUNEEIO| aISoénad yeques e o1euun eo sound, yooun "16 1aZ0u19 “@aluos9 fayyeday ezneo 1S aimyjsuod ‘dun Sejaoe 1" eUeUIOY U! Ende aljoajui ap euNzes uIP %OL eIsed UL eISIS iad g rayjeday ynsruia ‘nidwaxe 9g “sruia ep euaytuUalut ‘Ayoadsas “enunuoo eijazo9s op oyosuy quns ajuoje, nes 9140.9 ojlooful SNMYIA 30 aILaNOXS NO VLNSLSISYSd VILOASNI a Beh area Vivoldaw SI9010SNHIA74 VIRUSOLOGIE MEDICALA sali sau in oncologie. In masur tate prin vaccinare, patologia asoci dere mai consistent, Unele vaccint infectii_persistente. atenuate pot conduce la BIBLIOGRAFIE Beatty WL, Byrne Gl, Morrison RP. Repeated and persistent infections. Trends jous disoase, 4" od, Academic Press. racical Guide to Cinical Virology, 2% od. Wiley, 2002. CAPITOLUL 8 MECANISME ALE REZISTENTEI INNASCUTE iN VIROZE (interferon regulatory factors) Rezistenfa innascuta opereaza in infectii cu orice microorga- nism, inclusiv virusurile, si_nu presupune un contact anterior intre nfa Innascuta-mai imu se constata gi in Exist efeciori: umor TABEUL 81 [Macanisme caare IMacrofago, [Celute Nk [Rozstenta Ta ear (especifics (inndscula) [Catuie Toneulare dananee Limvocite activate eB limfocte Ths. Tye limfocte citioxice [Specifics (aotananay (postintectio)Nv pide: guodsuey efeuoluanuos aio “(e}0q 16 ee) 1 vosepenu 9p idwosd esfonposd eee 18 wosopua UL Jean Nay Ula! apa fewiny “ejeuoiueruoa i$ apioyoewse|d -juoBa¥eo enop ap quns G45 ‘aue6,0 Joy Banjonas UL Wop ul orenHs (C149) eomupeeD, oer 819/N|89 ep e\eE\Uezaides 9IS@ UOJaa\UI ap esINS eIedOUUd -g.4D VOISIOadSAN VALVLINMW NI SLVOITdWI -31N739 ‘qenusje quns sjesnjonasuou aujejosd ajsa0e ap ynucieyeiut eounoe equut (9 leineday ynsnin e| 'SN) Jolunsnuin 9j@ ej2anjonsysuoU Sui9}exd 9jeun ‘njdwexs oq “a[euM wea! ereSAOaU eSlUOIONW eIND ise 1S ynoseuu, unui jnsundsed JeH}OAZ9p ne ojunerui, “elfooju! yell e o1eD yMsMuIA e| \eUNU SUENISA! 9199 e1ko “nyeidepe unw insundse! S ezee|uanyul ynospULL UML isundSey “UNSNA ap o1eueA ewe IoUN eALjodiM! eWUBIONO “aunW lugigde © geil! eze) e1S8 ynoseuUL nu insundse) “elznjouCD ul lunuoen ap asnpul femunuwio;ne njooued oulme.d sep “ose0 -ejnuuysounww! 9jso. go ew nu jouNsip sfuennipe no unuodeA sO) MW FEW ee}Oy “nynseoUED InIuoWes}OUNW U} a}So}o} UNUIDIeA soUN uaoya [2 18 eo ‘unulooeA Joun eaveinuNO} UIP so}fuennipe nunifoe Inusueoew jeordxe y Ind © UL & y tod ove jul) syuinue gaIpu 10 'e -08) glueyoduy) ]eunu aie nu axezIUWS Op 40) eo!eiseounD, ap eBie| eweS o a\Scounsai eue9 (}-914) d10UNed jnproe INL 8P aiefuenyur aua6 ap ains oseseBos os aieo 9S (Say VeINaKGe) NJ| 2 pundse: oueo sojoquoU! nS 8] sonpudd IVIS-¥ve SleZleuWes ap eolea « (oieaimue lewnu nu) eo1Goja1q ajs}a9}9 ewudxe a6 ie0 uud alezyeuuies ap 1eo ayn Jeu ojeMOSep 150} ny “(eonyeIeD one) uvoeied gioweu! o-nu! Eze=uo!foe Nl ap ejioads oreo, WIL Je nIuoBeUe eD ay “(luerntpe) ySuOGe vo oy ozoUCHoe gS 9120 AseojueWeDIPEWI efueIsqns Joun eolISseB najUad IqeL0D's “woo sevequ! un eis “(S0l lew aA) YIN} Joj9INIe0 eoLeNIOY WED UosOHoqUN “(EYE INL) ee 10302) s/SO190U Jouin} "| euyneparu caioeWeyUIOsd oUDOID op ellonpolg + 96x 3p ioe ueIpeUNaIUL ap effanpoid » uns 281 108802 1N0}99}| “oo EreINIeD eve.ede! 1S ezoK—U ‘alleweyU 1 oJeo1dul quns ejejo11UOD eIeuEH “g eddey seajINU mIo;De) COIeD aidx@ @ aie|601 op aieapnu eo ejueyodul 1un ea1eNIoe | onpucd a1e9 areinjoo eleuues op epeoses o ezeIul uy, anes 3p eueBored Joinsnuin JeI90Se seIno9IOU IMInjapowl eososeounody; TL 80 ty naaRaa, PRNOBZar oe UREA ‘soypedsou ojexnnve nu © AL ORD LE “Oy eerie 8 ONL er. TRIGNODOUIN ( GYTLLE 54D, SNA SPN, ron PNY OSOLD ( cs insundsey “(4a Tein 192} PaVenyIoe ap 1S “oLed ‘9p ajel0uUeb a1vinjeoe.)Ko NOW ajunsnuin ap eles enoseuu) efuarsizes nnuad Gal 22! ‘NAY aiinsnin aule9. ap. inynuosojequesfonpur vad yefuase quns eS TUL 89 yeNSUOWAP Ne foods oMW feu od SjuoUMOd ‘EYL yezisés 139 nsnuik Joun wuroyde! Insino UL yesouab (Wejends nIanp) SPNYY ‘HeJIA lolajonu izive 1S aulajoudogjonu ‘njdwaxe ap “eo (yesuoU) gored op suipis sueynoojew aylouodluoo ezeazisas S109 1N0}4e3—) uns 618 @ 'L "y “EMU “uNuN Innsundse) 9[e ejuoUodwoD cjMWs Tew pugnnoe “eueiede ep ifoees ezetju ‘eynuus ep sunoap ul “DID IS ({izered “unsnuawepeq) wabored soyfueGe are ayeinjannis o1veu “odilioa 9souno9) 8129 WO P| ALL OP Unio} 1 eis “D9 a]o4—IIdo 2inj9o ‘eyseiqouqu ed 1S sep ‘uabgue ep asecjejuazeid ajsjnjao ad sale jew ajewndxe ejeuesquiewsuey eula|oid juns YU “(¥7L) S4ojdoo0s ypryjo) eunuap yna9jou 9p uy loun amiaddasep no eIepO |e Iin]M wy eyeOyYe!D 780} ne soijpodsou sHeyuNW aowsILeD>}y BOIMIOadSAN JTVAIALLNY ILVLINMIN! ¥ eT. vaTvo wieuunuil fe 1S ooygedsou reluaysiza1 Joqorseje @ guuepiosuoD eaunifoe ap puidep ajenque Insundse! “olinjone eoyeyones ‘ozo eo} eoreniqdossns IGEN SOO TOSNUIA 3E78 VIRUSOLOGIE MEDICALA viral din endosom in lizozom si sunt slab producatoare de interferon, Macrofagele, sau sistemul celulelor mononucieate_fagosttare, provin din celulele stem pluripotente ale hematopoiezei. In circulatie macrofagele sunt cunoscute ca monocite; in fesuturi ele part structura stromei ca, de exemplu: oligodendr teza si secretia unor factori direct sau indirect virulcizi, casi imunomodularea altor efectori, macrofagele asigura controlu infechilor Inc’ din primele ore ele debutului lor. laté céteva exemple de mecanisme propri: macrofagelor: + Tagocitoza, + generarea socului oxidati, + productia de NO, + sinteza citokinelor proinflamatorii ca, de exemplu: TNF alfa, interleukina 1, interleukina 12. Trebuie ‘sublniat c réspunsul inflamator care este necesar pen- indepértarea agentiior patogeni sau a celulelor infectate conduce {a leziuni celulare importante si in fesutul neinfectat. Leziunile sunt consecinja tat a repliciri virusurlor, c&t si 2 reactilor de aparare mobiizate de gazda. De aceea, vindecarea’virozelor depinde de ba- lan{a delicala intre mediator: solubili proinflamatorit si antinflamatori CALEA RIG-I A IMUNITATI ANTIVIRALE NESPECIFICE Gena RIG-I inductibila de acidul retinoic a fost identificaté ca sursa a helicazei pentru ARN viral dublu spiralat (ARNds). Mai multe proteine ale unor vitusuri pot interfera cu calea RIG-| determinand exacerbarea infeciilor virale. Importanja relativa a celor doud cai a putut fi studiata pe fibroblaste deletate pentru una din cele doua categorii de receptori. in acest sistem experimental s-a constatat lipsa de Tedundanta si chiar sinergia celor doud cai (posibil, gi a altora supli- mentare) in activarea imunitajii antivirale nespecifice, CITOKINELE $1 CHEMOKINELE Citokinele feclie care au ef chemokinele sunt substanfe rapid sintetizate postin locale si sistemice dramatice. Citokinele asi- Mecanisme ale rezistentei innascute in vieze 79 ur cooperarea dintre subseturile de celule imunocompetente si coor- doneaza raspunsul inflamator. In plus, citokine precum: IL-1, TNF alfa/beta, IL-6, interferonul (IFN) alfa/beta, IL-8 si MIP macrophage inflammatory protein-1 alfa, sunt pirogeniendogeni putemici. Chemokinele (un set de citokine) sunt chemoatractanti care mobilizeaza diferiti efectori imuni la sediul infectiei virale. Multe citokine sunt detectate la poarta de intrare dar si sistemic la putine In hipotalamus exist 0 regiune ‘expusa, privata de existen{a unei bariere hematoencefalice restrictive, numita organum vasculosum laminae terminalis, la. nivelul carcia pirogenii endo- sau exogeni pot determina un raspuns dependent de doza constand in sinteza de prostaglandine (in special, prostaglan- dina E,). Acesti mediatori reseteazé mecanismul de termoreglare ini- {ind rspunsul febril, Amploarea acestuia este predictiva pentru seve Fitatea formei clinice gi frecventa complicafior. Trebuie mentionat ca mai multe citokine viroze. Sinteza de fluxul de granulocite si celule NK, activarea unor receptori la nivelul epitelului respirator pregatesc. terenul pentru edifcarea réspunsului imun adapta Gitokinele antiinflamatorii sunt interleukinele 4, 10 si TGF beta (tumor growth factor). Aceste citokine sunt produse decat macrofagele (de exemplu celule NK, limfoc! devin refractare la stimularea exercitala de astfel se limiteaza ampioarea distrugerilor jesutului neinfoctat Celulele NK (natural ucigase) sunt limfocite granulare mari, care | caracterizate pe baza ‘asupra celulelor canceroase. Astazi se slie cd au itale mult mai larga, inclusiv asupra celulelor infectate viral Acjiunea tic asupra celulelor infectate viral, ca si asupra cel tumorale este datorata secretiei de proteaze numite perforine zime. Celulele NK sunt "armate™ de interferoni. Interferonul gar perforinele sunt _mol ia si le cheie pentru supravegherea imunologicd a Alte citokine au rol inhibitor asupra activitati celulelor NK, De exemplu, interleukina 10 este cunoscuta ca “factor de inhibitie a sintezei interferonului gamma’ Sintezi Raspunsul imun innascut este faza imun adaptativ, care este ins restrans infecfia. Virusurile au dezvoltat 0 serie cut influenjeaza si raspul umai la virusul care a‘un nsundses uJ aye [99 s0}o120) “Eun PaleIepIsuOD BjUa_YNS gIse njquIesUe ap oUIBEW! oO Naueg pouoW iduoonue :njdwexa) wt ja6ead oo 120 (uojeubisep se}snj - Qo - aialfualeypoyo ep euab jexdns | 9} ‘goynads aise unu! dy op ef ‘euovered tloayut ul ‘eauawose ‘STUIA 20u0 no wfooyul UI 7900 quns woj9949 sJowsiUesoW e9 EUWeSSUL a9 REF anuifr aq AZOUMIA NI WALVLINOWI 6 IMOLIdvo, pugunbise aldvuoonala ‘jeiia yuediidas exesadou esIUorDIW ynoseuul unut insundsg ezeeyooiq ese YIVOIGIN FOOTOSNSIA Boreas 9p 0882 VIRUSOLOGIE MEDICALA se in plasmocite, - macrofagele sau, mai bine zis, sistemul fagocitar mononuclear constituit din monocite, macrofage tisulare (fixe), precursori etc, TABELUL 9.1 MECANISME DE APARARE ALE GAZDE! CONFRUNTATE CU INFECTIA VIRALA [Fata rezisentor [Mecanisme [Erempre Picle, mucoase, oi [Acai grag oF acd, mucis| Tzozim, complement, ner |Rezistenta nespecitica laine de Tas SOU Facion-cetuan Irmartate umorae frnontate cetaars |(@obanata prin boala) (Reristenta specica —[imurizare aalva Naccinare [iecusa erica) frmanirare-pasve [Seraproniane Exist doud verigi efectorii ale raspunsului imun: umoraléi si celulara Anticorpil - sunt imunoglobuline, specifice sintetizate de plas- si reprezinta efectorii umorali. Rolul anticorpi area infecjilor virale depinde de clasa de imunoglobi totoxic/supresoare (celulele Ts) sunt efectori 1s_nu de anticorpi si complement. Cele dowd verigi, umoraia gi celulard, actioneaza_ com si Evaluarea efectonlor raspunsului imun este sintetizata in tabelul 9. RASPUNSUL IMUN PRIMAR $I SECUNDAR Cand un subiect este confruntat cu un antigen (virus, bacteria, toxin etc.) se produce o reactie imund care mobilizeaza efectori celu- si. umorali, La primul contact cu antigenul ponderea celor 2 categorii de efectori variazi In functie de felul antigenului si modul Care acesia este prezental celulelor imunocompetente. La_contactul secundar (booster sau rapel), tipul de raspuns imun este dependent in mare masura de rezultatul primului stimul antigenic, de raspunsul primar (fig. 9.1 si 9.2) Imuniatea in vroze 83 TABELUL 911 EVALUAREA COMPONENTELOR CELULARA §1 UNORALA ALE RASPUNSULUI IMUN [Frectonr cota we [Lintoate 6 net T Fagot iamar nowmal JOS olan 12, IMonocto 0.1506 lx 10% ob Neurone: 355 D505) Onz Thug GOEUSPOT EIR [Fagoataza [Componente ane Tae [Comsiement CH Ten armel 0-345] mart jo200 ur 25-300 UT Fig 9.1.9.2. Raspunsul imun primar s secundar in grips. Princo \indecare $i scaderea ttruul veal sunt ancea toxige). Thru viral cade rapia partial cu cea vecne. A PRU -eolezyewiau 1S elqospe goIpeldu 1S ejeuolfeuuojuoo yeDy -Ipow sonpoid iojuouln aje (episdeo “edojenue) ajefaysadns sojuN|aNAS 2 aise eq so]UoUIA eidnse eal TRA ajeIoq}uI Jo}9InI09 eidnse | eidnse igie ezeauolioe (ejei0wn auaBjue 9} eeyey9ede0 juyut onoeud ynzas eveluesees J01e9 & UIP 1S eIelisionp ap - G ‘aunifauol ep - - ‘uqeuen - A ‘a1ueisuoa - 9 ‘eo|Gojounuu! weySeounses eoyesianip ginbise oso 18 = ged - injnuobyue je aiebe| ep injuowbey eouIpoo e129 sojeueB eemeddosep ngued 1g61 ul euIpayy najuad aqoN jnuaid no SUH “Sip 380) © BMeBSLOL “eoIbojounu eal9ySeoUNd—s P| eINgU|UCD ef0 IGeUeA ueWOP 1S BIUEISUC MUOWOP FISK OdJoONUE e 8d unions eeexosep naved Zz) uw, ANY njuad jeqoN, |miw aid yen} ne Japiog #$ uewiap3 “(AAeaYy) 9I015 Unjue) enop 1S eddey nes ePauwe “Quo erooén Ue ap sjenWNs idioonuy inwsiujwuse}ap j9. unysuedxa jnsino UL jueBaja yS0} & Jo|dioonUe eayEUS1aNI joowseld ul oa) ayennse g ej9injeD e eeVezZIIe0) e} puinguiuos (9 ‘G ‘p-T1) aunnayA werado00 ealewun 9js2 6] ap J0}Se; JoINjn} eZO|UIS Lu pug\su09 g Joj9jnjo9 nsundsey “(unsnulA soun edojoaue 18 episdeo yuunu jauujod sueBque) ejuepuadapur 1 auaBque e| ee no | JojgInjeo eluasqe u! \§ 90, ae g 10j9!NI99 eo:eAROY TvHOWN Naw INsNndsya Wuorape|u ap yoods 0; -udx0 Uulfnd few juns >¥N) Jojginj20 e aren “Bleaajue ‘ees eyfouns HIND s0jaulajoud091 oid aie9 ajul ‘aleoje|Gasounwy wfoury ajcqjnu (ewweb Ni) ewweb jnuoseyaur 29 ‘uoreIpeUs Joye easesaqye ezeanoWiold #6 '8ia}SdLIOI0UnU 2In}30 ajjejaj20 18 ezeonyoe Z-7] wUoOINe Ejei09S 98 9189 | sOjeINIGD E o1o}$0.0 9p nuoyoe} nes 7-7) nijuad uodese! undxe 1 2jaIn!eD) JOUILO}CD HEWHO} Ie LO}EIRUINS YOoe} MUO|P nes (20}98) siso199U JOWN}) 4N1 €9 ‘eUryOUD Joye elfonpoid 18 puElueNyuI Sojeweyur mmnsundses jnsuno wy gIeznajuss aS |) “|e19ue0 UL (ewureb ynuoiopoqu) Uud nes oujojwN ee Uud ye {peur at ‘josip oy) sojeBeoueU esdnse (dy femNYEU) IN| 40}@;NIZO eidnse “(sunojuH) J0}}2 eaunfoe ) 40) jnsundses puslusiod) a @ J0j2y90;u) esdnse ezeauolfoe | 12 Nd yoRWUOD ‘whoayuL ‘oolueseu ouney @, sundsgi co iy eyinw ep esnpo.d asa |) eaVIO}WN EzZeAANDe aed ({-11) | lAUNK ayeyJduut juns Quy e9injeo “‘injnuebnue eareseo01d no Ul ‘aqunsmuin uns wna ‘unul! injnsundse eosoiiul nujved eiueUaIeP =IS9 | HNN ajeIn9 -9Jow No yeoose 40) easewezaid 1§ sojoueBque ealeonjexd “quiluos ju9se afouny 0 oIs9 nu ezo|DOBe4 ‘a1 sja\seIqo/qy ]@10pUE oja;jo9 816.0 U1 syOOA}Se :eprojUON uMINsa} Iie ap ayes o 1S UNEP UP SUEWaBUET s[pin|a0 ‘aleNNoe g joo wgualluou onjeinoe) day eauig “Ceuids) eonupuIP oveIn =o} 1S eonupuEP ejeiipsolUl e[e;Nj20 ‘ejebejo.eW esuUdND UNS dB IMWUd up “ompeynoe} 1S (erswuorSajoud) onymasuCS Ody esx (il HINO) II e599 sEyLaEdWoO}s1y ep JoleU jnxe\dUICD UIP ono -ajow no aunixeuso ul § (Ody = 45/199 Buquasasd uabque,) Inynuie® “que 972 e1eoje|uezaid a;nj90 s[eiuiNu ee ap Jesed0d S0) @ eIseTe 9 ednp jewnu inueBaue Isounds1 ojUs}eduIo9OUNWH J e19IMIeD ININNASILNY V3NVSIIONd IS VINVINAZTYd auew jew ae idust 29 2909 ‘vob lye no “fuaIoye few wo|deoas JouN efualsixe ‘8p oui ozop e| pundses ouoWoW op | ‘9 ‘nundun 96) dq ep Idiooque onpoid suoweW ap g ajaioojul| “nidwaxe aids “syezIIaIs S8U SIO} BP ATEDYIULLES BIBI 2169 oOWOU ap 1 1S G 91100} BIS] "InuaByue no Hodel UI jSuas AyDo}UNN 9p sfelndod foun vounisuedxs 9js0 soi6ojounuu! leuowow e gIeinjoo ezeg (01 injoudeo wzon) aseziunus ap sojawauos eeunfes oOUnwW! euoWoW, ad ezeezeq as Jep “ungas dy ep sundses un eoyipe © ap injnwsiuebio eajeyoedeD ye eavBINyeul, yw eS a9 Baad “JepunsES idioonue eaIe}Uye “p aja}0juir yebunjapul dusy w aveW aye UL INO} dy ap juns ucsoonUe uljede e129 2 6) =p ajase— “2 ewud unwt nsundse ur yensiBeui ynny no odes ut (noveid op soydioaque jag “a ‘oyBunjo1d nin ep e 1S Injnoyeid ereANp 421 “erEUNOS yr aise Be] Op eze) “e ynwuys nud | ynulfgo es 20 e920 no odes ul feveinomed exsygo oe Jepundes unui! insundsey yebesed 1 oyads ulfnd ‘nunduwy ase sewnd unu ynsundses ‘121 -2u96 u| “upep ep i nojeid ap ‘(Go)) goluNUeBo} asaiSaro 2p ‘(Be)) eluoie) op :926) ned UL ezeanjone sewud unui jnsundsey VIVOIGIN TIOOTOSNUIA we86 VIRUSOLOGIE MEDICALA fectie este datoraté \gG) sau la_nivelul mucoaselor (IgA). Exist 0 supradimensionare a réspunsului in anti- eat dilujii de 1/100 ale serului imun retin inca propri eutralizante. Nu toji anticorpli sunt neutralizan{i. Unii leaga structuri_virale ingerate In membrana celulelor infectate si participa la liza acestora sau fara parliciparea complementului). In multe viroze se sinto- tizeaza $1 anticorp| nonneutralizanti, care contribuie la formarea unor complexe imune (virus - anticorp) feline capacitatea infectanta. In fine, exista, parad: izatori", care pot exagera manifestar Sursa anticorpilor este reprezentaté de limfocitele B (provenite din maduva osoas4). Ele recunosc antigenele virale, prolifereazi nal la contactele secundare cu acoste antigene, se transforma in plasmocite care sintelizeaza si secreté anticorpi © fractie din limfocitele B se reinnoieste cu un timp de injumatatire foarte lung - ele sunt limfocitele de memorie. Acesiea asiguré apararea prompta a organismului imun la contactele ulterioare cu acelasi virus. Limfocitele B de memorie expandeaza clonal la provocsrile virale succesive si asigura sinteza rapida a unor con- centratii mari de anticorpi ("booster") care contribuie la protectia efi Jn general, protectia unui organism fala cienta a subiecfilor imu Rolul protector al anticorpilor se manifesta i in fecilitarea efec- torilor rezistenjei_nespecifice (de exemply, opsonizare, care inseamna fagocitarea_mé celular. inticorpilor_ in (labelul 9.1N) depinde de clasele de imur = anticorpii de tip IgM (188) se si si Ih mod normal dispar din sange dupa primele 3-4 saptamar boala. Persistenfa lor indicd cronicizarea infectiet virale, = anlicorpii de tip IgG (7S) incep s8 fie sintetizali din a 2a s&ptamana de boala si sinteza lor continua ani dupa infeclie. Ei pro- tejeazé subiectul de reinfectia cu acelasi virus; IgA (11S) caracterizeazé réspunsul imun la nivel ind Suportul rezistentei locale in tractul respirator si ‘se multiplica minima. Anticorpii de tip |g au rol critic in rezistenta la infect ou-nascutului in primele 6-9 luni de vial& pentru ca, strabatind pla Imuntatos in viroze 87 centa, anticor materi asigura protecfia copilulul la infectii virale Ccurente. Anticorpii de tip IgM nu strabat placenta gi existenja lor sem- naleaza replicarea activa a virusului in organismul copilului si, deci, infectia viral congenitala. Acjiunea virus-neutralizanta a anticorpilor este operanta in fazele inifiale ale ciclului roplicativ: adsorbtie, pene- trare, decapsidare. Anticorpii directionali lusuri critice sunt cei mai_eficien{i (exemplu, anticorpii_ antihemaglutinina virala). Jinand.seama de mozaicul de anligene prezent la supraala viion- ior, unit ant lor cu speotfcitate per F este nerelevanta din punctul Complementul actioneaz solidar cu 1d anvelopa virala, fie aldturand) si complementul pot | care exprima antigene virus cod) branei celulare. Calea alterna de activare a complementului ampiiic’s secventa |i la pe calea clasica. Efectul protector al Fa fost apreciat la agammaglobulinemici sau la soare ‘nuzi (lipsifi de efectorii imunitafii celulare) crora anticorpli i se adh nistreaz’ artificial. TABELUL EFECTELE ANTIVIRALE ALE ANTICORPILOR [Erector unr Panta [Dezaventaye lance ‘Seroneutratizare [Promoveacd persistenia ibeorpl + anligen ligarse simptomatalogil Tmufantslor nomen lralzabiie + complement [Lea rectarare [Promoveass amapa [Anticorps * antigen = cata [Complexe mune fntecie- a Tae ciasiea! complement [Anicors” + arigan £ cale| Clearance vis recepion C3,|Nol receptor! viral po] eterna’ complement Fe elute infoctate in viroze, raspunsul imun colutar prevaleaz’ asupra subiec{ii agammeglobulinemici vindecandu-se mn urma infectilor virale. Totusi, seroprofilaxia administrata timpuriu ts) are locul su in protectia gazdoi, COMPLEXUL MAJOR DE HISTOCOMPATII $I IMUNITATEA ANTIVIRALA Genele CMH codificé protoine a caror functie este de a fumiza limfocitelor T un context adecvat pentru recunoasterea antigenelor ITATE (CMH)alow ezeidno es ugede YL UN No 4 .oje\DO;UH BoLeonzeP ajLUOd PANzod ~alfoojas © ‘shu UL Jojo}D0j4iy mEIMEW yNsuNO Us HIND Inud oid op yeluanyul 9ise prapul Inun je 4 JojeyDOyUN \uOLadey vojeuebjue ea1esco01d UIP oe) -inze1 ojepyded nujued eyenuye eqeis ap Jo\daoq un eo eyoduics 3s Hino (e1Ue)) exeB9) ep jnsnys "jesaUa6 u| “exeIie} ‘exepuNdes “exeUI “ud Jo} eunjonys 9p EreuIMuO}9p aySonud 90 e099 UI pIAipU! inun je IndLEB iNsmIEIS HIND eeleifeouno: 9 epuldep (gay) uabijue op a1e0qe) uazed ajainjoo 18 gull oul #8 e9 eOKO|OVD | IS JOdjey | 9j91100} uly ex, eezesedo09 “ese\Seounse100 ap inueuioue} e| ediojed usb HIND @P ayeBo} (unws mjnsundses oye) 4} sojoUe6 efueisiKe ep 409 B}S@uNu} injnsundses je on@ue6 In}OqUOD ‘sid UL “(dordese1 89 4) 494 + (opnded) 1ese901d ueBHUE + HIND ‘equaweja nop ep al ‘oypeds pow 18 os0uns91 (a9rxo}0u9 jewjue efaoougids Eo ges ne eo nNUEd JAGON jniweld wud ne woIne yeoy “kusYoQ IS jaBeWoYUIZ Iou;sas 1e;qnp inuBWOUeS ©P PIENSUOWEP o1s° HO elluanaru) BeIINTUe eaeHUNU! le I INU Uno} 9p ojeInIoNNS feweHER Joun efuszeld ‘anoodsay nl “swowod eis HIND JojeueHNUE e eIUeLOdu eonsueceIe ‘@ules Jojepided & axejuazald ep iojue) r/Soudxe 18 sojoud luezuepiios Jeseoeu eso fue} eal je UN jGeqoid “BveURIqWaLISUED aorejoudoay6 (ej9q !$ Bye) Unfuel enop apuudno e- E esE|O HV e lewd euNDOAS “HIND sUEBQUE ep ese; sojaqWe eISeidxe aonpUl Inuosauewu! “eeuEWese aq “lene | dj9Inja0 ep oJewUdxo uns IO BI e 1e5eI0 djouabque ‘snede: UL | 9I9I ed oiuasge 1S9p 29 JBIOU oq “eBEOLEW = aI1DOUOW IU UIP aaInj20 ad 1 g BIBJO0) “ull 8d reuinu ejewucxe quns HW ey e Jese9 ofouobnuy ‘auens s01@pn lod & euejuszaid ep role) ware! uy ojeoydus! uns “eye IS toye IwawuOg ‘iO|aUYNgo|GouNW JoWGUEWIESE IuOWO od TezILEBI0 @ISo ‘nei5 injuey "eUNgo(Boro1u-“e}8q ep Zind=IOW O nd ye;Ose seURsqUIOW noi6 jue] un apuudno ousbnue sojseoe e gic je9 eursquiew od | eseja ep suebnue ep areyIs OOH "IMJE e} nso} UN e| ap ey -suen 919}03d00! -ud eanjonis °e ajasep welesounyque 1S © ne enop rewnu 1p nw EW BISKS eseat}o9y HIND 9jeUe8 ep aed uy enisioop eluenodt 09 ouabiUe ep ose ‘anjoeai0Ine YO! J0}8;njg0 eaLeUUIID + (WPL) 1 20}9!N]29 injruoydoda, oUENs Jojauabjue vareseoo.d uIp ayerinzei lojepided eavewuazeid « (ennizod yA eyo}WH) IL & B60 HIND ejeinoojow ‘nyoadso: “(onnizod GAD eiDo}UHH) | ese HIND ayaInoajow ajSeoundas e Bp agedes sojay0juN| eoxevOto9|es + ‘auisiu -eoew ejaseojeuuin uud ezeozies) 03 eISONY “ojoIesqOUOA Je UNL! inyruieysis easeuoyfouny u) erelluese aifouny 0 ‘Og ojainied ep JoVeIUe ayeseooid Jojouebjue e aiewuezed ap 9}s HIND efoun) ‘10g eiepewued a] es 2106-22 3a'V W'9 8] ono «| axdgosi soi aa ean ‘areyounod r<| aor ozhipeans sed oye sewn eq] ed nn] _(welvevea,) opeyssons| uot avenoso ezonn| evo avanose ezann| A 204 co) arenyy| 5) o1 (v6 ¥ 06) z| 1 exnaorou sod unsms| 221] 5 sia] 510128109] SNSOUNY MUINSA ROLdI0IY 3G 3SVIO YONA VauVEVENOD AVG (N7BAVL 20} 40} “dese! 29 guOdUiOD 9S HIND ajsingzjOWy “EWN mnjnwOUDB ale @p @JEOYIPOD JUNS HIND UIP ajuaLuB}e WN ednp “QuELUE;dUICD ns -ued 9/90 “niduiaxa ap) HIND ullede nu ele oua6 1S eye es 1uAW! “Ges sae ul “(zeq1 000 | = WP |) webio\yHUSS E-) aU) POIPe ‘uewn jnwous6 up 900 €:L oP Jaf ul equrzeide: 1 wo e| g inwoz -owo.o od jens 8189 HIND nujuad yemozowo!> jnjuawiBag “yjesuoU oe Bean Wy eaejanT VIvoIga FSOIOSNEIA 3890 VIRUSOLOGIE MEDICALA culele CMH de clasa O selectie negativa eli self. Moleculele CMH (clasele | si 1)), imunoglobulinele, ToR etc. fac parte dintr-o singura familie supergenica de molecule derivate dintr-un ancestor comun: receptorul primordial al suprafefei celulare. ‘a autoloage cu o afinitate moderata. focitele T cu un TeR care recunoaste RASPUNSUL IMUN CELULAR Urmatoarele celule coopereaza in raspunsul imun celular: + celulele foliculate dendritice (CFO): macrofagele (att cele circulante, cat gi cele intratisulare); + limfocitele T helper (CD4"); + limfocitele T citotoxicisupresoare (CD8"). Particularitatea cea mai important 2 imunitajii in viroze este rolul preponderent al imunitaiii celulare. Exist unele anomalii con- genitale ale raspunsului imun care se traduc fie prin lipsa sintezei anticorpilor (agammagiobulinemie), fie prin lipsa_unor celule imunocompetente. Copiii cu agammaglobulinemie pot vindeca virozele, pentru ca pastreazé actiunea calulelor imunocompetente. Cei cu defi fale ale infecfilor virale in de recunoastere a antigenolor virale. Proteinele virale (mai ales cele din anvelopa sau capsid) nu sunt recunoscute global, ci dupa cli- varea lor in peptide, Unele din aceste peptide au un rol determinant jin proteciie si sunt denumite epilopi dominanii. Mecanisme enzima- tice complexe cantonate pe macrofage asigura nu numai decuparea peptidelor, dar si prezentarea lor pe structuri membranale care alca- luiesc complexul major de histocompatibilitate (CMH). Simpiificand, exista doua clase CMH: ~ clasa |, prezenta atat pe macrofage, cat somatice (cu. exceplia hematillor care sunt anucleat - clasa a Ila, prezenta numai pe macrofage si pe limfocitele B si T activate. CFD sunt colule derivate din maduva osoasa prezente in tesu- {uri ponlimfoide si care au capacitatea de a captura si procesa antigenele, Odata activate de contactul cu microrganisme patogene, CFD capil proprietatea de a migra in organele limfoide secundare si de a Secreta interferon gamma, Capacitatea migratorie face din CFD cele mai importante celule prezentatoare de antigen, net superioare macrofagelor rezidente in {esutur. pe toate celulele Imuntatea in vioze En Limfocitele T (timu: specific prin receptorul cel {ura similar imunoglobulinelor (cu domenii constante si variabile). Recunoasterea se face (mnemotehnic) potrivit “regulii produsu- Jui constant: + limfocitele T helper (CD4") recunose peplidele prezentate pe CMH clasa a Ia (4 x 2 = 8): T citotoxice (CD8*) recunose peptidele prezentate 1s 8 a limfocitelor CDB* const in liza_speci ectate cu virusul cu care au fost activate sau “educat aceste celule in cursul raspunsului primar. in 1996 premiul Nobel pentru Medicina a fost acordat lui Doherty si Zinckernagel pentru demonstrarea specificitati raspunsul imun mediat celular in viroze. Ei au propus si argumentat_mo " Un singur receptor situat pe limfoci T (TeR) recunoaste cele de_histocompati pentru CMH |, sub 21-23 de aminoacizi pentru CMH I!) rezultate din procesarea intracelulara (in celulele prezentatoare de antigen) a antigenelor virale sunt expuse intro niga (fanta) formata din lanturile de proteine care alcatuiesc CMH. Activitatea celulelor Tos este legata de avidilatea intre cele trei ‘componente ale trepiedului critic pentru imunitatea virala: TeR - pep- 18 a celulelor T, este fie directa (rar citoliza), fie mediata de sinteza unor citokine care asista limfocitele B si Tos Exist doua subseturi de celule Ty, caracterizate de profil inter- leukinelor sintetizate - Ti care produc mai ales interferon gamma si asigura pro- teclia Impotiiva patogenilor intracelulari (nu numai virusuri, ci si bacteri, ca_mycobacterium tuberculosis etc.). = Typ Care produc mai ales IL-4, IL-5 si IL-13, importante pen- Impotriva heiminfior. ‘geni intracelulari (virusuri, dar si bacteri, precum bacilul, Koch etc.) Sau impotriva celulelor canceroase. In plus, limfocitele T helper intervin in patogenia bollor autoimune, alergilor sau a imunosupresiel Practic, exist doud directi majore de specializare pentru limfoc! T helper in apararea antivirala, prin 2 subseturi (Tr $i Tq) care se contrabalanseaza:‘be-yV91'9002 19 shomyied Ayununuy ojeUU jeNANUY “PZ UoYD ‘f UNS "BM Wes ‘OL-ESL:9L p00 “Tounwiny "uMaS PEN AO; que Jo sounyeo} jeoucieuy “QL WepUe “Ia PUEIPOOAA aldvaoonaia ysuaosoys sidsou ou) ut Ayana eioojut yeoap olde lew junize} euwuorep “oveo\dwe uud “oue9 jeUIR SIEIDEyU JO}@IrYe9 eZ |S INBISE aLeIWIS avEIrYeO SUsIuedEY{ IN}UBUa;dUIOD I$ udiooqUE NO Jepijos puguOlDe “O19 y “L 2yezi1g}5U98 eInje0 op TezJeNaU 91S ‘eBuYs UIP BLPIN|a0 Joj—IUELL 019 JeSe}e Nes elu INjNUEDLO |neAL e| Je;MjooeAU IASNUIA “eaLEz HEN, ) E199} -oid einBise ,ejooup, a1Gojens eiseeoy “elueoselope e Joja1e} eeseUD <0eA ajsa Eseo|oagnique eareziunus UL auido eNop E-2P LBD “OYS 9p unzeo 9p SEU JOU JeWNU UN “yoyduU) "IS wou 18 fuEdsa|ope B| jejoaqn: Jelueprou) ease}Se10 eujuueyep ajeod alGajes)s ejsease “02 ‘9p 898) NU EIEUINDeA BaluadoDe a1e9 UJ |NZeD UJ “so|oagn injnsnuIA eovjusuey edniequr es ee9 9%¢6 elsad ep ajeuiooe uuedooe feun easesnBise 1S wun} Z} ap eISgA ednp so}Ndo9 JO:NjM} eoveZIU nw! gzeezIUOdaId BoauIpUI eIBayEN1g “doos iMseoe eoLOBUNE nUOd 116 -@IENS ENop aezIN yS0} Ne yuaza1d uj EUEd 1S QJ, UE UI a1eUIDden oor Bien DGONS BP BUEPUE Sereda VIVOIGIN FISOIOSNUIA BorVIRUSOLOGIE MEDICALA in sange. , hemofiici etc. (Labelul De aceea, screeningul prin ‘exclude donatorii c: TABEL FEREASTRA SEROLOGICA (ZILE) IN CAZUL BOLILOR VIRALE TRANSMISE PRIN TRANSFUZIL Vinisar SerOGICA Gu Teste ImunaandT | Fereasira SeroToged Brit |matice (ze) teste care decolears lartigonomia (2 jnervale [Br - 67 es feerr0z i eas ig BETZ cazul unui ‘commportament Aceasth excluders esto grou de reatzat i lpea une coopers RISCUL ESTIMAT PENTRU TRANSMITEREA TRANSFUZIONALA A PRINCI PALELOR SOL! VIRALE autoexcluderea in TAGEL 11.vil Vsar [RRC per Tanshinie [Seroconversio” ——[infenale de conden lve F763 000 [pao laTas az TAC [W105 000) laa [2s5687 iia FADS 000 x ATE av TAT O00, Z parse isc aaregat_ [1734 000 eet (000 perscane tanstuzale, per an. Principatele sindroame de etologio viral aa Sinteza Rezultatul infect transmisie, doza acute. Patologia cronica care face obiectul tuturor specialita ale imp! i we onl degree logic si efectuat cu profesionalismguotlipuco) juiys “(ejewndogns esmeuoduso} soe qns jos uud aua|nun 9} 'y uoseid Joun eeun Uy uigeg ajtuidiny -nydwexe le}OUEA eIxeyoId UI jeu injdlwaxy “Wo nUad ajueIrUIABU ep “In}EqUIOD ep 1az0IA qwabe no oUpnsUL oWueBQUE LNsMiyA puEzIyN (2) ONTEUIONE ayeluinganut wns WA eie.1n enussoea -9en le 216002 ajazeojeuun up eun (NA) A 31WSIA RINNIDOWA FIVYIA INNIDOWA zh WN10LIdvoa VIRUSOLOGIE MEDICALA de mediu), biologici (pasaje pe substrat celular departat filogenetic de diferite de calea naturala, exemplu: vaccinuri antiadenovirale admin- istrate per os tn capsule enterice. TABELUL 121 PROPRIETATI COMPARATIVE ALE VACCINURILOR Vaccinari activate, subunare v (Se Opies, nu se Tans Vaccnu v [Se replica gi Se Wann [avantaie principale [Raspuns mon oslular gt umoral Indue imuntate de curata [Standarcizare_ posit le vaccinurilor vil sunt: simptome severe la imunosupresali (), potential pentru aparitia de revertanti salbatici, virulenti (i {ale la stocaj relativ precara (ii). Vaccinurile vii se pot administra sin- gure sau combinate (mai multe vaccinuri inoculate simultan). VACCINURI VIRALE INACTIVATE (V.l.) Vaccinurile virale inactivate sunt obfinut tratamentul fizico- r de virus preparat cu tulp Caldura sau iradierea cu ultraviolete sunt agent) fizici frecvent ii. In idea cresterii puritati si scaderi toxicttati s-au preparat vaccinuri continand “numai fractiunile virale imunogene (exemplu: hemaglutinina virusului gripal) implicate in inductia raspunsului imun jaza_de vaccinuri inactivate sunt hepalita A si B etc rarea vaccinurilor este un act medical care vizeaza un numar extrem de mare de subiecti, generatii intregi de copii. De aceea, reacfile adverse sau riscurile asociale vaccinarit trebuie corect evaluate pentru c& ciffe minime de accidente pot reprezenta un numar semnificativ de com Reactogenitatea jar pentru Vil de impurificarea antigenului protector cu substanfe din substratul de cultivare @ virusului. Alte elemente de risc sunt determinate de apaniia ernoat aoai ai 1s eventualilor revertanti reactogeni ai tulpini altor agent! biologic activi (virusuri sin etc.) in special in VV, VV. sunt imunogene gi consecutiv administrarii pe cai naturale (exemplu, vaccinul polio oral cu tulpinile Sabin, lipsite de neurotro- ism), ceea ce este avantajos atét din punctul de vedere al pretului de cost, cat si pentru primitori, care accepta imunizarea fara teama. Profesorul Cajal a sugerat aceiasi mod de administrare, pe cai naturale, pent jare a gradului de atenu- administrarea acestora pe cale i3 sau intraconjunctivala, cu bune rezultate in privinta imuno- F atenuate sau de prezenta iale criptice, virusuri oncogene Vi. induc _un raspuns imun semnificativ (ca titry individual de anticorpi, proportie de primitori cu seroconversie si persisten{a a anti corpilor) numai dupa scheme complete de imunizare, care presupun administrarea de doze multiple si rapeluri corect distanjate. V.V. sunt imunogene si consecutiv unei administrari unice. De asemenea, V.V. au avantajul extrem de important al inducyei unui raspuns imun glo- lor realizeaza fie forme are boli naturale, Imunitatea este limitata numai la unele antigene etalate la exte- Fiorul virionului si acestea modificate de procedeele de inactivare. In in care VV. au capacitatea de a difuza de la va acestora, este evidenta posibiltates imunizari r sia inlocuiri tulpinilor sabatice care evolueaz’ in acelasi areal. Cu alte atat pentru individ, cat si pentru comunitate V.V. prezint& avantaje notabile (tabelul 12.1). Exist insa si dezavantaje ale V.V., mai ales In comparatie cu V.I., care au argumentat folosirea in continuare a celor doua soluti, adesea in scheme mixte, complexe (vaccinarea antipoliomielitica). Aceste dezavantaje sunt + insiabilitatea la stoca) sau transport in absenfa lanjului de frig: ~ difuziune necontrolata la contacti si aparijia revertanjilor in urma pasajelor interumane, ~ interferarea lor de alte virusuri cu care impart acelasi habitat jn organism. (polio-fenterovirusur = reactii severe, greu previ imunodepresati cul teoretic al vehicularii unor agenti cnpii potential oncogen in cazul administrarii la subiectii din substrat cu ALTERNATIVE MODERNE DE OBTINERE A VACCINURILOR in ultima decada, utiizarea anticorpilor monaclonali pentru iden- tificarea antigenelor protectoare si a tehnologiei ADN recombinar-oiduosounw ejepze6 e| sey ung sundses un reuWWaap e Z Punjnepaqu njued jaua6 e elewA eareoydes no euEYNWIS PIs ‘njduiexe euds “unus pugoylpos sep“ 2 ‘9yenua|e unsnuin no ejeuotiesul ezeuaBeynul ep ypmis 1Us9ey ‘oyoads sundse. 2] snpuoo e g emnedey ul wabounut eo 40) vale, je dioonuy ¢ ‘olyosut noeju) njuad ejelluaseeu june: ouljuos 40) nu fad yeiuejod 30) 1S 1e9 ‘@ueMIgZOL e| VEE 990 un guuizeider injeywased ye9ep lpurgoen ‘euoBount eujsoen yueyodust joan ED 88 eouaB aiBinyo uud ox ‘pete20 fueyosesy “(njdwoxe aids ‘aed ISMHIA | BIEAFOSGO Janda eIS9 EOIUOB eer ueinsy jnwsidoy, PURINE UeINja9 Wo\ds0e ep eInd -sounoe) efuero9s goylpoW eILUEINUI eISede ‘YOoY “e|UE}DAIU! alnoed JoUun ealgiquiese aljwio1dwo ase> jdej “epzeB sojauID}o:d ajqisoooe feayo ap sownsnyis esdi 9 ‘njdwoxa aids ‘onpuoo 18 ajeuin iopisdeo nes iedojenue ejeujsjoid jeloads UL ezeazin s]euo.e ajaqUeINyY att aan are N) eoueny eieuny ep seimasuco uud_engoayay - U9 Ba) ‘(suoneinw asuessiu) eyeuoie aqueyni sBojopo}aus rerse0e ole oop exaygo wierownuy “eo|se9 ejunuooen. ape “eziyn Joseid nun eounijae qns rolljes e EUlepOW eATeUIOYe aim “suo goIueb suaUIBU ULd oyenuare 1w/d\m ap eouInNsUED de ul sojpndad 3p iquiooes eule}oxd no nes ouaBounwiqns zop ut -uoo Rave|noou} nyjuad JawUd, 29 adja}UIS 40} }@ sJapow JO}aLeojeuuN eoxesMIUCD sed ne 2 ‘iojauab jarserdKo 1e 0) 3s900 ‘9j0Ue3}no ep 91269) e060) “ouya} auajqaid soun epnia uj “yeuorjewioyuo idoydo undxa axe9 oye sojeuiojoid eoreqofew nauod eojop ye Je! “g 0}9150) 19}03d ap elfonpod suns ee\seoy uojunuloen e aizonpoid @p u6ojouyey lou jelluapita ne tuabounw ep Yew HeIMUeD JOUN earsonpoId ny) VIVOIGIN JISOTOSNUIA ortua VIRUSOLOGIE MEDICALA VACCINAREA IN PRACTICA in prezent, medicina umand foloseste vaccinuri ‘oliomielitei, febrei_galbene incercari_au mai fost facute’ in adenoviroze, ale. Desigur, nu trebuie omis primul va = virusul vaccinal pentru profilaxia varilei urmare a aplicai extensive @ vaccinaii a scos din uz acest vaccin. Totusi, stabilitatea atenuari virusului vaccinal si marimea genomului su au permis construirea unor recombinanti viabili care exprima pro- twine antigenice pentru alte virusuri. Asistam la 0 revigorare a intere- sului pentru virusul vaccinal ca suport pentru vaccinurile virale hibride. Vi. au fost produse pentru majoritatea virozelor importante punctul de vedere al santé publice. Curent sunt ulilizate VA Poliomielité, grip, rabie, encefalite virale Problema esenialé in practica vaccinéiri este asigurarea pro- tectiei copilului mic in intervalul 6-24 de luni cand acesta pierde anti- corpii_ materni transferali pasiv. De aceea, formularea unei scheme corecte de imunizari este o problemd de mare responsabiliate. Redam calendarul vaccinatilor practicate in Romania (tabelul 12. Programul_ mondial de vaccinare (EPI) implementat sub egida OMS ‘incé din 1988 a objinut pana in prezent rezultate notabile in prevenirea unor viroze: eradicarea_poliomi ‘Americi, eradicarearujeol acjiunilor de imunizare chiar in {arile avansate, pentru ca pericolul importului de cazuri cu potential epidemic este real, TABELUL 12 CALENDARUL VACCINARILOR PROPUS IN ROMANIA IN 2001 ata Thay [rnantzan obigatori rz Inepatta 6 [BCC fant Trnunizar asociare persis) [lara 1 (hepaita Bp [DTP a Fa dora ear Tory 7 [E10 tun ToPvZ [ani favo Ton [OTP fae ta | | Vaceinur viral Redam in continuare recomandarile formulate de OMS pentru sustinerea aciiunilor din cadrul EPI + introducerea altor vaccinuri care pot contribui la controlul unor cu mare raspandire reprezinta o prioritate, tn primul rand pentru ta Csi SIDA; = poliomielita va fi urmatoarea boala eradicala, ceea ce va eli- bera fonduri insemnate ullizabile in alte aciiuni de ‘sanatate publica Totusi, pana ta disparitia ultimelor cazun, in toate farile actiunile de imunizare trebuie continuate; de vaccinare constituie un bun prile| pentru oferirea sanalate primar copillor cu alimentatie deficienta itamina A, iod, fier, rehidratare orala, educatie san b hep: = aprovizionarea cu vaccinuri trebuie riguros planificatd, iar cal talea produselor trebuie sé corespunda celor mai modeme recomanda = administrarea vaccinurilor trebuie insofita de implementares unor rejele nationale de laboratoare pentru controlul serologic al ofi- cientei imunizarilor gi diagnosticul imbolnavirlor restante; = derularea campanilor de vaccinare trebuie Insojit’ de asigu- rarea_mijloacelor materiale (mijloace de transport, incinte frigorifice, vaccinur) si umane pentru folosirea ralionala si economic’ a alocate; (in afara calendarului imunizérlor primare) con- siituie un element corectiv util pentru ameliorarea acoperit: vaccinale acestor acfiuni ramane ins un element restrctiv in multe {ar afara_acestor recomandari care rezuma elemente general trebuie precizate in legatura cu cele trei vac- cinun virale a céror aplicare extinsa va permite eradicarea unor viroze majore in vilorul propia. Vaccinul polio va asigura eradicarea bol trarii eforturior spre YSrle care inca au diffculti in controlul boli si cu condita utilizar exclusive a Vi Se definesc {Sri indemne de poliomielité salbatic’ (wild polio free status), cele care nu au raporlal imbolnaviritrei ani consec ceea ce este gi cazul Romanisl. Supravegherea epidemiologica tre. copii peste 15 ani: in farile cu. polio endemic special paralizile flasce la copiii sub 5 ani vaccinarea obignuita va fi suplimentata cu campar nuale pentru cuprinderea tuturor celor ce sau sustras lor paraltice va fi dubiaté de dia- wea 0 imagine obiectivé asupra jor salbatice. Condijia esenjiala pentru atingerea sta- ¢ este administrarea a cel putin 4 doze de vaccin luluror copillor in primul an de viafa polio trivalentJun} p-L 9p eisuen e} ‘ouerSeu e| ezop § nInwouo!e9 Jeluaprou! eesepeos yOu! “AIEWIENYe EIUa|aDX & 18 ge6L uIP snponul iso} & eA “SaHOY Inuabique > Injnuow e elejesdns ep e\ueuoduic oufuoo 1S jueUIquoDS! NOV eiGojouya) ud ynuilqo ujoden un aise g emeday-yue jnujooeA ‘(919 wepunul) ageiod ede Joxduloo e1e0, eoj6ojo00 owuopiooe ednp yepuEWOZ=! eSUL joyeByg0 Jojugtuna sepudye> uy. srjour oys0 JeA e| "euuud :epeouad enop epuewooas 100 euioyos ednp %G6 o1sed op ch ‘1UEI= Inpioxo; euinu uluco ‘unjeder naqued aysojo} “esedexd oy “ome! -20U9 dij op quns eens iw [99 esiexpe ojifoeey eG BS ep e ouoolur ednp seje few ‘feurscen equip awias; o e] asionpe ioees PUPUIUUD}EN ‘PUBbO}9eAI IEW ead 9jSO SissNUOd eJUoUOdWO) “1UDIeAIA 9A Nd AYeIedWICD esnpei NW asienpe pabe & BIWOIEP 1UL}a, uns NUBIA B\S2oy oq pL © eaujodun efejoid yod o1e9 18 elusioye yensuowep ne4$ aseo ajunuisoeA ej) eiinosip pueWiNZay gpsreuy610 yodannermwn 2 ayse6 y Jod Bluaino eojoesd UL asnponUl © op osues INUIOeA “2 VAISIAI eifoajUI “ennsaBip jeudso1_9z0. jeoUBsOBuIUSW -eol]gnd ea}e}Ques xd puolew 9g BZeESOUpe aS alejueUUadxe uunursoen ION “ognadesel nes aquanaid doos ul avezunui| ep 169}21)S JOU eseOJAWAU 2} SNPUCD Ne aiBo}oURDEA UJ ajUAda B1950IB0iq BIDOTONISOVA NI 3LNID3¥ 3SINOONd nsinauoo easn, "euay!P “ye}euosU Insoueia, cezouajeq sjsiejuun gBnepe os gISI BIseIKe eG fod suns ¢zoz-oL0z inue aiejoz| ayesGoa6 : jesjsiuwpe op s08n aid. oiihipuco jsoubeIp op IA 9p sueWINUOU as2OAIOzOL ‘unBis_uiooen) elluanie|ut ep 20! ewud ul “ojei008-oomjod 1 aoul ezeadnib ezoun sojajuayp & 21 BYVNIDOVA Nd HOTAZONIA VSNVOIGVHA NALNSd IRISLIYD %8 9 aveW Jew oISo sgHBY In| Ngo JO|NEUIDDEA jnuses6 jeoydusoo op 1S aye) inupoeq, IS9joud © ase}O19x0 Op jade pugs inwud UL joud asa sgHOy 2p ud 984-9 ‘ays 09 vaa0) "eA |MMepUaIeD UL si ‘SSad Ie Apuel ‘wens e yenods ur Zed e| Zi ein ep ue muud uy oneqies Snag Tet iain EEA YIVOIGIN FOOIOSAUIA oer122 VIRUSOLOGIE MEDICALA silsau febra ‘antipotiom ek cuprinde tei anigene diferte corespun- Gripale circulante in. sezonul respect inactivate folosite interpandemic sunt 15 mg_de antigen hemagltinant pentru AIMIN?, AIH2NS gi 8. Doza recomandati pentru aduli este unicd - 0.5 mi, injecjie intramusculara. Pentru copli se recomanda doua doze 0,5 ml (numai 0,25 ml pentru cei sub 4 ar interval de 4-6 sap- t8imani, Reagfile. adverse dup vaccinul inactival survin la. 15-20% dintco "gi sunt mai frecvente cup preparatele care conjin thimerosal ca stabilizant. Vaccinarea antigripalé se face optim in a valu! octombrie-nolembrie. In pandemie, vaccinul folost va fi mono- valent, preparat-numai cu tulpna, pandemica Vacchurile anligipale sunt reinnote ‘anual in acord cu tu aripale AHIN1, AHSN2 si B, prevalente. OMS recomanda ul ite in productia vaccinului gripal. Aceste recomandari ‘vans fala de sezonul gipal penitua permite pro- in septembrie pentru emisfera sudicd. Recent, americanii au zat © veche tehnologie sovietic’ din anii ‘60 recomandand un vaccin viu atenuat adminis ranazal numit FluMist® Medimmune Inc. Acesta din urma este recomandal persoanelor sanatoase intre 5-49 de ani. Sub si dupa aceste a numai vaccinuri inactivate. Vaccinul FluM sensibile la temperatura de 37°C si este compl adverse. Vaccinul anti-Haemophilus influenzae tip B este recomandal copilor cu afectiuni respiratoni cronice. Se administreaza incepand cu varsta de 2 luni, cu rapeluri la 4, 6 $i 12 luni, Voccinur viralo 123 oral, recomandat 4-8 ‘saptamani Suman este prezent trei doze dupa varsia de 2 ire doze. lor recomandate pent copii si adolescenti TABELUL 11 SUMARUL IMUNIZARILOR RECOMANDATE PENTRU COPII $I ADOLESCENT! (vez! wwwimenunize org) vaccin penta [Gale de adminiairare [Schama we Pow vaste de 2 HE IF doze Ta varstar 026-18 Wri [Ditane-Tetanos- Paras alanas Pars [Rujeols-Oreion Rubools peri rapalur Ta Tecare 10 anr [> doze i vila de 12 luni g 45) [Pao oral Sau wacivat [por oaTmise vanes ise pene Tete dupa 12 ant Iz doze ta virsia de 24 Wun 3 fapet tao tuna IS doze Ta version 278 Ton [2 care Gaps 12 art [Pheumocecie fens [2 caze Ta varsla de 16-24 Tum [Schomalo do mmunizare sunt recamandate de produestent de vacernu_In-_genera tre doze oste do 48 siptimini Roactilo adverse Se raporiened biiga objinute prin vaccinéri atét in termenii fondurilor pentru sanatalea pu-Pulaud s}ep op wiulw inun eeseSeouns jod jndwiy e| 1$ no} e| gy ‘9}eugIN9 JUNZe] UIp oysruD nes yepnsxe ‘oe99} “4OT ‘aBuES ‘el -ozeu esmereds) inmaysouberp ajeujsep sojasnposd eose}09I09 wOTasONd WadvL100ay 9 ‘duinos onsoubeip un pus NGo\oULE (G) 18 eo1eb axeoyydwe es fp! (p) “(9}9 uUAN|BeoUNW! ‘syewIZueoUNW! ‘elusdseioNy iojeuabinue eareoyuap! (¢) Insnuw’e ejoouIp eaLez\enzin (2) “In “Renin eesejoz! (1) :2ze9zIn JO|ezOUIA fe sO}eIOGE| BP 1 sjnujos og YOTAZONIA TV YOLVEYORVT 3d INDILSONOVIG € IN TIOLldvo Rae 610-sz1uranravnn pu AbojaGOIIN wOIPaHY “s UOIeG 19 ABojoKqouNu} “yO KeMoUET 1undeA RON, “3S UUEMYNED, eB powgnd mum = 9661 Joos oye SexAL noB-pouugnd' Mn = 8uy UO 99 “D3 “OS woo‘edounaKopm avian = pgqz ‘AAI SOIDOIENS Ui alsvaooraia 99 JoIp10A uN Bop es injndwH eqosd eo eyUIeEWL Wepundsed es amewoid ese YIVOIGIN FOO TOSNUIA vat126 VIRUSOLOGIE MEDICALA duble de ser (una recoltata la debut, cea de-a doua in convalescent substana bune activat TABELUL 131 RELATIA STADIU DE BOALA - OPTIUNE DE DIAGNOSTIC Saar ae boats [zolarea vrasor [Saraconverse Incabane sent Fava acuta faa Fava do stare un [Convarescena las le de autoprotectie si de _pro- tectie a anturajul patologice. Aces IZOLAREA VIRALA Investigarea boli virale incepe cu gasirea unui sistem de izolare a agentului etiologic. Opiiunea pentru gazda naturalé este cea mai log) cazul clinic’ umane, considerente etice exclud aceasta altemativa. De aceea se folosesc frecvent culturile de celule de origine umand. Orice laborator mentine atat linii celulare (cu iploide umane (menjinute fe cazuri se mai folosesc pen- (ECP). Tipurile de leziuni produse de diferitele vitusuri sunt sintetizate in tabelul 13.1, Pentru virusurile hemagl Diagnosticul de taborator al viozslor 127 ante replicarea lor mai este evaluata prin hemadsorbtie (rozelarea infectate), TABELUL TIPURI DE EFECT CITOPATIC par de ECP [Exerpe fsnciar aramiowusun, AI ie i, adeno, abo IPapovadrasur noluzionar eens ‘abi, v. vacdinal Tevpelee, v_rujsolas febra galbend - incluzii Nicolau- Guarnieri. DIAGNOSTICUL MOLECULAR tehnici a insemnat un progres important patogeni care se izoleaz’ greu prin tehi permit precizarea subspeciiior sau genotipurilor, trasarea lanlului epidemiologic etc. De exemplu, logi cizarea ir de papillomavirusuri izolate a evidenfiat rolul particular a trei virusuri din peste 80 existente. Determinarea cari: virale @ devenit metoda cea mai preci molecular - microarray sau micromo: rapide de diagnostic pentru afectiuni clinic identice ins determinate de un spectru a Patogeni. Probabil ca vom dispune ciputi care sa precizeze etiologia in menini ote. Metodele de diagnostic molecular pentru. detecti cuantificarea unor microorganisme (bactereo.edns euuMelep e1e9 '9,G6 wu ap BiNeadwio) © e} eau! uud (pay) Nv uo} Eouemeuep :oiofew adeye ¢ uy afinoap YOg ‘2ISeID jaju! @seo.AWNU |e JoeXo IS pides jnoNSOUBEIp 1S eD -2510 OseouewN Joe InjnWOUEB e I$ UBWN IninwOUEB eareKIDSap ode ae uuodoosep esvoinoeiads: \de uepedeid exe} aieyonzep 0 Ino ap Nai} NE NU YOd ee1Uadoosap jSuBS :oNSOUBEIP ep Ise, inun -souno e epojew ‘speosp enop ep 10g ‘eajeqoyioads 18 way auoleui ofuuies enop 9je0 no wodes u! 1 efueuuojed yso) © eq 098 @P UGESOP EPO|eW O YOd UIP NOB} & 99 89D "YO “Wor! 1 UIeYD BSBsBUAO Op BauMYEP Gns EINDsOUNO B99 852 juEza:d ailoeiep ep epojew eunuico Yew B20 auedap oq easaljuances: ex SIO} UL Od) loyDeds peur csoluyer eqUeUeR efeeoeWLN UIP Cun ulnd feo ezeq | ne en Pa!AU JoKZBe © alfaoIop op jEsIUBOUOS 9p e[epo}ow!) |W | B BURd (eo}UDeW eZ) MAJUOd xa ep) ‘eoyouBeu o9q no earsiedeg] ffeaws 24 efiiosay| lone nes exeSny.qus9 ne ojovedre9| wo}0.9-oua epoxy] INU OIZBE eaVeDYUNd Hf eves TOURADMOT OURS Mo waIeyEDa osoByavooenia ‘arom soyzDe eavenuacueg| g21e101d oNs06p no gueINID eer ‘uueaswow dy op pein e2n| apoio] udu Yod VENVNLOIIT NUINAd YOTAEONd VRIVUON TINE res maev, "81 88 SPO}OW o}SeDy ‘Jenjdaou09 euGssoap Ke op edele 29 oe} aL nsazaid OP PIOAa se0p undsip nh ejaquie 40} etlizoduioo uy ne yun 1S lue}eg “eoysads epuos no eaLez! e1ezeq opojew uud § 1e0 ‘eseoyidWe ep epoious ut eaienyaja mjued ung ep 1 edge e| ewnzo es NV 9p elainosjow PueZIA JeInosjoW ynonisoUd -21p "juer2—y) (ew JO, “eaeAfoAIp 1S eareeds ‘ealeydoad ‘Ezy :9}0Uy -sip esaoid nied iSeaje0e efinoied seinaejou njnonsoubeIp easop “2h UL NaW IS Nuy J9lbelXe @ eleleua6 ewlaLps ‘eaisace seo) nO “NU eifoexo ajuEd 9[90 9p eiuojp reidouud uns Nav e efoenKe ap ero1uyaL “Inuilgo ye eSexWIN as e0 DINU pe ap jedouud uy © ejesouEb 12 BP ajo1uya) nujued f\sojo) sopANIeAL \n1UAWOP uu, ajnuliqo eiueyodus sojesaiGoud eworep 16 eyqsod 1s0 & oUYa! ‘auapan ap jound uip eavesyiduig “Yew jew aveziprepueys ap ajasues wat 7O)OPOH Te F019] OP HNSOUBAG VIVOIGIN JIOOTOSNUIA eer

Virusologie PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Virusologie PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like