Substante medicamentoase cu actiune asupra functiei organelor si sistemelor efectoare Capitolul VI. PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA SISTEMULUI RESPIRATOR ‘Tratamentul medicamentos al maladiilor bronho-pulmonare se plaseazi pe ‘unul din locurile de frunte in practica clinic’ si de ambulator. Aceasti terapie, de reguli, poarti un caracter complex gi include utilizarea multor preparate, descrise in alte capitole ale manualului. In acest compartment va fi expus& doar farmacologia preparatelor medicamentoase cu actiune preponderenti asupra functiei aparatului respirator. Clasificarea preparatelor medicamentoase cu actiune asupra sistemului respirator 1, Analepticete respiratorii; 2. Antitusivele; 3. Expectorantele; 4, Substanjele medicamentoase utilizate in astmul bronsic; 5. Substanjele medicamentoase utilizate in edemul pulmonar. 6.1. Analepticele respiratorii Reprezentangii acestei clase stimuleazi centri respiratori si cardiovasculari, determinnd cresterea amplitudinii migcdrilor respiratorii si a valorilor presiunii sanguine. Actiunea acestora nu se limiteaza la structurile medulare si bulbare, vizdnd si alte etaje ale sistemului nervos central. Astfel, stimularea cortexului motor declanseazi convulsii tonico-clonice, analepticele bulbare fiind utifizate in domeniul experimental pentru testarea eficienfei medicamentelor anticonvulsivante. Una din cele mai primejdioase stiri clinice este inhibitia subita a respirafiei sau apneea, care pot surveni ca urmare a intoxicajiei cu barbiturice, supradoziirii analgezicelor opiacee, asfixiei noi-nascutilor,lipotemici, insuficienei cardiace 5.a Analepticele respiratorii pot fi divizate in urmiitoarele grupe: 1. Preparate cu actiune directa (central): etimizol, niketamid (Cordiamini"), camfor, sulfocamfocaina, Pentetrazol (Corazol*), bemegrid. 2. Preparate cu actiune reflectorie: cititon, lobelin’, carbogen, 154PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA SISTEMULU! RESPIRATOR in compartimentul dat vor fi descrise numai medicamentele din primul grup, cele dinal doilea grup au fost descrise in compartimentul 4.1. Colinomimeticele. Unul din preparatele de baz cu actiunea asupra centrului respirator este Etimizolul. Mecanismul de actiune al etimizolului este determinat de influenta inhibitorie asupra fosfodiesterazei gi acumularea AMP-lui ciclic in fesuturi. Farmacodinamia. Efectele principale ale etimizolului sunt: 1. Stimularea centrului respirator (accelerarea si aprofundarea respiratiei); 2. Influenfi tranchilizanta asupra scoarfei cerebrale (spre deosebire de alte preparate, reduce pericolul reactiilor convulsive); 3. Stimularea functiei adrenocorticotrope a hipofizei, marirea nivelului corticosteroizilor in singe, ceea ce determina efectele: antiinflamator, antialergic, imunomodulator, bronholitic (cauzat de actiunea spasmolitica directa); 4, Sporirea sintezei de surfactant pulmonar, care contribuie la revenirea stiri initiale a alveolelor si mentinerea acesteia; 5. Capacitatea moderatii de a mari tonusul musculaturii cordului, musculaturii striate, de a dilata vasele coronariene, de a micsora agregatia trombocitelor. Indicagii 1, Intoxicatie cu preparate anestezice si analgezice; 2. in timpul sau dupa complicajiile narcozei in clinica chirurgicali; 3, Atelectazie pulmonara gi alte stari insotite de hipoventilatie pulmonara; 4, Asfixie gi stiri de postasfixie la nou-ndscuji; 5. Artrite si poliartrite; 6. Unele forme de astm bronsi Contraindicagit: Excitatie respiratorie si psihic’d. Reactii adverse: Nauzee, fenomene dispeptice, neliniste, vertij, dereglarea somnului Camforul se obtine din laur de camfora sau pe cale sintetica din ulei de brad alb. Este unul din preparatele analeptice de baz Mecanismul de actiune si efectele principale: 1. Stimuleazi direct si reflector centrul respirator si vasomotor (exciti receptorii pielii si zonei sinocarotidiene), accelereaza si aprofundeaza respirafia, poate mari tensiunea arterial’; 2. Mareste contractibilitatea miocardului (amelioreaz procesele metabolice, sporeste sensibilitatea fafa de influenfele simpatice); 3. Amelioreazai circulatia coronariana si microcirculafia, mareste tonusul vaselor periferice; 4, Stimuleazi sinteza interferonului (actiune antivirala); 155FARMACOLOGIE SPECIALA 5. Manifest efect expectorant, fiind eliminat prin cile respiratorii, exercit acjiune beneficd asupra ventilatiei alveolare, circulatiei pulmonare; 6. Poseda efect antiseptic; 7. incazul administrarii topice exercita actiune iritanta, revulsiva i antimicro- Diana Andicati: 1. Insuficien{& cardiaed acuta si cronica (in tratament complex); 2. Colar 3. Abolirea respiratiei in caz de pneumonie gi alte maladii infectioase; 4. Intoxicatie cu preparate narcotice si hipnotice, supradozarea cu glicozide cardiace; 3. Topic pentru frictionari in caz de antrite. reumatism. Reacfii adverse. Infltratie pe locul administrarii, reacji alergice. Sulfocamfocaina, spre deosebire de camfora, este solubili in api, poate fi administrati intravenos 51 intramuscular (Iuind in considerare prezen{a novocainei, e necesar de controlat sensibilitatea individual faya de ea). Cordiamina (derivatul dietilamidei acidului nicotinic) exercitt influenga direct sireflectorie (stimularea receptorilor zonei sinocarotidiene) asupra centrului respirator si vasomotor. Cordiamina imbunatijeste circulatia coronarian’, ‘metabolismul miocardului, poseda efect hepatoprotector si antipelagric moderat. Indicati 1. Deregliri acute si cronice ale circulatiei sanguine; 2, Pentru mirirea tonusului vascular si in caz de abolire a respiratiei bolnavii cu maladii infectioase ila reconvalescenti; 3. incaz de colaps acut gi asfixi 4. in starile de soc survenite in timpul interventiilor chirurgicale si in perioada postoperatorie; 5. Asfixie a nou-nascutilor; 6. Intoxieafii cu amestezice, hipnotice, analgezive, Contraindicafii. Predispozitie la reactii convulsive. Efecte adverse. Convulsii. Bemegridul manifesti influenga stimulatoare nemijlocit asupra centrului respirator gi vasomotor. la Indicagii: 1. In intoxicatii cu barbiturice de gravitate usoari; 2. Pentru abolirea apneei in caz de anestezie cu barbiturice gi alte preparate nareotice; 3. Pentru intreruperea anesteziei cu barbiturice si accelerarea trezirii. Contraindicatii. Excitatie psihomotorie, intoxicatii grave cu barbiturice. Efecte adverse. Greati, vomnd, fasciculasii musculare, convulsii. 156PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA SISTEMULU! RESPIRATOR in prezent, analepticele respiratorii se utilizeaza rar, deoarece, in primul rand, rmiresc esential necesitatea creierului in oxigen, neasigurand normalizarea respirafiei siacirculayiei sanguine. in al doilea rand, ca urmare a actiunii neselective a acestor preparate asupra centrilor nervosi si capacitatii lor de a stimula centrii motori ai scoarjei cerebrale, pot provoca convulsii. Astfel, analepticele respiratorii sunt contraindicate in intoxicafii cu toxinele ce provoaci convulsii, de asemenea cu substanfele ce exciti SNC gi in caz de meningiti, tetanos, crize epileptice in anticedente. 6.2. Antitusivele Tusea este un act reflector de protectie si de autocuratare a cailor respiratorii de substante excitante patrunse din exterior si de produsele formate endogen (puroi, mucus, sénge etc.). Tusea indelungata gi frecventa exerciti influenta nefasti asupra organismului, Cresterea sistematica in caz de tuse a presiunii intratoracice si intrabrongice in caz de tuse conduce la formarea treptati a emfizemului pulmonar si la sporirea rezistenjei vasculare periferice inducand astfe! dezvoltarea insuficienjei cardio-pulmonare. Deosebim tuse uscati si umeda, productiv si neproductiva. Tusea este productiva atunci cind este folositoare si este insoyiti de eliminarea secretulu exsudatului, transudatului i a agengilor patrunsi din mediul extern. Tusea uscata, chinuitoare, de altfel nefolositoare, se numeste neproductiva. Tusea productiva prezinti un mecanism protector si nu este necesar si fie inhibati, spre deosebire de cea neproductiva. ins& daca aceasta este cauzata de formarea unui secret vascos, dificil de expectorat, ea trebuie transformata in tuse productiva, Inhibarea tusei este asigurata de preparatele antitusive. Clasificarea preparatelor antitusive dupd mecanismul de actiune |. Preparate cuactiune central: Q Antitusive opiacee: codeina (Codalin*), etilmorfina clorhidrat; OQ Antitusive nestupefiante: dextrometorfan (Tussin’"), oxeladina (Tusuprex®), glaucind (Glauvent*, Tusidil"). 2. Preparate cu actiune periferied: prenoxdiazind (Libexin’). Preparate cu acfiune mixti: butamirat citrat (Stoptussina*), Bronhobrut Bronholitin’®. Preparatele cu acfiune centrala inhiba centrul tusei situat in regiunea trunchiului cerebral, deci si centrul respirator. Preparatul de bazi din acest grup este codeina, un alcaloid de opiu foarte apropiat de morfind, doar care spre deosebire de morfina, manifesta efect analgezic si psihotrop redus. Codeina stimuleaza 157FARMACOLOGIE SPECIALA sistemul parasimpatic (miozi, bradicardie, usciciunea mucoaselor si cresterea viscozitafi sputei), inhibi peristaltismal intestinal (efect antidiareic gi constipant). Dezavantajul principal al codeinei si altor antitusive opiacee prezinti pericolul dezvoltirii dependentei psihice si fizice. Antitusivele nestupefiante, spre deosebire de cele opiacee, inhibi direct si selectiv central tusei. in doze terapeutice nu inhib’ centrul respirator si nu provoaci constipatie, nici dependents. Antitusiv cu acjiune periferica este prenoxdiazina (Libexin’). Mecanismul ‘efectului antitusiv este complex si include: a) actiune anestezic& local; b) actiune spasmolitic’ la nivelul bronhiilor; c) actiunea N-colinoliticd asupra receptorilor aferenti ai bronhiilor si pulmonilor, Preparatul este bine tolerat atat de adulti, cat gi de copii, deoarece nu provoaci efecte indeziabile caracteristice pentru antitusivele cu actiune centrala. in procesul administrarii libexinei, se va evita mestecarea ei, {ntrucat poate surveni analgezia mucoasei cavitifii bucale. Antitusivele cu actiune mixti prezint& proprietai antitusive, expectorante, bronholitice moderate $i antiinflamatoare. Ca urmare tusea devine mai productiva si mai putin freeventa, In doze terapeutice preparatele din grupul nominalizat nu provoaci efecte adverse. Tabelul 25 Caracteristica comparativa a preparatelor antitusive de baz mea] RE] a rasta Dende, cents | Dependns | constipays | “stir inna respirator Fespiratorii Codeina + + * + = Onclagina + : : : : Giaucna + ‘ : : - Prenoxeiazing |= : 3 a : (Libexin’) NOTA: +” — prezenta efectului; ,-” ~ lipsa efectului. 6.3. Expectorantele si mucoliticele Sputa prezinta un secret patologie din cdile respiratorii generat de afectarea mucoasei de citre factori infectiosi si fizico-chimici. Drept sursi de formare a secretului traheobronsic sunt glandele bronsice, celulele caliciforme, epiteliul bronhiolilor terminale si alveotelor. Preparate expectorante si mucolitice sunt substanjele medicamentoase care micsoreazi vascozitatea sputei si faciliteazi eliminarea ei (mucus, secretul glandelor bronsice) din edie respiratori 158PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA SISTEMULUI RESPIRATOR Clasificarea preparatelor expectorante si mucolitice dupa mecanismul de actiune: 1. Preparate expectorante: © cuactiune directé: ridacina’ de nalba-mare, frunz’-de-podbal, mucaltina, pertusina, guaifenezin8, ioduri si bromuri de sodiu si potasiu, uleiuri eterice (de anis, de eucalipt); june reflectorie: iarba de termopsis, terpinhidrat, icorina clorhidrat 2. Preparate mucolitice: acetilcisteind, bromhexind (Flegamin"), carbocisteind, mesnim (Mistabron®), ambroxol (Lasolvan®), enzime proteolitice (tripsina, chimotripsina) 3. Preparate combinate: Bronhicum", Doctor MOM*, Solutan*, Trisolvin*, Bronholitina, Bronhosan* . Divizarea preparatelor medicamentoase in expectorante si mucolitice poarti un caracter conditional, intrucdt orice metoda de fluidificare a sputei contribuie la expectorarea ei Expectorante cu actiune directa Efectul curativ al acestor preparate este determinat de influenfa lor directa asupra glandelor bronsice, intensificand activitatea lor. Se consider’, ci polizaharidele vegetale se absorb in singe, partial se elimind prin glandele bronsice si concomitent cu efectul expectorant exercita efect astrigent si antiinflamator. Expectorante cu acfiune reflectorie Mecanismul actiunii lor este determinat de excitatia mucoasei stomacului, ttecerea excitatiei in centrii nervilor parasimpatici din trunchiul cerebral care stimuleazi reflector contracfiile musculaturii bronhiilor, secrefia si expectorarea ‘sputei. in doze mari preparatele din grupa mentionata provoac’ vom, ca urmare aexcitArii centrilor vagusului, o porjiune a centrului de von. Expectorantele cu acjiune reflectorie, ca gi cele din grupul precedent, pot fi eficiente doar in debutul afectiunilor respiratorii acute, insotite de un secret mucos discret. Nauzeea exprimatd i voma prezinté manifestirile supradozarii acestor medicamente. Ele sunt contraindicate in afectiumile gastrice si duodenale, {in caz de predispoziie la bronhospasm, in caz de sarcina etc. Mucoliticele sunt substantele medicamentoase, care fiind eliminate prin mucoasa bronhiilor, lichefiaz4 mucusul bronsic, favoriznd expectorarea lui Preparatele mucolitice modific& proprietitile fizico-chimice ale mucusului brongic. Ele sunt capabile si dizolve mucina —-mucus viiscos format de glandele brongice, care confine mucopolizaharide, glucoproteide si acizi sial Sialoglicoproteidele asigura viscozitatea sputei. 159FARMACOLOGIE SPECIALA Acetilcisteina, bromhexina si alte preparate mucolitice scindeaz legiiturile disulfidice ale mucoproteidelor si provoaci depolimerizarea sialoglicoproteidelor. Caurmare, se lichefiaza sputa gi se faciliteaz’ expectorajia, Preparatele combinate ‘manifest proprietiqi expectorante, mucolitice, antitusive gi bronholitice. Expectorantele si mucoliticele se indica in tratamentul infectiilor respiratorii acute, traheitelor, bronsitelor, brongectazie’ 6.4, Medicatia antiasmatica Bronhospasmul prezinta stenoza bronhiolilor si bronhiilor, survenitd ca urmare a excitatiei fibrelor nervilor vagi, intoxicatiei cu colinomimetice, inhibitori ai colinesterazei, reactiilor alergice (astm brongic). Pentru combaterea bronhospasmului se utilizeaza preparatele bronhodilatatoare si antiasmatice. in unele conjucturi, spasmul bronsic poate fi cupat de medicamentele din alte grupe (antibiotice si chimioterapice, antiinflamatoare, antihistaminice, expectorante, corticosteroizi etc.) in terapia astmatici sunt utilizate trei grupe de bronhodilatatoare: 1, Adrenomimetice: a) B, + B, adrenomimetice: orciprenalina sulfat, izoprenalina clorhidrat (Wzadrini*); b) B, -adrenomimetice: salbutamol, clenbuterol, fenoterol, terbutalina; ©) @+ Badrenomimetice: epinetrind (Adrenalind hidrotartrat®); 2. M-colinoblocante: ipratropium bromuri (Atrovent®), oxitropiu (Ventilat"). 3. Preparate care inhibi degranularea mastocitelor sau formarea mediatorilor alergici: a) inhibitori ai fosfodiesterazei: teofillina (Asmafil®), aminofillina (Eufillina®), cromoglicatul disodic (Intal*), ketotifen (Zaditen®). b) glucocorticoizi inhalatorii: beclametason (Becotid®), flunisolid (Inhacort®), Bronhodilatatoarele adrenomimetice Reprezentantii acestei clase induc relaxarea musculaturii netede bronsice prin stimularea receptorilor B, adrenergici. Mecanismu| efectului bronhodilatator, produs de adrenomimetice, este determinat de stimularea adenilatciclazei, cresterea AMP¢, care activeazii la rindul stu, diferite proteinkinaze, realizind relaxarea musculaturii bronsice. Unul din agengii adrenomimetici, utilizati ca bronhodilatatoare, este epinefrina (Adrenatina’). Adrenalina genereazi efect bronhodilatator marcat si rapid instalat. Este utili in crizele de astm bronsic, insii poate provoca efecte adverse, aparute in 160PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA SISTEMULU! RESPIRATOR urma stimularii receptorilor B,, ce vizeazi cordul: tahicardie, aritmii, angor pectoral. Yzoprenalina clorhidrat (Izadrina*) este un B-adrenomimetic neselectiv. Efectul bronhodilatator este marcat gi se instaleazi rapid (5 minute). Similar adrenalinei, izadrina poate prezenta efecte adverse cardiace: tahicardii, aritmi B,—adrenomimeticele reprezinté un grup de medicamente cu actiune selectiva asupra receptorilor adrenergici B,, find eficiente in administrarea orala sau inhalatorie, asigurand un efect bronhodilatator de lunga durati (3-4 ore). Efectele adverse cardiace lipsesc sau sunt atenuate. Administrarea inhalatorie este mai preferatii cdi orale sau parenterale, deoarece efectul bronhodilatator este mai intens, iar efectele sistemice sunt reduse. Utilizarea indelungata a preparatelor B-adrenomimetive crea ins 0 dificultate, care const in diminuarea treptati a reactivititii B,—adrenoreceptorilor , ca urmare, atenuarea efectului curativ. Cauza acestui fenomen este necunoscuta si, posibil, poarté un caracter functional, intrucat suspendarea B — adrenomimeticului restabileste treptat eficacitatea lui. Administrarea a — adrenoblocantelor in cazul dat exercita efect terapeutic si readuce la norma sensibilitatea bolnavului fata de B, ~adrenomimetice. O alté cale de lichidare a refractilitatii bolnavului fata de adrenomimetice prezinta trecerea temporala la tratamentul cu preparate muscarinolitice. Bronhodilatatoare M-colinoblocante Antagonistii colinergici de 4 competitiv efectul bronhoconstrictor al acetilcolinei eliberate la nivelul terminariilor fibrelor vagale. Actualmente utilizarea M-colinoliticelor de prima generafie (atropina, platifilin’) este limitati ca urmare a duratei scurte de actiune, tendinfei de a mari viscozitatea sputei si multor altor reactii adverse (xerostomie, dereglari de acomodatis tahicardie, etc). ‘In prezent se produc compusi sintetici cu actiune muscarinolitica mai selectiva: ipratropiu bromi rropiu. Eficienta lor este conditionata de lipsa reactiilor indezirabile atropinice si producerea unei bronhodilatayii indelungate (inhalator— 6-7 ore). Bronhodilatatoarele metilxantinice in practica pulmonologica se intrebuinjeaza pe larg inhibitorii fosfo- diesterazei, dintre care cel mai marcat efect bronhodilatatoril manifesta derivatii metilxantinici (teofilina siderivatul ei aminofinilina). Mecanismul efectului bronhodilatator al derivatilor metilxantinici ramane incd incert, fiind propuse mai multe variante: 161FARMACOLOGIE SPECIALA > inhibitia fosfodiesterazei cu cresterea consecutiv’ a concentratiei de AMPe; > blocarea receptorilor adenozinici, Adenozina realizeazd contractia musculaturii bronsice si stimuleaza eliberarea de histamin’, factor bronhoconstrictor; > inhibitia transportului ionilor de calciu prin membranele celulare. Lanivel extrapulmonar derivafii metilxantinici manifesta efect vasodilatator periferic moderat (dilata vasele coronare, encefalice si renale), efect diuretic moderat, Inhiba agregatia plachetara, stimuleaza centrul respirator, marese forfa gi freeventa contracjiilor cardiace. Inhibitori ai degranularii mastocitare ‘Cromoglicatul disodie (/niat*) este un derivat de tip cromona, utilizat profilactie in procesele aiergice, inclusiv in astmu! bronsic si rinita alergic&. Preparatul nu exercita efect intrinsec, antihistaminic, antiinflamator sau bronhodilatator. Se consider, ci efectul antialergic se datoreaza stabilizirii membranei mastocitelor prin blocarea canalelor de calciu, stoparea derganulatri lor si implicit a eliminarii nediator'loralergici (histamina, acetilcolina, serotonina, leucotriene $.a.). Cromoglicatul de sodiu este considerat ca agent profilactic de prima electie, in special in astm cronic rezistent la alte bronhodilatatoare, Se administreazi sub forma de pulbere sau aerosol. Eficienja tratamentului se evalueazi dupa cel puin 4 siptimani de utilizare. Desi este bine tolerat, cromoglicatul poate genera efecte adverse cu caracter tranzitoriu, Pulberea poate fi iritanta local, cu aparitia bronhospasmului, tusei si congestiei nazale. Mai pot aparea: cefalee, vertij, greata, vom si rareori —reactii de hipersensibilitate (prurit, urticarie, agravarea astmului, edem laringian, anafilaxie). Ketotifenul, la fel ca si cromoglicatul disodic, stabilizeazi membrana mastocitelor. Suplimentar, ketotifenul induce efecte similare cu antihistaminicele. In tratamentul cu Ketotifen pot aparea o serie de efecte adverse: ameteli, cefalee, oboseali, uscaciune a gurii, crestere ponderali. {in cazut ineficientei bronhotiticelor si cromoglicatului sodic, precum $i in formele severe de astm bronsic se utilizeaza glucocorticoizi inhalatorii. Beclometasonul si flunisolidul posed’ actiune antiinflamatoare, antialergic’ si antiexsudativa la nivelul cailor respiratorii, reduc superreactivitatea bronhiilor si amelioreazi functile respiratori. in doze terapeutice nu manifesta efecte sistemice. Astfel, farmacoterapia astmului bronsic este complex’. Utilizarea combinat (asociati sau succesiva) asigura efect bronhodilatator si spasmolitic salutifer, datoriti sinergismului reciproc al preparatelor din grupele menfionate. 162AE PREPARATE CARE ACTIONEAZA ASUPRA SISTEMULU! RESPIRATOR 6.5. Preparate medicamentoase utilizate in edemul pulmonar Edemut! pulmonar prezinta un sindrom clinic al insuficientei pulmonare acute, determinata de edemul fesutului pulmonar. Se dezvolti ca urmare a insuficienfei cardiace acute ventriculare stingi, in afecjiunile pulmonare cu substante chimice, in maladii infectioase, renale, hepatice, in edem cerebral etc. Din aceste considerente, tratamentul etiotrop al edemului pulmonar se va efectua in concordant cu factorul declansator al patologiei in cauz. Cu toate acestea, principiile tratamentului edemului pulmonar sunt indreptate spre anihilarea urmatorilor factori patogenetici de baz: 1) micsorarea presiunii in capilarele pulmonare: 2) combaterea dereglirilor metabolismului gazos; 3) reducerea permeabilitatii barierei hemato-alveolare. in scopul micgorarii presiunii in circuitul mic se utilizeaza urmatoarele grupe farmacologice: Q. ganglioblocante: trepirium iodurd (Higroniu"), azametoniu bromura (Pentamina"), hexametoniu benzosulfon (Benzohexoniu®); Q vasodilatatoare musculotrope: nitropurseat de sodiu, nitroglicerina, izosorbid dinitrat; Q G~adrenoblocante: fentolamina; 1 doze mici de neuroleptice: clorpromazin’ (Aminazin&*), prometazina clorhidrat (Diprazina®);, G. diuretice deshidratante: mannitul si ureea, diuretice active cu actiune rapidai: furosemid, acid etacri In tratamentul edemului pulmonar sunt eficiente analgezicele opiacee (morfind, ‘fentanil), care dilata arterele si venele periferice, micsorand astfel presarcina, Are loc redistribuirea sdngelui in circuitul mic Pentru combaterca dercglarilor mctabolismului gazos in caz de edem pulmonar se folosesc remediile antispuma (etanol si antifomsilan). Edemul pulmonar este insotit de formarea spumei in alveole cu aparitia hipoxiei pronunjate, care necesiti ajutor de urgenji. Remediile antispuma micsoreaz tensiunea superficial a bulelor de spuma, transformand-o in lichid, cea ce mareste suprafafa respiratorie a alveolelor, Vaporii de alcool etilic cu ‘oxigen se inspira prin cateter nazal sau masca. Inconvenientul alcoolului etil in cazul dat prezint& actiunea lui iritant’ asupra mucoasei cAilor respiratorii Antifomsilanul, spre deosebire de alcoolul etilic, exercita un efect mai rapid gi, fiind administrat sub forma de solutie alcoolica cu oxigen prin inhalatie, nu provoaci iritatie. Micsorarea permeabilitafii barierei hemato-alveolare se realizeaz’ prin administrarea intravenoasi a preparatelor antihistaminice (prometazind) si a 163FARMACOLOGIE SPECIALA glucocorticoizilor (hidrocortizon, prednisolon si dexametazon), care mat efecte antiinflamator i antidepresiv. Preparatele in cauzi sunt eficiente numai la etapa initial de formare a edemului gi cu scop profilactic. ‘O metoda universal de tratament a edemului pulmonar este oxigenoterapia. In anumite cazuri, pentru intensificarea activitifii cardiace (exclusiv in stenoza mitral) se utilizeaz’ glicozide cardiace: strofantina, digoxina, corglicon. on Tabelul 26 Preparate bronhopulmonare Me prenatal Prezentare Mod de administrare ara Suboutanat, rivamusculer 4 Cordiamin Fie 3 cate 12m" | cate 1-2 mi de 1-3 oF pe zi, Coriaminum ene por os cate 15-40 picaturi de 2:3 of inzi ‘i Camfora Fiole de 20% Subsutanat cate 02-1 g Camphora 4-2 (1-2 m)) Comprimate a cate | 5 Oxeladina 0,01;0,029 | Per os cate 20 mg de 3-4 ori Oxeladinum Capsule a cate pe zi 004g + a _ [Smile Se Trac ceo a0 8nd 5, | MPagetermonss | infuzie acate | Per os cate 15 mi (1 lingura) Foie 0,6-180 mi de 3 ori in zi. - ‘Mucaltina Comprimate a cate Per os cate 2m Mucaitinum 0.054 ‘comprimate Fiole de 10% — 2m 7. |. Acelilcisteina Fiole de 20% 5, | Intramuscular cate 0,1-0,2 Acethyleysteinum | 10 mi pentru Inhalator cate 04-1 g inhalati_|_ z Bromhexina | Comprimate a cate | Per os clte 2 comprimate de Bromhexinum 0,008 g 3-4 of inzi. a Teofiin Pulbsre; supoziton’ | Per 05 i rectal cdte 04 9 de Theophylinum acite0.2g Sorin zi Pulbere, Per os cate 0,1-0,15 9 d3 ccomprimate a cate | ori in 2i; intramuscular cate HOt ianeeea mal 0,159: 0,24-0,36 9 (1-1.5 mi}, - fiole de 2,4% — 1 mi | intravenos cate 0,12-0,24 g (intramuscular) (10 m)) 164