VÎSCOZITATEA FLUIDELOR

Comportarea vîscoas a fluidelor se poate explica cel mai bine prin

modelul celor dou pl ci, figura 1, astfel dac între pl ci se plaseaz un fluid i
se aplic pl cii superioare o for tangen ial (Ft) atunci fluidul este solicitat la
forfecare cu un unghi ( ), tensiunea de forfecare avînd expresia:

dFt
(1)
d

Dac în condi iile aplic rii tensiuni de forfecare constante ( ) unghiul de

forfecare cre te în mod continuu, comportarea fluidului dintre pl ci este de tip
vîscos. Spre deosebire de comportarea ideal elastic a materialelor solide,
caracterizat de un unghi de forfecare ( ) constant în timp atunci cînd li se
aplic o for de forfecare constant , comportarea ideal vîscoas a fluidelor
lichide i gaze) , denumit i comportare Newtonian , este caracterizat de un
unghi continuu cresc tor în timp atunci cînd acestora li se aplic o for de
forfecare constant . Cre terea unghiului de forfecare ( ) raportat la timpul (t)

Fig.1 Explicarea curgerii vîscoase a unui material prin modelul celor dou placi

la o tensiune constant de forfecare ( ) este denumit rata de forfecare ( ):

d
(2)
dt

i ca atare se poate spune c la comportarea ideal vîscoas for a de forfecare

este propor ional cu rata de forfecare , factorul de propor ionalitate purtînd
denumirea de vîscozitate dinamic ( ):

G (3)

1
 Fig. 2 elementele geometrice la explicarea curgerii vîscoase a unui material prin modelul
celor dou discuri

Atunci cînd în locul a dou pl ci paralelepipedice se iau dou discuri

plane de raz (r), între care se g se te fluidul cercetat, la rota ia discului
superior cu o vitez (v) rata forfec rii ( ) se poate scrie ca fiind:

v
(4)
r

In general materialele solide au o comportare elastic dat de for ele de

atrac ie moleculare i atomice puternice, pe cînd materialele lichide i gazoase
au o comportare vîscoas . La dep irea limitei de curgere sau la cre terea
temperaturii peste o anumit limit materialele solide au i ele o comportare
vîscoas specific .

Comportare Newtonian la curgere. a cum s-a ar tat deja

comportarea ideal vîscoas a fluidelor , denumit i comportare Newtonian ,
este caracterizat de un unghi continuu cresc tor în timp atunci cînd acestora li
se aplic o for de forfecare constant , asemenea fluide poart denumirea de
fluide Newtoniene.

Dac se reprezint grafic tensiunea de forfecare ( ) în func ie de rata de

forfecare ( ) se ob ine curba de curgere . La fluide Newtoniene curba de
curgere este dat de o dreapt care trece prin origine i a c rei pant este dat
de vîscozitatea dinamic ( ), figura 3. La fluide Nenewtoniene aceast
dependen este fie neliniar fie curba nu trece prin origine (vezi i fluide
Nenewtoniene). Legea de curgere a lui Newton are expresia:

2
 Fig.3 Crba de curgere la fluide Fig.4 Curba de vîscozitate la fluide
Newtoniene Newtoniene

.
(5)
iar panta de cre tere este:
d
.
(6)
d

pentru determinarea vîscozit ii dinamice ( ) a fluidelor (panta de cre tere) se

calculeaz cu rela ia :

.
(7)

rimea reciproc a vîscozit i dinamice este fluiditatea ( )

.
(8)

afar de vîscozitatea dinamic în curgerea fluidelor se folose te i vîscozitatea

cinematic ( ) ca fiind raportul între vîscozitatea dinamic ( ) a fluidului i
densitatea lui ( ):

(9)

Unit ile de m sur pentru aceste m rimi sînt:

- [ ] - vîscozitate dinamic a fluidului în Pa.s

- [ ] - fluiditatea în Pa -1.s-1
- [ ] - vîscozitate cinematic a fluidului în m2.s-1
- [ ]- densitatea fluidului în kg.m-1

Comportare Nenewtonian la curgere. a cum s-a ar tat deja la

compartarea Nenewtonien la curgere a fluidelor dependen între tensiunea

3
de forfecare ( ) i rata de forfecare ( ) este fie neliniar fie curba nu trece prin
origine , Figura 5, respectivele fluide purtînd denumirea de fluide Nenewtoniene.
Trebuie avut în vedere c la fluidele Nenewtoniene comportarea la curgere a
acestora este dependent de solicit rile aplicate lor.

Fig.5 Diferite curbe de curgere la fluide Nenewtoniene în comparatie cu fluidele

Newtoniene, comportare : 1- Newtonian , 2- structural- vîscoas , 3- dilatant , 4-
Newtonian cu limit de curgere, structural-vîscoas cu limit de curgere.

Fig.6 Curba de vîscozitate la fluide Nenewtoniene, comportare : 1- Newtonian , 2-

structural- vîscoas , 3- dilatant , 4- Newtonian cu limit de curgere, structural-
vîscoas cu limit de curgere.

În figura 6 este reprezentat curba de vîscozitate pentru fluide nenewtoniene

Studiu comparativ între fluide Newtoniene i fluide Nenewtoniene.

Fluidele Newtoniene au aceea i vîscozitate atît la solicit ri mici cît i la solicit ri
mari, pe cînd vîscozitaea fluidelor Nenewtoniene depinde de valoarea
solicit rilor aplicate acestoraiar de multe ori depinde i de timpul de solicitare. In
acest sens este foarte sugestiv figura 7, [L.O. Figura] . Indiferent de rata de
forfecare ( ) vîscozitatea fluidelor Newtoniene ete constant (curba 1). La rate

4
mici de forfecare( 1 ) vîscozitatea fluidului reprezentat de curba 3 este mai mare
.
decît cea a fluidului 2 , pe cînd la rate mari de forfecare ( 3 ) este exact invers:

Fig. 7. Compara ie între fluide Nenewtoniene - 2,- 3 cu fluide Newtoniene - 1. [Figura L.O]

vîscozitatea fluidului 3 este mai mic decît cea a fluidului 3. aceste considerente
arat c spre deosebire de fluidele Newtoniene unde indicarea vîscozit ii este
de ajuns pentru a descrie comportarea acestora , la fluidele nenewtoniene
indicarea valorii vîscozit ii nu este suficient fiind necesar i indicarea
vîscozit ii corespunz toare unei anumite rate de forfecare. Cel mai corect este
se indice întreaga curb de varia ie a vîscozit ii cu rata de forfecare. Dac
dou rate de forfecare sînt apropiate între ele un fluid Nenewtonian poate fi tratat
cu aproxima ie ca unul Newtonian, cît de mari sînt erorile în acest caz depinde
mult de natura fluidului i trebuie examinat în fiecare caz în parte [Figura L.O]

Comportare stuctural- vîscoas . Dac vîscozitatea unui sistem scade

cu cre terea ratei de forfecare se vorbe te de comportare structural-vîscoas .
Acest comportament mai este denumit în limbajul curent i fluidizare, iar în
limajul anglo - saxon comportare pseudoplastic . Caracteristic pentru un fluid
structural- vîscos este sc derea rezisten ei la curgere ca urmare a forfec rii
fluidului. In figura 5 i figura 6 sînt reprezentate curbele de curgere i de
vîscozitate ale unui fluid structural vîscos. În pactic se deosebesc comport ri
ideale structural - vîscoas la care vîscozitatea ini ial se restabile te dup
anularea sarcinii de înc rcare i comport ri neideal structural - vîscoas la
care vîscozitatea ini ial nu se restabile te dup anularea sarcinii de înc rcare.

Comportare tixotrop . La comportarea tixotrop vîscozitatea scade în

timp . Si aici se vorbe te de comportare tixotrop ideal - situa ia în care dup
îndep rtarea solicit rii la forfecare se restabile te încet vîscozitatea pîn se
ajunge la vîscozitatea ini ial i comportare tixotrop neideal - situa ia în care
dup îndep rtarea solicit rii la forfecare nu se restabile te vîscozitatea ini ial .
În ultimul caz este vorba de o schimbare strucural ireversibil .

5
 Comportare dilatant . O comportare dilatant exist atunci cînd cînd
vîscozitatea unui sistem cre te odat cu cre terea ratei de forfecare .
Caracteristic pentru un fluid dilatant este cresterea rezisten ei sale la curgere
ca urmare a forfec rii fluidului. i aici exist dilatan ideal - caracterizat de
revenirea la valoarea ini ial a valorii vîscozit ii dup îndep rtarea solicit rii
de forfecare i comportare neideal - la care nu are loc revenirea la valoarea
ini ial a valorii vîscozit ii dup îndep rtarea solicit rii de forfecare. În ultimul
caz este vorba de transform ri ireversibile în material.

Comportare reopex . La un sistem exist o comportare reopex dac

vîscozitatea lui cre te ca urmare a cre terii timpului de solicitare la forfecare .
Caracteristic pentru un fluid reopex este cresterea rezisten ei sale la curgere
ca urmare a cre terea timpului în care fluidului este supus forfec rii. Reopexie
ideal este rar în practic . La reopexia neideal - nu are loc revenirea la
valoarea ini ial a valorii vîscozit ii dup îndep rtarea solicit rii de forfecare,
ca il a dilatan la reopexia neideal este vorba de transform ri ireversibile în
material.

Comportare plastic . Materiale capabile de curgere care prezint o

limit de curgere au o comportare plastic . La solicitarea materialelor sub limita
de curgere deformarea acestora este elastic . La solicit ri de forfecare
deasupra limitei de elasticitate el începe s curg . Dup încetarea ac iunii for ei
tangen iale de forfecarea materialul înceteaz s mai curg în schimb nu mai
revine la forma i dimensiunea ini ial , materialul suferind o deformare plastic
permanent . Limita de curgere reprezint o tensiune de forfecare minim la
care înceteay deformarea elestic i se instaleaz deformarea plastic .
In tabelul de mai jos sînt date exemple de comport ri pentru fluide
Nenewtoniene cu specifica ia c fluidele reale de multe ori nu sunt încadr ri
absolut riguroase în una din categoriile din tabel ci mai degrab încadr ri mixte.

Tab. Exemple practice de tipuri de comport ri la fluide Nenewtoniene

Tipuri de comportare Nenewtonian
independente de timp dependente de timp

Structural- Dilatant Plastic Vîsco-elastic Tixotrop Reopex

vîscos
suspensii miere tulbure gr simi înghe at suspensii de ton
past tomate susp. amidon mas ciocolat polimeri topi i budinc
emulsii albu sol. polimerice lapte reconstituit
iaurt gel amidon

Recapitulare- Glosar
Newtonian - curba de curgere este o dreapt ce pleac din origine
Nenewtonian - curba de curgere nu este o dreapt ce pleac din origine
Structural - vîscos - vîscozitatea scade cu cre terea ratei de forfecare
Dilatant - vîscozitatea cre te cu cre terea ratei de forfecare
Plastic - fluidul prezint limit de curgere

6
Tixotrop - vîscozitatea scade cu timpul în care fluidul este supus solicit rii de
forfecare
Reopex - vîscozitatea cre te cu timpul în care fluidul este supus solicit rii de
forfecare