Capitolul lV. PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIEI EFERENTE Sistemul nervos vegetativ este implicat in mentinerea homeostaziei prin reglarea activitijii cardiace, musculaturii netede vasculare, brongice, viscerale, metabolice, activitatii secretorii glandulare gi a unor mecanisme care intervin in termoreglare. Unele organe, precum cordul, intestinul, uterul etc. se caracterizeazi printr-un automatism functional influentat de sistemul nervos vegetativ, ‘Suportul morfologic al activitaqii sistemului nervos vegetativ este asigurat de componentele de baz ale arcului reflex: calea aferenti, centrul integrativ si calea eferenta. Morfologic si functional structurile cdilor eferente se grupeaz in dou’ componente distincte: sistemul vegetativ parasimpatic si sistemul vegetativ simpatic. Sistemul vegetativ parasimpatic. Neuronii preganglionari sunt situafi la nivelul polilor extremi ai axului cerebrospinal: nucleele nervilor cranieni ITI, VII, X, XI si segmentele S,-S, ale maduvei sacrale. Ganglionii parasimpatici sunt situagi in itatea sau in structura organului inervat. istemul vegetativ simpatic. Neuronii paraganglionari simpatici se localizeaza in coloanele laterale ale méduvei spindrii, de la primul segment toracal pani ta al doilea sau al treilea segment lombar. Farmacologia sistemului colinergie Nofiunea de sistem colinergic include totalitatea sinapselor la nivelul crora transmisin se realizeaz prin intermediul acetilcolinei, precum si structurile functionarea cirora depinde de prezenta acesteia. Medicatia de tip colinergic este caracteristica urmatoarelor tipuri de sinapse: # sinapsele din fibrele preganglionare si neuronii din ganglionii parasimpatici sisimpatici; « sinapsele dintre fibrele preganglionare $i celulele cromafine din medulosuprarenali; # sinapsele dintre fibrele postganglionare parasimpatice sidiversele structuri efectorii (miocard, musculatura neteda, glande exocrine); + sinapsele colinergice din sistemul nervos central (celulele piramidale din scoarti, nucleele talamusului, trunchiului cerebral, celulele Renshaw); ¢ sinapsele dintre axonii motoneuronilor si musculatura striata (placa motorie). 69FARMACOLOGIE SPECIALA Acetilcolina realizeazi medicatia la nivelul unor structuri cu inervatie simpatic&: vasele sanguine de calibru mic, miocardul, splina, musculatura netedsi din unele structuri ale aparatului urogenital. Acctilcolina actioneaza si la nivelul unor {esuturi lipsite de inervatie: placenta, celulele ciliate traheale si esofagiene ete. Sinteza acetilcolinei are loc 1a polul terminal al axonului gi este produsul de reactie dintre colina si acetil-coenzima A (acetil-CoA). Reactia este catalizatdi de colinacetiltransferaza, enzima sintetizaté in ribozomii din corpul neuronilor colinergici, de unde ajunge in terminatia nervoas’. Colina este captata din lichidul extracelular prin transport activ. Cea mai mare parte de acetilcolind este sintetizata hepatic, iar o parte provine din alimentatie. Odata sintetizat in axoplasma polului terminal, acetilcolina este fnmagazinata in veziculele sinaptice. Fiecare vezicula conjine intre 1000 si 50000 molecule de acetilcolina, Impulsurile nervoase provoaca eliberarea acetilcolinei in fisura sinaptici unde ea interacjioneazi cu colinoreceptorii situafi pe membrana postsinaptic’. Localizarea colinoreceptorilor determina sensibilitatea lor fag de substanele farmacologice. Pornind de la aceasti proprietate, distingem receptori muscarino- si nicotinosensibili. Receptorii muscarinici (M-colinoreceptorii) se gisese pe membrana postsinaptic’ a celulelor organelor efectorii, in terminatiile fibrelor colinergice (parasimpatice), postganglionare, precum si in sistemul nervos cen- tral (scoarfa cerebrali, formatiunea reticulata). Receptorii nicotinici (N-colinoreceptorii) sunt situati in membrana postsinapticd a celulelor ganglionare, in terminajiile fibrelor preganglionare (ganglionii simpatici si parasimpatici), in medulosuprarenala, in zona sinocarotidiana, lamelele terminale ale muschilor scheletici si in sistemul nervos central (neurohipofizi, celule Renshaw .a.). Sensibilitatea N-colinoreceptorilor faja de diverse substanje este neunivoca. Spre exemplu, N-colinoreceptorii ganglionilor vegetativi difera de N- colinoreceptorii musculaturii striate (motorii, somatici). Din aceste considerente, se disting doua grupe de preparate: ganglioblocante, care deregleaza conductibilitatea impulsurilor in ganglionii vegetativi, si preparate curarizante (relaxante musculotrope), ce deregleaza transmisia neuromuscular. Interactiondnd cu colinoreceptorii acetileolina modifica conformatia lor, cea ce contribuie la cresterea permeabilitijii membranei postsinaptice, pitrunderea ionilor de sodiu in celula, iar a ionilor de potasiu in spayiul extracelular, Are loc depolarizarea membranei celulare, generarea potentialului de actiune si transmisia impulsului de la terminajia nervoasa spre organul inervat. Acetilcolina actioneaza un timp foarte scurt, deoarece este hidrolizati de enzima 70PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIE] EFERENTE acetilcolinesteraza in colina si acid acetic. Colina este captati in mare parte (pind * la 50%) de terminatiile presinaptice, unde se reutilizeazi pentru sinteza acetilcolinei. Acidul format pitrunde in singe Se disting urmatoarele grupe de preparate care actioneaza la nivelul sistemului colinergic: 1. Colinomimeticele, asemenea acetilcolinei, excita colinoreceptorii; 2. Anticolinesterazicele inactiveaza enzima colinesteraza, responsabili de descompunerea acetilcolinei; 3. Colinoblocantele blocheaza colinoreceptorii si pierderea sensibiliii fay de acetilcotina. 4.1. Colinomimeticele Dupa mecanismul de actiune, deosebim urmitoarele grupe de colinomi- metice: 1, M-colinomimetice (exciti M-colinoreceptorii): pilocarpina clorhidrat, aceclidina, 2. N-colinomimetice (excité N-colinoreceptorit):cititon, lobelina clorhidrat. 3. M- si N-colinomimetice (excita atit M-, cat si N-colinoreceptorii): acetilcolina, carbacolina, preparatele anticolinesterazice: neostigmina metilsulfat (Prozerina*), galantamina s. ‘M-colinomimeticele. La administrarea acestor preparate in organism predomina efectele induse de stimularea nervilor parasimpatici, Ca rezultat al actiunii topice la nivelul ochilor, M-colinomimeticele reduc tensiunea intraocular, provoacd mioza, spasmul acomodatiei. Contractia muschiului sfincter al pupilei duce la micsorarea pupilei (miozi). Scurgerea umorii apoase din camera anterioard este consecinta deschiderii refelei trabeculare Fontano situate la baza irisului si canalului Schlemm. Tensiunea intraocular’ scade mareat gi pe o duratd indelungatd. Contractia muschiului ciliar contribuie la accentuarea convexitijii cristalinului si focalizarea sa pentru vederea la distanta mica (spasmul acomodatiei).. Acfiunea resorbtiva genereaz bronhospasm, bradicardie, cresterea tonusului musculaturii netede a tractului digestiv, uterului, vezicii urinare, biliare si relaxarea sfincterelor intestinului. Indicafii. Glaucom, atonia tractului digestiv, uterului, vezicii urinare, endartet Contraindicagii. M-colinomimeticele nu se indica in caz de astm bronsic, deregtiri ale conductibilititii miocardului, afectiuni organice grave ale cordului, sarcina, epilepsie, hiperchine:FARMACOLOGIE SPECIALA Pilocarpina — alcaloid cu structuri de amina terfiard. Se extrage din speciile genului Pilocarpus. Se utilizeaza doar in practica oftalmologica sub forma de picturi oftalmice in scopul diminuarii tensiunii intraoculare in caz de glaucom. Aceclidina prezinté o substanfa colinomimetica ce stimuleaz& preponderent M-colinoreceptorii. Este exprimati indeosebi capacitatea preparatului de a amplifica gi intensifica contractiile intestinului, vezicii urinare, uterului. In practica chirurgicala si obstetrico-ginecologica se utilizeaza in scopul profilaxiei si combaterii stoniei postoperatorii a musculaturii tractului digestiv gi vezicii urinare, {n practica obstetrico-ginecologic’ ~in reducerea tomusului si subinvoluia uterului, pentru hemostazii in perioada postoperatorie. N-colinomimeticele. Lobelina $i cititonul dup’ mecanismul de actiune sunt /N-colinomimetive, ins dupa famacouinamie —aualeptice respiratorii reflectorii, Importanta practic a N-colinomimeticelor este destul de limitati. Se utilizeazi doar capacitatea lor de a excita N-colinoreceptorii, in primul rand — ai sinusurilor carotidiene. Astfel se stimuleazi reflector activitatea centrului respirator. Efectul stimulator al N-colinomimeticelor este foarte pronungat, insa de scurt& durata (2 5 minute fa administrare intravenoas’). Stimulatoarele M- si N-colinoreceptorilor. Acetilcolina este produsi perma- nent in organism, Prezinta un ester instabil al colinei si acidului acetic. In calitate de preparat medicamentos practic nu se foloseste. Uneori se administreazd cu scop de vasoconstrictor in spasmul vaselor periferice (se injecteaz§ in artera femurald in endarteriita obliteranta). Carbacolina dupa structura chimicd si proprietitile farmacologice este similara acetilcolinei, Totodata, manifesta potent mai mare gi actiune mai indelungata, deoarece nu este hidrolizata de colinesterazi. Stabilitatea preparatului permite administrarea lui nu numai pe cale parenteral’, dar si peroral. 4.2. Anticolinesterazicele Mecanismul de actiune. Reiesind din denumire, mecanismul de actiune al preparatelor in cauzi const in blocarea colinesterazei — enzima implicati in descompunerea acetilcolinei. Ca urmare, mediatorul acetilcolinei se acumuleazi in sinapsele colinergice. Unele substante provoaca inhibitia tranzitorie, reversibila a activitatii enzimei. Efectul lor este relativ de scurti durata si dupa sistarea interactiunii lor cu enzima, activitatea acesteia se restabileste. Alte substante formeaza cu enzima un complex stabil. in acest caz activitatea enzimei se readuce la norma” doar cu conditia utilizar reactivatorilor specifici. Procesul obisnuit de hidroliz’ a acetilcolinei va reincepe numai la sinteza unei colinesteraze noi. Din aceste considerente, anticolinesterazicele se divizeazi in: 2PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIEI EFERENTE v anticolinesterazice reversibile: fizostigmind, galantamina, neostigmina metilsulfat (Prozerina®), ambenoniu cloruré (Oxazilul®), piridostigmina bromura, chinotilin’. > anticolinesterazice ireversibile: armini, fosfacol. Efectele preparatelor anticolinesterazice sunt similare cu cele provocate de acetilcolina si substanfele colinomimetice. Pentru majoritatea preparatelor anticolinesterazice este caracteristicd predominarea proprietitilor M- colinomimetice (bradicardie, cresterea tonusului musculaturii bronsice, miozi, intensificarea secretiei glandelor bronsice, salivare, gastrice, sporirea tonusului gi peristaltismului intestinal etc.). Pentru un numa redus de preparate este caracteristic& prevalarea efectelor /-colinomimetice (excitarea SNC, intensificarea activitijii musculare pnd la convulsii, hipertensiune arterial brusca). Indicagii: 1. Tratamentul sechelelor poliomielitei, consecinjelor tulburirii circulatiei cerebrale, paraliziilor cerebrale la copii, neuritelor; 2. Miastenie. In aceasta maladie grav, caracterizata prin slibiciune muscular’ progresiva, indus’ de dereglarea transmisiei impulsurilor in sinapsele neuromusculare, substangele anticolinesterazice exercita efect simptomatic, restabilind activitatea muscular’; 3. Glaucom cu unghi inchis. Efectul simptomatic salutifer este asigurat de utilizarea topica a substanjelor anticolinesterazice in sau fri asociere cu ‘M-colinomimeticele; 4, Secheléle miasteniei dup’ administrarea curarizantelor in chirurgie. Preparatul de electie se considera prozerina; 5. Heusul paralitic si atonia cailor urinare. Preparatul de electie ~ prozerina. Efecte adverse. Bradicardie, scAderea tensiunii arteriale. Contraindicagit. Angor pectoral, astm bronsic, dereglarea conductibili cardiace, epilepsie, boala Parkinson, Anticolinesterazicele reversibile Fizostigmina. Prototipul substanjelor anticolinesterazice reversibile, fizostigmina este un alcaloid extras din semintele de Physostigma venenosum. in glaucom fizostigmina salicilat manifesta o potenti mai mare, decat pilocarpina. Din cauza toxicitiii pronuntate, rareori se administreaz parenteral. Galantamina este un anticolinesterazic natural, extras din Galanthus woronwil, Faciliteazi transmisia excitafiei si conductibilitatea neuromusculard Administrata in sacul conjunctival, galantamina produce hiperemie si edem con- junctival tranzitorii. Galantamina bromhidrat poate fi utilizati in tratamentul i, distrofiei musculare progresive, dereglirile senzitive si motorii cauzate 3FARMACOLOGIE SPECIALA de neurite, polineurite, radiculite; in sechelele induse de dereglirile circulatiei cerebrale, in reconvalescenja dupa poliomielita acuta, in tratamentul paraliziei cerebrale infantile, ileusului paralitie i atoniei cailor urinare. Neostigmina metilsulfat (Prozerina") este 0 substanta anticolinesterazica sintetica, Manifesta activitate anticolinesterazica pronunfati, Dupiiefectele periferice este similara fizostigminei gi galantaminei. Prozerina se foloseste in calitate de antagonist al curarizantelor antidepolarizante. Uneori se utilizeaza in caz de insuficienta a contractiilor uterine. Piridostigmina bromura (Calimina*) amelioreaza transmisia neuro- musculari, amplificd motilitatea tractului digestiv, sporeste tonusul vezicii urinare, a bronhiilor. Provoaca bradicardic, Anticolinesterazicele ireversibile Reprezentantii acestei clase sunt compusii organofosforici (COP), Ca urmare a toxicitatii lor pronungate, se utilizeazd doar in tratamentul topic al glaucomului. ‘Simptomatologia intoxicatiei cu compusi organofosforici: mioza (ingustarea pupilei), transpiratie, sialoree, hipersecretia glandelor bronsice, bronhospasm, bradicardie, ulterior tahicardie, cresterea tensiunii arteriale, agitatie psihomotorie, anorexie, greafé, vom, crampe abdominale, diaree; in cazurile grave pot surveni: fasciculajii muscutare si contracturi involuntare, convulsii; excitabilitate alternatd de inhibifie, sciderea tensiunii arteriale, dezvoltarea starii comatoase. Cauza primara a morfii este insuficienta respiratorie prin edem pulmonar acut si paralizia muschilor intercostali si diafragmali, la care se asociazA insuficienta circulatorie. Mésurile generale care se impun in cazul intoxicatiei acut « decontaminarea — scoaterea celui ce s-a intoxicat din mediu unde a avut loc accidentul si aplicarea mistii de gaze, daci atmosfera rimine contaminata ~ scoaterea hainelor, spalarea abundenté a pielii gi mucoaselor cu soluie de 3-5% de hidrocarbonat de sodiu, spalaturi gastric’, remedii adsorbante si clisme sifon); © diureza forjata; + administrarea intravenoasi a M-colinoblocantelor (atropina sulfat), reactivatorilor colinesterazei; cazurile grave ~ hemosorbtie, hemodializa si dializa peritoneala. Reactivatorii de colinesteraze Reactivatorii de colinesteraze pot fi utilizati pentru profilaxia gi tratamentul intoxicafiilor acute cu compusi organofostorici (insecticide, substante organofosforice etc.). Ca rezultat al reactivirii rapide a colinesterazei, se restabileste capacitatea ei de a hidroliza acetilcolina, fie chiar si partial. in “ ——PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIEI EFERENTE intoxicatia cu compusii organofosforici este mai rafionala folosirea reactivatorilor in combinatie cu colinoblocantele care actioneaz4 mult mai rapid. De regula, reactivatorii colinesterazei sunt mai eficienti in scop profilactic. Pe fondalul intoxicatiei deja survenite ei manifesta efect mai moderat. Reactivatori de colinesteraze sunt rimedoxima bromurd (Dipiroxima) si alloxima, Ultima penetreazii bariera hematoencefalicd, ceca ce reduce efectele toxice ale compusilor organofosforici asupra SNC. 4.3. Colinoblocantele Preparatele acetilcolinolitice (colinoblocante) reduc influenta inervagiei colinergice asupra organelor si sistemelor organismului (glandele exocrine, sistemul cardiovascular, sistemul nervos ete.). Ele reprezinta substantele fectele acetilcolinei si colinomimeticelor. medicamentoase care antagonizea Clasificarea preparatelor colinoblocante: Preparatele colinoblocante se clasific& dupa tipul de receptori la nivelul carora interactioneaza: 1. M-colinoblocantele (Muscarinoliticele): atropind sulfat, extract de belladona, platifilina hidrotartrat, scopolamina bromhidrat (Hiosciamina"). 2. N-colinoblocantele (Nicotinoliticele): 2.1, N-colinoblocantele cu actiune selectiva la nivelul ganglionilor vegetativi (ganglioblocante): hexametoniu benzosulfon (Benzohexoniu"), azametoniu bromur (Pentamina"), pempidind (Pirilena®), trepirium iodura (Higroniu®), 2.2. N-colinoblocante cu actiune selectiva la nivelul terminatiilor nervilor motorii (curarizante): tubocurarina clorhidrat, suxametoniu ioduri (Ditilina*, Listenon*), mellictin: 3. M-, N-colinoblocante: benactizin (Amizil"), adefinina (Spasmolitina"), trihexifenidil clorhidrat (Ciclodol®). 1. M-colinoblocantele Preparatele cu activitate M-colinoblocanta, sunt: a) alcaloizii grupei atropinei si plantele ce le contin; b)_preparatele sintetice (substituentii atropinei! a). Alealoizii grupei atropinei si plantele ce le contin. Mecanismul de actiune, Reprezentantii acestei clase blocheazs interactiunea acetileolinei cu receptorii muscarinici i anuleaza aparitia efectelor specifice la nivelul tuturor structurilor colinergice care prezinta acest tip de receptori. 15FARMACOLOGIE SPECIALA Reprezentantul principal al M-colinoblocantelor este atropina. Preparatul se absoarbe rapid la nivelul tubului digestiv si mucoaselor. Dupa 24 de ore se elimind cu urina cirea 50% din preparatul administrat, o parte se secret cu laptele matern si saliva. Penetreazii bariera hematoencefalic’. Actiunea atropinei si a preparatelor similare sunt opuse efectelor colinomimeticelor. Fiind utilizat& topic la nivelul ochilor, atropina poate produce midriaza in decurs de 5-7 zile ca urmare a blocatii receptorilor muscarinic de la nivelul fibrelor circulare ale irisului. Intrucdt drenarea umorii apoase din camera anterioari a ochiului in acest caz devine dificil’, tensiunea intraoculard poate creste (preponderent in glaucom!). De asemenea, atropina relaxeazi muschiul ciliar care fixeaziicristalinul pentru vederea la distant. Ca urmare, obiectele apropiate devin neclare gi micsorate (paralizin scomodatiei). Aefiunite farmacodinamice ale atropinei: 1. Reduce secretia glandelor salivare, cantitatea total de suc gastric si activitatea lui digestiva, . Inhib& functia secretorie a glandelor bronsice si mareste viscozitatea secretului brongic. in doze mici inhibi secretia glandelor sudoripare si diminueazi termoliza; 3. Relaxeazi musculatura neteda a bronhiilor si bronhiolilor, ins& dup’ actiunea bronhodilatatoare in caz de bronhospasm cedeaza adrenalinei; 4, M-colinoblocantele reduc tonusul si activitatea motorie a tuturor nivelelor tractului gastrointestinal, Anihileaz actiunea colinomimeticelor si efectul spasmogen al morfinei asupra intestinului subtire gi gros; 5. Exercité actiune spasmoliticd la nivelul musculaturii e&ilor biliare si vezicii biliare. in doze terapeutice reduce tonusul vezicii urinare, ins& sporeste tonusul sfincterului, ceea ce induce retensia urinei; 6. Actiunea atropine’ la nivelul sistemului cardiovascular este mai pronunjati in cazul tonusului marit al nervului vag. Preparatul reduce influenta vagal’, parasimpaticd asupra miocardului. Din aceste considerente (indeosebi la persoanele tinere), se mireste frecventa contracfiilor cardiace si creste necesitatea miocardului in oxigen. Astfel survine riscul acitmiilor, 7. Nu modificd tensiunea arterial (TA), ins’ in doze terapentice anbileaz’ hipotensiunea arterial, indusa de colinomimetice. in doze toxice inhibi centrul vasomotor si provoaca dilatarea acutd a vaselor eutanate (hiperemia atropinic’ a pielii fetei), ce contribuie la sciderea TA; 8. Traverseazi bariera hematoencefalica. in doze terapeutice medii induce efect bifazie: in prima fazi — actiune stimulatorie; in cea de a doua ~ actiune deprimanta. Efectul nominalizat este mai exprimat in caz de supradozare, care se manifesta prin excitatie, insomnie, convulsii cu survenirea ulterioari asomnului 76PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIE] EFERENTE Andicagii: 1, In scopuri diagnostice in practica oftalmologica, in tratamentul afectiunilor oculare inflamatorii acute si pentru alegerea ochelarilor sau a lentilelor de corectie; 2. In tratamentul complex al bolii ulceroase a stomacului, duodenului si gastritelor hiperacide; 3. In bronhospasmul generat de hipertonusul nervului vag. Este mai putin eficient in caz de astm bronsic, in patogenia ciruia un rol de frunte fi aparjine histaminei; 4, Ca premedicatie in anesteziologie (pentru prevenirea bronho- i laringospasmului, inhibarea secrefiei glandelor salivare si bronsice) si pentru profilaxia reflexului vago-vagal si stopului cardiac in caz de intubatie; 5. intratamentul colicelor hepatice, renale, intestinale; 6. in intoxicatia cu morfina si ca antidot specific in supradozarea colinomimeticelor si preparatelor anticolinesterazice; 7. Profilaxia bradicardiei acute (supradozarea glicozidelor cardiace, bloc atrio- ventricular); 8. Reducerea frecventei mictiunilor in caz de cistite si de enurezis nocturn la copiii de pana la 5 ani; 9. Laefectuarea investigatiilor radiologice ale organelor tractului gastro- intestinal; 10. in tratamentul parkinsonismul 11. In tratamentul schizofreniei; 12. Uneori in transpiratie patologica. Manifestarea intoxicatiei cu alcaloizii grupei atropinei si cu plante ce le profilaxia raului de mare si de avion; contin: tahicardie, tahipnee, hiperpirexie, stimulare marcati a SNC (agitatie, confuzie, reactii psihotice de tip paranoie, halucinatii, delir, convul: tegumente uscate $i hiperemice, xerostomie, retenfia urinei, atonie intestinala. In intoxicaie sever, stimularea central este urmata de deprimare cu coma, insuficienta respiratorie si circulatorie, Medicamentele de electie in intoxicajia cu atropina sunt fizostigmina si prozerina, care antagonizeaza atat efectele centrale, cat si cele periferice. Alcaloizii din belladonna (de origine vegetal’): Besalol"; Belloid®, dup’ proprietitile farmacologice se aseamdni cu atropina, Se utilizeazi, de regula, in calitate de preparate analgezice si spasmoli ice. Scopolamina (Hiosciamina*) este un alcaloid extras din Hyosciamus niger, inrudit cu atropina. Asemenea atropinei, exercita actiune colinoliticd centrala si periferica. Spre deosebire de atropin’, provoaca efect sedativ si somnifer. Intra in ‘componenta comprimatelor ,,Aeron” eficiente in prevenirea riuului de miscare. 17FARMACOLOGIE SPECIALA Platifilina este un alcaloid izolat din Seneco plathyphyllus. Dupa activitatea M-colinoblocanti cedeaza atropinei. Asupra SNC exerciti efect sedatiy, iar la nivelul organelor periferice — efect spasmolitic pronunfat. Provoaca midriaza pe o durata mai scurta (5-6 ore), decat atropina. Se utilizeaza, de regula, in starile spastice ale musculaturii netede a organelor si vaselor. b), Substituentii atropinei Numerosi compusi semisintetici si sintetici au fost studiafi in vederea objinerii uunei mai mari selectivitagi de actiune asupra M-colinoreceptorilor si minimalizarii efectelor adverse caracteristice atropinei i scopolaminei: Dintre numerosii substituienti ai atropine’ mentionim urmatorii Adefinina (Spasmolitina’) manifesta activitate M-colinoblocanta (atropinic’) periferic’. Concomitent cu actiune spasmolitica exerciti efect anestezic local. Se utilizeazi in stirile spastice ale organelor tractului gastrointestinal, angor pectoral, endarteriitd, neuralgii, radiculite. Spasmolitina este contraindicata persoanelor, profesia cirora necesita reactie fizica si psihicd rapida. Metocinium ioduri (Meracina") ~ preparat colinolitic periferic selectiv. Actiunea periferica este mai potenfata, decdit a atropinei. Din aceste considerente, metacina se administreaza in caz de bronhospasm, pentru premedicatie, nastere prematura si alte indicatii caracteristice atropinei. Nu influeneaza asupra SNC. 2. N-colinoblocantele N-colinoblocantele (Nicotinoliticele) prezinta substante medicamentoase care antagonizeaza efectele acetilcolinei la nivelul structurilor morfofunctionale dotate cu receptori nicotinici. N-colinoreceptorii se localizeaza in ganglionii vegetativi ai sistemului nervos, {esutul cromafin al suprarenalelor, glomerulul carotidian, SNC si joncfiunea neuromusculara. in functie de afinitatea pentru aceste structuri, medicamentele din aceastd clas sunt grupate in: ‘+ blocante ganglionare (gangtioblocante). Se utilizeazA pentru intreruperea transmisiei impulsurilor eferente in ganglionii vegetativi; + blocante neuromusculare (curarizante), Se wilizeazd pentru relaxarea musculaturii scheletice. Blocantele ganglionare (ganglioblocante, ganglioplegice) Clasificarea ganglioblocantelor dupa structura chimi 1. Compusii bis-cuaternari de amoniu: hexametoniu benzosulfon (Benzohexoniu®), azametonia bromuri (Pentamina®), trepirium iodura (Higroniu®). Preparatele enumerate se absorb rau in tubul digestiv, sunt active la administrarea parenterala. 78PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIE! EFERENTE 2. Aminele tertiare: pempidina (Pirilend'). Se absoarbe rapid in tubul digestiv, este efectiva in administrare parenteral. Clasificarea ganglioblocantelor dupa durata de actiune: 1. Preparate cu durataé mare de actiune (6-10 ore si mai mult): pempidina (Pirilena), 2. Preparate cu duratd medie de actiune (4-6 ore): hexametoniu benzosulfon (Benzohexoniu), azametoniu bromura (Pentamind®), 3. Preparate cu duraté scurtaé de actiune (10-15 min): trepirium iodur’ (Higroniu®), Mecanismul de actiune. Dupa structura chimica ganglioblocantele amintese acetileolina. Ca rezultat al antagonismului competitiy cu acetilcolina pentru N-colinoreceptorii ganglionilor neuronali, preparatele nominalizate blocheaza acesti receptor si intrerup medicatia la nivelul ganglionilor vegetativi, in pofida faptului ci acetilcolina continua sa se elimine in portiunile preganglionare ale nervilor parasimpatici si simpatici. Actiunea blocant& a ganglioplegicelor se raspandeste si la nivelu! N-colinoreceptorilor glomerulelor carotidiene, suprarenalelor, SNC, insd intr-o maisuri mult mai micé, decat la nivelul ganglionilor. Blocarea ganglionilor nervilor simpatici vasoconstrictori duce la dilatarea vaselor si sciiderea tensiunii arteriale. Ultima este favorizata si de faptul ci preparatele blocheaza si N-colinoreceptorii stratului medular al suprarenalelor, diminuand astfel secretia adrenalinei i reducdnd concentratia ei in singe. Substanjele ganglioblocante intrerup medicatia excitatiei si prin ganglionii parasimpatici, cea ce provoaci efecte farmacologice similare efectelor M-colinoblocantelor. in caz de blocare a ganglionilor nervului vag, preparatele reduc secretia de suc gastric, atenueazé motilitatea si tonusul organelor tractului gastrointestinal, exercitd efect bronhodilatator si spasmolitic, normalizeaza trofica alteratd.a tesuturilor, Utilizari terapeutice: 1, Datorité actiunii hipotensive, ganglioplegicele se utilizeaza: a) in tratamentul bolii hipertonice, de regula in asociere cu alte preparate ipertensive, si pentru jugularea puseului hipertoni b) pentru obinerea hipotensiunii dirijate si reducerea secundari a hemoragiei in cimpul operator (neurochirurgie, chirurgie vascular’); ©) in tratamentul edemului pulmonar, deoarece preparatele reduc gradul de umplere cu singe a vaselor din circuitul mic, presiunea din capilarele pulmonare si sarcina asupra ventriculului sténg. 2. Pentru micsorarea spasmului vaselor periferice in endarteriiti, 3. in tratamentul complex al ulcerului gastric si colitei spastice. 4, In tratamentul astmului bronsic. 79 1E68 47FARMACOLOGIE SPECIALA Dezavantajul esential al ganglioblocantelor prezintd raspandirea actiunii lor asupra transmisiei impulsurilor la nivelul tuturor ganglionilor vegetativi gi, in acest context, tulburarea reglarii nervoase obignuite a organelor si fesuturilor. Efecte adverse. Tahicardie, paralizia acomodatiei $i midriazi, xerostomie, atonie intestinala si constipatii, atonia vezicii urinare cu dezvoltarea anuriei, colaps ortostatic, vertij, somnolenta. Hexametoniul benzosulfon (Benzohexoniu*) manifestd actiune ganglioblocanta pronuntata, provoaca dilatarea exprimati a arterelor de calibru mic, capilarelor. La administrare intravenoasi tensiunea arterial scade dupa 2- 5 min de la administrare, iar efectul persisti mai mult de 3 ore. Pénd la 90% din preparat se elimina din organism cu urina deja in primele zile. Nu stribate barierele ici si placentar’. Ca urmare a depozitirii singelui in vasele rare, svade presiuuea in vitcuitul iniv. Mieyoreaz& debitul sistolic si cardiac din contul micsorarii retntoarcerii venoase a singelui spre cord, reduce rezistenja vasculara periferiea. Scade rapid masa sngelui circulant si in primele 2 ore de la administrare induce hipotensiune ortostatica. Azametoniul bromurd (Pentamind") dupa proprietijile farmacologice se aseamina cu benzohexoniul, dar are potenti mai mic’ si durat& mai scurti de actiune decat acesta. Se indic’ in toate utilizarile terapeutice ale ganglioblocantelor, precum siin spasmul cdilor biliare gi colicele renale, ‘Trepirium iodura (Higronive) exercita actiune ganglioblocanti de scurti durata, deoarece se distruge rapid. Se utilizeaza in anesteziologie pentru hipotensiune dirijatd, iar in administrare intravenoasi in crizele hipertensive. Pempidina (Pirilend*) este similard dupa activitate cu benzohexoniul, find {n acelasi timp mai putin toxicd si exercitind o actiune mai durabila (6-10 ore). decittacesta. PenetreazA bariera hematoencefalic’, Este utilizat a tratarea bolnavilor senili cu ateroscleroz coronariand gi cerebrala. Blocantele neuromuseulare (curarizantele) Reprezentantul tipic al acestei clase este curara —toxina folosita de indienii din America de Sud pentru otravirea sigetilor. Prezint& un amestec de extracte de plante tropicale. Compoziia chimic& a diferitor tipuri de curare este neunivocd, ins principiul activ este acelasi —alcaloidul tubocurarina. Mecanismul de actiune. Dup’ mecanismul de actiune se disting dowd grupe de blocante: 1. Blocante neuromusculare antidepolarizante: tubocurarind clorur’, pipercuroniu bromura, tercuroniu, mellictin’, Reprezentanii acestei grupe interactioneazi cu receptorii nicotinici de la nivelul joncjiunii neuromusculare, pe care fi blocheaza, anihilind astfel actiunea antidepolarizanté a acetilcolinei asupra membranei postsinaptice. Relatia blocantelor antidepolarizante cu acetilcolina este de tip ,antagonism 80PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIE] EFERENTE competitiv”, efectul acestora manifestindu-se prin cresterea concentratiei acetilcolinei la nivelul plicii motorii. Antagonisti farmacologici ai acestor compusi sunt preparatele anticolinesterazice. 2. Blocantele neuromusculare depolarizante: suxametoniul iodura (Ditilina®, Listenon ®), Sunt, de fapt, agonisti nicotinici, care, ca si acetilcolina, interactioneaza cu receptorii nicotinici de la nivelul placii motorii, inducand depolarizarea membranei postsinaptice. Survine 0 perioada scurti de stimmulare repetitiva prin care se genereaza fasciculafii musculare tranzitori Farmacodinamia preparatelor consti in relaxarea diverselor grupe ale musculaturii striate intr-o anumitd consecutivitate. Initial survine slabiciune musculari cu dezvoltarea ulterioara a paraliziei torpide a muschilor degetelor miinilor si picioarclor, fefei, gatului. Survine nistagmul, diplopia, dizartria (vorbire incoerenta). Ulterior are loc paralizia consecutiva a musculaturii extremitajilor, corpului, muschilor intercostal si, in ultimul rind, a diafragmului. Restabilirea tonusuhti muschilor are foc in ordine invers’. Excitabilitatea si contractibilitatea musculari nu se deregleazi. Utilizdri terapeutice. Actualmente preparatele curarizante se utilizeazA pe larg {n practica anesteziologic’ in narcoza multicomponenti cu eter, protoxid de azot {n scopul sistiriirespiratici artificiale si efectuarii respiratici dirijate, Relaxantele musculare se mai folosesc in endoscopie, in reducerea luxatiilor si repozitia fracturilor, in jugularea convulsiilor, in trecerea la ventilatie artificial a plimanilor la bolnavii cu tetanos grav. ‘Tubocurarina este un alcaloid care pana in prezent define intaietatea printre preparatele curarizante. In administrare intravenoasi efectul miorelaxant se manifesta peste 1-2 min, cel maximal ~ peste 5-7 min gi se mengine timp de 20- 40 min. Tubocurarina se injecteaza doar dupa intubaia bolnavului si trecerea lui la respiratie artificiala. in caz de reducere a circulafiei sanguine in mugchi si dereglarii functiei renale si hepatice. actiunea preparatului devine prolongata. Preparatul blocheaz preponderent N-colinoreceptorii mugchilor striaf, iar in doze mari si colinoreceptorii ganglionilor vegetativi. Din aceste considerente, lao administrare rapid se constati sciderea tensiunii arteriale, Favorizeazi eliberarea histaminei din jesuturi, cea ce induce bronhospasm, sialoree, hipersecrejia glandelor gastrice si intensificarea hipotensiunii arteriale. Melictina, alcaloid care, spre deosebire de reprezentanfii precedenti, este absorbit in tractul digestiv. Nu provoac’ relaxarea completi a intregii musculaturi striate, activitatea muschilor respiratori fiind pastrati. Se utilizeaza in boala Parkinson si in maladiile insotite de hipertonusul muschilor scheletici si de tulburarea functiei motorii. Suxametoniul iodurd (Ditilind*, Listenon"), preparat curarizant cu actiune rapida, ins& de scurti durati (5-7 min). Dupa structura chimicii este diesterul 81FARMACOLOGIE SPECIALA acidului succinic cu colina. Datorité actiunii relaxante de scurti durati, este utilizata in intubatia bolnavilor, relaxarea dirijatd in intervenfiile chirurgicale de scurté durati (pani la 1 ora), reducerea luxatiilor si repozitia fracturilor, La o administrare multipla, induce trecerea blocantului neuromuscular depolarizant in antidepolarizant, contribuind astfel la relaxarea restanta dupa operatic (apne). 3. M-N colinoblocantele Din acest grup fae parte un sir de compusi care blocheazi atat colinoreceptori periferici, cit si centrali, Datorita capacititii lor dea bloca M- si N-colinoreceptori SNC, preparatele in cauzi sunt denumite colinoblocante centrale. Reprezentanti: ciclodolul, amizilul si spasmolitina, Irihexifenidilul clorhidrat (Ciclodolul") se utilizeaza in boala Parkinson $1 in alte stiri patologice induse de afectarea sistemului extrapiramidal. Este eficient gi {n tratamentul fenomenelor de parkinsonism generate de preparatele antipsihotice. Ciclodolul exerciti influenta deprimanta si asupra M- si N-colinoreceptorilor periferici, reduce secrefia glandelor salivare, ceea ce de asemenea prezintai importanf’ in boala Parkinson, insotiti de sialoree pronuntati, Efecte adverse. Xerostomie, palpitatii, dereglarea acomodatiei. Benactizina (Amizilul*) manifesta actiune sedativa si anxiolitic& exprimata datorita inhibifiei M-colinoreceptorilor formafiunii reticulate a encefalului Amizilul intensified actiunea preparatelor stupefiante gi analgezicelor opiacee, exerciti activitate anticonvulsiva, inhiba reflexul tusei, manifesta actiune ‘M-colinoblocanti periferica (diminueaza spasmul musculaturii netede, dilati pupila, inhiba secretia glandelor). Totodati, amizilul are proprietiti anestezice, antihistaminice i antiserotoninice. Se indica in neuroze si stiri de tip neurotic, pentru premedicatie, Efectele adverse rezulti din actiunea lui de tip atropinic. Este contraindicat in glaucom. Adefinina (Spasmolitinat) exerciti nctiune periferies (de tip atropinic), sisteaza spasmul musculaturii organelor interne gi vaselor. Blocheaza N-colinoreceptorii ganglionilor vegetativi si sistemului nervos central, ceea ce induce sciderea tensiunii arteriale. Manifest efect anestezic local asupra mucoasei tractului digestiv. Se utilizeaza in starile algice cauzate de spasmul musculaturii netede a organelor abdominale si vaselor sanguine, in afectiunile fibrelor nervoase periferice si in dereglirile vegetoneurotice concomitent cu alte preparate sedative.PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIE] EFERENTE Tabelul 9 Preparate medicamentoase cu influenta asupra sistemului colinergic Denumirea preparatulul Forma de prezentare Mod de administrare M-colinomimetice Pilocarpina clorhidrat Pilocarpini hydrochloridum Flacoane de 1%, 2% -5,10 ml Unguent de 1%, 2% Cate 1-2 picatunl_in cavitatea conjunctivala de 2-4 of in zi N-colinomimetice Cititon Fiole de 1 mi Intravenos cate 0,5 mi | Cytitonum. Lobelina clorhidrat Fiole de 1% —1mi | intravenos, intramuscular Lobelini hydrochloridum ate 0,003-0,005 g (0,3- 0.5 mi) Preparate anticolinesterazice Per os cate 0015 g de 2 gonna Pulbere in cavitatea conjunctival Prozerina een Comprimate a céte 0,015 q | cate 1-2 picaturi de 2-4 Fiole de 0,05% — 1 ml oni nzi ‘Subcutanat 0,0005 g (1 ml) 4-2 oF in 21 Galantamina bromhidrat Galanthamini | hydrobromidum Fiole de 0,1%, 0,25%, 05%, 1% ~1'mi ‘Subcutanat cate 0,0025- 0.019 de 1-2 071 Piridostigmina bromura Pyridostigmini bromidum Comprimate a cate 0,01 g Drajeuri a cate 0,06 g Fiole de 1 ml (0,001g) Per os cate 0,01 g de a4 ori in zi ‘Subcutanat, intramuscular, intravenos cate 0,005 9 Fosfacol Flacoane de 0,013%, Cate 1-2 picdturi In Pheacolum S00 Om | Savas sont Reacivator a conestrazl Dire Babore | Sabena averse Dipiroximum File de 15% — 1 mi cate 0,15 9 (1 mi) THtavenes intone Atoxim Gato 0078 gin real Alloximum Hole aoie 0759 dizolvat in 1 mi apa taba Wotinobiocante Per os, subcutanat, intra- Pulbere : : rrusesar ivevenos cae Compimate acto Awopind sult Bovosg | 200025-0.0005 025 ‘rep ular Flee 05-1 mi_ |: Picdturi oftalmice de 1% Unguent oftalmic de 1% In cavitatea conjunctivala cate 1-2 picaturi de solute de 0,5-1% de 1-2 of in 21 a3FARMACOLOGIE SPECIALA Continuarea tabelului 9 Platyphillini hydrotartras Denumirea preparatului | Formade prezentare | Mod de administrare Per 08 cate 0,003-0,005 9 | inser ‘Subeutanat cate 0,002- Platifiina hidrotartrat Compimate a eate 0,005 g | 9.904 a (1-2) Fiole de 0,2% de 1 mi In cavitatea conjunctivala cate 1-2 picdturi solutie de 1-2% Per 0s, subcutanat cate ‘Spasmolytinum ‘Scopolamina bromhidrat Pulbere 0,00025 g (0,6 mi), ‘Scopolamini Tn cavitatea conjunctivala hydrobromidum Fiole de 0,05%-1mi | cate 1-2 picdturi soluie 00.25% Per 0s vale 0,0020,008 g Metacina ‘Comprimate a cate 0,002.g | Sudcutanat, _intramus- Methacinum Fiole de 0,1%- ml | cular, intravenos cate 0,0005.0,001 g (0.5-1 mi) N-colinoblocante Por os cate 0,1 g de 34 Benzohexoniu Comprimate a cate 0,1 g | or in zi Bonzohoxonium Fiole de 2,5%~1 ml | Parenteral cate 0,025 g (4 mi lent Pirilona or os cate 0,0025-0,005 9 Pirilenum Conn KoBS O88 | de god tial Intramuscular cate 0,05- Pentamina - 0.1.9 (1-2 mi). Pentaminum Flole deS%-‘'mi | intravenos cate 0,025- 0,04 g (0.5.2 mi) (lent) Flacoane de 0.19 Higroniu Intravenos. (in perfuzie) Fiole de 0,19 (se dizolva Hygronium rena cate 0,04-0,08 g Tubocurarina clorura Tairavenos 0,00040,0005 Taser Git | Feew m-s5m_ [is Ditiling Pulbere intravenos cate 0,0015- Dithylinum Fiole de 2%-5mi__| 0,002 gikg Melictina Per 08 cate 0,026 de 5 of Nesta [compra cit 0029 | Pe M-, N-colinoblocante Ciclodol ‘Comprimate a cate 0,001; | Per os cle 0,001-0,002 9 | Cyciodotum 10,002; 0,0059 0 2-3 onlin zi Pulbere Amizil am Por os cate 0,001-0,002 9 Amizylum Coen OT | de 2 on in Spasmolitina Pulbere Per 05 cate 0,05-0.1 g de Comprimate a céte 0,1. Boi inzi 84PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIEI EFERENTE Farmacologia sistemului adrenergic Sistemul nervos simpatic (adrenergic) este o parte componentd esental’ a sistemului nervos vegetativ, care de rand cu sistemul colinergic, controleaza gi regleaz functiile viscerale. Fibrele postganglionare simpatice sunt adrenergice Terminatiile lor elimina in calitate de mediator noradrenalina gi adrenalina (catecolamine). Mediatorii excita receptorii celulelor organelor si tesuturilor la nivelul terminatiilor fibrelor adrenergice. Receptorii mentionaji se numese adrenoreceptori Noradrenalina se formeazi in terminafiile nervoase adrenergice din aminoacidul tirozina (tirozina —p dioxifenilalanina (DOPA) —pdopamind noradrenalind) 1 se depune la nivelul terminajiilor nervoase in formajiuni specifice — vezicule. Actiunea mediatorilor este de scurti durati, intrucat partea Jor majoritara (circa 80%) se supune recaptarii de catre terminatiile nervoase (captare neuronala) si captirii veziculare. in citoplasma (extravezical) catecolaminele sunt partial inactivate de enzima monoaminooxidaza (MAO). in regiunea membranei postsinaptice inactivarea catecolaminelor are loc sub influenta catehol-O- metiltransferazei (COMT). Se cunose dou’ tipuri principale de receptori asupra chrora actioneaza catecolaminele: alfa- si beta-receptori. Actualmente s-au descris subtipuri cu localizairi diferite pentru fiecare tip prin- cipal, cu agonisti si antagonisti specifici. Astfel, experimental, s-au depistat dou’ subtipuri de receptori alfa (alfa , si alfa ,) si beta (beta, si beta,) caracterizati prin afinitatea diferenfiaté fat de agonist si antagonisti (vezi tabelele 10 511) Similar receptorilor a gi f adrenergici exist& receptori dopaminergici (D), reprezentaji de asemenea prin doud subtipuri — D, si D, dopaminoreceptori. Receptorii dopaminergici sunt localizati preponderent in vasele mezenterice, renale, cardince gi in SNC (zona declangatonte) Tabelul 10 Substante cu influenta asupra diferitelor tipuri de a-adrenoreceptori Tipul de receptor ‘Agonisti ‘Antagonist @ Mezaion Prazoaing oe Clofetina Yohimbina at oy Adrenalina Fentolamina Noradrenaling 85FARMACOLOGIE SPECIALA Tabelul 11 Substante cu influenta asupra diferitelor tipuri de B-adrenoreceptori Tipul de receptor Agonisti Antagonisti By Dobutamina ‘Wetoprolot Atenolol Bo Salbutamot Butoxaming Fenoterol Terbutalina Ieadrina Anapriling Oreiprenalina Tabelul 12 Substante cu influenta asupra diferitelor tipuri de D-dopaminoreceptori Tipul de receptor “Agonisti ‘Antagonisti D, Fencidopam > ©, Bromeriptina - D,+D, Dopamnina = Apomorfina. Efectele principale, legate de stimularea alfa- gi beta- adrenoreceptorilor, sunt descrise in tabelul 13. Distributia tisulara a receptorilor adrenergici Tabelul 13 Tipal de receptor Tipul de fesut Efectul activarii receptorului Tuscuaturaneleda vasoars ais inert) paneer - ‘Muschi dilatator pupiler Contractie (midriaza) [Hitech pions Conivace(ploerecie)_ Tarenorecepton postsinaptl ao Efecte multiple Trombocite Agregare atta, [Teminalinervoase ad'ov675 | ons cberi ; ees Inhibit liberi mediator “Anumili mugchi netezi vascular Contractie ‘adpocte Tibia ipo ‘Cresterea inotropismului si bate) Seat cronotropismului ‘Muschi neted din organele caii tite respiratorii, uter, vase Rene a ‘Muschi striai_ ‘Creste captarea potasiulul Feat (om) Geogenciza bata Adipocite, Creste lipoliza Dy ‘Muschi netezi Dilatarea vaselor renale De ‘Terminafii nervoase_ ‘Modularea eliberari mediatoruluiPREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIEI EFERENTE Clasificarea preparatelor cu influenta asupra transmisiei excitatiei in sinapsele adrenergice 1. Preparate care stimuleaza sinapsele adrenergice —adrenomimetice (exciti adrenoreceptorii) si simpatomimetice (adrenomimetice indirecte) ~ intensifica eliminarea si inhiba inactivarea inhibitorilor. 2. Preparate care blocheazii transmisia excitafiei adrenergice — adrenoblocante (blocheazi adrenoreceptori si simpatoliticele (inhiba activitatea sistemului nervos simpatic). Substanje medicamentoase care stimuleaza sinapsele adrenergice 1. Adrenomimetice: 1.1, Preparate -adrenomimetice: fenilefrina clorhidrat (Mezaton"), nafazolina nitrat (Naftizina®), halazolina 1.2. Preparate B-adrenomimetice: izoprenalind clorhidrat (Izadrina®), salbutamol, terbutalina, fenoter. 1.3. Preparate ct- si B-adrenomimetice: epinefrina (Adrenalina®), norepinefrina (Noradrenalina®). 2. Simpatomimetice: efedrin’ clorhidrat, dopamind. 4.4, Adrenomimeticele Preparatele a-adrenomimetice Efectul principal al acestor preparate este actiunea vasoconstrictoare. Fenilefrina clorhidrat (Mezaton') este stimulatorul 0, -adrenoreceptorilor cu © durara de acjiune de 1,5-2 ore. La aplicarea solujiei de mezaton pe mnucuasat inflamatii a nasului se atenueaza exsudatia ca urmare a constrictiei vaselor. in eaz de actiune resorbtiva, preparatul constrict vasele sanguine si mareste tensiunea arterial. Mezatonul, spre deosebire de noradrenalina si adrenaling, induce o crestere mai putin pronunfata a tensiunii arteriale, ins mai de durata, deoarece nu este inactivat de COMT. afazolina nitrat (Naftizind") si halazolina la utilizare topic& genereazi constrictie prolongati a vaselor periferice. Se folosesc in tratamentul rinitelor, cu excepfia celor cronice, sinuzitelor, conjunctivitelor alergice. Cloniding clorhidrat (Clofelind*) reprezinta o substanta care excita selectiv receptorii alfa, -adrenergici. S-a dovedit a fi eficient ca antihipertensiv prin activarea receptorilor alfa,-adrenergici din structurile centrale de control a functiilor 87FARMACOLOGIE SPECIALA cardiovasculare cu diminuarea fluxului simpato-adrenergic si cresterea tonusului parasimpatic (vezi capitolul Antihipertensivele). Preparatele B-adrenomimetice Tzoprenalini clorhidrat (Izadrina*) stinvuleazi B,- siB,-adrenoreceptorii. Prin stimularea B,-adrenoreceptorilor bronhiilor, asiguri un efect bronhodilatator pronunjat, iar a B-adrenoreceptorilor favorizarea transmit sistemul de conducere al cordului. Din aceste considerente, izadrina se utilizeaza in tratamentul astmului bronsic gi in blocul atrioventricular. Preparatul poate provoca tahicardie, aritmie, scdderea tensiunii arteriale, Salbutamolul exciti selectiv B -adrenoreceptorii. Spre deosebire de izadrin’, salbutamotul asigura o relaxare mai indelungata a musculaturii broniilor. Se utilizeazi pentru jugularea gi profilaxia acceselor de astm brongic. Acfiune similara exercité si alte preparate, administrate in astmul brongic, asa ca terbutalina (Bricanit"), fenoterotul (Berotec*) si oriciprenalina sulfat (Alupent®, astmopent®). B,-adrenomimeticele scad activitatea contractil’ a miometrului si se folosese in scopul prevenirii nasterii premature si avortului. Preparatele a- si B-adrenomimetice Epinefrina (Adrenalind*) este biosintetizat’ din tirozina in medulosuprarenale, de unde trece in singe, insofitd de cantititi mici de noradrenalind Poseda afinitate fafi de receptorii alfa si beta. Nu este eficient in administrare perorald, de aceea se utilizeazi parenteral. in doze mici predomin’ efectele beta (dilatarea vaselor cordului si muschilor scheletici), iar in doze mari alfa (constrictia vaselor piel mucoaselor si organelor interne). Adrenalina amplificd si accelereazi contractiile cardiace (excitarea B,- adrenoreceptorilor), mireste tensiunea arteriala, Efectul presor este indeosebi cexprimat la administ#are intravenoasa. Inigial poate surveni bradicardie reflectorie de scurta durata, insofita de sciderea neinsemnati a tensiunii arteriale, care ulte- rior din nou creste, Actiunea constrictoare a epinefrinei dureazi doar cAteva minute, apoi tensiunea scade rapid, de regula, mai jos de nivelul inifial. Aceast& fazi final in actiunea adrenalinei se datoreazi influenjei ei asupra B,- adrenoreceptorilor vasculari (actitune vasodilatatoare), care continu o perioada de timp din momentul suspendarii actiunii la nivelul o-adrenoreceptorilor. Ulte- rior tensiunea arterialé revine la nivelul initial. Efectul vasoconstrictor al adrenalinei este utilizat in anestezia local pentru a prelungi anestezia si a impiedica absorbyia anestezicului. Adrenalina mareste excitabilitatea gi automatismul miocardului si faciliteaz conducerea excitatiei prin sistemul de conducere al cordului (excitarea Bi -adrenoreceptorilor).PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIEI EFERENTE Adrenalina scade tonusul musculaturii netede a bronhiilor, reduce tumefierea acuti a mucoasei lor (stimularea B,-adrenoreceptorilor musculaturii brongice). Ea de asemenea amplifica glicogenoliza (scindarea glucozei) si mireste nivelul glucozei in singe. Este antagonistul insulinei, din care cauzi este contraindicat in diabetul zaharat. In asociere cu glucoza se foloseste in asistenja de urgenfi a comei hipoglicemice. Formarea in fesutul adipos a adenozinmonofosfatului sub influenta adrenalinei determin a doua actiune specifica a preparatului nominalizat: intensificarea lipolizei si cresterea nivelului de acizi grasi liberi in sdnge. Intrucat in procesul lipolizei se elibereazi o cantitate mare de energie, se inregistreaz o crestere a temperaturii corpului si sporirea consumului de oxigen cu 29-30%. Hipertermia este favorizati de constrictia vaselor pieli Norepinefrina (Noradrenalina*) manifest o actiune vasoconstrictorie mai exprimati decat adrenalina. Actiunea noradrenalinei asupra miocardului este neinsemnati. La nivelul musculaturii bronhiilor noradrenalina nu actioneazi. Practic nu influengeaza procesele metabolice. Preparatul se administreaz§ numai intravenos, deoarece este posibila necroza tesuturilor. Durata actiunii adrenalinei si noradrenalinei este mic si constituie la administrarea intravenoasa doar cateva minute. Proprietiile farmacologice de baz ale adrenalinei si noradrenalinei sunt prezentate in tabelul 14. Tabelul 14 Caracteristica comparativa a efectelor epinefrinei si norepinefrinei Indice Epinefrina Norepinefrina Cord: + frecventa contractilor ++ = + volumul sistolic i + * debitul cardiac +++ ° © provocarea aritmiilor eee ++ Groiafia perterics + rezistenta periterica generala : +e + circulata cerebral + - ‘© Girculatia musculara ++ - ‘© circulatia in organele abdominale pe + circulatia coronariana . ‘ Tensiunea arteriala: * sistolica tee + + diastolica ° tHe Nott: + — mirirea indicilor mentionayi; = = micsorarea indicilor mentionati; 0 — lipsaefectului. 89FARMACOLOGIE SPECIALA Utilizarile terapeutice ale preparatelor adrenomimetics 1. Hipotonie de origine diversa (colaps, soc, supradozarea ganglioblocantelor, intoxicalii insoyite de deprimarea centrului vasomotor). Efectul cel mai benefic si sigur se objine in cadrul perfuziei intravenoase a solutiilor de norepineftina, fenilefrina clorhidrat. in lipsa conditiilor pentru perfuzie intravenoasa (primul ajutor la locul accidentului), se recomand’ injectarea intramusculara a fenilefrinei clothidrat cu intervale de 40-60 min. 2. Stop cardiac. in acest caz 0,5-0,7 ml de epinefrina (se recomanda de dizolvat in 8-10 ml de solutie izotonic’ de cloruri de sodiu) se injecteaz’ cu ajutorul unui ac lung in cavitatea ventriculului sting. Manifestarea efectului cardiostimulator este limitat de pericolul dezvoltirii-aritmiilor. 3. Comd hipoglicemica (epinefrina). 4, Astm bronsic. {n perioada acutizarilor terapia se realizeazi cu salbutamol, alupent. Jugularea accesului se efectueaza prin inhalatia solutiei de izadrind (cu ajutorul inhalatorului de buzunar), administrarea subcutanatd a adrenalinei sau utilizarea fenoterolului. 5. Afectiuni inflamatoril ale mucoasei nazale, ochilor. 6. Pentru o anestezie mai profunda si reducerea actiunii resorbtive $i toxice a anestezicelor locale (epinefrina), Noradrenalina este contraindicata deoarece produce necrozi 7. Soc anafilactic, edem angioneurotic si alte reactit alergice (epinefrina). Efectele adverse ale adrenomimeticelor sunt induse de aciunea lor vasoconstrictoare pronunfati si cresterea acuta a tensiunii arteriale. Se pot dezvolta suprasolicitarea si casexia cordului, insuficien{a cardiacd acuta cu dezyoltarea edemului pulmonar. La bolnavii cu aterosclerozi cresterea acuta tensiunii arteriale poate contribui la dezvoltarea ictusului cerebral. Contraindicatii, Maladii cardiace, scleroza vaselor cerebrale si coronariene, boala hipertonica, hipertireoza, diabet. Contraindicajiile enumerate nu sunt absolute. Daca pe fondalul uneea din afectiunile menfionate survine hipotonia acuti, adrenomimeticele pot fi utilizate doar cu conditia unui control permanent al tensiunii arteriale. impatomimeticele (adrenomimetice cu actiune indirect). Acest grup neomogen este aleatuit din substanje de tipul alcaloizilor efedrina si cocaina cu particularititi farmaco-toxicologice distincte. Efedrina este un alcaloid extras din Ephedra vulgaris si din alte plante, cunoscut de cdteva mii de ani in medicina tradijionalé chinezA gi de circa 70 de ani in medicina moderna. Dupa structura chimica si efectele farmacologice este milard adrenalinei, iar dup mecanismul de actiune difera esential de ea. Efedrina are efecte alfa- si beta-adrenergice directe si, intr-o masuri mai mare isi 90PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIE! EFERENTE manifest actiunea prin eliberare de catecolamine din terminaiile adrenergice. Astfel, activitatea efedrinei coreleazi cu rezervele mediatorilor din terminajiile fibrelor adrenergice. In cazul epuizarii rezervelor de mediator, rezultatd din administrarea frecventa a efedrinei sau utilizarea simpatoliticelor, actiunea efedrinei scade. Efedrina inhiba activitatea monoaminooxidazei, care stopeaza inactivarea enzimatica a mediatorilor. Dupi activitate efedrina cedeazi cu mult adrenalinei, ins o depaseste printr-o actiune treptata si mai indelungata (de la 1 pnd la 1,5 ore). Spre deosebire de adrenalin’, efedrina este un compus mai stabil, nu se distruge la acfiunea sucului gastric si-si pistreazi activitatea la administrarea per os. fectele efedrinei se manifesta prin cresterea frecventei cardiace, rezistentei periferice, marirea tensiunii arteriale, dilatarea bronhiilor, inhibarea peristaltismului intestinal, midriaza, contractarea musculaturii striate, cresterea nivelului de glucoza in singe. Efedrina traverseazii bariera hematoencefalica si produce stimularea semnificativa a SNC. In doze mari provoaca agitatie psihomotorie. Este necesar de a evita utilizarea ei in a doua jumatate a zilei (deregleazi somnul). La administrarea repetati a efedrinei este posibili tahifilaxia (toleranta rapida), indus de epuizarea tranzitorie a rezervelor de mediator in terminafiile adrenergice. Efedrina, spre deosebire de adrenalin, se utilizeaza in tratamentul miasteniei, intoxicajiei cu preparate halucinogene si narcotice, in inhibarea SNC, enurezis nocturn (somnul devine sensibil). in tratamentul cu efedrina pot surveni: agitatie psihomotorie, tremorul mainilor, insomnie, palpitati, retenfia urinei, anorexie, cresterea tensiunii arteriale. Preparatul este contraindicat in tulburirile somnului. Un compus simpatoadrenergic (simpato: atecolaminele fiziologice, este dopamina Dopamina este precursorul metabolic al noradrenalinei si adrenalinei, care are receptori (dopaminergici) yi funcjii distinete. Este utilizat ca medicament i situafii clinice de urgent datoritd unor proprietiti farmacodinamice, in special la nivel cardiovascular. Efectele dopaminei se datoreazit activarii receptorilor dopaminergici periferici. Concentratiile sanguine reduse de dopamina au afinitate initial pentru receptorii D,, localizati in patul vascular mezenteric, renal gi coronar, cu efecte vasodilatatoare, cresterea fluxului renal, filtrarii glomerular si excretiei de sodiu. in concentrajii mari dopamina are efect inotrop pozitiv prin activarea receptorilor beta, -adrenergici si cresterea eliberdrii de noradrenalina. Totodati, la stimularea receptorilor D, presinaptici, eliberarea de noradrenalina scade. Dopamina induce urmitoarele efecte cardiovasculare: cresterea contractilitatii miocardului (cresterea debitului cardiac), tahicardie moderati, cresterea presiunii etic), inrudit structural cu a1FARMACOLOGIE SPECIALA sistemice, marirea moderata a presiunii diastolice, lipsa influenfei asupra rezistenjei vasculare periferice in concentrafii joase sau moderate, ameliorarea rrezei. La concentrafii mari, dopamina poate activa receptorii alfa, adrenergic cu vasoconstrictie consecutiva. Principala indicatie terapeutica a dopaminei este tratamentul stirilor de soc, caracterizate prin debit cardiac sciizut si functie renala compromisa (soc cardiogen, hipovolemic, septic ete.). Dopamina se administreaz’ numai pe cale intravenoasa, in perfuzie. in cura de tratament cu dopamin’ este necesari monitorizarea funcfiilor cardio-cireulatorii sirenale. / 4,5. Adrenoblocantele Aceasta clas farmacoterapeutica include compusi care blocheaza receptorii adrenergici, impiedicand actiunea asupra lor a mediatorului (noradrenalinei) gi substanjelor adrenomimetice. Clasificarea preparatelor ce inhiba sinapsele adrenergice: 1, Adrenoblocante: LL. Preparate o1-adrenoblocante: fentolamina, prazozina, proroxan chlorhidrat (Piroxan"), alcaloizii de ergot; 1.2. Preparate B-adrenoblocant. a) blocantineselectivi (B, siB.): propranolol, timolol, labetalol; b)_blocanti selectivi (B,): atenolol, acebutolol, talinolol. 2. Simpatolitice: rezerpina, metildopa. 1.1, Preparatele o-adrenoblocante Blocarea o.-adrenoreceptorilor contribuie ta dilatarea vaselor sanguine gi sedderea tensiunii arteriale. Alfa-adrenoblocantele atenucazi actiunea unor astfel de substanje ca noradrenalina si mezatonul. Adrenalina pe fundalul a-adrenoblocantelor nu mareste, dar micsoreaza tensiunea arterial. Ultima se datoreaza faptului ci la blocarea a-adrenoreceptorilor se manifesta actiunea stimulatoare a adrenalinei asupra -adrenoreceptorilor, iar excitarea 8, adrenoreceptorilor vaselor sanguine genereazi dilatarea lor si scdderea tensiunii arteriale. Fentolamina este derivat imidazolinic cu afinitate fata de receptorii alfa, gi alfa,-adrenergici. Efectele adverse sunt reprezentate de hipotensiune, tahicardie, aritmiile cardiace, crizele ischemice. Prazozina (Minipres*), blocdnd ct,-adrenoreceptorii, scade eficient tensiunea arteriald in caz de boala hipertonica gi, intr-o mAsurd mai mici decd fentolamina, provoaca tahicardie. 92PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIE! EFERENTE Proroxanul clorhidrat (Piroxanul*), pe linga proprietitile farmacologice caracteristice c-adrenoblocantelor, manifesti efect sedativ, antipruriginos, somnifer. Se utilizeaza profilactic in caz de cinetoze (ri de migcare) si dermatoze alergice, insomnie. Alealoizii de ergot fac parte din primii compusi semisintetici utilizati pe larg pentru efectele lor alfa-adrenoblocante adrenergice. Accast grupa include dihidroergotoxina si dihidroergotamina, Acesti alcaloizi sunt utilizati la stimularea contractilitagii uterine postpartum (ergometrina), in tratamentul migrenei si hipotensiunii ortostatice. Utilizarile terapeutice ale @adrenoblocantelor. Enumerim principalele utilizari terapeutice ale preparatelor ct-adrenoblocante 1. Afectiunile vaselor periferice (endarteriita, boala Raynaud) gi un sir de tulburari trofice (ulcere lent cicatrizante la nivelul gambei, escare, combust). 2. Indicajie specifica in feocromacitom —tumoare hormonal activa a stratul medular al suprarenalelor. Pentru aceasti maladie sunt caracteristice simptomele secretiei excedentare a adrenalinei (cresterea brusc& a tensiunii arteriale, accese de tahicardie), din care cauzi o-adrenoblocantele si sunt utilizate in tratamentul ei. 3. Boala hipertonica. Efecte adverse. Tahicardie, vertij, rinita (tumefierea mucoasei ca urmare a dilat&rii vaselor), colaps ortostatic, tulburiri de ritm cardiac, fenomene dispeptice. Contraindicafii. Modificiri organice la nivelul cordului si vaselor. 1.2. Preparatele B-adrenoblocante Antagonistii receptorilor beta-adrenergici (B-blocantele adrenergice) reprezinti un mare succes in terapia medicamentoasi a afectiunilor cardiovasculare majore: hipertensiune, cardiopatie ischemica, aritmii cardiace Primii compusi sintetizati cu astfel de proprietaji, dar care nu au indeplinit exigenfele terapeutice, au fost diclorizoproterenolul si propetanolul, A urmat propranololul — compus cu proprietifi B-blocante, fara efecte de tip agonist, prototipul compusitor sintetizat ulterior. B-adrenoblocantele sunt preparate care blocheazii selectiv -adrenoreceptorii cordului, vaselor, bronhiilor si altor organe, de unde si denumirea lor de cardioselective, Farmacodinamia, B-adrenoblocantele se caracterizeaza prin trei tipuri de actiune —antianginoas’, antiaritmic’ si hipotensiva. 1. Aetiunea antianginoasé se datoreste abolirii efectelor inotrope si eronotrope pozitive ale catecolaminelor (diminuarea fortei si frecventei contractiilor 93FARMACOLOGIE SPECIALA cardiace), ceca ce contribuie la reducerea necesitagii miocardului in oxigen. Concomitent, preparatele nominalizate blocheaza efectele metabolice ale catecolaminelor (amplificarea proceselor de glicogenoliza, lipoliza, metabolismului alcalin), ceea ce de asemenea, favorizeazA actiunea antianginoasa intrucat reducerea rezervelor energetice ale miocardului si redistribuirea circulatiei coronariene avantajeaza focarul ischemizat. Actiunea antiaritmica rezulta din diminuarea excitabilititii si automatismului sistemului de conducere al cordului, deoarece preparatele blocheazi B-receptorii nodului sinusal 3. Efectul hipotensiv este indus de miesorarea debitului cardiac si activitaqii sistemului renin-angiotensina. Sub influenta B-adrenoblocantelor rezistenja vascular’ perifericd poate creste reflector datoriti reducerii debitului cardiac. Preparatele f-adrenoblocante influenfeaza nu numai sistemul cardiovascu- lar, dar si alte sisteme de organe. Astfel, exercitand actiune deprimanta asupra SNC preparatele nu permit concentrarea atentici in timpul conducerii autovehiculelor, pot exercita actiune stimulatoare asupra miometrului si bronhiilor. Propranololul (Anaprilina, Obzidan') blocheaz& atat B,-, cat si B,- adrenoreceptorii. Blocdnd B, -adrenoreceptorii, propranololul atenueazi frecventa contractiilor cardiace, diminueazi necesitatea miocardului in oxigen, reduce automatismul cordului. Fiind utilizat sistematic, scade tensiunea arteriala. in primele zile de administrare, tensiunea arterial poate si nu se modifice, deoarece anaprilina initial mareste tonusul vaselor sanguine (blocarea B- adrenoreceptorilor). Administrarea de mai departe a propranololului face ca vasele sanguine si se dilate (reactia vaselor la diminuarea indelungata a debitului diac) si ca urmare {ensiunea arterial scade. Propranololul micsoreazi de asemenea eliminarea reninei de catre rinichi (blocarea B,-adrenoreceptorilor).. ‘Timololul este un B-blocant neselectiv. Este utilizat preferential in tratamentul Se prescric si in tratamentul hipertensiunii arteriale si anginei n ‘glaucomulu pectorale, Labetalolul este un compus cu efecte c-blocante si B-blocante adrenergice neselective. Blocarea B-receptorilor este de 5-10 ori mai puternicd decat a c1,-receptorilor. Pe Langa utilizarile terapeutice ale B-blocantelor descrise mai sus, labetalolul se indie’ in tratamentul crizei hipertensive. Preparatele B-adrenoblocante cardioselective Atenololul manifesta efecte antianginoase, hipotensive si antiaritmice, reduce excitabilitatea miocardului. Asupra musculaturii netede a bronhiilor si arterelor periferice exerciti o influenta mai putin exprimati decat B-adrenoblocantele neselective. o4PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIE] EFERENTE Acebutololul este similar actiunii atenololului, Practic nu influenjeaz asupra metabolismului glucidic si lipidic. Talinololul (Cordanum*) nu induce bronhospasm. Celelalte efecte sunt similare celor provocate de atenolol. Trebuie utilizat cu precausie in timpul sarcinii, forma injectabila a preparatului fiind contraindicata din cauza actiunii embriotoxice a solventului ~propilenglicol. Utilizarile terapeutice ale B-adrenoblocamtelor: angina pectorala (de repaus, de efort), aritmii (indeosebi tahicardia sinusala), boala hipertonicd (in stadiul initial). Contraindicatii. Insuficienta cardiac’, dereglarea conductibilitdqii atrioventriculare, spasmele vaselor periferice, astm brongi 4.6. Simpatoliticele Aceasiti clas de preparate blocheaza inervatia simpaticd la nivelul terminajiilor postganglionare (adrenergic). Spre deosebire de preparatele adrenoblocante, simpatoliticele nu influenjeaza activitatea adrenoreceptorilor si nu anihileazi actiunea substanjelor adrenomimetice, ci din contra o stimuleaza. Mecanismul blocirii terminagiilor nervoase a fibrelor adrenergice in cazul diferitelor simpatolitice poate fi neunivoc, insi rezultatul final este similar: reducerea eliminirii mediatorilor de cAtre terminafiile nervoase adrenergice. Simpatoliticele abolesc influenta stimulatoare a inervatiei simpatice la nivelul cordului si vaselor sanguine. Ca urmare, survine bradicardia, diminuarea freevengei contracjiilor cardiace, dilatarea vaselor sanguine urmatit de sciderea tensiunii arteriale Rezerpina, alcaloid din planta Rauwolfia serpentina ce creste in India, are proprietatea de a se acumula in membrana veziculelor din terminatiile fibrelor adrenergice. Ea formeazi complexe cu ATP-ul cu care scop rupe legitura acestuia cu noradrenalina; deregleaz& procesul de depozitare a noradrenalinei in vezicule, inhibi recaptarea catecolaminelor si deregleaza sinteza lor. Ca urmare scade continutul de noradrenalina in terminatiile fibrelor adrenergice, ceea ce duce la tulburarea transmisiei excitatiei in sinapsele adrenergice. Rezerpina strabate ugor bariera hematoencefalicd gi reduce conjinutul de noradrenalini in SNC ceea ce determind actiunea sedativa si moderat antipsihotica a preparatului, Din aceste considerente, rezerpina este inclus’ si in grupa preparatelor antipsihotice (neuroleptice). Rezerpina favorizeaza si somnul, amplified actiunea preparatelor halucinogene $i narcotice, respiratia, scade temperatura corpului Efectul hipotensiv al rezerpinei rezulti din actiunea ei periferica (simpatolitic’). Tensiunea arterial la uilizarea rezerpinei scade lent, efectul maxim inregistrandu-se 95FARMACOLOGIE SPECIALA la cateva ile. Hipotensiunea generat de administrarea indelungata a rezerpinei se datoreaz& reducerii rezistenjei vasculare periferrice si inhibarii reflexelor presorii, Inhibitia de citre rezerpin a inervajiei adrenergice contribuie la prevalenta efectelor colinergice, manifestati prin bradicardie, cresterea secretiei siactivitijii motorii a tractului gastrointestinal, miozi. Metildopa (Aldomet®, Dopegit") penetreazi prin bariera hematoencefalic’ in SNC, unde, ca urmare a decarboxiiri, se transforma in a-metilnoradrenalin’ (mediator fals), stimulator activ al_ct,-adrenoreceptorilor centrali. Metildopa deregleazi, de asemenea, biosinteza catecolaminelor, reduce concentrafia noradrenalinei, inliturind-o din terminatiile nervoase. Totodatd, insusi mediatorul fals se conjuga cu a, - adrenoreceptorii muschilor netezi ai vaselor, diminuand astfel efectul presor al noradrenalinei. Concurenta mentionati se soldeazii cu atenuarea actiunii vasoconstrictoare si scdderea tensiunii arteriale. Efectul hipotensiv se instaleaza la 4-6 ore de la administrare si dureazi 2 zile Metildopa micsoreazi frecventa contractiilor cardiace, amelioreaza circulatia renala, amplifica diureza, manifesta efect sedativ, potenteaza actiunea halucinogenelor si neurolepticelor. Utilizarea preparatului poate fi insotita de somnolenti, depresie, leucopenie, dereglarea firnctiei hepatice. Domeniul preferential de utilizare a simpatoliticelor este hipertensiunea arterial esentiala. Efecte adverse. Somnoleni, depresie, riniti, amplificarea secretiei gastrice, cresterea motilitafiitractului gastrointestinal (spasmul gastric 5 intestinal, diaree), Contraindicagii. Ulcer gastrointestinal, maladii hepatice si renale, boli organice ale sistemului cardiovascular, sarcina, stiri depresive. Tabelul 15 Preparate medicamentoase cu influenta asupra sistemului adrenergic Denumirea preparatului [ Formade prezentare | Mod de administrare Adrenomimetice 4 Fiole de 0,1%~1mi | Subcutanal, intramuscular Adrenalina clorhidrat Flacoane de 0,1% — coe ees oon o altho 0,75 mi). in cavitatea_con- Aarenain nydrocoridum | 30m (penry ular | ey cate? ps de solute de 1.2%. Intravenos (perfuzie) cate 0,004-0,008g (2-4 mi), dizolvate In 1000'mi solutie _glucoza de 5%. Noradrenalina hidrotartrat Noradrenalini hydrotartras | File de 0.2% - 1 miPREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA INERVATIE] EFERENTE Continuarea tabelului 15 Denumirea preparatului_| Formade prezentare | Mod de administrare Per 0s cate 0,01-0,025 g. Subeutanal, ‘intramuscular Pulbere cate 0,003-0,005 9 (0,3- Mezaton Fiole de 1%~1mi | 0,5. mi), intravenos ‘cite Mesatonum Picatur ofaimice de | 0:001-0,003 9 (0.1-0,3 mi). 12% Jn cavitatea” conjunctivala cate 2-3 picaturi de solic 61.2%, Tn cavitatoa nazalé cate 12 Naftizina Flacoane de 0.1%, : aphthyeinum Soa Torn | Beslan soluie de O05. Comprmateacaie | Sublingval cate 0,005 6. teadrina 0.005 Inhalator cate 0.1-0.2 mi tzadrinum Flacoane de 0.5% si solute de 0.6-1% 9425 91100] Comprimate a cate —| Per 63 cHfe 0.002 9. eoateamel 0,002.9 ‘Aerosol penta ijt Flacoane de 10 mi__} (1 inhalatie ~0,000%g). Simpatomimetice Pulbere Paros, suboitanat, Tira Comprimate a cate | muscular, intravenos cate Efedrina clorhidrat 0,025 6 026 9 (25 mi. Ephedrini hydrochloridum | Fiole de 5% 1.mi (oa nana 1-2 pic Flacoane de 23% — cole oz mi Dopamina clorhidrat ; Tntravenos —(parfuziey au Dopamini hydrochloridum Fale de'5 onl viteza de 100-250 meg/min. | ‘Adrenoblocante Prazozina Tomprimate a cate Prazosinum 0,001; 0,002; 0,0005 g | Peros cde 0.0006-0,002 9 Piroxan Comprimato® 812 | Perral si parenteral cate Pyrroxanum rite 8S tm | 00te 8000153 mi) rimaie a cate —| Poros clie 007-0 g Anaprilina 08 O08 Intravenoe cate 0,001 Anapeiinm Fiole de 0.1% 1 mi imp * ‘Comprimate a cate Acebutolol 02;049 Peroral, parenteral cate ‘Acebutotolum Solute injectable (1mt- 02-04 | 000050) ‘Rienolal primate a CBTe Atenololum 0,025:0.05; 0,019 | _Perorel cAte 0,025-0.05 9 Pace Drajeuria cate 0,059 | Peroral cate 0,05-0,19 Simpatolitice — Pulbere Rezerpina Poros cate Reserpinum Gorerinate 4 sie 0,00005-0,0001 9 Watidon: Comprimate a okie Pee aol Per 08 cate 025 9 97