Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 7.forme Medicamentoase Solide PDF

    Uploaded by

    ZipyEmily
    8 views26 pages

    Original Title

    7.Forme_medicamentoase_solide.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views26 pages

    7.forme Medicamentoase Solide PDF

    Uploaded by

    ZipyEmily

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 26
    PARTEA II. TEHNOLOGIA FORMELOR MEDICAMENTOASE CAPITOLUL 7. FORME MEDICAMENTOASE SOLIDE PULBERILE (PULVERES) Ca forme medicamentoase solide pulverulente pentru uz intern, extern sau injectabil (dupa dizolvare in solvent corespunzator), pulberile prezinta din punct de vedere dispersiologic sisteme multi- lateral disperse libere fré mediu de dispersie (sau in stare gazoa- sa) gi sint alcatuite din particule cu grad de méruntire si forme diferite. La general, ele se caracterizeaza prin proprieta{i_ determi- nate de mai mul{i factori, printre care: dimensiunea, forma si su- prafata specified; absorbtia superficial’ si formele electrice; solu- bilitatea, delicvescen{a, efluorescenja; reologia si relafia dintre ma- rimea particulelor si efectul terapeutic; viteza de absorbtie. Siructura, forma si marimea particulelor sint proprietati fun- damentale ce determina procedecle de preparare si calitatea pulbe- rilor. Starea fizici a pulberilor este conditionata’ de originea sub- stan{elor din care provin primele: spre exemplu, substantele cri- staline au o structurd regulata cu molecule dispuse in retea spati- al definiti, iar cele amorfe se caracterizeaz’ prin molecule plasate neregulat, similar lichidelor, producind {2 pulverizare particule ne- regulate. Considerind forma particulelor drept raport dintre lungime (L), latime (1) si grosime (g), distingem trei grupuri de pulberi: Lf, g—libroase, aciculare: L, lg —cu particule plate, lamele, discuri; L~1~g—particule sferice, poliedrice, rar intilnite in tehnologia acestor forme medicamentoase. Una dintre dimensiuni este intot- deauna mai micd decit celelalte; iar diametrul medi (Dm) poate fi calculat prin ecuafia: Dn Vie Marimea particulelor solide variaza de la 0 pulbere Ia alta, in funetie de caracteristicile fiecdrei substane si modul de pulveriza- re—de la particule foarte fine, coloidale (1—-20 ) pina la micro- sail macroscopice (0,5 mm). Calitatea sistemtlui dispers al pulberilor compuse depinde de natura si marimea partictlelor dispersate, de eventuala interactiu- ne ct mediul de dispersie, Fiecare particul’ posed’ un cimp de energie, in stare s& atragi si si absoarbi moleculele diferitelor ga- ze si Vapori, acoperindu-se cu un strat pelicular. Aceasté energie 6 F, Ding, 1, Teigubenco aL superficialé poate fi de origine fizie (adsorbfie Van der Waals) sau chimicd (hemosorbtie). Parte din pulberi posedd sarcin& electricd, electricitate staticd saul magnetic acumulata pe pareursul pulverizarii substantelor, ca- re influenjeaza modul de omogenizare a pulberilor compuse. Pulberile cristaline se dizolva, cu unele excepjii, mai ugor de- cit cele amore, procesul fiind facilitat datorita suprafetei mari de contact dintre pulbere si solvent. Substantele higroscopice si delievescente absorb apa din mediul ambiant, delicvescenta find o proprietate a unor pulberi de a ab- sorbi umiditatea din. atmosfera prin sistemele capilare inchise din parliculele substanlelor sau porii lor. In funclie de cantitatea de apd absorbil’, substan{a solid’ se inmoafe sau se dizolvd in apa absorbita, procesul antrenind transformari de origine fizicd sau chi- mica. Astiet de substante nu pot fi prelucrate sub forma de pulberi (caleit: clorid). Un fenomen opus delicvescentei este eflorescenta, remarcaté la unele substanje cu apa de cristalizare, cind acestea pierd parfial sat integral apa de cristalizare dac& tensiunea de vapori de pe supra- faja cristalelor este mai mare decit tensiunea aerului ambiant; fe- nomenul poate sa se produca atit 1a temperatura camerei, cit si la incdlzire, Din categoria substantelor eflorescente fac parte natriul carbonat, cafeina, acidul citric, aluminiul sulfat, codeina fosfat, morfina ‘lorhidrat etc., ele impunind cerintele de a fi pastrate in conditii de evitare a procesului descris. Vom menfiona si faptul c& uneori uuniditatea atmosferied poate provoca in pulberi transiormari de natura chimicd. Spre exemplu, acidul acetilsalicilic in prezenta apei descompune treptat si pune in libertate acizii salicilic si acetic, ca urmare a hidrolizei. Dintre substanjele care absorb umezeala din aer pot fi enumerate matritl bromid, natriul iodid, calciul clorid, barbitalul-natriu, pepsina, ex- tractele uscate, dimedrolul, dibazolul etc. Deseori, actiuinea terapeutic’ a substantelor medicamentoase es- te determinaté de marimea particulelor, suprafata si numérul cdro- ra se supune reglarii prin pulverizare. Administrarea unui medica- ment sub formé de pulbere permite extinderea contactulti intre el 3i biolichide, cea ce face sa creased puterea de absorbfie si, ca urmare,— actiunea farmacodinamic’, Scopul terapeutic scontat gi modul de administrare determin’ selectarea gradului de finefe a sistemului dispers. De exemplu in cavitatile naturale ale organismului se administreaz& pulberi ex- trem de fine (pind la marimi coloidale), iar pentru plagile deschise, in cosmetic se aplicé pulberi foarte fine sau extrem de fine (pud- re), capabile sa absoarbé umiditatea si grasimile. Pulberile ocupa in prescriptiile extemporale cirea 15—20%, fap- tul find datorat unor avantaje in comparatie cu formele medica- mentoase lichide. Primele sint bine portative, simple la preparare, mai comode la transportare si pastrare, mai stabile, Sub form de pulberi pot fi prescrise diverse combinafii de substanfe médicamen- a toase, mai ales cu cele noi, pentru care nu sint reglementate nor- mative tehnologice de producere in conditii industriale. Se da pre- ferinfi pulberilor si la administrarea pentru copii, tn loc de compri- mate sau drajeuri, greu de inghitit. Concomitent, medicamentele sub forma de pulberi nu sint lip- site de dezavantaje: ele aciioneazd, de regulé, mult mai lent decit formele lichide; in administrarea nor substanje medicamentoase sub forma de pulberi e posibila iritarea mucoaselor; unele substan- fe in pulberi sint instabile 1a pastrare, pot absorbi umiditatea din atmosierd (dimedrolul, dibazolul, extractele uscate etc.), pierde parfial sau integral apa de cristalizare (atropina sulfat, ghucoza, caleiul gluconat, magneziul sulfat, sulfacilul-natrin ete), absorb bioxidul de carbon din atmosfera (barbitalul-natriu, magneziul oxid, eufilina etc.) : In tehnologia medicamentelor, pulberile farmaceutice se clasi- fied pe baza diferitelor eriterii: modul de administrate, compoziti caracterul de dozare, gradul de finete. Conform modului de admini- strare, deosebim puiberi pentru uz intern (pulvis ad wzum inter- num) si extern (pulvis ad u2wm externum). Pulberile pentru uz intern prezinta cel mai mare grup de pul- beri preparate in farmacie conform refetelor extemporate i elibera- te in cele mai diverse doze (masa unei pulberi poate varia, spre exemplu, de la 0,1 g pind la 1,0 g; media — 0,2—0,6 g). Pulberile pentru uz extern se grupeazd dependent de modul si oct de aplicare. Pudrele de presarat (pulvis adspergendi, putvis conspergendi) sint constituite din una sau mai multe substanfe me- dicamentoase (antiseptice, antibiotice, antiinfectioase) cu substante aunillare gi se aplici pe piele (Ia sugari), mnucoase sau fesuturile lezate. Mai exist pulberi pentru insuflare (pulvis insufflatorit) tn cavi tafile corpului (nas, urechi, vagin, cavitatea nasofaringiand etc.); oftalmice (pulvis ophtalmici; se prepara in condifii aseptice si in caz de necesitate se sterilizeazd; marimea partiewlelor mi trebuie si depaseascd 0,1 mm); pulberi folosite 1a prepararea solufiilor pentru spalituri, ‘comprese, gargare etc, (prezinté produse semifi- nite din substante medicamentoase solubile in ap, cu ajutorul cd- rora bolnavul poate prepara in conditii casnice diferite solutit). Ul- timele nu se pulverizeaz’, iar cele pentru aplioare pe plagi si pe plelea sugarilor se prepara in conditii aseptice: marimea particu- lelor nu trebitie si depaseasca La cle 0,1 mm. Pulberile pentru uz extern se livreaza din farmacie in cantititi de la 5,0 pind 1a 200.0 g. Dupa compozitie, deosebim: pulheri simple (pulvis simplices). constituite dintr-un ‘singur ingredient, si compuse (pulvis compo- sita), aledtuite din doua sau mai multe substante medicamentoase si eliberate din farmacii numai dupa méruntire si amestecare mi- nufioasd. Conform caracterului de dozare, pulberile se impart tn nedivi- zate si divizate, adic& tmpirjite in doze bine determinate, In pulbe- 83 rile nedivizate (pulvis indivisi) toata cantitatea se presetie si se elibereaza intr-o singuré dozi (in vrac), dozarea fiind facutd de holnav ta domiciliu. Exempli causa: Rp. Ephedrini hydrochloridi 0,2 Norsulfazoli Streptocidi _ Suljadimezini aa 1,0 Benzylpenicillini-natrit 200 000 UA M.D. S. Exiern, de aspirat.in nas. In pulberile divizate (pulvis divisi) fiecare doza se elibereazd dupa indicafiile din refet’, in ambalaj aparte: astfel poate fi efec- tuaté 0 dozare precisa a substanjelor medicamentoase. Conform nei retete, din farmacie pot fi eliberate 6—30 doze de pulberi di- vizate. Exempli causa: Rp.: Dibazoli Papaverini hydrochtoridi aa 0,02 Sacchari 0.25 M. f. patois. Dt. N10 S. Intern, cite o pulbere de 8 orifzi. Pulberite divizate pot fi preserise de medic in dou’ moduri: 1) im refeta se indied cantitifile de substante medicamentoase peniru fiecare dozi in parte; Exempli causa. Rp: Phenobarbitali 0,02 Coffeini et nairii benzoatis 0,06 Antipyrini 0,2 Mf pulots D.td.N 10 S. Intern, cite o pulbere de 8 orifzi. 2) se preseriu cantitatile integrale de substan{e medicamentoase si numirul de doze egale in care trebuie divizat amestectl; Exempli causa: Rp. Phenobarbitali 0,2 Coffeini et natrii benzoatis 0.6 Antipyrini 2,0 M. j. pulois Dio. in p. aeg. N 10 S. Infern, cite o pulbere de 3 orifzi. Conform gradului de finefe, distingem pulheri coloidale (puivis impalpabitis), foaite fine (pulvis subdilissinus), flue (puluis sub- tilts), groscioare (pulvis grossus) Calitatea si procedeele de preparare a pulberilor sint regiemen- tate de monograiia de generalitifi din Farmagopeea de Stat, Pul- bert, Ele irebule sa corespundd anumitor eetinje sl sf tle dozate exact Farmacopeea admite urmatoarele variafii de la masa a pulberi- Jor: pind la 0,1 gc15%; de la 0.1 g pind la 03 g+10%; 03-05 85%; 0,5—1,0-44%; peste 1,0 gt3%. Pulberile trebuie 4 posede proprietafi reologice suficiente, ca- re se caracterizeazi prin factorul de curgere, ultimul influentind a dozarea exact a formelor medicamentoase finite cu dispozitivele. Incorporarea in pulberile compuse a ingredientelor lichide (tine~ turi, extracte fluide, uleiuri eterice) nu trebuie sé schimbe fluidi- tatea Lor. E necesar ca pulberile si fie stabile fa conservare (si nu umec- teze, sa-si pastreze culoarea ete.) si omogene. Prepararea pulberilor Procesul in cauz include cfteva operatii tehnologice: pregiti- toare (uscare, pulverizare, cernere) si preparatoare (amestecare, dozare, ambalare). Executarea lor e determinata de prescrierea di reteté si proprietatile substantelor medicamentoase, intrucit ultimele trebuie sa corespunda, pentra a putea fi pulverizate, cerinjelor din monografile respective ale Farmacopeii de Stat si si poala fi us- cate 12 40—B0°C. In farmacie, aceste substante sint receplionate de obicei uscate, cele higroscopice fiind uscate suplimentar la aceeagi temperatura, iar cele termolabile —in exicatoare cu calciu oxid. Etapa de uscare, tnsd, 1a prepararea pulberilor in condilii de far- macie deseori lipseste. Pulverizarea (Pulverizatio). Prin operajia in cauzi substanele medicamentoase solide sint transformate in particule de dimensiuni standardizate; ca rezultat se objine un produs denumit pulbere. Se efectueaza pulverizarea prin aplicarea unei energii mecanice de strivire, lovire, frecare ete,, care achioneaza asupta forjelor de coc- ziune ale particulelor produsului de pulverizat. Fortele actionante si cantitatea de energie consumata sint cu atit mai mari ou cit Sint mai pronunfate rezistenja si elasticitatea produstlui gi ct cit este mai fin gradul de maruntire Scopul pulverizirii este mirirea considerabil’ a suprafejet ex- terne totale a substan{elor solide, asigurarea manipularii si omo. genizarii mai ugoare ale pulberilor compuse. Gradul de maruntire (n) se calculeazd prin raportul dintre dimensiunea medie initial’ (D) a produsului inainte de pulverizare i dimensiunea medie (4) Ia finele operatiei Yerapeutic, gradul de méruntire are o importan{a esentiald: cu cit pulberea e mai find, cu atit e mai mare suprafaja sumari @ ei si cu atit mai repede si mai energic isi manifesta ea actiunea in administrarea interna. Astiel, la mairea gradului de mérunfire a acidului acetilsalicilic de 30 de ori fafa de marimea particulelor ini- tiale, activitatea terapeuticd se dubleazd, La eritromicind se observa un efect invers: fiind pulverizata fin, ea se elimina repede din or- ganism, iar efectul terapeutic scade. La unele substanje, concomi- lent cu marirea gradulut de maruntire se accentueaza efectul toxic. O data cu mirirea numirului de particule creste supraiaja lor 85 specific’ Bele => unde = prezinta suprafaja specified, m?fm*; S—suprafata sumara a particulelor, m*; V— volumul total, m* Concomitent cu cresterea suprafejei specifice a particulelor, se mareste energia superiiciala liber, care, conform legit a dows a termodinamicii, tinde totdeauna spre minimum (£s—*min): E50, unde Ey exprima energia superficialé liberi a particulelor, J; S— suprafaja liber’ a particwlelor, m?; a —tensiunea superiiciald a substantei medicamentoase, N/m. ‘Micyorarea energici superficiale libere a particulelor poate avea Joe in urma: adsorbjiei din atmosferd a umiditatii gazelor (E, se micgo- reazi pe contul sedderii a); adsorbfiei particulelor pe perefii mojarului si calotei pistilului (Ee se micsoreaza o data cu. micgorarea S, de accea la pulverizare, pentru a evita pierderile de substanta medicamentoasa prescrisd fn cantita{i mici, tn primul rind se tritureazé in mojar zaharul sau substanta medicamentoasa prescrisd in cantitati mai mari, pentru @ acoperi port mojarului formérii_agregatelor de particule (E, se micsoreazé pe contul miegorarit S) La pulverizare poate sé aparé un moment critic, cind in aceeagi unitate de timp cantitatile de particule fine si aglamerate in agre- gate se egaleazd, iar pulverizarea de mai departe nu mai are sens (non sens). In acest caz, pentru a atinge o pulverizare mai find, se folosesc substanfe lichide tensioactive, care satureaz’ energia ‘st perficiala liber’ a particulelor, scizind tensitinea superficialé a substanfei (a) fird a micsora Suprafata libera a particulclor (S). Ca rezultat, energia superlicial’ liber’ (Es) tinde pe contul mic- sorarii tensiunii superficiale (o) spre minimum, iar numarul de particule creste. Substantele lichide patrund in microfisurile parti- culelor si formeaza pe supraiata lor pelicule solvatate, care manifest’ actitinea a lichidetos: umes Laplace: Pap —presiumes cdeptyrit de pants aa Procedecte principale de mérunfire si pulverizare: re; b-— despeare; €—lovire (plsare); d—trturare; «— tere Fig. 98. Mojare din porlelan de diferite marimi cu pistile pulverizarea la mojar: se folosese mojare (mortaria) ou pi (pestilla) de diferite forme si marimi. Mojarul prezintd un recij ent in forma de cup cu pereti grosi, uneori cu baza aplatisaté; pis- tilul este cilindric, unul dintre capete avind o terminatie rotunjit’ (caloté). Mojarele sint de obicei coniectionate din portelan, ins’ existd si mojare de agat, sticla, fier, bronz, marmurd, folosite tn functie de originea substantei de pulverizat (fig. 38). 7 Tabelul 10 Caracteristcile mojarelor farmaceutice Pentru marunjirea, pulverizarea si amestecarea pulberilor se folosesc mai sles mojare de porfelan, de diferite marimi (tab. 10) E necesar ca supraiaja interna a mojarclor de portelan si calo- ta pistilului s& nu fie acoperite cu email, pentru ca pistilul sa nu alunece, iar suprafata calotei pistilului trebuie sé contacteze cit ‘mai bine cu cea @ mojarulti Pulverizarea la mojar impune respectarea anumitot indicatii generale si luarea in lucru a unei cantitati potrivite de substan}a medicamentoasa (cel mult 20—25% din volumul mojarului), ast- fel ca loviturile pistilulul sé fle eft mal effeuce. Pe parcursul pro- cesului, mojarul se fine cu mina sau se fixeaz pe mas cu ajuto- rul unui suport, iar pentr a evita oboseala rapida, pistilul se rotes- te cu mina — farde antrena articulatiile cotului si umarului, efectuind miseari de spirala si apasind uniform pistilul pe fundul si perefii mojarului, evitindu-se migcarile bruste, Substanjele toxice ce irita mucoasele se pulverizeaz in mojare cu capace, Daca, totusi, se foloseste un mojar obignuit, ultimul se acopera ct o foaie de hirtie; gura si nasul farmacistului se prote- Jeaz cu o mascd de tifon, iar ochii, eventual, eu ochelari de protec- tie. ‘Vom menfiona c& la pulverizare se acord’ o atentic deosebita selectarii corecte a mojarului si cunoasterii pierderilor de substan- {4 in porii Lui pe parcurstl procesulusi (tab. iL1) Cernerea (Cribratio). Dup& pulverizare revult% un amestec de particule de diferite dimensiuni. Deseori, in practica farmaceu- ticd, mai ales la prepararea pudrelor, apare necesitatea de a sepa- sa partieulele cur dimensiuni mari. Se efectueazd aceasta operatie prin cernere. Cernerea simpl permite obfinerea a doud fractii: una confine particule egale sau mai mari decit ochiurile sitel (ele ramtn pe ea gi sint numite material refuz), iar alta e alcdtuitd din particule mai mici decit orificiile sitet (ele trec prin ultima gi se numesc ‘material cernut), 88 Tabelul Pierderile de substante medicamentoase solide 1a pulverizare tn mojarul nt. 1°" Savas densest [pier ‘ Py ‘Acidum acethyateyium Acidum ascortineum 2 Adu Senta 4 Acidun nicole i ASidum sete cum 8 Aethaotim 8 Aealginun 2 Radium joes ib a 2B Beneonaotitou 5 Bismuth sires a Bromsovalar is sit gigeerophonphos 5 Gite facta 1 Gi casos i thera at Shinn 3 Stina hydroehiorium it Godel plesphas 7 odeinut ; Get 8 Cote nae benzous ib Sane a ikoroture is Exiratum Glyeyeriaa secum B Fer tac, an Giicsam ; Hecometiyeatetaminam 2 Hocadan is ydrargye snicker z rary ont Hava % Hair heeeidun is al adm iH aevmycstinum = Magnesti oxydum 16 Netotum " enum coeruteum 6 ume io brotdum is | hpearDonas i ale H ‘Natrii salicylas 2 Norsutfeztun 2 Sresrttarn 2 Paciyeapit bydrofdidum B Pepavern hydrochodam io Peston fo Phenaetinan a Phenoberligum R Phenyl sieve z Phiaeotn zs ‘Sfirstal tobetulus 14 | aseeeataael Substante medieamentoesa Sulfedimerinum 18 ee eet | PA llur Ueporatum Resins a num hydratam 15 Theobrominu 8 Theophylinam 16 Grosulfonum a Xeroformiam er Zincl oxydum 38 Operatia de separare in fracfii cu dimensiuni determinate ale mirimii particulelor se numeste clasare. Ea, precum si cernerea, se efectueaz folosind dispozitive cu site coniectionate din placaj. de metal perforat sau fesute din fine de diversi origine (tab. 12). Ma- terialul sitelor trebuie si fie inert, peniru a nu modifica compozi- fia cubstanfelor medicamentoase (fig. 39, 40). Fig. $9, Diepostty de cemere eu Vc trait: Palpec: 2 — ath oon er tt Fig. 40. Modele de site fesute Tabelul 12 Clasificarea sitelor s{ gradulul de finete a pulberilor Pateata stars ceiagice [giants Stott de capron | Patrats Istofa de maltese | Muifiunghiutara trala [Multunghiutara stot de epron tot ce tive lane ae fae = RE ac ‘Stofa de eapron | Patrata Amestecarea (Mixtio). Amestecul de iparticule medicamentoase in pulberi trebuie si fie omogen. La pulverizare si amestecare nu- marul de particule creste, incep si actioneze fortele intermolecula- re, care sporese fora de coeziune a particulelor, ceea ce permite marirea rezistentei pulberilor contra stratificarii In conditii de farmacie substanfele se pulverizeazi si se ames- tec in mojare de porfelan, adunind cu plachela de masa plastica sau celuloid eit mai des pulberea de pe peretii mojarului si calota pistilului, pind la obfinerea unui amestee omogen, Pentru a meca- niza procesele sus-numite se folosese si diferite aparate (fig. 41, 42). Omogenitatea pulberii depinde esenfial si de durata amestect- ri, Ea, precum si euloarea, gustul si mirosul pulberii trebuie sé corespunda ingredientelor compozitiei. Calitatea amestecului se veriiica apisind in mojar cu pistilul masa rezultata: pulberile com- use, care constau din citeva substanfe de aceeasi culoare, nu tre- wie sd confing particule Iucitoare (cristale neférimitate), iar cele cu incluziuini de substanfe colorate sau coloranji—s& nu aibé par- ticule multicolore. Dozarea (Divisio). La prepararea pulberilor dozate se acordé 0 deosebita “tenjie exactilajii 12 masi a fiecBrei doze de preparat oT Fig. 41. Aparat pent-u pulverizare Fig. 42. Aparat pentru pulverizare si emes- tecare Lopatin: de efiritare! <'janers2— are ew Inmelass ae medicamentos. Intrucit pulherile se dozeaza prin determinarea ma- sei la balan{ele farmaceutice manuale, precizia dozdrii depinde in mare masura de exactitatea si sensibilitatea balan{elor, gradul de pulverizare a substantelor medicamentoase si exactitatea cintaririi lor. Balantele defectate si inexacte pot duce la abateri esentiale de la masa determinata a pulberilor. Cantitatea de substanfe medicamentoase din componen{a pulbe- rii poate varia de la o reprizd la alta gi atunci cind pulberea com- 92 pus nu e amestecati omogen. Aceasta poate provoca modificarea aciiunii medicamentului, iar in caztl prescriptiilor ce includ sub- stante toxice si puternice active sint posibile chiar intoxicatii, Din aceste considerente, la prepararea si dozarea pulberilor se vor res- pecta riguros toate condifiile ce influenjeaza intr-un mod sau altul dozarea exact’. Pentru a facilita procesul de divizare, in farmacii se folosese diferite aparate de dozat (fig. 43, 44). Dozarea pulberilor poate fi efectuata si la volum, cu ajutorul diferitelor dispozitive reglabile, calculele fiind facute in report cu volumul unei doze unitare (fig. 45, 46). Insi dat fiind c& anumite proprietati ale substanjelor, ca mérimea si forma particulelor, aderenta s1 compresibililales pulbe- rilor, pot sd difere, divizarea’ in functie de volum poate provaca erori Fig. 43. Aparat de divizare a pulbe Hlor tip VAS: itete'se Sierra: 4 ttt de Siti fe a secur de rezervay 6 sisters Ambalarea si livrarea, Pulberile divizate se ambaleaz in capsu- le de hintie si gelatinoase. Dacd medicul nu indicd in refeid modul de ambalaj, ‘se folosese capsule de hirtie, care prezint& niste foite Wreptunghiulare de hirtie alb& neteda, cerala, parafinat’ sou per- gaminata, cu dimensiunile 10x75 cm (fig. 47). Se selecteaza capsulele dependent de proprietafile fizico-chimice ale ingrediente- lor pulberii La ambalarea pulberilor cu substante nehigroscopice si nevola- tile se foloseste hirtie impregnatd cu clei (charta papira impregnata), 3 Fig. 44. Aparat de divizare si ambalare a pul firma Tar Blimenate ca mstenor, 2 bobo Wt rotor 9 upiry ‘Ge tomangar f= ys eglare 4 can de pubes: = prema: — ills 4¢— miner ex sear mil oS Agente! Tongianntde Sis 4 Fig. 48. Lingurd de divizare a pulberilor la volum tip TK-9: As dorter, 2—lansator; 2 corp males prior; 5— Het de care prezinta nigte foite de celulozé subjiri, acoperite cu un strat de clei de animal fixat cu alduni, Impregnarea exclude adsorbjia pulberit de perefii capsulei (hirtic). Se interzice folosirea pentru ambalare a hirtiei de impachetat, liniata sau de tipar. La eliberarea substantelor care isi schimba proprietafile sub ac: tiunea oxigenului si bioxidului de carbon din atmosiera, elt si a substanfelor volatile si higroscopice, se foloseste hirtia parafinata si ceraté (charta parajinata et ceraia), impregnata cu clei si pre- lucrata cu parafina sau ceara, incit prin pere{ii acestor capsule mu difuzeazd vaporii de apa si gazele. Nu se recomanda de a elibera in aceasta hirtie substante ce se dizolva in cearé sau parafina (ule- iuri eterice, camfor, mentol, timol etc.), intrucit unele dintre ele, ca mentolul si camforul, formeaz cu ceara compozitii eutectice. Capsulele de hirtie pergaminata (charta pergamenta) se con- fecfioneaza din hirtie neimpregnata cu clei, prelucrata ct acid stl- furic, spalata cu apa gi uscata. Se folosese la ambalarea pulberilor ce confin substanfe volatile si mirositoare (uleiuri eterice, camfor, mentol, timol ete.). Peliculele de celofan sint fabricate din acetileeluloza, acoperite cu lac de celulozi si prezinté un ambalaj impermeabil folosit la liberarea pulberilor cu substante higroscopice si efluorescente. 95 Fig. 47, Ambalarea pulberilor in capsule de hirtie: ‘4 model de capsulé; 6 —etapele ambalitil Pulbetile duzale si ambalate in capsule de hirtic s¢ pun citeva impreund (de obicei 3 sau 5) si se clibereazd in siculefe de hirtie (sacculus chartaceus) sau cutiute de carton (scatula). Capsullele gelatinoase cu cipacel (capsulae gelatinosae operc fata) —inveliguri din peliculé cu bazé de gelatina sau compusi sintetici ca, de exemplu, metileelutoza, derivafii acidului_ alginic, alcoolul polivinilic etc— se folosesc la’ ambalarea pulberilor con- form indicatiilor medicului. In ele se elibereazi mai ales pulberile cit coloranfi si substanjele cu miros si gust neplacut (Fig. 48) Oi a b Fig. 48. Capsule gelatinoase cu cfipacel: Tabetul 19 Caracteristica capsulelor gelatinoase cu cipicel Catacteritca ee | Usoare mas 10 | 9 Panderaite | | | Capsulele de gelatina sint confectionate 1a uzin& sub 7 numere, in funefie de cantitatea de pulbere oare poate fi incorporaté tntr-o singuré capsula, Dimensiunile capsulelor, in corespundere cu nume rele lor, sint urmatoarele: lungimea —de la 10 mm pina la 25 mm, diametrul —de la 3 mm_piné la 9,5 mm gi grosimea perejilor — de la 0,07 mm pind la 0,15 mm (tab. 13) Pulberile se introduc in capsule cut ajutorul unor dispozitive spe- ciale (lig. 49). Pulberile nedivizate se elibereazd in sdculeje de hirtie pergaminata sau in boreane farmaceutice si tuburi, confec: tionate din sticlé sau masa plastica, eu capacel (fig. 50) Prepararea pulberilor simple nedozate. Davi pulberea cristalind este dizolvata inainte de intrebuintare in apa, ca se clibereazd {a- r4-a ii marun{itd. Celelalte pulberi se tritureaz’ pind la gradul de finefe indicat de Farmacopee. Pentru a pyepara pudra, substanfa medicamentoasa se triturea- 28 pind la pulhege find, apoi_se cerne prin sith de matase cu mar mea ochiurilor 0,12 mm. In funetic de cantitate, pulberile se cinti- rese eit balanfe farmaceutice manuale sau de receptura. Exempli causa: Rp: Magnesil sulfatis 150 D. 8. Se va dizolva cite o lingurifa in 1/4 pahar de apa Fig. 49. Dispozitiv de umplere a cep- sulelor gelatinoase en pulberi 7 ©. Ding, 1. Teigubeneo ae Avem deci prescrisd 0 pulbere simpla nedivizata, pentru uz in- tern, cu confinut de substanti medicamentoasd bine solubila apa. Pentru 2 o livea, 15,0 g de magneziu sulfat se cintirese pe ba- lanfa farmaceuticd manuala sau de receptura si se ambaleaza intr- tun steulet de hirtie sau in borean de sticli. Se eticheteaz’ pentru uz intern. Exempli causa: Rp. Streptocidi subtilissimi 10,0 Sterilisetur! D.S. Extern, la pretucrarea pligitor. E prescrisdi o pulbere simplé nedivizati, sterild, pentru uz ex- tern Ja prehucrarea plagilor, cu continut de substanta puternic ac- tiva grew triturabila. Se prepara astiel: 10,0 g de streptocid’ se cintarese si se pulverizeazi la mojar cu etanol (5 picaturi etanol 96% 1a 1,0 g substantia) pina 1a pulbere foarte find, care se cerne prin sita 'si_se sterilizeaza in dulap cu aer incalzit 1a 180°C timp de 2 ore. Se elibereazi in borean steril, etichetatd pentru uz extern, ‘cu mentiunea: . Se intrebuinfeazd sub forma de solutie cu: actiune laxaliva si colagoga Pulberile compuse dozate prezinta remedii cu substante toxice si puternic active, Ultimele se preseriu. numai sub forma de pulberi dozate, de obicei in doze de ordinul miligramelor sau centigrame- lor. Pentru a se asigura o dozare precisa a acestor substanfe, in caz dacd cantilatea lor pentru o preseriptie e mai mici de 0,05 g. se recitrge la folositea pulbetilor titrate, preparate in proportit sta~ bilite (1:100 sau 1:10). Exemplicausa: Rps Plathyphyltini hydrotartratis 0,002 Papaverini hydrochloridi 0,02 Novacaini hydrochloridi 0,01 Natrit Aydrocarbonatis Magnesii oxydi aa 0,3 Mf pulais D.t.d.N 10 S. Intern, cite 0 pulbere de 8 orifzi. Avem de preparat 0 pulbere compusa dozatd, preserisa prin mo- dul de repartizare, destinatd pentru uz intern, cu confinut de sub- stan{a toxic (platifilina hidrotartrat), substanje puternic active (papavering clorhidrat, novocaina clorhidrat) si o substanta cu densitate mica (magneziu oxid) 102 Inainte de a prepara medicamentul, farmacistul verified corec- titudinea preserierii retetei, compatibilitatea ingredientelor si doze- le maxime; substanta toxicd trebuie si fie evidentiaté cu creion rostt. Ingredientele sint compatibile, dozele maxime nu sint depa- site; pulberea poate fi preparata, in mojarul nr..4 se pulverizeaz’ 3,0 g natriu hidrocarbonat_ (se pierde mai putin in porii mojarului), care se trece pe o capsulé de hirtie lasind in mojar aproximativ 0.2 g. Respectind regulile de It- cru ctr substante toxice, se cintarese 0,2 g pulbere titraté de plati- filina hidrotartrat (1:10), indicate in’ reteté. Pulberea titraté se amestecé bine cu natriul hidrocarbonat din mojar, adaugind trep- tat 0,1 g navocaini clorhideat si 0,2 g papaverini clorhidrat. In ef- teva reprize, se adauga restul de natrit: hidrocarbonat, iar la sfir- sit — magneziul oxid Pulberea rezultata se divide tn 10 doze a cite 0,65 g pe capsu- Je de hirtie, care se inchid si se elibereazd in punga sau in cutiuta de carton, ctichetata pentru uz intern si sigilata. Pe ambalaj se fac mentinnile: «A se comporta cu precautie!s, «A Teri de copiits. Re- eta se refine in farmacie, pentru a duce evidenta substant iar bolnavulut i se da signatura, Pulberile cu substanfe greu triturabile contin astfel de ingred ente ca mentolul, camfora, streptocida, pentoxilul ete. La. prepar rea lor, pentru a facilita si accelera pulverizarea, se recurge la adi uugarea unei mici cantitati de lichid volatil cu actiune tensioactiva. In practica farmaceutied este mai des utilizat etanolul (96%), care manifesto actitine de «despicare de panda si lavorizenri trituea- rea (se adaugé in raportul: 10—15 picdéturi 1a 1,0 g substan{a) Exempli causa: Rp. Pentoxyli 0.015 Acidi ascorbinici 0,1 Calcii gluconatis 0,2 M. f, putvis D.t.d.N 30 S. Intern, cite 0 pulbere de 3 orilzi, Ia un copit de 8 ani Avem prescrisé o pulbere compusa dozata, pentru uz intern, cw confinut de substanj’i greu triturabila si puternic activi (pento- xil). Mai inti verificdm dozele maxime pentru. pentoxil. Se tritu- reaza calciul gluconat (6,0 g) a mojar, pentru a acoperi porii, apot se trece peo capsuila de hirtie. Se cintaresc 0,45 g pentoxil 'si se pulverizeaz’ in mojar cu otanol (5 picdturi). Dupé evaporarea sol- ventului, se adauga treptat acid ascorbic si, in citeva reprize, cal- cil gluconat; totill se amestecd pind la omogenitate. Pulberea re- aultat’ se divide in 30 de doze a cite 0,31 g fiecare, pe capsule de hirtie cerata. Ultimele se inchid si se ambaleaza in punga de hir- tie pergaminata sau in cutiufa de carton. Se eticheteazd pentru uz intern Puiberile cu substanfe colorante se caracterizeazi prin faptul c& ultimele (acrihina, verdele de briliant, kaliul permanganat, al- bastrul de metilen, riboflavina, etacridina lactat, furacilina ete.) se 103 manipuleaz’ cu precautie atit la cintirire, cit gi la pulverizare si dozare, pentru a nu. murdari ustensilele. Se pastreazd substanfele colorante in dulapuri separate, cu mentiunea:

    You might also like